Proletari din toate țările, uniți-vîl! RESURSELE educative ale MATEMATICII Organ al Ministerului învățăm intui ui și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint și cultura Anul IX, Nr. 448 Vineri 6 decembrie 1957 4 pagini 25 bani și invadează sferele activității sociale. bunăstarea privește, fără îndoială. Expoziția „Arta populară a naționalităților conlocuitoare din R. P. Romînă fe- o atunci cînd - 8 (Continuare in pag 2) drul ptnd metria își datorează instrument științific democrației politice, văzut tn geometria piui demn de urmat o atrage claritate cel mai puternic de care dispune. Dacă Spinoza a deductivă exem- pentru edificarea I 11 reprezintă în plasa complexă a nomenelor. in ca- ultimă umu.ui simplă moral Una din aceste consecințe noastră materială și.și exercită tn ’n- șit al concluziei pe care după sine apare cu brutală și, mai ales, care pot fi exploatate tn ca- procesulul de învățămînt, înce- de la gradul mediu (poate chiar efectele prin mediațiunea tehnicii. I. TOTH conferențiar la Universitatea „C. I. Parhon” din București biologie sau fizică poate exercita efecte educative, deși prin confina- tul lor conc'c1. aceste legi nu au nici un fel de rezo.nanțe etice. Căci orice știință a naturii sau chiur orice descoperire din acest domeniu se pretează la consecințe cu sensuri îndreptate in două direcții opuse, la consecințe și concluzii care depășesc domeniul fenomenelor naturale sîu invoîominîului (sub aspectul său etic și general- cultural) Comunicarea a uno' cunoștințe punte, contribui și ea la formarea proîtlului al omului (șt nu numai atunci cînd ea și-a propus In mod deliberat o îndoctrinare cu învățămintele ce se pot trage din evenimentele trăite de om in decursul istoriei sale). Asimilarea unor legi de astronom.e. OPICB știință are resurse educative, care pot fl realizate drul procesului de invățăinint. Cducare însemnează, in instanță, procesai complex al formarii și periucționarii CA ȘI-ACUM, ningea. Viscolul purta aiurea fulgii de zăpadă, fi învinea și-i arunca prin cine știe ce cotlon obrazul oamenilor să iasă pe uliță și tunericul și gerul. sau îi izbea în ce să Pe se-ncumetau înfrunte în- o vreme ca cana are dreptate. Celor care poartă la gît cravată roșie li s-ar părea un basm, o poveste de necrezut ca școala în care învață acum n-a exis- tat, că nu exista nici căminul cul- asta, acum zece ani, la lumina unor lămpi fumegînde, la școală se înjghe. ba prima formație de cor din co- muna Peretu. Ca la orice Început, treburile au mers întîi mai grei.’. Entuziasmul suplinea însă lipsurile, hotărîrea de a realiza lucruri fru- moase trecea peste orice piedică. Cei cîțiva învățători care începu- seră atunci să înfăptuiască sarcinile trasate de partid cu privire la cul- turalizarea satelor și care muncesc și acum neobosiți pe acest tărîm își amintesc bine acele timpuri. Comuna avea aproape patru mii de analfa- beți. Exista o singură școală, cu pa- tru ctase, care funcționa cu două clase înlr-o parte și cu două în alta. Copii la școală puțini, necazuri mul- te. Unii nu veneau că n-aveau cu ce să se îmbrace, alții munceau la stăpîn, pe alții nu-i lăsau părinții. In serile lungi de iarnă, peretenii stingeau devreme lampa — ca să nu se ardă gaz mult. Dincolo de feres- trele înghețate, peste sat urla crivă- țul. Oamenii din Peretu sînt ambiți- oși și perseverenți, mîndri și iuți, cu obiceiurile și tipicurile lor, sa- i ar- Ardealul a îmbrăcat în săptămina trecută haină de sărbătoare. S-au comemorat, cu pietate și mindrie, 520 de ani de la marea răscoală de la Bobilna. La Cluj a avut loc o adunare festivă consacrată acestui eveniment, iar pe dealul Bobilna, acolo unde acum peste o jumătate de secol se afla tabăra iobagilor romini și maghiari răsculați, s a desfășurat o mare adunare populară. Aici, in prezenta răsculați, s a desfășurat a mii de participanti, a tirea eroilor de la 1437. de Bobilna. In istoria poporului fost dezvelit un monument vrednic de amin- Satul OIpret din raionul Dej a primit numele nostru, timp de veacuri, Bobilna a reprezentat o realitate, un simbol și o nebiruită speranță : realitatea împilării și a exploatării feudale, simbolul răzvrătirii și al solidarității celor subju- luminii și al dreptății. gați, speranța — prin luptă — într-un veac al La lumina flăcărilor Bobîlnei s au adunat de pe Mureș și de la cîmpie, de pe Arieș și izbi năprasnic in crunta orindui re feudală. Cu din ocnele de fier și de sare, meșteșugarii din iobagii de pe Someș, din munți, pentru a ei au venit lucrătorii tirguri, muncitorii din ateliere. Mergeau alături romîni și neromîni, maghiari și ncmaghiari. Suferința ii unise sub faldurile aceluiași steag. In fruntea lor se aflau Nagy Budai Antal și Mihai Valahul, un maghiar și un romîn, Ladislau Biro și Ladislau Bana, Pavel din Voivodcni și Ilie din Almaș, alți maghiari și alti romîni, fiindcă răscoala nu era numai a unora sau a altora, ci a tuturora o răscoală a iobagilor Împotriva jugului feudal. Contradicțiile de clasă erau tot mai puternice și ele impuneau solidaritate tuturor celor obiditi. Bi- rurile. dijmele, robotele și elăcile se țineau lanț. Munca și jert- fele iobagilor, minerilor și meșteșugarilor trebuiau să susțină luxul, trindăvia și desfrîul claselor nobile și clerului. Din munca și din jertfe- le lor se ridicau palate, se adunau bogății și se purtau nenumărate răz- boaie de cotropire. In această cumplită exploatare se găsesc originile solidarității care a dezlănțuit răscoala de la Bobilna. In aprilie 1437, hotărîrea celor încătușați fusese luată. In cîteva săptămini, întreaga Transilvanie și, mai ales, regiunile dintre Alba- lulia și Baia-Mare, a fost cuprinsă de furtuna răzvrătirii. Cu securile, cu coasele și cu furcile, iobagii izbeau cu sete în porțile castelelor și în cetățile nobililor. Izbucnise una din cele mai puternice răscoale ță- rănești din Evul mediu. . In prima bătălie dată între iobagi și nobili, în apropierea orașului IU Monumentul închinat memoriei răsculatilor de la Bobilna Teorema lui Bitagora a permis inginerilor din cele mai vechi timpuri elaborarea unor procedee practice capitale pentru construirea caselor șl a cetăților. Legea a doua u termodinamicii a permis perfecționarea mașinilor cu aburi; legile lui Keplcr au contribuit la înlesnirea alcă- tuirii tabelelor astronomice necesare pentru navigatori. DAR din aceleași legi naturale pot fi deduse o serie de concluzii teoretice generale care — tocmai din cauza caracterului Ivr ke' neral — se lasă extinse, in valabilitatea lor, și asupra ailor domenii ale existenței decit acelea unde au luat naștere. Aceste concluzii privesc concepția noastră generală despre natură, despre lu- me — filozofia — și au, prin aceasta, contingențe și cu sfera activi- tății umane sociale și etice. Aceste concluzii servesc, prin intermediul filozofiei — ai acestui țesut conjunctiv al științelor — ca inele de le- gătură pentru joncțiunea fenomenelor naturii cu evenimentele etice- umane; datorită lor și prin ele se realizează procesele oarbe aie naturii pe planul valorilor esențialmente umane. Intr-un anumit sens, aceste concluzii filozofice, etice constituie și ele o aplicație practică a științelor naturii. Insă aici aplicația practică nu mai însemnează producția, ci schimbarea și transformarea configurației ătice a omu- lui. Ca să mă refer din nou la exemplele citate: din teorema lui Pi- tagora se putea deduce că există segmente geometrice incomensura- bile, o consecință care in acea epocă a avut urmări deosebit de grave asuora concepției mdstico.religioase a pitagorienilor. Din a doua lege a termodinamicii a rezultat că în natură există (poate predomină chiar) procese ireversibile, o concluzie de o mare importanță filozo- fică ce avea să ducă la prăbușirea sistemului mecanicist, nnetațizlc al lumii. In fine, iată sistemul lui Copernic-Kepler, ale cărui efecte exercitate asupra fizionomiei spirituale a omului erau comparabile — în intensitate și in consecințe — cu efectele directe exercitate de acesta asupra navigației. Mai mult. Consecințele spirituale ale sistemului co- pernician pot fi considerate, pe scara valorilor absolute, ca maiore țață de orice perfecționări ce ar ți apărut In urma aplicării acestuia in al- cătuirea tabelelor astronomice destinate navigației. SISTEMUL eopernician, darwlnls- mul, teoriile geometrice neeucli- diene au produs adevărate re- voluții în spiritul, în conștiința, în felul de a gîndi. ta atitudinea ge- nerală intelectuală a oamenilor, transformări revoluționare ale con- cepției despre lume. Atunci cînd ju- decăm valoarea unei discipline știin- țifice trebuie s-o facem raportlnd-o la spectrul extins și variat al valori- lor umane, și cînd facem aprecieri trebuie să ținem seama nu numai de aportul adus în domeniul progresului industria! șl tehnic, cl și de expan- siunea produsă în universul spiri- tual al omenirii. Există, deci, rezerve educative tn in- teriorul fizicii, al astronomiei, biolo- giei, chimiei sau geologiei deopotrivă. Și nici n-eș putea spune că ele nu ar putea fi exploatate în permanență, in procesul cotidian al educației. Da — dar această exploatare cotidiană nu se poate face dectt în cursul muncii creatoare, efective, din laborator — pe teren. Aceste rezerve educative perma- nente oare emană din toate științele experimentale pot fi exprimate, în esența lor, foarte lapidar: respect pentru fapte, respect pentru legăturile naturale, respect pentru ponderea spe- cifică a faptelor în plasa dependen- țelor universale. Munca cu microsco- pul, cu telescopul, cu eprubeta, cu balanța analitică sau electrometrul educă zi cu zi — împreună cu acest respect pentru fapte — și un sănătos criticism și îndoială științifică față de verificările incomplete, precum și față de concluziile pripite trase din fapte izolate prin violarea legăturilor naturale și prin nesocotirea importan- ței pe care acest eveniment sau obiect gerll; aici îsi însușește ea un stil de discuții înzestrat cu semnele unei ri- guroase atitudini etice — într-un cu- vînt a demonstrației sau a argumen- tării — corecte totodată și în sensul moral al cuvîntulul. Demonstrația discursivă se utilizea- ză în toate sectoarele vieții unde există comunicare socială intre oa- meni. Propagandistul unei idei poli- tice trebuie să-și convingă auditorii prin raționamente; juristul trebuie să demonstreze nevinovăția sau culpabi- litatea; tn activitatea publică, lia adu- nări, întruniri — pretutindeni trebuie să se demonstreze ceva, utiliztndu-sc în acest scop instrumentul comun al comunicației și al înțelegerii printre oameni egali : rațiunea. ȘI AICI, imediat, o paranteză : „trebuie", am spus. Desigur, obligația de a convinge, respec- tind legile naturale ale demon- strației, există doar într-o orînduire democratică. Este unul din cele mai semnificative fapte ale istorici că ne- cesitatea de a demonstra nu s-a năs- cut în interiorul geometriei ci în a- gora, în climatul liber, democratic al vieții publice din Eiada antică. Geo- MATEMATICA dispune însă, domeniul educației monale a telectului, de rezerve cotidiene elementar) pînă la gradul superior. Aceste rezerve s-au acumulat în in- teriorul științelor matematice oa o ur- mare a aplicării logicii asupra feno- menului aritmetic, geometric și al- gebric. Matematica servește. între altele, și oa un fel de laborator de experiențe al logicii în acțiune sau, cel puțin, ca un excelent teren de in- strucție pentru exercițiul raționăril. Căci aici, în domeniul matematicii, se deprinde cel mai metodic rațiunea cu metodele științifice ale artei convin- Dej, oastea nobililor a fost sfărîmată. La 6 iulie, nobilii propun răscu- laților o înțelegere, fiind siliți să recunoască, in fața cumplitei evidențe înfățișate de iobagi, că ei pe aceștia „i au aruncat în grea robie... lip- sîndui de toate drepturile și libertățile lor, chinuindu-i cu amar si apăsîndu-i cu greutăți de neîndurat". Aceasta a fost marea victorie morală a răsculaților: constrîngerea stăpînilor de a mărturisi că se află pe o poziție de împilare și exploatare. Sub presiunea acestei con- stringeri, nobilii au recunoscut iobagilor dreptul de a pleca unde vor voi, „liberi și netulburați", și de a nu mai plăti dijmele din bucate, re- glementîndu-se și dreptul de moștenire al soțiilor și copiilor iobagilor. In fiecare an, o comisie mixtă avea să se adune apoi pe dealul de la Bobilna, pentru a examina felul cum se respectă această înțelegere. Nobilii au călcat insă convenția îndată ce au obținut demobiliza- rea țăranilor și, la Căpîlna, în 16 septembrie 1437, au constituit, îm- preună cu reprezentanții sașilor și ai sepuilor, acea monstruoasă Unio trium nationum, care a rămas legea fundamentală a Transilvaniei pină la 1848. Luptele reîncep. In bătălia ce se da la Apatiu nobilii sînt Iarăși înfrinți și siliți să semneze o nouă convenție. Nici de data aceasta ci nu și respectă însă angajamentele, așa incit luptele se în- tețesc. Iobagii, în decembrie 1437, izbutesc, după atacuri înverșunate, să ocupe Clujul și Aiudul. Acesta este punctul culminant al răscoalei. EI determină pe nobili să-și concentreze toate forțele și, avind și aju- torul regelui Ungariei, ca și sprijinul micii nobiliari trădătoare, vre- melnic aliată cu răsculații, să împresoare Clujul pe care, după un asediu îndelungat, izbutesc să I smulgă din miinile răsculaților. Nagv Budai Antal este prins și tăiat în bucăți. începe declinul răscoalei. Iobagii sînt urmăriți cu o ură fără de margini și executați în mod bestial. Trupurile lor chinuite se zvîrcolesc sub ștreangul spînzurători- lor, sînt trase în țeapă, arse pe rug, despicate in bucăți. Unora li se scot ochii, li se taie nasul, urechile și buzele; urgia se desfășoară cu o cruzime de nedescris. Nobilii voiau ca iobagii să nu uite. Și n au uitat ! In locul lui Nagy Budai Antal și al lui Mihai Valahul s-a ridicat Gheorghe Dozsa, s-a ridicat Horea, s-a ridicat întreg poporul, iar nobilii au sfîrșit prin a so prăbuși. Pe dealul de ia Bobilna se înalță astăzi monumentul marii amintiri care consacră biruința eroilor de la 1437. VICTOR LUCREȚIU I I I I I I g I I I stiințelor etice și politice. în vederea introducerii și în staul acestora a lo- gicii demonstrative, geometrii Eladei puțeau pe drept cuvînt să susțină că știlnta spațiului trebuie si ea dezvol- tată după modelul argumentației utili- zate în viața publică, deci ,,morc poli- tico". Și ce revoluție o produs si în matematică pătrunderea exigențelor democraticei Se poate vorbi de demo- crație nu numai în viața științifică, în domeniul relațiilor dintre oamenii de știință, ci și de o democrație insepa- rabilă de știință : „In matematică nu există drumuri separate pentru regi". Sensul profund al acestor cuvinte nu se referă la dificultățile de ordin practic ale asimilării științei, ci toc- mai la această democrație intrinsecă pe care o secretează și o emană orice știință vie. Caracterul democratic ml științei se reflectă, înainte de toate, în obligația demonstrației, a convin- gerii universal valabile pretutindeni și pentru toți șl deasupra oricărei au- torități. Fobia demonstrației este stigmatul atitudinii antiștiințifice și, totodată, un fel de reacție de turnesol a antidemocrat*smului. De aceea con- sider că în școlile tn care stat pre- gătiți activiști pe tărîm social și po- litic (ziariști, activiști de sindicat, U.T.M. sau de partid) ar fi necesar să se introducă, alături de obiectele cu canacter istoric, economic și poli- tiț, și studiul obligatoriu al logicii. Ea este o excelentă educatoare în o le democrației. Acolo uhtfe stăpînesc miracolul, for- țele supranaturale, harul divin, di- vinația. bunul plac, dreptul pumnu- lui, ciomagul, constrîngerea poliție- nească, constrîngerea economică sau de orice alt gen — demonstrația este înlăturată ca inutilă și incomodă, oa- menii sînt determinați să adopte anu- mite atitudini pe căi potrivnice drep- turilor lor elementare. De aceea, se mai poate spune ci recunoașterea o- bligatlvității demonstrației reflectă șl o atitudine de respect față de om, față de demnitatea umană. 1N ARGUMENTAREA discursivă din viața publică de toate zilele se amestecă foarte ușor greșeli. Izvorul acestora este edesea reaua credință, scopul conștient de a induce în eroare. Dar nu întotdeau- na ; cred că foarte frecvent se greșește și din cauza complexității problemelor tn discuție. Țesutul dens al legăturilor întunecă vederea șl fa- vorizează rătăcirea raționamentului. Caracterul eronat al unui anumit tip de raționament devine evident șl edificator atunci cind caracterul gre- devin vizibile toate îndepărtatele consecințe nocive ale acesteia. Invers : un raționament corect apare ca deo- sebit de valoros în special atunci cind rezultatele pe care le produce stnt esențiale șl greu sau imposibil de obținut fără Intermediul acestuia. Exemplele de logică luate din viața de toate zilele păcătuiesc adesea toc- mai prin banalitatea, platitudinea și ineficacitatea lor. De obicei, greșelile care slnt prezentate oa urmări «le unul raționament incorect stnt puerile sau neesențiale și, din cauza carac- '''Illllllillllllllfllllllllllllllillllllllllllllltllllll^ Fapte ce nu pot fi vederea trecute cu contrare dispo- ai unor sfaiuri M. C. H I fii de muncitori ho- Pentru traducerea în viață a rllor i lecțiilor cunoscuți — bine ne-a explicat Ș> voi lipsi note bio-bibliografice alcătuit putem I ■ pio- taiiiiiiiiiiMHimiwiiiiiiiimiiniiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiN matematicii (Urmare din pag. ba) ne; Pionierii întotdeauna (Urmare din pag. l-a) să fie a- a fost deschis Păucă, care a nu ’că. condiții lor cițiva ani natațit de Unde-i mai greu sint ajutați de pro- fesorii care conduc cursul de pregă- Dln este continua, t de răb- unor so- frecvente interlo- profesor ferențe. z'țba B ncral al unei proprietăți trebuie demonstrat. și elevii claselor a X-a de la școlile medii nr. 3, nr. 4 și nr. 6. Conferința, urmată de proiecții, a fost urmărită cu viu interes. vărată dacă consecința ei B este vărată. Pentru a stabili această propozl- dacă pre- Practici de felul acesta sînt cu totul zițiilor date. Mai sînt de asemenea funcționari clar între o generalizare necesar (în interiorul unei elemente bine delimitate) generalizare statistică. Și Goga nu poeme de cfttva din Poezia lui pot lipsi nici cîteva după 1905 șl chiar volumul „Din larg“. I. Mlnulescu „Aqua- studiat. Pă- lucru nu se numărul problemelor mic, astfel incit elevii posibilitatea de a re- zarea materialului cat insă că acest face peste tot. La scriitorii mai rui capitol aceeași atenție ca și punerii teoretice a cunoștințelor, este cazul să stăruim aici asupra portanței rezolvării problemelor l-a dc țelor teoretice. In manual este destul de sint lipsiți de bătrinl care clasa și N. de și să rl- In- bilității față de neadevăr, va duce crearea unui strat Izolator față propagarea minciunii. Și Importanța socială, practică a ceslor efecte poate fi pusă, fără în- doială, alături de importanța unor i- novații tehnico-industrîale realizate cu ajutorul matematicii. de trai ale cadrelor didactice, in decurs de sistemul de salarizare a acestora s-a imbu- două ori. linia acestor măsuri, în cursul acestui an meu, nu zarea lor. Ciclul de conferințe de prof. univ. Mircea sebim cu oaracter mulțimi de și între o este să este înain- exce- să deo- adevărată adevărată conchidem ex- Nu im- de exprimă o absurdi- a- Și ede- ade- pro- racterlstică a poeziei, spune chiar „poanta1* el Astfel nu se arată de confuzia Intre două tipuri, diferite relații logice: identitatea ; logică implicația. ALatematica ne învață fim foarte prudenți în deosebirea guroasă -a acestor dopă tipuri de faptul că vorbit despre „Viețuitoarele păniîn- tului romînesc". La conferință, pe lîngă cadrele di- dactice de specialitate, au participat Tot pe plata salariilor învățătorilor și profesorilor a trecut pe seama sfaturilor populare comunale, pentru ca ea să tire. Apoi trec la însușirea din manual. — Știți — îmi povestește ctitorul meu — tovarășul reia11 este trunchiată, II lip- sește finalul, tocmai nota ca- băieți, pe mîine după amiază l Dar să nu tntîrziați I maglnea celor doi „două jucării stricate" misa A ’vem voie invers, A Sadoveanu, Ibrăileanu, G. Ba- covia — a căror biografie se predă tn cadrul lecțiilor, autorii culegerii nu dau date b'ogra- tice. La ceilalți scriitori s-au mează intelectul împotriva fisme asemănătoare, atît de în viața publică. XEMPLELE ar putea Poate și așa am abuza unu manua marginea a torii din învățămînt din Gapitală membrii familiilor lor. Regimul nostru de democrație populară pune în centrul preocupărilor sale grija față de oamenii muncii și de nevoile acestora. An de an s-au luat măsuri care sa contribuie la ridicarea nivelului de trai al tuturor celor ce muncesc. In cadrul acestor preocupări un loc important îl ocupă grija fața de nivelul de trai și de muncă al slu- jitorilor școlii, cărora partidul și guvernul le acordă o înaltă prețuire, corespunzătoare cu rolul social pe care îl au ei în creșterea și educarea tinerelor generații. Pe lingă o serie de alte măsuri privind îmbunătățirea se efectueze cit mai operativ și la timp. Cea mai mare parte a organelor locale ale puterii de stat au ințeles importanța acestei măsuri și caută s-o indep'inească in modul cel mai corespunzător. Mai sint însă, la unele sfaturi populare comunale, oameni care nu țin seama de dispozițiile în vigoare și încalcă. într-o mă- sură mai mare sau mai mică, drepturile cadrelor di- dactice Au fost situații cînd salariile învățătorilor si profesorilor s-au plătit cu întîrziere (citeodata de 10—30 zile), alteori s-au plătit în rate ori s-au făcut rețineri nejustificate. Defecțiuni în plata salariilor ca- drelor didactice și abuzuri de felul acesta s-au întîlnit in unele localități din raioanele Filimon Sîrbu. Ora- dea, Strehaia, Sebeș și altele. învățătorii din comuna Dragomirești, raionul Bacău, nu au primit salariile ne luna august nici pînă în prezent, deoarece fostul se- cretar al sfatului popular comunal și-a însușit sumele respective. Deși vinovatul și-a primit pedeapsa, cei pă- gubiți nu au intrat nici pînă acum în posesia dreptu- rilor lor, iar organele respective nu au luat încă mă- suri de îndreptare. 1N VACANȚA. DE IARNA tărîrilor celui de al IV-lea Congres al S/J UC. cu privire la organizarea timpului liber al cadrelor didactice, Clubul muncitorilor din învățămînt din Capitală, în colaborare cu aso- ciația sportivă „Progresul"-învăță- mint, organizează în perioada vacan- ței de iarnă tabere la Vîrful cu Dor șl la Predeal. Tabăra de la Predeal se organi- zează între 3 și 10 ianuarie 1958. Tabăra de la Vîrful cu Dor se orga- nizează între 31 decembrie 1957 și 10 ianuarie 1958. Pot participa munci- REALIZĂRILE pionierilor și școlarilor Numeroase sînt realizările nierllor și școlarilor din raionul Lăpuș. Pionierii și elevii de la școala de 7 ani din comuna Fău- rești, bunăoară, au strîns două tone de ghindă, cei de la școala din comuna Cavnic au colectat 3 tone de fier vechi. Școlarii din co- muna Lăschia au oferit recolta ob- ținută pe lotul experimental canti- nei internatului din comuna Fău- rești, iar cei din comuna Inău au valorificat produsele prin coopera- tivă și au procurat unelte agricole pentru munca practică pe lot. Cu prilejul unei excursii organizate prin pădurile din împrejurimi, pio- nierii și elevii de ia școala de 7 ani din comuna Cernești și cei de la școala elementară din satul Brebeni au adunat 200 kg de ghin- dă pe care le-au predat zilele tre- cute cooperativei. AL. BALĂNESCU P. ROMAN „Drumeții veseli” în excursie Ca răsplată a succeselor obținute la concursul „Drumeții veseli' or- ganizat de școala medie din orașul Lupeni, elevi ai claselor a IX și a X-a de la această școală au făcut de curind, din inițiativa comitetu- lui sindical al muncitorilor mineri, o plăcută și interesantă excursie în orașele Alba lulia și Deva, unde au vizitat numeroase instituții și monumente istorice. EM. TETILEANU O largă dezvoltare va lua, pe baza Hotărîrii C.C. al Comsomolului, între- cerea între detașamente, unități și or- ganizații raionale și orășenești de pio- nieri, avînd ca obiective munca de utilitate obștească, creația tehnică, cultura fizică, activitatea tinerilor na- turaliști, munca „timuroviștilor" etc. Plenara s-a ocupat cu deosebită a- tenție de problema selecționării și ca- lificării cadrelor de conducere a ac- tivității pionierești, stabilind norme și măsuri concrete în această privință. In același timp, exprimîndu-și în cu- vinte calde recunoștința pentru ajuto- rul dat de învățători și profesori, mun- citori și colhoznici, veterani ai răz- boaielor și ui muncii constructive, care nu și-au precupețit forțele pentru a sprijini activitatea pionierilor, Plenara C.C. al Comsomolului și-a exprimat convingerea că și pe viitor colabora- rea strînsă cu școala și organizațiile obștești, sub îndrumarea organizațiilor de partid, va asigura obținerea de noi succese în educația comunistă a tine- rei generații de. constructori ai comu- ftismuluii Sînt unii președinți de sfaturi populare comunale care lasă pe învățători să tragă consecințele lipsei de activitate a altor organe ale sfaturilor și nu le plătesc salariile la timp. Daca, de exemplu, agentul încasator din comuna Doștat, raionul Sebeș, nu a încasat im- pozitele, cadrele didactice sînt „vinovate" de acest lucru și atunci nu li se plătește salariul pînă cînd nu vor ajuta pe cel în cauză sa-și îndeplinească sarcinile. populare comunale care fac rețineri nejustificate și abuzive din salariile cadrelor didactice. Contabilul sfa- tului popular din comuna Copăcel, raionul Oradej, obligă pe învățători să facă serviciu de noapte la tele- fon, reținîndu-le din salariu in caz contrar. Și, ceea ce este mai curios, acest contabil nu dă chitanțe pentru sumele reținute. Deși organele corespunzătoare au dat dispoziții și au luat măsuri cînd s-au semnalat defecțiuni de felul celor arătate mai sus, la redacția „Gazetei învățămin- tului“ continua să sosească inca scrisori cu privire la greutățile pe care ie întimpină unele cadre didac- tice în primirea salariilor. Astfel de fapte nu trebuie trecute cu vederea cu nici un chip. Trebuie să se pună capăt măsurilor abuzive și atitudinilor lipsite de răspundere ale unor salariati ai sfaturilor populare comunale în ceea ce privește plata salariilor cadrelor didactice și să se urmărească cu mai multă perseverență stricta aplicare a hotărîrilor partidului și guvernului cu privire la drepturile acestora. Organele locale trebuie să înțeleagă că învățătorii și profesorii pot să-și îndeplinească nobila lor misiune in școală și să acorde un sprijin real în realizarea sarcinilor obștești dacă și ele, la rîndul lor, vor mani- festa o atitudine atentă și plina de grijă față de sluji- torii școlii. Străbateam, pe înserat, unul din cartierele lașului. Deodată a- tenția îmi f i atrasă de cîteva grupuri gălăgioase de copii care ie- șeau pe poarta întreprinderii „Țesă- tura". Să fi fost vreo 50—60 de băie- țandri. Ce au făcut oare aici? Curio- zitatea gazetărească mă făcu să mă apropii. Rîdeau, vorbeau, se strigau unii pe alții: — Ați văzut ce problema ? — Pe cuvîntul niciodată! — La revedere, La 3 fix I li privesc nedumerit. Toți poartă uniforme școlare, au cărți, ghiozdane. Intru în vorbă cu un elev mai mă- ricel, dintr-a Vl-a sau a VlI-a : — De unde venifi ? — Cum de. unde ? Nu se vede ? De la meditație! Observîndu-mi nedumerirea, ele- vul începe să-mi povestească de-a fir a păr că întreprinderea „Țesătura", împreună cu școala medie nr. 3 „Ilie Pintilie”, au organizat de curind cursuri de pregătire pentru elevii fii de muncitori din cartier. Liniștea, su- pravegherea, ajutorul în pregătirea temeinică a lecțiilor — toate acestea le șînt asigurate. In această vreme părinții iși pot vedea nestingherțți de lucru, fără să ducă grija copiilor. In orele dc meditație elevii sint grupați pe clase. Venind aici, își scriu mai întîi temele pentru a doua zi. mi-a spus azi „bravo!”, după ce s-a uitat la temele lucrate de mine. — Așa ? Atunci înseamnă că ești un elev bun. La ce școală înveți ? — Sînt de la „Sadoveanu" — ră- sună, mîndru, răspunsul. — Cum, tocmai de la școala me- die „M. Sadoveanu" ? Dar e des- tul de departe de aici! — Și ce dacă! învăț la „Sadovea- nu", dar locuiesc aici, în cartier. Uite că am ajuns. La revedere I Și fugi în grabă. Priveam în urma luț Șt mă gîndeam — mă gindeam la trecuta copilărie a muncitorilor din acest cartier ieșean. Pe atunci și ei năzuiau spre învățătura de carte, dar năzuințele lor nu se împlineau mai niciodată. Azi, viața acestor oameni s-a schimbat cu desăvîrșire, iar copii- lor lor le sint deschisa toate căile spre învățătura cea mai înaltă. Pentru ei se ridică tot mai multe școli, se uti- lează laboratoare, se înalță noi insti- tuții de învățămînt superior. Și iată — nu dc mult au început să se or- ganizeze și cursuri de pregătire, ca cel despre care mi-a vorbit școlarul de la „Sadoveanu", pentru ca toți co- piii muncitorilor să fie mai bine înar- mați cu cunoștințe, ca să devină oa- meni priccpuți și destoinici. GH. FLEANCU Manualul de fizică pentru a VUI-a de N. Hangea Stănescu are, fără îndoială, o serie de calități. Scris intr-o formă accesibilă, manualul dă elevilor po- sibilitatea de a înțelege noțiunile dc bază ale mecanicii, legile ei. Expu- nerea este de cele mai multe ori cla- ră, trecînd treptat de la elemente sim- ple la probleme complexe, la dedu- cerea unor legi și concluzii generale. Fără a știrbi din accesibilitatea celor expuse, autorii au introdus și unele elemente care îi pregătesc pe elevi pentru un studiu mai adînc, mai com- plex al fizicii. Așa, bunăoară, se in- sistă 1 asupra operațiilor cu vectori, se introduc, cu prilejul studierii miș- cărilor. unele elemente care le vor da elevilor mai tîrziu, în clasa a Xl-a, posibilitatea să aplice cu ușurință cunoștințele de analiză matematică la studierea diferitelor mișcări. In capitolele referitoare la mișcări se a- cordă atenție reprezentărilor grafice. Este de remarcat, de asemenea, fap- tul că autorii au fost preocupați de problema apropierii studiului mecani- cii de aplicațiile ei practice, ceea ce contribuie la pregătirea politehnică a elevilor. Este utilă și interesantă le- gătura cu unele cunoștințe de astro- nomie privind legile lui Kepler, for- ța de atracție a Soarelui etc., cunoș- tințe care contribuie la formarea con- cepției științifice despre lume. Folosirea în decursul primului tri- mestru a manualului -de fizică pen- tru clasa a VUI-a a scos însă la iveală și unele lipsuri ale acestuia. Se pare, astfel, că(autorii n-au acor- dat problemelor care urmează fiecă- fizică. Fiecare profesor știe că prin rezolvarea problemelor elevii pot în- țelege mai adînc diferitele fenomene și legi pe care le studiază, învață să aplice formulele, să opereze cu uni- tățile fizice, sezisează unele aspecte cu totul noi, pe care nu le-au putut observa în cursul studierii cunoștin- zolva probleme variate în legătură cu fiecare capitol studiat. Această lipsă se resimte cu alît mai mult cu cît culegerea de probleme de fizică publicată anterior este epuizată. Există neajunsuri și în ceea ce pri- vește ordinea în care sînt prevăzute uneori problemele. Probleme mai difi- cile sint propuse înaintea unor pro- bleme mai ușoare. Nu se ține seama de gradarea efortului la care trebuie supuși elevii, de faptul ca, rezolvînd la început probleme mai ușoare, mai simpie, elevul iși poate însuși unele deprinderi, priceperi și cunoștințe pe care apoi să le poată aplica fără greutate deosebită la probleme mai dificile. La unele probleme răspunsurile sînt greșite (de exemplu, ie proble- mele nr. 2, 3, 5, pag. 43—44, nr. 6, pag. 71 etc.). In literatura pedago- gică s-a discutat nu odată dacă este sau nu indicat a se da răspun- suri la probleme. Nu este cazul aci să repetăm toate argumentele pro și contra în această privință. Se pare însă că cei mai mulți autori de manuale — atît de matematică cît și de fizică, și nu numai pentru școlilele medii, dar și pentru învă- țămîntul superior — preferă să in- dice răspunsurile la problemele de greutate mediocră și problemele di- ficile. Practica arată că aceste răs- punsuri, departe de a înăbuși iniția- tiva și spiritul de cercetare al rezol- vitorulul, constituie dimpotrivă un control, un stimulent pentru obține- rea unor rezultate exacte. Știm și din practica noastră că de multe ori, în fața unui răspuns greșit care nu corespunde cu rezultatul dat în carte, am fost puși în situația de a relua problema de la început, de a verifica raționamentul pe care l-am făcut, de a căuta greșelile de calcul. Această muncă ne-a silit să revedem cunoș- tințele teoretice în legătură cu pro- blema pe care o rezolvăm, să le a- dîncim, ne-a dat posibilitatea de a descoperi unele lacune în cunoștințele teoretice, unele deficiențe în tehnica de calcul. Dacă lucrurile stau așa, este de Înțeles ce urmări negative au răspunsurile greșite. Ele anulează a- proape cu desăvîrșire strădaniile ele- vului de a rezolva cît mai corect pro- blemele. Am avut prilejul să constat că unii elevi au pierdut încrederea în exactitatea răspunsurilor — ceea ce este, desigur, un neajuns destul de mare. Desigur că folosirea In continuare a manualului, în tot cursul anului școlar, va scoate la iveală o serie de alte calități ale acestuia și, poate, și unele deficiențe care vor trebui să fie înlăturate în viitor., VASILE CONSTANTIN I E £ ■ I ■ I I ■ In scopul ridicării nivelului profe- sional al cadrelor didactice, secția de învățămînt a raionului Grivița Roșie din Capitală a organizat un ciclu de conferințe cu privire la bogățiile so- lului patriei noastre și industriali- In zilele de 8 și 9 decembrie 1957 vor avea loc adunarea generală a So- cietății de științe istorice și filologie din R.F.R. și cea de a doua sesiune științifică a societății. Lucrările se- siunii se vor desfășura în trei’ secții — de istorie, de filologie și de studii orientale. Resursele educative ale terulu! lor prea evident, nu prezintă un pericol real. Invers : exemplele pozitive oare demonstrează raționa- mentele corecte dau de obicei rezul- tate atît de plăpînde și banale Incit compromit în ochii elevilor însuși in- strumentul. Și exemplele luate din viața de toate zilele e greu să fie altfel, deoarece într un cadru elemen- tar și într-o formă scurtă nu se prea pot d