Proletari din toate țările, uniiuna!
Telegramă către F.I.S.E
S
i
Organ al Ministerului învățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt și Cultură
4 pagini 25 bani
Marți 19 noiembrie 195?
Anul IX, Nr. 445
CONGRESUL SINDICATULUI MUNCITORI-
LOR DIN INVAȚAMINT SI CULTURA DIN R.P.R.
al instituțiilor
preșcolare a crescut
de organizațiile șl organele sindicale din Învățămînt și cultură In pe-
LA CONGRESUL NOSTRU
prezenți 393 delegați, dintre care
83
10
84
tind tradițiile
61
muncitori
Printre delegați sînt
1
8
încă odată
1
2
49
4
8
(Continuare tn pag. 2)
coniinuînd si dezvol-
culturale progresiste
f, lucrătorii de pe țări,
artei, literaturii si tn.
Mi revoluție,
Wul științei,
vățămtntulul,
cultură, ce.
de sfaturile
rior au fost frecventate anul
de aproximativ 60.000 studenti.
interes
tehnice
muncii
statele
trecut
S-au
Text prescurtat
mărețele realizări economice,
și culturale ale oamenilor
din Uniunea Sovietică și din
de democrație populară, care
rilor din tnvătămlnt și
rinfe care depind
populare.
In încheiere urăm
giiiiiiiiiiitiiiffliiiiiiiiiiiiiilifliiiiimraiiiiniiiKiiiiiiiiiiiim
I . . .	...
In numele oamenilor muncii din învățămînt și cultură
delegați și invitați la cel de-al IV-lea Congres al Sindi-
catului Muncitorilor din învățămînt și Cultură din R.P.R.,
vă adresăm un călduros și frățesc salut-
Antrenați în măreața operă de construire a socialis-
mului în țara noastră, muncitorii din învățămînt și cultură
din R.P.R. își exprimă hotărîrea lor de luptă pentru dez-
voltarea unității internaționale a cadrelor didactice, pen-
tru lărgirea succeselor internaționale pe tărîmul cultural
și profesional, pentru condițiuni mai bune de viață, pentru
libertate, progres și pace în lumea întreagă.
DIN INVĂTĂMINT ȘI CULTURA
I
I
■
I
I


CONGRESU1. SINDlCATUL1I1 MUNCITORILOR

La masa prezidiului de la stingă la dreapta tovarășii^ Nikl Atanasiu* Jules Cazaban* Ana Tălmăceanu, Cornelia Mateescu, Nicolae Pascu, Ion Munteanu, Atanase Jojat lorgu Iordan, Vasilica Teodora, losif Plischi șl Ludovic Nagy,
RAPORTUL DE ACTIVITATE
rostit de tovarășul L NISTOR, președintele C. C. al S. M. I. C
Ieri e-a deschia în sala Ateneului R.P.R. din Capitală cel de-al IV-lea Congres al Sindicatului mun-
citorilor din învățămînt și cultură. La Congres iau parte 393 delegați reprezentînd 209.964 membri de sin-
dicat. Sînt prezenți 133 invitați, conducători ai instituțiilor din învățămînt și cultură, lucrători fruntași din
învățămînt, presă, artă, poligrafie, reprezentanți ai organizațiilor obștești etc.
In prezidiul Congresului au fost aleși tovarășii: prof. univ. Nicolae Pascu, membru In prezidiul
Consiliului Central al Sindicatelor, proL univ. Ion Nistor, președintele Comitetului Central al Sindicatului
muncitorilor din învățămînt și cultură, acad. Atanase Joja, ministrul învățămîntului și Culturii, losif
Plischi, vicepreședinte al Comitetului Central al Sindicatului, Costln Nădejde, șeful secției școli a C.C.
al P.M.R., Nlky Atanaslu, artist emerit, laureat al Premiului de Stat, Vasilica Teodora, educatoare, Lu-
dovic Nagy, director în Ministerul învățămîntului șl Culturii, Cornelia Mateescu, secretar al C. C-
a) U.T.M., ac°d. lorgu Iordan, rectorul Universității ,C. I. Parhon*, Jales Cazaban, artist emerit, lau-
reat al Premiului de Stat, Ion Muntean, secretar al Comitetului Central al Sindicatului, Elena Frunză,
președintele comitetului sindical orășenesc Deva, Ana Tălmăceanu, artistă emerită, Stela Constantin,
muncitoare fruntașă Ia Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii".
După alegerea secretariatului și a comisiilor de validare șl de radactare a rezoluției, Congresul a
aprobat următoarea ordine de zi : prezentarea raportului de activitate al Comitetului Central șl a ra-
portului comisiei de revizie ; alegerea Comitetului Central și a comisiei de cenzori.
înainte de a se intra in ordinea de zi, congresiștii au păstrat un moment de reculegere in me-
moria tovarășului Antonio Zapotocky, președintele Republicii Cehoslovace.
Tovarășul Ion Nistor, președintele Comitetului Central al Sindicatului, a prezentat raportul de acti-
vitate al Comitetului Central al Sindicatului. Raportul comisiei de revizie a fost expus de tovarășul Sonea
Gavril, președintele comisiei.
Ședința de dimineață a luat siîrșit la orele 14.30. Lucrările «-au redeschis dupâ-amiază la orele
17, cind s-a trecut la discutarea celor două rapoarte prezentate.
O delegație de pionieri a salutat Congresul, urînd succes lucrărilor.
Pe adresa Congresului au sosit numeroase telegrame din partea colectivelor instituțiilor de artă
șl învățămînt, din partea întreprinderilor poligrafice precum șl din partea membrilor de sindicat, prin
care se urează succes lucrărilor.
Cu prilejul Congresului, la clubul salariaților din învățămînt din Capitală s-a deschis o expoziție
ine înfățișează realizări obținute
oada dintre congresele III și IV*
Permiteji-mi ca tn numele mun-
citorilor din agricultură și sil-
vicultură să vă salut călduros
șl să transmit hotărîrea lor
de a lupta alături de clasa munci-
toare și de marea armată a intelec-
tualilor legati de vapor pentru con-
struirea socialismului în scumpa
noastră patrie. Republica Populară
Romînă.
Lucrările Congresului dvs. intere-
sează șl pe muncitorii din ramura
noastră de producție. Acest interes
este Izvorli din participarea comună la
lupta pe care o duce partidul nostru
drag pentru desfășurarea revoluției
culturale la orașe si sate.. In acea-
ale poporului nostru și călăuzindu-
se din ce tn ce mal bine de învă-
țătura marxist-leninistă despre lu-
me și societate, au realizat valori
spirituale de mare însemnătate si
au desfășurat o vastă muncă de cui.
X Ț ă rog să-ml îngăduiți ca. tn
1/ numele lucrătorilor ce apar.
V țin de Sindicatul lucrătorilor
din industria locală, sfaturi
populare șl gospodării comunale,
să transmit un tovărășesc șl căldu-
ros salut celui de al IV-lea Congres
al Sindicatului Muncitorilor din In-
vățămlnt șl Cultură. Muncitorii șl
funcționarii din ramura noastră
urează din toată inima succes de-
plin lucrărilor Congresului dvs., tn
scopul dezvoltării pe mal departe a
activității Instituțiilor de tnvătă-
mint, de artă șl cultură din patria
noastră.
Noi sintem convinși că lucrările
Congresului Muncitorilor din Inpă.
turalizare a maselor, ceea ce a con-
tribuit la formarea unui om nou.
care rupe tot mal mult cu igno-
ranta, misticismul și rămășițele e-
ducatiei vechi. Oamenii noștri de
ștlintă. de cultură șl invătămint
s-au alăturat cu însuflețire, la che-
marea partidului, luptei și muncii
poporului muncitor. nezăbovind
să-șl aducă contribuția lor la ridi-
carea condițiilor de viată materială
șl culturală, la construirea so-
cialismului la orașe și sate.
Muncitorii din agricultură șl sil-
vicultură se bucură din inimă de
succesele obținute P'ln desfășurarea
revoluției culturale din tara noas-
tră. In rîndurile lor a fost lichidată
neștiința de carte. El devin din zl
tn zi tot mal culti, mal instruiti, ca.
pabill să folosească tehnica nouă.
Noi sintem convinși că la Con-
gresul dvs. veți găsi cele mal bune
căi și mijloace care să asigure ridi-
carea pe o treaptă superioară a ac-
tivității sindicale tn școli și univer-
tămlnt șl Cultură vor însemna o
importantă contribuție la îmbunătă-
țirea continuă a muncit de educație
comunistă tn școli, la nivelul cul-
turii și artei noastre socialiste.
In numele lucrătorilor și funcțio-
narilor din ramura noastră, ne an-
gajăm tn fata dvs. că ne vom pre-
ocupa mai intens de sprijinirea șco-
lilor șl a colectivelor atît pentru
politehnizarea Invățămintului, cit
șl pentru îmbunătățirea situației
privind educația copiilor șl a pro-
pagandei pedagogice tn rîndurile
părinților. De asemenea, ne luăm
obligația să rezolvăm operativ ce-
rințele fuste șl posibile de realizat
ale cadrelor didactice șl ale lucrăto-
sitățl, în instituțiile de ștlintă. artă
și cultură pentru mobilizarea mem-
brilor de sindicat în lupta desfășu.
rată de partidul nostru pentru desă.
virșirea revoluției culturale.
Muncitorii din agricultură șl sil-
vicultură urează prin mine, succes
deplin lucrărilor Congresului dvs.
și vă asigură că vo' h alături și
vo' lupta împreună cu membrii dvs.
de sindicat de la sate pentru sădi-
rea ideilor cooperativizării agricul-
turii șl educarea socialistă a țărăni-
mii muncitoare, pentru valorificarea
bogatului tezaur folcloric al tării
noastre, pentru înflorirea continuă
a culturii, artelor șl științelor. în
lupta pentru construirea socialismu-
lui șl apărarea păcii
Trăiască cel de al IV-lea Congres
al Sindicatului muncitorilor din tn-
vătămint si cultură /
NICOLAE POPESCU
președintele C.C. șl Sindicatului
muncitorilor din agricultură
și silvicultură
Congresului Sindicatului Muncitori.
Io' din Invătămint șl Cultu'ă spor
la muncă pentru realizarea impor-
tantelor sarcini puse tn fata mun-
citorilor din tnvătămlnt și cultură
de către partidul nostru.
Trăiască cel de al IV-lea Congres
al Sindicatului Muncitorilor din Tn-
vătămlnt șl Cultură /
ELENA STO1A
președintele C.C. al Sindicatului
lucratorilor din Industria locală,
■fiturl populare
șl gospodării comunale
Cel de-al IV-lea Congres al Sin-
dicatului nostru iși desfășoară
lucrările în condițiile sărbători-
rii a două mari aniversări is-
torice : împlinirea a 40 de ani de la
Marea Revoluție Socialistă din Oc-
tombrie — eveniment de însemnătate
mondială, care a deschis era socialis-
mului în istoria lumii — și a 10 ani
de la instaurarea R.P.R., care a mar-
cat preluarea întregii puteri politice
de către clasa muncitoare, in alian-
ță cu țărănimea muncitoare și trece-
rea la rezolvarea sarcinilor etapei re-
voluției socialiste în patria noastră.
Oamenii muncii din țările capitalis-
te și coloniale urmăresc cu deosebit
construiesc o orinduire socială nouă,
socialistă, singura care poate garan-
ta eliberarea de sub lanțurile exploa-
tării și înflorirea capacităților crea-
toare ale omenirii.
Congresul al IV-lea al Federației
Sindicale Mondiale, care a avut loc Ia
Leipzig intre 4—15 octombrie a.c., a
hotărît intensificarea acțiunii pentru
realizarea unității sindicale mondiale,
bazată pe principiul luptei de clasă.
In timp ce imperialiștii fac efor-
turi sterile pentru menținerea exploa-
tării și ațîță la război, Uniunea So-
vietică, în cadrul întrecerii pașnice, a
cîștigat un mare prestigiu în lumea
întreagă, atît din punct de vedere al
dezvoltării economiei și culturii sale
naționale, cît și în domeniul cuceri-
rilor științifice. Punerea în funcțiune
a primei centrale atomo-electrice, fa-
bricarea în serie a avionului cu reac-
ție pentru pasageri, realizarea rache-
tei balistice intercontinentale și lan-
sarea celor doi sateliți artificiali al
pămîntului dovedesc capacitatea cre-
atoare a poporului sovietic și supe-
rioritatea incontestabilă a sistemului
socialist asupra celui capitalist.
Urmind exemplul Uniunii Sovietice,
în țara noastră, oamenii muncii, sub
conducerea P.M.R., luptă pentru tra-
ducerea in viață a directivelor celui
de-al ll-Iea Congres al partidului,
pentru dezvoltarea economiei națio-
nale, a artei și culturii.
Dezvoltarea întregii industrii și în-
deosebi a industriei grele, construi-
rea reactorului atomic experimental și
a ciclotronului, mecanizarea și dez-
voltarea sectorului socialist în agri-
cultură, creșterea și îmbunătățirea ni-
velului de trai material și cultural al
oamenilor muncii marchează progre-
sele înfăptuite de regimul nostru pe
drumul construirii socialismului.
îmbunătățirea continuă a condițiilor
de dezvoltare a economiei și culturii
noastre este asigurată în bună măsu-
ră de înlăturarea centralismului ex-
cesiv.
Ținînd seama de reorganizarea și
uniticarea unor ministere și de faptul
că muncitorii din invătămint, artă și
poligrafie activează pe aceeași linie a
promovării și răspîndirii culturii,
științei și artei, cele trei Comitete
Centrale ale noastre- au hotărît, în
plenarele din iunie anul acesta, unifi-
carea lor Intr-un singur sindicat:
„Sindicatul Muncitorilor din Invăță-
mînt și Cultură".
Alături de ceilalți oameni ai mun-
cii și membrii noștri de sindicat au
obținut importante realizări in dome-
niile lor de activitate. Țara noastră,
care la recensămintul din 1930 a în-
registrat un procent de 38,2% anal-
fabeți, se poate mîndri astăzi cu lichi-
darea, ca fenomen de masă, a acestei
plăgi rușinoase moștenită de la regi-
mul burghezo-moșieresc. Numărul u-
nitâților preșcolare și al copiilor cu-
prinși in aceste unități prezintă astăzi
o creștere de peste 3 ori fată de anul
1938. Invățămintul de cultură genera-
lă, universitar, tehnic și profesional a
făcut progrese mari, atît în ce priveș-
te organizarea cit și conținutul. Nu-
mărul școlilor elementare și medii și
considerabil. In anul școlar trecut au
funcționat peste 15.000 de școli ele-
mentare, cu peste 1.700.000 de elevi,
cuprinzind la cl. I—IV totalitatea co-
piilor de vîrstă școlară. Cită deose-
bire fată de anul 1938 cînd aproape

115
33
profesori
învâțâtori
educatoare
artiști
ingineri și tehnicieni
funcționari
artist al poporului
(aureați ai Premiului de Stat
artiști emeriti
profesor emerit
învâțâtori emeriți
decorați cu Ordinul și Medalia Muncii
profesori fruntași
învâțâtori fruntași
1.000.000 de copii erau rămași în a-
fara școlii l
Invățămintul de 7 ani a devenit o-
bligator și gratuit în orașe, centre
muncitorești și reședințe de raion.
Numărul școlilor medii se ridică Ia
342 unități, cu peste 84.000 de elevi.
Cele 41 institute de învățămînt supe-
înființat și școli pentru tineretul mun-
citoresc și sătesc- școli muncitorești și
secții serale, s-a dezvoltat învăță-
mîntul fără frecvență, care permite
oamenilor aflați în producție să ur-
meze studii medii și superioare.
A crescut numărul instituțiilor de
artă : avem 35 de teatre dramatice, 3
teatre de estradă, 5 instituții de o-
peră, 4 teatre de operetă, 17 orchestre
simfonice, 22 teatre de păpuși, un circ
de stat, 6 ansambluri artistice, nu-
meroase orchestre de muzică popu-
lară. S-au construit și dat in folosin-
ță studiourile cinematografice de la
Buftea, care sînt printre cele mai mari
din Europa, s-au realizat 79 filme ar-
tistice, numărul cinematografelor s-a
extins la 1.474, noi stații de radio-e-
misie au fost create, a luat ființă sta-
ția experimentală de televiziune. Nu-
mărul spectatorilor teatrelor a crescut
la peste 4 milioane anual, iar cel al
spectatorilor de cinematograf la peste
100 milioane anual. Industria poligra-
fică s-a dezvoltat în mod simțitor.
Față de 1951, producția întreprinde-
rilor poligrafice a crescut in 1955 cu
60% la coli editoriale și la coli hirtie
prelucrată carte, cu 57% la confecții
hirtie și carton și cu 36% la ziare. S-a
realizat profilarea pe specialități a
editurilor și s-au creat condiții optime
pentru munca și producția presei cen-
trale, prin măreața realizare a Com-
binatului „Casa Scînteii". In toate re-
giunile țării s-au creat condiții cores-
punzătoare apariției presei și publica^
țiilor locale.
Rețeaua comerțului cu cartea a fost
extinsă pînă în cele mai îndepărtate
comune.
Respectîndu-se egalitatea în drep-
turi a minorităților naționale, s-a a-
sigurat acestora dezvoltarea culturală
în limba maternă : s-au creat peste
3.500 unități școlare și preșcolare, 3
institute de învățămînt superior în
limba maghiară, teatre dramatice,
muzicale și de păpuși in limbile ma-
ghiară, germană, ansamblul sirb, 2
teatre evreești de stat și apar publi-
cații în limbile minorităților în toate
domeniile.
Partidul șl guvernul nostru acor-
dînd o însemnătate și o prețuire cu
totul deosebită științei, artei și cul-
turii, Ie-a integrat in practica revo-
luționară a clasei muncitoare și le-a
pus la indemîna maselor celor mai
largi.
Pentru a asigura culturii și științei
un nivel cit mai înalt, Academia
R.P.R. îndrumează activitatea Institu-
telor de cercetări științifice și a oame-
nilor de cultură, contribuind din ce
tn ce mai activ la desăvirșirea revolu-
ției culturale.
Față de succesele mari obținute da
țările lagărului socialist, cercurile a-
greslve imperialiste și-au întețit lupta
și pe frontul ideologic.
Promovarea ideilor antiștiințiflce șl
a atitudinilor antidemocratice, dispre-
țul față de om, față de viață, propo-
văduirea războiului determină conținu-
tul culturii burgheze. Aceasta urmă-
rește, pe față sau deghizat, să fringă
voința oamenilor muncii in lupta lor
împotriva exploatării, in lupta lor
pentru pace.
Liberalismului, obiectivismului șl in-
dividualismului burghez in artă, Lenin
in articolul său „Organizația de par-
tid și literatura de partid" le opune
principiul partinității, potrivit căruia
arta, cultura, învățămîntul constituie
o parte integrantă a cauzei generale a
proletariatului. Ele mi pot fi apolitice
și trebuie să servească pe cel ce mun-
cesc și societatea făurită de ei, consti-
tuind un instrument puternic al luptei
de clasă în aplicarea ideilor marr.ist-
leniniste, în educația comunistă a oa-
menilor muncii, in construirea socia-
lismului.
în ex-
meinică
Remar-
și mai
noastre
împie-
consti-
hîrtiei
urmare a a-
a Inovatori-
cinematogra-
concursul de
(Urmare din pag» 1)
Arta și cultura noastră exprimă în-
credere in viață, sînt străbătute de
optimism și curaj șl contribuie la cre-
area omului nou și a noii societăți so-
cialiste.
Membrii noștri de sindicat pun toată
puterea lor de muncă pentru traduce-
rea în viață a acestor Idei, pe linia
trasată de partid, tn vederea ridicării
calității muncii în domeniul Învăță-
mîntuiui și culturii.
sindicat pentru
Ijlocul principal de culturalizare
a maselor îl constituie școala.
De la cel de al III-lea Con-
gres al Sindicatului nostru, una
din problemele importante de care
s-au preocupat oamenii muncii din în-
vățămînt a fost aceea a școlarizării
tuturor copiilor de vîrstă școlară, con-
diție esențială a închiderii izvorului
neștiinței de carte.
CC al SMIC a inițiat diferite ac-
țiuni pentru atragerea în școli a tu-
turor copiilor de vîrstă școlară și pen-
tru sprijinirea și intensificarea legătu-
rilor dintre școală și familie.
Cu toate acestea încă nu s-a putut
asigura cuprinderea în școală a tutu-
ror copiilor de vîrstă școlară.
Deși s-au constatat de nenumărate
ori asemenea deficiențe și deși ele au
fost analizate și discutate, C.C. al
SMIC și organele sale sindicale nu au
luat atitudine pentru a activiza orga-
nele administrative în rezolvarea aces-
tor situații. De asemenea, nici orga-
nizațiile sindicale din școli, chiar cînd
aveau asigurate condițiile materiale
necesare, n-au manifestat
teres pentru școlarizarea
piilor.
Pe viitor CC al SMIC
ia toate măsurile pentru
suficient
tuturor
in-
co-
va trebui
să
a concentra
Interesul tuturor organelor locale șl
centrale asupra problemei școlarizării,
a cărei rezolvare este o sarcină a pla-
nului de stat.
Organele noastre sindicale să-și asi-
gure mai mult sprijin din partea sin-
dicatelor celorlalte ramuri de produc-
ție pentru patronarea școlilor șl pen-
tru înscrierea în școlile serale în pri-
mul rînd a muncitorilor care lucrează
direct în producție.
In lumina hotărîrilor partidului șl
guvernului, Comitetul nostru Central
a acordat o atenție deosebită îmbună-
tățirii calității procesului instructiv-
educativ. Rezultatele obținute la exa-
menele de absolvire, de maturitate,
precum și la concursurile de admitere
în învățămîntul mediu și superior au
dovedit o pregătire mult mai temeinică
a elevilor și studenților.
îmbunătățirea compoziției sociale a
elevilor și studenților este în momen-
tul de față o sarcină importantă a în-
vățămîntului. Organele sindicale vor
sprijini conducerile școlilor și institu-
telor de învățămînt superior să gă-
sească și să aplice cele mai potrivite
forme pentru sprijinirea pregătirii ele-
vilor și studenților fii de muncitori
șl țărani muncitori.
Organizațiilor sindicale din învăță-
rii intui mediu le revine sarcina să
sprijine organizarea cercurilor de me-
ditații atît în vacanțe cît și în timpul
anului școlar, pentru fiii de muncitori
și țărani muncitori, antrenând în a-
ceastă acțiune cele mai bune cadre
didactice.
Organele sindicale din învățămîntul
superior se vor îngriji ca membrii
noștri de sindicat să se preocupe cu și
mai mult interes, în procesul predării
și al seminarizării, de studenții fii de
muncitori și țărani muncitori.
Organele sindicale au desfășurat
multe acțiuni în scopul amenajării d«
ateliere școlare, precum și pentru
popularizarea experienței Înaintate in
do-menlul polit «hnizării.
Pentru stimularea activității pe par-
celele experimentale, Comitetul nostru
Central și „Gazeta invățăinîntului" au
organizat un concurs, primul pe țară,
la care au participat un mare număr
de școli. O deosebită atenție s-a dat
organizării excursiilor didactico-știin-
țifice la care au participat peste 12.000
cadre didactice.
In viitor, C.C. al S.M.l.C. va stimula
munca pe parcelele experimentale și
va extinde organizarea excursiilor di-
dactico-științifice. Problema legării
teoriei cu practica rămine șl pe viitor
o problemă de cea mai mare impor-
tanță. Pentru rezolvarea ei va trebui
să determinăm o acțiune de lămurire
a membrilor de sindicat in vederea
realizării politehnizării invățămîntului.
De asemenea este necesar ca orga-
nele noastre sindicale să sprijine or-
ganizarea de noi ateliere școlare și
utilarea celor existente. Organele sin-
dicale vor solicita sprijinul consiliilor
sindicale locale și al comitetelor de
întreprinderi pentru patronarea școli-
lor.	1
Organele sindicale din universități
și îndeosebi cele din institutele poli-
tehnice trebuie să acorde o mai mare
atenție practicii în ateliere. E necesar
să se găsească o soluție pentru ca
practica didactică să nu se mai facă
pe mașini depășite de tehnica nouă
sau scoase din uz, căci aceasta duce
la interiorizarea pregătirii studenților
față de cerințele producției moderne.
In scopul îmbunătățirii procesului
instructiv-educativ, organele sindical»
au dus o temeinică muncă de lămurire
în vederea calificării cadrelor didac-
tice prin înscrierea lor la cursurile
fără frecvență. Bibliotecile sindicale au
fost înzestrate cu manuale și cursuri
de specialitate, la cluburi șl colțuri
roșii s-au organizat consultații și me-
ditații, iar organele sindicale au luptat
pentru asigurarea timpului necesar
studiului
cursurile
Pentru
sistemul
sindicale
individual al celor înscriși la
fără frecvență.
cadrele didactice cuprinse tn
de perfecționare, organele
au organizat cicluri de con-
fe:ințe pe probleme de pedagogie și
de specialitate, consultații în proble-
mele marxism-leninismului, iar în eta-
pa cu frecvență, Comitetul nostru Cen-
tral a trimis instructori care au spri-
jinit efectiv buna organizare și desfă-
șurare a cursurilor, insuficienta preo-
cupare pentru conținutul și metodica
acestor cursuri, atît din partea M.I.C.,
cit și a Comitetului nostru Central, a
dus însă la o scădere a interesului ca-
drelor didactice față de ele.
Este necesar să solicităm M.I.C. să
reorganizeze actualul sistem de per-
fecționare, în așa fel incit să cores-
pundă condițiilor noi de dezvoltare a
îmbunătățirea
♦
profesiona! e
șl contribuind la îndeplinirea rolului
politic șl educativ al artei.
Succesele obținute de colectivele de
artiști și tehnicieni pe scenele din țară
și de peste hotare constituie recu-
noașterea unanimă a valorii artei
noastre. De asemenea, succesele obți-
nute de tinerii noștri soliști în con-
cursurile internaționale dovedesc se-
rioasa pregătire a tinerei noastre ge-
nerații.
Radiodifuziunea a înregistrat de a-
semenea progrese și îmbunătățiri care
se vădesc atît în calitatea emisiilor
cît și în calitatea și varietatea
gramelor.
Importante progrese a făcut și
ducția noastră cinematografică,
pro-
repertoriului
general îl au
și ■ muncii artistice tn
consiliile artistice, for-
Invățămîntului și să cointereseze ca-
drele didactice în participarea activă
la cursuri.
Una din sarcinile cale mai impor-
tante ale procesului instructiv-educa-
tiv este aceea de a contribui la for-
marea trăsăturilor morale ale omului
societății socialiste.
Unele tendințe de cosmopolitism,
de liberalism mic-burghez, abaterile
de la disciplină și chiar de la morală
ale unor elevi și studenți, lipsa de
respect față de părinți, față de bătrîni,
față de femei și față de profesorii lor,
comportarea necorespunzătoare a unor
tineri pe stradă, în tramvaie, în sălile
de spectacole grăiesc dureros despre
unele lipsuri ale școlii în munca edu-
cativă.
In învățămîntul superior există ca-
dre didactice care în mod cu totul
greșit consideră că sarcina educației
studenților revine exclusiv organiza-
țiilor de tineret și catedrelor de științe
sociale.
O preocupare importantă
lor noastre sindicale este
țirea muncii metodice din
acest sens, un rol deosebit
ganizarea schimbului de
a organe-
tmbunătă-
școli. în
îl are or-
experiență
pentru descoperirea și valorificarea
metodelor de lucru Înaintate.
Plenara Comitetului Central al Sin-
dicatului din septembrie 1956 a ana-
lizat aportul organelor sindicale și de
învățămînt în domeniul cercetării șl
popularizării experienței cadrelor di-
dactice fruntașe, contribuind la dez-
voltarea și stimularea schimbului de
experiență și la popularizarea celor
mai bune metode.
Cu toate că rezultatele obținute an
demonstrat importanța consfătuirilor
de muncă, C.C. al S.M.l.C. nu a elabo-
rat nici plnă astăzi un document co-
mun cu M.I.C. care să precizeze tema-
tica consfătuirilor de muncă organizate
de organele sindicale și cea a ședin-
țelor consiliilor pedagogice organizate
de conducerile unităților școlare. S-a
creat și dăinuie un paralelism și o
confuzie intre aceste două feluri de
acțiuni, care au ca rezultat o încăr-
care a cadrelor didactice cu ședințe
adesea pe aceleași teme.
Pentru cunoașterea și popularizarea
experienței școlii sovietice, Comitetul
nostru Central a venit în ajutorul ca-
drelor didactice, editînd în colaborare
cu Consiliul General A.R.L.U.S. o cu-
legere de articole din revistele sovie-
tice cu privire la cele mai importante
probleme legate de viața școlii și de
experiența cadrelor didactice, care con-
stituie un îndreptar prețios în munca
pedagogilor noștri.
Este necesar ca, în viitor, sarcina
importantă a Comitetului nostru Cen-
tral și a organelor sindicale în spri-
jinirea experienței instructiv-educative,
să fie studierea și generalizarea ex-
perienței Înaintate. Organele sindicale
să găsească posibilitatea extinderii
schimbului de experiență și între ca-
dre de Ia școli și chiar din localități
diferite.
Pentru aceasta, consfătuirile de
muncă, formă principală a schimbului
de experiență, trebuie să se organizeze
regulat, să fie bine pregătite și să
aibă ca obiective rezolvarea proble-
melor celor mai importante și mai ac-
tuale din viața școlii.
Comitetul nostru Central în cola-
borare cu M.I.C. să reglementeze prin-
tr-un document comun organizarea
muncii metodice in școli și a consfă-
tuirilor de muncă.
In perioada dintre ultimul congres
și cel actual, o serie de transformări
au fost realizate șl în învățămîntul
superior. Au fost înființate noi insti-
tute, a fost mărită capacitatea de cu-
prindere a studenților în altele, s-au
construit laboratoare, ateliere etc. că-
rora 11 s-a îmbunătățit dotarea cu ma-
terial didactic și de cercetare știin-
țifică. Comitetul nostru Central a spri-
jinit elaborarea măsurilor concretizate
in hotărîrea partidului și guvernului
cu privire la îmbunătățirea învățămin-
tului superior și a trasat ca sarcină
organelor sale să ajute conducerile
instituțiilor de învățămînt superior în
aplicarea întocmai a acestei hotărîri.
De asemenea C.C. al S.M.l.C. a acor-
dat atenție concursului de burse pen-
tru fiii de muncitori și țărani munci-
tori.
Cu toate că în munca diferitelor or-
gane sindicale din instituțiile de în-
vățămînt superior există o serie de ac-
țiuni și realizări meritorii, mai dăinuie
încă numeroase lipsuri. Astfel, după
trecerea studenților din organizațiile
sindicale in asociațiile studențești, nu
s-a început în multe instituții de în-
vățămînt superior o acțiune sistema-
tici de strîngere a rîndurilor cadre-
lor didactice în vederea Îmbunătățirii
procesului de invățămint și asigurării
unor acțiuni continue și coordonate
pentru mobilizarea cadrelor didactice
in munca de educare patriotică și ce-
tățenească a studenților. Consfătuirile
de muncă au început să-șl găsească
loc și la unele institute de învățămînt
superior. Totuși, nu s-au inițiat sufi-
ciente acțiuni menite să ducă la
schimbul de experiență între institu-
tele de invățămint superior, între ca-
tedre. De asemenea, acțiunea de mo-
bilizare a cadrelor didactice in munca
educativ-patriotică a studenților a fost
slabă.
Organele sindicale din instituțiile
de artă, cinematografie și radio
au răspuns într-o măsură din
ce în ce mai mare sarcinilor iz-
vorîte din directivele celui de-al II-
lea Congres al partidului nostru. Ele
s-au preocupat de producția sectoru-
lui artistic și au sprijinit și stabilirea
repertoriului.
Tot mai mulți artiști, interpreți, re-
gizori, scenografi, tehnicieni și func-
ționari au pus în slujba artei price-
perea și puterea lor de muncă, valo-
rificind la un nivel tot mai înalt lu-
crările prezentate pe scenele noastre
cărei succese au fost
prin unele competiții
Decada dramaturgiei
tă în vara anului 1956
pro-
ale
conflrmate șl
internaționale,
originale țlnu-
a deschis largi
perspective dramaturgiei noastre ori-
ginale pe linia dezvoltării ei în lumi-
na obiectivelor celui de al H-lea Con-
gres al P.M.R.
S-au organizat consfătuiri pe țară
cu directorii și președinții de sindicat
din Instituțiile de artă, șefii secțiilor
culturale din sfaturile populare și
oameni de specialitate — dramaturgi,
regizori, compozitori — și s-au dez-
bătut și clarificat probleme legate de
repertoriul și de profilul teatrelor noa-
stre din regiuni.
Repertoriul, care este baza ideologi-
că a producției artistice, a constituit
o serioasă preocupare atît pentru fo-
rurile de conducere cît și pentru co-
lectivele instituțiilor din sectorul de
artă.
In acest sens, departamentul cui-
mate din cele mai reprezentative vlr-
furi artistice. Dar multe conduceri nu
țin cont de ajutorul acestora, astfel
incit activitatea lor nu se face sufi-
cient simțită. Aceasta datorită și. fap-
tului că departamentul culturii din
minister s-a mulțumit să creeze aceste
organisme, fără să le sprijine șl fără
să se intereseze de activitatea lor.
Comitetele noastre de instituție tre-
buie să acorde sprijin consiliilor ar-
tistice, ca acestea să devină un factor
activ și de răspundere și să contri-
buie efectiv și la stabilirea repertoriu-
lui și la asigurarea unei juste și echi-
tabile folosiri a unui număr cit mal
mare din cadrele artistice.
Una din ramurile artistice deosebit
de importante, avînd un pronunțat ca-
racter popular și un foarte activ rol
educativ, este cinematografia. Această
ramură de producție, care este artă și
industrie în același timp, și-a îmbu-
nătățit mult activitatea. Tematica fil-
melor artistice a reușit, mai ales în
ultimul an, să cuprindă probleme mult
mai variate. S-a îmbunătățit de ase-
menea producția filmelor documentare
și științifice și a diafilmelor.
Criticile făcute în plenarele C.C. atît
referitor la producția cinematografică
și la risipa exagerată în acest sector,
cît și cu privire la îmbunătățirea cola-
borării între conducerile administrati-
ve și comitetele de întreprindere au
reușit să lichideze unele lipsuri.
Intrarea în funcție a complexului
cinematografic de la Buftea a permis
Centrului de producție cinematografi-
că să ajungă la o capacitate anuală
Tov. I. NISTOR rostind raportul.
turli din minister în colaborare
cu
Comitetul nostru Central au luat o
serie de măsuri care au dus atit la
îmbunătățirea repertoriului, cît și la
o mai bună prezentare a Iul.
Anul acesta, cu prilejul deschiderii
stagiunii, Prezidiul nostru a analizat,
împreună cu departamentul culturii
din minister situația repertoriului pe
întreaga mișcare teatrală, luîndu-se
măsuri menite să ducă la îmbunătă-
țirea muncii în instituțiile noastre de
artă. In acest sens Comitetul Central
al Sindicatului a instruit organele
Sale să sprijine conducerile, să mobi-
lizeze consiliile artistice și colectivele
de salarlați, ca să discute și să alea-
gă lucrările cele mai adecvate intere-
selor culturale ale regiunilor respec-
tive și posibilităților tehnice și artis-
tice ale instituției.
In comparație cu felul cum era în-
tocmit pînă în prezent repertoriul tea-
trelor noastre, repertoriul actualei
stagiuni reprezintă o cotitură Impor-
tantă. Atît în domeniul dramaturgiei
cît și al creației muzicale, se poate
socoti depășită faza critică a sărăciei
repertoriului, cînd numai cîteva lu-
crări originale făceau ocolul tuturor
instituțiilor noastre de artă. Astfel, în
stagiunea 1956—1957 s-au reprezentat
32 piese originale, iar pentru stagiu-
nea actuală sînt incluse în repertoriile
teatrale 58 opere ale scriitorilor noș-
tri, dintre care 21 vor vedea lumina
rampei pentru prima oară. De aseme-
nea, teatrele muzicale prezintă în a-
realizată de 10 filme artistice de lung
metraj. De asemenea, schimbarea sis-
temului de remunerație a actorilor de
la plata pe zile de filmare la plata pe
rol a dus la accelerarea și ieftinirea
producției.
Aceste îmbunătățiri au făcut ca fil-
mul „Două loturi" să fie realizat in
42 zile în loc de 83 planificate și cu
peste un milion lei economii Ia deviz,
jir filmul „O mică tntîmplare" să fie
realizat în 4 luni, în loc de 8 luni
planificate și cu 700.000 lei
la deviz.
Experiența îndrăzneață pe
făcut-o centrul de producție
tografică incredlnțînd marea
economii
care a
clnema-
majori-
tate a filmelor din acest an onor ele-
mente tinere a dat un nou impuls pro-
ducției șl a dus Ia înlăturarea in mare
măsură a unor practici învechite care
frînau producția, ridicau prețul de cost
și cereau eforturi suplimentare și inu-
tile.
Paralel cu progresele producției, s-a
îmbunătățit și munca în rețeaua cine-
matografică, incit s-a ajuns ca și în
cele mai îndepărtate sate și cătune
oamenii muncii să beneficieze de filme
cu ajutorul caravanelor cinematogra-
fice.
Un mijloc important pentru ridica-
rea activității creatoare a
din instituțiile de artă ii
consfătuirile de producție,
sindicale, care au acordat
cuvenită consfătuirilor de
lucrătorilor
constituie
Organele
importanța
producție,
ceastă stagiune 26
in afara lucrărilor
zică de cameră.
Este adevărat că
prezentate se ridică
lucrări originale,
simfonice de mu-
nu toate lucrările
la valoarea artis-
tlcă corespunzătoare exigențelor mereu
crescînde ale publicului.
Considerăm ca o datorie de onoare
a dramaturgilor și compozitorilor no-
ștri de a crea in viitor
tot mai valoroase, care
lupta poporului nostru
truirea unei vieți noi șl
opere de artă
să ilustreze
pentru cons-
fericlte.
La obținerea succeselor din ultimii
ani în sectorul de artă a contribuit și
munca organelor sindicale din institu-
ții care, îndrumate de C.C. al S.M.l.C.,
au știut să mobilizeze șl să dea im-
pulsul necesar desfășurării muncii de
creație.
Este necesar ca in problema reper-
toriului, care este o problemă de bază
în teatre, organele sindicale să mobi-
lizeze forțele cele mai competente, să
ajute ca repertoriul să fie axat pe po-
sibilitățile reale ale instituției și să
oglindească în cea mai largă măsură
aspectele cele mai caracteristice ale
societății noastre în plină transformare
revoluționară.
In îndeplinirea acestei sarcini orga-
nele sindicale trebuie să-și asigure
sprijinul secretarilor literari in teatre-
le dramatice și al secretarilor artistici
în teatrele muzicale și filarmonici.
Este necesar ca acești secretari lite-
rari și artistici să fie aleși dintre ca-
drele cele mai calificate și cu expe-
riență profesională bogată, pentru ca
sprijinul lor să fie competent șl efica-
ce.
Un rol Important ta îmbunătățirea
au reușit să cointereseze Întregul co-
lectiv artistic și tehnic la o mai bună
organizare a producției, la o mai justă
folosire a cadrelor, la realizarea de
economil, la
tistice.
Experiența
organizațiile
ridicarea producției ar-
ne arată că atunci cind
sindicale pregătesc cons-
fătuirile de producție cu seriozitate,
ele se desfășoară cu mult succes și
în sectorul de artă. De exemplu, Co-
mitetul de instituție al
ghiare din Cluj, printr-o
borare cu direcțiunea, în
grele condiții de muncă,
depășească planul de
spectacole, să realizeze
conomii la montări, să
tacole corespunzătoare
vedere artistic, tehnic,
Operei Ma-
strinsă
ciuda
cola-
unor
a reușit să
premiere și
importante e-
prezlnte spec-
din punct de
să planifice
munca pe scene și ateliere respectind
ziua liberă șl timpul normal de lucru.
In multe din instituțiile de artă
consfătuirile de producție nu au
extinderea necesară.
Prezidiul nostru s-a mulțumit
însă,
luat
doar
să trimită instrucțiuni de felul cum se
organizează consfătuirile de producție,
fără însă să urmărească și să populari-
zeze cele mai bune metode folosite de
către comitetele de instituție, dovedind
prin aceasta o atitudine birocratică
față de organizarea consfătuirilor de
producție care au fost puse ca sarcină
în fața organelor sindicale cu atîta
tărie de către Plenara C.C.S. din ia-
nuarie 1956.
Lipsa de control din partea maselor,
precum șl lipsa de colaborare care
există uneori între regizori și sceno-
grafi lasă acestora o libertate exage-
rată, care duce Ia risipă de materiale
și bani în montări, la folosirea plnă
la epuizare a unor forțe artistice în
timp ce altele nu slnt folosite șl, mal
ales, duce Ia istovirea muncitorilor și
tehnicienilor, care trebuie să facă
munci inutile și obositoare.
Consfătuirile de producție au șl ro-
lul de a analiza randamentul artistic
șl economic al spectacolelor. De acest
lucru nu țin seama insă toți directorii
instituțiilor noastre.
De aceea, este'foarte important să
se țină cît mal regulat consfătuirile
de producție și ele să devină un mij-
loc curent în munca instituțiilor. Pen-
tru aceasta, organele sindicale trebuie
să fie mereu la curent cu cele mai im-
portante probleme ale producției artis-
tice. Directorii, regizorii și pictorii sce-
nografi trebuie să prezinte rapoarte in
fața colectivelor cu privire la munca
lor și să ia parte la discuții.
Problema creșterii și folosirii cadre-
lor in sectorul de artă trebuie să preo-
cupe mai adînc Comitetul nostru Cen-
tral și organele sale, precum și depar-
tamentul culturii din minister. Această
problemă nu este în mod just rezol-
vată in multe din teatrele noastre.
Sînt teatre care, deși dispun de ele-
mente corespunztăoare, totuși lasă ca
ele să stea nefolosite cu lunile sau
chiar cu anii, în care timp aceste ele-
mente nici nu pot progresa șl uneori
nici nu-și pot menține chiar condițiu-
nea artistică. Socotim că ar trebui ex-
tinsă inițiativa teatrului „I. L. Cara-
giale" din București și a Teatrului Na-
țional dih Cluj care și-au propus, pe
de o parte, folosirea dublurilor, iar pe
de altă parte alcătuirea cu elemente
libere a unor colective care să prezinte
în uzine și fabrici un repertoriu cores-
punzător.
Mergind in pas cu dezvoltarea cul-
turii, industria poligrafică a
crescut la rîndul ei, realizând
sub toate aspectele mari pro-
grese.
Urmind directivele celui de-al 11-Iea
Congres al P.M.R., organele noastre
sindicale din acest sector au reușit să
pună în centrul preocupărilor lor pro-
blemele de producție, mobilizând mem-
brii de sindicat la lupta pentru înde-
plinirea și depășirea planului de stat,
pentru creșterea productivității mun-
cii, îmbunătățirea calității șl reducerea
prețului de cost. La producția globală
poligrafică pe sem. 1/1957 s-a realizat
o depășire de 9,6%. Prin reducerea
prețului de cost s-au realizat economii
de peste 1.200.000 lei. La producția de
instrumente muzicale executate de în-
treprinderea Doina pe sem. 1/1957, s-a
obținut o depășire de 16,34%, iar Ia
producția plăcilor de patefon executa-
te de colectivul întreprinderii Electre-
cord s-a realizat o depășire de 22%.
Realizările colectivului întreprinderii
Decorativa în ceea ce privește execu-
tarea expozițiilor atît în țară cît și
peste hotare s-au bucurat de o bună
apreciere.
Prin munca lucrătorilor din edituri,
tn primul semestru al anului 1957 au
fost editate 1741 titluri de cărți, în ti-
raje de peste 20.900.000, din care 571
titluri cu un număr de peste 2.500.000
exemplare în limbile minorităților na-
ționale. Planul valoric total edituri a
marcat o depășire de 27,4%.
Organele sindicale din presă au fo-
losit noi metode de munca pentru sti-
mularea și îmbunătățirea producției,
organizind, de exemplu, concursuri
care s-au bucurat și de sprijinul or-
ganelor administrative. Aceste con-
cursuri, prin tematicele lor — „cel mal
bun reportaj", „cea mai bună infor-
mare" etc. au contribuit la ridicarea și
perfecționarea procesului de producție.
Pot fi arătate ca exemple Editura
..Scîntela", ,,E16re“. „Munca" ș.a.
Activitatea organelor sindicale din
presa centrală și locală a avut o con-
secință pozitivă în munca redacțio-
nală : conținutul ziarelor este mai bo-
gat și mai variat, aspectul grafic șl
de ilustrație s-a îmbunătățit simți-
tor.
Prezidiul C.C. al Sindicatului nos-
tru, care a întreprins acțiuni impor-
tante în sprijinirea producției ca : or-
ganizarea schimburilor de experiență,
a consfătuirilor dintre lucrătorii din
redacții, din întreprinderile poligrafice
și lucrătorii din librării, n a reușit în
aceeași măsură să înlăture serioasele
deficiențe care mai persistă în orga-
nizarea producției din aceste între-
prinderi. Prezentarea grafică la unele
titluri este încă nesatisfăcătoare, apar
cărți cu coperte lipsite de gust, cărți
cu defecte și cu erate.
Comitetul nostru Central va trebui
să îndrumeze organele sindicale din
întreprinderile poligrafice, edituri și
presă să contribuie efectiv la întărirea
disciplinei contractuale, condiție im-
portantă pentru creșterea productivită-
ții muncii și reducerea prețului de
cost.
O mare greutate în actuala activi-
tate a întreprinderilor poligrafice, a
editurilor și C.L.D.C.-urilor o consti-
tuie indicatorii de plan diferiți, ceea
ce, chiar dacă permite realizarea in
orice condiții a producției globale, nu
stimulează realizarea planului pe sor-
timente și tematici. Intr-adevăr edi-
turile urmăresc realizarea planului la
coli editoriale și pe tematici, în timp
ce întreprinderile poligrafice urmăresc
îndeplinirea planului la producția glo-
bală. Contradicția dintre obiectivele a-
cestor categorii de întreprinderi poate
fi rezolvată numai prin stabilirea pen-
tru aceste sectoare a unui singur in-
dicator de plan.
O altă greutate pe care urmărim să
o înlăturăm este aceea a pregătirii ca-
drelor tinere necesare întreprinderilor
poligrafice. Organele noastre sindica-
le, slnt chemate să sprijine calificarea
la locul de producție a tinerilor elevi.
C.C. al sindicatului nostru, legînd
activitatea sa de problemele de pro-
ducție, a mobilizat organele sindicale
din întreprinderi la organizarea în-
trecerii socialiste.
Multe din lipsurile care au existat
în activitatea organelor sindicale în a-
țlel ș| productivitatea muncii șl prin
preocuparea conducerii administrative
pentru ținerea evidenței, s-a reușit ca
de la data de 12 noiembrie să se dea
produse în contul anului 1958.
întreprinderile poligrafice confirmă
lunar peste 1500 de fruntași în pro-
ducție, adică 17% din totalul munci-
torilor și tehnicienilor. Printre aceștia
putem da ca exemplu pe lorgulescu
Paul, mașinist, Constantin Stela, legă-
toreasă, Smarandache Ștefan, mași-
nist ș.a. care sînt în același timp și
buni activiști obștești.
întrecerea socialistă Intre colectivele
întreprinderilor poligrafice pentru clș-
tigarea steagului roșu de fruntaș pe
ramură oferit de M.I.C. și Comitetul
nostru Central, constituie, pe de o
parte, un stimulent în creșterea pro-
ducției și în îmbunătățirea calității el,
în reducerea prețului de cost și în rea-
lizarea de economii, Iar pe de altă
parte, reprezintă o contribuție directă
la îmbunătățirea condițiilor social-cul-
turale prin premiile ce se acordă de
către stat din beneficiile realizate in
fiecare semestru. In această luptă
s-au evidențiat întreprinderile poligra-
fice din Timișoara, Sibiu, nr. 1, 2 și 4
București.
Prin multiplele și variatele acțiuni
de popularizare și difuzare a cărții a-
tît în unități cît și în afara lor, lu-
crătorii din librării fac să pătrundă
cuvîntul partidului în cele mai înde-
părtate colțuri ale patriei noastre. Și
în acest sector organele sindicale s-au
preocupat de organizarea întrecerii, in
urma căreia s-au evidențiat 250 purtă-
tori ai insignei de fruntaș în difuza-
rea cărții, insignă acordată de M.I.C;
și C.C. al sindicatului nostru. Sublî^
niind contribuția fruntașilor din libră-
rii în răspîndirea cărții putem cita ca
exemplu pe tovarășii Simion Ecate-
rina, Badiu Andrei, Dușan Elena ș.a.,
iar centrele regionale de difuzare a căr-
ții ca Oradea, București, Galați și
Cluj au cucerit steagul roșu pe ra-
mură.
In rețeaua cinematografică întrece-
rea socialistă a stimulat ajutorul in
munca colectivelor din cabinele de
proiecție, reușindu-se să se îmbunătă-
țească calitatea spectacolelor în sălile
de cinematograf șl să se păstreze sta-
rea filmelor și utilajelor date
ploatare.
Una din greutățile mari care
dică organizarea întrecerilor o
tuie mult discutata problemă a
și calității ei. Deși producția de hîr-
tie a crescut an de an, ea nu este fo-
losită în concordanță cu spațiul gra-
fic, ceea ce duce în unele perioade la
goluri în producție, iar alte ori la o
suprasolicitare a spațiului grafic.
O altă preocupare de mare impor-
tanță a organelor noastre sindicale
este legată de perfecționarea tehnicii
și tehnologiei. In acest sens, comite-
tele de întreprindere au sprijinit, prin
împuterniciții lor, colectivele cabinete-
lor tehnice în lansarea de planuri te-
matice care au îndrumat mișcarea de
inovații în funcție de cerințele pro-
ducției.
Ca urmare a acestor acțiuni, în in-
dustria poligrafică s-au obținut pe
sem, I 1957, prin aplicarea inovațiilor,
economii de peste 368.000 lei. Pentru
aceasta s-au plătit inovatorilor recom-
pense în sumă de 98.000 lei.
căm pe această linie colectivul cabine-
tului tehnic al întreprinderii poligra-
fice Timișoara, care a obținut de două
ori locul I cu ocazia concursului pe
minister, cît și cabinetele întreprinde-
rilor poligrafice nr. 1 și 2 București.
Dezvoltarea mișcării de inovații în
industria poligrafică a dus la aplicarea
unor procedee tehnice înaintate —
de exemplu, la Combinatul poligrafic
„Casa Scînteli", tiparul pe plăcile bl-
metallce, broșatul cărților cu cant și
clape în mod mecanic, executarea la
bromograf a ilustrațiilor în orice cu-
loare, ameliorarea factorului putere
realizat de ing. Leonte Gh. șl un co-
lectiv ș. a.
In cinematografie s-a introdus înre-
gistrarea magnetică în film, prelucra-
rea în laborator a filmelor color după
procedee
unor filme
executarea
„Tehnocin"
moderne, experimentarea
documentare pe ecran lat,
de către întreprinderea
a aparaturii și utilajelor
de proiecție la complexul Buftea, a
mecanizării maxime. Ca
cestei activități creatoare
lor, centrul de producție
flcă a ocupat locul I în
inovații pe 1956.
Organele sindicale și administrative
mai au însă serioase lipsuri în pro-
blema inovațiilor. Menționăm ca o
mare lipsă faptul că organele sindi-
cale urmăresc mal mult
stimularea
inovatorllor decît efectul economic al
aplicării inovațiilor, ceea ce duce la o
risipă inutilă de fonduri. Multe ino-
vații valoroase, după ce au fost expe-
rimentate șl adoptate într-o anumită
întreprindere, nu aînt extinse tn țoale
întreprinderile. ,
Lipsa de activitate a cabinetelor teh-
nice din unele Întreprinderi se dato-
rește șl organelor respective din mi-
nister, care nu îndrumează și nu con-
trolează în mod organizat mișcarea de
inovații.
Comitetul nostru Central șl orga-
nele lui sindicale trebuie să ajute mal
mult organele administrative în extin-
derea și generalizarea inovațiilor.
Plenara lărgită a C.C.S. din ianua-
rie 1957, cu privire la „Sarcinile sin-
dicatelor în lupta pentru înfăptuirea
Hotărîrilor Plenarei C.C. al P.MJt.
din decembrie 1956" a indicat sinc]|^k
telor sarcinile in problema particlțB
rii active a muncitorilor la organiza-
rea și conducerea producției .
Comitetul nostru Central a luat o
serie de măsuri de îndrumare a orga-
nelor sindicale, care să ducă 1a îm-
bunătățirea organizării consfătuirilor
de producție în întreprinderile poli-
grafice și industriale.
Astfel, cu ajutorul consfătuirilor de
producție am reușit să rezolvăm mul-
te probleme din viața întreprinderilor.
Să luăm numai un exemplu : La Com-
binatul poligrafic „Casa Scînteii". prin
consfătuirile de producție, s-a reușit
să se îmbunătățească mult calitatea
tipăriturilor, să se folosească mai ra-
țional utilajele, să se obțină o creștere
a productivității muncii cu 6,2’/» pe
semestrul 1/1957.
Mai sînt unele comitete sindicale
care nu se ocupă în mod satisfăcător
de organizarea consfătuirilor de pro-
ducție și de întărirea rolului lor tn a-
tragerea masei la conducerea și
podărirea întreprinderilor.
Iată de ce Comitetului nostru
trai și organelor sale sindicale le re-
vine sarcina de cea mal mare impor-
tanță de a se ocupa cu grijă și simț
de răspundere de organizarea consfă-
tuirilor de producție.
In rezolvarea multora din pro-
blemele pe care le dezbatem o
contribuție efectivă au adus-o
și revistele de specialitate. Or-
ganele comune de presă ale Comite-
tului nostru Central și Ministerului
Invățămîntului și Culturii: „Gazeta
învățămîntuiui" și „Tanugyi Ujsag",
precum și „Revista de pedagogie"
poartă discuții în coloanele lor pri-
vind problemele legate de activitatea
practică a pedagogilor noștri și pro-
bleme privind munca organelor sindi-
cale.
Dacă în ultimii doi ani „Gazeta în-
vățămlntului" și-a îmbunătățit mult
munca în ce privește calitatea artico-
lelor publicate și și-a îmbogățit te-
matica sa cu probleme legate de
munca sindicală, socotim însă că mai
are mult de făcut pentru a răspunde
exigențelor sporite ale celor 70.000 ci-
titori permanenți ai săi. De aceea este
necesar oa gazeta să treacă la o stu-
diere mai profundă și la o mai te-
cunoaștere a problemekir
practice care se ivesc in viata școlii
ales în viața organizațiilor
sindicale și să ia atitudine
combativă față de lipsurile care dău-
nează calității învățămintulul și sa-
tisfacerii nevoilor de muncă și viață
ale membrilor noștri de sindicat.
Orientarea producției artistice poa-
te și trebuie să găsească în critica
de specialitate un sprijin de bază.
In ultimul timp se poate observa
o serioasă creștere a criticii în dome-
niul artei. Ziarele „Scinteia“, „Romi-
nia liberă". „Steagul roșu", revis-
tele „Contemporanul", „Gazeta lite-
rară", „Tribuna", „Teatru", „Muzica"
analizează aproape permanent pro-
ducția noastră artistică.
Trebuie să arătăm insă că ziarul
„Munca" nu acordă producției artis-
tice interesul pe care îl
alte ramuri de producție,
terară" nu se preocupă
problemele dramaturgiei
de producția teatrelor,
„Contemporanul" care se
are pentru
„Gazeta li-
suficient de
noastre și
iar revista
prezintă cu
un conținut mal variat și mult îm-
bunătățit, nu cuprinde în general de-
cît evenimentele artistice din Capita-
lă și numai rareori și din regiuni.
Apelăm la publicațiile de specialita-
te și la criticii noștri să se preou^
pe și mai intens de această prnlti^P
mă, să pună un accent mai puternic
(Continuare tn pag. 3)
Saiului pionierilor
ceastă
tiativa
multe
și au
problemă au fost lichidate. Ini-
și operativitatea au crescut la
din
dus
produselor
cost. Așa
organele noastre sindicale
la îmbunătățirea calității
și a reducerii prețului de
a procedat comitetul sin-
dical de la întreprinderea poligrafică
Sibiu (președinte tov. Chereji Ion) un-
de, prin fixarea obiectivelor în întrece-,
rea socialistă privind calitatea produe-
Salut voios de pionier I Ta bnmele pIonlerlTor de la școala me-
die nr. 1 „N. Bălcescu* șl al pionierilor din toată țara aducem un salut căl-
duros celui de al IV-lea Congres al muncitorilor din învățămînt și cul-
tură. însuflețiți de exemplul pionierilor sovietici, ne străduim să deve-
nim cadre de nădejde.
Urăm succes lucrărilor Congresului și asigurăm Congresul că nu
vom precupeți nici un efort pentru a putea fi cadre cît mai utile pa-
triei noastre dragi, Republica Populară Romînă l	'
pe
de
fie
(Urmare din pag. 2-a)
conținutul ideologic și să discute
mai în adîncime problemele legate
specificul fiecărui gen de produc-
artistică.
Folosind sprijinul presei, organele
sindicale trebuie să pună în discuția
colectivelor articolele criticii de spe-
cialitate pentru ca membrii noștri de
sindicat să fie ajutați in munca lor
și să aprecieze rolul activ al criticii.
nitor muncii pentru construirea socia-
lismului,’ figurilor de seamă' ale lup-
tei poppșului pcylru libertate și in-
dependență, ale luptei revoluționare
din ilegalitate,
științei romînești
caracter
ale culturii
materiale
Șl
cu
teoretic privind concepția
Activitatea cultural - educativă
a membrilor noștri de sindicat
partidului marxist-lcninist cu privire
la patrie și patriotism, cit și studii a-
supra unor probleme ale istoriei pa-
triei și istoriei partidului.
C.C. al S.M.I.C. și organele
sale
Calitatea activității profesionale
a muncitorilor din învățămînt
și cultură, In importantele sec-
toare ale frontului ideologic în
care ea se desfășoară, este condițio-
nată. in primul rînd, de felul cum a-
ccștia își însușesc și aplică în munca
organele noastre sindicale în acest do-
meniu, socotim că ea este încă depar-
te de a satisface cerințele membrilor
noștrl de sindicat. Aceste
adesea au avut un caracter
s-au desfășurat la un nivel
activități
formal și
scăzut.
lor învățătura marxlst-leninistă
pre natură și societate.
Directivele celui de-al II-lea
greș al P.M.R. au pus în fața
tră sarcina de a ne îngriji atît
des-
Con-
noas-
de ri-
dicarea pregătirii ideolpgico-polltice a
membrilor de sindicat, cît și de lăr-
girea orizontului
raiă.
Urmînd aceste
sifioat acțiunile
lor de cultură
indicații s-au
de cuprindere
vățătoriior șl profesorilor în
nostru li
* fi embrilor sindicatului
R® s-a încredințat inalta misiune
IvS de a fi purtători ai cuvintului
de a
Un
partidului în masele populare,
răspindi cultura in popor.
număr de peste 80.000 invăță-
gene-
inten-
a în-
învăță-
mintul politic, ceea ce a avut o in-
fluență pozitivă atit asupra orientării
ideologice a procesului instrucliv-edu-
cativ, cît și asupra activității de cul-
turalizare a maselor. Totuși, o lipsă
în organizarea învățămîntului politic
a rezultat
serterea
în mod
unități,
aceleași
din faptul că uneori în-
la aceste cursuri s-a făcut
mecanic șl că. în anumite
au fost menținute mereu
forme de învățămînt. In
ce privește organizarea învățămln-
tului politic în instituțiile de invăță-
mint superior, deși unele comitete
sindicale au avut diferite inițiative,
organizînd forme originale și intere-
sante ca, de pildă, Ia universitățile
„Bolyai" din Cluj, sau „Al. I. Cuza"
d n lași, situația nu diferă prea mult
de cea de la învățămîntul de cultură
generală.
Pe viitor sindicatului îi revine sar-
cina să determine cuprinderea tuturor
cadrelor didactice în formele de învă-
țămînt politic și, pe cît posibil, în for-
mele superioare adecvate necesităților
de fundamentare ideologică a specia-
lității lor. Să înlăturăm formalismul
în desfășurarea învățămîntului politic
și să urmărim cu consecvență cum se
oglindesc rezultatele lui în calitatea
procesului instructiv-educativ din
școală.
Organele sindicale au desfășurat
Intre congrese o intensă propagandă
cu ajutorul conferințelor. S-au organi-
zat conferințe pe cele mai variate și
actuale teme. De asemenea Comitetul
nostru Central a luat măsuri pentru
a organiza și îmbunătăți desfășurarea
propagandei cu ajutorul cărții. De la
cel de-al III-lea Congres șl pînă în
prezent s-au procurat și înzestrat bi-
bliotecile sindicale cu cărți în valoare
de lei 2.491.683. Numărul bibliotecilor
sindicale a depășit cifra de 850, avînd
810.000 volume și peste 51.000 cititori
pcmianenți.
Pentru a veni In ajutorul învățăto-
rilor și profesorilor din mediul sătesc
s-au organizat peste 250 biblioteci vo-
lante. Comitetul nostru Central a în-
lesnit procurarea de biblioteci perso-
nale pentru cadrele didactice, acordîn-
du-le, prin Casa de Ajutor Reciproc,
însemnate împrumuturi de bani.
Tot ca o grijă pentru nevoile cultu-
rale ale membrilor noștri de sindicat,
amintim activitatea cluburilor și a col-
țurilor roșii, care a devenit mai va-
riată ca formă și mal complexă ca
tematică. In cluburile și colțurile
roșii ale comitetelor sindicale raionale
s-au organizat cicluri de conferințe pe
probleme profesionale și culturale, s-a
desfășurat activitate artistică, recrea-
tivă, sportivă, activitate cu copiii, în-
tîiniri cu fruntașii în muncă, cu scrii-
tori, cu militanți ai mișcării muncito-
rești, reuniuni tovărășești precum șl
alte numeroase acțiuni.
Pentru muncitorii din artă din Ca-
pitală, Comitetul nostru Central a tre-
cut la organizarea și amenajarea Ca-
sei Artiștilor. Mai mult de jumătate
din lucrările de amenajare a acestei
case au fost efectuate. Această pro-
blemă ar fl fost soluționată pînă acum
dacă, alături de Interesul și sprijinul
pe care îl manifestă actorii, am fi
avut și sprijinul ministerului și al
sfatului popular al Capitalei, sprijin
care ne-a fost promis, dar nu ne-a fost
acordat.
Pentru ca învățătorii și profesorii,
care lucrează în raioanele cu condiții
geografice grele să vină în contact cu
evenimentele culturale cele mal ac-
tuale și să poată cunoaște Capitala
țării, s-au organizat în ultimii doi ani
excursii de cîte 6 zile în orașul Bucu-
rești Ia care au participat peste 3.000
de cadre didactice din raioanele Cîm-
peni, Vrancea, Tulcea ș. a.
Pentru ridicarea nivelului cultural
legat de specificul muncii membrilor
noștri de sindicat din presă șl edituri,
comitetele sindicale au organizat in-
tîlnirl cu scriitori, artiști, critici lite-
rari și simpozioane cu diferite teme.
Analizînd activitatea desfășurată de
tori și profesori, artiști și muncitori
din presă și poligrafie desfășoară zi
de zi o intensă munca în cele 11.160
de cămine culturale, precum și in case
de citit, biblioteci raionale, case de
cultură.
Răspunzlnd chemării partidului, un
foarte mare număr de cadre didactice
au dus și duc o intensă și însuflețită
muncă de lămurire pentru a convinge
țărănimea muncitoare de superiorita-
tea și avantajele gospodăriei mari so-
cialiste. Rezultatele Importante îți
transformarea socialistă a agriculturii
obținute In special în regiunile Con-
stanța, Galați, Craiova, Oradea, Bucu-
rești ș. a. se datoresc și muncii nepre-
cupețite a cadrelor didactice.
De asemenea, colectivele multor tea-
tre și orchestre vin în sprijinul acestei
acțiuni prin spectacolele pe care le
dau la sate,
Organele sindicale din edituri șl
presă trebuie să-și Intensifice munca
de educare patriotică a oamenilor
muncii, luptînd pentru îmbogățirea
tematicelor cu articole teoretice, re-
portaje, schițe, evocări, amintiri etc.
consacrate trecutului de luptă al po-
porului nostru, muncii eroice a oaine-
Lupta organe

vor lua măsuri pentru a intensifica și
mai mult acțiunea de mobilizare a
membrilor noștri de sindicat în munca
de lămurire a țărănimii muncitoare, a-
rătînd că transformarea socialistă a
agriculturii este singura cale spre eli-
berarea de exploatare și spre o viață
nouă, fericită.
C.C. al S.M.I.C. a inițiat anul ace-
sta. pe ramura învățămînt, cel dinții
concurs al formațiilor artistice de a-
matori, care a ajutat la înviorarea
formațiilor artistice ale multor orga-
nizații sindicale.
Pentru susținerea muncii culturale
în diversele ei forme și acțiuni, pe
perioada de la. cel de al III-lea Con-
gres șl pînă 1a 1 octombrie ai acestui
an Comitetul nostru Central a chel-
tuit suma de peste 18.360.000 lei.
Activitatea echipelor artistice de a-
maturi trebuie insă necontenit îmbu-
nătățită, mai ales în ce privește în-
tocmirea repertoriului și îmbunătățirea
conținutului ei, pentru a face din ea
o armă puternică in educarea comu-
nistă a membrilor noștri de sindicat.
★
Activitatea de cultură fizică și sport
a interesat un număr din ce în ce mai
mare de membri al sindicatului nos-
tru. Aceasta s-â manifestat' și prin
participarea lor la complexul G.M.A.
Pentru activitatea dț cultură fizică și
sport, sindicatul nostru a cheltuit, de
la ultimul Congres, suma de peste
17,500.000 lei.
Activitatea de ansambfti ‘d comitete-
lor noastre sjnpiciile și a golectiveior
sAirtiVe a rost greșit Orientată de la
aȘivițațea de masă la activitatea de
performanță. Este adevărat că s-au
obținut	realizări pe linia
ridicării maiesrnei sportivilor noștri de
frunte. Dar aceasta a concentrat a-
proape întreaga atenție' a colecțiilor
sportive.
tarea statutului. De aceea e necesar
ca organele sindicale să sprijine ac-
tivitatea acestora prin continuă îndru-
mare șl control.
O însemnată contribuție la îmbună-
tățirea condițiilor de trai ale oameni-
lor muncii o prilejuiesc contractele
colective, pe baza cărora muncitorii
se angajează la îndeplinirea indicilor
de plan iar conducerile să le creeze
condiții cit mai bune de muncă și de
trai. In timp ce muncitorii își reali-
zează, in general, angajamentele,
unele conduceri administrative mani-
festă o condamnabilă indiferență în
îndeplinirea propriilor lor
Asemenea atitudini reflectă
poziția M.I.C. și a direcțiilor
de resort care au manifestat
interes față de contractele
obligații.
de altfel
generale
lipsă de
colective,
atitudine criticată la timp și de Pre-
zidiul Comitetului nostru Central.
Un capitol însemnat in sarcinile
sindicale îl constituie munca de asl-
gftrari sociale, prin care se manifestă
grija fjeosebită a partidului și guver-
nului nostru față de oamenii muticii,
in bugetul de asigurări sociale al
sfridftâPflui nostru pe anul în curs
s-n .prevăzut pentru plata dreptului
di ajutorare și măsurile de prevenire
a îmbolnăvirilor, refacerea și întări-
rea sănătății la locul de muncă, suma
de iei 161.200.000, adică
blu față de 1953.
In problema asistenței
perioada ce s-a scurs de
IH-Iea Congres a sporit
aproape du-
sanitare, in
la cel de-al
numărul ca-
binetelor medicale și punctelor sâni-
tare la locul de muncă și
țat noi unități sanitare
rural.
Pentru cadrele didactice
s-au înfiin-
în mediul
de la sate,
asistența sanitară nu este încă pe
deplin asigurată, policlinicile și dis-
pensarele fiind situate numai în reșe-
dințele de raion și în comunele mari.
Plenara Comitetului nostru Central
din martie 1957 a analizat această
problema și a ajuns la concluzia că
este bine să se extindă metoda folo*
sită de către comitetul raional Timi-
șoara de a organiza împreună cu in-
stituțiile sanitare de la centrul de
raion consultații medicale și trata-
mente de specialitate
în vacanțele
școlare, pentru cadrele didactice din
comunele îndepărtate.
In cadrul drepturilor
de ajutorare,
pentru îmbunătățirea condiți-
ilor de mundă si de viață
Regimul nostru păstrează pentru
slujitorii artei și culturii o deo-
sebită prețuire, care s-a mani-
festat prin acordare de titluri și
distincții. Fruntași ai scenelor noastre,
concertiști, autori dramatici șl compo-
zitori poartă titlul de artiști ai po-
porului, artiști și maeștri emertți ai
artei. De asemenea, s-a legiferat a-
nul acesta ca ziua de 30 iunie să fie-
sărbătorită ca „Ziua învățătorului".
Cu acest prilej s-au acordat distincții
unor cadre didactice, iar 479 de în-
vățători șl profesori au primit insigna
de „învățător fruntaș" șl „profesor
fruntaș".
Partidul șl guvernul au emis nume-
roase hotăriri privind îmbunătățirea
condițiilor de mutică și de viață ale
membrilor noștri de sindicat. H.C.M.,
387 din aprilie 1956 a determinat creș-
terea salariului mediu al cadrelor di-
dactice cu aproximativ 46 Ia sută.
fn ceea ce privește sistemul de plată
a salariilor, organele locale comit nu-
meroase greșeli șl abuzuri. Așa de
exemplu plata salariilor prin sfaturile
populare comunale* se face in unele
locuri cu intirzieri.
In sectorul artistic, se întîmpiă ca
oameni în aceleași funcții, dar înca-
drați în întreprinderi diferite, să pri-
mească salarii diferite.
In rețeaua difuzării cărții cîștigul
mediu a crescut cu 30 la sută.
In poligrafie, încă înainte de faza
de experimentare a sistemului îmbu-
nătățit de salarizare și normare, a
muncii, organele sindicale au athisJ o
serioasă contribuție la organizarea
consultării colectivelor de muncitori,
la stabilirea măsurilor tehnico-organi-
zatorlce și la definitivarea elemente-
lor pe baza, căror a se. aplică-sisteuiul
îmbunătățit de salarizare șl normare
a muncii. Prin aplicarea sistemului
îmbunătățit de salarizare, salariul ta-
rifar constituie partea cea mai impor-
tanta din cîștigul muncitorilor, repre-
zentînd 75—85 la sută din acest cîș-
tig. Astfel, salariul tarifar devine ele-
mentul hotărîtor și stabil al ciștlgu-
lui muncitorului, asigurind o justă di-
ferențiere în raport cu calificarea, im-
portanța ramurii și condițiile de mun-
că, reprezentînd și un stimulent pu-
ternic pentru ridicarea calificării pro-
fesionale. încadrarea muncitorilor pe
funcții, în raport cu gradul de califi-
care, în cele 7 trepte, asigură o mal
justă retribuire a muncii și determină
creștere a venitului muncitorului cu


-


- *¥
18
lui
la sută. Simplificarea regulamentu-
de premiere constituie de aseme-
nea un puternic factor de stimulare a
calității producției.
Cunoaștem că singura cale pentru
ca ridicarea nivelului de trai să cores-
pundă intereselor clasei muncitoare
este creșterea productivității muncii
și reducerea prețului de dost. Orga-
nelor sindicale Ie revine sarcina să
contribuie la realizarea acestor obiec-
tive, mobilizlnd în permanență mem-
brii de sindicat pentru folosirea celor
mai bune melode de muncă și utili-
zarea rajională a mașinilor și a tim-
pului de lucru.
O altă problemă de ordin material
care preocupă pe membrii noștri de
sindicat, este aceea a locuințelor. în
sectorul de artă și poligrafie, în pro-
blema locuințelor, s-au obținut unele
îmbunătățiri. A început construirea de
blocuri muncitorești la Combinatul
poligrafic „Casa Scînteii" și a unui
bloc pentru lucrătorii de la Radio.
Cu toate acestea, problema locuin-
țelor. este departe >da -a fi rezolvata.
Mai ,acutj se'pline ^problema’ lAcuinJe-
lon tentni cadrele didactice de lâ
sale. . 1
C.C. al S.M.I.C. în colaborare cu
M.I.C. va trebui să facă demersuri
pentru a obține aprobarea de fonduri
necesare împrumuturilor pentru cons-
trucții de locuințe individuale pentru
membrii noștri de sindicat. De ase-
menea, vor studia posibilitatea pre-
vederii în planul de construcții școla-
re și a construirii de locuințe pentru
cadrele didactice.
Cantinele instituțiilor și întreprinde-
rilor reușesc să serveaseă, în general,
meni-uri satlfăcătoare și în condiții
higienîce. Pe viitor este necesar ca or-
ganele noastre sindicale să se preocu-
pe mal mult de prnblțfcnele cantine-
lor și să efectueze un control asupra
gospodăririi lor.
Faptul că s-a creat posibilitatea ca
învățătorii să poată lua itiasa la ori-
ce cantină constituie un ■prețios spri-
jin dat cadrelor didactice, mal ales
celor tinere.
Pentru Îmbunătățirea condițiilor de
frai, unui nurfrar de peste 20,000
membri ai sindicatului nostru li s-au
acordat loturi individuale, ceea ce
constituie un mijloc de aprovizionare
a lor cu legume și zarzavaturi.
Pentru dezvoltarea grădinăritului
s-au organizat întreceri intre cultiva-
tori, iar fruntașii au fost stimuiați
fie cu diplome de onoare, fie cu tri-
miterea lor in stațiuni de odihnă.
Legiferarea aprovizionării cu produ-
se textile și incălțăininte a creat se-
rioase avantaje cadrelor didactice.
Unele cooperative insă nu asigură a-
provizionarea membrilor noștri de sin-
dicat cu alimente necesare. Nici Co-
mitetul nostru Central șl nici orga-
nele sale raionale nu au insistat pen-
tru îmbunătățirea acestei situații.
Se impune ca îmbunătățirea condi-
țiilor de trai ale membrilor noștri de
sindicat să devină o preocupare per-
manentă a C.C. al S.M.I.C. și a or-
ganelor sale sindicale. Acestea trebuie
să aibă o atitudine combativă față de
acele organe administrative care nu
respectă dispozițiile legale privind
drepturile membrilor noștri de sin-
dicat.
pe perioada anilor 1953—1956 s-au a-
cordat membrilor sindicatului nostru
ajutoare materiale excepționale în va-
loare de aproape 500.000 lei. Pentru
refacerea șl întărirea sănătății, în pe-
rioada 1953—57 au fost trimiși la o-
dihnă și tratament balnear peste 93.000
membri ai sindicatului nostru.
Sînt insă și comitete sindicale care
nu s-au preocupat suficient de folosi-
rea justă și în întregime a biletelor
de odihnă și tratament balnear, re
partizînd aceste bilete la întîmplare,
sau restituindu-ie, după expirarea ter-
menului, cu simpla mențiune „nu a-
vem solicitanți".
De la cel de al 111-lea Congres pînă
la începutul anului 1957, sindicatul
nostru s-a ocupat șl de odihna și de
tratamentul balnear al studenților.
Peste 27.000 studenți au fost trimiși
în această perioadă în casele de o-
dihnă, la tratament balnear și în ca-
bane turistice, fn afară de aceasta, în
fiecare an un număr de aproximativ 900
de studenți au fost trimiși la Casa
sanatorlală de la Brădet, iar în anul
1956 peste 600 studenți în tabăra stu-
dențească de la Eforie.
începînd din anul acesta, în cadrul
unui schimb organizat prin C.C.S.
fruntași în producție din sindicatul
nostru au mers la tratament balnear
în R.D.G. și R. Cehoslovacă.
In perioada anilor 1953—1957 unele
comitete sindicale împreună cu con-
ducerile administrative au organizat
la rîndul lor cu posibilități locale
odihnă și tratament balnear pentru
6^.000 membri de sindicat.
O sarcina importantă a comitetelor
r3ionale de întreprindere și instituție
este extihderea organizării în toate
localurile de școli situate în stațiuni
balneare a odihnei pe cont propriu,
iar în problema odihnei mamei și co-
pilului, amenajarea de case de odihnă
special organizate în acest scop.
In vederea unei cît mai judicioase
repartizări a locurilor de odihnă și
tratament balnear, este necesar să
continuăm sistemul introdus în anul
1957 de a repartiza biletele de odih-
nă, tratament și tabere ținînd cont de
numărul salariatilor, condițiile de mun-
că, numărul de bolnavi pe profil de
maladii și de propunerile comitetelor
sindicale respectiv.e.
In perioada ce s-a scurs de Ia cel
de al IH-lea Congres s-au construit
și amenajat noi grădinițe și creșe
pentru copiii membrilor noștri de sin-
dicat. Capacitatea de cuprindere a
acestora este însă insuficientă față de
cerințele membrilor noștri de sindi-
cat. Este necesară amenajarea unei
grădinițe de copii pentru salariatele
din instituțiile de artă din orașul
București.
Pentru organizarea odihnei copiilor
membrilor noștri de sindicat, pe pe-
rioada 1953—57 a fost alocată suma
de Iei 7 milioane, pentru 14.500 copii.
Sume
fiecare
sociale,
trinețe
ultimul
importante sint cheltuite in
an, din bugetul asigurărilor
pentru plata pensiilor de bă-
și incapacitate de muncă. In
timp, In urma propunerilor
făcute de C.C. al Sindicatului nostru
s au reglementat drepturile de pensie
pentru vfrsta de 55 ani
ani femei, pentru unele
muncitori tipografi
Preocupările C.C. al
nostru s-au îndreptat și
bărbați și 50
categorii de
Sindicatului
spre îmbună-

De la cel de-al lil-lea Congres al
sindicatului nostru, numărul caselor
de ajutor reciproc a crescut cu 84 de
unități. Pe lingă comitetele noastre
sindicale activează in prezent un nu-
măr de 363 case de ajutor reciproc
cu cca. 95.000 membri și cu un volum
de depuneri din cotizații de aproape
25.000.000 lei. In cursul anului 1956,
casele de ajutor reciproc au acordat
78.000 împrumuturi în valoare totală
de peste 84.000.000 lei și ajutoare ma-
teriale nerestituibile în sumă totală
de peste 470.000 lei.
tățirea condițiilor de muncă ale mem-
brilor noștri de sindicat. In industria
poligrafică și instituțiile de artă și
cinematografie s-au cheltuit, în de-
cursul anului 1956, peste 3.500.000 lei
pentru măsurile de tehnică a securi-
tății și tehnică sanitară, ventilații, e-
chlpament de protecție și alimentație
specială. In colaborare cu ministerul
s-au organizat 17 revizii obștești pri-
vind protecția muncii în întreprinderile
poligrafice și cinematografice. Prin
grija organelor administrative șl sin-
dicale. în întreprinderile industriale,
instituțiile de artă și cinematografie
s-au luat o serie de măsuri
prevenirea accidentelor, în
mintul profesional tehnic s-au
locurile periculoase în scopul
rii numărului de accidente. In
pentru
învăță-
marcat
reduce-
institu-
La unele case de ajutor reciproc
gclorK Jules Cazaban șl Radu Beîigârt pauză a Congresului. mai există insă deficiențe în respec-
țiile de învățămînt superior s-au luat
măsuri pentru prevenirea accidentelor
la efectuarea practicii studenților în
laboratoare și ateliere.
Rezultatul acestor măsuri în insti-
tuțiile de învățămînt, artă și între-
prinderile poligrafice se reflectă in
scăderea numărului de accidente.
Cu toate aceste rezultate, putem
spune că problema protecției muncii
în întreprinderi și instituții nu stă în
centrul preocupărilor organelor sindi-
cale șl administrative.
Supraîncărcarea învățătorilor și
profesorilor cu tot felul de sarcini
străine de munca instructiv-educativă
și de culturalizare prejudiciază în
modul cel mai serios munca profesio-
nală a acestora Mișcările neîntemeia-
te de cadre tn învățămint n au înce-
tat încă. Nu s-au stăvilit scoaterile
ilegale din muncă, uneori chiar în
mijlocul anului școlar. Comitetul nos-
tru Central și organele sindicale s au
făcut vinovate că nu au intervenit în
toate cazurile cu destulă tărie pentru
îndreptarea acestor stări de lucruri.
O sarcină importantă a noului Co-
mitet Central și a organelor sale este
adoptarea unei atitudini combative
față de încălcările dispozițiilor legale
și sezisarea in toate cazurile a foru-
rilor competente, în vederea lichidării
deficiențelor legate de condițiile de
muncă și de protecția muncii. Sindi-
catul va trebui să urmărească: res-
pectarea timpului normal de lucru prin
reducerea orelor suplimentare; res-
pectarea zilei libere pentru oamenii
muncii din artă, pentru lucrătorii din
librării și respectarea co-ncedlilor le-
gale pentru cadrele didactice; tradu-
cerea în fapt a stabilității și continui-
tățU fn munca didactică ; Instruirea
temeinică a muncitorilor pentru folo-
sirea utilajului in vederea evitării
cidentelor.
O problemă organic legată de
ța și de activitatea profesională
membrilor noștri de sindicat este
ac-
vla-
a
res-
pectarea legalității populare prin apli-
carea legislației muncii. Regimul nos-
tru și-a manifestat încrederea în or-
ganele sindicale, atribuindu le acesto-
ra soluționarea litigiilor de muncă,
pentru ca astfel să se ajungă la soluții
cît mni adecvate specificului muncii
profesionale și condițiilor de produc-
ție în ramura respectivă.
Unele din organele noastre sindi-
cale nu sînt însă la înălțimea acestei
sarcini de mare răspuhdere. Astfel,
organele sindicala nu au izbutit să
determine conducerile administrative
să folosească consili le de (udecată
tovărășească în soluționarea abateri-
lor disciplinare, ele continuînd să
plice numai măsuri administrative
sancționare, fără efect educativ
masă. Organele noastre sindicate
ajută efectiv munca comisiilor de
a-
de
tn
nu
li-
tigii și a consiliilor de judecată tovă-
rășească și nici nu urmăresc cum sînt
îndeplinite hotărfrile acestora.
Comitetul nostru Central trebuie să
intervină pentru a determina comisii-
le de litigii să-și îndeplinească rolul
lor.
Despre creșterea capacității
a sindicatului nostru
0 latură importantă a muncii sin-
dicatului nostru o formează ac-
tivitatea administrativ-financia-
ră Fondurile de care a dispus
sindicatul nostru de la Congresul al
lil-lea și plnă în prezent, provenind
din cotizațiile membrilor de sindicat,
din subvențiile statului pentru acțiu-
nile cultural-sportive și din veniturile
proprii realizate prin organizarea ma
nifestărilor culturale șl sportive au
crescut din an în an. Bugetul anului
1957 este de peste 24.000.000 lei, adi-
că cu lei 5.500.000 mai mare decit în
1953, aceasta datorită creșterii nu-
mărului membrilor de sindicat șl al
cîștigului lor. C.C. al S.M.I.C. a în-
drumat permanent organele sale să
meargă pe linia întăririi simțului de
răspundere în gospodărirea fondurilor.
O grijă deosebită și permanentă a
Comitetului nostru Central a fost a-
ceea de a transforma munca de înca-
sarea cotizațiilor dintr-o muncă admi
nlstrativă într-o muncă politico-orga-
nizatorică de masă. Astfel s-a a|tins
ca în
nului
țiilor
de 88
anul 1956 și semestrul I al a-
1957 procentul realizării cotiza
să crească la 98 la sută
la sută din anul 1953.
In perioada dintre cele două
grase. în gospodărirea fondurilor
față
con-
sin-
dicale s-a mers pe principiul îndrep-
tării de fonduri tot mai mari înspre
activitatea cultural-sportivă și ajuto-
rarea materială a membrilor de sin-
dicat prin reducerea permanentă a
cheltuielilor pentru salarii și a cheltu
îelilor administrative antrenîndu-se în
nipnea sindicală un larg activ obștesc
șĂtanlicindu-se un regim sever de
noinii.
In general organele sindicale
eco-
Totuși, unele comitete sindicale, dato-
rită
' care
unei
trol
pe de o parte superficialității cu
lucrează, iar pe de altă parte și
slabe munci
din partea
realizează olanul
le nu efectuează
de îndrumare si con-
CC. al S.M.I.C.. nu
de venituri iar alte-
nici cheltuielile pre*
văzute la diferite capitole.
Pentru buna gospodărire a fonduri-
lor, comitetele sindicale raionale, de
întreprindere șl instituție sint datoare
ca, pe viitor, să acorde toată atenția
respectării stricte a disciplinei finan-
ciare și bugetare. CC. al S.M.I.C. va
trebui să la măsuri ca membrii noștri
de sindicat din mediul sătesc să Înce-
teze a mai cotiza la sindicatul Gospo-
dării Comunale și Sfaturi Populare.
O problemă deosebit de importantă
care trebuie să stea In atenția orga-
nelor sindicale este aceea a Întreține-
rii imobilelor șl a bunurilor de Inven-
tar, precum șl păstrarea in bune con-
dlțiuni a documentelor sindicale. De
asemenea, trebuie să readucem in pro-
prietatea sindicatului nostru imobilele
fostelor Case ale învățătorilor, pentru
a le folosi drept case de cultură.
cursuri au fost absolvite de 551 acti-
viști sindicali, in afară de aceștia, un
număr de 845 au absolvit cursurile
școlii de cadre a C.C.S. O bună par-
te dintre absolvenții acestor cursuri
au muncit șl continuă să muncească
în activitatea sindicală, obținînd bune
rezultate în munca lor Mulțj dintre
absolvenții școlilor noastre de cadre,
după reîntoarcerea în producție, n-au
fost însă antrenați în munca sindi-
cală.
Adunările generale ținute anul tre-
cut pentru alegerea noilor organe sin-
dicale a oglindit creșterea nivelului
politic al membrilor sindicatului nos-
tru, Comitetul nostru Central s-a pre-
ocupat ca In organele sindicale alese
cu acest prilej să fie promovați mun-
citorii din învățămînt, artă și poligra
fie cu o bogată experiență în munca
profesională și în activitatea obșteas-
că, care se bucură de autoritate în
mijlocul celor cu care lucrează.
O atenție mai mare s-a acordat in-
struirii activului sindical.
O metodă cu bune rezultate folosită
în instruirea organelor sindicale a
fost organizarea cursurilor și consfă-
tuirilor pe țară cu responsabilii comi-
siilor pe probleme ale comitetelor sin-
dicale raionale și regionale.
Dacă fn problema instruirii activu-
lui din comitetele sindicale raionale și
de instituție Comitetul nostru Central
a reușit să obiină unele succese, con-
siderăm că în ceea ce privește instrui-
rea activului din organizațiile sindi-
cale de baza șl din grupele sindicale
s a făcut prea puțin Va trebui ca pe
viitor instruirea sistematică și perma-
nentă a organelor alese șl organiza-
rea periodică a „Zilei activului sindi-
cal" să și găsească locul cuvenit în
preocupările Comitetului nostru Cen-
tral.
Mergînd pe linia promovării de ca-
dre capabile în aparatul Comitetului
nostru Central, la comitetele raionale,
orășenești, de întreprindere șl insti-
tuții, Comitetul nostru Central va
trebui să acorde pe viitor o grijă deo-
sebită selecționării și promovării ca-
drelor, orientîndu-se după criteriul
pregătirii profesionale și politice.
In ultimul timp. Prezidiul C.C.
sindicatului a luat măsuri pentru
pectarea democrației muncitorești,
al
res-
or-
ganizînd cu mal multă regularitate
decît înainte plenarele C.C. și ședin-
țele de prezidiu. Aceasta a creat
diții favorabile dezvoltării unui
ascuțit spirit critic și autocritic
de activitatea sa.
reușit ca în urma
ianuarie 1956 șl a
lui nostru Central
De asemenea,
con-
mai
față
sa
plenarei C.C.S. din
plenarei Comitetu-
din aprilie același
e la cel de al lil-lea Congres al
nostru, numărul muncitorilor
din învățămînt, artă șl poligra-
fie a crescut considerabil. Slndi-
catul nostru cuprindea Ia 1 iunie a.c.
un număr de 209.969 membri, din care
166.145 muncitori din învățămint,
22.383 muncitori din artă, 21 441 mun-
citori din presă, poligrafie, edituri șl
difuzarea cărții, fiind unul din
cățele mari din țara noastră.
La baza organizării activității
tre avem 207 comitete raionale
sindi
noas-
și o-
rășenești, 73 comitete de întreprinde-
re, 624
care un
rect cu
cum și
comitete de instituție, dintre
număr de
Comitetul
un număr
sindicale de bază,
461 țin legătura di-
nostru Central, pra-
de 6156 organizații
care țin legătura cu
comitetele sindicale raionale.
Este bine cunoscut faptul că, pentru
îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce
revin mișcării sindicale în toate com-
partimentele ei de activitate, un rol
dintre cele mai importante II au ca
drele de activiști, începînd cu cei ce
muncesc în activul grupei sindicale și
sfîrșind cu activul central al sindica-
tului. Pentru pregătirea acestora, pen-
tru creșterea și promovarea lor. Co-
mitetul Central al Sindicatului nostru
a avut două școli proprii de cadre, cu
o durată de la 1—3 luni, ale căror
an să se introducă și să, se practice
metoda muncii colective și a consultă-
rii activului. S-a căutat ca acest stil
de muncă să fie imprimat plnă |os în
organizațiile de bază. Comitetele sin-
dicale au fost ajutate și îndrumate să
prezinte trimestrial dări de seamă in
fața membrilor de sindicat.
Aceste realizări au fost posibile da-
torită șl exercitării în ultimul timp a
unui control organizat. O serie de or-
gane sindicale au fost analizate și în-
drumate în activitatea lor de către
brigăzile organizate de Comitetul Cen-
tral al Sindicatului. Această metodă
de muncă a dat Comitetului nostru
Central posibilitatea să pătrundă mai
mult în viața organelor sindicale.
Prezidiul și Comitetul Central nu
s au preocupat însă în suficientă mă-
sură de îndrumarea și controlul gru-
pelor sindicale, nu au studiat și nu
au popularizat munca acestora.
După cel de al 111-lea Congres al
Sindicatului nostru a existat o perioa
dă tn care stilul de muncă al Prezi-
diului și metodele sale au dus la lip-
suri destul de grave. Astfel, multe mă-
suri luate de Prezidiu erau tardive și
fără efecl practic. Mult timp plenare-
le C.C. și ședințele de prezidiu nu
s-au finul cu regularitate, fapt reflec-
tat și în activitatea organelor sindi
cale de jos Dar cea mal gravă lipsă
privind stilul de muncă al C.C. a fost
nesocotirea principiului muncii colec-
tive.
Pe viitor va trebui ca întregul ac-
tiv sindical, în frunte cu membrii pre-
zidiului, să-și desfășoare activitatea șl
Jos, tn unități, tn mijlocul membrilor
de sindicat, întărind prin aceasta le-
gătura dintre C,C și membrii de sin-
dicat. Comitetul nostru, Central va
trebui să acorde o atenția tiMI mare
atragerii în launca . sindicală, a unor
largi colective obștești Si să determi-
ne grupa sindicală să devină cu â-
devărat veriga principală în activita-
tea sindicatului. Prezidiul va. trebui
s5 oblige activul său salariat să pă-
trundă mai bine în activitatea grupe-
lor sindicale, în scopul studierii șl ge-
neralizării experienței pozitive a ace-
lora tare obț n rezultate frumoase
In ce privește problema colaborării
dintre Comitetul Central și M I.C.,
chiar dacă- sau realizat unele pro-
grese prin organizare de brigăzi sau
elaborare de directive comune, trebuie
să aratăm totuși că n-am reușit să
stabilim o legătură strînsă șl perma-
nentă cu toate direcțiile din minister.
De multe ori Prezidiul, deși a cu-
noscut o serie de lipsuri In probleme-
le importante ale muncii instituțiilor
de învățămint, artă și întreprinderile
poligrafice, nu le-a analizat împreună
cu M I.C. în vederea înlăturării lor,
dovedind prin aceasla serioase slăbi-
ciuni. Această situație va ffebui să
fie cît mal urgent lichidată
Animați de ideea unității și soli-
darității internaționale munci-
torii din învățămînt, artă și po-
ligrafie au dezvoltat in ultimii
ani legături cu muncitorii din celelal-
te țări. Avem legături cu organizațiile
sindicale și cu muncitori din 39 țări,
dintre care 19 neafillate la F.S.M. sau
la departamentul nostru pe linie pro-
fesională : F.LS.E.
Am urmărit cu atenție lupta desfă-
șurată de organizațiile sindicale din
țările capitaliste și coloniale împotri-
va exploatării, pentru dreptul la mun-
că și viață al muncitorilor din aceste
țări și am adresat mesaje de solidari-
tate cu acțibnlle greviste ale educato-
rilor din Japonia Franța și Chile, cu
lupta eroică pentru independență a
poporului egiptean. Am fost, totodată,
alături de oamenii muncii din R P.
Ungară în timpul evenimentelor din
octombrie 1956
Pentru a Informa pe oamenii muncii
din străinătate asupra țării noastre și
a realizărilor obținute de regimul nos-
tru de democrație populară, C.C. al
sindicatului a organizat un schimb de
publicații cu aproximativ 240 de co-
respondenți din străinătate. Dezvolta-
rea legăturilor noastre pe plan inter-
național este oglindită șl tn schimbu-
rile de delegați ce au fost organizate
în această peripadă.
Munca sindicală și ridicarea pe o
treaptă superioară a activității peda-
gogice a fost ajutată si prin călătoria
de studii făcută in LI.R.S.S. la înce-
putul acestui an de delegația Sindica-
tului nostru. Cu ocazia acestei vi-
zite s-a încheiat o declarație comu-
nă Intre conducerea Sindicatului nos-
tru și cea a Sindicatelor din
R.S.F.S.R și R.S.S. Moldovenească,
privind dezvoltarea legăturilor între,
membrii noștri de sindicat.
Cu ocazia vizitei din vara acestui
an a președintelui Sindicatului de in-
vățămint din Iugoslavia, s-a încheiat
o declarație comună prin care se ur-
mărește dezvoltarea legăturilor noas-
tre.
Sindicatul nostru a participat acliv
șl la diferite reuniuni organizate de
F.I.S E.. de Comitetul de Ințețppere și
la diferite congrese, naționale pe ra-
murile noastre, adndrt'd o' cdntribu|ie
importantă la lupta pentru realizarea
unității sindicale internaționale. Re-
prezentînd F I.S E. la cel 3e al V’ lea
Congres al Educatorilor americani,
care a avut loc la Montevideo in ia-
nuarie 1957, delegat a noastră a sta-
bilit numeroase legături cu organiza-
tii sindicale, cu cadrele didactice din
6 țări ale Americli Latine O delega-
ție a Sindicatului nostru a participat
la Conferința Mondială a Educatori-
lor care s-a ținut la Varșovia în au-
gust 1957 și care a confirmat pe de-
plin hotărîrea nestrămutată a educato-
rilor de pretutindeni de a se uni tn
lupta pentru ca școala să fîe pusă In
toate țările în slujba poporului, a
progresului social și a păcii
Lucrările celui de al IV-lea Congres
Mondial al Sindicatelor de la Lelpzig
au fost urmărite cu interes de mem-
brii noștri de sindicat. Documentele
congresului reprezintă pentru noi un
important ghid privind activitatea Pe
viitor a sindicatului nostru pe plan
internațional.
Noul C.C. va trebui să continue
popularizarea acestor documente fn
rîndurile membrilor de sindicat și să
mobilizeze organizațiile sindicale pen-
tru traducerea lor tn viață.
La acest congres se află delegați
ai organizațiilor sindicale din
ramuri diferite — învățători si
profesori emeriti, artiști de
frunte ai scenei romînești, ziariști și
muncitori din thtreprinderlle poligrafi-
ce, oameni ai muncii cu răspunderi pe
linie de stat și oameni care lucrează
direct în producție, Cu toții avem însă
o singură și mare misiune — aceea de
a contribui la ridicarea culturală a po-
porului nostru, de a pune știința, arta
și cultura din țara noastră în slujba
poporului.
De aici, de la tribuna Congresului,
să asigurăm partidul, clasa muncitoa-
re și Întregul popor muncitor că mun-
citorii din învățămînt. din artă, din
presă, edituri și poligrafie, pe care îi
reprezintă Congresul nostru, sint ferm
hotăriți să nu precupețească nici un
efort pentru a contribui la construirea
socialismului în patria noastră
Trăiască Partidul Muncitoresc Ro-
mîn în frunte cu Comitetul său Cen-
tral 1
Trăiască Consiliul Central ăl Sin-
dicatelor din R P.R-!
Trăiască cel de al IV-fea Congres
al Sindicatului nostru I
DISCUȚII LA RAPORTUL DE ACTIVITATE
nnnilll
Cuvîntul
tov. Petre Bucși
Clu|
Raportul prezentat în fața noas-
tră M reușit în mare măsură să
cuprindă problemele esențiale
ale activității sindicale desfă-
șurate în anii care s-au scurs de la
a! 111-lea Congres șl pînă acum.
în raport. regiunea Cluj a fost
menționată ca o regiune în care
există încă un număr de elevi
neșcolarizați. In regiunea noastră a-
ceasta este o problemă extrem de Im-
portantă. de oare se preocupă nu nu-
mai secția de învățămînt șl cultură a
regiunii, cl toate organele locale.
Comparînd cu ceea ce a fost pînă
acum cttlva ani am putea vedea ușor
procesul obtinut în privința școlari,
zării, Sperăm oa în anii viitori să
cuprindem ne tot! eonii! de vîrstă șco-
lară în școli. S-a vorbit în raport șl
de nestabllltatea cadrelor didactice la
posturile lor. Vreau să arăt că la
această Instabilitate contribuie în
mare măsură însuși organul nostru
central, respectiv Ministerul Invă-
tămtntulul șf Culturii, prin aceea că
nu ne dă la timpul potrivit planul
de rețea școlară și sîntem nevolțl ca
în preajma deschiderii anului șco-
lar să încercăm să asigurăm cu ca-
dre didactice rețeaua.
Instabilitatea cadrelor didactice,
are repercusiuni și asupra procesului
de învățămînt. In legătură cu cali-
ficarea învățătorilor de la clasele
V—VII tn cadru! unor cursuri de
vară, aș propune să se soadă limita
de vîrstă pînă Ia 35 de ani.
O problemă care pe no! ne in-
teresează în mod deosebit este pro-
blema evitării supraîncărcării elevi-
lor. Prin aplicarea noului plan de în-
vățămînt această problemă s-a re-
zolvat numai tn parte. Profesorii so-
cotesc că planul de tnvățămtnt su-
feră încă din cauza supraîncărcării.
Supraîncărcarea este determinată șf
de unele manuale, ca manualele de
științe naturale, de geologie ș.a.
Aș propune ca prin „Gazeta învăță-
mîntului" ș! alte organe de presă să
se analizeze pe larg problemele pro-
gramelor șl manualelor.
In regiunea noastră s-au înființat
cinci cooperative școlare. Prin aces-
te cooperative elevii își pot procura
manualele și cărțile de specialitate.
In felul acesta se asigură o bună
aprovizionare a lor șl deprinderea
lor cu spiritul de economie.
Aș propune să se studieze modifi-
carea statutului caselor de ajutor re-
ciproc, care astăzi nu mal corespun-
de, dat fiind faptul că s-au mărit
salariile.
Cred că ar trebui să se analizeze
și problema plății suplinirilor pînă la
6 zile în cazurile de boală.
sa magaziei creează tn cadrul insti-
tuției noastre un permanent pericol
de Incendiu ; de asemenea, decoruri-
le se deteriorează, mobila se strică.
Iată sute de mii de lei care se pierd
și nu pot fi recuperate.
In încheiere, vorbitorul șl-a expri-
mat încrederea că lucrările Congre-
sului vor contribui la înlăturarea a-
cestor lipsuri, la îmbunătățirea mun-
cii sindicale în instituțiile de cultură.
Cuvîntul
tov. Gh. Dobranici
București
Cuvîntul
tov. Gh. Leahu
Timișoara
Ne găsim la prima întîlnire, sub
formă de congres unic, a mun-
citorilor din învățămînt, artă,
editură, poligrafie. Acest fapt
este extrem de Important, pentru că
trebuie găsită cea mai bună formă
organizatorică care să asigure dez-
voltarea tuturor acestor ramuri care
constituie sindicatul nostru unic.
Problemele activității sindicale în
domeniul nostru, cel artistic, sînt ex-
trem de restrîns redate în raportul
prezentat.
S-a vorbit tn raport despre succese-
le pe care formațiunile artistice le-au
avut anul acesta tn țară și in străi-
nătate dîndu-se exemple numai din
străinătate. Era cazul ca în raport să
se arate șl succesele dobindite în țară
noastră.
Problema'repertoriului nu putea să
fie definitiv soluționată tn cadrul ra-
portului. Ne-am așteptat tnsă ca a-
ceastă problemă să fie mai pe larg
tratată.
In ce privește problemele de pro-
ducție apar tn raport o serie de ne-
clarități, pentru că tn însăși lumea
teatrelor există unele neclarități. A-
cestea privesc îndeosebi consfătuirile
de producție. Nu se știe cine le or-
ganizează, cum trebuiesc făcute etc.
La fel sint tratate șl problemele
artistice cu privire la consiliile artis-
tice. Stnt foarte multe confuzii cu
privire la rolul lor.
Discutarea acestor probleme șl lă-
murirea lor ar fi de dorit să se facă
în viitor prin grija organizațiilor sin-
dicale.
Era necesar ca raportul să acorde
o mai mare atenție problemei creș-
terii cadrelor.
Propun să se studieze pe viitor de
către Comitetul Central al Sindicatu-
lui Muncitorilor din învățămînt și
Cultură discutarea activității noastre,
a problemelor teatrului, asa cum
arată 1n mod Just și raportul.
Voi face acum cîteva propuneri a-
parent referitoare la lucruri mici,
dar noi vrem să vorbim în fața
Congresului tocmai despre Importanta
mare a acestor lucruri mici care, fiind
•ocotite ca atare, sînt lăsate nesolu-
ționate.
In continuare, vorbitorul a făcut o
serie de propuneri cu privire Ia eco-
nomiile în teatru.
Propunem, a spus tovarășul Leahu, o
descentralizare a D.A.D-uIui, în ge-
neral neaprovizionat, care ne produce
foarte multă întîrziere și constitu'e o
piedică pentru economiile ce ne sînt
solicitate. Dacă ar exista un D.A.D.
descentralizat pe regiuni, mult mai
ușor s-ar putea obține mater'aleie, nu
ar întîrzia lucrările noastre, și aceas-
ta ne-ar scuti de multe necazuri.
tn teatre se produce o risipă mare
și datorită inexistenței magaziilor
pentru depozitarea materialelor. Llp-
Vă rog să-mi permiteți ca tn nu-
mele organizației sindicale a
Combinatului poligrafic ..Casa
Scînteil“ să transmit celui de
al IV-lea Congres al Sindicatului
Muncitorilor din Invătămint si Cul-
tură un călduros salut si să urez
succes deplin lucrărilor sale.
Combinatul poligrafic „Casa Scîn-
teii’', măreț edificiu al culturii socia-
liste. constituie o realizare de o deo-
sebită însemnătate a regimului nostru
democrat-popular Colectivul de mun.
citorl, tehnicieni, ingineri si funcțio-
nari al Combinatului depune eforturi
susținute pentru îndeplinirea s! depă-
șirea planului de producție, oentru
obținerea unei calități din ce în ce
mal bune a tipăriturilor, oentru cre-
șterea oroductivltătii muncii sl redu-
cerea oretulul de cost. Pentru reali-
zarea acestor obiective, comitetul
sindical al Combinatului nostru, sub
îndrumarea politică a organizației de
partid, a mobilizat întreg colectivul
de muncă. Comitetul de întreorlndere
a îndrumat sl spriilnit permanent or-
ganele sindicale de pe locul de produc-
(le pentru îmbunătățirea organizării
consfătuirilor de producție sf o mal
largă desfășurare a întrecerii socia-
liste. Ca urmare, s-a reușit ca în une.
le sectoare, cum ar fl de exemplu sec.
ția tiefdruck. tinar înalt șl offset să
se îmbunătățească mult munca
Rezultatele obținute de colectivul
nostru de muncă se datoresc într-o
mare măsură sl fontului că a existat
și există o mial strînsă colaborare în-
tre organele sindicale si administra-
tive.
In scopul experimentării sistemu-
lui de muncă îmbunătățit, comitetul
de întreprindere si conducerea au Ini-
țiat o tarrră consultare a muncitori-
lor sl tehnicienilor. De asemenea, au
fost Instruite organele sindicale sl
administrative cu scopul de o cunoa-
ște mal temeinic principiile care stau
ta baza sistemului îmbunătățit de sa-
larizare. Aceste măsuri tehnico-orga-
ninatorice ou dus ta asigurarea con-
dițiilor necesare Introducerii experi-
mentării sl ta obținerea a o serie de
realizări în acest domeniu.
La rezultatele pozitive obtlnnte tn
activitatea noastră o contribuție în-
semnată 0 adus-o munca cultunal-e-
duoatlvă. Avem echipe de teatru, cor.
dansuri, orchestră precum sl o briga-
dă artistică de agitație. Prin spec-
tacolele date, acestea au stimulat
munca depusă de fruntașii în pro-
ducție. combătînd în același timp ma-
nifestările negative din diferite sec-
toare de muncă. Statta de radioam-
plificare, cinematograful sindical, bi-
blioteca. gazetele de perete sl scoata
de cultură generală ce funcționează
pe lîngă Combinat contribuie din plin
la ridicarea nivelului cultural-politlc
al colectivului nostru de muncă.
Totuși, noi am fl putut obține sl
mal frumoase rezultate pe tărîmul
muncii culturale dacă C.C. al Sindi-
catului nostru ne-ar fi alutat mal
mult. In nenumărate rîndurl s-a ce-
rut sprijinul C.C tn rezolvarea pro-
blemei clubului, problemă care a ră-
mas încă nerezolvată. La fel sl tn
problema transportului în comun.
Comitetul de întreprindere s-a stră-
duit să folosească cele mal variate
metode de muncă. El se sprilină ne
un larg activ obștesc, care numără
peste 600 membri de sindicat. Flecare
membru al comitetului răspunde de
cîte un comitet de secție sindicală,
tar flecare membru din comitetele de
secții răspunde de activitatea a una
sau două grupe sindicale.
Propunem noului Comitet Central
să studieze cele mal bune metode de
muncă, care să fie generalizate în
toate organizațiile sindicale. De ase-
menea. propunem să se organizeze
școli de instruire a cadrelor sindica-
le în problemele economice șl so-
ciale.
Pentru a stimula în muncă ne mun-
citorii din poligrafie ar fl bine să se
inițieze „ziua tipografului”.
Organizația sindicală din Combinat
se angajează în fata Congresului să
lupte pentru aplicarea în practică a
hotărîrilor Congresului si astfel să
aducă contribuția sa ta măreața ope-
ră de construire a socialismului în
scumpa noastră patrie.
noștri de sindicat își desfășoară acti-
vitatea tn calitate de laboranți șl per-
sonal de serviciu. In sectorul univer-
sitar, problema protecției muncii a
fost întrucîtva neglijată. De aseme-
nea, trebuie luate măsuri pentru îm-
bunătățirea od'hneî cadrelor didacti-
ce. Pe cînd la alte întreprinderi o
bună parte din bilete se restituie,
neavind amatori, nouă ni se trimit
prea puține. Totodată, propun să ni
se restituie unele vile de la stațiu-
nea Păltiniș, care înainte erau în
folosința universității noastre șl care
pe urmă nc-au fost luate.
In continuare tov. Munteanu a vor-
bit despre problema calculării vechi-
mii tn Invătămint a cadrelor prove-
nite din Învățămîntul mediu, precum
și despre unele probleme legate do
munca bibliotecii centrului universi-
tar-Cluj (încadrarea personalului teh-
nic al bibliotecii, echipamentul de
protecție al acestuia, lărgirea spațiu-
lui de depozitare a cărților, mărirea
fondului de achiziții de cărți).
organizarea schimbului de experiență
tntre cadrele didactice de la noi din
țară șl cele din alte țări, mărirea nu-
mărului de excursii pentru cadrele di-
dactice, îmbunătățirea condițiilor de
transport pentru cadrele didactice care
sint numite tn satele depărtate, orga-
nizarea unor cursuri de calificare pen-
tru profesorii de muzică etc.
in încheiere, vorbitorul a spus: In
ce privește activitatea ulterioară, ca-
drele didactice din raionul șl orașul
nostru își iau angajamentul că vor
desfășura șl pe viitor o muncă sus-
ținută, vor răsptndl tn rîndurile ma-
selor populare cuvîntul partidului.
Cuvîntul
tov. Const. I uda mu
București
Cuvîntul
tov. Emil Bîcleo
București
Cuvîntul
tov. Virqil Munteanu
Cluj
In raportul prezentat se oglin-
dește în mod loarte fidel acti-
vitatea unităților din învăță-
mîntul superior.
Organizația noastră sindicală a
obținut frumoase rezultate tn colabo-
rarea cu Universitatea „Bolyai". Și în
alte domenii am obținut succese. Mă
voi opri tnsă acum asupra unor lip-
suri. Este necesar să se acorde mai
multă atenție locuințelor pentru ca-
drele didactice. Propun Comitetului
Central care va f1 ales să ducă o
acțiune foarte susținută pe lîngă or-
ganele în drept șl să se obțină îm-
prumuturi de stat pentru a se satis-
face cerințele tn această direcție.
Aș mal vrea să ridic și o altă pro-
blemă în legătură cu echipamentul de
protecție. O bună parte din membrii
Cuvîntul
tov. Gh. Heretcu
Urziceni
După ce a salutat Congresul în
numele muncitorilor din învătă-
mînt si cultură din orașul sf ra-
ionul Urziceni. tov. Gh. Herescu
a spus : Una din problemele de care
s-a ocupat comitetul nostru sindical
a fost șl aceea a creșterii cadrelor
tinere. In acest sens, am întreprins
o serie de acțiuni. Asa de exemplu,
am organizat o consfătuire la care
am Invitat cadrele vîrstnlce sl cele
tinere, nou venite în învățămînt.
Consfătuirea a constituit un bun pri-
lej de împărtășire a experienței do-
bîndite de cel ma! în vîrstă. într-un
lung șir de ani închinati scolii.
Vorbitorul a făcut propuneri privi-
toare la unele probleme materiale,
de pildă : să fie acordate mai multe
locuri (bilete de odihnă) pentru ..ma-
ma și copilul”. în stațiunile clima-
terice, să se creeze posibilități ca în-
vățătorii șl profesorii să poată orga-
niza mal multe excursii.
In încheiere, a propus, printre alte-
le. să se introducă patronarea artis-
tică a echipelor artistice de către cele
profesioniste
Cuvîntul
tov. Slmion Saca
Dorohoi
Transmit Congresului salutul ca-
drelor didactice din orașul șl
raionul Dorohoi.
Raportul prezentat tn fața
Congresului nostru ridică problema
ca salarizarea cadrelor didactice să
treacă din nou la secția de Invă-
țămlnt. Socotim că această măsură
este necesară și trebuie îndeplinită.
In continuare vorbitorul a cerut să
se acorde mal multă atenție lucrărilor
de reparatii necesare clădirilor școlare.
De asemenea, tov. Saca a propus
r j aportul de activitate la cel de
al IV-lea Congres al Sindica-
/ L tulul Muncitorilor din Invăță-
mtnt șl Cultură s-a ocupat șl
de problemele Teatrului de Operă și
Balet. Acesta este un lucru firesc,
dată fiind importanța acestei institu-
ții.
Teatrul de Operă șl Balet are
drept țel de a pregăti nu numai va-
lori Individuale, ci și un colectiv ar.
tistlc sudat, care să atingă, prlntr-o
muncă de colectiv, cele mal tnalte
valori artistice-muzicale. Regimul
nostru a creat condițiile pentru ca
să putem atinge nivelul cel mal
înalt artistic. Totuși tn munca noas-
tră există anumite lipsuri.
Raportul a arătat pe bună dreptate
unele din aceste lipsuri. Astfe’ cu
privire la repertoriu, raportul arată
că repertoriul Teatrului de Operă șl
Balet este încă sărac. Teatrul de
Operă șl Balet nu a avut o suficien-
tă preocupare de a îmbogăți reperto-
riul, fiindcă sint nejucaie o serie de
opere necunoscute de clntărețl șl
care, cu un efort minim, ar fl putut
fl reinscrise in repertoriu. Din cauza
aceasta, mulți clntărețl nu au putut
arăta pe deplin calitățile lor. Goana
după montări grandioase a dus nu
numai la risipă, ci șl la trecerea pe
al doilea plan a realizării muzicale,
la renunțarea la principiul primordia-
lității muzicii.
Noua conducere a primit un spri-
jin efectiv din partea salarlațllor și
a organului sindical tn programul pe
care șl-l propune, acela de a tmbo-
găț repertoriul, de a utiliza dt mal
deplin șl rațional forțele artistice, de
a restabili rolul primordial al muzicii
și o înaltă calitate muzicală, de a
opri exagerările pe linie scenografi-
că.
Pentru o mal deplină dezvoltare a
Teatrului de Operă șl Balet trebuie
ca C.C. al Sindicatului Muncitorilor
din Învățămînt șl Cultură nou ales
și Ministerul Invățămintului șl Cul-
turii să dea un ajutor conform cu
specificul problemelor de operă șl cu
situațiile concrete. Astfel, de pildă,
montarea unul decor de operă va ră-
mine întotdeauna mal grea șl de
mal lungă durată decît la teatre. De
aci, condițiile speciale ale muncitori-
lor de scenă — sufleurl, corepetltori-
pianiștl etc. Trebuie mal multă
grijă șl față de artiștii lirici.
Cu ajutorul pe care este convins că
ti va avea. Teatrul de Operă șl Ba-
let se angajează să ducă o luptă
consecventă pentru ridicarea nivelu-
lui său artistic, pentru a realiza o
înaltă calitate a spectacolelor șl pre-
mierelor sale.
Cuvîntul
tov. Maria Popovlcl
Sibiu
După ce a salutat, în numele
membrilor de sindicat din o-
nașul și raionul Sibiu, cel de
al IV-lea Congres al Sindica-
tului Muncitorilor din Invătămint și
Cultură, vorbitoarea s-a oprit asu-
pra problemelor privitoare la potlteh-
nizarea învățămîntului.
O serle de întreprinderi din raionul
nostru — a spus tov. Popovlcl — au
sprijinit îndeaproape introducerea ele-
mentelor de politehnizare în școli.
Astfel, fabrica de sticlă din Avrig a
înzestrat laboratorul școlii din aceas-
tă localitate, unde profesorul Bucșa
Ștefan obține rezultate foarte bune.
Pentru ca șl In celelalte școli să se
creeze asemenea laboratoare am so-
licitat sprijinul consiliului sindical
loca!, care va organiza în curînd o
ședință cu directorii întreprinderilor
și directorii școlilor pentru un spri-
jin concret și real în acest sens.
Pentru o mai bună pregătire a ca-
drelor didactice, comitetul sindical
raional a organizat recent două ex-
cursii : la hidrocentrala Sadu si în
orașul Victoria.
Comitetul sindical din raionul nos-
tru a reușit să cuprindă pe toți mem-
brii săi de sindicat în cercurile de
Aspect din sala Congresului
învățămînt politic. Rezultatele ridi-
cării nivelului cadrelor didactice n-au
întîrziat să se arate în calitatea
muncii profesionale.
Experiența anului trecut ne-a ară-
tat că meditațiile organizate la sfîr-
șitul anului școlar nu pot da maxi-
mum de randament, elevi! fiind obo.
sitl în această perioadă. De aceea. în
acest an școlar am organizat medi-
tații pentru copiii muncitorilor încă
din primul trimestru.
In continuare tov. Popovlcl b ară-
tat succesele obținute în raionul Si-
biu în domeniul alfabetizării și al
școlarizării șl e făcut propuneri tn
legătură cu construirea de locuințe
pentru cadrele didactice.
Membrii de sindicat din raionul
Sibiu — a încheiat tov. Popovlcl —
sînt hotărît! să îndeplinească cu de-
votament șl entuziasm sarcina nobi-
lă pe care 1e-a încredințate partidul
clasei muncitoare și guvernul Repu-
blicii Populare Romîne.
F orbitorul s-a oprit asupra unor
probleme pe care le ridică pro-
cesul de învățămînt din școlile
noastre de muzică Trecind tn
revistă succesele pe care le-am obți-
nut In ultimii an! pe tărlmul învăță-
mlntului muzical, tov. prof. E. Bîclea
s-a ocupat apoi de lipsurile acestui
sector de activitate șl a cerut să se
organizeze o analiză adtncită a pro-
blemelor de tnvătămlnt muzical, ana-
liză care să ducă la luarea uno- mă-
suri eficiente.
in încheiere, vorbitorul a făcut o
serie de propuneri privitoare la revi-
zuirea profilului școlilor de muzică,
la revizuirea planurilor si programe-
lor de tnvătămlnt ale acestor școli, a
cerut să se dea o mai mare atenție
pregătirii pedagogice și muzicale a
cadrelor care predau tn școlile de
muzică, să se studieze Inițiativa unor
membri de sindicat care se ocupă de
redactarea unor manuale de specia-
litate necesare școlilor de muzică, să
se inițieze un concurs de alese muzi-
cale pentru toate instrumentele nece-
sare școlilor de muzică și conserva-
toarelor.
|iiiiiiiiiiiiiiiiiwii!iiiiiiii!!iiiiiii!iiiiiiiiiii!iiniiiiimniiiniiinH
I
fi a m p n i i I
muncii
Cuvîntul
tov. I. Felea
București
EXPOZIȚIE
ÎNCHINATA CONGRESULUI
După ce a făcut un scurt istoric
asunnq relațiilor dintre ziarist!
și muncitorii din poligrafie, vor-
bitorul a spus : ..Cel mal Im-
portant ajutor, pe care-l considerăm
absolut necesar din partea Comitetu-
lui Central a! Sindicatului nostru,
este o preocupare mal atentă fată de
problemele ridicate de ziariștii noștri
ca membri a! sindicatului, ca oameni
ai muncii. Să se tină seama că zia-
riștii au nevoie de cultură, de multă
cultură pentru a-și putea îndeplini
sarcinile tn presa noastră. Ziariștii
au nevoie de biblioteci cu caracter
specific, colecții de publicații, mani-
festări culturale.	material	sportiv.
Nevoite ziariștilor	trebuie să	fie în a-
tentia forurilor	noastre sindicale,
studiate, soluționate".
In continuare,	vorbitorul	a făcut
unele propuneri oentru îmbunătățirea
muncii sindicale în presă. Astfel,
comitetul de presă local să cuprindă
pe membri! tuturor redacțiilor din
Capitală. Ziariștii grupîndu-se într-un
singur comitet, tn cadrul C.C. n!
Sindicatului Muncitorilor din Invătă-
mtnt șl Cultură, se va putea realiza
mal larg schimbul de experiență în-
tre redactori, se vor putea clarifica
unele aspecte de ordin organizatoric
și se vor putea rezolva mal repede
șl nevoile redacțiilor mici, probleme-
le îmbunătățirii condițiilor de muncă
etc.
congresul
roase
salut,
! adresa Congresului
Sindicatului Muncitori-
lor din Invătămint și
Cultură au sosit nume-
telegrame și scrisori de
prin care oamenii mun-
Un colț al expoziției
/n sălile Clubului sindicatului muncitorilor din tnvățămtnt din Capitală s-a organizat o expoziție tn
cinstea celui de al IV-lea Congres al S.M.f.C. Expoziția cuprinde aspecte din activitatea membrilor
Sindicatului muncitorilor din învățămînt și cultură și realizările obținute de aceștia de la cel de al lll-lea
Congres și pînă astăzi.
In vitrinele de cristal sînt expuse diferite obiecte de artă populară, sculpturi tn lemn, cusături sl țesături
pe motive naționale lucrate de cadrele didactice și dăruite Congresului. De asemenea, deosebit de frumoase
sînt machetele, jucăriile, uneltele în miniatură (un plug, o grapă, un trior etc.), lucrate de copiii din grădinițe
șl de elevii școlilor de cultură generală și ai școlilor tehnice șl profesionale.
Expoziția cuprinde panouri cu fotografii și grafice care înfățișează realizările din diferite sectoare de acil-
vitate ale Sindicatului, aspecte ale
versități, din tabere și colonii, aspecte
de sindicat etc.
Membrii de
zlnd aspecte din
tivă. Machete de
sindicat
procesul
decoruri,
din ramura
muncii instructiv- educative din grădinițe șl cămine de zi. din școli și uni-
de la repetiții
poligrafie au
tehnologic de apariție și
și spectacole, condițiile de trai și de muncă ale membrilor
organizat tn cadrul expoziției un stand interesant cuprin-
de difuzare a cărții șl aspecte din activitatea cultural-spor-
costume, fotografii oglindind munca șl activitatea lor au expus membrii de sindicat
din ramura artă și cultură.
De asemenea, tn expoziție sînt prezente cu pro duse noi șl de bună calitate unitățile Industriale I. S.
Tehnocin, l.I.S. Electrecord, l.E.S. Doina și f.S. Deco rativa, ai căror muncitori sînt membri al sindicatului
nostru.
Cuvîntul
tov. Petru Pop
București
In sindicatul nostru lucrează peste
40.000 de activiști obștești Da-
că aceștia ar fi mobilizați în
întregime, rezultatele ar fi mult
mal mari decît cele ce care Ie avem
în momentul de fată.
Consider că cea mal mare parte
din lipsurile existente în activitatea
organizațiilor sindicale se datorește
deselor schimbări organizatorice prin
care a trecut sindicatul nostru tn pe-
rioada dintre cele două congrese. Co-
misiile sindicale raionale mixte n-au
sprijinit munca organizațiilor raionale
sătești, iar despre o activitate profe-
sională a lor în alutorul procesului
cil urează succes lucrărilor
Congresului și iși exprimă în-
crederea că acesta va contri-
bui la îmbunătățirea muncii
sindicale In ramurile invătă-
mîntului, culturii șl poligrafi-
ei. Astfel, au sosit telegrame
și scrisori de salut din partea
comitetelor sindicale din re-
giunile Oradea și Ploești, din
partea comitetelor sindicale
din raioanele Tg, Secuiesc,
Sărmaș, Timișoara, Aiud. Bu
zău, Cluj, Cimpulung-Moldo-
venesc, Sibiu, Galați, Craiova,
lila, Sf. Gheorghe, Orșova,
Pecica, Oradea, ca șl din par-
tea comitetelor sindicale din
orașele Baia Mare și Dorohoi.
De asemenea, au salutat Con-
gresul organizațiile sindicale
de la întreprinderea cinema-
tografică de stat din Timi-
șoara, de la întreprinderea
poligrafică din Cluj, de 1a
Centrul de difuzare a cărții
și librării din regiunea Timi-
șoara, C.L.D.C. din regiunea
laș! Au trimis telegrame șl
scrisori de salut comitetele de
nstltutie de la Teatrul Ma-
giar de Stat din Clnj, de la
Opera de Stat din Timișoara,
de la Teatrul Maghiar din Sf.
Gheorghe. Orchestra Simfoni-
că a Cinematografiei — Bucu-
rești, Filarmonicile de Stat din
Timișoara și Iași, colectivul
Teatrului de Stat din Arad, al
Teatrului German de Stat din
Timișoara, al Teatrului de
peră și Balet al R.P.R,
Teatrului National „Vasile
lecsandri", al Operei și
O-
al
A-
al
Instructiv-educativ
vorba. Dacii a fost
tate. ea s-a limitat
problemele muncii
nici nu coate îl
o oarecare actlvl-
în mare măsuri! la
culturale, de esl-
gurărl sociale si financiare.
Acum. Sindicatele de Invătămint.
Artă si Poligrafie sînt unificate. Uni-
floarea
nu Sja realizat încă în tnod
practic șl los. în unitățile sindicale.
Cred că este necesar să se consem-
neze în proiectul de rezoluție sarcina
realizării acestei unificări.
In continuare, vorbitorul a propus
să se studieze posibilitatea organiză-
ri! comitetelor sindicale regionale si
orășenești de învățămînt. artă si po-
ligrafie.
Oprindu-se asupra muncii Instructo.
rilor CC. al S.M.T.C.. vorbitorul a
cerut ca aceștia să nu se limiteze nu-
mai 1a îndrumarea activității organi-
zațiilor sindicale din centrele raiona.
le. ci să acorde atenție si grupelor
sindicale, comitetelor de întreprinde-
re și Instituție, deoarece aici se deci-
de soarta planului de producție De
asemenea, a cerut să se acorde mal
multă grilă traducerii în viată a
propunerilor membrilor de sindicat.
Teatrulul Evreesc de Stat din
Iași. Pe adresa Congresului
au sosit telegrame de salut
de Ia numeroase organizatii
sindicale din școli, printre
care școlile medii nr. 1 din
Oradea, „Bolyai" din Tg. Mu-
reș, nr. 3 din Ploești, nr. 2,
nr. 3 și nr. 4 din Craiova. de
la școlile din Nădlac, de la
școlile de 7 ani nr. 10, nr. 12
șl nr. 15 din Cluj. nr. 3 din
Craiova, de la școlile din Țin-
ea, raionul Salonta, Leu; ra-
ionul Craiova etc.
		
Gazeta învățămîntului
COLEGIUL REDACȚIONAL)
Maria Banuș. Petre Drăgoes.
cu, Ion Dragu, Emilia Mănac,
Ludovic Nagy, Ion Nistor, Ni-
colae Sipoș.
■
-
■
I
|
I
I
I
2
Redacția șl administrația: București, Piața Scînteii nr. I, Telefon 7.60.10, Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I- V. Stalin" București, Plata Scînteii, Abonamente: 1 an — 12.50 lej; 6 luni — 6,25 Id 5 3 luni — 3,12 Id.