

aniversare a Marii
Revoluții Socialiste
vrgan al Ministerului Învățăm iotului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invă{ămînt și Cultura
4 pagini 25 bani
Joi 7 noiembrie 1957
Anul IX, Nr. 443
capitalls.
Invâțămintului nostru
întîlnit la o ședință a
bilități
acest scop el a plecat 1
chimice
so.e,
ore.
militant
cuința din apropiere
lecție
s.au
cuțil
tivare
pămîntului
plantelor, îl învață să
carnetele
noteze,
(Continuare în pag. 3)
I. DRAGII
monumentul lui Lenin la Smolnîi
(Continuare in pag. 4'
Darul prieteniei
AL IV-LEA CONGRES
zădărnicit dezvolta.
revoluționari
condițiile imperialismului
cietății
al sindicatului
nostru
pătrunzi și tu de aceeași bucurie.
educatoare, ingri-
rilor de producție.
de exemplu,
condusă di
solidă, intr-o
deschis
proletariatului rus calea către declan
ganizeze.
de muncitori
VALENTINA STOENESCU
Constanța
profesoară la școala nr.
IV-lea Con
cît in fata oștilor revoluției'
pove
de oameni de pe între
consfătuirilor de produc.
sistențelor,
unor conferințe și
gul glob pămîntesc a fost îndreptată din nou către o rea.
la organizarea
lizare epocală a științei
un
Juni artificiale'
a fost lansată și cea de a doua.
colectiv care
marginea acestor lecții
contribuit
este totuși de 6 ori mai grea decît prima,
cit de depărtah
repetă
trădat sentimentele di
copai
Asociației Interplanetare Britanice
declarat
rușii vor
la cursul
Sprintenele fugite tocmai sus,
sub
F.l au participat Ia
arătau
clasele I
Comitetul
se mlnu-
(Continuare in pag
Deși mai
cîntărind
ședințele cu părinții organizate
rlglntele acestei clasei și le-au
acestora cerințele ne care le
referate cu conținut pedagogic.
Pentru mai strînsa legare a lecțiilor
de viață, de practică, organizația sin-
i de mult,
țătorii din
nul Muscel
felul acesta s-a creat în
o colaborare între profe-
clasele V—VII ei învătă-
pozltlve a
să rămînă
revoluția
firesc al
clasa a IV-a în vederea pregătirii co.
piilor pentru trecerea în clasa a V-a.
Comitetul sindical de instituție a
cordă'o atenție deosebită și consfătul.
șarea asaltului împotriva
mului.
Pornind de la faptul că
socialistă este un rezultat
ei au învățat doar teoretic
de pedagogie.
Popularizarea experienței
cadrelor didactice continuă
ste un lucru cit se poate de plă-
cut să fii emisarul unei bucurii,
solul care transmite un dar. Si
timpinarea celui de
fectuează anumite lu
revoluția so-
această lege,
fundamentat,
de însemnă-
la poslbillta-
pină la capi-
pe nesimțite,
tea victoriei revoluției socialiste Ia
început în cîteva țări sau chiar într-o
singură țară șl la Imposibilitatea vic-
toriei el simultane în toate țările.
Formulînd această nouă teorie a re-
ilele acestea, atenția milioanelor
spunea Lenin
tmpodobl-
s-a strins
bhișe Alb 'difierW tipuri și' |a diferite
claăe și obiecte. Discuțiile purtate pe
voluției socialiste, Lenin
e de un milion de
mod organizat. Sub
doua familie. Lor.
o consfătuire cu . tema
preocupările de frunte ale orga,
nizației sindicale de bază de la școala
de 7 ani nr. 15 din Constanța în în.
zimbet larg și ochii caută,
privirea celor din jur.
este Ufa ? Lila s-a ridicat tn
edacția continuă
vești cu privire
care se desfășoară
lui de al IV-lea
într-un
minări,
Unde
lor modestă, Ia avtntul general
rea temelor
Lenin. Instau.
rînd prin caracterul ei
idicarea tjivelulul muncii
structiv.educativ* este una
să primească
la pregătirile
în cinstea ce-
Congres al
V. I. Lenin a lăsat omenirii o moș-
tenire uriașă. Adept credincios al în-
vățăturii Iul Marx și Engels, apărînd
și aplicind creator teoria marxistă,
Lenin a imbogățit-o, a dezvoltat-o în
noile condiții istorice ale evoluției so-
tehnicii sovietice.
cial al pămîntului a stirnit un mare entuziasm. Specialiștii occi-
dentali au și calculat în grabă că, pentru lansarea 'a 508 kg la
o înălțime de aproape 1700 km, racheta purtătoare trebuie să fi
avut circa 500.000 de kilograme și că a fost necesară o energie ex-
trem de mare pentru aceasta. Kenneth Gatland, vicepreședintele
ori mai democratică decît oricare de.
mocrație burgheză". Ea este superi-
oară democrației burgheze In primul
extindă, dovedind
Iată, mal jos, cîteva dintre aceste fapte
gini, „mamele1
tarea dictaturii clasei muncitoare în
Rusia a marcat începutul erei dicta-
turii proletariatului în istoria univer-
sală.
Revoluția din Octombrie a generat
o democrație cu desăvîrșire nouă, o
democrație reală — democrația socia-
listă, democrația pentru Imensa majo-
ritate a poporului.
V. I. Lemn a fundamentat din toate
punctele de vedere problema democra-
ției socialiste. Subliniind că dictatura
proletariatului constituie esențialul în
marxism, el a precizat că aceasta
reprezintă forma cea mai inaltă de
democrație. ,,Democrația proletară —
vernului a fost V.
științe naturale,
interval scurt — de abia la patru săptămîni de la lansarea primei
datele la care
dlcală a constituit
levii clasei a Hl-a
...Ultimele pregătiri s-au terminat.
In camera pionierilor stau acum, cu-
minți și nerăbdătoare, treizeci și nouă
de fetite. Obrajii îmbujorați reflectă
parcă, deasupra gulerașelor albe, pur-
puriul cravatelor pionierești. Pe mar-
de mame (nu, nu am greșit, .sînt in-
tr-adevăr douăzeci de mame, incenlnd
cu directoarea si terminând cu educa-
toarele șl îngrijitoarele) le-ath dus
bucuria da~ttlui ce a străbătut mii de
kilometri, pentru a vorbi de dragos-
tea cu care se gîndekc In ei prietenii.
acest dar se adresează
este cu neputință să nu te
vor ajuta
greș al S.M.l.C. In acest scop, în ve.
deroa perfecționării profesionale a ca.
drelor didactice și a ridicării nivelului
pregătirii lor politico-ideologice a luat
ființă de curînd un cabinet metodic.
Acesta ajută la organizarea intera.
țăranii
aceeași
elevi. Tn
chip firesc
sorii de la
torll de la
dezvoltării modului de producție capi-
talist, al ascuțirii contradicți lor orîn-
duirii burgheze, al luptei de clasă
dintre proletariat șl burghezie, Lenin
a sezisat că în Rusia există posibili-
tatea reală a dezlănțuirii revoluției
socialiste. Transformării acestei posi-
șl pe mai departe unul din obiecti-
vele de bază «le consfătuirilor de pro.-
ducțle. De pildă, sînt popularizate li-
nele Inițiative bune luate de cadrele
didactice în vederea asimirării într-n
mai mare măsură a sprijinului părin-
ților. O asemenea inițiativă au luat
profesoara de geografie și profesorul
de limba romînă care predau la cla-
Stnt emoționante amintirile pe care
le istorisesc cu atîta respect vechii
bolșevici care au participat la Insurec-
ție alături de Lenin. Relatările mar-
torilor oculari ne arată că din seara
zilei de 24 octombrie, cînd a venit la
Smolnîi pentru a prelua conducerea
generală a insurecției, Lenin a mun-
cit fără întrerupere, Intr-un ritm ului-
tor, aproape două nopți și două zile.
După arestarea guvernului provizoriu,
în noaptea de 25 spre 26 octombrie,
urma ca Ilici să se odihnească cîteva
LENINGRAD
Din nou mii și mii de oameni din toate colțurile lumii
cu înfrigurare, la aparatele de radio,, semnalele „sput-
și vești despre „activitatea" lui.
este și firesc, lansarea celui de al doilea satelit artift-
buclele castanii, întipăresc un mare
semn de întrebare Pe chipul Lilei.
Oare atunci cînd a preluat darul to-
varășul acesta s-a gîndit imediat la
noi ? Nu / — vine răspunsul la între-
barea nerostită — cu alti mi'1 ti tova-
răși s-au gîndit și au cintărit bine
cine merită această cinste.
— Noi am meritat-o ! — strigă par-
că Lila, iar buzele ei se înfrcdeschld
rea pașnică a revoluției.
tn aceste condiții Lenin a Indicat
necesitatea schimbării tacticii partidu-
lui. Pe baza indicațiilor lui, Congresul
al Vl-lea al partidului a adoptat linia
pregătirii insurecției armate. Deși a
fost nevoit să trăiască un timp în ile-
galitate, pentru a se feri de uneltirile
guvernului provizoriu contrarevoluțio-
nar, Lenin a condus cu mînă fermă
pregătirea insurecției armate. El era
pe deplin convins de victorie. A.
ceasta convingere izvora atît din
justețea cauzei, din temeinicia pre-
gătirilor cit șl din marele atașament
al maselor pentru cauza revoluției. In
acele zile de mare încordare Lenin
primea din toate colțurile țării nenu-
mărate delegații, scrisori și telegrame
prin care muncitorii, țăranii și sol-
dațil îl asigurau de sprijinul lor
nelimitat. Ideile lui Lenin exprimau
voința muncitorilor și țăranilor, in-
teresele lor fundamentale. Așa se
explică sprijinul masiv pe care clasa
muncitoare și țărănimea l-au acordat
Partidului Comunist. Așa se explică
victoria de însemnătate Istorică a
Marii Revoluții Socialiste din Octom-
brie. Așa se explică, de asemenea, fap-
tul că cea mai importantă dintre toa-
te revoluțiile pe care le-a cunoscut o-
menlrea a fost totuși cea mai nesîn-
geroasă dintre ele.
Și in camera pionierilor,
tă în grabă, ciopor de fetite
in fata hărții:
— Uite ! Aici e Bașchiria
cele mai mari.
— Val. ce departe e! —
nau cele mici!
tlvîtatea cadrelor didactice ia fost tn.
cununată de la început de succes. Ele.
vii au simțit ajutorul dat de profesori
și învățători, s-au prezentat bine pre.
gătiți la ore, contribuind la ridicarea
nivelului general al clasei. Astfel e.
stește vorbitorul și mîndria se întipă-
rește pe obraiii ca două mere dom-
nești
.tată șl Piața Roșiei Ce mare el
Uite, pe aici a trecut parada victoriei
In acel neuitat an al, lui 1945. Pe a-
tunci, Lila încă nici nu. se născuse...
...O vizită într-o tabără de pionieri,
de lingă Moscova. Minutele aranjea-
ză involuntar cravata. Pionierii so-
glas, fetita, numele cu rezonante atît
ae neobișnuite.. Așa se numește acti-
vista sindicatului muncitorilor din în-
văjăniint din Ufa care a înminat da-
rul vorbitorului de acum.
vietici au întrebat de
și doar nu trebuie să
șine /
Badian Kuciumova
munal și
muncitori
constatîndu-se că disciplina elevilor
lasă de dorit. într-una din consfătui-
rile de producție direcția școlii a pre-
zentat un rșferat cu titlul : „Educa-
rea elevilor din școală în spiritul dis-
ciplinei conștiente". Referatul a prile-
juit discuții bogate și valoroase. Con-
statînd că există, anumite lipsuri în
ceea ce privește îndeplinirea serviciu-
lui pe școală, particinantii la consfă-
tuire au propus, printre alte măsuri,
elaborarea unui regulament privind
îndeplinirea acestui serviciu. De acea-
stă problemă s-a ocupat comisia mun-
cii profesionale de masă care. în ter-
menul fixat', a rezolvat-o, contribuind
astfel la îmbunătățirea disciplinei ■ e-
levllor în școală.
In întîmpinarca Congresului, corni--
tetul de- Instituție șba propus să or.
al partidului. Acolo, în timpul cind
trebuia să se odihnească, Lenin a
scris celebrul decret asupra pămintu-
lui, care împreună cu decretul asu-
pra păcii au fost adoptate In aceeași
noapte de cel de al lî-lea Congres
general al Sovietelor.
Acest Congres istoric al Sovietelor
a proclamat puterea sovietică și a
format primul guvern din lume al
dictaturii proletare. In fruntea gu-
realitate el i-a consacrat
Inttmplntnd marea sărbătoare a aniversării Revoluției, școlile de pe în-
treg cuprinsul patriei noastre au obținut noi realizări care se vădesc
tn ridicarea nivelului predării șl al muncii educative, tn întărirea ac-
tivității obștești, în lărgirea bazei didactico-materlale, în stringerea con-
tinuă a legăturilor cu viața, cu practica.
Numeroase vești sosite la redacția noastră din toate colțurile țării arată
tn chip grăitor insuilețlrea cu care muncesc pedagogii, precum șl rezulta-
tele dobîndite de el. Faptele pe care le relatează aceste scrisori par uneori
mărunte, ele sint pline insă de o bogată semnificație, dovedind efortul co-
mun, de zl cu zi, ai miilor șl miilor de învățători șl profesori care contrl-
învățătoarea Melania Helgiu, vin ci
drag la orele de meditație, deprinzîn
du.se cu munca în colectiv, cu lucra.
MARIA BRAȘOVEANU
(continuare în pag. 4)
S.M.l.C.
La Clubul muncitorilor din învătă-
mint din București, ne informează u-
nul din corespondentii noștri, se des-
fășoară lucrările pentru organizarea
expoziției care se va deschide în preal-
ma Congresului. A fost alcătuită ma.
cheta expoziției, în momentul de fată
treeîndu-se la selecționarea exponate-
lor. Au trimis pînă în prezent expo-
nate comitetele sindicale raionale ale
muncitorilor din învățămînt din raioa-
nele Rm. Vîlcea, Pucioasa. Oradea.
Expoziția va oglindi aspecte din ac-
tivitatea muncitorilor din învățămînt
și cultură.
gală și condițiile pentru
cialistă. Plecînd de la
Lenin a formulat și a
încă în 1915, concluzia,
tate Istorică, cu privire
I ionleril și elevii
de la școala me.
die din Corabia
adunat cantitatea
studiază și indică măsurile cerute de
polftehniaarea învățămîntuiui. In școa.
lă s-au amenajat două ateliere —
unul de tîmplărie. și celălalt de lăcă.
tușerie — în care se organizează di-
ferite lucrări practice.
Dar cea mai importantă dintre ac-
țiunile organizației sindicale în întîm.
pinarea celui de al IV.lea Congres al
S.M.l.C. este cea privitoare la spriji-
nirea copiilor de muncitori cu ambii
părinți în producție. Școala nr. 15
fiind situată într.un cartier muncito-
resc și avînd un număr mare de elevi
cu ambii părinți In producție, s.a ivit
necesitatea ajutorării lor. In acest
scop s.a amenajat în școală o sală
de meditație spațioasă, luminoasă, cu
material didactic la îndemînă, oare a
fost pusă la dispoziția elevilor. După
ce s-au întocmit, de către diriginți și
învățătorii claselor tabele de elevii
cu ambii părinți în producție, s-au ti.
xat, pe baza unui plan concret, orele
de meditație la fiecare obiect în parte.
In întîmpinarea celui de al IV-lea
Congres ol S.M.l.C. cadrele didactice
au intensificat munca de ajutorare a
elevilor, efectuînd orele de meditații
cu regularitate și realizînd o frecven.
ță de sută la sută l-a aceste ore. Ac-
supravegherea atentă a tov. Paraschi.
va Mărgean, elevii din clasa I.a ,,A“,
pătrund cu ușurință tainele învățătu-
rii, îndrăgind.o din primul lor an de
școală. Realizări frumoase obțin în
urma orelor de meditații și elevii cla.
selor V-VII.
Participarea elevilor la orele de me.
dibație, obținerea unor bune rezultate
în ceea ce privește desfășurarea pro.
cesulul de învățămînt încă de la în-
ceputul anului dovedește că inițiativa
cadrelor didactice de la școala nr. 15
din Constanța de ajutorare a elevilor
cu ambii părinți în producție a fost
binevenită atît pentru elevi și - pă.
rinți, cît și pentru buna desfășurare
a procesului de învățămînt.
fică pe atît de apropiati pe cea su-
fletească.
In cîteva minute vestea s-a răspic,
dit în intraaga casă. O exclamație e-
motionanfă ; ,,Ce-o să se mai bucure
pionierii rominl
ne facem de ru-
lurnil ireversibilitatea proceșulul evo-
luției sociale.
Este ușor de înțeles că o asemenea
operă ca Revoluția din Octombrie nu
putea fi decît rezultatul unei pregătiri
minuțioase, temeinice, științific funda,
mentată, rezultatul unei munci de ti-
tan, rezultatul îmbinării armonioase
a unei gîndiri de geniu cu o activi-
tate practică revoluționară îndrăz-
neață, profundă și sigură, capabilă
să organizeze și să ridice la luptă
eroică masele de milioane de robi ai
capitalului.
Omul care a asigurat o astfel de
pregătire a Revoluției Socialiste din
Octombrie, inspiratorul și organizato-
rul ei, a fost V. 1. Lenin. De numele
lui Lenin, de învățătura lui nemuri-
toare și de activitatea lui revoluțio-
nară sînt indisolubil legate nu numai
pregătirea și victoria revoluției, ci și
măreața operă de construire, pentru
prima dată în lume, a societății so-
cialiste.
și ale revoluțiilor proletare. El a ri-
dicat marxismul pe o treaptă nouă,
superioară. Tocmai de aceea noua e-
tapă a marxismului poartă numele de
leninism — marxismul epocii imperia-
lismului și a revoluțiilor proletare.
Consacrîndu-și întreaga viață cau-
zei eliberării maselor muncitoare de
sub Jugul exploatării capitaliste, Lenin
a supus unei profunde analize științi-
fice perioada monopolistă a capitalis-
mului. Pe această bază el a desco-
perit că imperialismul este stadiul
cel mai înalt și ultim al capitalismu-
lui, ajunul revoluției victorioase a
proletariatului.
Sprijinindu-se pe legea dezvoltării
economice și politice inegale a țărilor
capitaliste în epoca imperialismului,
lege descoperită de el, Lenin a înțeles
că în această epocă, In mod firesc,
în diferite țări se coc în măsură ine-
jitoare, tot personalul administrativ.
...Mă gindesc că, dacă aș putea re.
transmite printr-un aparat de televi-
ziune imaginea momentului, mi-ar a-
junge să fixez un singur chip din
cele 39 și ar fi mai grăitor dectt un
caiet întreg de însemnări. De pildă,
fetita aceasta cu fundita trandafirie
deasupra buclelor castanii, care stă
in prima bancă. Intre două tovarășe
mai măricele. Un năsuc cirn. doi
obraji ca două mere domnești tn pirg
și ochi vii. de veveriță, atenti și iu-
căuși — aceasta este Lila Balica. Fe-
țișoara ei oglindește exact ce se pe-
trece in acest suUet de 10 ani. tn su-
fletele tuturor celor strinși tn came-
ra pionierilor... Imi îndrept obiectivul
închipuitului televizor asupra ei. re-
glez imaginea Și... gata! Retransmi-
sia începe.
...Lila călătorește, odată cu vorbi-
torul, pe nesfirșitele întinderi ale tării
sovietice... „La Kiev am sosit noap-
tea..." Și fetita parcă stă să adoar-
mă... „Ne-au întîmplnat cu flori pio-
niere șl pionieri, ca voi. Și nu le era
somn!"... Lila s-a înviorat, pe fată
i-a apărut un zimbet primitor, minu-
tele l s-au încleștat pe glastra de
flori In fata ei, de parcă ar fi vrut
să le ofere oaspeților... Călătorii au
sosit la Moscova... Cupolele aurii ale
turnurilor din Kremlin, steaua de ru-
bin de pe virful turnului Spaski, a
cărei lumină nu s-a stins niciodată în
cel 40 de ani care s-au scurs de la
victoria Marii Revolutii, anrind entg,
Z'.asmul in ochii de veveriță... ,,Zidu.
rile înalte, solide, ale Kremlinului
n-au putut fi trecute de* nici un duș-
man, porțile sale nu s-ati deschis da-
de di-
arătat
pune
decit cel de la Moscova
tata noastră, am ajuns,
la destinație.
...O casă bătrlnească,
Cu nețărmurită bucurie, cu încre-
dere în viitorul luminos a! ome-
nirii, popoarele tuturor țărilor
sărbătoresc anul acesta cea de a
40-a aniversare a Marii Revoluții So-
cialiste din Octombrie.
Prin măreția proporțiilor el, prin
caracterul răsturnării pe care a săvîr-
șit-o, prin profunzimea sarcinilor șl
țelurilor ei, precum și prin rezultatele
pe care le-a determinat, Revoluția So-
cialistă din Octombrie s a înscris în
istoria omenirii ca pagina ei cea ma'
glorioasă, ca evenimentul cel mal de
seamă.
Victoria Marii Revoluții Socialiste
din Octombrie a făcut să se năruie
mitul inexpugnabilității capitalismu-
lui, cultivat cu atîta grijă de burghe-
zie prin cele mai variate mijloace.
Puternica fortăreață a capitalismului
n-a fost în stare să reziste asaltului
hotărîtor al proletariatului. Clasa
muncitoare din Rusia a creat prima
breșă in frontul unit al imperialismu-
lui ; o breșă care nu numai că n-a
mai putut fi lichidată, dar care In
virtutea legilor inexorabile ale isto-
rie Instituție sl-a propus să Intensifice
Intenaslsfentele, acestea avînd în mod
special drept scop întărirea muncii în
„Cum să prevenim, și să lichidăm su-
praîncărcarea elevilor". Această temă
a fost înscrisă în planul de muncă
pentru motivul că. în ultimul timp,
s-a constatat că elevii școlii conti-
nuă să fie supraîncărcat!. Din discu-
țiile purtate în ședințele cu părinții
rezultă că supraîncărcarea a apărut
chiar și la clasele elementare, unii
învățători nechibzuind suficient asu-
pra volumului temelor pentru acasă.
Problema'supraîncărcării s-a pus încă
mai acut la clasele V—VII șl la anii
I —IV ai școlii pedagogice, datorită,
mai ales, încărcării, programului teo-
retic și de activități practice. Comite-
tul sindical de instituție, prin comisia
muncii profesionale de masă, studia-
ză acum atît tăietorii 'obiectivi cît si
cauzele subiective care determină su-
praîncărcarea elevilor în- șeoală. pre-
cum șl măsurile ce trebuie luate în
consecință. In acest scop se efectuea.
ză un studiu care va constitui,obiectul
unei consfătuiri. de producție.
Comitetul sindical a organizat cons-
fătuiri de producție la care au asis-
tat și elevii din anul IV «1 școlii pe-
dagogice. Aceștia au avut astfel po-
sibilitatea să participe în mod d’rect
la o activitate .menită să contribuie
la perfecționarea profesională a ca-
drelor didactice, activitate despre care
curte cu grădiniță, unde înfloresc în-
că, în ciuda frunzelor ruginii ce plouă
pe alei, petuniile și tufănelele. Un in-
terior simplu, dar primitor șl cald.
Holul e ca o sufragerie de familie,
cu mobile bătrinești, cu fete de mese
brodate in culori vesele, cu flori In
glastre. Ghiozdanele cu cărți ce se
inșiruie într-o încăpere alăturată, pă-
pușile și ursuleții ce străjuiesc nop-
tierele în dormitoarele cu cuverturi și
perdele înflorate îți amintesc că te
afli intr-o casă cu multi copii Multi,
intr-adevăr — treizeci și nouă / Trei-
zeci și nouă de fetițe intre 8 și 14
ani, treizeci și nouă de copii pe care
împrejurările vitrege i-au lipsit de
căldura casei părintești, dar care au
găsit in casa de copii școlari nr. 2
din Brăila un al doilea cămin, o a
rectoarei Lucia Suteanu. Educatoare-
le, cite o îngrijitoare, magazionere
s-au perindat apoi pe rînd să vadă
darul o uniformă de fetită, din sto-
fă cafenie, un șorfulet negru, o cra-
vată și o insignă de pionier. Cit ai
clipi din ochi a apărut fierul de căl-
cat. ca să netezească cutele inexisten-
te. Instructoarea de pionieri a legat
de trei ori cravata in jurul gulera-
șului, n!nă s-a declarat mulțumită de
aspectul nodului.
comună s-au ridicat șl
alte localuri noi de
școală în satele Valea
Caldă, Hodaie și Fine-
țe. (I. ARDELEANU)
de 650 kg fier vechi și
au colectat 500 bucăți
sticle (G. PREDA)
învă.
naio-
s-au
De aceea, ei explică e-
levilor legile care stau
la baza dezvoltării
In comuna Cătină,
raionul Sărmaș,
fostul conac al
grofului Logofeți s.a
transformat într-o școa.
cercului lor
tn comuna
Tov. Mareș
a prezentat
cercului o
la lămurirea multor probleme de..or-
din m£totfic "și Jâ; extinderea în ca-
drul ; școlii a ’ ^■pferîgnței pozitive a
cadrelor. didactici: î •
Considerăm că nu este lipsit de in-
teres să menționăm faptul că une'e
cadre didactice Je l,a clasele V—VII,
care au asistat 'la cîteva lecții des-
chise tinute- Ih cșaseldi elepienta|re. au
fofct d6-a ^irep’lil fmpreSionatb. de'
măiestria dovediră de unii învățători
în procesul predării, 'fapt care le-a
stîrnit interesul de a cunoaște mai
îndeaproape munca învățătorului cu
clasa, mai ales la materiile speciali-
tății predate de ei.
La rîndul lor, asistînd 1a unele lec-
ții deschise La clasele V—VII, învă-
țătorii de la clasele I—IV au făcut
constatări interesante în legătură cu
'evoluția foștilor lor elevi șl au făcut
totodată propuneri pentru lichidarea
urmărilor rele ale slăbirii deprinderi-
lor de muncă independentă Ia unii
Deși rolul meu, al gazetarului, nu
era decît cel de a înregistra in carnet
ecourile unei asemenea bucurii, m-am
antrenat și eu in încercările de a ima-
gina — cum o să fie ? Călătoream cu
tov. Gh. Hudrea. șeful secției de In-
văfămint a C.C.S.. către Brăila. A-
colo, la casa de copii nr. 2, tovarășul
meu de drum urma să înmineze un
dar, pe care o mină prietenească i
l-a încredințat intr-o vilă de lingă
Moscova, din partea micuților loca-
tari ai casei de copii nr. 5 din Ufa.
capitala bașchiră.
Acum, clipa 'înfăptuirii acestei mi-
siuni se apropia și tovarășul meu de
drum își reînvia amintirile acelei că-
lătorii de neuitat, căutind să-și fixeze
imagini pe care le va transmite copii-
lor. Dar, deoarece drumul de la Bucu-
rești la Brăila este mult mai scurt
Pe parcela experl.
mentală e școlii
de 7 ani {Un co-
muna Domnești, raio.
pedagogic,
Pucheni.
Brătianu
tn cadrul
In cinstea Congresului sindicatu-
lui, comitetul de- instituție de pe
lingă școala pedagogică din O-
radea și-a propus' să ridice la
un nivel mai înalt munca sa în ce
privește sprijinirea procesului ins-
tructiR-țdiujativșitlm acest scop corni-
în măsură să ajungă miine pînă la lună cu o rachetă care va
duce o încărcătură de ajuns de mare. Savanții sovietici trebuie
să fie în posesia unui nou combustibil chimic sau au pus la
punct un nou sistem de propulsie nucleară".
Lansarea celui de al doilea satelit al pămîntului a fost con.
sacrată de către colectivele de savanți, tehnicieni și muncitori
celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Oc-
tombrie. Ce dar minunat al poporului sovietic în preajma marii
sărbători I In timp ce milioane de oameni sărbătoresc mărețul
eveniment care a schimbat istoria omenirii, de la înălțimi de
sute de kilometri deasupra pămîntului sateliții artificiali ai pă.
mîntului — rodul uriașelor succese ale științei și tehnicii so-
vietice — transmit de pe orbita lor un mesaj de pace întregii
lumi.
sea-
ulm
mor.
foaie capacitățile lui creatoare, întrea-
ga sa energie revoluționară. Lenin s-a
ocupat pas cu pas in mod sistematic
de pregătirea ideologică, politică și
organizatorică a clasei muncitoare ți
a Partidului Comunist, făurit de el, în
vederea luptei pentru victoria revo-
luției socialiste.
Analiza aprofundată a evenimente-
lor, marea Iui putere de înțelegere a
condițiilor istorice concrete și uimi-
toarea putere de previziune științifică
— care l-au caracterizat — i-au per-
mis lui Lenin să vadă că Rusia țaristă
reprezenta veriga cea mai slabă a în-
tregului lanț imperialist, punctul no-
dal al tuturor contradicțiilor lui, că
în Rusia existau condițiile necesafe
pentru rezolvarea pe cale revoluțio-
nară a acestor contradicții.
Lenin a arătat nu odată că do-
borîrea țarismului nu poate fi ruptă
de lupta împotriva capitalismului, îm-
potriva imperialismului, că tocmai de
aceea în fruntea luptei pentru răstur-
narea absolutismului țarist trebuie să
stea proletariatul, condus de gloriosul
lui partid comunist. El a atras aten-
ția că răsturnarea absolutismului este
numai prima etapă a revoluției și
partidul are sarcina de a pregăti vic-
toria proletariatului în a doua etapă
a revoluției, de a ușura și a grăbi
transformarea revoluției burghezo-de-
mocratice în revoluție socialistă.
In celebrele sale „Teze din Apri-
lie" — care se numără printre cele
mai importante măsuri de pregăt're a
Revoluției din Octombrie — Lenin a
expus programul concret al luptei
partidului pentru trecerea de la re-
voluția burghezo-democratică la re-
voluția socialistă.	•
Programul formulat de Lenin con-
stituia o orientare spre dezvoltarea
pașnică a revoluției. Lupta înverșu-
nată a burgheziei, și moșierimii pen-
tru a-și apăra privilegiile, precum șl
poziția menșevicilor și socialiștilor
mănă meri, peri
stejar, lobodă.
marginea căreia
purtat Interesante
în ultimul timp la
școala de 7 ani din co-
muma Coșava, raionul
Făget, cu ajutorul oco.
lulul silvic local, oare
patronează școala.
tînără, c
508 kg I
așteaptă
picului"
Cum
cind
unor copii,
crări, rezultatele accs.
tora etc. (L. IONES-
CU).
nul Curtea de Argeș
se desfășoară o vie ac.
tivitate. Impărțiți pe
grupe, elevii efectuea.
ză săpături, aplică în-
grășăminte naturale și
lă încăpătoare, cu săli
de dlasă, internat șl
looal pentru grădinița
de copil.
Prin strădania cadre,
lor didactice sprijinite
de comitetul executiv
al sfatului popular co.
cov.
Conductnd această
muncă a elevilor, ca-
drele didactice urmă,
resc nu numai înarma,
rea lor cu deprinderi
practice, ci și lămuri,
rea lor asupra meto.
delor științifice de cul-
Un gard nou, o
fîntînă renovată,
trotuare în curte
— lată numai cîteva
din lucrările executate
fără îndoială, învățăto.
rilor să îmbunătățească
predarea științelor na.
turale. In continuare,
învățătorul Corneliu
Șerb a susținut refe.
râtul : „Elemente de
politehnizare în școala
noastră". Ședința cer.
cului pedagogic a In.
lesnit schimbul de ex-
periență între învăță-
tori și a contribuit la
mal buna lor pregătire
în vederea ridicării nl.
velului predării. (înv.
V. MARINESCU).

Și am rămas...
t
lor, despre programul
lui Lenin
(cei mai mulți dintre ei sînt bol-
șevici) mă iscodește
I
în anii de după războiul
nu
Minunată
este
sarcina noastră de
sa de om de
știință asu.pra situa.
treaz lîngă mine. Eu eram așa, ca
ple de oameni ai lumii
străduim
lupta
al vieții și luptei lui Lenin să fie
I
Lenin a fă-
străduim să-l creștem în spi.
cultură
pe-
tineretu-
construirea
atît. învățăm
nu
de
de convingă-
și luptei lui
pe care vrem
pe culmi înalte
de intransigentă
educatori
munca pe
din opera lui Lenin nu numai o
știință despre societate, o explicație
istorică fi un program de activitate
se vede în legitima mîndrie
care vorbește despre poporul
precum și în intransigența cu
pe tinerii
spiritul
tradiția comunistă
împotrivire față de
slujește intereselor
ce ne sînt
respectului,
socialiste
să semene
de a
Lenin
lupta
într-o clipire, între
Vasca îmi povestea..
condamnă
cratismul
de educativă și
este pilda vieții
pentru tineretul
autocrația țaristă și biro-
burghez al acestei întu-
spre
față
prin
dus
Să
al încrederii în for-
ale maselor, respect
Era vorba despre armistițiul
de guvernul Republicii Ruse
tot ceea ce
maselor.
DECEMBRIE. Nu știu în cîte
tem. Am zăcut de tifos. Abia
lui nostru mers înainte.
AL C. Goncearov: Știința
in
per-
față un
editat la
Și mi-a
poporul
cu
rus,
care
sevei enței și al abnegației leniniste
în muncă. Să orientăm, just gîndul
și avintul tineresc al elevilor noștri
torule, nu-1 iubești pe
tru!"
M-am oferit să ajut
învățătură. Pentru că,
trecutul
domeniul
erau mari, țara sovietică
blocada canitalistă tre-
pe „țarul" Ferdinand și dacă vreau
ca războiul să continue. I-am repe-
tat părerea mea despre acest răz-
noastră.
Mircea Ștefan : Din
marii prieltenii în
învățămîntului.
Ion Dragii: Educarea
lui în spiritul patriotismului
socialist și al internaționali®,
mului proletar — sarcină de
frunte a cadrelor didactice.
Critică și bibliografie.
vis și viață.
„Tu, învăță-
ș
și încredere care au însuflețit
lui Lenin.
Să educăm Jineretul nostru
spiritul modestiei leniniste, al
tia socialistă, despre
socialismului.
Dar mai mult decît
totdeodată,
civil.
Lipsurile
ferecată de
Lenin
tova -
sîn-
pot
ciit-o !
Cît
toare
Lenin
și ne
țar al vos-
boi. Atunci mi-a pus în
ziar al socialiștilor romîni
sitate a unor oameni de
soldații la
ciudat lucru
A APARUT
REVISTA DE PEDAGOGIE
„Lupta" îi spunea,
un manifest către
nului argintiu în bătaia lunii
rămîneau singurele momente
părefea despre .,țar al vostru, Fer-
dinand". Se bucură cînd îmi aude
răspunsul. „Adică nici tu, învăță'-
să-i ajut să
beră, aceasta numai
mulți decît a
Gheorghe Si-
NOVAC
să-mi afle
pentru noi, profesori și
totdeodată, călăuză în
purta creionul pe hîrtie. Nu-mi
amintesc de prea multe. L-am vă-
zut de cîteva ori pe Vasca aple-
cîndu-se asupra mea și dindu-mi să
impresia că mă observă. Numai cu
Vasca Efremovici, comisarul lor,
m-am împrietenit mai mult. El se
ocupai de mine. Stăm mult de vor-
bă. lini povestește despre revoluția
NOIEMBRIE. De două zile
la școală. Rușii sînt priețe-
cu mine, dar rezervați. Am
VI. nr. 10, oct. 1957
Din cuprins:
Stoian: înainte mer-
în sprijinul propriu-
clădire mare, frumoasă,
cu bibliotecă și laborator,
în mină con-
aducă pacea
mult mal
învățătorul
EVA
Și i-am cerut Iui Vasca toc și
tie...
o înaltă, leninistă dragoste
de patria socialistă făurită
munca și lupta poporului con-
de partidul nostru leninist.
ne străduim ca exemplul viu
fără să mă întrerupă. Apoi s au
sfătuit în șoaptă și cel mai în vîrs-
tă, Vasca, cum am auzit că-i spu-
neau, m-a întrebat : „Tu vrei să
rămîi aici ?" Am dat din cap că
lapte. Cîterva nopți a stat
belșugul în care se lăfăiau boierii...
hîr-
oamenii lui, să ieie
ducerea țării, să-i
mulț așteptată".
Vasca mi-a cerut
gînduri închinate necuprinsei pa-
trii iubite.
Dragostea lui Lenin pentru patrie
pentru împrejurările în care se
găsesc, soldații ruși învață. Unii
abia deprind buchiile, alții învață
matematica. Vasca s-a bucurat de
da I
să-i strîng mîna.
Am plecat fără
beau
Anul
Am dormit din
spre dimineață
Odesa.
arătat
romîn.
propus
St ane iu
gătorl
NOIEMBRIE.
la garai, dar
30
stau
noși
roase
citeț,
e pe
sînt
de
aș-
a-
27
nou
m-a
colo
se muta într-o
cu clase multe,
cu elevi mulți,
visat vreodată
mlonescu...
trezit un polițai. Spunea că a-
nu-i dormitor pentru vaga-
poate că
cind au
zdrențuite,
erau galbene și atunci
fost noi Marginile
în unele locuri
trtla care Învelește scoarțele caietu-
lui trebuie să fi fost odată albastră.
Acum a împrumutat culoarea stra-
tului gros de praf sub care a ză-
cut aproape patru decenii in podul școlii
elementare din micul tirgușor moldove-
nesc. E un caiet de „dictando", cu fol
dintr.o hirtie aspră. Producție de răz-
boi... Filele aînt îngălbenite de vreme, dar
șoareci. Scrisul, mărunt,
tertiui cu creion chimic,
n întreaga milenară istorie a
omenirii nu este un alt om
care să fi făcut pentru oa-
meni mai mult, decît
cut marele Lenin. Înțelept și
zuit, i
pentru
neînvins, și avînlat in
este o
morală
putere,
eliberarea poporului,
personalitate a cărei
â fâ-
chib-
1 tipia
Lenin
forța
se impune și convinge cu
chemînd nu numai respec-
locuri șters. Și Iscălitura de sus, din mar-
ginea primei iile, e ștearsă. Nu se poate
citi decît atit : Glieor... S... oncscu, În-
vățător. Nu toate însemnările poartă date.
Pe prima filă, însă, data e subliniată cu
trei semne de exclamație...
25 NOIEMBRIE 1917 I I I Astăzi
am sosit acasă. Acasăl... Nu știu
dacă mai pot spune că sint „acasă"
în acest tirgușor unde nici măcar nu
găsesc un pat in care să mă culc.
In fond, nu știu de ce mă sur-
prinde. Știam doar că mama nu mai
este, că și casa e înstrăinată. Cît
de mult am așteptat această reîn-
toarcere. Dar nu mi-am închipuit
că voi bate caldarîmul cu un picior
de lemn... Alaltăieri, cînd am ieșit
din spital, doamna de la Crucea
Roșie m-a învățat să includ în ru-
găciunile mele numele regeiui și al
reginei, „părinții nearrțului", să le
fiu în veci recunoscător că mi au
dăruit acest picior de lemn, solid
și durabil... Mă întrebam : cui tre-
buie oare să-i mulțumesc că mi-a
luat piciorul cel bun, care poate
că nu era atît de solid și de dura-
bil, dar, totuși, era un picior din
carne și oase... Și mă serveam
destul de bine de el...
Oare unde voi dormi la noapte ?
Vecinul meu, Trifan, ceferistul,
mi-a oferit să stau la el, deși are
in casă trei familii de refugiați.
Dar nu vreau sal stingheresc pe
nimeni.
oferta mea
pe soldați,
metică. Au
Azi după
lîngă mine
odată dacă
și aseară i-am meditat
cu ajutorul lui, la arit-
fost foarte mulțumiți.
masă Vasca s-a așezat
și m-a mai întrebat
e sigur că nu-1 iubesc
tul, admirația și dragostea noastră
plină de recunoștință pentru minu-
natul viitor pe care lupta sa ni l-a
făcut prezent, ci trezindu-ne și cu-
tez, nța de a încerca să învățăm
din viața și din opera lui.
Pentru noi, educatori ai tineretului,
este o adevărată datorie morală de
a cunoaște viața și lupta Iui Lenin,
de a ne însuși și de a aplica prin-
cipiile sale de viață, stilul său de
muncă, modul său de a pune și de
a rezolva problemele ceie mai fe-
lurite. Prin munca’ noăstră de înal-
tă răspundere sociala, transmițînd
copiilor și tineretului roadele neo-
bositei strădanii
noi urmărim ca
devină simpli' și
ai cunoștințelor
ca ei să poată
a minții omenești,
elevii noștri să nu
pasivi „păstrători"
primite, ci vrem
transforma cu mă-
iestrie aceste cunoștințe intr-o fojță
vie, creatoare, pusă in slujba pa-
triei și întregii omeniri muncitoare.
Pentru a șlefui însă cu asemenea
lumini piatra de preț a minții și
sufletului elevilor noștri trebuie să
26 NOIEMBRIE... Am fost la pri-
mărie. Am intrat cu greu la pri-
mar. Era să nu mă recunoască. S-a
uitat lung la mine și după oare-
care ezitare mi-a întins mîna :
„Ah, da, da, da... domnul Simio-
nescu. Era să nu te recunosc... Hm...
Te-ai cam schimbat... Ai venit de
pe frogf ? Ah, ia te uită I Ești deco-
rat î A, bravos, bravos, înseamnă
că te-ai purtat vitejește, ai apărat
onoarea neamului”... l-am spus că
nu pentru astfel de vitejie mi-au
atirnat decorația aia pe piept, ci
in schimbul unui picior. Și i-am
cerut să mâ ajute să redeschid
școala. Nu s-a arătat prea entu-
ziasmat. „Sînt greutăți, zicea, nu
este local, nu sint lemne. Școala
e ocupată de iuși". „Poate i-am pu-
tea convinge să elibereze măcar o
clasă' — i-am spus. „A, nu I Asta
nul — a protestat vehement. Acolo
e comitetul revoluționar al soldaților
ruși, nu este locul unde să poți da
copiilor o educație patriotică, in
spiritul iubirii față de dinastie, mă
înțelegi matale, nu-i așa f
bonzi și m-a văzut și ieri. M-am
sculat cu toate oasele frînte și lih-
nit de foame. Era în mine un haos
de sentimente în care eu singur nu
mă descurcam...
Fără să-mi dau seama,' pașii
m-au purtat spre școală. M-am
trezit, deodalăl, piept in piept cu
un soldat bărbos, cu baioneta la
armă. O vo.ee groasă, puțin răgu-
șită, mi-a strigat: „Stol I" Parcă
m-aș fi trezit din vis. Abia am
recunoscut clădirea școlii, „Acolo e
comitetul revoluționar al soldaților
ruși" — mi-am amintit cuvintele
primarului. Și m-am întors să plec.
Dar poate de oboseală, din cauza
slăbiciunii, m-a apucat o amețeală
de m-am clătinat pe picioare. M-am
rezemat de zidul școlii. „Tu... bol-
nav ?" — m-a întrebat sentinela.
Nu i-am răspuns. Soldatul m-a
privit lung. „Foame ?" — m-a în-
trebat. Am clătinat încet din cap.
Dar m-a ghicit. Și-a băgat mina în
buzunar, a scos un coltuc de pîine
neagră, cazonă, și mi l-a întins. In
viața mea n-am primit pomană de
la nimeni. Dar acum n-am putut
rezista. Am luat pîinea și am muș-
cat din ea cu lăcomie. Soldatul mă
privea. „Tac..." — a mormăit pe
sub mustață și s-a căutat prin bu-
zunare, a scos o bucată de ziar și
o pungă cu mahorcăi și mi le-a în-
tins : „Țigaret?”... Au început să-mi
curgă lacrimile și tot corpul mi s-a
scuturat ca de un acces de friguri.
Nu știu cum a apărut lîngă mine un
alt soldat, căruia bărbosul îi spu-
nea ceva repede, pe rusește. M-a
luat de braț și m-a dus înăuntru.
Vreo doi știau rominește. Le-am
spus că am fost învățător în a-
ceastă școală. S-a rupt din mine o
avalanșă de vorbe. Le spuneam,
în neștire, tot ce-ml trecea prin
minte. Nu știu de ce. Poate pen-
tru că au fost primii oameni care
s-au apropiat de mine cu omenie
de cînd m-am întors. Poate pentru
că mă simțeam mai la mine acasă
între zidurile școlii, M-au ascultat
Din partea Comitetului
național pentru
comemorarea
lui J. A. Komensky
Spre a avea o evidență a manifestă-
rilor în legătură cu cbmemorarea lui
J. A. Komensky tn tara noastră, co-
mitetele de organizare sînt rugate să
comunice toate acțiunile locale secre.
bariatului tehnic al Comitetului na-
țional din București format din :
— Tov. Mareș Dorina, la Comitetul
național pentru apărarea păcii — din
str. Polonă nr. 19 (telefon : 1.68.66).
— Tov. Antohi losif, la Institutul
de științe pedagogice — str. Spiru Ha-
ret nr. 8 (telefon : 4.24.71).
— Tov. Lupu Ion, la Ministerul In-
vățămîntului și Culturii — str. A.
Popov nr. 30 (telefon : 4.39.00 interior
64).
La același secretariat se vor adresa
și cererile sau informațiile privitoare
la bibliografie, material documentar
etc.
si despre opoziția aliaților și a gu
vernului nostru, bineînțeles. Che-
ma pe țărani, muncitori și soldați
să apere interesele țării, interesele
„sutelor de mii de flămînzi și de
robi". Se încheia astfel : ....O sin
gură cale ne rămîne: să izgonim
pe ciocoii și trădătorii de la pu-
tere, pentru ca poporul însuși, prin
multiplice manifestul. M-am gîndit
la mama, la familiile de refugiați
care cerșesc pe străzi șl mor pe
drumuri, la orbii și ciungii pe care
i-am lăsat la spital, la gropile co-
mune pe lîngă care am trecut cînd
ne retrăgeam... M-am gîndit la
zdrențele în care degerau soldații
noștri și la șubele călduroase ale
ofițerilor, la foamea țăranilor și la
torule, spunea, nu trebuie să mori.
Tu ține-te tare. Cînd și romînii or
să facă revoluție, va fi nevoie de
mulți învățători... La noi, spunea
el, Lenin are să facă școli ca să
învețe toți copiii de muncitori și
de țărani, fără bani. Și să primească
și cărți. O să fie cărți, multe
cărți... Așa o să fie și la voi, cînd
romînii or să-l izgonească pe țarul
lor”...
Nu știu dacă am visat sau mi-a
povestit tot Vasca... Se făcea că
era o zi de toamnă caldă, senină,
că începea școala. Eram aici, în
tîrgușorul meu, dar școala nu era
asta. Era o clădire mare, frumoasă,
cu oiase multe, cu bibliotecă, cu
laborator... Și veneau elevi mulți,
mult mai mulți decît am visat
vreodată. Erau toți bine îmbrăcați,
veseli, dolofani... Cineva îmi șgp-
tea, cu vocea lui Vasca : „Uite așa
o să fie în Republica Romînă. Să
nu mori, învățătorule, să ajuți și
tu să fie așa I"...
Nu, n-aș vrea să mor. Dar sînt
tare slab... Tușesc și iar am febră.
Vasca spune: „plămînii ți-s duș-
mani, dar tu luptă cu dușmanul,
învățătorule..." „Da, Vasca, am să
lupt. Dar uite că abia mai țin cre-
ionul... N-aș vrea să mor... Da...
Aș vrea să lupt și să văd, să văd,
Vasca, Republica Romînă și școala
așa cum am vi..."
Aid însemnările învățătorului Slmlones-
cu se întrerup. Ultimele rindurl sin* scri-
se tremurat, cu mari distanțe Intre cu-
vinte. Rîndurile se apleacă spre colțul
paginii. Sub ele, aceste citeva cuvinte: „Eu,
Vasca Efremovici, soldat al armatei revo-
luționare ruse, iți spun ție, învățător ro-
mtn : odlhnește-te In pace. Republica Ro-
mînă va fl I Iar aici, în locul aetsta se
va ridica o școală așa cum al visat. Și
tu, învățătorule romîn, al luptat pentru
ea !“
Doar atîta aș mal vrea să adaug : că
Jurnalul cu aceste însemnări a fost găsit
în podul vechii școli elementare din acel
tirgușor moldovenesc atunci cînd școala
dagogică sovietică la a 40-a
aniversare a Marii Revoluții
Socialiste din Octombrie.
Anton Vasilescu: Răsunetul
Marelui Octombrie în rîndul
slujitorilor școlii din țăra
știm noi înșine
spre ce fel de
exemple de înaltă valoare morală
vom îndrepta însetata lor dorință
de a cunoaște, de a învăța cum
trebuie să trăiască. De asemenea
exemple este plină — mai mult și
mai deplin decît orice viață și de-
cît orice luptă — viața și lupta ma-
relui llici. Viăța și lupta lui stau la
temelia înfăptuirii lumii noi, socia-
liste Lupta și opera lui revoluțio-
nară reprezintă călăuza mereu mai
luminoasă a transformării societății









omenești. De
mare om de
înflăcărat și
înțelept și de
putem învăța
mai bine cum
aceea, de la Lenin,
știință, revoluționar
neclintit, conducător
înaltă principialitate,
cel mai mult și cel
să trăim și să lup-
tăm noi înșine. învățăm de la el
— și multe milioane de oameni vor
mai învăța încă — un adevăr pro-
fund și simplu ca toate marile a-
devaruri. omul poate înfăptui cele
mai îndrăznețe visuri, ale sale, dacă
acestea sînt visuri ale întregii o-
meniri însetate de progres, și dacă
celor ce luptă le este limpede sco-
pul luptei lor și mijloacele de a o
purta. Fie că s-a oprit cu atenția
revoluționară. Din opera și din viața
lui Lenin învățăm cum trebuie șă
fie un om, care sînt acele înalte
calități morile ale omului societății
socialiste, cum trebuie să se com-
porte el. Prea deseori sîntem ispi-
tiți să-l vedem pe Lenin prin priz-
ma cuvintelor care, profund adevă-
rate, îl îndepărtează parcă, totuși,
de noi. Vorbim în general de ge
niul marelui Lenin, de luminoasa sa
personalitate, d. r cînd ne gîndim
lă definiția marxistă a personalită-
ții, desigur că nu prea ne e la în-
demină să ni-l închipuim pe Lenin
apropiat nouă, să ni-l închipuim așa
îneîț sa cutezăm a ne strădui să
fim ca el. Dar nimeni n-a fosf mal
simplu și ma: prietenos, mai apro-
piat și mai atent fața de cei cu care
avea de-a face, decît marele Lenin.
Modest și sobru in viața, p; r'.icu-
lara,. modest și simplu în .relațiile
sale. Lenin a îmbinat în mod feri-
cit cutezanța genială a personalită-
ții „care vede mai bine și mai de-
parte decît contemporanii săi" cu o
neobosită studiere a problemelor
concrete ale maselor, învățînd de la
mase.
Cine dintre noi, educatorii tine-
retului, citind biografia lui Lenin
și amintirile celor ce t-au fost a-
proape, sau studiind opera Iui nu
s-a oprit vreodată și nu și-a spus,
gîndindu-se la minunata îmbinare
de calități morple și intelectuale
care face neștearsă din mintea
noastră figura lui Lenin : „Oare
n-aș putea să-i fac pe elevii mei
tot atît de modești, de plini de grijă
atentă pentru om, așa cum a fost
Lenin ? Oare n-ar putea ei deveni
stăruitori și exigenți față de ei în-
șiși, așa cura era Lenin în munca ?
Oare n-ar putea fi sădit în sufle-
tul lor acel neistovit devotament
pe care l-a avut Lenin față de
cauza poporului, acea dîrză hotă-
rîre leninistă de a lupta împotriva
oricui ar lovi -- sub orice formă
— în interesele oamenilor muncii?"
Lenin, marele conducător, era un
om de o rară modestie, prietenos și
apropiat de tovarăși.
în închisoare, în deportare sau în
exil, Lenin, așa cum își amintesc cei
ce l-au cunoscut în acele împrejurări,
se- interesa întotdeauna de viața și
problemele celor din jur, îi ajuta cu
într-o zi. găsind rătăcită prin came-
rele sale de lucru fetița unei tovarășe
ce muncea la Kremlin, Lenin a stat
cu răbdare de vorbă cu ea, pentru
ă-i potoli plînsul și, pentru a o „dis-
tra" fără ca aceasta să-i ia din timpul
sau de lucru, a găsit o cale atît de
obișnuită pentru părinți : i-a dat un
creion, o hirtie, a instalat-o la o
masă și, z;mbindu-i cald, i-a spus:
„Ei. acum hai să lucrăm amîndoi 1".
Numai un adevarat iubitor de oameni
putea găsi asemenea „soluții" pentru
probleme simple, după cum atenția
sa profundă și încordată pentru tot
ceea ce se petrecea știa să indice ca-
lea de rezolvare pentru cele mai
grele probleme politice șt economice.
Adîncul umanism al lui Lenin, ma-
rea sa încredere în oameni îl făceau
sa prețuiască in cel mai înalt grad
pe om și, deci, să aibă cea mai mare
exigență față de cei cu care lucra.
Atenția și grija sa pentru oameni,
aspect întregitor al modestiei sale, al
prețuirii sale pentru oamenii muncii,
s-a vădit în tot cursul vieții lui. Fiu
și frate plin de devotament și dra-
goste pentru ai săi, și-a iubit și și-a
respectat familia nu pentru că mem-
brii ei îi erau „rude", ci pentru că
atît părinții cît și frații săi se stră-
duiau să fie oameni întregi, folositori
poporului.
In muncă era plin de grijă pentru
tovărășii săi. Cît de emoționante sînt
paginile din operele sale în care,
printre problemele de importanță vi-
tală pentru popor, pentru cauza revo-
luției și a socialismului, se întîlnesc
scurte bilete sau note în care Lenin
cere să se rezolve probleme de fie-
care zi ale unor tovarăși (acordarea
unei locuințe, respectarea prescrip-
țiilor medicale, îngrijirea sănătății
etc.). Grija sa pentru oamenii mun-
cii manuale și intelectuale se mani-
festă deosebit de cald și principial
buia, prin eforturi supraomenești, să
pornească singură, cu forțe proprii,
pe un drum încă nestrăbătut, necu-
npscut. Lipseau cunoștințele tehnice,
lipseau cadre pregătite, dar lipseau
chiar și pîinea, și curentul electric, și
lemnele. Cit de înalt trebuie ca era
la Lenin simțul de răspundere perso-

cu sunet
nei vieți
triumfător, de vestire a u-
noi, inima unui conducător
așa cum a fost Lenin.
Gînd la moartea lui Lenin a împie-
trit de durere întreaga muncitorime
din lume — si donr nu toți muncito-
rii sînt comuniști — cind pumnul fie-
cărui muncitor s-a strîns ca un su-
prem omagiu pentru Lenin in făgă-
duință proletară de a face să triumfe
socialismul, aceasta n-a fost un
simplu salut pentru un mare condu-
cător, ci și dirza hotarîre a unor fii
de a continua opera părintelui lor su-
fletesc.
Iată de ce este atît de necesar ca
în munca noastră de educatori să
învățăm și să știm să vorbim tinere-
tului despre înaltul exemplu de înflă-
cărat spirit revoluționar, de modes-
tie, prețuire și grijă față de om pe
împiedica impetuoasa
dusă de Lenin în slujba
triei socialiste, în lupta
activitate
făuririi pa-
pentru li-
berarea poporului. Neclintita încre-
dere în victoria proletariatului, dîr-
zenia în lupta bolșevică au expri-
mat limpede înalta prețuire pe care
Lenin o avea pentru forța vie, cre-
atoare, a maselor pornite pe făga-
șul furtunos al revoluției socia-
liste
Pasiunea cu care studia, statorni-
cia cu care a luptat pentru tradu-
cerea teoriei marxiste în practică,
neobosita sa grijă pentru justa re-
zolvare a problemelor maselor mun-
citoare — totul în viața și în lupta
lui Lenin ne vorbește despre înaf-
lul patriotism al acestui neîntrecut
care ni-1 dă
viață, nouă,
Lenin, prin întreaga
tuturor.
sa
Ne străduim în munca noastră de
educatori să găsim metode și exemple
convingătoare pentru a-i educa pe
elevii noștri în spiritul dragostei a-
dînci față de patrie. Ce nesecat izvor
de exemple și explicații în legătură
cu marea forță constructivă a patrio-
tismului comuniștilor o constituie
viața și lupta lui Vladimir llici l
In operele sale apare limpede și
hotărît poziția marxistă a unui spi-
rit eliberat de orice fel de prejude-
cata, a minții omului societății socia-
liste, pentru care patria este poporul
— făuritor modest ai valorilor mate-
riale și culturale, păstrător plin de
demnitate al celor mai nobile tra-
diții, 'măiestru făuritor de frumos in
artă. In opera și atitudinea revolu-
ționară a lui Lenin se vădește clar
profundul sau patriotism, înălțat pe
culmea internaționalismului proletar.
întotdeauna cei ce trăiesc de-
parte de patrie se gindesc cu nos.
talgie la ea. Dar pentru Lenin în
exil, întâlnirile cu tovarăși și prie-
teni veniți din patrie, plimbările sau
serile prietenești cînd se cîntau
cîntece despre freamătul mesteacă-
geniu al revoluției..
Una dintre formele
ale acestui patriotism
tructiv era neobosita
de manifestare
activ și cons-
și principiala
combativitate leninistă. întreaga
activitate științifică și politică
Lenin este străbătută de un
spirit partinic, de o puternic
■mată combativitate împotriva
rilor și practicilor dușmanilor
a lui
imit
afir-
păre-
mar-
xismului, împotriva dușmanilor re-
voluției și ai poporului. De la to-
nul de polemică plin de usturătoare
ironie cu care demască rădăcinile
de clasă ale diferitelor manifestări
de oportunism in gîndire și în po-
litică .pînă Ia necruțătoarea luptă
împotriva dușmanilor socialismului,
Lenin n-a slăbit nici un moment și
în nici un domeniu combativitatea
partinică,
Nimeni
pricepere
în tot ce
strădania
a înflori
specific comunistă.
ca el n-a prețuit mai cu
ceea ce este de valoare
a erect geniul omului, în
de a-și ușura traiul și de
cu nepieritoare frumuseți
artistice viața fiecărei zile. Dar ni-
meni ca el n-a știut să arate, în-
tr-o lumină necruțător de puternică,
tot ceea ce exploatarea omului de
către om a pîngărit cu silnicie, cri-
mele și nedreptățile ce o întovă-
rășesc. Nimeni ca el n-a știut să
critice și să înfrîngă orice încer-
care a ceea ce a fost putred în lu-
mea veche de a mai dăinui împo-
triva noului care se făurea prin
luptă. Combativ față de adversarii
politici și față de refugiul „ideolo-
gic“ al acestora, necruțător față de
dușmanii poporului, Lenin a ridicat
ției economice, politice și sociale în
fosta Rusie țaristă, ajungînd la
concluzia că împletirea de multiple
contradicții specifice imperialismu-
lui în genere cu caracterele parti-
culare ale imperialismului în Rusia
țaristă face necesară nemijlocit pre-
gătirea și desfășurarea revoluției
socialiste, fie că, prin neîmpăcată
și necruțătoare luptă ideologică a
înfrînt pe dușmanii marxismului și
a dezvoltat genial gîndirea revolu-
ționară, fie că a elaborat cu minu-
țiozitate planul complex și vast de
construire a noii orînduiri socialis-
te, Lenin ne învață în esență, în
toate operele sale, să avem încre-
dere în forțele, în mintea și în ac-
țiunile poporului muncitor.
Opera lui Lenin a slujit și slu-
jește omenirii în lupta sa pentru
fericire. Din paginile lucrărilor sale
se desprinde, oricare ar ii problema
tratata, • precizarea posibilității con-
crete de a realiza ceea ce este ne-
cesar — victoria revoluției socialiste.
Tratînd problema rolului luptei po-
litice a clasei muncitoare, analizind
scopul și metodele înfăptuirii alian-
ței dintre clasă muncitoare și țără-
nimea muncitoare — alianță care
reprezintă, sub conducerea clasei
muncitoare, mobilizată și îndrumată
de partidul marxist-leninist, singura
forță capabilă să răstoarne vechea
orînduire burgheză și să constru-
iască lumea nouă, socialistă — sau
arătînd cum poate fi înfăptuită re-
voluția socialistă pînă la capăt, fie-
care dintre operele lui Lenin nu
constituie un simplu text științific
sau un apel mobilizator, dar limi-
tat în timp. Opera sa este un vast
și concret plan de acțiune, in care
fiecare problemă a tacticii de luptă
a clasei muncitoare .a fost amănun-
țit studiată și precizată. Opera lui
Lemn nu se „citește" simplu, ca o
lucrare oarecare, și nici nu se stu-
diază numai pentru a fi cunoscută.
Nu poate exista un om cinstit cura
citind pe Lenin, să nu ajungă la
concluzia că trebuie neapărat să
acționeze, și anume să acționeze
așa cum indică Lenin. Puțerea de
convingere a argumentelor lui Lenin
este de nebiruit, reprezintă o uricșă
forță reală. Ea s-a concretizat în
victoria socialismului în U.R.S.S.,
în minunata și puternica transfor-
mare a lumii, transformare înce-
pută în toamna revoluționarului an
1917. Puterea de convingere a ope-
rei lui Lenin este mereu vie și me-
reu mai de neînfrînt cu cît fiecare
nou ceas al istoriei confirmă ade-
vărurile arătate de Lenin.
Cîte nu putem învăța noi, peda-
gogii, educatori ai tineretului, din
opera lui Lenin ! Desigur, în pri-
mul rînd, ca o îndatorire de oa-
meni ai vremurilor noi, ca o nece-
care participăm viu și direct, prin
munca noastră, la construirea lu-
mii noi. învățăm din opera lui
Lemn de ce drumul socialismului
este „în legile firii", cum spunea
Maiakovski. Nu poate astăzi să fie
— sau măcar să se considere —
om cult acela care nu se strădu-
iește să cunoască explicația com-
plexelor fenomene ale vieții sociale
contemporane, orientarea societății
omenești, viitorul ei. Din opera lui
Lenin, mai complet decît de ori-
unde, poate fi însușită marea și
simpla învățătură .a socialismului
științific, a științei despre revolu-
La școala medie nr. 1 din orașul UHa novsk, clasa în care a învățat V. I. Le nin a fost transformată în muzeu.


educatori — și plirță de răspundere
este ea dacă ne gîndim cît de înalt
umane trebuie să fie trăsăturile de
caracter pe care, prin munca noas-
tră, sîntem chemați să le-formăm
tineretului 1 Cu cît măi grea — dar
și mai plină de bucurii — ne apare
această muncă de șlefuitori de ca-
ractere, dacă ne gîndim căror exem-
trebuie să ne
elevii noștri.
Să-i educăm
Încredințați în
al dragostei și
țele creatoare
un sfat scurt și limpede. Nici înain-
te și nici măcar după revoluția so-
cialistă, cînd a devenit conducătorul
nu numai al partidului dar al statu-
lui întreg, nu s-a abătut de la linia
sa de conduită. In anii de lipsuri și
mari greutăți din timpul și după răz-
boiul civil el nu și-a îngăduit să se
bucure de situația pe care o avea, ci
a îndurat aceleași lipsuri ca întregul
popor. Punctual și disciplinat, mun-
cind organizat, stăruitor și cu o ne-
întrecută perseverență, nici cînd me-
dicii îi dădeau cu zgîrcenie voie să
lucreze n-a renunțat la programul
sau de muncă. Nu-i placeau festivi-
tățile; atunci cind, în calitatea pe
.care o avea în partid și în stat, după
octombrie 191/, lua cuvîntul în adu-
nări 'nari, avea aceeași sobrietate, a-
ceeași simplitate și măsură pe care
muncitorii o văzuseră la el și înainte
de revoluție.
Cît de mult avem de învățat din
această modestie a lui Lenin I Cît d?
mult ar putea să folosească tinereiu-
lui nostru — în câlirea voinței sale,
în pregătirea sa pentru o viață cum-
pătată, in care să caute bucurii pro-
funde, nu sclipiri superficiale, satis-
facții orgolioase și efemere — acest
înalt exemplu de modestie, sobrietate
și muncă pe care ni-1 oferă viața lui
Lenin.
Cu toată această notă sobră, firea
lui Lenin nu era posomorită. Dimpo-
trivă. El glutneă mult, întreba cu in-
teres pe cei cu care vorbea despre
cele mai diferite lucruri, asculta cu
multă atenție ce-i spuneau cei ce ve-
neau la el și avea minunatul dar. ca,
fără familiarism, dar cu o vădită pre-
țuire pentru oameni, să creeze în ju-
rul său o atmosferă lipsită de încor-
dare, de rigiditate, un climat propriu
unei discuții sincere și directe. Acest
fapt a fost remarcat de toți cei ce au
avut fericitul prilej de a vorbi cu Le-
nin, de a trăi în preajma sa. Neuitate
sînt convorbirile sale cu ostașii simpli
în timpul revoluției, cu delegațiile de
țărani sau cu oamenii întilniți întîm-
plător și pe care-i asculta cu i^abdare,
carora știa să le pună întrebarea cea
mai potrivită pentru a-i ajuta să în-
țeleagă, sub învelișul pestriț de fapte
și păreri, miezul adînc al lucruri-
lor.
Cine nu-și amintește acea emoțio-
nantă și simplă înlîmplare fugară, din
anii plini de problemele grele ale re-
facerii țării, după războiul civil, cînd,
nală în fața poporului, în fața isto-
riei, dacă în iureșul muncii istovitoare
pentru refacerea economică, pentru
găsirea metodelor de construire a so-
cialismului, pentru combaterea duș-
manilor ascunși după fraze încîlcite
el găsea totuși timp să rezolve și pro-
blema asigurării condițiilor mai bune
de trai și de muncă pentru unii oa-
meni de știință care încă nici nu se
arătaseră a fi prieteni ai puterii so-
vietice, dar reprezentau un neprețuit
tezaur de cunoștințe pe care, cu vre-
mea, cei mai mulți — spre cinstea
lor — le-au pus în slujba socialismu-
lui.
Neuitată este grija lui Lenin pen-
tru creșterea și educarea cadrelor de
revoluționari, grijă manifestată încă
din anii formării partidului și cres-
cută in anii puterii sovietice. Lenin
știa nu numai ce să ceară, ci și cum
să le ceară să muncească celor din
jurul său, celor ce aveau posturi de
răspundere. Asculta atent ce i se spu-
nea, dar surîsul ironic și viu care-i
juca în ochi nu prevestea nici un fel
de îngăduință pentru cei nepriceputi
sau șovăielnici și devenea fulger de
neîndurat pentru răuvoitori și duș-
mani.
Prețuirea lui Lenin față de oameni
era atît de sinceră și puternică, în-
cît trezea în inimile celor ce-1 cunoș-
teau sau măcar auzeau despre el o
puternică încredere și dragoste. Pri-
mea nenumărate scrisori, în care oa-
meni simpli, de oriunde, îi verbeau
pe față, deschis și fără sfială, despre
problemele lor. Nu mulți au fost con-
ducătorii iubiți cu o asemenea dra-
goste caldă, de la om la om, cărora
să li se fi oferit asemenea daruri mo-
deste dar înfrumusețate de calda dra-
goste omenească, așa cum i s-au ofe-
rit lui în anii de foamete și lipsuri
— alimente, o pătură, o haină — și
aceasta din partea unor oameni sim-
pli și necăjiți, care doreau și gîndeau
că astfel îl pot .ajuta pe Lenin în a-
devăr ca pe unul „de-al lor“. Se cu-
nosc multe cazuri de oameni din cele
mai felurite ținuturi ale întinsei U-
niuni Sovietice care erau sincer mîh-
niți — iar altora nu le venea să crea-
dă — cînd aflau că Lenin nu este
„de pe la ei“.
Cum se explică aceasta ? Istoria o-
menirii a mai cunoscut și alte perso-
nalități, genii plămădite din fierberea
înnoitoare la răscruce de vremuri.
Dar inima • oamenilor simpli și
mulți rareori a simțit bătînd alături,
necate „închisori a popoarelor" care
era Rusia țaristă. Patriotismul in-
ternaționalist al lui Lenin se oglin-
dește în paginile operelor sale, în
care el — combătînd șovinismul
oportunist al Internaționalei a Il-a
— precizează că problema națio-
nală se poate rezolva numai prin
eliberarea politico-economică și so-
cială. Dar patriotismul lui Lenin
se vede profund, consecvent și viu
în întreaga sa luptă de teoretician
și de „revoluționar de profesie",
pentru pregătirea și înfăptuirea re-
voluției socialiste. Nu poate fi mai
fierbinte dovadă de patriotism de-
ext lupta plină de abnegație pentru
eliberarea poporului muncitor din
cătușele exploatării omului de că-
tre om. în acest sens, de la Marx
și Engels, eari au fundamentat teo-
retic ideea despre patriotismul co-
muniștilor ca expresia luptei pentru
socialism, I enin .a fost și rămîne
cel mai înflăcărat iubitor al patriei
sale. înfrigurată așteptare de a se
întoarce în patrie simte orice exi
lat — dar a nu fi găsit o clipă de
odihnă pină n-a făurit o patrie li-
ritul dragostei față de patriei
întreaga forță și pricepere, toate
cunoștințele însușite și adîncite
printr-o tenace stăruință în studiu,
toată căldura avîntată a inimii și
toată chibzuință înțeleaptă a minții
sale neîntrecute, întreaga sa viață,
Lenin le-a pus în slujba patriei
sale muncitorești.
Nu este lucrare a sa în care con-
cluzia de bază să nu vădească ma-
rea sa încredere în forța revoluțio-
nară a clasei muncitoare, în capa-
citatea înnoitoare a acțiunilor hotă-
rîte ale maselor populare. Nu este
cuvînt al său care să nu vădească
exigența cu care punea el — față
de partid și față de fiecare comu-
nist în parte — sarcina istorică de
a transforma în mod revoluționar
vechea Rusie într-o înfloritoare pa-
trie socialistă.
Nici încercările grele prin care a
trecut, nici înfrîngerile pe care nu
le-a putut evita — nimic n-a putut
care o desfășurăm ca participanti
activi la opera leninistă de constru-
ire a socialismului în patria noas-
tră.
Acum, cînd se împlinesc 40 de
ani de cînd, în înfrigurat și neîn-
vins iureș revoluționar, muncitorii
și ostașii poporului condus de
Lenin au deschis omenirii întregi
drumul spre fericire, nu putem să
nu simțim cu toții mîndria
participa la lupta pentru care
nu și-a precupețit viața, la
pentru socialism.
Cu 56 de ani în urmă,
scria, vorbind despre sine și
rășii săi de idei ; „Noi mergem în
grup compact, pe un drum ripos
și anevoios, ținîndu-ne strîns de
mînă. Sintem înconjurați din toate
părțile de dușmani și sîntem ne-
voiți să mergem mai totdeauna sub
focul lor". Au. trecut doar 56 de
ani de .atunci — și cît de funda-
mental este schimbată azi situa-
ția I Tunurile de pe crucișătorul
„Aurora" au izbit în poarta grea a
istoriei și au deschis-o spre calea
îrisdrită pe care azi sute de mili-
oane de oameni merg, cu steaguri
larg desfășurate, spre victoria so.
clalismului și comunismului, con-
duși de comuniștii cari nu mai sînt
„un grup ce merge pe un drum
ripos", ci o armată victorioasă.
Victoriile socialiste ale zilelor
noastre adeveresc profeticele cuvinte
; le lui Lenin referitoare ia rolul de
avangardă a) proletariatului rus
in îndeplinirea sarcinii de a înfăp-
tui revoluția socialistă.
De aceea, din partea noastră ca
educatori ai tineretului nici un pri-
nos de recunoștință și dragoste n-ar
fi mai trainic și mai de preț față
de patria socialismului victorios.
Uniunea Sovietică, față de Parti-
dul Comunist al Uniunii Sovietice,
față de Lenin, făuritorul statului
socialist și al Partidului Comurțist,
decît munca noastră pentru a sădi
în conștiința fiecăruia dintre elevii
noștri dorința hofărîtă de a încerca
să se poarte, să muncească și să
lupte ca Lenin. Nu vom putea noi,
profesorii, să înălțăm lui Lenin un
monument mai luminos și mai ne-
pieritor decît făurirea unui tineret
care să învețe de la Lenin cum
să-și iubească poporul și cum să
lupte pentru viața fericită a tutu-
ror oamenilor muncii.
Prof. univ. FLORENȚA RUSU
IN LUMINA
AMINTIRI
ȘI LEGAMINTE
EXPERIENȚEI SOVIETICE
PENTRU VIITOR
niversarea Marelui Octombrie
A
figura
vorbească în acele momente
cînd
4.5 kilometri. De aceea, la
manifestările
culturale
în aceste
agricultu.
3
îi
în Rusia se punea piatra de hotar
între o lume veche și putredă șl lu.
învățămîntului în țara
la un învățămînt mistic
incorsetat de principii
gîndirea logică și liber-
îmi da prilejul să înnod
laltă amintiri și gînduri
au lansat
gogii din
duiesc să
cerințelor
stre, alături de
adînca bucurie
lizări dobîndite
tice. împreună
cadrul lecțiilor să sprijine
transformarea socialistă a
toți oamenii muncii,
pentru uriașele rea-
de popoarele sovie-
cu ei, aduc prinosul
student
istorie
conținutul
noastră. De
și idealist,
care frînau
pedagogii
desfășoa-
mea nouă, a
progresului.
Și nu am
vreme după
al vremurilor
cute cu realități prezente și cu
nunate perspective de viitor.
se
de
na le
Pînă
două
țări.
nizează excursii
unități etc.
Mul(l dintre
raionului Roșiori
noaptea, vreo treizeci de copii
teptau, în clasa neîncălzită, ora
istorie. Profesorul întîrzia însă,
cuprinsese pe toți o neliniște.
omului care, în sfîrșit, intră în clasă.
Palid, dar cu privire arzătoare, păși
spre catedră, aruncă pe ea catalo-
spunea
deose-
deau în marea țară vecină,
înțeles deplin nici cînd am
Comunul Zîmbreasca
întinde pe o lungime
oît
ele.
Așa
An.
Iile
Jo-
fost
chemarea, pcda.
comună se stră.
fie la înălțimea
ei.
aș-
de
Ne
Un
lao-
tre-
rm-
1. DRAGOMIRESCU
profesor la școala medie nr. 11
„Dimitrie Canlemir'* — București
liceul, nici chiar
apoi profesor de
Abia odată cu
noastre am avut
aflu, să văd, să
libertății, fericirii și
în frunte
Berbicenl,
Nu l-am
terminat
fiind și
cunoscut încă multă
aceea adevăratul sens
noi, care se plămă.
agriculturii, să lege
mai strîns activitatea
vilor de viața satelor,
procedează, de pildă,
gela Badea șl Elena
noastră, ne
care tremura
a pornit re-
țineți minte,
din celelalte
lăsat Insă
Astăzi, în
siatele Fun-
pe circumscripții,
acum au avut loc
asemenea manifes.
gul și, venind în fața
spuse cu un. glas în
emoția : „Măi băieți...
voluția în Rusia I Să
eliberarea patriei
posibilitatea să
citesc., să înțeleg
Succese
n vara anului 1956, cind a apărut
Hotărîrea partidului șj guvernului
cu privire la Îmbunătățirea învăță,
mîntuiui de cultură generala —
hotarire care prevedea introducerea e-
lementelor politehnice în școlile noas-
tre — îti rîndurile învățătorilor și pro.
lesorilor s-a simțit multă însuflețire.
Cei mai mulți dintre ei cunoșteau suc-
cesele obținute de școala sovietică pe
drumul politehnizării învățămîntului
și se bucurau că vom începe și noi să
mergem pe același drum, să dăm ele-
vilor noștri o pregătire mai complecta,
mai multilaterală pentru viitoarea lor
muncă de constructori ai socialismu.
lui.
Pornind pe această oale, noi a>n a-
vut posibilitatea să folosim metode
deja verificate, să evitam încercări
care s-au dovedit a nu fi eficace. Pe-
dagogii noștri aplică în condițiile spe-
cifice ale țării noastre experiența so-
vietică în ceea ce privește predarea
bazelor științelor, organizarea lucră-
practice a arătat
de asemenea că a.
cestea aduc o contribuție însemnată la
ridicarea generala a nivelului de pre-
gătire a elevilor. Intr-adevăr, dacă ni.
căieri nu s-a semna bat vreun oaz
cînd un elev să fi obținut la lecții
note proaste din oi uza lucrărilor prac-
tice, în schimb, eu lost nu puține ca-
zurile cînd elevi care manifestau un
interes scăzut față de studierea știin-
țelor naturale, a fizicii, chimiei, geo-
metriei. au început să se intereseze
de aceste discipline tocmai pentru că
au fost atrași de munca practică și
s-au convins că noțiunile
teoretice pe
care le studiază în clasă sînt neapă-
rat necesare în orice iei
de muncă.


rjlor practice în
Întreprinderi, pe
le, în cercurile
etc. Lucrările
sint de un mare
atelierele școlare. în
parcele experiinenta-
tehnice ale elevilor
pedagogilor sovietici
folos cadrelor didac-
tice din țara noastră în lămurirea u-
nor probleme teoretice și practice pri-
vitoare ia conținutul invățămintului
politehnic, aa raportul dintre acesta
și invățămintul iproi'esional etc.
Deși școala noastră se găsește de a-
bia la începutul realizării învățămîn-
tmui politehnic, unele succese însem-
nate au și fost obținute în această di-
recție, datorită in mare măsură toc.
ma» acestui ajutor pe care l-am primit
din partea școlii sovietice. S-a dovedit
și în acest domeniu cite lucruri tru-
inoase se pot realiza într-un timp
scurt atunci cînd se pornește pe căi
deja încercate, când exista entuziasm
șt dorința de a înlaptui lucruri mari,
convinse de necesitatea introducerii
elementelor de politehnizare în școală,
multe colective pedagogice au pornit,
cu mijloace uneori destui de modeste,
cu sprijinul părinților, al întreprinde-
rilor, al oamenilor muncii la organi-
zarea unor ateliere școlare, la înzes.
trarea lor, la desfășurarea lucrărilor
practice cu elevii.
Am avut nu de mult prilejul să stau
de vorbă cu tovarășul Vasile Bâr-
na, directorul școlii medii nr 1 din
orașul Mediaș. Aceasta este una din
primele școli din țară în care au fost
organizate ateliere școlare. „Citisem
într-o revistă sovietică — mi-a poves.
tit tovarășul Barna — despre experi-
ența unei școli medii din U.R.S.S.
cu privire ia activitatea practică
a
elevilor în atelierele de lăcatușerie și
tîmplărie, Ce interesant I — îmi spu-
neam eu. Elevii acestei școli au posi-
bilitatea ca. odată cu terminarea în-
vățăturii, să-și aleagă cu ușurință o
profesiune și să și-o însușească lesne,
căci ei capătă chiar în școală dragos-
te față de munca fizică si pregătirea
necesară. Am hotărît să organizăm si
noi, în școala noastră, ateliere. Con-
ducerile întreprinderilor din orașul
nostru ne-au ajutat șl iată că acum
avem ateliere înzestrate cu tot felul
de scule și chiar cu un strung pe
care elevii învață să-l mînuiască".
Școala medie nr. 1 din Mediaș nu
constituie un caz izolat, In sute
de școli de 7 ani și medii din țară au
fost organizate lucrări practice cu e-
levii fie în atelierele școlare, fie in
întreprinderi, în stațiunile de mașini
și tractoare etc. In alte sute și sute
de școli se desfășoară lucrări pe par-
celele experimentale și se dobîndesc
însemnate succese în pregătirea agri-
, colă a elevilor.
Fără îndoială, în desfășurarea lucră-
rilor practice de atelier și pe parcelele
experimentale se mai întîmpină nu pu-
ține greutăți, se manifestă lipsuri. Cu
toate acestea, lucrările practice ne dau
de pe acum posibilitatea de a trage
unele conoluzii deosebit de importante,
de utile pentru viitor. Experiența
a arătat că. dacă lucrările prac-
tice se desfășoară pe baza unui
plan de muncă, dacă maiștrii sau pro-
lesorii oare conduc lucrările știu să
evite caracterul meșteșugăresc și să
stabilească o legătură strînsă între
activitățile practice și cunoștințele teo.
retice ale elevilor, aceștia pot să ca-
pete chiar într-un timp relativ scurt
cunoștințe și deprinderi politehnice va-
loroase și utile. Mulți elevi și-au și
însușit în mod satisfăcător priceperea
de a efectua diferite operații de prelu.
crare a lemnului, a tablei, a sîrmei,
a oțelului, știu să taie cu fierăstrăul,
să lucreze cu dalta, cu rindeaua, să
execute îmbinări simple prin cuie și
sâ asambleze piese de lemn, să în-
doaie, să găurească și să lipească
piese de tablă, să taie și să pilească
fierul etc. Mulți dintre ei știu să mi-
nuiască unelte simple agricole, să
execute lucrări de pregătire a solului,
să semene, să îngrijească semănătu-
rile, să răsădească etc.
Experiența desfășurării lucrărilor
în orice narnură a iproducției.
Lucrările pnactice ale elevilor au a.
rătiat încă un fapt deosebit de însem-
nat — și anume, că ele pot aduce o
contribuție deosebit de mare în îm-
bunătățire,a educației elevilor. Intr-a-
devăr, s-a dovedit că în procesul
muncii elevii devin mai disciplinati,
mai conștiincioși. mai (Punctuali. Ei
încep să prețulască mai mult munca
fizică, ca-pătă o atitudine sănătoasă
fată de avutul obștesc, fată de pro-
prietatea socialistă. învață să lucreze
laolaltă, să se comporte ca adevărati
tovarăși.
Urmîndu.se exemplul școlii soviet!,
ce, în vacanța trecută s.ia introdus la
noi, pentru prima oară, practica în
producție a elevilor în uzine, în gos-
podării agricole colective, în gospodă-
rii agricole de stat, stațiuni de mașini
și tractoare. Grupe de elevi au avut
posibilitatea să cunoască astfel nemij.
locit cele mai variate aspecte ale pro-
cesului de producție, să vadă cu ochii
lor cum funcționează anumite mașini,
unelte său instalații despre care citi-
seră în cărți. Elevii școlii medii nr. 23
din Gaphaia, de pildă, care șiuau des.
fășurat practica la uzinele „Mao Țze-
dun", au trecut — pe baza unui plan
întocmit în comun de către școală și
specialiștii din uzină — prin toate sec-
țiile acesteia. Ei au avut prilejul sa
vadă aci diferite tipuri de prese, de
strunguri, raooteze și alte mașini, au
putut urmări procesele tehnologice ce.
le mai variate. Multe din legile fizicii
și ch'inici pe care ei le studiaseră îna.
inie în clasă 1' s-au clarificat pe de.
pliu abi>a in uzină. Și toate datele,
toate observațiile culese acolo coriști,
tuie acum, pentru profesori, un ade-
vărat „material didactic", folosit din
plin in clasa, la curs. Elevii au căpă.
tat în uzină și unele deprinderi prac-
tice și — ceea ce este lără îndoiala
foarte important — au avut prilejul sa
cunoască îndeaproape munca creatoare
a muncitorilor, să vadă cu ochii lor
unde și cum se făuresc bunurile ma-
teri a le.
Atrași de munca practică, de pro-
blemele tehnicii — de multe ori cniar
pasionați pentru aceste probleme —
elevii lucrează intens în cercuri, care
le dau posibilitatea să.și inaniieste ta-
lentele, să-și arate dibăcia, să-și va-
lorifice inițiativa, spiritul de creație.
La Timișoara, de pildă, „tinerii chi-
miști" din cercuri știu să prepare tot
felul de „produse" — cerneală, cremă
de ghete, miere artificială și multe al-
tele care-i uimesc pe colegi și pe pă-
rinți. Tinerii tehnicieni de la școala
și chimie sau formule matematice, nu
puteau indica uneori nici măcar un
singur exemplu de modul cum se a.
plică acestea în industrie, agricultură,
transport etc. Acum, înseși progra-
mele de învățămînt și manualele șco-
lare, în oare este valorificată din plin
experiența sovietică, acordă tot mai
multă atenție împletirii cunoștințelor
teoretice cu aplicațiile lor în pnactică
In școli se rezolvă mai multe pro-
bleme cu conținut practic, se insistă
asupra unor teme menite să lămu.
rească elevilor bazele producției mo-
derne. Bunăoară, profesorii lămuresc
elevilor construcția și funcționarea u-
nor mașini și mecanisme .importante,
le arată cum se folosesc diferite for-
me de energie, le fac cunoscute meto-
dele de obținere industrială a unor
substanțe organice și neorga-nice, îi
familiarizează cu problemele agrobic-
logici, ale zootehniei și agrotehnicii.
Pregătim astăzi, în școlile noastre,
un tineret oare va fi în stare să lu-
creze cu tot mai bune rezultate în
producție, pentru că încă de pe bău
cile școdii începe să cunoască tainele
ei, problemele șl perspectivele ei. - Și
dacă în munca noastră pentru crește,
rea unui asemenea tineret pățim de
la început cu fermitate — aceasta o
datorăm marilor noștri prieteni din
Țana Socialismului care, și în această
privință, ca și în toate celelalte, nu
precupețesc sprijinul și ne aiută să
ajungem
tot atît
și ei.
cît mai curind la rezultate
de strălucite cum au aiuns
Prof. M. FLORESCU


...Mă întorc în urmă cu 40 de
ani. Prin negura vremurilor de mult
trecute, mă văd elev de liceu în
orășelul zguduit de războiul care își
trăia ultimele clipe pe frontul din
apropierea lui, într-una din zilele lui
noiembrie 1917. îmi amintesc și
acum de cerul plumburiu, din înal-
tul căruia cernea o ploaie măruntă
și pătrunzătoare. Zgribuliți de fri-
gul înăsprit de vîntul umed și rece
care suflase cu înverșunare toată
fel de presimțire parcă îmi
că se întîmplase totuși ceva
bit
Și n-am să uit niciodată
de început de noiembrie, undeva în-
tr-o sală de clasă friguroasă și rece.
De atunci aniversarea zilei de 7
Noiembrie este și pentru mine una
din cele mai mari sărbători, o sărbă-
toare care mă leagă tot mai strîns de
popor și mă face să muncesc și să
lupt cu tot mai multă hotărîre pen-
tru fericirea lui.
Și dacă astăzi pot într.adevăr să
muncesc mereu mai bine, mai cu
folos — aceasta se datorește faptu-
lui că la temelia școlii noastre stau
ideile luminoase ale Marelui Octom-
brie, stă învățătura marxist-leni.
nistă, care ne dă posibilitatea nouă,
pedagogilor, să creștem un om nou,
corespunzător noilor vremuri, stă
experiența școlii sovietice, care mer-
ge de 40 de ani pe acest drum, ob-
ținlnd succese uriașe.
A fost schimbat cu desăvîrșire
medie nr. 22 din București au
studiat
motorul cu combustie internă și au
doblndit astfel cunoștințe toarte va-
loroase în legătură cu construcția și
funcționarea lui.
Foarte multe cunoștințe dobîndesc e.
levii șl cu prilejul excursiilor și vizi-
telor în producție. Organizate în vede-
rea studierii anumitor probleme legate
de cunoștințele predate la lecții, aceste
excursii îi familiarizează pe elevi cu
multe aspecte concrete ale muncii în
fabrici și pe ogoare. Excursiile făcute
de elevii școlii medii din Bîrbad, de
pildă, la fabrica de rulmenți din ora.
șui lor, de elevii școlii medii de 7 ani
din Bistrița la Hidrocentrala de ia
Bicaz, de elevii școlilor din Reșița la
uzinele din localitate sau de elevii din
orașul Ploești la unitățile petrolifere
i-au ajutat să înțeleagă mai adînc cu.
noștințele de fizică și de chimie, i-au
făcut să se apropie inai mult de mun-
citori, le-au trezit dorința să lucreze
ei înșiși in producție.
In toate aceste activități, călăuza
principală a pedagogilor noștri o con-
stituie experiența colegilor lor sovie.
tlcl. Și tot de la ei învață profesorii
noștri cum să Introducă elementele de
politehnizare nu numai în cadrul Iu.
crărilor de laborator sau al activită-
ților în alara clasei, ci în însuși pro.
cesul predării lecțiilor. Este un lapl
binecunoscut, într-adevăr, că pînă nu
de mult, oa urmare a influentelor ră-
mase din școala veche, predarea mul-
tor teme la fizică, chimie, matemati-
că, biologie avea un caracter formal,
întrucît cunoștințele transmise elevilor
nu erau legate de aplicațiile lor in
activitatea practică. Acest fel de pre-
dare a avut drept rezultat faptul că
absolventi ai liceelor, care știau foarte
bine să enunțe diferite legi din fizică
Al IV-lea Congres
al sindicatului nostru
(Urmare din pag. I)
predarea obiectelor respective tn fata
elevilor și sprijinul pe care-l pot da
părinții în vederea asigurării succesu-
lui ba învățătură al copiilor lor. Cu
acest prilej li s-au dat părinților si
o serie de îndrumări privind modul
cum trebuie să ajute sl să-șl contro-
leze copiii în pregătirea lecțiilor.
Comisia muncii profesionale de
masă tine o strînsă legătură cu co-
lectivul cabinetului metodic -al școlii,
pentru a contribui Ia realizarea sar-
cinilor cuprinse în planul Iul de mun-
că. Acest olan. întocmit cu sprijinul
comisiei muncii profesionale, prevede,
între altele, antrenarea cadrelor di-
dactice în munca de cercetare știin-
țifică. Comitetul sindical de instituție
sprijină pe învățători și profesori tu
întocmirea unor «eferate cu caractei
pedagogic, în organizarea unei expo-
ziții pedagogice permanente, în re-
cenzarea unor cărți pentru copil ș.a.
Invățînd din bogata experiență a
organelor sindicale sovietice, comite-
tul de Instituție folosește în munca sa
metoda aplicată de comitetul de ins-
tituție de pe lîngă școala nr. 113 din
Moscova — șl anume, metoda denu.
mită ,,O zi din viața școlii". Datorită
acestei metode, oare constă în parti-
ciparea tuturor membrilor de sindicat
la controlul reciproc în școală, se tn-
Jntură deficiențele care scapă, uneori.
din
atenția conducerii scolii.
Prof. IOAN COMANESCU
președintele comitetului sindical
de instituție de pe Ungă școala
pedagogici din Oradea
Lucrînd în atelierele care s-au înființat pe lingă școli, elevii își în-
sușesc numeroase deprinderi practice, apliclnd cele învățate la lecții
pregătindu-se astfel mai bine pentru viitoarea lor muncă în producție
In clișeu: în atelierul de tîmplărie al școlii medii mixte nr. /
lae Bălcescu“ din Capitală.
Și
Invățînd de la prieteni
Fă amintiți, desigur, peisajul e-
moționant al unei clase cu
elevi „dintr-a intîia"', imbră-
cați in uniforme curate, cu-
minți și ahniați la capătul bănci-
lor, urmărind cu ochii mari poves-
tea „Scufița Roșie" sau incercind
să afle cite vrăbii rămtn pe cracă
dacă au fost patru și au zburat
două. O astfel de clasă iți aminteș-
te de un sanctuar, iar gindul de a o
tulbura de o impietate. Această sen-
zație vine, printre altele, și de la
faptul că simți că aici este un labo-
rator in care se lucrează cu cea
mul fină și mai delicată substanță.
Aici se modelează aluatul uman in
care pionierii din detașamentul ei
o poartă cu elevii de la o școală
elementară din Cernăuți, despre da-
rurile pe care le-au primit de aco-
lo și despre acelea pe care le-au
trimis. Odată, pionierii din Cernăuți
.au povestit, printr-o scrisoare, celor
din lași despre felul cum au orga-
nizat o excursie. In urma acestei
scrisori, detașamentul școlii medii
nr. 4 a făcut o excursie asemănă-
toare,
foarte
Din
roate
ei.
care a fost foarte frumoasă,
interesantă și...
păcate, a sunat. Tov. Agrtgo-
trebuie să plece la pionierii
Fiindcă știu că pauzele
prima lui formă — și de felul
este lucrat acum depinde toată
voltarea lui viitoare, lată de
munca învățătorilor cu elevii
clasa intîia este una dintre cele
dificile și iată de ce tovarășa .
Avădanei, care predă la clasa 1
cu in
dez-
ce
din
mai
Ana
a
școlii elementare de pe Ungă Insti-
tutui pedagogic de învățători
lași, caută in permanență noi
noi metode de muncă. După
mărturisește dinsa, in această
vință cel mai prețios ajutor
din
Și
cum
pri-
i-a
fost experiența învățătorilor sovie-
ti ci.
La prima vedere lucrurile
simple. O învățătoare spune
copii o povestioară de-atitea
spusă. Observi insă în treacăt
par
unor
ori
că
învățătoarea iși ilustrează povesti-
rea cu niște poze pe care le fixează
pe rind pe tablă, recompunind din
fragmente o prezentare plastică
intregn povestiri. Mai observi
a
că,
la urmă, ea scoate de sub catedră
niște măști de carton, cu ajutorul
cărora dramatizează
aceeași poves-
lire. La o altă oră ai să observi, poa-
te, că elevii învață să scrie și să
citească ajutindu-se de niște litere
de carton. Cită muncă, cite eforturi
se ascund înapoia acestor lucruri
simple I
Tov. I. Petrescu, directorul Insti-
tutului pedagogic de învățători, s-a
întors nu de mult din Uniunea So-
vietică. cu un noian de impresii și
planuri de viitor. „Este o datorie de
onoare pentru pedagogii sovietici —
ne spune dinsul — ca cei mai virs-
tnici, cu mai multă experiență, să
ia asupra lor îndrumarea celor ti-
neri, să-i ajute să biruie greutățile
pe care le intîmpină in muncă. în-
cepem să facem și noi la fel și nu
mă îndoiesc că vom obține rezulta-
te bune. Din ceea ce am văzut in
Uniunea Sovietică doresc să reali-
zăm și următorul lucru : un cabi-
net metodic al școlii, organizat pe
comisii de obiecte. Vom alcătui
grupe de profesori de la 2-3 disci-
pline înrudite. Prin interasistențe,
profesorii vor urmări îmbunătățirea
conținutului științific al lecțiilor, pe
baza unor teme. După aceea vom
discuta in ședințele consiliului pe
dagogic și vom stabili ca metoda
cea mai bună sau laturile cele mai
bune ale diverselor metode să fie
folosite pe viitor de toate cadrele di-
dactice".
Desigur, aceste proiecte vor găsi
printre profesorii Institutului peda-
gogic un mediu prielnic de realiza-
re. fiindcă folosirea experienței so-
vietice are aici o mai veche tradiție.
Profesorul de istorie, de pildă, fo-
losește de mult timp la lecțiile sale
metoda referatelor, pe care a aflat-o
intr-un număr al Analelor romino-
sovietice, iar profesorul de pedago-
gie s-a inspirat în organizarea ca-
binetului pedagogic din sfaturile pe
care i le-a dat directorul școlii nr. 1
din Chișmău, cu prilejul unei vizite
la lași.
a școala medie nr. 4 profesorii
sînt la ore. In cancelarie o
găsim numai pe instructoarea
superioară de pionieri, Vero-
nica Agrigoroaie, încîntată că are
cui povesti despre corespondența pe
scurte, mă grăbesc să stau de
bă cu profesorii care intră in
celarie.
Tov. Soma Albu, profesoară
sint
vor-
can-
de
științe naturale, îmi arată ce mult
ti folosesc metodicile sovietice pen-
tru predarea zoologiei și botanicii.
Cit despre felul interesant in care
s-a organizat munca in laborator —
pe baza lucrului pe grupe, datorită
căruia se
(ele chiar
in muzeul
sectare pe
un secret.
pot satisface toate cerin-
cu material puțin — sau
școlii — cu ierbare și in-
terne — aceasta nu este
fiindcă el poate fi aflat
de oricine, cu ușurință, din două
curți sovietice „Predarea biolog.ei
în școală" și „Organizarea muzeu-
lui școlar". Se pare insă că este un
secret — cel puțin pînă se realizea-
ză — proiectul de a face schimb de
materiale didactice cu o școală din
Uniunea Sovietică. Și la geografie
se folosește larg experiența sovieti-
că. Profesoara Lidia Gugiuman a
învățat limba rusă și poate consul-
ta in original revistele de speciali-
tate „Vokrug sveta" și „Gheogra-
fia v șkole". / se întîmplă adesea
să țină, la ședințele cer .ului pe-
dagogic, scurte informări despre cu-
prinsul qcestor reviste, .o și despre
ultimele cuceriri științifice ale
grafilor sovietici.
’n orele de după amiază,
vitatea casei pionierilor
lași se desfășoară din
Oare aici ce se folosește
geo-
acti-
din
plin,
din
experiența sovietică ? Ma gindesc
că însăși experiența acestei case
a pionierilor este un exemplu pi a-
plicării experienței sovietice in
meniul educării copiilor.
Intr-una din încăperile casei
găsesc cîteva daruri primite de
onierii ieșeni de la prietenii lor
Țara Socialismului. O băncuță
do
se
pi-
din
in
miniatură și două modele executate
la traforaj mă uimesc prin exacti-
tatea, migala și arta cu care sint
lucrate. Pinza subțire de traforaj
a lăsat, intre zecile de înflorituri, o
distanță care abia dacă depășește 2
milimetri. Poate nici n-ai bănui că
aceste minuscule opere de artă sînt
creația unor mlini de copii, dacă e-
tichetele, lipite discret Intr-un col-
țișor, nu ar trăda un scris copilă-
resc : „Rumînskomu drugii ot Pro-
duna Stepana", prietenului ro-
min de la Prodan Stepan. La rîn-
dul lor, pionierii romlni le-au
pregătit prietenilor de departe da-
ruri tot atît de frumoase: machete
complicate de nave de diferite pro-
porții, aeromodele cu linii suple și
fine, de cele mai diverse tipuri, fel
și fel de mici realizări, rod al unei
munci îndelungate și sîrguincioase.
...Intr-o încăpere alăturată vi-
brează sunetele unei viori. Aici e
cercul de muzică. Vreo cîteva fetițe
invață să mînuiască arcușul. Imi
arunc ochit pe caietul pe care-l au
in față. „Folosim metoda sovietică
a lui Radionov și Gregorian — îmi
spune profesorul de muzică — este
cea mai lesnicioasă, căci dă copii-
lor posibilitatea să înceapă studiul
digitației nu în gama do major, ci
în mod simultan în trei game".
La cercul de coregrafie, repetiția
este în toi. O duzină de fetițe re-
petă cu convingere, după o melodie
cintată la pian, o serie de mișcări
ritmate. Profesoara Elena Rugină
lucrează cu ele de zor Și abia își
permite un răgaz de citeva clipe, in
care ne spune că, de fapt, nu are
un manual de coregrafie, dar se
folosește de o lucrare sovietică des-
pre gimnastica artistică, de Ștska-
reva, in care se găsesc și noțiuni de
balet.
J m notat aici, tn cîteva rinduri
/I impresii fugare de la citeva
2. -X școli din lași. Sint date Și
fapte care ilustrează numai
într-o mică măsură, prin citeva e-
xemple, însemnătatea pe care o are
pentru noi bogata experiență a pe-
dagogiei sovietice, rod al unor în-
delungate căutări și cercetări.
losind
noastră
drumul
cese.
această experiență,
Fo-
școala
înaintează cu pași repezi pe
unor noi realizări și suc-
B. OCTAV
dragii mei, că vremuri mari așteaptă
omenirea. Da, da... vremuri mari"...
Și, proptindu-se în coate pe margi-
nea ferestrei, își pironi privirea în
negura de afară.
Mult timp n-am înțeles semnifi-
cația cuvintelor bătrînului meu das-
căl de istorie. Nu mi-am putut da
seama ce gînduri îi fnămîntau min-
tea, ce sentimente l.au făcut să ne
atîtea și atîtea lucruri care-mi ră-
măseseră necunoscute înainte. Și de
atunci, în fiecare an, ariiversînd lu-
minoasa sărbătoare a Marelui Oc-
tombrie în condițiile transformărilor
uriașe care s-au petrecut și se pe-
trec necontenit în țara noastră, în-
țeleg tot mai adine sensul cuvinte,
lor rostite de fostul meu dascăl
acum 40 de ani, într-o zi ploio-isă
tatea de interpretare, s-a trecut la
un învățămînt care asigură dezvol-
tarea multilaterală a personalității
omenești. Școala noastră li înar-
mează azi pe elevi cu cunoștințe
științifice legate strîns de activitatea
practică, de viață. In direcția aceasta,
ca și in multe altele, primim un aju-
tor larg d'n partea pedagogilor so.
vietici, care ne împărtășesc cu dra-
goste prietenească experiența lor
cu prilejul întâlnirilor directe, fie
prin cărți, broșuri și reviste, fie
prin materialul didactic pe care ni-1
pun la dispoziție sau prin atîtea și
atîtea alte căi.
In aceste zile, cînd sărbătorim cea
de a 40-a aniversare a Marii Re-
voluții Socialiste din Octombrie, îmi
manifest și eu, alături de toți peda-
gogii din toate școlile patriei noa-
meu de recunoștință pentru ajutorul
frățesc, dezinteresat pe care l-am
primit și îl primim în lupta pentru
o școală nouă. Pentru noi toți, a-
ceastă mare sărbătoare este prilej
de a face legămînt că vom întări
necontenit munca noastră, educînd
■ pe elevi în spiritul ideilor revolu-
ției, făcînd din ei patrioti înflăcă-
rați, oameni destoinici, care, să iu-
bească munca și pe cei ce muncesc,
care să fie oricînd gata să slu-
jească poporul.
BIUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIlIlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllN	llllWllllllllllllllllUIlIllllllllUIIIIIIIWIIIIIIIIIIIIUIIIUIHlHhlIllllllllltailllllllllW
FAPTE SEMNIFICA TIVE
(Urmare din pag. I)
O vorbă din popor spu.
ne că ..Cine dă
mește",. Așa s.a
prl.
întîm-
plat și la Coș-a va. învăță,
lorii și profesorii au or.
ganizat excursii cu elevii
la pădure,
în spate
Elevii purtau
tră istute
ghiozdane goale. S-au
tors cu ele pline cu
mîntă
nesc,
fructe
le-au
de salbă, lemn
sînger, castane
sau
In.
să.
oii.
Și
de tuia, pe oare
trimis în dar mun.








citorilor de ba ocolul sil-
vic : „Voi ne ajutați pe
noi, copiii, noi vă ajutăm
să creșteți pădurile", A.
ceasta era semnificația
darului elevilor.
Gestul
răspuns,
premiat
dăruit o
n-a rămas fără
Ocolul silvic La
pe elevi și le.a
minge de volei.
La rîndul lor, elevii, aju-
tați de profesori, organi.
zează acum pentru ocolul
silvic un muzeu al dău.
nătorilor pădurilor (ION
ENAȘESCU).
preciind Importanța
acțiunii de culturali,
zare a maselor, sec.
ția de învățămînt și
cultură a sfatului popular
ol regiunii Baia Mare a
întocmit din timp un larg
plan de măsuri în aceas.
tă direcție. Spicuim cîteva
din prevederile Iui : reor-
ganizarea colectivelor de
conferențiari. îmbunătăți,
rea activității în cercuri-
le de cultură generală
(geografie, științele natu-
rii, astronomie etc.). în
cercurile de aplicații pnac-
tice (croitorie, cusături,
radio). înființarea unor
cercuri agricole, viticole,
pomicole etc. în funcție de
specificul și cerințele lo-
cale. O interesantă formă
de activitate o constituie
brigăzile științifice ce ur.
mează a fi organizate
după modelul celei ce a
activat în anul trecut în
raionul Sighet. Membrii
brigăzii (intelectuali de dl.
ferite specialități, printre
oare mulți profesori și în.
vățători), deplasîndti-se la
suite, dau răspunsuri și
sfaturi cetățenilor oare
pun întrebări (MAXIMI.
LIAN BOROȘ)
Vasile Luncanu, Gheor-
ghe Grosu și Vasile
Grosu sînt învăță,
tori, directori ai școlilor
elementare din satele Fim.
deni, Chiticeni și Berbi.
ceni, raionul Bacău.
între ei a pornit o ade-
vărată emulație. Fiecare
vrea să obțină succese cit
mai mari și a antrenat
întregul colectiv didactic
tn munca de sprijinire a
cooperativlzăril
rii.
La început.
erau cel din
Datorită în mare parte ac-
țiunii de lămurire dusă de
către cadrele didactice, un
număr însemnat de țărani
din acest sat au intrat în
întovărășirile agricole.
Învățătorii
sate nu s-au
mai prejos,
frunte se află
deni și Chiticeni, unde
procesul de cooperativiza-
re este pe sfîrșite. Un me-
rit deosebit în acțiunea de
convingere a țărănimii din
aceste sate de a porni pe
drumul socializării agri-
culturii revine învățători.
lor Vasile Luncanu
Gheorghe Grosu.
Cu cîntecul și
cui — așa a _______________
denumită chemarea
lansată de pedagogii din
comuna Zîmbreasoa, naio-
nul Roșiori, către toate
școlile din raion, pentru
întărirea contribuției lor la
transformarea socialistă a
agriculturii prin dezvolta-
rea muncii cultural-artis.
tice în rîndurile țăranilor
muncitori. Fiind cel oare
oare aveau loc la reședin.
ța comunei nu puteau lua
parte și țăranii muncitori
din cătunele mai îndepăr-
tate. Atunci pedagogii sa.
tulul au avut o inițiativă
lăudabilă. împreună cu
deputății comunali au or.
ganizat manifestări cultu-
de la școala din comuna
Zîmbreasoa, Andrei Mereu-
(ă de la școala din comu.
nu Drăcșanl, luliana Piei,
muș. Constanța Marlnescu
și Ion Dumitrăchescu de
la școala din comuna Cu-
cuieți și alții care dau e-
levilor lor să efectueze
teme cu date din activita-
tea întovărășirilor și a
gospodăriilor agricole co.
lective din comună, orga.




O altă inițiativă a învă-
țătorilor zîmbreșteni, care
se bucură de mare popu-
laritate în comună, este
gazeta satirică „Moș O.
chilă“. In această gazetă
un moșneag stă parcă de
veghe la tot ceea ce se
întîmplă în comună. Cu
mînia streașină la oclv,
privește în depărtare pes-
te întinderea satului. Un
pionier îl întreabă ce vede.
Atunci moșul îi „răspun.
de“, iar „răspunsurile" Iui
îi fac pe oameni să lucre-
ze mal bine, să vadă mal
limpede lipsurile și să le
înlăture.
Chemarea pedagogilor
din comuna Zîmbreasca
șl-a găsit ecou în preocu-
pările tuturor școlilor din
raion. Fiecare dorește să
cîștige locul întîi. Aceasta
se vede și în munca lor din
școală. învățătorii și pro.
fesorii se străduiesc și în
ră o rodnică muncă de lă.
murire de la om la om.
Mcrgînd acasă la elevii
săi. învățătorul Anton Po.
pescu din comuna Drăc.
șani stă ades de vorbă cu
părinții lor. Așa l-a con-
vins pe făranll muncitori
Constantin și Ion Zorzoa.
nă, D. lonescu, Matei Sta-
na șl Ion R. Vlad să se
înscrie în întovărășire. Ca
și el, învățătoarea Mar-
gareta Dumitrăchescu din
comuna Cuculețl sau învă-
țătorul Ion Milea din co-
muna Baldovinești sînt a.
devărați . agitatori, care
știu să explice convingă-
tor țăranilor muncitori a-
vantajele muncii în comun.
In raionul Roșiori coo.
penativlzarea agriculturii a
luat un puternic avînt. A.
ceasta se datorește șl ac-
tivității cadrelor didacti-
ce, care nu-șl precupețesc
eforturile, aducînd o con-
tribuție rodnică în lupta
pentru o agricultură îna-
intată socialistă (GH. BA-
DESCU).




ULM PATRII DECENII
IiiiiiiiiiiiiiiKiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiniiiiiiiiiinimmiiiiiiimiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiw
i	I
Glorioasa
L-am văzut și l-am ascultat de
citeva ori pe Vladimir llici
Lemn.
îmi amintesc de parcă ar fi as-
tăzi ziua de 3 aprilie 1917, cînd
Lenin a sosit la Petrograd. Timp
de citeva ore am așteptat, eu și prie-
tenele mele — studente ale Insti-
tutului de medicină — alături de
o uriașă masă de muncitori, îol-
dați, elevi trenul cu care trebuia
să sosească llici. Piața Gării Fin-
landeze devenise cu totul neîncă-
pătoare și toate strstaile laterale e-
rau înțesate de lume.
Și iată că, aproape de miezul
nopții, mulțimea începu să se agite.
Răsunară urale. Porni să cînte o
fanfară. Stăteam departe, totuși
l-am văzut distinct pe Lenin pe au.
tomobrlul blindat. Cuvintele lui se
transmiteau în mulțime din gură
în gură și miezul cuvintării lui,
chemarea la revoluția socialistă,
pătrundea adine în popor.
A fost atunci o primăvară de
neuitat : furtunoasă, zgomotoasă,
plină de încordarea avîntului. Și
eu și prietenele mele am petrecut
toată această primăvară literal-
mente pe stradă. Era cu neputință
să rămîi locului undeva, într-o ca-
meră sau în auditoriile institutului,
cînd pe stradă se petreceau aseme-
nea evenimente, de care atirna nu
numai soarta țării, ci poate că și
tr-un costum închis, cu un palton
negru și o șapcă. In timp ce vor-
bea ținea șapca strînsă în mînă.
îmi amintesc cum mă gîndeam că
tot așa ca Lenin se îmbrăca și tatăl
meu — un simplu muncitor. Și din-
tr-odată acest om mi-a devenit atît
de aproape, parcă ar fi fost din
familia mea. Și cuvintele lui Lenin
erau dintre cele mai simple. Am
avut prilejul să ascult mulți ora-
tori, dintre cei mai iscusiți. Îmi
amintesc de unii care știau să in-
fluențeze cu măiestrie sentimentele
ascultătorilor, să le trezească entu-
ziasmul. Dar Lenin influența îna-
inte de toate asupra rațiunii. Cu-
vintele lui iți limpezeau gîndul.
te convingeau prin
rul lor. Tocmai in
trăsătura luminoasă
orator, ca tribun al
forța și adevă-
aceasta constă
a lui Lenin ca
poporului. Sen-
a întregii lumi I
Și tot ceea ce
tot ceea ce îmi
zile turtunoase
este mai însemnat,
amintesc din acele
este pentru tot-
deauna legat de numele și chipul
lui Vladimir llici.
Văd și acum înaintea ochilor
piața din fața palatului Kșesinski.
Jos fremăta o mulțime pestriță.
Erau și burghezi, pe care îi deose-
beai de la distanță de oamenii în
bluze muncitorești și mantăi de
front murdare, erau și ofițeri — dar
erau mai ales
abia sosiți la
șee.
Iată, sare pe
muncitori
Petrograd
și soldați
din tran-
timentul se poate răci, dar înțele-
gerea clară a evenimentelor, con-
vingerea ideologică îl conduc întot-
deauna pe om pe drumul cel drept.
Am înțeles bine aceasta, din pro-
pria mea experiență. In vara anu-
lui nouă sute șaptesprezece am ră-
mas fără lucru. Un avocat liberal,
căruia îi meditam copiii, hotărise că
noi, cursistele (pe atunci studentele
erau numite cursiste), sîntem prea
pornite pe răscoală și m-a conce-
diat pentru a păzi copiii de „in-
fluențe dăunătoare'.
Intîmplător am găsit de lucru la
Kronstadt, la așazisul „Fort al ciu-
mei". In acest fort era un laborator
bacteriologic în care se preparau
vaccinuri împotriva ciumei, tifosu-
lui, dizenteriei. Am început săi lu-
crez acolo ca soră-laborantă. Dar
nici „Fortul ciumei" nu s-a putut
îngrădi în fața revoluției. Apă-
ruse aici un detașament de mari-
port, se afla o secție a laboratoru-
lui' nostru unde erau întotdeauna
pregătiți, în perfectă ordine, cîțiva
saci de campanie cu truse și medi-
camente. Le-am spus aceasta mari-
narilor. Am fugit după un sac, 1 am
umplut vîrf cu pansamente și nuam
întors.
în întuneric, șalupa noastră răz-
batea spre Petrograd. Ne-am oprit
la uzina Berd. Un tramvai ne a dus
pînă la Newski. La colțul cu Li-
teinaia, prin fereastra tramvaiului
trecu un glonte. Am coborît. Mari-
narii se îndreptară spre Marele
Cartier General, mulțumindu-mi că
i-am întovărășit și sfătuindu mă să
' plec in direcție opusă, spre piața
gării Moscova. Acolo se organizau
puncte sanitare. M-am pomenit la
un punct care fusese instalat în
fostul spital Balabinsk (azi „Ok-
tiabrskaia").
Îmi amintesc că primul pe care
a trebuit să-l pansez a fost un ma-
rinar rănit de un glonte care
i-a
străpuns mîna stingă. Aștepta nc-
rtibdător să termin pansamentul și,
apucînd arma, se năpusti in fugă
în direcția Palatului de Iarnă.
Am rămas cîteva zile la Piter,
în mijlocul evenimentelor revolu-
ționare. Îmi amintesc mitingurile
înflăcărate, cuvîntările, discuțiile
închinate victoriei puterii sovietice,
îmi amintesc de primele decrete ale
Guvernului Sovietic lipite pe ziduri
și garduri. îmi amintesc de memo-
rabilele înlîlniri cu N. K. Krups-
kaia și A.
Lenin nu
l-am văzut
orașului.
V. Lunaciarski. Pe V. I.
l-am mai ascultat, dar
la Smolnii și pe străzile
un butoi
un orator.
E greu de înțeles cine este el, dar
e limpede că e un oportunist și un
..defensist" *). Ridicîndu-și în sus
barbișonul, gesticulînd, el cheamă
la război pînă la victoria finală.
— Ajunge I Ne-am tot luptat I
Oare n-ai vrea să te duci și tu în
tranșee 7 — îi strigă un soldat și
îl trage de picioare jos de pe butoi.
Ris&te, strigăte, țipătul strident al
domnișoarelor șocate... Dar iată că
într-un balconaș al palatului Kșe-
sinski apare Lenin. Dintr-o dală
se lasă liniștea. Oamenii prind cu
nesaț fiecare cuvint. C'-iar și cei
nari revoluționari
crease un comitet
poleții țariști fură
leniniști și
muncitoresc.
smulși de
se
E-
pe
umerii medicilor ofițeri. îmi amin-
tesc cu ce uimire plină de dezgust
au privit cîțiva medici la marinarii
Erau vremuri minunate, de neui-
tat. Și sînt fericită că am fost con-
temporană cu Lenin, căi nu m-am
ținut departe de revoluție, că mai
tirziu am devenit membră a Par-
tidului Comunist creat de Lenin.
care au o atitudine
dușmănoasă
față de bolșevici se liniștesc, spe-
riați, dînd ascultare cuvintării în-
flăcărate și convingătoare a
Lenin.
lui
Cît de simplu și pe înțelesul tu-
turor vorbea llici I De fapt, pe a-
tunci, în mintea mea, ca și în min-
tea prietenelor mele, erau destule
confuzii ; eram încă niște fetișcane
destul de nepricepute. Dar dacă-1
auzeai pe Lenin ți se limpezea to-
tul în cap, începeai să te dumirești
în haosul evenimentelor. Am stat
în picioare de multe ori ceasuri
întregi în piața din fața palatului
Kșesinski, am ascultat multe dis-
cursuri ale lui Lenin,
îmi amintesc bine sărbătoarea de
1 Mai din anul 1917. Mă allam pe
Cîmpul lui Marte. Pe atunci acest
cimp nu era, ca acum, o grădină în-
floritoare, ci un imens teren pLaa-
ginit, acoperit de praf — un pla-
tou de instrucție militară, fără pic
de verdeață.
In primăvara anului 1917, Cîmpul
lui Marte, ca și întreg orașul, era
împodobit de sărbătoare : afișe de
toate cuiorile, jocuri de văpăi în
pînzele panourilor din mîinile mun-
citorilor, cîntece revoluționare, su-
netele fanfarei, un soare luminos...
Și iată, în mijlocul mulțimii se ivi
un autocamion în care era Lenin.
Autocamionul înainta încet de la
un grup la altul, și Lenin vorbea
cu oamenii. Am avut fericirea să
mă aflu în imediata aoropiere a
autocamionului. Și știți ce m-a ui-
mit ? îmbrăcămintea
îmbrăcat modest și
lui Lenin.
simplu —
Era
în-
*) Termen întrebuințat
tn Rusia tn
tlm-
pul războiului din 1914—18 pentru a de-
semna pe socialiștii rallațl la războiul Im-
perialist.
£
din UNIUNEA SOVIETICA
m avut marea bucurie de a face parte din
delegafta A.R.L.U.S. care a vizitat in cursul
lunii trecute timp de trei săptamini Uniunea
Sovietică, la invitația	„„ n,•,/»,„/
VOKS-ului, cu prilejul
sărbătoririi Lunii prieteniei romino-sovietice.
Această minunată vizita
va ramine întotdeauna
pentru mine de neuitat. M-au impresionat In mod
deosebit căldura și prietenia cu care u fost primi-
tă șl înconjurata delegația noastră în tot timpul
șederii in Țara Socialismului, dragostea pe care
rm-au arătat-o oamenii sovietici.
In vizitele pe care le-am făcut, la Moscova, la
Leningrad și in R.S.S. Azerbaidjană, m-au intere-
sat in deosebi — cum era și firesc, ținind seama
de profesiunea mea — activitatea școlilor, a ca-
drelor didactice, a elevilor. Este greu să injățișezi
tn citeva pagini de articol grija statului sovietic
neutru îmbunătățirea necontenită a condițiilor ma-
teriale ale școlilor și instituțiilor de cultură. Vă.
zind gigantica Universitate Lomonosov din Mos-
cova, școala nr. HO din Moscova, casa de cultură
„Gorki" din Leningrad, Palatul pionierilor din
Baku, școala nr. 2 din Șumgait — Azerbaidjan,
dar foarte politicoasă s-a apropiat de noi Șl, după
ce am făcut cunoștință, ne-a invitat cu căldură să
vizitam școala in care învață. Și cind grupul de
școlari din care făcea parie s-a îndepărtat, și-a
cerut scuze că nu mai poate sta cu noi, fiindcă tre-
buie să-și urmeze colectivul. Aceeași gingășie, căl-
dură și respect am intilnit șl la alte școli sovietice.
Vizitlnd vasul „Aurora" in rada portului Lenin-
grad, am trecut pe lingă un grup de școlar; care
se jucau. Auzindu-ne vorbind au părăsit jocul,
ne-au înconjurat, spunind voioși „Romini, romini"
— și cu mult entuziasm ne-au prins pe haine insig-
nele lor.
Spectacolele organizate în cinstea delegației
noastre de către școlari și studenți la Palatul pio-
nierilor, la Universitatea din orașul Baku ne-au
dat posibilitatea să vedem cit de talentați stnt co-
piii și tinerii sovietici, cum știu de mici să-și ex-
I

aniversare
(Urmare din pag. 1)
din echipa de deservire cu
trebuiau să se poarte ca de la
la egal.
Și — închlpuiți-vă — am
cara
egal
fost
aleasă în comitetul muncitoresc, eu
care nu eram
semna că. în
cuvintele lui
pite în van.
decît
ceea
Lenin
o fetișcană. In-
ce mă privește
n-au fost risi-
Veneau timpuri
tot mai nelini-
știte, mai încordate. Lenin fu de-
clarat în afara legii. Guvernul lui
Kerenski îl căuta pentru a-1 preda
judecății — mai bine spus pentru
a-1 distruge.
îndată ce au început evenimen-
tele din octombrie la Petrograd,
orice legătură a noastră, a celor
de la fort, cu orașul fu întreruptă.
Din zvonurile răzlețe care ajungeau
pînă la noi am înțeles că veneau
clipe hotăritoare. Puteam oare să
rtiimînem pasivi în laboratoarele
noastre izolate ? „La Petrograd, în
mijlocul evenimentelor I" — am
hotărît. Un sanitar care lucra cu
mine m-a trecut în timpul nopții,
într-o barcă, din „Fortul ciumei" la
Kronstadt. Dar cum să traversez
golful spre Piter ? Era ora 4 dimi-
neața, în ziua de 25 octombrie 1917.
întuneric, frig, un vînt puternic și
pătrunzător, zăpadă umedă
ploaie. Orașul parcă murise.
Și
Deodată zării cîteva figuri întu.
necate. Erau niște marinari care se
furișau pe o șalupă ce se îndrepta
spre Petrograd. Apropiindu-mă ce
ei, i-am rugat să mă ia cu dînșii ।
firește, au refuzat.
— Ei, vezi, surioară, ți-am spus
c-o să ne pierdem noaptea în zadar
și o să trebuiască
cem la fort — îmi
cu care venisem.
Pe neașteptate,
să ne întoar-
spuse tovarășul
cuvîntul ,,su-
V. IVANOVA
Inspector principal la secția de
Învățămint a regiunii Leningrad
Ivan Aleksandrovici Muraviov
și soția sa, Nadejda lakov-
levna Muraviova își amintesc
bine de vremurile trecute. Ei
au început să lucreze în anul 1209
ia școala primară de pe lingă fa-
brica de manufactură a Prohorovi-
lor din lahroma, regiunea Moscova.
Patronii școlii erau pe atunci direc-
torul fabricii — un englez — și preo-
tul local învățau
nu mai mult de 15
muncitorLor
Cîte speranțe și
la această școală
la sută din copiii
neindeplinite 1
se fringeau 1
Dar Marea
din Octombrie
Ci'.e
e'anuri rămînea'i
năzuinți cinstite
Revoluție Socia'istă
i-a făcut pe oameni
să-și ridice capul. Sprijinindu-se pe
ajutorul muncitorilor înaintați, un-
sprezece profesori din lahroma au
convocat la școala lor, încă în anul
1917, prima conferință județeană a
pedagogilor, la care s-a luat hotă-
rirea de a-i aduce pe cop.'i în masă
la școală, de a crea comitete de pă-
rinți, de a pune bazele organizațiilor
profesionale ale cadrelor didactice.
Atunci mii de treburi neprevăzute
și, mai cu seamă, urgente s au ridi-
cat dintr-o dată în fața pedagogilor.
Ivan Aleksandrovici și Nadejda la.
kovlevna au început să desfășoare o
intensă muncă cultural-educativă în
rîndul populației : făceau recensă-
mîntul copiilor, adunau fonduri pen-
tru nevoiași. Erau cei mai neobositi
membri ai societăților apărute pe a-
tunci „Jos analfabetismul" și „Prie-
tenul copiilor". ,
rioară" (așa
surorile de
efectul.
— Sîntețl
erau numite pe atunci
caritate) și-a produs
soră de caritate î
mă întrebară marinarii.
— Da — am răispuns.
— Puteți da ajutor dacă cineva
dintre noi va fi rănit î
— Pot, numai că n-am la mine
materiale.
Îmi adusei aminte că aproape, in
Darul prieteniei
(Urmare din pag, 1)
vlrful picioarelor și s-a aplecat peste
bancă să vadă mai bine punctul ară-
tat pe hartă. Acum se plimbă prin
pădurile uriașe din iur, admiră ma-
rele combinat forestier, rafinăriile de
petrol, uzinele metalurgice. IJta e a-
cum de trei ori mai mare decit ina.
inte de revoluție și mult, mult mai
bogată. Figura Lilei e ginditoare :
oare e mai mare decit Brăila noastră?
Dar nu e timp pentru meditație a-
cum : uite și fiorul! Un murmur stră-
bate sala Și Bila își lovește palmele
a uimire: „ia te uită — e exact mă-
swa mea! Și cravata, ce frumoasă
e I Si șorțuletul I Parcă ar avea două
aripioare !"
— Tn cinstea sărbătoririi celei de n
40-a aniversări a Marelui Octombrie
un colț al prieteniei se va inaugura
in casa noastră cu acest dar — spune
tovarășa directoare. Le vom scrie
prietenilor din Ufa. le vom mulțumi
că s-au gîndit la noi șl vom lega cu
se glndesc cu dragoste la voi prie-
teni iubiti. Părinții lor s-au iertfit.
poate, pentru ca în tara ta copiii să
aibă o viață frumoasă. Pentru ca tu.
micuță Lila, să poți trăi într-o casă
atît de frumoasă, pentru ca tara ta
să se poată îngriii de tine și de mi-
lioane de copii din fiecare colțișor al
țării. Acum, cind potrivești uniforma
bașkiră peste șortuletul tău. ca să
vezi cum ți-ar
culfi bine, poți
lor care fi-au
vata roșie pe
sta cu ea. dacă as-
auzi șoaptele prietene-
trimis odată cu cra-
care o mingiie acum
In locul
baza pe
vechii școli, care
se
constringerea fizică și
spirituală, trebuia creată o aita, cu
desăvîrșire nouă, o școală sovietică,
o școală progresistă, așa cum nu mai
cunoscuse omenirea. Trebuia să se
meargă pe drumuri încă neincercate,
aproape orbește, fără experiență,
fără teorie. Experiența și teoria edu-
cației comuniste se creau pentru în-
tiia oară, în condițiile unei îndîr-
jite lupte de clasă- Contrarevoluțio-
narii. pitiți pe după colțuri, îi ata-
cau pe profesorii sovietici înaintați
și provocau nu odată incendii înspăi-
mirttătoare.
In locul predării religiei în școli
ei o strînsă prietenie,
directoarei de acolo,
Eu voi scrie
educatoarele
noastre — educatoarelor lor, copiii —
copiilor t
— Și eu o să scriu — șoptește, de-
stal de liricei, Lila,
că.
Da, Lila, vei scrie
acum că acolo, la
tovarășei de ban-
negreșit. Tu stil
mii kilometri,
degetele tale, un colțișor din inima
lor...
Și tn cea de a 7-a zl a lui Nolem
brie, tn ziua marii sărbători, cind vă
veți aduna In iurul focului de tabără
șl tovarășa educatoare vă va povesti
un vechi basm din Bașkiria. poate că
acolo, in îndepărtata Ufa. o educa-
toare va povesti micilor noștri prie-
teni bașkiri despre Făt Frumos si
Ileana Cosinzeana, eroii mult iubiti
ai basmelor copilăriei tale. Așa, vă
veți cunoaște mai bine. Și prietenia
care s-a început acum, cind pregătiti
plini de voie bună locul pentru ..col-
țul prieteniei", se va cimenta traini-
că, așa cum s-a cimentat marea prie-
tenie Intre țările șl popoarele noastre.
ne-am dat seama că statul săvietic acordă multă
atenție creșterii unui tineret cu o temeinică pregă.
tire multilaterală, capabil să fie folositor societății
comuniste și creează in acest scop cele mal bune
condiții materiale. Școala medie nr. 2 din Șumgait
— Azerbaidjan, de pildă, are săli de clasă mari
șl luminoase, laboratoare, cabinete, ateliere pen-
tru lucrări practice, bibliotecă și sală de lectură,
teren de sport șt sala de spectacol. Pot spune că
această școală este o adevărată uzină vie, strîns
legată de uzina metalurgică din Șumgait, care o
patronează. Aici lucrează un colectiv didactic va-
loros, care-i înarmează pe elevi cu cunoștințe știin. ।
lifice, ti înva(ă să minuiască unelte și aparate
gutindu-i cu grijă pentru viitoarea lor muncă
producție.
In sprijinul colectivului didactic acționează
pre-
in
cu
pio-
multă pricepere organizațiile de comsomol și ,
' nierl cure aduc o contribuție de seamă la educarea
comunistă a școlarilor. Urmărind munca profesori-
lor și a elevilor am cunoscut mai bine priceperea,
hărnicia, modestia și calitățile morale ale oamenilor
sovietici. M-a impresionat mult Și comportarea ti-
neretului sovietic in afară de școală. Școlarii so-
vietici știu să-și întrebuințeze cu folos timpul lor
liber fie într-o casă de cultură unde citesc, fac mu-
zică, dans și sport, fie tn muzee sau expoziții, la
spectacole sau tn parcuri. Nu sint neglijate nici
focul, nici odihna.
Cine din delegația noastră poate uita pe școlarii
pe care i-am inttlnit la Muzeul Revoluției din Mos-
cova 9 Erau strinșl în grup și ascultau, cu ochii
măriți de atenție și fețele îmbujorate, explicațiile
date de conducătorul expoziției. Se citea pe fața lor
satisfacția că au învățat încă ceva. Nina, o pionieră
de-o șchioapă, nc-a zărit cea dinții. Fără sfiiciune,
se introducea pe larg predarea științe-
lor naturale, a geografiei și istoriei.
Religiei i-au fost opuse știința și
munca omului. In acești ani Nadejda
lakovievna și Ivan Aleksandrovici
au început să facă regulat, împreu-
nă cu elevii, observații asupra na-
turii și să execute numeroase expe-
riențe de biologic. Tot atunci au în-
ceput să desfășoare o intensă muncă
experimentală pe lotul de pămînt
din apropierea școlii.
Fiind aproape de Moscova, Ivan
Aleksandrovici a avut prilejul ca,
timp de unsprezece ani, să lucreze
în mod sistematic sub conducerea
Nadejdei Konstantinovna Krupskaia
la crearea noilor programe și la ve-
rificarea noilor metode de învăță-
mînt. Adesea prezenta în fața Comi-
sariatului poporului peniru învăță-
mint rapoarte privind experiențele
sa'e pedagogice.
Profesorii Muraviov au adoptat
cu înflăcărare și au realizat in școa-
la lor toate ideile revoluționare noi
privind învățămîntul public — ideea
dezvoltării multilaterale și armo-
nioase a personalității copilului, a e-
ducației prin muncă etc.
Lupta pentru o strînsă legătură a
învățămîntului cu realitatea încon-
jurătoare a dus în curînd la acumu-
larea unei mari cantități de material
didactic și la alcătuirea unor adevă-
rate studii metodice. Apoi s-a des-
chis un muzeu pedagogic, care a că-
pătat curînd faimă peste hotarele
raionului Dimitrov.
Ivan Aleksandrovici a colaborat
la revistele pedagogice „Mesagerul
învățămîntului", „Călăuza metodică"
și „Lucrătorul din învățămînt". a ți-
nut o strînsă legătură cu remarca-
bilul practician și teoretician, peda-
gogul S. T. Șațki, a fost în cores-
pondență regulată cu instituțiile și
centrele științifice de cercetări.
Și deodată totul s-a năruit în-
tr-o singură zi. Evenimentele
se succedau cu o repeziciune
amenințătoare. Ivan Aleksan-
drovici și Nadejda lakovlevna, eva-
cuînd din însărcinarea guvernului o
casă< de copii, au plecat în grabă
spre Răsărit.
Deasupra Iahromei începuseră să
prime sentimentele In muzică și in dans, Har
văzut talentele lor nu numai in muzică și
Piesele expuse la cercurile de sculptură, de
modelism și altele de la Palatul pionierilor
dovedit și ele talentul, hărnicia și priceperea
toare a copiilor sovietici.
Firește că sint numeroase aspectele muncii
titudinii școlarilor sovietici; nu m-am putui
am
dans,
aero-
ne.au
crea.
fi a-
opri.
tn aceste 'însemnări fugare, decit asupra unora. Dar
toate m-au făcut să mă gindesc, să caut răspunsul
la întrebarea : ce a făcut să fie așa ? Desigur
toate acestea sint in primul rină rezultatele orin-
duiM sovietice și rezultatul muncii temeinice a
dascălilor sovietici, care-i educă pe școlari cu pri-
cepere și căldură, cu dragoste și devotament. Am
fost foarte mișcată de atenția plină de răspundere
pe care o arată cadrele didactice elevilor. Pedagogii
sovietici nu știu ce înseamnă a lucra superficial și
rece, ci ii privesc pe copii ca pe ființele cele mai
apropiate, cărora trebuie să le cultive cele mal
înalte calități morale. Profesorii sovietici nu lucrea-
ză numai pentru a-și face datoria față de colectivul
școlii lor, ci și pentru marele colectiv al popoarelor
Uniunii Sovietice.
Atmosfera de muncă însuflețită, giganticele rea-
lizări ale statului sovietic constituie un stimulent
permanent in activitatea oamenilor muncii din ma-
rea Țară a Socialismului, care obțin succese remar-
cabile sub conducerea gloriosului partid al lui Le-
nin.
Cea de a 40-a aniversare a Marii Revoluții So-
cialiste din Octombrie este intimpinată cu bucurie
și mindrie de popoarele Uniunii Sovietice și de toți
oamenii muncii din lumea întreagă. Sint convinsă
ca și noi, muncind și folosind experiența oamenilor
sovietici, vom reuși să realizăm ceea ce a realizat
statul sovietic In cei 40 de
ani de existentă a lui.
AURELIA
directoarea școlii
TEODORESCU
medii nr. 12 București
Spre deosebire de caracterul Ipocrit
ai ueniocrafiel burgheze, democrația
proletara nu ascunde caracterul ei de
clasa. Ea ,,reprimă pe exploatator!,
reprimă burghezia — și de aceea nu e
ipocrită, nu le promite libertate și
democrație — 4ar oamenilor muncii
.c da aoevărala democrație".
Apărînd democrația lor socialistă,
apărind dictatura proletariatului, oa-
menii muncii din tinărul stat sovie-
tic, sub conducerea lui Lenin și a
Partidului Comunist, creat și cant de
el, au zdrobit contrarevoluția internă
și pe inlervențloniștii străini, deinon-
strind în faja întregii lumi uriașa
forță vitală a socialismului,
și invincibilitatea lui.
Marea Revoluție Socialistă
tombrie a confirmat în chip
trăinicia
din Oc-
strălucit
zboare avioane fasciste. Pe acoperi-
șul școlii de pe strada Andreevskaia
au căzut citeva bombe incendiare.
Au fost stinse, din fericire, dar cele-
lalte două clădiri școlare — locuința
pedagogilor și muzeul pedagogic —
au ars pînă în temelii. Au pierit în
foc tot avutul personal al Muraviovi-
lor și toate bogățiile muzeului, inclu-
siv însemnările adunate în decurs
de 26 de ani.
Cotropind școala, fasciștii au
transformat-o in grajd. In clase stă-
teau cai. Geamurile fuseseră sparte,
biblioteca prădată, materialele didac-
tice arse. Pe terenurile care împrej-
muiau școala se tîrau, scîrțîind.
tancuri grele, distrugînd nebunește
rîndurile de brazi sădite de copii.
Pădurea din jurul școlii a fost tă-
iată și în locul ei au rămas doar bu-
turugi.
Dușmanul a fost însă alungat re-
pede din împrejurimile Moscovei.
Curînd fu nimicit — și hoardele lui
au dat buzna înapoi spre Apus. Lo-
cuitorii străzii Andreevskaia sau
înapoiat la casele lor și o elevă a lui
Ivan Aleksandrovici i a trimis o scri-
soare :
„Casa dvs. a ars — îi comunica
ea — dar veniți neapărat. Avem o
cameră liberă și veți locui împreună
bănci. Și iată că sună vesel primul
clopoțel, chemînd copiii la lecții.
Nu, fasciștii n-au distrus totul.
Lucrurile pot fi furate, muzeele arse,
școala — transformată în grajd. Dar
sufletul și rațiunea unui pedagog so-
victic
de la
între
nu pot fi devastate.
upă război s-a construit în a-
propierea școlii, cu mijloace
obștești, o locuință pentru soții
Muraviov. In zilele luminoase,
ferestrele ei se zăresc
povirnișurile a două
punțile albastre ale mâților
de pe Volga. Istoria le-a
lahroma pe o nouă cale de
plutind,
coline,
vapoare
adus in
apă, ce
indicația lui Lenin că revoluția so-
cialista nu se încheie odaia cu cuce-
rirea puterii, ca abia odata cu acea-
sta începe construirea noii orînduirl
sociale — partea cea maî complexă
a activității revoluționare. ,,In price
revoluție socialista — arată Lenin —
după ce a fost îndeplinită sarcina cu-
ceririi puterii de ca.re proletariat șl
pe măsura ce în principal și in e-
sența se îndeplinește sarcina expro-
prierii expropriatorilor și a siărîmaril
rezistenței lor,, se impune în mod ne-
cesar, pe primul plan, sarcina iunda-
meniala a creării unui sistem social
superior capitalismului".
Imed.at după cucerirea puterii,
Lenin a îndrumat iniț ativa maselor
spre munca pașnica ce construire a
noii societăți, el a elaborat progra-
mul concret, fundamentat în mod
științific, al transionnarii Rusiei, sa-
raca și înapoiată — a;a cum a lă-
sat-o capitalismul — într-o mare pu-
tere socialista înaintata. Dezlanțu,rea
războiului civil de către clasele cx-
p.oalaioai'e răsturnate ce ia pu.eie,
sprijinite de imperialismul internațio-
nal, a determinat puterea sovietica să
adopte o politica corespunzătoare, sa
nu poala trece imediat ia indcphn.rea
sarcinilor prevazu.e de planul leni-
nist de transionnarc sociadsta a Ru-
siei.
După zdrobirea contrarevoluției,
Lemn șl Partidul Comun.st și-au pu-
tut itiurepta atenția asupra activ.tațil
pe frontul economic.
Programul leninist al construirii
socialismului prevedea industrializa,
rea socialistă și în primul rind dez-
voltarea industriei grele, electriiica-
rea întregii economii naționale, trans-
lormarea socialista a agriculturii, în-
făptuirea revoluției cukuraie. Era u i
plan îndrazrteț, un plan care cerea e-
loriuri mari am parlea întregului po-
por muncitor. Dușmanii socialismului
au prezentat pjanul lui Lenin drept
un vis irealizabil, inccrcînd sa seme-
ne neîncredere in posibilitatea victo-
riei socialismului și astiel sa nete-
zească terenul pentru restaurarea
vechii orînduirl.
Fără a subaprecia cîtuși de puțin
dificultățile existente, Lenin, cu nota-
rîrca și intransigența care-1 caracte-
rizau, a demascat poziția grupurilor
oportuniste, a dezvăluit atitudinea lor
tmlimarxista, antipopulara, și a che.
mat poporul sa participe activ la o-
pera de construire a socialismului.
Partidul Comunist a reușit sa mo-
bilizeze masele largi ale muncitorilor,
țăranilor și intelectualilor legați
cu nor.
„Veniți — scriau părinții
Am și sădit, pe răzoarele
zarzavaturi. Cînd veți veni,
regăsi plantele".
...Obosiți, suporttnd toate
elevilor,
lotului,
vă veți
greută-
țile și lipsurile evacuării, pedagogii
se înapoiară la locurile natale- Ce
îi aștepta acolo ? Buturugi, cenușă
— și, în- locul școlii, grajduri pustii
în care sufla vîntui și noaptea zbu-
rau bufnițele.
Totuși, instalîndu-se în vagon, ei
pun cu grijă sub bancă o valiză cu
colecții de minerale din Ural — pri-
mul material didactic, cu care vor
începe munca grea și îndelungată de
refacere a școlii.
Iar peste cîteva zile, Ivan Alek-
sandrovici, înarmat cu- un diamant,
tăia geamuri și le așeza în ferestrele
școlii. Copiii spălau clasele. Iată —
s-au și astupat găurile făcute în ta-
van de bombele incendiare.
Pereții sint revopsiți. S-au adus și
s .
Tn cabinetul de biologie al unei scoli medii din Stupina, oraș care nu 'igura pe harfa Rusiei înainte de 1917.
merge de la Volga către Moscova.
Nu departe de canal, pe calea fe-
rată, aleargă trenuri electrice în lo-
cul celor cu aburi. S-au ridicat o fa
brică de țesătorie și o filatură.
In locul singurei școli a Prohoro-
vilor au apărut acum în lahroma
șapte școli: două medii, două de 7
ani, două elementare și o școală
pentru tineretul muncitoresc. In a-
fară de acestea, s-a deschis și o
școală tehnică textilă- Toate se dez-
volta, se perfecționează in ritmul
comun al avîntului cultural și eco-
nomic al țării.
Comunistul Ivan Aleksandrovici
Muraviov, deputat în sovietul orășe-
nesc, desfășoară o activitate obștea-
scă neobosită. Cindva, cercetînd cu
elevii terenurile locale, a descoperit
mari straturi de argilă plastică. S-au
trimis mostre la institutul geologic
din Moscova. Imediat au sosit la
școală studenți și profesori de la in-
stitut. Ei au studiat în amănunțime
straturile de argilă și au confirmat
valoarea ei pentru producția de că-
rămidă.
Altă dată, Ivan Aleksandrovici și
elevii săi au găsit în mlaștina Kurțe-
voe turbă, iar în rîpa Gremiaci un fi-
lon puternic de tuf ca'caros friabil.
Ca și înainte, elevii fac sistematic
observații meteorologice, trîmițînd
regulat buletine la muzeul de etno-
grafie regională din Dimitrov. Ei co-
respondează cu tinerii naturaliști din
alte ținuturi și regiuni, își comunică
reciproc metodele și rezultatele ex-
periențelor, își trimit unii altora
plante pentru a le adapta la noi con-
diții climatice.
Lecțiile s-au terminat. Ivan A-
leksandrovicj și Nadejda la-
kov'.evna se îndreaptă cu e-
levii spre grădină, c.oplti cer-
cetează cu atenție vița de vie, taie
butașii pentru viitoarele plantări, a-
coperă mlădițele tinere cu pămînt.
string frunzișul căzut și lujerii ves-
tejiți de floarea soarelui. Doar gher-
ghinele roșii și albe mai înfloresc
încă, splendide, în grădina pustiită
de toamnă.
Trece și cea de a patruzeci și noua
toamnă de activitate pedagogică a
lui Ivan Aleksandrovici și a Nadejdei
lakovlevna. Dar ce muncă intere-
santă și importantă îi așteaptă încă !
Viața îi cheamă mereu tot mai de-
parte, le pune în față noi planuri
entuziaste.
Mulți elevi care i-au avut ca das-
căli pe Ivan Aleksandrovici și pe
Nadejda lakovlevna au ieșit de a.
cum Ia pensie. Ei, însă, îrttîmpină
glorioasa aniversare a celor 40 de
ani de la Marea Revoluție Socialista
din Octombrie luptînd la postul lor
drag. își petrec și acum zilele în ne-
sfîrșite preocupări, în mijlocul co-pii-
lor. De dimineață și pînă seara ei
se ocupă de copii. Și nu e cu pu-
tință să spui unde începe și unde se
termină aici interesul personal, mun-
ca, dragostea, datoria. Totul se re-
varsă într-un singur șuvoi armonios.
Căci adevărata fericire a omului
și sensul vieții sale este slujirea
continuă a poporului și a patriei.
popor la realizarea programului tra-
sai de Lenin peniru construirea so-
cialismului. Tara întreaga a fost cu-
prinsa ue păiosul muncii creatoare.
Lenin a acordat o atenție excepțio-
nala înfăptuirii revoluției culturale.
El consiuera că una din cele mai im-
puriaine conuiții ale succesului revo-
luției este ridicarea nivelului cu.-
tural al maselor largi aie poporului
și, în primul rind, lichidarea aiiali;.-
uelișmului. Mai mult decît oricine, u
un adevarat parinie, Lemn s-a îngri-
jit de generațiile tinere. De ia apro-
vizionarea cu alimente a copiilor >n
ami grei ai războiului civil piua la
instruirea și educarea lor in spiritul
moralei comuniste, nimic nu i-a sc.t-
pat acestui mare prieten și învățător
al tineretului. In celebra sa cuvîntare
rostită în 1920 la cel de al lll-k.i
Congres al Comsomolului, Lenin a
formulat cu cea mai mare claritate
sarcinile școlii soc'aliste și ale organ -
zațiilor comuniste de tineret in opera
de educare a tineretului in spiritul
comunismului.
Uriașă a fost grija iul Lenin pentru
șt'ință, pentru dezvoltarea și fo.osire t
ei în Interesul construirii socialismu-
lui. El a arătat ca in statul dictatu-
rii proletariatului șthnța nu trebuie sâ
ramina o literă n.oarta sau o vorba
la modă, ci ,,să intre în sîngcle și ia
carnea noastră, sa devină pe de a în-
tregul și cu adevărat un element com-
ponent al vieții noastre de toate zi.
lele". Oameni1 de știința s-au bucurat
din partea lui Lenin de o înaltă apre-
ciere. Potrivit indicațiilor lui a fost
organizată Comisia centrală pentru
îmounătațirea traiului savanțllor. Iată
de ce astăzi, cind știința, sovieti-
că se situează tn linia Intîia a știin-
ței mondiale, gîndurile noastre, recu-
noștința se îndreaptă către Lenin, că-
tre acela care a înțeles de la început
că știința și socialismul sînt de nedes-
părțit, și care a orientat puterea pro-
letară în direcția stimulării unei nebă-
nuite dezvoltări a științei.
îndeplinind poruncile lui Lenin, po.
poarele Uniunii Sovietice au constru't
socialismul și au creat condițiile ne-
cesare pentru înaintarea cu succes
spre comunism. Bizuindu-se pe poten-
țialul sau economic, pe industria șl
tehnica sa de prim rang, pe superio-
ritatea sistemului socialist al econo-
miei, Uniunea Sovietica îndeplinește
cu succes previziunea lui Lenin care
spunea : „Vom reuși sa ajungem din
urma celelalte state cu o repeziciune
la care ele nici n-au visat".
Astăzi, după numai patru decenii
de lupta pentru construirea socialis-
mului, în fața popoarelor sovietice
se pune, în toată măreția ci, sarcina
creării bazei tehnico-materiale a co-
munismului, sarcina de a ajunge din
urma și de a depăși intr-un termen
extrem de scurt cele mai dezvo.tate
țări capitaliste în ce privește volumul
producției pe cap de locuitor.
Nu încape nici o îndoială că sub
steagul glorios al Marelui Octombrie,
aplicînd mai departe geniala învăță-
tură a lui Lenin, popoarele Uniun i
Sovietice vor îndeplini cu succes și
această sarcină, realizînd noi victor i
pe drumul luminos al comunismului.
P. GLAGOLEV
lahroma — regiunea Moscova
Gazeta învățămîntului
COLEGIUL REDACȚIONAL;
Maria Banuș, Petre Drăgces.
cu, Ion Dragu, Emilia Mănac,
Ludovic Nagy, Ion Nistor, Ni-
colae Sipoș.
Redac(ia și administrația: București. Piața Sclnteii nr 1, Telefon 7 60 10. Tiparul; Combinatul Poligrafic Scînte.i „I V.'Stalin- București. Plata bcinteli','A~bonamente~l an - 12.50 TeU T ium - ^25 ie, . 3 lum - 3.12 lei.