Proletari din toate țările, uniți-vă!
vi 4	1
Spre un nou avînt
1
etu mîumiuîului
-
■
Organ al Ministerului Invățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt și Cultură
Anul IX, Nr. 444	Vineri 15 noiembrie 1957	4 pagini 25 bani
IN AJUNUL CONGRESULUI
SINDICATULUI NOSTRU
Pentru un mai mare sprijin
procesului de invățămint
Luni 18 noiembrie vor începe
lucrările celui de al IV-lea Con-
gres al Sindicatului Muncitorilor
din Invățămint și Cultură. Eveniment
deosebit de important pentru oamenii
muncii din instituțiile de învățămînt,
artă, poligrafie, edituri și presă, cel
de al IV-lea Congres al sindicatului
va face bilanțul realizărilor obținute
de membrii de sindicat și de organiza-
țiile sindicale în etapa care s-a scurs
de ia ultimul congres, stabilind tot-
odată sarcinile de viitor și mijloacele
de traducere a acestora în viață.
Muncitorii din domeniul învăță-
mtntului și culturii, alături de cei-
lalți oameni ai munci), au obținut în
această perioadă importante succese
în toate domeniile în care-și des.
fășoară activitatea. Țara noastră,
care în trecut figura pe primul loc
al statisticilor internaționale cu pri-
vire la analfabetismul populației, se
poate mîndrl astăzi cu lichidarea a-
cestei plăgi rușinoase moștenită de
la regimul burghezo-moșieresc. In-
vățămlntul de cultură generală, uni-
versitar, învățămîntul artistic, teh-
nic și profesional au făcut progrese
mari atît în ce privește organizarea
cit șl conținutul. Numărul școlilor
elementare și medii și al instituțiilor
preșcolare a crescut considerabil.
Apariția Hotărîrîlor cu privire la
învățămînt ale partidului și guver-
nului din aprilie 1956 și iunie 1957
reprezintă o adevărată cotitură atît
în ce privește organizarea învăță-
mîntuiui cît și calitatea conținutului
său.
Rezultatele obținute anul acesta la
examenele de absolvire, de maturitate,
precum și la concursurile de admitere
în învățămîntul mediu șl superior au
demonstrat o pregătire cu mult mai
temeinică a elevilor și studenților.
Aceștia reușesc să-și explice în mod
științific fenomenele din natură și
societate, iar cunoștințele lor sînt
mai strîns legate de problemele con-
struirii socialismului.
In perioada care s-a scurs de la
cel de al II 1-lea Congres al sindi-
catului, una din problemele ce s-au
ridicat cu prioritate în fața oame-
nilor muncii din învățămînt a lost
aceea a școlarizării tuturor copiilor
de vîrstă școlară. Datorită muncii
neobosite a membrilor de sindicat
din școli, măsurilor M. I. C. și
sprijinului dat de organele locale ale
puterii de stat șl de organizațiile
obștești, sub îndrumarea partidului,
în marea majoritate a comunelor și
orașelor patriei au fost cuprinși în
școală toți copiii de vîrstă școlară.
Această importantă realizare este
și mal elocventă dacă ne amintim
că în timpul regimului burghezo-
moșieresc rămîneau în afara școlii
peste 35% din numărul copiilor de
|k vîrstă școlară. Multe din organlza-
V țiile sindicale din școli au inițiat di-
ferite acțiuni în scopul rezolvării
। problemei școlarizării. Cu toate
acestea, mai există încă localități în
care au mai rămas în afara școlii un
anumit număr de copii. Cauzele
care au determinat această situa-
ție sînt multiple. In primul rînd
organele locale respective n-au asi-
gurat condițiile materiale necesare
școlarizării — spațiu școlar, înfiin-
țarea de unități școlare în localități-
le 'zolate, asigurarea mobilierului ne-
cesar, crearea de internate și can-
tine pentiu copiii domlciliați la dis-
tante mari de școală, asigurarea
transportului acestor copii etc. La
aceasta a contribuit șl nerealizarea
în întregime de către M. I. C. a
planului de construcții școlare.
In munca pentru realizarea planului
de școlarizare au manifestat lipsuri
și organizațiile sindicale din acele
școli care, deși aveau asigurate
toate condițiile materiale necesare,
n.au depus suficient interes pentru
aducerea la școală a tuturor copiilor.
Asemenea exemple ne oferă școala
k din comuna Gheheru, raionul Re-
■ ghin, școala din comuna Săliștea,
raionul Vișeu și altele.
in etapa actuală a învățămîntuiui
nostru are o importanță deosebită
problema îndeplinirii planului de
școlarizare în învățămîntul seral,
cuprinderea în acest învățămînt a
muncitorilor din întreprinderile In-
dustriale.
Și în această privință s-au obținut
numeroase succese. Totuși, există și o
serie de lipsuri. Piedicile care se ri-
dică în momentul de față în rezolva-
rea problemelor școlarizării în învă-
țămîntul seral constau în lipsa de în-
țelegere a unor conduceri administra-
tive și sindicale din întreprinderi care
nu stimulează în suficientă măsură
tineretul să învețe, nu-i creează con-
dițiile necesare frecventării cursurilor
și pregătirii lecțiilor.
Considerăm ca o importantă sar-
cină a organizațiilor■. sindicale din
școli să-și concentreze toată atenția
asupra rezolvării problemei școlariză-
rii, rare este o sarcină a planului
de stat.
O problemă de actualitate care se
ridică în munca membrilor de sin-
dicat din școli este aceea a calității
procesului instructiv-educativ. în le-
gătură cu această problemă trebuie
avut în vedere faptul că dezvoltarea
considerabilă a rețelei școlare a
atras după sine nevoia acută de ca-
dre. De aceea, M. I.C. a fost nevoit să
înlesnească intrarea în învățămînt a
unui număr de cadre fără pregătire
pedagogică și de specialitate, sau cu
o pregătire inferioară gradului de în-
vățămînt respectiv. Problema calită-
ții învățămîntuiui a fost complicată
și de numeroase schimbări, survenite
aproape anual. în planurile și pro-
gramele de învățămînt. Programele
și manualele școlare, care au apă-
rut uneori foarte tîrzlu, cu un con-
ținut foarte încărcat, au constituit
tot atîtea greutăți în calea ridicării
nivelului învățămîntuiui.
Pentru înlăturarea unora dintre
aceste greutăți, sindicatul a orientat
munca organizațiilor sale spre îmbu-
nătățirea activității politico-educatlve
șl metodice din școli. In acest sens,
un rol deosebit l-a avut organizarea
schimbului de experiență pentru des-
coperirea și valorificarea metodelor
pedagogice înaintate. Urmînd exem-
plul învățămîntuiui sovietic, M. 1. C.
împreună cu C. C. al sindicatului
au organizat consfătuiri raionale
și cercuri pedagogice. Sindicatul a
organizat în anii 1953—1954 schim-
buri de experiență pedagogică în
raionul Timișoara, extinzîndu-le apoi
în întreaga țară. Atunci s-au
stabilit formele schimbului de ex-
periență care, în învățămînt, începe
cu interasistențele și sfîrșește cu
consfătuirea de producție (lecții des-
chise, comunicări metodice la colțul
învățătorilor fruntași etc.).
Toate acestea au dus la îmbunătă-
țirea metodelor de predare și, im-
plicit, la ridicarea calității învăță-
mîntuiui. Un exemplu grăitor în a-
cest sens îl constituie școlile nr. 2
și nr. 9 din Craiova, nr. 2 din Brăila,
nr. 2 din Fălticeni ș. a. care, da-
torită faptului că au organizat ase-
menea forme ale schimbului de expe-
riență, au izbutit să ridice nivelul
pregătirii elevilor, să îmbunătățească
munca instructiv-educativă.
Deși sporadic, consfătuirile de pro-
ducție au început să-și găsească loc
și în unele instituții de învățămînt
superior, prilejuind discutarea unor
probleme profesionale importante, ca
metodica seminariilor șl a lecțiilor,
colaborarea tehnico-științifică cu în.
treprinderile, educarea comunistă a
studenților etc.
Organele sindicale trebuie să
considere ca o sarcină dintre cele
mai importante studierea și genera-
lizarea experienței înaintate. Orga-
nele sindicale trebuie să convingă
cadrele didactice fruntașe să împăr-
tășească experiența lor, să-i ajute
pe cei lipsiți de experiență în însu-
șirea metodelor de muncă înaintate.
Pentru aceasta, consfătuirile de pro-
ducție, formă principală a schimbu-
lui de experiență, trebuie să se or-
ganizeze regulat, să fie bine pregă-
tite și să aibă ca obiect rezolvarea
problemelor celor mai importante și
ma' actuale din viața școlii.
Construirea socialismului în țara
noastră, gigant'ca operă de indus-
trializare și transformare socialistă
a agriculturii ridică cu stringență
problema legării din ce în ce mai
strînse a învățămîntulu' de viață,
de practică. Directivele celui de al
Il-lea Congres al P. M. R., pornind
de la nevoile actuale șl analizînd
condițiile și posibilitățile existente,
au cerut școlii să treacă la politeh-
nizarea învățămîntuiui.
In ultimii ani, atît M. I. C. și
organele sale cît și Comitetul
Central al sindicatului și organele
și organizațiile sindicale s-au preocu-
pat intens de problemele politehniză-
rii învățămîntuiui, obținînd succese
din ce în ce mai promițătoare. Ca ur-
mare, în învățămîntul de cultură ge-
nerală există astăzi un număr de
peste 150 de școli medii experimen-
tale cu ateliere proprii în care fac
practică elevii. Un mare număr de
școli organizează practica elevilor
în întreprinderile din apropiere. Mul-
te școli sătești au înființat și folosesc
cu bune rezultate parcele școlare ex-
perimentale.
Organizațiile sindicale au mobilizat
cadrele didactice la studierea proble-
melor legate de realizarea învățămîn-
tuiui politehnic, au organizat nume-
roase consfătuiri de producție pe a-
ceastă temă, au desfășurat multe ac-
țiuni pentru antrenarea comitetelor
sindicale din întreprinderi în scopul
creării și amenajării de ateliere șco-
lare.
Pentru stimularea activității pe Io-
turile experimentale, Comitetul Cen-
tral al sindicatului și „Gazeta în-
vățămîntului" au organizat primul
concurs pe țară al parcelelor experi-
mentale, la care a participat un mare
număr de școli din întreaga țară.
Inițierea acestui concurs a dus la în-
ființarea de noi loturi experimentale,
la Îmbunătățirea muncii pe loturile
experimentale existente, la cunoaște-
rea a numeroase cadre didactice cu
rezultate deosebit de frumoase în or-
ganizarea acestei activități, precum și
la popularizarea științei agrotehnice
avansate în rîndul țărănimii munci-
toare.
O altă acțiune destul de importantă
tn sprijinul legării învățămîntuiui de
viață a fost organizarea excursiilor
didactico-științifice pentru cadrele di-
dactice, excursii care au cuprins un
număr de peste 12000 membri de sin-
dicat. Este necesar ca in viitor să
se stimuleze munca pe parcelele ex-
perimentale și să se extindă organi-
zarea excursiilor didactico-științifice.
Problema legării teoriei cu practi-
ca rămîne și pe viitor o problemă
de cea mai mare importanță.
Pentru rezolvarea ei, organizațiile
sindicale vor trebui să inițieze ac-
țiuni de lămurire în rîndul învăță-
torilor și profesorilor asupra conți-
nutului și căilor de realizare a poli-
tehnizării învățămîntuiui. Va trebui
totodată să fie sprijinită organizarea
(Continuare in pag. 2)
Noi realizări
în cinstea Congresului
Mobilizati de comitetul de insti-
tuție, învățătorii și profesorii
de la școaia medie nr. 1 din
Caransebeș au obținut în
cinstea Congresului o serie de
realizări în introducerea elemente-
lor de politehnizare a învățămîntu-
lui. Atelierul de lăcătușerie al școlii
a fost dotat — prin mijloace lo-
cale — cu un strung și o mașină da
găurit.
De asemenea, cadrele didactice au
acordat o mare atenție îmbunătățirii
condițiilor materiale în școală și în
internat, aprovizionării cantinei cu
alimentele necesare pentru iarnă etc.
D. DAV1DEANU
Cadrele didactice din orașul și
raionul Sibiu au muncit cu a-
vîîit pentru a întimpină cu noi
înfăptuiri cel de al IV-lea Con-
gres al Sindicatului Muncitorilor din
Învățămînt și Cultură. Printr-o strîn-
să colaborare cu conducerile între-
prinderilor din oraș, la școala medie
nr. 1 și la școlile de 7 ani nr. 13 și
nr. 15 au luat ființă ateliere de tîm-
plărie și lăcătușerie înzestrate cu
uneltele necesare. La școala medie
nr. 3 s-au amenajat un laborator
bine utilat și un teren de sport. La
școala de 7 ani nr. 12 elevii, sub
conducerea profesorilor de speciali-
tate, au organizat o stațiune meteo-
rologică.
Pentru comitetul sindical raional
a constituit o preocupare de seamă
ajutorarea elevilor ai căror părinți
sînt în producție. La clubul „7 No-
iembrie" și la clubul sindicatului
muncitorilor din învățămînt și cul-
tură s-au amenajat săli speciale
unde acești elevi își pregătesc lec-
țiile, îndrumați îndeaproape de pro-
fesori și învățători.
In scopul ridicării nivelului poli-
tic și ideologic al cadrelor didactice
în școlile din orașul Sibiu s-au or-
ganizat cercuri de invățămint poli-
tic care au cuprins pe toți membrii
de sindicat. De asemenea, s-a orga-
nizat un cerc de politică curemă in
cadrul clubului sindicatului. Cursan-
ții frecventează cu regularitate cursu-
rile învățămîntuiui politic, pregăiin-
du-se cu seriozitate penlru semlna-
rii.
Comitetul sindical raional a orga-
nizat pentru cadrele didactice in ca-
drul clubului muncitorilor din învii-
țămint și cultură și cercuri de croi-
torie, de țesătorie, de legătorie de
cărți și de împăiat păsări.
Tot din inițiativa comitetului sin-
dical raional numeroși pedagogi au
făcut o excursie la Gîtul Berbecului,
pe Valea Sadului, vizitînd cu acest
prilej hidrocentrala de la Sidurel.
In ultimul timp s-a intensificat și
activitatea sportivă. Astfel, nu de
mult s-a organizat un simultan de
șah Ia care au participat o serie de
pedagogi. Au fost antrenați în prac-
Cu sprijinul organelor sindicale, oamenii muncii din invățămint
ridică necontenit pregătirea ideologico-politică și profesională
ticarea jocului de șah și elevii, or-
ganizîndu-se chiar cursuri speciale
pentru ei. In scopul calificării lor
s-a organizat un campionat intern
de șah. Zilele acestea s-a desfășu-
rat o înt'lnire de șah între echipa
școlii medii nr. 3 și cea a școlii me-
dii nr. 4.
De un mare succes s-au bucurat
în rîndurile elevilor concursul , Lec-
tura extrașcolară" organizat de co-
mitetul sindical raional, iar în rîn-
durile părinților conferințele cu te-
me pedagogice ținute de pedagogi
în întreprinderi și la stația de radic-
ficare.
MARIA POPOVIL1
președinta comitetului sindical
raional al muncitorilor din Invă-
țămtnt și cultură-Sibiu
i cadrele didactice din raionul
Huedin și-au intensificat ac-
k) tivilatea în întîmpinarca Con-
’ greșului. Din inițiativa lor
s-a organizat pentru părinți, la sta-
ția de radioficare, emisiunea „De
vorbă cu părinții": Numeroși învă-
țători și profesori publică articole
în gazetele de stradă, popularizînd
realizările regimului nostru demo-
crat-popular.
Sub conducerea cadrelor didac-
tice, pionierii și elevii ajută țăra-
nilor muncitori la însilozări, execu-
tă lucrări agricole de toamnă pe
lotul școlar, desfășoară acțiuni de
înfrumusețare a școlilor și comu-
nelor.
La școala din comuna Traniș a
luat ființă o stupina. Metodele ști-
ințifice de creștere a albinelor fo-
losite aici de cadrele didactice con-
stituie pentru țăranii muncitori un
exemplu și un îndemn.
Prof. I. OANȚA
Comitetul sindical raional din
Piatra Neamț acordă o mare
atenție organizării consfătui-
rilor de producție în legătu-
ră cu problemele cele mai impor-
tante ale muncii fnstructiv-educali-
ve. Ca urmare a îndrumărilor date,
în școli s-au ținut consfătuiri cu
teme ca „Notarea elevilor'', „Pro-
cedee folosite pentru menținerea
atenției în timpul lecțiilor", „Con-
fecționarea materialului didactic de
către profesori și elevi pentru lec-
țiile de geografie șt științe natu-
rale", „Colaborarea școlii cu fami-
lia pentru obținerea unei discipline
conștiente" ele.
Comitelui se preocupă și de ridi-
carea nivelului ideologico-politic al
pedagogilor. Țoale cadrele didac-
tice din oraș sînt încadrate într-o
formă de învățămînt politic, fie la
cercurile de istoria P.M.R., fie la
școala serală de marxism-leninism.
In raion, învățămîntul politic pon-
tru cadrele didactice s-a organizat
pe centre de comune, învățătorii și
profesorii fiind încadrați în cercu-
rile de studiere a Istoriei P.M.R., de
economie politică și politică cu-
rentă. Propagandiștii au lost aleși
din rîndurile cadrelor didactice cu
pregătire temeinică.
Se acordă atenție și ridicării ni-
velului personalului de îngrijire din
școli. Penlru tovarășii îngrijitori
s-au organizat conferințe de infor-
mare politică, precum și expuneri
asupra felului cum să-și ducă mun-
ca și asupra atitudinii pe care tre-
buie s-o aibă față de bunurile obș-
tești. O atenție deosebită se acor-
dă ridicării nivelului personalului
de îngrijire la școlile medii nr. 1
și nr. 2, la școlile de 7 ani nr. 5
și nr. 6 și la casele de copii din
oraș.
In ultimul timp s-a intensificat și
munca cultural-artistică. Corul co-
mitetului sindical raional, ca și ce-
lelalte lormații artistice din raion
își desfășoară regulat repetițiile. Se
repetă noi cîntece, dansuri și piese
de teatru în vederea fazei regio-
nale a. concursului artistic. Forma--
țiile arlistice au prezentat nume-
roase spectacole la căminele cul-
turale din raion. Cadrele didactice
au expus în fața țăranilor munci-
tori conferințele: „Realizările în
domeniul agriculturii în U.R.S.S.",
„Dezvoltarea științei și tehnicii în
statele socialiste" etc.
T. MACOVEI
președintele sindicatului raional
al muncitorilor din Învătămlnt
șl cullură-Piatra Neamț
Numeroase comitete sindicale
raionale organizează întîlniri
între delegații la Congres și cei
care i-au ales. Cu această
ocazie sînt luate în discu'je proble-
mele ce preocupă cadrele didactice
din raionul respectiv, propunerile ce
vor trebui făcute de către delegați
în fața Congresului. Asemenea întll-
niri au fos; organizate în raioanele
Qrivița Roșie și 1 Mai din Bucu-
rești, în raioanele Ploești, Satu
Mare, Pitești, Drăgășani etc.
N. TEODOR
În urma îndrumărilor date de că-
tre comitetul sindical orășenesc,
în orașul Constanța s au organi-
zat în această perioadă 10 con-
sfătuiri de producție cu diferite teme.
La școlile nr. 6, nr. 7, nr 8, nr. 9 și
nr. 10. bunăoară, s-au ținut consfă-
tuiri cu tema „Prevenirea rămînerii
în urmă la învățătură la înzeput de
an școlar", iar la școlile m. 1, nr. 2
și nr. 3, ca limba de predare turcă,
s-au ținut consfătuiri cu tema „Mun-
ca independentă a elevilor și îndru-
marea ei de către cadrele didactice".
La școala medie din Tîrnăveni s-a
organizat o consfătuire de producție
eu tema „Folosirea sistemului de no-
tare de la 1 la 10".
T. NICH1TA
^adrele didactice din școala
noastră întimpină cu bucu-
j rie Congresul Sindicatului
Muncitorilor din Învățămînt
și Cultură, care își va începe
lele acestea lucrările. Socotim
acest Congres ne va aiuta
munca pe care o ducem pentru
dicarea calității 'Invățămîntului
zi-
că
in
ri-
la
nivelul sarcinilor pe care le pune
construcția socialistă la noi în
țară, pentru lichidarea unor defi-
ciențe care mai există în activita-
tea noastră instructiv-educativă.
Comitetul nostru de instituție,
îndrumat de organizația de bază
P.M.R. și colaborind cu conduce-
rea școlii. a desfășurat și pînă
acum o muncă importantă. Îndeo-
sebi consfătuirile de producție pre-
gătite temeinic și organizate bine
de acest comitet, consfătuiri in
care a fost analizată în spirit cri-
tic și autocritic activitatea cadre-
lor noastre didactice, au constituit
un mijloc real de îmbunătățire a
muncii și mai ales de populariza-
re a experiențe! pozitive a peda-
gogilor cu bună pregătire profe-
sională și ca înaltă măiestrie pe-
dagogică. Socotim că dezbaterea
la Congresul sindicalului nostru a
problemei organizării și desfășu-
rării consfătuirilor de producție va
contribui la o și mai mare efica-
citate .a acestora.
Altă problemă care ne-a preocu-
gat pe toii, dar
mai dificilă de re-
Un eveniment
Cel de al IV-lea Congres al Sindicatului Muncitorilor din învăță-
mint și Cultură constituie un eveniment important penlru lucră-
torii din instituțiile de învățămînt șl cultură.
Colectivul didactic și toți ceilalți lucrători din cadrul Universi-
tății „AI. I. Cuza" din Iași întimpină Congresul cu o serie de noi rea-
lizări in activitatea profesională și sindicală. Aceste realizări au fost
posibile și datorită îndrumării competente a comitetului nostru de
instituție de către Comitetul Centralul Sindicatului Muncitorilor din
Învățămînt și Cultură, cît și colaborării strînse dintre comitetul sindi-
cal și conducerea universității, sub conducerea organizației de partid.
Comitetul nostru sindical s-a preocupat in mod deosebit de activi-
tatea profesională, organizind consfătuiri de producție și punind accent
pe metodica desfășurării seminariilor, pe organizarea practicii în pro-
ducție, a practicii pedagogice și a activității științifice a cadrelor di-
dactice. Sub acest aspect, în activitatea noastră se ridică o serie de
probleme, legate îndeosebi de îmbunătățirea practicii în producție a
studenților și de activitatea științifică a cadrelor didactice. Trebuie
îmbunătățită, de asemenea, munca de educare comunistă a studenților,
căreia comitetul sindical nu i-a acordat pînă acum suficientă atenție.
Considerăm că dezbaterea acestor probleme în cadrul Congresului sin-
dicatului ne va ajuta să le rezolvăm mai repede și mai bine, va în-
lesni asigurarea unor condiții mai bune de studiu pentru cadrele di-
dactice și intensificarea schimbului de experiență dintre instituțiile
de învățămînt superior din țară și de peste hotare. In această direcție,
universitatea din Iași a făcut o experiență care a dat rezultate rod-
nice. Astfel în acest an s-a organizat un schimb de experiență cu ca-
dre didactice de la universitatea din Chișinău — U.R.S.S., ceea ce a
contribuit la strîngerea legăturilor dintre universitățile noastre și la
cunoașterea reciprocă a realizărilor si a celor mai bune metode de
muncă.
Comitetul nostru sindical s-a preocupat și de problema muncii
culturale în rîndurile studenților și ale membrilor de sindicat. Dintre
aspectele muncii culturale, activitatea artistică și-a găsit la noi o solu-
ționare satisfăcătoare, manifestările artistice organizate de sindicat
fiind numeroase și de bună calitate.
De asemenea o bună parte din activitatea comitetului sindical este
îndreptată spre educarea politico-ideologică și profesională a tuturor
lucrătorilor din universitate. In acest scop au fost organizate diferite
cercuri de studii și consfătuiri în care sînt dezbătute evenimentele
politice, ca și problemele cele mai importante ale muncii profesionale,
administrative, sindicale.
Credem că la Congres se vor analiza și măsurile pentru îmbună-
tățirea odihnei cadrelor didactice, prin lărgirea posibilităților de odihnă
pe cont propriu în stațiunile balneo-climaterice. In același timp, soco-
tim că la Congres se vor discuta și posibilitățile de extindere a cons-
trucțiilor de locuințe pentru cadrele didactice, măsurile pentru îmbu-
nătățirea învățămîntuiui fără frecvență și pentru editarea cursurilor
universitare etc.
Membrii de sindicat de Ia Universitatea „Al. I. Cuza" din Iași tri-
mit celui de al IV-lea Congres al Sindicatului Muncitorilor din Invăță-
mint și Cultură un cald salut și urează participanților la Congres spor
la muncă.
Lucrările celui de-al IV-lea
Congres al S.M.l.C. consti-
tuie un eveniment de seamă
care interesează în mod deo-
sebit pe pedagogi.
Intr-o perioadă scurtă, în anii
puterii populare, în domeniul revo-
luției culturale din țara noastră
s-au obținut realizări însemnate.
Numai în regiunea noastră frecven-
tează invățămîntul de cultură ge-
nerală peste 200.000 de elevi, iar
Ia sate există peste 1000 cămine
culturale, în care activează circa
39.000 de artiști amatori, în cea mai
mare parte sub îndrumarea învă-
țătorilor și profesorilor. Prin acti-
vitatea lor didactică și obștească
pedagogii contribuie în mare mă-
sură la educarea maselor, la trans-
formarea conștiinței oamenilor
muncii, aduc un aport însemnat la
opera de colectivizare a agricul-
turii.
în obținerea acestor rezultate
organizațiile sindicale din școli au
constituit un factor de seamă, mo-
bilizind cadrele didactice pentru
realizarea sarcini'or școlii, ajutînd
în același timp .la îmbunătățirea
condițiilor de muncă și de trai ale
membrilor lor. Comitetele sindicale
din regiunea noastră, in colabo-
rare cu secțiile de invățămint și
cultură, au întreprins frumoase ac-
țiuni pe linia sprijinirii procesului
instructiv - educativ, organizind
schimburi de experiență, consfă-
tuiri de producție și preocupîndu-se
de ridicarea nivelului politico-ideo-
logic al cadrelor didactice.
iîillllllllllllllllllllll|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||N
zolvat, a fost evitarea supraîncăr-
cării elevilor. Cred că la Congres
ca fi discutată și această proble-
mă. Aici rolul organizațiilor sin-
dicale din școli este mare. De a-
semenea, socotim că poate fi
luată in discuție și problema su-
praîncărcării unor cadre didactice.
O cunoaștere mai judicioasă a
cadrelor și a posibilităților lor ar
contribui la o distribuire mai
fustă a sarcinilor șl deci la evi-
tarea supraîncărcării.
De asemenea cred că la Congres
se va lua în discuție felul cum
sînt traduse tn viată hotăririle
partidului și guvernului cu privi-
re la îmbunătățirea condițiilor de
muncă și de trai
dactice, precum
schimbului de
școli, organizarea
ale cadrelor di-
șl intensificarea
experiență între
de excursii cu
caracter științific pentru cadrele
didactice și pentru elevi etc.
Congresul Muncitorilor din In-
vățămînt și Cultură va determina
un nou avînt în viata și activita-
tea organiza fiilor noastre sindica-
le, va constitui un 'prețios ajutor
dat școlii, a cărei creștere o do-
rim cu toții. Aducem un fierbinte
salul Congresului și ti dorim din
toată inima succes' in desfășura-
rea lucrărilor sale.
ELENA VLAHUȚA BUGA
învățătoare
la școala medie nr. 10
„Zoia Kosmodeniianskala**
din București
Prof. PAUL I. DEMETRESCU
președintele comitetului sindical de la
Universitatea „Al. I. Cuza" din Iași
Rezultate frumoase au fost obți-
nute și in cadrul cercurilor artis-
tice de amatori ale sindicatului
nostru organizațiile sindicale
școli impulsionind activitatea
tistică și de creație a cadrelor
dactice.
S-a acordat o mare atenție
din
ar-
di-
$i
pentru organizarea odihnei oame-
nilor inur.cu cin invățămint. Co-
mitetul sindical din Cluj, de pildă,
a organizat odihna pe cont pro-
priu pentru 250 de membri de sln-
dicat la mare și pentru 209 la
munte.
Membrii sindicatului nostru aș-
teaptă cu însuflețire Congresul,
care va an: liza atît succesele cît
și lipsurile ce mai există in munca
sindicală și va stabil: sarcinile ac-
tivității viitoare. Ei așteaptă ca la
Congres să fie dezbătute o serie de
probleme care interesează îndea-
proape școala și cadrele didactice
— de pildă îmbunătățirea conținu-
tului predării. întărirea educației
patriotice. înlăturarea supraîncăr-
cării elevilor. ca ificarea prin
cursuri șpeciale a învățătorilor
care predau la clasele V —VII, ac-
tivitatea caselor de ajutor reciproc
etc.
In numele tuturor cadrelor di-
dactice și al lucrătorilor din insti-
tuțiile de cultură și artă din re-
giunea Cluj urez Congresului suc-
căs deplin în desfășurarea lucrări-
lor sale.
PETRE BUCȘA
șeful sect’ei do învățămînt
și cultură a Sfatului popular
regional Cluj
ÎN MEMORIA LUI
GRIGORE PREOTEASA
Coloane nesfîrșite de studenti se
îndreptau joi spre impunătoarea clă-
dire a Casei de cultură a studentilor
din Capitală. Aid, în marea sală de
festivităfi, sa deschis adunarea stu-
dentilor de Ia institutele si facultățile
din Bucurețti, prilejuită de atribuirea
de către partid și guvern a numelui
lui Grigore Preoteasa primei case de
cultură a studentilor.
In prezidiul adunării iau loc acad.
Atanase Joja, membru al C.C. al
P.M.R., ministrul învățămîntului și
Culturii, Ion Iliescu, secretar al C.C.
al U.T.M., Stan Soare, președinte al
Uniunii asociațiilor studențești din
București, activiști ai Uniunii asocia-
țiilor studentilor din R. P. Română,
studente și studenti fruntași.
Adunarea a fost deschisă de tov.
Stan Soare, care a citit Hotărârea
C.C. al P.M.R. și a Consiliului de
Miniștri prin care se atribuie Casei de
cultură numele Iui Grigore Preo-
teasa — fiu devotat al poporului nos-
tru. O emofie puternică se citea pe
fetele participantilor, care și-au îm-
părtășit satisfacția față de această
hotărâre.
Luînd cuvîntul, tov. conf. univ.
Popescu-Neveanu a evocat viata și
activitatea Iui Grigore Preoteasa.
In numele studenților de Ia Uni-
versitatea „C. I. Parhon" și Institutul
politehnic au luat cuvîntul studenții
Aurel Georgescu și Oancea Buzea,
care au exprimat recunoștință pen-
tru încrederea și cinstea ce li s-a
acordat de către partid și guvern,
ca de azi înainte Casa de cultură să
poarte numele tovarășului Grigore
Preoteasa. Ei au arătat că generații
de viitori intelectuali vor avea vie
în fața lor pilda de devotament și
abnegație, de dragoste nețărmurită
față de popor și de partid a lui Gri-
gore Preoteasa, angajîndu-se să mear-
gă neabătuți pe drumul arătat de
acest intelectual luminat.
In încheiere, participantii la aduna-
re au adresat o telegramă către C.C.
al P.M.R. și Consiliul de Miniștri
prin care își exprimă recunoștința
pentru cinstea ce li s-a acordat, anga-
jîndu-se să facă din acest lăcaș un
factor puternic de educație patriotică
și cetățenească, de organizare a unei
bogate activități cultural-artistice M
tineretului studios.
*
Ea școala elementară mx 168 din
cartierul muncitoresc C.F.R. Giulești,
tovarășul Grigore Preoteasa a urmat
cursul primar între anii 1922—1926.
Profesorii de astăzi au scos cu emoție
din arhiva școlii matricolele acelor
ani, în care sînt înscrise primele note
ale elevului Preoteasa I. Grigore. Joi
la această școală a avut loc o solem-
nitate în cadrul căreia tov. Florian
Dănălache a comunicat celor prezent!
hotărîrea C.C. al P.M.R. și a Consi-
liului de Miniștri al R. P. Române ca
școala elementară de 7 ani nr. 168 să
poarte numele „Grigore Preoteasa".
In cursul după-amiezii sa desfășu-
rat o impresionantă adunare a unită-
ții de pionieri a școlii, în cadrul că-
reia această unitate a primit drapelul
roșu și titlul de „Unitatea de pionieri
nr. 18 Grigore Preoteasa".
Tov. Cornelia Mateescu, secretar al
C.C. al U.T.M., a înmînat președintei
unității de pionieri a școlii noul dra-
pel roșu, cu inscripția „Unitatea de
pionieri nr. 18 Grigore Preoteasa".
Pionierii au salutat cu mândrie acest
eveniment.
Tov Natalia Constantin, instructoa-
re superioară de pionieri, le-a vorbit
pionierilor despre viața de elev și
luptător revoluționar a tovarășului
Preoteasa.
La sfîrșit, directorul școlii a dat ci-
tire unei telegrame către C.C. al
P.M.R. și Consiliul de Miniștri prin
care profesorii, elevii și cetățenii din
cartier mulțumesc cu căldură pentru
onoarea acordată școlii lor.
Președinta unității de pionieri nr. 18 primește noul drapel roșu al
unității pe care este înscris numele tovarășului Grigore Preoteasa, ne-
înfricat luptător pentru fericirea poporului.
TREBUIE ASCULTAT
cuvîntul pedagogilor
Despre munca de elaborare a programelor și manualelor
Pentru un
mai mare sprijin
procesului
de învățămînt
(Urmare din pag. Tj
|
de noi ateliere și dotarea celor exis-
tente cu utilajul necesar. In acest
scop, organele sindicale din învăță-
rpint vor solicita sprijinul consiliilor
sindicale locale și al comitetelor de
întreprindere pentru a patrona școlile
din apropierea lor.
Una din laturile de cea mai mare
importanță ale activității pedagogilor
noștri este munca educativă, care
contribuie la formarea trăsăturilor
morale ale omului societății socialiste.
In ultimii ani, datorită măsurilor
luate de minister s-au înregistrat și
în acest domeniu rezultate importan-
te. Mulți dintre absolvenții școlilor
noastre au o atitudine justă față de
muncă, își iubesc cu înflăcărare pa-
tria, manifestă dragoste și atașament
față de clasa muncitoare.
Este un fapt bine cunoscut că între
procesul de instruire a elevilor și
procesul de educare a acestora există
o strînsă interdependență și condi-
ționare reciprocă. Iată de ce lipsu-
rile șl greutățile menționate în desfă-
șurarea procesului de învățămînt în
anii școlari trecuți în școli și uni-
versități s-au reflectat și în educația
elevilor și studenților, în care se mai
manifestă unele deficiențe.
Un factor important în succesul e-
ducației tineretului școlar constă în
unitatea colectivului școlii. Armonia
deplină care domnește, de pildă, în
colectivul școlii profesionale din Ba-
cău între profesori, maiștri și direc-
țiune se oglindește pozitiv în rezul-
tatele muncii educative. Se mai întîl-
nesc însă unele exemple de colec-
tive de educatori în care domnesc
neînțelegerile. Pentru crearea unei
atmosfere sănătoase în colectivele din
școli, organele sindicale sînt chemate
să dezvolte spiritul de combativitate
al membrilor de sindicat și să lupte
perseverent pentru închegarea și u-
nitatea colectivelor pedagogice.
Organele sindicale trebuie să se
preocupe de intensificarea muncii de
educare patriotică a elevilor și stu-
denților, stimulînd hotărîrea acestora
de a apăra cuceririle revoluționare
ale poporului pentru asigurarea vic-
toriei socialismului în patria noas-
tră, cultivîndu-le sentimentul de fră-
ție între poporul romîn și naționa-
litățile conlocuitoare, de prietenie cu
popoarele ce construiesc socialismul,
de solidaritate cu oamenii muncii din
toată lumea. Cadrele didactice tre-
buie să constituie, prin fizionomia lor
morală și exemplul personal, adevă-
rate modele pentru elevii și studen-
ții lor.
Organizațiilor sindicale din învăță-
mîntul mediu le revine sarcina să
sprijine organizarea cercurilor de me-
ditații pentru fiii de muncitori și ță-
rani muncitori. In această acțiune
vor antrena cele mai bune cadre di-
dactice. Asemenea cercuri se vor or-
ganiza atît în vacanțe, cît și în
timpul anului școlar. De asemenea, se
va supraveghea cu toată atenția com-
portarea acestor elevi, precum și mo-
dul în care își folosesc timpul lor liv
bcr. In acest scop, în colaborare cu
conducerile școlilor, se va face apel
la comitetele sindicale șl la condu-
cerile întreprinderilor.
Folosind toate mijloacele existente
în fiecare școală în parte, dezvoltînd
inițiativa creatoare a membrilor de
sindicat, sprijinind și orienttnd mun-
ca lor pentru mai buna pregătire a
fiilor de muncitori și țărani munci-
tori, organizațiile sindicale Jși vor în-
deplini una din cele mai importante
sarcini pe care partidul și guvernul
le pun în fața școlii — aceea de a
contribui la formarea intelectualită-
ții noi, sănătoase, provenite din po-
por șl devotate lui.
Cel de al IV-lea Congres al sin-
dicatului va dezbate și multe alta
probleme privind activitatea și viața
oamenilor muncii din învățămînt șl
cultură. Interesul pe care organiza-
țiile sindicale și marea masă a mem-
brilor de sindicat îl manifestă pentru
lucrările congresului ne îndreptățește
să socotim că acesta va aduce o nouă
întărire a contribuției sindicatului la
marea operă de construire a socia-
lismului în patria noastră.
Institutului de perfecționare
Duminică 10 noiembrie d.c. a avat loc in aula Biblio-
tecii Centrale Universitare, în prezenta tov. C. Prisnea,
adjunct al ministrului Învățămîntului și Culturii, deschi-
derea cursurilor Institutului de perfecționare a cadrelor
didactice — București.
Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Petre Dră-
goescu, directorul general al învățămîntului de cultură
generală din Ministerul învățămîntului și Culturii.
In continuare, prof. univ. Stanciu Stoian, directorul In-
stitutului de știin{e pedagogice, a jinut prelegerea inau-
gurală, cu tema : ,,învățămîntul politehnic și experimen-
tarea Iui în fara noastră".
Publicăm mai jos cuvîntul de deschidere rostit de tov.
Petre Drăgoescu.
Cuvîntul tovarâșuiuî Petre Drâgoescu
Cînd mă întorc cu ochii minții
în urmă, acum vreo 11 ani, mă
văd deschizlnd un curs asemănă-
tor cu acesta, cel dintîi curs de
perfecționare, după părerea mea,
pe care atunci, potrivit condiții-
lor in care ne găseam, l-am nu-
mit : curs de îndrumare- pentru
democratizarea învățămîntului.
360 de profesori și de profesoare
din toate Județele țării au parti-
cipat la aceste cursuri care au
ținut 10 zile.
Desigur că noi> conferențiarii
de atunci, nu știam mai mult de-
cît conferențiarii dvs. de astăzi,
nu pot să afirm că metodele noa-
stre de atunci erau mai potrivite
decît cele de astăzi, nici nu mă
gindesc să susțin că profesorii de
atunci erau de o calitate mai
înaltă, dar ceea ce
în amintire este
caldă, prietenească
mi-a rămas
atmosfera
crea altădată în decenii. Foarte
repede ne putem aștepta să fim
depășiți, rămași în urma timpului
chiar în care trăim. N-aș vrea să
intru într-o clasă în care elevii
mei ar fi mai la curent decît
mine. Legea neînduplecată a pro-
fesiei noastre este de a sta cu un
pas înaintea generațiilor tinere pe
care le creștem, chiar dacă noile
cuceriri ale gîndului și ale simți-
rii omenești sint ale tinereții lor
și nu ale vîrstei noastre obosite.
Și în această privință cursurile
noastre de perfecționare ne pot
da un ajutor. Ritmul viu al con-
strucției socialismului, cantitatea
uriașă de muncă necesară pentru
realizarea lui cît mai rapidă cer
tinerețe și interes pentru orice
mijloace care pot aduce cu un
s-a
cît
care
muncit
și în
în care
la cursuri
seminarii, pasiunea
atît
se punea in discuții, en-
tuziasmul cu care se lucra în fră-
mîntarea unor concepte noi care
luminau altfel drumurile bătute
de noi. Descopeream o lume nouă
și ne întorceam la treburile noa-
stre cu această lumină în ochi și
în suflet: ceva nou și mai bun
intra în vorbele, gesturile și ac-
țiunile noastre, eram alții. Aci,
după părerea mea, stau sensul și
rostul cursurilor noastre de per-
minut mai devreme
pe care o urmărim.
De aceea partidul
nostru nu se gindesc
s-au gîndit vreodată
viața bună
și guvernul
și nici nu
să renunțe
la acest sistem de invigorare a
cadrelor din învățămînt.
Sînt multe feluri
pia și de a intra în
stre.
Sînt unii dintre
de a se apro
cursurile noa-
noi, profesori
fecționare.
Profesiunea
profesiunile de
după un timp,
noastră, ca toate
altfel, poate cădea,
în șablon și ruti-
nă. Automatismul stă la pîndă să
ne sece vorbele de vibrație și să
ne înveșmînteze în plat și cenu-
șiu toată activitatea. Imbătrinim
repede dacă nu ne trezim sau nu
sîntem treziți la timp.
Știința, artele, literatura, pe de
altă parte, nu ne adastă. Se cre-
ează acum intr-un an cit nu se
presupuși de calitatea întîi, pro-
fesori de elită, solemni, pe care
i-ani vedea mai cu plăcere într-o
vitrină somptuoasă de muzeu de-
corativ, rotunzi ca o bilă sau șie-
fuiți ca un cristal, oameni care
se plimbă printre semenii lor cu
dezgust și privesc pe copii de
sus, profesori care cred că știu
tot și pot tot, n-au de învățat de
la nimeni nimic, oameni a căror
tragedie este că se cred osindiți
să-și trăiască viața printre oa-
meni sub orizontul lor măreț și
printre copiii pe care oche-
larii lor docți îi aruncă depar-
te în proporții microscopice ; sint
timiniiMmiiwimiiiiii™^
profesorii suverani pe știința lor,
suverani pe metoda lor, suverani
mai ales pe note... din care n-ai
voie să știrbești o iotă ca din ta-
blele legii.
Poate că și de la aceștia pot
învăța copiii noștri ceva, dar
gur este că amintirea lor va
mîne ca o coroană veștedă,
tată într-un cavou.
Acest soi de profesori, dacă
si-
ră-
ui-
ni-
meresc Ia cursurile noastre n-au
să învețe nimic. Pleacă dintre
noi cum au venit, senini și mă-
reți, iar dacă-i vei pofti, mai tîr-
ziu, la tribună, vor declara ritos
n-au învățat nimic de
cursurile noastre.
Sînt alți profesori, noi
mulți, care oricît ne-am ști
pregătiți, intrăm în clasă cu
rul creatorului care clipă cu
la
cei
de
fio-
di-
pă, trăsătură cu trăsătură, aștea-
ptă cu răbdare, dar și cu tremur
în suflet să tresară din uneltele
lor și din materialul încă ne-
deslușit care le stă înainte, expre-
sia vie a unui înțeles nou, fața
încă necunoscută a unei ființe
care se trezește la lumină. Bucu-
ria, dacă reușim, nu e mică, dar
nu e totdeauna deplină.
Parcă
n-am fi
cern de
noastre,
n-am fi știut destul și
spus tot, așa ne întoar-
nemulțumiți din clasele
de multe ori într-un an !
Și ce forțe cheltuim și cu cîte
gînduri nu ne batem ca fiecare
ceas din lecțiile noastre să
mai bun decît cel dinainte.
Acest fel de profesori vin
cursurile noastre curioși, cu
fie
la
in-
credere și cu setea de a ne ascul-
ta și urma.
Noi, fără să încercăm să um-
blăm pe frînghie ca să uimim pe
cei dintîi, vom umbla pe pămînt
și printre realitățile noastre, pen-
tru cei de ai doilea. Și dacă nu
vom da de ajuns — deși ne-am
pregătit — vom pune una lîngă
alta priceperile adunate ale dvs.,
ale tuturor, și vom afla — fără
îndoială — căile cele mai drepte,
formele cele mai adecvate, meto-
dele cele mai precise care să ne
asigure succesul în munca noa-
stră viitoare. Sînt sigur că ne
vom despărți îneîntați de munca
noastră comună și cu forțe întă-
rite pentru sarcinile noastre de
învățămînt.
Cu aceste gînduri modeste, dar
sincere și necesare, țin să salut
pe tovarășii veniți la cursuri și
să declar deschise cursurile de
perfecționare din anul școlar cu-
rent.
Intr-un articol publicat recent
în „Gazeta jnvățămîntului"
încercam să răspund unor to-
varăși la observațiile făcute
în anul școlar trecut asupra manua-
lelor noi, originale pentru clasele
a V-a și a VHI-a. Răspunsul era
departe de a cuprinde tot ceea ce
am primit din partea respectivilor
tovarăși ca observații demne de
luat în considerație în viitoarele
noastre operații de îmbunătățire a
manualelor școlare. Sperăm că,^ în-
cepînd cu acest an școlar, să găsim
noi forme de contact mai strîns și
mai direct cu masele de cadre di-
dactice, de la care să obținem pă-
rerile lor sincere și curajoase asu-
pra calității manualelor elaborate
de către Editura de stat didactică
și pedagogică pentru anul școlar.
1957/58.
Avînd un volum excesiv de mare
de lucrări, elaborate sau traduse în-
tr-un timp relativ scurt, sintem
siguri că multe dintre ele necesită
încă de pe acum unele îmbunătă-
țiri. Considerăm că numărul cola-
boratorilor directi ai editurii care
au participat la această muncă este
mult prea mic pentru a ne limita
numai la ei în procesul viitor de
investigație și de strângere a ma-
terialului critic privitor la conținu,
tul manualelor noastre. La un ase-
menea volum de lucrări se impune
o acțiune vastă, bine organizată,
pentru a oonsulta mase cît mai
largi de cadre didactice din toate
colțurile țării, cu sprijinul cărora
să putem da muncii noastre un
conținut djn ce în ce mai bun.
Pentru aceasta ne propunem să or-
ganizăm, începînd cu luna ianuarie
și pînă la finele anului școlar cu-
rent, consfătuiri în diferite locali-
tăți din țară, atît asupra manuale,
lor noi, originale, oît și asupra ce-
lor traduse. Vom comunica în cu-
rînd acest plan, în care vom spe-
cifica manualele care urmează șă
fie discutate, localitățile, precum și
datele aproximative cînd să aibă
loc aceste consfătuiri. In acest
sens, invităm cadrele didactice să
cerceteze manualele pe care le fo-
losesc și să vină cu propuneri con-
crete, care să ducă la îmbunătăți,
rea calității lor. Sintem convinși că
printr.o consultare atît de largă,
prin strîngerea unui material bogat
de observații pentru fiecare titlu în
parte, avind părerile unui număr
mare de cadre didactice, viitoarele
revizuiri vor da incontestabil ma-
nualelor didactice o calitate supe-
rioară.
Calea aceasta nu rezolvă însă
problema integral. Elaborarea sau
definitivarea manualelor școlare nu
depinde în totul de capacitatea de
orientare a editurii sau de pregăti-
rea științifică și pedagogică a au-
torilor și colaboratorilor noștri. Vo.
lumul, nivelul și structura manua-
lelor didactice sînt determinate, în
bună parte, de conținutul progra-
melor școlare. Fiind elaborate pe
baza unor programe întocmite de
Ministerul învățămîntului și Cul-
turii, manualele, în mod obligato-
riu, reflectă spiritul în care au fost
concepute programele și cuprind vo-'
lumul de noțiuni pe care ele le
prevăd. Cu alte cuvinte, prevederile
programelor școlare constituie osa-
tura manualelor didactice.
Urmînd directivele partidului, Mi-
nisterul invățămintului și Culturii a
dat învățămîntului de cultură gene-
rală o fundamentare realist-științifi-
că, cu urmări sănătoase în instruirea
și educarea generațiilor de tineri
care au trecut prin școală.
In ultimii ani, pentru aplicarea
noului plan de învățămînt s-au de-
pus eforturi mari spre a se putea
crea condiții bune în vederea des-
chiderii cursurilor : asigurarea bazei
materiale pentru școli, manuale de
bună calitate, programe etc.
Programele școlare, care însu-
mează bazele științelor ce se predau
în învățămîntul de cultură generală,
orientează procesul instructiv-educa-
tiv în școli într-un mod just. In
această direcție, s-au obținut suc-
cese remarcabile. Prin conținutul
lor, actualele programe școlare con.
stituie o bază temeinică pentru pre-
gătirea tineretului din patria noa-
stră.
Aceste succese obținute pînă a-
cum în elaborarea programelor sînt
însă însoțite și de lipsuri, care se
cer remediate.
De aceea, rămînem nedumeriți
față de autoliniștirea directorului
Direcției pedagogice din Departa-
mentul învățămîntului manifestată
atît de vizibil în articolul „Pro-
grame școlare legate de cerințele
actuale", publicat în „Gazeta învă-
țămîntului" la 13 septembrie ac.,
în preziua deschiderii cursurilor
școlare. Autorul acestui articol pare
foarte mulțumit de rezultatele obți-
nute în elaborarea programelor și,
de asemenea, de numărul speciali-
știlor care au fost consultați sau
care au participat direct la întoc-
mirea acestor programe. Din cele
relatate în citatul articol ar reieși
că munca privitoare la programe.e
trimise în școli ar fi oarecum în-
cheiată. Penultimul aliniat din acest
articol formulează categoric obliga-
tivitatea strictă a aplicării juste a
programelor la clasă. Asupra obli-
gativității aplicării programei nu
mai încape nici o îndoială, dar
perspectivele de viitor pentru îmbu-
nătățirea acestor programe nu se
prea întrezăresc, întrucît recoman-
darea din finalul articolului este
departe de a fi mobilizatoare sau
de a dovedi o intenție cît de cît
reală din partea Direcției pedagogice
de a consulta temeinic și organizat
opinia maselor de cadre didactice
asupra valorii programelor actuale.
Socotim însă că este necesar ca
și Direcția pedagogică din Depar-
tamentul învățămîntului să acțio-
neze paralel cu editura, într-un mod
sistematic, pe linia consfătuirilor
cu cadrele didactice pentru strîn-
gerea unui material critic cît mai
bogat, pentru ca, în momentul cînd
se va trece la revizuire, să se pună
la punct pentru multă vreme atît
programele, cît și manualele. Le-
gătura dintre ele este atît de strîn-
să, încit nu se poate ajunge la o
îmbunătățire decît printr-o acțiune
simultană asupra programelor și
manualelor.
Folosirea în trecut a unor pro-
grame școlare, însoțite de cîte 2
sau 3 rînduri de instrucțiuni a creat
dificultăți serioase în practica la
catedră. Din păcate, constatăm că
și anul acesta s-au trimis în școli
instrucțiuni Ia programele întocmite
anul trecut- Este necesar să se
creeze condițiuni corespunzătoare
unei stabilități pe o durată mai
lungă, at-ît a programelor cît și a
manualelor, pentru a se duce o in-
tensă acțiune de documentare asu-
pra valorii lor, la capătul căreia
să li se dea o formă care să re-
ziste un timp mai îndelungat.
Scurtarea duratei anului școlar a
dus la restrîngerea unor capitole
din programe, ceea ce face că, în
atest an școlar, unele manuale să
cuprindă biemente ce depășesc pre-
vederile actuale ale programelor
respective. Cadrele didactice, res-
pectînd programele, au datoria să
dea indicații elevilor asupra modu-
lui cum trebuie să folosească ma-
nualele la asemenea capitole.
Față de situația în care se gă-
sesc programele actuale, sub rapor-
tul volumului de cunoștințe ce cu-
prind, apare cu totul nejustificată
aprecierea autorului articolului men-
ționat mai sus, care susține că pro-
gramele au fost ușurate de amănun-
tele care duceau la supraîncărcarea
elevilor. Bazat pe acest considerent,
anunță că, pentru fiecare temă, ca-
pitol și lecție s-a afectat numă-
rul necesar de ore în care acestea
vor fi predate. La o analiză mai
atentă a conținutului programelor
vom constata'că lucrurile nu stau
așa. Unele programe continuă să
aibă un volum prea mare de cuno-
ștințe în raport cu numărul de ore
repartizat.
Un exemplu luat din programa
de istorie antică de clasa a VIU a ne
poate ilustra pe deplin dificultățile
create în procesul predării acestui
obiect din cauza volumului prea
mare de cunoștințe prevăzute.
într-o singură oră de predare,
la lecția „Războaiele greco-persane"
profesorul trebuie să predea ;
a)	Cauzele lor. Politica cotropi-
toare a imperiului persan (cucerirea
Traciei). Asuprirea grecilor din A-
sia Mică, răscoala lor și ajutorul
acordat de cetățile din Grecia. Ca-
racterul războaielor greco-persane.
b)	Primul război. Pregătirile mi-
litare, lupta de la Marathon, cau-
zele și importanța victoriei ateniene.
c)	Luptele social-politice din A-
tena după primul război; Temistocle
și Aristide ; noi pregătiri de război.
d)	Al doilea război. Expediția lui
Xerxes; luptele de la Thermopile
Salamina, Plateea, Mykale.
e)	Sfîrșitul războaielor. Liga ma-
ritimă de ia Delos; ultimele vic-
torii grecești. însemnătatea războaie-
lor dintre greci și perși — puter-
nica dezvoltare a lumii grecești
după infrîngerea perșilor.
in general, programele de istorie
suferă din cauza volumului mare
de cunoștințe cuprinse în conținutul
lor, care nu se pot preda în mod
normal în timpul afectat prin pia.
nul de învățămînt. Exemple se mai
pot da din această programă, pre-
cum și din cele de clasele a V-a, a
Vl-a și a IX-a.
La fel stau lucrurile și Cu pro-
gramele de teorie a literaturii în
limbile romînă, sîrbă, maghiară, ger-
mană, care cuprind noțiuni ce nu
se pot preda temeinic în numărul de
ore stabilit .prin planul de învăță,
mînt. De aici volumul mare al ma.
nualelor respective și caracterul lor,
în parte, inaccesibil.
Predarea geografiei economice la
clasa a IX a se face de asemenea pe
baza unei programe încărcate. Geo-
grafiei economice pe ramuri i s-au
rezervat 10 ore. Materia prevăzută
la acest capitol ar necesita vreo 25
de ore. Pentru a nu lăsa nimic la
o parte din prevederile programei
și pentru a le fi înfățișat în mod
normal, manualul ar fi trebuit să
capete dimensiuni inadmisibile. Au-
torii le-au proporțional judicios,
însă prezentarea problemelor apare
totuși uneori, în mod inevitabil, în-
tr-un stil telegrafic. In privința
capitolului de geografie regională,,
el a căpătat extindere prea mare,
cuprinzînd un număr prea mare de
țări. Consider că într-o clasă de
școală medie, în care această disci.
plină complexă se predă în numai
două ore săptămînal, programa tre.
buie să se rezume numai la cîteva
țări mai importante tipice, care să
fie tratate temeinic-
In unele programe de chimie și
matematică, de exemplu, sînl ne.
cesare serioase cercetări și consul-
tări pentru o mai justă distribuire
a materiei, în interiorul fiecăreia
in parte. Sînt destule obiecții asu-
pra ordinei materiei, așa cum e
stabilită în noua programă de chi-
mie pentru clasa a Vila. De na-
tură similară sînt obiecții privitoare
și la algebra de clasa a VU-a, tri-
gonometria de clasa a X-a, geome
tria analitică de clasa a Xl-a, nepu
blicate încă, pe baza cărora s-au ela-
borat manualele prin concurs.
In cadrul programelor actuale
existente în școli sau alcătuite pen-
tru întocmirea manualelor didactice
necesare în anul școlar 1958/59 se
găsesc formulări neprecise. Așa,
spre exemplu, în programa de isto-
rie de clasa a Vl-a este formulai
titlul : „Mișcările revoluționare din
sud.estul Europei" însă prevederile
lecției respective includ și răscoala
decembriștilor din Rusia și mișca-
rea revoluționară din Polonia, deci
nu numai din sud-estul Europei.
La fel putem cita și lecția inti-
tulată : „Lupta pentru libertate și
unitate națională, dusă de popoarele
subjugate din Europa la sfîrșitul
sec. al XlX-lea și începutul sec. ai
XX-lea“, care cuprinde în fond pro.
bleme legate de sud-estul Europei.
Unele dintre programe conțin
erori științifice-
Voi încerca să arăt mai jos nu.
mai cîteva greșeli de ordin știin-
țific cuprinse în programe spre a
ilustra afirmația de mai sus. Iată,
spre exemplu, în manualul de teoria
literaturii pentru clasa a VUl-a,
școli germane, idila a fost trecută
greșit in programă la genul liric. In
literatura germană ea face parte din
genul epic.
Legenda populară „Die Sage" fi-
gurează în programă in mod greșit
la genul epic în versuri, pe
cînd în realitate ar trebui să figu-
reze la genul epic popular în proză,
unde își. are locul. De asemenea, se
poate vedea că unele fragmente din
opere literare, care figurează în
programa respectivă la limba ro.
mină, din eroare au fost introduse
în programă la limba germană.
Lucrul acesta se observă la urmă-
toarele exemple, al căror titlu nici
nu este cel original, ci pur și sim-
plu tradus la repezeală, și anume:
— Die Glocken de Dickens in loc
de Silvesterglc'cken,
— Pere Goriot de Balzac în loc
de Vater Goriot,
— Die Geschichte eînes wirklichen
Menschen în loc de Die Geschichte
eines wahren Menschen,
— Der Geizhals de Moliere în loc
de Der Geizige.
Lipsuri de genul acesta dintre
cele mai serioase se constată la
programele școlare pentru școlile
cu limbile de predare ale naționalită-
ților conlocuitoare cu număr mic
de elevi. Bunăoară, unele programe
de citire, cum sînt cea slovacă de
clasa a V-a, greacă clasa a V-a
etc. cuprind noțiuni de teoria lite-
raturii care au fost prevăzute la
bucăți nepotrivite pentru explicarea
lor. Pe lîngă aceasta, programele
respective recomandă unele bucăți
ce nu se puteau procura, neținind
seama de condițiile concrete în care
se desfășoară învățămîntul în lim-
bile acestor naționalități.
Programele de citire pentru cla-
sele a V-a și a Vl-a de la școlile
cu limba de predare idiș au fost
elaborate de asemenea defectuos de
către minister. Cea de clasa a Vl-a,
pe baza căreia actualmente autorii
întocmesc manualul respectiv, a tre-
buit să fie refăcută la propunerea
autorilor. Se impune o alegere mai
atentă și mai exigentă a colabora,
tocilor pentru programele naționali-
taților conlocuitoare.
De asemenea programa de citire
și gramatică clasa a HI-a specială
idiș a fost elaborată prima dată pe
bază greșită, deoarece autorul n-a
primit instrucțiunile necesare din
partea Ministerului învățămîntului.
O afirmație cuprinsă în articolul
menționat mai sus se referă la fap.
tul că în programă s-au rezervat
ore pentru recapitularea materiei
pe capitole și la finele anului școlar.
Deși această afirmație există,
totuși astfel de ore nu există în
toate programele. Iată, spre exem-
plu, in programa de trigonometrie
clasa a X-a, secția științifică, pe
baza căreia s-a elaborat manualul
prin concurs, nu sînt prevăzute ore
de recapitulare finală Ia sfîrșitul
anului școlar, deși sint atît de ne-
cesare. De asemenea programa de
engleză clasa a VU-a, pe baza că-
reia editura elaborează acum ma-
nualul respectiv pentru 1958—59-
O mare lipsă a Direcției pedago-
gice o constituie și predarea lor cu
întîrziere spre elaborarea manuale-
lor respective. Din această cauză
multe manuale s-au făcut în pripă
sau au apărut cu întîrziere.
In cele cîteva observatii m-am
oprit doar la unele aspecte legate
de volumul și rigurozitatea științi-
fică a actualelor programe. Spațiul
gazetei nu ne îngăduie să dăm o
extindere mai mare expunerii. Ele-
mentele aduse în discuție ilustrează
o situație care reclamă o muncă
continuă, dusă cu perseverență și
într-un chip cît mai sistematic pen-
tru studierea conținutului acestor ț
programe școlare. Rolul programe-
lor în desfășurarea procesului in-
structiv-educativ în învățămîntul de
cultură generală este atît de mare,
îneît trebuie să se folosească toate
posibilitățile existente acum în țara
noastră pentru stabilirea conținutu-
lui acestor programe într-un mod
cît mai corespunzător cerințelor ac-
tuale ale școlii noastre, puse în
față de partid și de guvern. De
aceea autoliniștirea semnalată în
artico-lul citat dovedește o atitudine
c£ se cere grabnic revizuită. Și a-
ceasta cu atît mai mult, cu cît
opinia cadrelor didactice, în gene-
ral, este că programele necesită îm.
bunătățiri.
Socotim că, în etapa imediat ur-
mătoare, ar trebui să se supună
programele școlare discuției mase-
lor largi de cadre didactice pentru
a se strînge un bogat material do-
cumentar pentru fiecare programă
in parte. Odată cu terminarea apli-
cării noului plan de învățămînt,
s-ar putea trece la etapa de per- (
fecționare a conținutului acestor
programe. Cadrele didactice, prac-
ticieni din învățămînt, au prilejul
să le verifice în munca lor la ca.
tedră și să-și spună cuvîntul asupra
lor. Numai că acest cuvînt al ma-
selor de cadre didactice, însuflețite
pentru progresul învățămîntului no.
stru, trebuie stimulat, încurajat și
sistematic ascultat. Pînă acum s-au
înregistrat începuturi frumoase în
acest sens. Ele trebuie adîncite. Nu-
mai așa acțiunea noastră va avea
o bază trainică. In această acțiune,
secțiile de învățămînt vor putea da
o contribuție însemnată la organi-
zarea acestor discuții. De asemenea
socotim că unei astfel de probleme
pentru discutarea programelor și
manualelor i s-ar putea consacra
în viitor o sesiune de consfătuiri
raionale, care se țin periodic, la
anumite date în timpul anului.
ALEXANDRU BOJIN
redactor șef al Editurii de stat
didactice și pedagogice
și progres pedagogic
0 cunoscută tendință din filozo-
fia burgheză — tradiționalis-
mul — pretinde că tradiția ar
fi un fel de fond spiritual, e-
reditar și imuabil, din care nu tre-
buie să ne „dezrădăcinăm" sub nici
o formă. Tradiția, opusă rațiunii,
ar fi marea realitate, rațiunea ni-
mic sau aproape nimic. Adevăratul
om de știință, om care se supune
faptelor „eterne", ar studia în acest
caz tradiția, faptele care sînt, nu
abstracțiunile rațiunii.
Nu e greu să se vadă caracterul
profund sofistic al acestui mod de
a raționa, care caută să îmbrace în
haină științifică misticismul cel mai
obscurantist. In realitate, noțiunea
de „tradiție" nu are nevoie de așa
de încurcate interpretări pentru a
fi înțeleasă. Cuvîntul latinesc „tra-
ditio" înseamnă, simplu, faptul de
a transmite ceva. Tradiția este, prin
urmare, transmiterea de-a lungul
generațiilor a tot ceea ce omul so-
cotește demn ca să primească de
la înaintași. De aceea, bunul simț
și gîndirea cu adevărat științifică
nu pot decît să respingă tradiționa
lismul ca sistem filozofic. Și ele îl
resping. Nu însă și tradiția ca a-
tare.
In momentul de mare cotitură din
istoria omenirii declanșat de Marea
Revoluție Socialistă din Octombrie,
problema tradiției a apărut și ea,
alături de atîtea alte probleme de-
terminate de un eveniment așa de
important. Era și firesc s-o ridice
atît partizanii revoluției, cit și ad
versarii ei. Se înțelege, însă, că
pentru motive și interese deosebi-
te. Ea s-a pus atît în domeniul cul-
turii în general, cît și în acela mai
special al educației.
In domeniul general al culturii și
al artei, problema a fost ridicată cu
ostentație și pretenții filozofice de
către curentul ,,Proletcuit"-ului, al
cărui protagonist era machistul Bog-
danov. Nesezisînd deosebirea dintre
modul cum trebuie înțeleasă noțiu-
nea de tradiție și modul cum ea
este înțeleasă de tradiționalismul
burghez, adepții proletcult-ului res-
pingeau orice fel de tradiție, în nu-
mele luptei pentru o cultură cu to-
tul nouă, proletară. Afișînd un dis-
preț suveran față de cuceririle cul-
turale din trecut, ei se puneau tot-
odată pe o poziție curat idealistă
și antipartinică, de autonomie a cul-
turii în raport cu viața politică și
social-economică.
Apogeul acestei devieri s-a mani-
festat la numai trei ani după Re-
voluția din Octombrie. El este mar-
cat prin două evenimente culturale
deosebit de importante, petrecute
ambele în octombrie 1920, cînd par-
tidul, prin Lenin și după indicațiile
lui, a luat atitudine hotărîtă împo-
triva devierii. Aceste evenimente
sînt: hotărîrea P.C.U.S. ca înche-
iere la congresul proletcult-ului și
cuvîntarea lui Lenin la Congresul
al III-lea al Uniunii Tineretului Co-
munist. Cunoașterea spiritului care
a stat la baza hotărîrilor luate de
partid atunci este deosebit de im-
portantă pentru pedagogia noastră.
împotriva tezelor proletcultiste,
Lenin a propus și partidul a apro-
bat cunoscuta rezoluție „Despre
cultura proletară". Două idei de
bază se desprind din această rezo-
luție : partinitatea culturii și legă-
tura ei cu trecutul. Prima idee este
exprimată lapidar prin următoarele
cuvinte : „în Republica Sovietică
muncitorească-țărănească, întreaga
organizare a educației, atît în do-
meniul politic cultural în general,
cît și în domeniul artei în special,
trebuie să fie pătrunsă de spiritul
luptei de clasă a proletariatului".
Cea de a doua, Ia rîndul ei, este
formulată după cum urmează :
„Marxismul și-a cucerit însemnăta-
tea sa istorică mondială, de ideolo-
gie a proletariatului revoluționar,
datorită faptului că nu a respins
cîtuși de puțin cuceririle valoroase
ale epocii burgheze, ci dimpotrivă,
și-a însușit șl a prelucrat tot ce
a fost mai de preț în dezvoltarea
de mai bine de două mii de ani a
gîndirii și culturii umane. Numai
munca necontenită pe această bază
și în această direcție, însuflețită de
experiența practică a dictaturii pro-
letariatului... poate fi recunoscută
ca dezvoltare a unei culturi cu a-
devărat proletare"').
Aceeași poziție fixează Lenin și
în cuvîntarea ținută în ziua de 2
octombrie 1920, cu prilejul celui de
al III-lea Congres al Comsomolului.
„Școala veche — spune Lenin —
făurea slugile necesare capitaliști-
lor... Aceasta înseamnă că noi tre-
buie să înlăturăm o astfel de școa-
lă"2). Așadar, „învățămîntul, edu-
cația și instrucțiunea dată noilor ge-
nerații, care vor crea societatea co-
munistă, nu pot rămîne cele de
altădată. Învățămîntul, educația și
instrucțiunea tineretului trebuie să
pornească însă de Ia materialul lă-
sat de societatea veche"3). De aci
și sarcina de bază a tineretului, în
vederea tocmai a construirii cul-
turii proletare. „Sarcina constă în
a învăța", sarcina constă în a-ți
însuși cuceririle de pînă acum ale
culturii.
Am putea rezuma teza leninistă
astfel: noi nu sîntem principial îm-
potriva tradiției, dar avem față de
ea o atitudine partinică : trebuie să
înlăturăm cu grijă zgura susținută
de „tradiționalismul" burghez, dar
să ne însușim cu sîrguință tot ce-
ea ce e viu și progresist din tre-
cut, tot ceea ce ne ajută să con-
struim socialismul și să făurim o
cultură nouă, proletară.
De pe această poziție s-a muncit
în Uniunea Sovietică în domeniul
școlii și pedagogiiei. Rezultatul efor-
tului depus în această direcție, în
cele patru decenii care s-au scurs
de la Marea Revoluție Socialistă din
Octombrie a fost, în primul rînd, re-
considerarea trecutului pedagogic.
Datorită acestui fapt este azi clar
pentru noi aportul adus științei edu-
cației de către marii pedagogi din
epoca de ascensiune a burgheziei
și început de așezare a orînduirii
capitaliste (Komensky, Locke, Rous-
seau, Pestalozzi, Diesterweg), după
cum clar ne este și aportul adus
de pedagogii și gînditorii progresiști
ruși din secolul al XlX-lea (Herzen,
Belinski, Ușinski, Cernîșevski, Do-
broliubov), într-o perioadă cînd pe-
dagogia burgheză apuseană înce-
pea să părăsească vechile poziții
progresiste
Realizările științei sovietice în a-
cest domeniu ne-au ajutat și ne a-
jută mult să reconsiderăm propriul
nostru trecut pedagogic. In ce fel ?
Acest lucru se cade să fie lămurit.
La noi a existat și o oarecare ten-
dință proletcultistă sectară, cum era
aproape firesc să existe ; ea n-a fost
însă nici atît de deschisă și nici,
mai ales, organizată, ca în primii
ani de după revoluție în Uniunea
Sovietică. Acest lucru de asemenea
este firesc, pentru că noi aveam
ca exemplu ceea ce se petrecuse cu
un sfert de veac înainte tot în
U.R.S.S. O altă tendință s-a manifes’
tat mai ascuțit la noi însă : un fel
de teamă de a ne ocupa parcă de
propriul nostru trecut școlar și peda-
gogic, pentru a nu greși în revalori-
ficarea lui. Rezultatul era în fond
identic, totuși, cu acela al acțiunii
proletcult-ului.
în ultima vreme, această dificul-
tate a fost învinsă însă, sau e pe
cale de a fi învinsă. De cîțiva ani
cadrele noastre de cercetători — și
mai tineri și mai vîrstnici — se a-
pleacă atent și cu tot mai multă
grijă peste „galbenele file", pentru
a le reține înțelepciunea. Ne-au a-
jutat și ne ajută, în această muncă,
exemplul cercetătorilor sovietici în
domeniul istoriei pedagogiei ; mun-
ca Istoricilor din țara noastră și
pregătirea, pe zi ce trece mai bună,
a cercetătorilor noștri. Nu am dat
încă lucrarea de ansamblu care se
așteaptă de la noi și pe care sîn-
tem datori s-o dăm cît mai curînd,
dar cîteva studii promițătoare de
lucruri mai bune s-au dat.
Acum, însă, ne pîndește un alt
pericol, pe care va trebui să-l oco-
lim : acela de a ne ancora în trecut
și de a socoti drept tradiție vredni-
că de a fi luată în considerare nu-
mai tradiția burgheză sau, în gene-
re, presovietică. O asemenea ten-
dință nu este, esențial, cu mult deo-
sebită de tradiționalismul burghez.
Și ea, ca șt tradiționalismul bur-
ghez, vrea să oprească istoria în
loc, opunind-o oarecum sau desli-
pind-o de prezent și de viitor. Este
de aceea iarăși cazul să ne amintim
conținutul noțiunii de „tradiție" și
să-I respectăm.
In adevăr, dacă prin tradiție în-
țelegem ceea ce se transmite de la
o generație la alta, tradiția nu este
numai vechea tradiție presovietică,
și în genere presocialistă ci și
ceea ce experiența educativă de
după Marea Revoluție din Oc-
tombrie a creat ca atare. Aceasta
este încă mai de preț pentru noi,
pentru că ea este în legătură di-
rectă cu munca noastră. Să ne gîn-
dim numai. Școala și pedagogia
create ca urmare a Marii Revoluții
Socialiste din Octombrie au dat un
conținut nou, realist-științific, în-
vățămîntuiui, au fixat principii noi
didactice și de educație, au formu-
lat metode și procedee pentru acti-
vitatea instructiv-educativă. Acestea
nu sînt formulări abstracte și dezi-
derate iluzorii, ci realități — rea-
lități verificate prin marele avînt
al culturii, al artei, al științei și
tehnicii în Uniunea Sovietică. Toa-
te acestea alcătuiesc de pe acum o
mare tradiție — marea tradiție so-
cialistă, marele dar al Revoluției
din Octombrie.
Noi, ca și pedagogii celorlalte
țări de democrație populară, ne-am
împărtășit din plin de această tra-
diție mai nouă și mai vie. Datorită
ei noi am izbutit să realizăm pentru
popor, în domeniul școlii, într-un
timp record, lucruri pe care nu le-a
realizat nici odată în trecut școala
din țara noastră. Am lichidat ne-
știința de carte, sîntem pe cale să
realizăm școala de șapte ani obli-
gatorie, am dat acces larg clasei
muncitoare și țărănimii muncitoare
la învățămîntul mediu și superior,
am dat un conținut nou instrucției
și educației și am inițiat primele
cercetări pedagogice proprii, în spi-
rit cu adevărat științific. Iată rea-
lizări, cu care ne putem mîndri pe
drept cuvînt. Sînt și ele urmări fe-
ricite ale aceluiași Mare Octombrie,
pe care le-am realizat sub condu-
cerea unui partid crescut și el în
spiritul lui.
Dar dacă e legitim să ne mîndrim
cu asemenea cuceriri, nu este de loc
cazul să ne îngîmfăm și să ne cul-
căm pe laurii victoriei. în cuvîn-
tarea ținută de Lenin cu ocazia ce-
lei de a cincizecea aniversări a naș-
terii sale, el adresa partidului ur-
mătoarea urare : „Permiteți-mi să
închei cu urarea ca niciodată să nu
punem partidul nostru în situația u-
nui partid care s-a lăsat cuprins
de îngîmfare"4). Această urare este
valabilă pentru toți cei ce au la ini-
mă cauza marxist-leninistă, realiza-
rea ei în orice domeniu, deci și în
cel școlar și pedagogic.
Pentru țara noastră, pentru școala
și pedagogia din Republica Popu-
lară Romînă, această urare trebuie
să mai capete și o semnificație spe-
cială. Ea trebuie să fie un îndemn
mai mult pentru ca, mergînd pe
drumul deschis de Marea Revoluție
Socialistă din Octombrie, folosind
tradiția socialistă creată de aceasta,
să ne creăm și propria noastră tra-
diție, ca un aport al nostru la ma-
rea, tot mai marea și mai bogata
tradiție comună a popoarelor ce
construiesc lumea nouă, lumea so
cialismului și a păcii.
Prof. univ. STANC1U STOIAN
1)	V. I. Lenin : Opere, XXXI, p. 299-
300.
2)	Ibldem, p. 270.
3)	Ibldem. p. 266.
4)	V. I. Lenin : Opere, XXX. p. 521.
- tos s>
Elevii clasei a VIII-a de la școala medie mixtă din Cîmpia Turzii, tn atelierul de lăcătușerie.
Pe drumul politehnizârii învățămîntuiui
I n t r - n n •» n
...Directorul școlii medii ,,B. P.
Hașdeu", tovarășul loan Buteică,
vorbi pe larg despre importanța
politehnizârii învățămîntuiui, des-
pre necesitatea înființării în școa.
lă, în acest scop, a unor ateliere
și a unui lot experimental pentru
a da elevilor deprinderi practice
în diverse domenii : mecanică, e-
lectricitate, tîmplărie, lăcătușerie,
agricultură etc.
„Care dintre dvs. ar putea săi
ne-ajute ?” — întrebă el, uitîndu-se
cu neastîmpăr printre rîndurile in-
vitaților. Erau acolo — alături de
cadrele didactice ale orașului —
directorii celor mai de seamă între-
prinderi din Buzău. loan Buteică
știa că mulți dintre ei vor fi gata,
ca și în alte rînduri, să ajute
școala. Aștepta...
Și iată că, într-adevăr, începurăi
să se audă angajamente concrete.
Atelierul C.F.R. Buzău, care patro-
nează școala, se oferi să pună la
dispoziția ei unelte și utilaje ne-
cesare atelierului de mecanică. Co-
operativa „Stejarul" se angaja să
dea unelte și utilaje pentru atelie-
rul de tîmplărie. își mai oferiră
sprijinul școala C.F.R. și centrul
școlar agricol din Buzău.
Ministerul Invățămîntului și Cul-
turii a sprijinit și el acțiunea valo-
roasă întreprinsă de școala medie
„B. P. Hașdeu", trimițîndu-i zece
tejghele noi-nouțe, din lemn masiv,
pentru atelierul de tîmplărie.
De-atunci s-a scurs un an și mai
bine... Trec prin atelierele școlii
și mă uit cu mirare la „meșterii"
de-o șchioapă care mînuiesc cu în-
deminare rindeaua sau ferăstrăul,
pila sau șublerul, care măsoară
lungimi, volume și greutăți.
Activitățile practice se desfășoa-
ră pe grupe. In timpul orelor de
lucru în atelierele de lăcătușerie.
mecanică și tîmplărie au ieșit din
mîinile elevilor, sub îndrumarea
maiștrilor Toma Ghiuru și Ion Tău-
tu, tot felul de obiecte folositoare :
balanțe, dinamometre, cumpăna zi-
darului, pendule electrice, scăunele
portative, dulapuri, ștergătoare, fun-
duri de tocat, ciocane din lemn, pe-
rii, cuiere etc.
Tinerii electricieni, ajutați și în-
drumați de profesorii de speciali-
tate Stadnicov și Pinghel, au insta
lat în toată școala sonerii. Cercul
amatorilor fotografi a făcut intere-
sante reproduceri de fotografii și
documente, folositoare lecțiilor de
literatură, istorie etc.
Nici tinerii naturaliști nu s.au lă-
sat mai prejos. Sub îndrumarea
profesorului Gheorghe Olaru ei au
lucrat intens pe lotul experimental,
învățînd cum se îngrijesc culturile,
cum se aplică regulile agrotehnice,
cum se obțin recolte bogate.
Admirați nu numai de elevii
școlii lor, ci de elevii tuturor
școlilor orașului sînt tinerii geo-
grafi și geologi. Ei au amenajat o
căsuță meteorologică, cu un baro-
metru și un termometru care indică
timpul probabil, au instalat o giru-
ietă și un anomometru — ca niște
mici avioane în virful unui stîlp —
pentru a indica direcția și viteza
vîntului.
La sfîrșitul anului școlar trecut,
sub conducerea profesorilor Silve
stru Sînpetru, Gh. Olaru și Lauren-
țiu Stan, o mare parte din elevii
școlii au pornit într-o excursie lun-
gă prin țară, vizitînd Bucureștiul,
Oravița, Moldova Nouă, Reșița,
Timișoara, Munții Rodnei, Clujul,
Se înființează,
noi ateliere școlare
Cadrele didactice din regiunea
Bacău au reușit să obțină re-
zultate frumoase în ce prive-
ște extinderea lucrărilor prac-
tice de atelier. Primul pas l-a făcut,
încă în anul școlar trecut, școala
medie nr. 1 din orașul Bacău. Ca-
drele didactice de la această școală
au amenajat, cu sprijinul cîtorva în-
treprinderi, ateliere de lăcătușerie și
tîmplărie. Rezultatele obținute în or-
ganizarea lucrărilor practice au fost
dintre cele mai bune. In obținerea
acestor rezultate cadrele didactice
au fost sprijinite și de colectivul di-
dactic al școlii profesionale nr. 1
din Bacău.
Exemplul școlii medii nr. I a fost
urmat și de școlile de 7 ani nr. 1, nr.
2, nr. 5 și nr. 6, la care sînt în curs
de organizare lucrări practice de a-
telier. Și aceste școli primesc ajuto-
rul cadrelor didactice de la școala
profesională nr. 1 din localitate.
Cu sprijinul secției de învățămînt,
au fost organizate lucrări practice
de atelier și într-o serie de școli din
cuprinsul regiunii — de pildă, la

Munții Bucegi, Valea Lotrului etc.
Din excursie tinerii tehnicieni șl
geografi s-au întors cu caiete pli-
ne de notițe și însemnări, tinerii
naturaliști cu ierbare ’ și insectare
voluminoase, geologii cu tot felul
de roci prețioase, iar fotografii a-
matori cu albume pline de imagini
ale celor mai pitorești peisaje ale
patriei.
...Toate acestea s-au petrecut în-
tr-un singur an. Acum însă atelie-
rele școlii se arată neîncăpătoare.
De curînd, profesorii-maiștri au
înaintat direcției un raport : „Nu
mai putem face față. Trebuie lărgit
spațiul atelierelor". Drept răspuns,
tovarășul Ion Buteică a convocat
cadrele didactice la o ședință ur-
gentă cu tema „Noi măsuri pentru
dezvoltarea învățămîntuiui politeh-
nic în școala noastră". Și a atras a-
tenția profesorilor : „Aveți grijă să
veniți cu propuneri concrete. Cît
mai multe propuneri".
STELA NEAGU
școala medie nr. 1 și la școala de 7
ani nr. 3 din Roman, la școala me-
die nr. 2 din Piatra Neamț, la școa-
la de 7 ani din Bistrița, la școala me-
die din Tîrgu Neamț. Se desfășoară
pregătiri pentru organizarea lucrări-
lor practice de atelier la școala de
7 ani nr. 5 din Roman, la școala me-
die din Comănești, la școlile de 7
ani din Zemes, Dărmănești și Ure-
cheni. la școlile medii din Băltățești
și Tg. Ocna, la școlile de 7 ani din
Onești și Tazlău.
Exemplele de mai sus ilustrează
eforturile pe care le depun cadrele
didactice și conducerile școlilor din
regiunea Bacău pentru realizarea
sarcinilor învățămîntuiui politehnic.
Considerăm necesar de a se pro-
ceda la un cît mai larg schimb de ex-
periență în ceea ce privește atit or-
ganizarea lucrărilor practice in ate-
lierele școlare cît și in ce privește
desfășurarea și rezultatele acestor
lucrări, pentru îmbunătățirea necon-
tenită a muncii în această privință.
B. T.
învățătorii
sprijină
activitatea
de cercetare
științifică
/nstitgtul de cercetări economice
al Academiei R.P.R. a între-
prins, intre 1 august și 30
septembrie a. c., o serie de
cercetări monografice in regiunile
Bucureștii Craiova, Constanța, Iașii
Suceava, Timișoara, Stalin, precum
și In Regiunea Autonomă Maghiară.
In aceste cercetări lucrătorii Institu-
tului au fost ajutați de un număr de
învățători din regiunile respective,
care au contribuit la studierea con-
dițiilor naturale din satele lori a
populației acestora, a modului de
producție, a procesului de produc-
ție, a schimburilor dintre sat și oraș,
a nivelului de viață al locuitorilor'
precum și a suprastructurii satelor.
Mergind din casă în casă și sllnd
de vorbă cu zeci și sute de locuitori,
cercetînd documentele îngălbenite de
ani, studiind diferite cărți, broșuri,
reviste și ziare de azi și de ieri, pe-
dagogii au complectat diferite ches-
tionare statistice și, pe marginea
lor, au tras importante concluzii.
Foarte bune rezultate a obținut în
activitatea de cercetare învățătorul
Mihail Stan din satul Dorobanțu,
regiunea Constanța. Timp de două
luni el a studiat o bogată biblio-
grafie privind satul Dorobanțu și sa-
tele vecine, a cules cu răbdare și
pricepere importante date statistice,
a stat de vorbă cu bătrlnii satului
și astfel a reușit să elaboreze două
referate de o importanță deosebită:
„Nivelul de viață culturală in sa-
tul Dorobanțu și in satele vecine"
și „Colonizările, dreptul de pro.
prietate și istoria economică a sa-
tului Dorobanțu și a satelor ve-
cine". Aceste lucrări vor fl incluse
in monografia satului Dorobanțu
elaborată de institut.
Printre învățătorii care au dovedit
deosebită pricepere șl perseverență
în culegerea datelor și prelucrarea
lor trebuie menționați, de asemenea,
tovarășii; Vasile Darie din Olte-
nești, regiunea Iași- Alexandru Pre-
lipceanu din Horodnicul de Jos, re-
giunea Suceava, Emanoil Sîmbotin
din Micasasa, regiunea Timișoara,
șl Nicolae Stănescu din Budești, re-
giunea București. Rezultate bune au
înregistrat și învățătorii Gheorghe
Cojocaru din Sînmihaiul Romln, re-
giunea Timișoara’ Olimpia lonescu
din Dioști, regiunea Craiova și Ro-
zalia Fabian din Mădărașul de Cim.
pie, Regiunea Autonomă Maghiară.
Lucrările efectuate de învățători
în cadrul echipelor monografice
sînt centralizate la Institutul de cer-
cetări economice al Academiei
R.P.R. și vor fi utilizate In mono-
grafiile ce urmează să fie tipărite.
Astfel, munca modestă, dar deose-
bit de valoroasă a cadrelor didac-
tice se dovedește utilă și rodnică
nu numai tn școală și pe tărim
cultural, ci și în cadrul mai larg
al cercetărilor științifice, contri-
buind astfel la cunoașterea pro-
blemelor economice și sociale ale
satelor.
DUMITRU IONESCU
’iim............miiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniii..........	........
In luna aceasta se desfășoară și
în țara noastră, ca și tn în-
treaga lume, sărbătorirea mare-
lui pedagog progresist ceh J. A. Ko-
mensky. Inițiativa acestei sărbătoriri
aparține Consiliului Mondial al Păcii,
care și-a •great' o tradiție demnă de
înalta sa misiune sărbătorind pe cei
mai reprezentativi fii ai popoarelor,
A care prin geniul lor au deschis largi
perspective progresului uman. Sărbă-
\ torirea este prilejuită de unele date
I memorabile privind viața și opera Iul
J. A. Komensky : prima se referă la
împlinirea a 300 de ani de la publi-
, carea lucrării sale monumentale ,,O-
pera Didactica Omnia" iar a doua
la împlinirea a 365 de ani de la na-
ișterea sa (22 martie 1592).
r Jan Amos Komensky. este una din-
tre"'J5?T30nălIf3țlIe” cele mai proemi-
nente ale culturii și pedagogiei uni-
versale. care a examinat în mod
critic experiența pedagogică a trecu-
tului și a timpului său, a sintetizat
tot ce era valabil în ea și a dezvol-
La sărbătorirea lui
JAN AMOS KOMENSKY
tat-o tn acord cu tendințele sociale
ale epocii sale. Opera lui a avut un
rol imens în dezvoltarea ideilor pe
dagogice și învățămîntuiui, a exer
citat o influență considerabilă asupra
teoriei și practicii pedagogice nu nu
mai în țara sa șl în Europa, cl în
lumea întreagă, nu numai în vremea
sa, ci de-a lungul secolelor care s-au
scurs.
Contribuția lui J. A. Komensky la
tezaurul științific al omenirii este
bogată șl măreață. Filozoful Leibnltz
considera gîndirea și opera sa pcda
gogică drept „cel mai solid funda
ment al Invățămîntului popular", lai
istoricul francez Michelet considera
pe Komensky „Oallleu al educației,
un geniu universal care, silit fiind
de împrejurări, și-a părăsit patria
pentru a cuceri în schimb omenirea".
Goethe, în lucrarea sa „Poezie și
.Adevăr", depănîndu-și amintirile în
legătură cu începuturile învățăturii
sale, vorbește de uscăciunea puține-
lor cărți pe care le puteau folosi pc
atunci copiii, menționînd cu prețuiri
și încîntare lucrarea lui Ormenskv
„Orbis sensuallum pictus".
— Participînd la sărbătorirea pe plan
mondial a lui Jan Amos Komensky
împărtășim pe deplin bucuria po
porului ceh, al cărui fiu a fost ma
rele Komensky și ne simțim, de ase
menea, mîndrl de faptul că marele
pedagog ceh și-a desfășurat o parte
însemnată din activitatea sa de stră-
lucit pedagog teoretician și iscusit
pedagog practician pe teritoriul Tran-
silvaniei. Aci a scris el opere dintre
cele mai importante : „Orbis sensua-
lium pictus", „Schola luduș" și „Le-
ges scholae bene ordinatae".
Pentru a aprecia just contribuția
lui J. A. Komensky la tezaurul știin-
țific al omenirii trebuie să ținem
seama de indicațiile lui Lenin : „Me-
ritele istorice se apreciază nu după
ceea ce n-au dat personalitățile isto-
rice în comparație cu cerințele tim-
pului nostru, ci după ceea ce au dat
ele nou în comparație cu predece
sorii lor".
Opera lui J. A. Komensky este
strîns legată de timpul în care a
trăit, de condițiile economico-sociale
din acel timp și de problemele care
stăteau în fața poporului său ex-
ploatat în mod nemilos de nobili,
lipsit de independență politică șl a-
menlnțat tn însăși existența sa.
J. A. Komensky a trăit și a activat
între anii 1592—1670, la Intersecția a
două lumi, în timpul marilor fră
mîntări social-economice și ideologice
care caracterizează perioada decă
derii feudalismului și începuturilor
capitalismului. In această perioadă
de mari prefaceri, poporul ceh ducea
o luptă crîncenă împotriva dușmani-
lor independenței sale — înrobitorii
germani și biserica catolică — și se
străduia să-și mențină și să-și dez
volte cultura. Pe de altă parte, ma
sele populare exploatate năzuiau la
o schimbare a stărilor sociale. Toate
aceste revendicări ale poporului ceh
s-au împletit în lupta cu caracter
social și național care a luat forma
mișcărilor pentru reformă bisericea-
scă, a mișcărilor național-religloase
din timpul lui Jan Huss, • sectelor
cu adînci rădăcini în popor — secta
Taboriților șl mai tîrziu secta
Fraților Boemi, căreia îi aparținea
și familia lui Komensky. Alături de
influenta științei și culturii renașterii,
pe care Komensky și le însușise pro-
fund și le-a reflectat în opera sa,
tendințele și trăsăturile democratice
ale acestei secte au exercitat o in-
fluență puternică asupra concepției
sale despre lume și asupra ideilor
sale pedagogice, asupra întregii sale
activități.
Opera lui Komensky este strîns
legată de lupta poporului său. Con
cepțiile sale politice reflectă năzuin-
țele și concepțiile noii clase în as
censiune — burghezia — dar ele ex
primă multiplele revendicări sociale
și naționale ale poporului ceh, sînt
adînc înrădăcinate în tradițiile vii
în aspirațiile poporului său, ceea ce
explică pe de-a întregul caracterul
profund democratic și umanist al
concepțiilor șl activității sale, care
■ depășesc, în multe privințe, pe acelea
ale burgheziei timpului. Toată viața
sa Komensky a fost de partea mul
(imii, de partea acelora care îndurau
mizeria materială și morală hărăzită
de stăpînitori.
. Komensky credea profund în vlito
I rul poporului ceh. El simbolizează
ț lupta acestui popor, încarnează cele
mai frumoase tradiții culturale al<
sale, reprezintă elocvent erudiția eu
ropeană a renașterii, umanismului și
reformei, ca și curentele cele mai
progresiste ale filozofiei contempora
ne șl ale pedagogiei. Preocupat de
ameliorarea omului șl a omenirii șl
hotărît să ajute poporului său să
meargă spre un viitor luminos, Ko-
mensky își dă însă seama că împre-
jurările de atunci sînt potrivnice po-
porului ceh. El este convins că, în
'asemenea împrejurări, singura posi-
bilitate de a-și ajuta poporul este de
ia-i da o educație bună. De aceea
scrie opera „Didactica magna". Ko-
mensky schițează de asemenea ima-
ginea unui stat desăvlrșit, din care
să fie “înlăturate toate relele. In rea-
lizarea acestei orînduiri, socotește ei,
numai cunoașterea lucrurilor poate
arăta oamenilor, și în domeniul
transformărilor sociale, adevăratul
drum și poate pregăti sfîrșitul stări-
lor de mizerie. Astfel, Komensky a-
tribuie educației și învățămîntuiui un
rol covîrșitor în ameliorarea omului
și a omenirii.
După Komensky, odu^ația în tota-
litatea formelor de influențare repre-
zintă mijlocul de a-1 forma pe om,
de a-1 introduce și a-1 face să tră-
iască într-o umanitate cît mai aleasă.
Educația este procesul umanizării
omului, este singura cale de a-1 face
să realizeze menirea lui de om, spre
care cu toții trebuie să tindem cu
toate sforțările noastre.
însufleții de acest nobil gînd, Ko-
mensky pune întreaga lui viață în
serviciul umanității, în primul rînd
în serviciul poporului ceh, convins
fiind că „nu servești umanitatea dacă
nu servești poporul tău". Bogata lui
activitate practică, precum și vasta
lui operă constituie un monument în-
chinat instruirii și educării tinerelor
generații.
In Cehia, ca profesor șl director al
scolii sectei Fraților Boemi, țn Po-
lonia unde l-a purtat vitregia con-
dițiilor, în Transilvania, în Suedia /
sau în Anglia, unde a fost chemări
pentru organizarea unul învățămînt
nou, pretutindeni a lucrat cu sîr-
guință și optimism.
Sjțiuiia înyăiămÎQ.țului din vremea
,a era’ rea” în toate țările. Instruc-
țiunea era privilegiul unei minori-
tăți ; numai o infimă parte a popu
lației avea drept la învățătură. Iu
vățămîntul se făcea în cea mai mare
parte în limba latină, așa îneît copiii
memorau totul înainte de a înțelege
cele învățate. învățătura era neatră
gătoare, grea, obositoare. Copiii erau
constrînșl să învețe cu ajutorul unor
metode nepedagogice, crude. Komen
sky manifestă repulsie față de acea-
stă pedagogie, față de școala și
«educația timpului : „întotdeauna,
cînd mă gîndesc la aceasta mi se
Icutremură inima și întreaga ființă
'mi se umple de teroare... Dintre
multele mii sînt și eu însumi unul,
un nenorocit om căruia frumoasa
primăvară a întregii sale vieți, anii
înfloritori ai tinereții i s-au pierdut
în mizerie cu școlăritul... Cît de des
aducerea aminte de timpul pierdut
nu mi-a scos suspine din piept, la-
crimi din ochi șl vaiete din inimă
Cît de des nu m-a silit pe mine
această durere să oftez : dă-mi.
Doamne, înapoi anii plerduți".
Pornind de la convingerea că „tîn-
guirile și dorințele trebuie transfor
mate în încercări de a afla ceva mal
bun", Komensky se va strădui să
găsească alte căi șl metode, științi-
fice și umane. El . preconizează un,
învățămînt pentru totm^hoCTl și ple
bei, bogațl și săraci, băieți și fete.,
atît din orașe cît șl din cătunele
înapoiate. Cere ca educația să se dea
la vîrstă cea mai potrivită, în copi-
lărie. Instrucția fundamentală să fie
aceeași pentru toți și ea să fie dată
în limba maternă. Cel înzestrați și
dornici de învățătură nu trebuie să
fie in vreun fel împiedicați de a
urma studii chiar în școli superioare.
Desigur, așa cum Komensky supra
apreciază rolul educației în condi-
țiile orînduiril respective, nu vede
nici felul în care copiii poporului
sînt, în fapt, împiedicați să învețe.
Noul sistem de organizare a șco-
lilor preconizat de Komensky cu-
prinde, în linii generale, treptele în
vățămîntului modern : școala maternă
— în familie — școala primară, școa
la latină — gimnaziul — și academia
(universitatea). La baza acestui sis
tem el pune o periodizare a vîrsteloi
apropiată în principiu de periodiza
rea științifică a vîrstelor, ceea ce
dovedește la ei o adîncă cunoaștere
a particularităților de vtrstă ale co-
piilor.
Desclfrînd sensul prefacerilor eco-
nomice șl sociale din vremea sa, ur-
mlnd cerințele culturale ale socie-
tății, Komensky este preocupat de
posibilitatea de a instrui tn același
timp un număr mare de copii și de
a le da, tn mod organizat, o in-_
strucție largă și îndestulătoare. De
aceea el ~susțTne învățămîntul colec-
tiv, tn opoziție cînrfepțmeducăt.'el
în familie, preconizează organiza'rea
muncii școlare tn cadrul anului șco-
lar, împărțirea anului școlar în etape
de muncă, organizarea muncii didac-
tice pe clase și lecții, propune să se
aprecieze cunoștințele după un sis-
tem de notare, să se organizeze exa-
mene etc.
Atribuind însemnătate primordială
cunoașterii lucrurilor. Komensky a-
cordă o mare atenție conținutului în-_
vătămlntului. In opoziție cu lilozofiă
și pedagogia scolastică, care se pre-
ocupau de cunoașterea teologică șl
subordonau gîndirea revelației di-
vine, Komensky, sub influența filo-
zofiei Renașterii și empirismului lui
Bacon, îndreaptă efortul uman de
cunoaștere spre realitate, convins de
putința omului de a cunoaște reali-
tatea și de faptul că cunoștințele
dobîndite trebuie să servească la
„ameliorarea oamenilor" șl să pregă-
tească sfîrșitul „stărilor de mizerie".
De aci strădania lui de a asigura,
prin instrucție, cunoașterea naturii,
a realității. De aci cererea sa ca
„toți să învețe totul*', înțelegînd prin
acest tot cunoștințele fundamentale
din toate domeniile. Komensky a pre-
lucrat în mod științific conținutul
învățămîntuiui în flecare treaptă șco-
lară, manlfestîndu-se ca un pedagog
Inovator, extinzînd conținutul învă-
țămîntului prin introducerea științe-
lor naturii, geografiei, Istoriei, limbii
materne, economiei, ramuriloi de
producție. Totodată, el ține seama și
de natura psihică a copilului, cerînd
ca legile de dezvoltare a acesteia
să fie respectate în procesul peda-
(Continuare în pag, 4)
Antonin ZapotocKy
NOTi
a încetat din vlafă
Tovarășul Antonio Zapotocky s-a născut Ia 19 decembrie 1884, la
Zakolany. La vîrsta de 16 ani el intră în rîndurile tineretului social-
democrat, viața sa devenind de atunci indisolubil legată de întreaga
istorie a mișcării muncitorești din Cehoslovacia. Pînă la primul război
mondial, ca militant activ al acesteia, el ia parte la luptele duse pen-
tru votul universal, la luptele sindicatelor, consacrîndu-și talentul po-
litic și organizatoric întăririi continue a mișcării muncitorești. Marea
Revoluție Socialistă din Octombrie și evenimentele din Rusia i-au ară-
tat drumul just. Aderînd la aripa stingă a Partidului Social-Democrat,
el participă activ la lupita împotriva oportunismului, iar in 1920 este
trimis ca delegat la Moscova pentru a participa la Congresul al II-lca
al Internaționalei Comuniste, unde s-a întîlnit cu V. I. Lenin. In acea-

■

Stă
tid,
din
perioadă el se convinge de necesitatea întemeierii unui nou par-
leninist.
Antonin Zapotocky este unul din fondatorii Partidului Comunist
Cehoslovacia, în 1921, și activitatea sa reprezintă un capitol impor-
tant din istoria partidului. In 1922 el a fost ales secretar generai al
partidului. In 1925 a fost ales în conducerea mișcării sindicala și
și-a îndreptat eforturile spre crearea unei mișcări sindicale unite, în-
țelegînd bine că sindicatele unite sînt o armă puternică a oamenilor
muncii în lupta împotriva capitaliștilor.
In anii cînd republica a fost amenințată de fascismul hitlerist și
burghezia națională și-a arătat adevărata ei față trădătoare, A. Zapo-
tocky a apărat în mod ferm politica partidului. Cînd Cehoslovacia a
fost ocupată de armata hitJeristă, Comitetul Central din ilegalitate al
partidului a hotărît ca tovarășul Zapotocky să continue lupta în
străinătate.
In timpul încercării1 de a trece frontiera, A. Zapotocky a fost ares-
tat de Gestapo și închis într-un lagăr de concentrare unde a fost de-
ținut pînă în 1945. Grozăviile închisorilor naziste nu au frînt voința
sa neclintită de viață.
Cu entuziasmul care-1 caracteriza el s-a încadrat, imediat după eli-
berare, in lupta pașnică creatoare.
în iunie 1948, după alegerea lui Klement Gottwald ca președinte
al Republicii Cehoslovace, Antonin Zapotocky a fost numit în fruntea
guvernului cehoslovac. După moartea președintelui Klement Gottwald,
Antonin Zapotocky a fost ales la 21 martie 1953 președinte al Republicii
Cehoslovace.
în acest post de înaltă răspundere de stat, pe care La ocupat timp
de peste 4 ani, Antonin Zapotocky a dobîndit dragostea și adîncul res-
pect al poporului cehoslovac. El a fost apropiat de toți cei ce muncesc —
muncitori, țărani sau intelectuali— s-a interesat de munca lor, pe care
a urmărit-o în permanență.
Viața lui Antonin Zapotocky reflectă o epocă întreagă de luptă
pentru victoria socialismului. De numele lui vor rămîne pentru totdeau-
na legate pagini glorioase ale construirii socialismului în Republica
Cehoslovacă,

Un colț al standului romînesc de la expoziția organizată cu prilejul celei de a 20-a
internaționale pentru instrucțiune publică
sesiuni a Conferinței
Conferința internațională pentru
INSTRUCȚCN E
PUBLICA
Adunării Naționale a Republicii Cehoslovace,
Consiliului de Miniștri al Republicii Cehoslovace
Comitetului Central
al Partidului Comunist Cehoslovac
Dragi tovarăși,
Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne,
Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romlne, Comitetul Cen-
tral al Partidului Muncitoresc Romîn, Întregul popor romîn exprimă
Adunării Naționale a Republicii Cehoslovace, Consiliului de Miniștri
al Republicii Cehoslovace, Comitetului Central al Partidului Comunist
Cehoslovac, clasei muncitoare și poporului frate cehoslovac cele mai
sincere condoleanțe și iau parte la durerea pricinuită de încetarea din
viață a tovarășului Antonin Zapotocky, președintele Republicii Ceho-
slovace, membru în Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului
Comunist Cehoslovac.
Luptător de frunte pentru făurirea și propășirea Cehoslovaciei de-
mocrat-populeje, militant eminent al mișcării muncitorești internațio-
nale, tovarășul Antonin Zapotocky și-a închinat întreaga viață liber-
tății și fericirii poporului cehoslovac, cauzei nobile a socialismului și
păcii.
Cinstind figura luminoasă a tovarășului Zapotocky, Partidul Mun-
citoresc Romîn și poporul nostru își manifestă hotărîrea neclintită de
a cimenta și mai mult colaborarea frățească și prietenia indestructibilă
dintre Republica Populară Romînă și Republica Cehoslovacă, strîns
unite în marea familie a țărilor socialiste îu frunte cu Uniunea Sovietică.
UNESCO, împreună cu Biroul
Internațional de Educație convoacă
în fiecare an la Geneva o conferință
internațională, în cadrul căreia se
analizează problemele cele mai im.
portante în legătură cu instrucțiunea
publică. Aceste conferințe prilejuiesc
un prețios schimb de experiență și
informații în legătură cu diversele
sisteme de educație școlară și gradul
de dezvoltare a bazei materiale a
învățămîntului in diferite țări. Țara
noastră a participat cu regularitate
la toate conferințele.
Ultima sesiune a Conferinței in-
ternaționale — cea de a 20-a — a
discutat trei probleme importante:
dezvoltarea construcțiilor școlare;
pregătirea profesorilor însărcinați
cu formarea cadrelor didactice din
învățămîntul primar (învățătorii)j
rapoartele ministerelor de învăță-
mint asupra dezvoltării învățămîn-
tului în anul școlar 1956-1957.
La conferință au participat 63 de
țări, precum și numeroși reprezen-
tanți ai organizațiilor internaționale
de știință, educație și cultură ale
O.N.U. Alături de delegația U.R.S.S.,
care a fost cea mai numeroasă și
cea mai reprezentativă, la conferin-
ță au participat toate țările lagăru-
lui socialist, în afară de Republica
Populară Chineză, care nu a fost
încă acceptată ca membră
UNESCO datorită atitudinii
a
ob-
care de abia s-au eliberat de
sub
In numele Prezidiului Marii
Adunări Naționale a Republicii
Populare Romlne
Dr. PETRU GROZA
în numele Consiliului de Mi-
niștri al Republicii Populare
Romlne
CHIVU STOICA
In numele Comitetului Central
al Partidului Muncitoresc
Romîn
GH. GHEORGHIU-DEJ
Ullllillllllllllllllllllllllllllllil.......
(Urmare din pag. 3)
goglc. ,,Să. dispară violența din lu-
cruri" — iată cerința unul învăță-
mînt corespunzător particularităților
de vîrstă ale copilului și unei atitu-
dini umanitare. Astfel introduce Ko-
mensky și în pedagogie ideea de lege
și principiu care există în natură.
Constatînd decadența școlilor din
vremea sa în ce privește metodele
de învățămînt și de educație, mij-
loacele nepedagogicc, umilitoare și
degradante prin care se obțineau în-
vățătura, supunerea și ascultarea ele-
vilor, Komensky caută și în această
privință „arta cea mai înaltă de a
forma bine pe om". „Ce dar mai
mare putem aduce societății — spune
el — decît instruind tinerimea în cu-
noștințe și cu deosebire în mora-
vuri". De aceea Komensky caută mij-
loace prin care știința și cultura să
devină un bun al oamenilor „prin-
tr-o cale simplă, ușoară, plăcută".
Astfel elaborează el metoda nouă pe
care a descris-o în opera sa „Didac-
tica Magna", metodă menită să asi-
gure un învățămînt cu caracter ra-
țional. să dea tineretului cultura,
cheia care deschide poarta spre o
lume mai bună, spre „calea luminii".
După Komensky, esența metodelor
de învățămînt este dală 3e natura
procesului de învățămînt, de legile
lui. Scopul urmărit — conținutul rea-
list al învățămîntului și, mai ales,
natura spiritului uman, felul cum
acesta ajunge la cunoașterea lucru-
rilor. cum pune stăpînire pe ele sau
cum le transformă în obiecte ale ac-
țiunii sale — Indică pedagogului me-
todele pe care trebuie să le folosea- ;
scă. Anallzînd modul în care spiritul *
uman ajunge la cunoaștere șl ținînd
seama de unitatea dintre obiectul cu-
noașterii și procesul cunoașterii, Ko-
mensky stabilește legătura Indisolu-
bilă în care se succed lucruri, gîn-
dire, vorbire șl acțiune, legătură care
treudie să stea la baza metodelor de
învățămînt. Astfel fundamentează Ko-
niensky ideea învățănuntului _ndmliv
— exprimată în „Tegula de aur" a
observației — și gindirea cauzală.
cele două elemente revoluționare în
dezvoltarea pedagogiei, prin care dă
o lovitură nimicitoare învățămîntului
scolastic, bazat pe verbalism și me-
morare mecanică, EI stabilește astfel
numeroase principiT” Șî cerințe peda-
gogice de certă valoare științifică :
„oamenii să devină înțelepți nu din
cărți, ci din viață, din cunoașterea
nemijlocită a vieții, prin observații,
demonstrații și sinteze" ; „copiii să
cunoască și să examineze lucrurile
prin ei înșiși, prin contactul direct
al copilului cu marea carte a na-
turii, iar nu prin observațiuni străi-
ne"; „să nu se învețe nimic numai
pe baza autorității : „Magister dixit"
(așa a spus profesorul, n.n.); „îutru-
cît originea adevărului trebuie cău-
tată, noi să nu ne bizuim pe păreri
inventate, ci să fundamentăm totul
pe legătura dintre cauză și elect" ;
„la studierea fenomenelor elevii tre-
buie să fie conduși pînă la înțele-
gerea cauzelor acestor fenomene și
pînă la înțelegerea legăturii dintre
fenomene" ; „să nu se impună nimic
spre învățare, în afară de ceea ce
este bine înțeles" ș.a m.d.
Metoda nouă elaborată de Komen-
sky cuprinde, alături de cultura știin-
țifică, realizată prin predarea știin-
țelor, artelor și limbilor — și cultura
morală, care se realizează prin cul-
tivarea virtuților. El acordă o deo-
sebită importanță culturii_______morale,
arătînd că numai îmbinarea culturii
științifice cu cultura morală poate
duce cu adevărat la rîvnita amelio-
rare a oamenilor.
Esențială în clica lui Komensky
este ideea Că I eh firea aparține lumii
reale, vieții pămîntești și se con-
struiește prin muncă. El combate
astfel etica feudală — religioasă, care
susținea că fericirea se poate dobîndi
numai după moarte, prin privațiunile
și suferințele îndurate îu viața te-
restră.
Latura cea mai importantă în în-
vățătura lui Komensky cu privire la
cultura morală este cea cu. caracter
metodic. Pentru ca omuTsă devină
Tn adevăr om — în sensul dobîndirii
înțelegerii și capacității de a întrupa
în fapte înțelepciunea bunelor mora-
strucționisle a delegației S.U.A. De-
legațiile țărilor din lagărul socia-
list, precum și delegațiile Indiei, E-
giptului și ale altor țări au susținut
cu tar.e restabilirea drepturilor Re-
publicii Populare Chineze în această
organizație internațională.
țara noastră a fost reprezentată
la conferință de o delegație condusă
de tov. Gh. Ploeșteanu, secretar ge-
neral al Ministerului Invățămîntu-
lui și Culturii.
La dezbaterile primului punct din
ordinea de zi, privind construcțiile
școlare, s-a arătat că dezvoltarea
continuă a învățămîntului nu va
putea fi înfăptuită dacă țările nu
vor dispune de localuri de școli su-
ficiente.’ Toate delegațiile au subli-
niat dreptul pe care-1 are orice co-
pil — iară n.ci o discriminare — la
învățătură, arătînd că pregătirea e-
levilor nu poate fi realizată decît în
localuri adecvate.
Din rapoartele și discuțiile purta-
te a reieșit clar ritmul rapid în care
se desfășoară construcțiile școlare
în țările lagărului socialist, precum
și faptul ca repartizrrea acestor
construcții este din ce în ce mai pro-
porțională în raport cu harta geo-
grafică și etnografică a țărilor res-
pective. In contrast cu aceasta, în
multe țâri capitaliste, ca și în țări-
le încă dependente sau în acelea
jugul colonialismului se întîmpină
numeroase greutăți în rezolvarea
problemei construcțiilor școlare. A.
ceste greutăți sînt determinate de
lipsa de fonduri — care, in cazul u-
nor țări capitaliste, iau destinația
cursei înarmărilor — de lipsa ma-
terialelor, a asistenței tehnice ctc.
Delegația țârii noastre a expus
stadiul în care se găsesc construc-
țiile școlare și modul cum a fost so.
luțiohată această problemă în Repu-
blica Populară Romînă, scoțînd în
evidență grija pe care o acordă sta.
tul nostru de democrație populară
construcțiilor școlare, cărora le asi-
gură — prin planul de stat — fon-
durile, materialele și constructorii
necesari. De asemenea, delegația
țării noastre a prezentat conferinței
proiectele tip elaborate în R.P R.
pentru diversele construcții școlare.
Ținînd seama de faptul că noi am
experimentat deja sistemul construc-
țiilor școlare tip, îmi multe dele-
gații — printre care și aceea a An-
gliei — au remarcat stadiul avansat
și succesele ob.inute de noi.
Conferința a recomandat aplicarea
■unor principii care se aplică cu suc-
ces în R.P.R. și în celelalte țări ale
lagărului socialist, ca planificarea pe
o perioadă mai îndelungată a cons-
trucțiilor școlare, finanțarea lor de că-
tre stat, dirijarea și centralizarea a-
cestora de către un organ central,
sprijinul organelor locale etc. De
asemenea, a fost adoptată popune-
rea țărilor din lagărul socialist de
a se da o mai mare atenție schim-
burilor internaționale în acest dome-
niu și de a se acorda ajutor țârilor
slab dezvoltate.
In legătură cu problema pregătirii
profesorilor însărcinați cu formarea
cadrelor didactice destinate învăță-
mîntului elementar au fost analizate
sistemele utilizate în prezent în di-
ferite țări pentru pregătirea acestor
profesori. Iu urma discuțiilor pui ta-
le, conferința a subliniat că profe-
sorii de pedagogie pot asigura o pre-
gătire completă viitorilor învățători
numai dacă ei înșiși mențin contac-
tul cu învățămîntul elementar. Tot-
odată, s-a arătat că profesorii tre-
buie să inițieze pe elevii lor asupra
sistemelor moderne de educație și
asupra metodelor creatoare de mun-
că. In instituțiile care pregătesc ca-
dre didactice pentru învățămîntul e-
lementar trebuie să predomine stu-
diul științelor legate de educația co-
piilor și să se dea atenția cuvenită
aplicării practice a acestora. Confe-
rința a recomandat să se acorde o
atenție deosebită selecționării și pre-
gătirii profesorilor care predau cu-
noștințele de ordin general, special
și pedagogic în instituțiile care pre-
gătesc învățători. Pregătirea învăță-
torilor trebuie realizată în Institute
pedagogice de nivel superior, înca-
dratecu personal didactic Ioane bine
calificat. Profesorii de pedagogie
trebuie să păstreze contactul cu în-
vățămintul practic. Se recomandă
ca aceștia să fie chemați periodic la
anumite cursuri de perfecționare,
in continuare conferința a anali-
zat o serie de probleme privind or-
ganizarea învățămîntului, din toate
țările participante, asigurarea bazei
materiale a acestuia, dezvoltarea
instituțiilor de învățămînt, metodele
pedagogice utilizate în școli și re-
zultatele obținute, programele ana-
litice etc.
Cu prilejul conferinței s-a organi-
zat o expoziție în cadrul căreia o
serie de țări, printre care U.R.S.S.,
Cehoslovacia, Bulgaria, Romînia,
S.U.A., Franța, Italia ș.a. au pre-
zentat materiale privind dezvoltarea
învățămîntului. Standul țării noastre
a repurtat un deosebit succes. Deși
mic, acest stand —■ proiectat și exe-
cutat în țară de către specialiști din
Direcția construcții și investiții din
Ministerul învățămîntului și Cultu-
rii — a reprezentat, prin tematica
și prin exponatele lui, realizări im-
S» spune că visarea este un
proces al imaginației, orien-
tat spre viitor — și anume
spre viitorul dorii. Un ca-
racter cu totul diferii il are visa-
rea cind apare ca o înlocuire a
realității. Se știe, tn adevăr, că
unii oameni își făuresc visuri
rupte de realitate. Asemenea oa-
meni găsesc In visuri îndeplinirea
imaginară a dorințelor lor șl a-
ceasta îi împiedică să cunoască
viața. Asemenea oameni se numesc
„visători cu capul in nori".
Tovarășii Jack Berariu șl V. Ar-
năutu, redactori ai ziarului „apor-
tul popular", de pildă, doreau cu
orice chip să scrie la rubrica „Lo-
vituri de pedeapsă" a ziarului lor
un material satiric. Neavlnd insă la
Indemînă un asemenea material au
început să viseze. Fără să se os-
tenească prea mult, și-au întemeiat
visul pe o sezisare — a cărei veri-
dicilate n-au controlat-o — despre
tovarășul Bourceanu. șeful secției
de invățămint a raionului Tecuci.
Salvatorul rubricii „Lovituri de
pedeapsă" și a tovarășilor Jack Be-
rariu și P. Arnăutu a fost tovară-
șul V. Stoenescu. președintele co-
lectivului sportiv „Progresul",
unul din corespondenții ziarului
„Sportul popular”.
In sezisarea Iul, acesta încerca, de
fapt, să justifice lipsa de activitate
a colectivului sportiv „Progresul"
din Tecuci pentru atragerea tineri,
lor in practicarea organizată a
sportului de masă. Vinovat de toa-
te acestea a fost găsit iov. Bour-
ceanu. Vă veți întreba, poate, ce
legătură are șeful secției de învă-
țămint cu activitatea colectivului
sportiv „Progresul" ? Se vede
are. Si iată în ce fel:
Pentru ca nimeni să nu-i
că
mal
spună că nu ridică tinere talen.e.
tov. V. Stoenescu a hotărît, peste
capul conducerii școlii medii de fe-
te și al secției de invățămint a
raionului Tecuci, ca un număr de'
10 eleve să plece. în numele colec-
tivului sportiv „Progresul", la Con-
stanta, unde să participe la cam-
pionatul republican de volei pentru
juniori. Deoarece insă această ho.
tărire încălca instrucțiunile Minis-
terului învățămîntului si Culturii șl
ale U.C.P.S. cu privire la regle-
mentarea participării elevilor tn co-
lectivele sportive ale asociațiilor,
șeful seefiei de Invătămint a raio-
nului, tov. Bourceanu, a întors de
la gard pe cele 10 eleve care ur-
mau să Lipsească fără învoire de la
școală timp de trei zile.
Departe de noi tendința de a
subaprecia activitatea sportivă tn
rîndurile elevilor, sau de a fi „mai
crinceni și mai otărifi decit dum-
nezeu in clipa cind i-a izgonit din
rai pe păcătoșii noștri străbuni A-
dam și Eva" — așa cum scriu intr-
un mod foarte spiritual tovarășii
loch Berariu și V. Arnăutu. Totuși,
credem, că la. fel cu tov. Bourcea.
nu ar fi procedat orice șef de secție
de invătămint conștient de răspun-
derea pe care o are. Tovarășul
Bourceanu este intr-adevăr vino-
vat : nu insă de faptul că a de-
terminat pe tovarășul Stoenescu
să respecte anumite instrucțiuni,
ci de faptul că n-a știut că elevii
participă la diferite competiții
sportive in cadrul diferitelor co-
lective sportive.
Faptele dovedesc că atlt tov, V.
Stoenescu cit și redactorii articolu-
lui „Vise spulberate" nu cunosc
conținutul instrucțiunilor Minlsteru.
lui Invățămintului și Culturii șl
ale U.C.F.S.-ului nr. 1189 din 1956.
Ne permitem, de aceea, să le cităm
un paragraf, pentru documentare:
,Jn cazurile excepționale cind ar fl
necesară o deplasare din localitate
pentru ca tMi elevi să participe la
competiții cu caracter republican,
se va cere din timp aprobarea sec-
ției de învățămint pentru o durată
de maximum trei zile sau Direcției
generale de învățămint din Minis-
terul Învățămîntului pentru o pe-
rioadă mai mare. Asemenea apro-
bări se vor da numai elevilor care
au situație bună la învățătură șl o
conduită foarte bună. Elevii sint o-
bligați a participa în primul rind la
competițiile sportive școlare și nu-
mai in timpul lor liber la competi-
țiile organizate de asociații''.
La Tecuci, Insă, nu s-a cerut nici
aprobare, nu era vorba nici de ele-
ve care să întrunească condițiile
prevăzute. Din echipă făceau parte
și eleve căzute la cile patru și cinci
materii. Cît privește
„Sportului popular" ca
Tecuci să pindească de
inte momentul cind tov.
e ocupat sau doarme,
pleca nesiinjeniti. chiar
sugestia
elevii din
acum îna-
Bourceanu
pentru a
fără a pro-
bare, ti asigurăm pe tov. Jack Be-
rariu și V, Arnăutu că șeful sec-
ției raionul Tecuci va conti-
nua să fie și mai departe treaz...
M. ZAHARIA
portante obținute în anii
puterii
populare. Mobilierul expus, sculp-
tat
nesc,
într-un veritabil stil
legațiile și
tor.
tiv’
romî-
a fost apreciat de toate de-
Intr-un
au fost
ale solului și
de publicul vizita-
reușit friz
prezentate
decora-
bogății
subsolului țării noa-
stre, precum și îndeletnicirile speci-
fice poporului nostru. De asemenea,
standul a cuprins exponate în legă-
tură cu construcțiile școlare, cu pre-
gătirea teoretică și practică a
drelor didactice, cu dezvoltarea
neralâ a tuturor ramurilor de
vătămînt.
Delegația noastră a prezentat
ca.
ge-
in-
Și
un pliant în care au fost expuse rea-
lizările cele mai importante obținute
în țara noastră în domeniul cons-
trucțiilor școlare, precum și formele
de învățămînt de toate gradele.
Pliantul a constituit un prețios ma-
terial documentar și propagandistic
pentru toți vizitatorii expoziției, și
peniru participantii la conferință.
Participarea delegației țării noa-
stre la cea de a 2O.a sesiune a Con-
ferinței internaționale pentru in.
strucțiunea publică a fost deosebit
de rodnică. Ea a dovedit că și in
viitor țara noastră va putea aduce
o contribuție din ce în ce mai în-
semnată la dezvoltarea științei și
culturii, la dezvoltarea învățămîntu-
lui public.
Ing. C. PEȘTIȘANU
director a1 Direcției construcții
șl Investiții din Ministerul învăță-
uitatului șl Culturii
Săptămîna economiei
/nlre 23 și 30 noiembrie, se va desfășura pentru prima oară îrt
țara noastră „Săptămîna economiei'. Această acțiune consti*
tuie un eveniment de seamă pentru educarea oamenilor mun-
cii și a tineretului în spiritul economisirii, un prilej deosebit
de întărire a activității Caselor de economii.
„Săptămîna economiei" se va desfășura sub lozinca „Fiecard.
cetățean un depunător Ia C.E.C.'. Pentru ca această lozincă să prin-
dă viață, în întîmpinarea „Săptămînii economiei" se deslășoară
o însullețilă muncă de popularizare a avantajelor economisirii. Ast-
fel, printre altele, s-a inițiat un concurs la care pot participa toți
posesorii de librete de economii și obligațiuni C.E.C. Cîștigătorilor
li se vor acorda numeroase premii. Copiilor născuți în prima zi a
„Săptămînii economiei" li se va face o plăcută surpriză : Casa de
economii le va dărui cîte un libret pe numele lor, cu o depunere
inițială pe care părinții și mai tirziu ei o pot spori.
Învățătorii și profesorii participă și ei la acțiunea de pregătire
a „Săptămînii economiei". La lecții, în ședințele cu părinții elevi-
lor și în vizitele ce le fac la domiciliul școlarilor ei poartă intere*
sânte discuții asupra multiplelor avantaje materiale și educative
ale economisirii. Mulți pedagogi au obținut ca elevii lor să aibă
librete de economii. La școala elementară cu limba de predare ma*
ghiară din Ocna Mureșului, de pildă, al cărei mandatar C.E.C. este
învățătorul Ernest Barabăs, din 162 elevi 121 posedă librete de
economii. învățătorul îuliu Ursa, din raionul Aiud, a înregistrat îrt
cîteva luni depuneri la C.E.C, în valoare de 30.070 lei de la elevii |
și cadrele didactice ale școlii la care predă.
Rezultate frumoase au obținut în acțiunea de economisire șt
cadrele didactice din raionul 23 August al Capitalei. Aici s-a alcă-
tuit o comisie de organizare a „Săptămînii economiei' în școli, îrt
frunte cu tov. Aurelia Carapancea, directoarea școlii de 7 ani nr. 51t
„Săptămîna economiei" îi va ajuta pe elevi să înțeleagă mat
bine însemnătatea economiilor și va contribui la intensificarea ac*
țiunii de economisire în școli.
vuri — el cere omului să învețe a
lucra ca om : „Nimeni nu poate să
ajungă în adevăr om — spune el —
dacă n-a învățat să lucreze ca om...
dacă n-a fost preparat pentru acea-
sta... prin exercițiu... dacă aptitudi-
nile lui n-au fost deprinse prin exer-
cițiu la aceasta". Și mai departe :
■’ ..Moravurile să__șe___dezvolte în vir-
, tuți prin repetarea faptelor bune...
' virtuțile fie cultivă cu faptei im ’cu
) vorbe". Cerința lui Komensky este ca
școlile, ea „ateliere ale umanității",
să asigure ambianța favorabilă și or-
ganizarea exercițiului în sensul mo-
ralității. Iată, deci, arătată nevoia de
exercițiu și subliniat rolul exercițiu-
lui și al deprinderii morale în edu-
cația morală a copiilor și tineretului.
De asemenea. Komensky susține și
subliniază rolul exemplului în edu-
cația morală, sprijinindu-l cu argu-
mente numeroase și concludente.
Komensky înțelege rolul disc in linei
în formarea omului. „O școală fără
disciplină — spune el — este o
moară fără apă". El vede legătura
dintre educația morală și disciplină
și modul hi care disciplina se poate
realiza prin întreaga educație. Ridi-
cîndu-se împotriva disciplinei reali-
zată sub ferulă, Komensky recoman-
dă o disciplină blîndă, realizată prin
mijloace umane, din convingere:
„Oamem] să asculte din. înțelegere,
nu din nevoie, ci de bunăvoie, din
iubire de ordine... Creatura inteli-
gentă nu se conduce cu țipete, cu
arest și cu bătăi, ci cu rațiune". De
aceea, el cere „să se predea instruc-
ția fără bătăi, fără asprime și con-
strîngerc, ci pe cit se poate de ușor,
plăcut și de bunăvoie".
Unele laturi negative — de exem-
plu faptul că admite totuși pedeapsa
fizică pentru uncie abateri de ordin
moral religios — sînt explicabile îu
condițiile social-economice ale tim-
pului și ale activității lui de cleric.
însuflețit de dragostea nemărginită
pentru om și preocupat de amelio-
rarea situației omenirii, Komensky a-
junge la concluzia că pacea este
mijlocul pentru a apropia pe om de
fericire. Revoltat de intoleranța reli-
giei catolice, de asupririle înrobito-
rilor, de exploatarea nemiloasă a no-
bililor, de războaiele pustiitoare de
jaf și cotropire care împiedicau
munca pașnică a oamenilor, aduceau
distrugerea creațiilor muncii ome-
nești și semănau mizerie materială
și morală în rîndurile poporului tru-
ditor, Komensky este frămîntat de
gîndul nobil al înțelegerii între oa-
meni, între popoare, între confesiuni
și state, condamnă cu vehemență
războiul, ideea că el ar fi „unicul
mijloc de lichidare a contradicțiilor
dintre oameni".
El la Inițiativa activă a realizării
înțelegerii între oameni. Lansează
apeluri emoționante către conducă-
torii statelor, scrie multe lucrări în
acest sens, arată căile apropierii, în-
țelegerii și colaborării, dovedindu-se
un adevărat apostol al păcii și
cooperării popoarelor.
■r In persoana marelui Komensky noi
comemorăm pe gîndltorul îndrăzneț
care și-a închinat toată viața muncii
pentru umanizarea și fericirea omu-
lui, păcii și înțelegerii între popoare,
care a adus o contribuție valoroasă
la dezvoltarea pedagogiei și la rea-
lizarea științifică a educației și în-
vățămîntului. Pedagogia și școala
noastră, continuatoare ale marilor
idei înaintate în pedagogie, găsesc
în Komensky unul dintre străluciți!
lor înaintași, a căror operă o dez-
voltă mai departe și o aplică în
mod creator.
De aceea, pentru noi, comemora-
rea pe plan mondial a lui Jan Amos
Komensky nu înseamnă numai recu-
noștință și cinstire meritate, dar și
prilej de a readuce mai puternic la
lumină și de a folosi tot ce este viu
în opera acestui titan al educației,
a luptătorului pentru pace, de a în-
deplini datoria pioasă de a prezenta
în țoală înălțimea și grandoarea ei
bogata și fecunda Iul învățătură pe-
dagogică, de a scoate în relief mă-
reția clasică a personalității acestui
exemplar ales al umanității.
Conf. univ. ANGHEL MANOLACHE
Expoziția
Jan Amos Komensky
Astăzi a avut loc Ia Clubul
muncitorilor din invățămint
din București festivitatea de
deschidere a Expoziției co-
memorative Jan Amos Komensky.
Expoziția a fost organizată de Co-
mitetul najional pentru comemora-
rea în R. P. R. a marelui umanist
și pedagog ceh.
I.a festivitate au participat tova-
rășii : prof. univ. I. NISTOR, pre-
ședintele Comitetului Central al Sin-
dicatului Muncitorilor din Invăță-
mint și Cultură, PETRE DRAGO-
ESCU, directorul generat al invă-
țâmîntului ue cultură generală din
Ministerul Invățămintului și Cul-
turii, STANCIU STOIAN, directorul
Institutului de științe pedagogice
din R. P. R., precum și numeroși
pedagogi din Capitală. Au partici-
pat, de asemenea, JAN PATOCKA.
membru corespondent al Academiei
de ști nțe din Praga și STANISLAV
MARAN, vicepreședinte al Institutu-
lui de cercetări pedagogice din
Praga.
Cuvîntul de deschidere a fost
rostit de tov. prof. univ. I. Nistor.
Jan Patocka a evocat, în cuvintul
său, viața și personalitatea lui Jan
Amos Komensky.
Gazeta învățămîntului
COLEGIUL REDACȚIONALI
Maria Banuș, Petre Drăgoes-
cu. Ion Dragu, Emilia Mănac,
Ludovic Nagy, Ion Nistor, Ni-
colae Sipoș.
Școală sătească In timpul lui, Komensky
Fedactfa șl administrația: București, Piața Scinteii nr. I, Telefon 7.60.10, Tiparul; Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“ București, Piața Scînteiî, Abonamente: 1 an — 12,50 lei; 6 luni — 6,25 lei; 3 luni — 3,12 lei,