Proletari din toate tarile, unifi-va!
importante masuri
~~~~—
In sprijinul școlii
G.A.S.,
în direcția spriji-
de
timp
în ce constă acțiunea de patronară.
(Continuare In pag. 2)
•»
munca sindicală
de
de
(Continuare In pag, 2)
necesitatea
dustriale.
lor sau ale
le aparțin.
școlilor profesionale ce
In același timp, orga-
Astfel, sînt
ajutorare a
organizarea
înzestrarea
cei
în
elementelor
învățămînt.
același
centreze atenția
nirii introducerii
politehnizare în
Se arată în
ca întreprinderile in-
prevăzute măsuri de
școlilor patronate, prin
de ateliere proprii și
laboratoarelor, muzee-
S.M.T. și șan-
ia în patronare
multe școli și
Luarea în patro-
tierele mari să
una sau mai
case de copii.
„Năpasta" și
moartea".
sindical raio-
aflăm că aici
• prezentarea pieselor
„Omul care a văzut
e la comitetul
nai din Buzău



■
urgan al Ministerului Invătămintului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invătămînt și Cultură
Anul IX, Nr. 442
Vineri 1 noiembrie 1957
4 pagini 25 bani
t inereibol
e împlinesc treizeci șl opt de
ani de cînd, la cea de a doua
aniversare a revoluției, Lenin
adresa oamenilor muncii din
Uniunea Sovietică și, în rîndurile
lor, schimbului tinăr al detașamen-
tului luptătorilor partidului, chema-
rea : ,Jn acest moment greu, noi
contăm pe voi și vă chemăm în rîn-
durile noastre ca să luați asupra
voastră toată povara construcției sta-
tului". Erau timpurile aspre ale răz-
boiului civil și ale luptei împotriva
albgardiștilor și intervenției impe-
riaiste.
In focul acestei lupte s-a călit tî-
năra generație de luptători și cons-
tructori ai noii societăți. Lenin ve-
dea in ea un uriaș rezervor de forță
a socialismului: „Știm — spunea el
— că există rezerve de zeci și sute
de mii de tineri muncitori și țărani
care au văzut și cunosc vechiul jug
al societății burgheze și moșierești,
care au văzut greutățile fără sea-
măn ale construcției, care au văzut
ce eroi a dat primul contingent de
activiști în 1917 și în 1918 și care
vin spre noi în număr cu atît mai
mare, cu o abnegație cu atît mai
mare, cu cit greutățile noastre sînt
mai mari". încercat în luptă, tine-
retul sovietic a fost chemat apoi să
participe la măreața operă de fău-
rire a bazelor socialismului în tînăra
Republică Sovietică.
O nouă etapă, de data aceasta
constructivă, pașnică, mobiliza for-
țele poporului sovietic — și Lenin
se adresă din nou tinerei generații.
Chemarea sa avea, de data aceasta,
o dublă semnificație. Pe de o parte,
înălțarea mărețului edificiu al socie-
tății noi cerea o încordare de forțe
nemaiîntîlnită, care trebuia să răs-
toarne toate prevederile reci, toate
socotelile sceptice, toate normele
prestabilite. Un întreg uriaș popor
avea să dezlănțuie această energie
nebănuită și, din mijlocul său, în-
deosebi elementul cel mai dinamic,
cel mai capabil de avînt și de neo-
bosit efort creator — tineretul. De
aceea tineretul era chemat să-și a-
ducă contribuția de constructor șl
luptător pe frontul construirii noii
societăți, al făuririi bazelor socialis-
mului.
Pe de altă parte, acest tineret des-
cătușat, încadrat cu toate puterile șl
cu tot elanul său în efortul între-
gului popor, constituia el însuși o
parte a mărețului edificiu care se
înălța. Participînd la construirea
noii societăți, tineretul sovietic își
contura totodată propriul său pro-
fil. Către această țintă tindea Lenin
atunci cînd, vorbind la cel de-al
treilea congres al Uniunii Tineretului
Comunist din Rusia, definea sarci-
nile tineretului revoluționar. Gîndin-
du-se la perspectivele de dezvoltare
ale celor care aveau să intre în
muncă, purtînd pe umerii lor răs-
punderea construirii efective a noii
societăți, Lenin sublinia condiția
esențială pentru realizarea acestei
sarcini: învățătura........Trebuie să
spun — declara Lenin — că aceste
sarcini ale tineretului în general ți
ale uniunilor tineretului comunist șf
oricăror altor organizații în special,
ar putea fi exprimate printr-un sin-
gur cuvînt : sarcina constă în a în-
văța". Tineretul era chemat să par-
ticipe efectiv la procesul muncii con-
structive ; dar, pentru realizarea a-
cestui obiectiv, el trebuia să-și însu-
șească știința modernă, tehnica mo-
dernă.
Spre deosebire de generația pre-
cedentă, a cărei sarcină principală
fusese aceea de a participa la răs-
turnarea vechii orinduiri, tînăra ge-
nerație era chemată acum să por-
nească o uriașă muncă constructivă,
să înlăture răminerea în urmă și
neajunsurile războiului, să ajungă
din urmă și să depășească stadiul
la care ajunseseră statele mai îna-
intate.
Stabilind că învățătura este sar-
cina de bază și condiția esențială
a realizării celorlalte sarcini, Lenin
analiza cu profunzime sensul nou ce
trebuia dat învățăturii și perspecti-
vele ei. Două probleme se puneau în
legătură cu aceasta, îndeosebi : ce
trebuia să învețe tineretul, și cum
trebuia el să învețe. Răspunzînd la
prirna întrebare, Lenin definea întii
global conținutul învățăturii pe care
trebuia să și-o însușească tînăra ge-
nerație, „...întregul tineret care vrea
să treacă la comunism trebuie să în-
vețe comunismul" — spunea el. Apoi,
noțiunea aceasta, pentru a cărei în-
țelegere nu e suficientă o adeziune
sentimentală și de principiu, se con-
cretiza, se definea în toată complexi-
tatea ei. Definirea mergea întîi că-
tre negarea sensului îngust, limitat
și, deci, nejust al conținutului învă-
țăturii. Lenin atrăgea luarea aminte
a tineretului că a învăța comunismul
nu înseamnă de fel numai a-ți în-
suși suma cunoștințelor expuse în
manualele, în broșurile și operele co-
muniste. Dacă tineretul s-ar mulțu-
mi să-și însușească în acest mod
mecanic rezultatul gîndirii altora,
atunci — spunea Lenin — „am pu-
tea căpăta prea ușor niște lăudăroși
sau bucheri comuniști, iar lucrul a-
cesta ne-ar pricinui numai pagube
și neajunsuri..." Primejdia cea mare
care ar rezulta dintr-o asemenea
pregătire ar consta în incapacitatea
de a rezolva în spiritul profund al
comunismului problemele pe care Ie
ridică viața. Dar constru.rea noii
societăți avea nevoie de oameni ca-
pabili să rezolve în adîncime pro-
blemele vieții.
BIANCA BRATU
(Continuare in pag. 3)
Despre
Una din marile realizări ale re-
gimului nostru democrat-
popular este, fără îndoială, și
dezvoltarea literaturii pentru
copii,
opere
S-au publicat în ultimii ani
valoroase, în ediții de zeci de
mii de exemplare. Un loc de frunte
s-a acordat clasicilor literaturii
noastre: poeziile lui Eminescu și
Coșbuc, accesibile copiilor, au apă-
rut în ediții de o rară frumusețe; la
fel poveștile lui Creangă, schițele
lui Caragiale sau povestirile lui
Mihail Sadoveanu. S-au tradus cele
mai cunoscute opere ale literaturii
universale, s-a făcut cunoscută și
•iubită minunata literatură sovietică
pentru copii Și tineret, s-a încurajat
dezvoltarea literaturii originale pen-
tru cei mici, noi cadre de scriitori
alâturîndu-se celor consacrati.
O însemnătate deosebită pentru
•răspîndirea cărții și stimularea lec-
turii o au secțiile pentru copii
bibliotecilor sfaturilor populare
ale
re-
gionale, raionale și orășenești. Pen-
tru prima dată în țara noastră au
fost organizate săli de lectură spe-
ciale pentru copii și secții de îm-
prumut dotate cu toate cărțile care
au apărut în domeniul literaturii
pentru copii și tineret.
Este drept că și în trecut unii
scriitori și educatori, plini de entu-
ziasm, au încercat să înființeze bi-
blioteci publice pentru copii. Dar
entuziasmul lor n-a găsit sprijinul
și înțelegerea oficialităților. Unul din-
tre acești iubitori de copii, profeso-
rul Apostol Culea, amintește, plin de
amărăciune, împrejurările în care o
sală de lectură pentru copii, care a
luncți^nat în București pe strada
și delegații la cel de al III-lca Congres al Comsomolulul.
P. BELOUSOV : Lenin
Recentele măsuri luate de Con-
siliul Central al Sindicatelor,
Ministerul Invățămîntului și
Culturii și C.C. al U.T.M. cu privire
la patronarea școlilor de cultură ge-
nerală de către întrteprinderi și in-
stituții arată că în țara noastră pro
blemele școlii capătă pe fiece zi
tot mai multă importanță, că edu-
carea și instruirea oamenilor de
toate vîrstele fiind o chestiune de
interes general solicită colaborarea
tuturor factorilor de răspundere.
Dezvoltarea economiei noastre
naționale într-un ritm nemaiîntîl-
nit pînă astăzi și perfecționarea
mijloacelor de producție, ca ur-
mare a ultimelor descoperiri'știin-
țifice, impun ridicariaa nivelului in
vățămîntului de cultură generală,
și, îndeosebi, legarea lui de activi-
tatea practică. In lumina directi-
velor trasate de Congresul al II-lea
al P.M.R. și pe baza Hotărîrii C.C.
al P.M.R. și a Consiliului de Mi-
niștri nr. 1380/13. VII. 1957, Consi-
liul Central al Sindicatelor, Mini-
sterul Invățămîntului și Culturii și
C.C. al U.T.M. au luat importante
măsuri privind condițiile în care se
face patronarea școlilor de cultură
generală de către întreprinderi și
sarcinile ce revin atît întreprinde-
rilor cît și școlilor.
Instrucțiunile elaborate în acest
scop subliniază în primul rînd
nare se face în mod organizat, pe
baza recomandării școlilor de că-
tre slecțiile de învățămînt și cul-
tură, împreună cu consiliile sindi-
cale locale și organele U.T.M. Tot-
odată se arată că organele sindi-
cale, de învățămînt și U.T.M. au
datoria de a se îngriji ca unită-
țile productive care patronează
școli de cultură generală să-și con-
lor și (terenurilor experimentale,
precum și utilarea acestora cu ma-
șini, unelte, organe de mașini, pu-
ieti, semințe etc. In cazul cînd nu
există posibilități de organizare a
unor ateliere pe lingă școli, între-
prinderile vor pune Ia dispoziția
școlilor, pentru practică, ateliprele
nele sindicale și U.T.M. din între-
prinderi vor antrena, pentru îndru-
marea activităților practice, ingi-
neri, tehnicieni sau muncitori cu
experiență — de preîterință părinți
ai elevilor.
Toate aceste măsuri, menite să
sprijine procesul de politehnizare
a învățămîntuiui, vor contribui nu
numai la asigurarea condițiilor ma-
teriale necesare desfășurării acti-
vităților practice ale ,elevilor, ci și
la cimentarea legăturilor dintre
școală și întreprinderile productive.
Legătura întreprinderilor cu școala
va avea darul să stimuleze în rîn-
durile muncitorilor interesul pentru
problemele școlii și, în acnlasi
timp, să trezească în sufletul elevi-
lor dragoste pentru munca pro-
ductivă și prețuire pentru cei care
sînt producătorii bunurilor mate-
riale. Totodată, elevii vor avea po-
sibilitatea ca, familiarizîndu-se cu
problemele producției, să se orien-
teze către profesiunile practice.
Prevederile instrucțiunilor nu se
limitează' însă numai la acțiunea
de sprijinire a procesului de poli-
tehnizare a învățămîntuiui. Ținînd
seama do necesitatea unei colabo-
rări multilaterale. ele recomandă
întreprinderilor și instituțiilor să
ajute școlile patronate la repararea
și înfrumusețarea localurilor da
școală, la repararea mobilierului, a
instalațiilor tete. Pentru stabilirea
unor contacte mai strînse între în-
treprinderi și școli, se vor orga-
niza întîlniri ale elevilor cu mun-
citorii fruntași, consfătuiri asupra
alegerii profesiei și alte acțiuni.
Așadar, întreprinderile se vor preo-
cupa nu numai de ajutorarea șco-
lilor în rezolvarea ntevoilor lor ma-
teriale curente, ci î^ vor da con-
tribuția și în ce privește educarea
copiilor în spiritul dragostei de
muncă, al patriotismului socialist.
Instrucțiunile prevăd de asemenea
o serie de acțiuni prin care și șco-
lile, la rîndul lor, vor veni în spri-
jinul întreprinderilor ce le patro-
nează : prin ajutorarea întreprinde-
rilor in organizarea taberelor de
vară pentru copiii salariatilor în-
treprinderii, prin munca practică a
elevilor în cadrul întreprinderii pe
timpul vacanței, prin sprijinirea ac-
țiunilor educativ-culturale organiza-
te în întreprinderi — conferințe pe-
dagogice și științifice, cercuri de
cultură generală, manifestări artis-
tice etc.
■
1
n acest număr
• Din istoria marii prietenii,
de MIRCEA ȘTEFAN • Ecou-i
ale Marelui Octombrie in rfn-
durile invătătorimii noastre, de
conf. univ. TIBER1U TRUTZER
• Alegerile de partid, de ELE-
NA BALILESCU • Stațiunea
tinerilor naturaliști. de IOAN
PETRAȘCU • Pregătirea vrac,
tică a pedagogilor, de IOAN
DRAG AN • Știinta sovietică.
din.tr-o convorbire cu acad.
A. NESMEIANOV • 30 de zile
in Rominia de astăzi, de CRIS-
TINA HERRERA.
l^lilllllllllllllllllllll!lllllllllllillllîlM
lectura copiilor
Uranus, a trebuit să fie închisă după
cîteva luni.
„Biblioteca de copii este tot o
școală, dar o școală a orelor libere,
o școală în afară de școala obli-
gată...
La noi s-a pornit cu una — o casă
modestă î
Ileana ca
în strada Uranus, cu Zara
i bibliotecară, dar nemai-
fiind detașată pe anul 1937 nu mai
putea funcționa.
Au bătut micii cititori la ușa că-
suței lor primitoare, în cîteva după
amieze. Și dacă au văzut ei că nu
se deschide, s-au dus iar la jocu-
rile pe maidane, în grija nimănuia.
La Paris, în această vară (1937
n.ns.) se ține Congresul internațio-
nal al învățămîntuiui primar și al
culturii populare. Ce va putea înfă-
țișa Ministerul Educației Naționale
romîne — invitat oficial — la ordi-
nea de zi : „Lectura copiilor și bi-
bliotecile de copii ?“')
Nu știm ce a putut răspunde mi-
nistrul din vremea aceea la întreba-
rea ce i se pusese, dar rămînerea în
urmă a țării noastre și în această
privință era semnificativă pentru
grija purtată de regimul trecut ope-
rei de răspîndire a culturii.
Regimul democrat-popular, care
acordă copiilor o grijă atentă, plină
de căldură, se interesează îndeaproa-
pe și de lectura lor. In șase ani de
la apariția legii care hotăra înfiin-
țarea bibliotecilor pentru copii, s-au
organizat asemenea secții în toa-
ția pentru copii avea, în ianuarie
1955, 878 de cititori, pentru ca în
luna august a aceluiași an să ajungă
la 2.270 de cititori. La Sibiu existau,
în septembrie 1953, 1322 de citilori
copiii pentru ca în luna mai 1956 ei
să atingă numărul de 2749. In ase-
menea ritm a crescut numărul citi-
torilor la cele mai multe dintre bi-
bliotecile pentru copii recent înfiin-
țate.
Autorul acestui articol a între-
prins un studiu referitor la lectura
copiilor2) și din datele obținute a
putut face cîteva constatări semnifi-
cative.
Numărul mare de copii cititori tre-
buie să ne bucure, căci influența
lecturii asupra copiilor este binefă-
cătoare din multe puncte de vedere.
De altfel s-a constatat, printr-o an-
chetă întreprinsă în cîteva regiuni
din țară, că cei mai mulți dintre ci-
titorii harnici sînt și cei mai buni și
mai disciplinați elevi la școală.
Dar o analiză mai adincă ne ajută
să desprindem situații diferite în ca-
tegoria acestor cititori. Există prin-
tre copii cititori cu posibilitatea de
a-și alege cartea preferată, datorită
lecturii lor anterioare. Ei sînt aju-
tați, în alegerea cărților, și de sfa-
turile pe care le primesc din partea
părinților sau a profesorilor.
Dar majoritatea nu o formează
cești cititori, ci aceia care citesc
întîmplare orice carte le cade
a-
la
în
te centrele
de regiuni și
în
mină.
Este drept că pentru copiii
foarte multe centre raionale din
{ara noastră.
Numărul cititorilor
Conf, univ. ILIE STANCIU
copil a crescut într-un ritm ver-
tiginos. La Iași, de exemplu, sec-
(Continuare in pag, 3)
DIN TOATA INIMA
rx iminența de octombrie se ves-
[y tește caldă, plăcută. învăluită
Intr-un abur ușor de ceață,
clădirea impunătoare a școlii medii
„I. L. Caragiale" din București își
așteaptă tăcută, solemnă, elevii. Mai
este aproape un ceas pînă la înce-
perea orelor de curs. Pe coridoare,
în clase, nici un zgomot. Pînă și
bălrînul portar, așezat pe un scaun,
în fața ușii de la intrare, și-a lă-
sat capul în piept, furat de vise.
Deodată ușa se dă în lături și doi
băieți bruni, cu obrajii îmbujorati,
se îndreaptă grăbiti spre sala de
festivități. O clipă, portarul sare
speriat în picioare, dar recunoscîn-
du-i, se lasă din nou pe scaun, pico-
tind. Peste cîteva minute, în
doarele liniștite răsună un
scurt de pian. Apoi se înaltă
tiile unei voci calde, ușoare,
nor.
Aici, în sala de festivități,
cori-
acord
vibra-
de le-
găsit, după aproape un ceas,
i-am
pe
frații Bobescu. Au venit să repete
potpuriul de cînlece rusești pe
care-l pregătesc împreună pentru
festivitatea dată de școală în cins-
tea zilei de 7 Noiembrie. După ce
clopoțelul anunță ora de intrare, cel
mic se îndreaptă spre clasă. Cel
mare, însă, nu se grăbește.
— Nu mergi la cursuri? îl întreb.
El roșește, se fîstîceșle.
— Să vedeți — îmi răspunde —
eu am absolvit anul trecut. Totuși...
acum... în Luna prieteniei, cînd au
loc atîtea manifestări interesante...
vin aici din toată inima.
„Din toată inima"... Aș
ne că acesta e refrenul
simți plutind peste tot,
vezi pe fețele tuturor —
putea spu-
pe care-1
pe care îl
elevi, pro-
iesori, diriginți — pe care îl citești
în ochii lor și a cărui semnificație o
desprinzi mai
șite de ei în
prieteniei.
/^rele de
ales din faptele săvîr-
aceste zile ale Lunii
curs s-au terminat,
dar pe ușa de la intrare rar
de se vedea vreun profesor
sau elev ieșind. Cei mai mulți au
rămas penlru o oră-două în școală.
Delia Mihăescu, o ștrengărită
vioaie dintr-a opta, se grăbește spre
sala de festivități. Picură cîteva a-
corduri dulci pe pian, urmate de
vocea el caldă, plină, surprinzător
de puternică. Delta pregătește pen-
tru festivitatea de la 7 Noiembrie
o arie din „Dama de pică" de Ceai-
kovskt.
] ntr-o clasă alăturată, un băr-
/ bat înalt, slăbuț, cu chipul
blînd, vorbește unui
elevi cam așa :
— Ave(i grijă, băieți,
de șablon. Gînditi-vă bine
grup de
Feriți-vă
cum pu-
ieți interpreta mai original, mai pro-
fund,
loc
Concursul n-o
ușor...
Gîndiți-vă
să fie
bine I
și se uită intr-un anume iei la
doi băieți dintr-a opta, așezați
banca-ntîi — Mihai Sînzianu și Ma-
rio Ricci. Ei se numără printre cîș-
tigătorii concursului de desen orga-
nizat în vara aceasta intre școli, în
cinstea Zilei copilului. Unele lu-
crări ale lor au fost expuse și în
Parcul de cultură și odihnă „L V.
Stalin“. In ei își pune nădejdea
și de data aceasta profesorul Ion
Cîrdei.
Za standul de cărți năvălesc
\ cei dintr-a noua șl într-o cli-
pită povestirile lui Șolohov
se epuizează.
7n timp ce profesoara Grațiela
Ștefan împarte, pe clase, bi-
letele aduse pentru filmul
„Crucișătorul Potemkin", bălrînul
profesor de istorie, Ștefan Lunga,
își pregătește materialul penlru o
conferință, iar Eugen Stoian, profe-
sorul de limba rusă, răsfoiește, pre-
ocupat, operele lui Pușkin, cu in-
■ tenția de a alege, penlru elevii care
și-au exprimat dorința să recite,
versuri cît mai ușoare și mai fru-
moase. „Balelistele" clasei a șaptea
își revăd costumele multicolore pen-
tru dansurile sovietice, iar instruc-
toarea Dane numără pentru a na
știu cita oară cravatele ce trebuie
înmînate noilor pionieri.
Jos la subsol, la laboratorul
fizică, Vladimir Cîrdei dintr-a
de
ze-
cea, un băiat subțirel, cu ochii ne-
gri, vii, fiul profesorului de desen,
meșterește cu multă inimă la un a-
parat.
— Fiecare cu pasiunea lui — îmi
spune el — și ochii negri îi lucesc
inteligenti. Tata cu desenul, eu cu
chimia și fizica. Și îmi întinde un
electrometru, nu cu mult mai mare
decît o cutie de chibrituri.
Vladimir s-a angajat să dea gala
acest aparat în cinstea Lunii priete-
niei. Și, într-adevăr, noul eleclro-
metru a intrat acum în rîndul mate-
rialelor didactice confecționate
elevi pentru labora'orul școlii.
STELA NEAGU
(Continuare in pag, 2) ।
unei
curte
față,
albă,
ndev.a, într-o comună din ra-
ionul Gura Jiului — poate la
Sadova, poate la Gighera,
poate la Cîrna — la capătul
uliți strimte și cotite, într-o
cu pomi și brazde de flori în
se zflă o casă mai răsărită,
spoită de curînd, în care, spre
seară, o gospodină robotește de zor,
aranjînd grăbită lucrurile din cea
mai frumoasă încăpere. Peste cîtva
timp vor sosi oaspeții: membrii
cercului de citit, care se întîlnesc
aici cu regularitate. Ca de obicei, va
veni un profesor sau un învăță-
tor, se va discuta, se va citi. Este
un lucru care s-a transformat de
mult într-o obișnuință a țăranilor
din sat, o obișnuință tot atît de în-
drăgită ca și aceea a conferințelor
și manifestărilor de la căminele cul-
turale. ca și munca brigăzilor de
agitație, ca și discuțiile din după
amiezele de sărbătoare cu învăță-
torii și profesorii.
Aceste obișnuințe au devenit atît
de firești incit par a fi lucruri a căror
existență și împlinire este pentru oa.
menii locului de la sine înțeleasă.
Sînt puțini cei care bănuiesc că
înapoia lor se află o acțiune siste-
matic organizată de comitetul raio-
nal sindical, ai cărui președinte no-
tează în fugă, în răstimpul dintre
rezolvarea a două probleme sindi-
cale, într-o corespondență de presă,
roadele acestor fenomene care în-
viorează de cîtva timp viața satu-
lui.....Cadrele didactice din raionul
nostru au muncit neobosit în acțiu-
nea pentru transformarea socialistă
a agriculturii. Organizațiile sindicale
ale muncitorilor din învățămînt au
antrenat membrii de sindicat într-o
muncă susținută și activă de cul-
turalizare... In comuna Măceșul,
membrii de sindicat și-au îndeplinit
angajamentul de a contribui la coo-
perativizarea celor încă 58 ha. ce
mai rămăseseră necooperativizate,
antrenînd pionierii în munca de lă-
murire și organizînd vizite de feli-
citare la casele proaspeților colec-
tiviști"...
In întîmpinarea celui de-al
IV-lea Congres al S.M.I.C., co-
mitetul sindical raional de în-
vățămînt din Rîmnicul Vîl-
cea a hotărît să intensifice munca
cultural-zrtistică. Corul și orches-
tra, ca și celelalte formații artis-
tice din raion, își desfășoară regalat
repetițiile. Se învăță noi cîntece,
dansuri și piese în vederea îmbu-
nătățirii repertoriilor. Au fost pro-
gramate numeroase deplasări ale
corului și orchestrei la întreprinde-
rile din oraș. Se vor prezenta fes-
tivaluri la întreprinderea de pielă-
rie și încălțăminte „11 Iunie" și la
întreprinderea „Iprofil", în cinstea
muncitorilor fruntași din aceste în.
treprinderi.
La gospodăriile agricole colective
din Păușești-Măglași și Vlădești
cadrele didactice vor expune în
fața colectiviștilor conferința „Ce a
adus Marea Revoluție Socialistă din
Octombrie agriculturii sovietice",
lapoi se vor, prezenta programe an
tistice în cinstea colectiviștilor.
La Copăcel-Riureni, brigada artis-
tică de egitație și echipa de joc se
pregătesc temeinic în vederea fes-
tivalurilor ce urmează să le dea in
cinstea zilei de 7 Noiembrie. La
Govora, echipa de teatru din ca-
drul grupei sindicale face repetiții
regulate cu comedia „Gaițele". De
.csemenea, echipele de teatru de la
Brezoi și de la Călimănești-Jiblea
se pregătesc cu sîrguință pentru
se acordă o mare atenție ri-
dicării nivelului de pregătire
al pedagogilor. Toate cadrele didic-
tice au fost încadrate în învățămln-
tul politic. In cele 51 de cercuri
constituite astfel au fost cuprinși
un număr de peste 600 de cursanti.
Comitetul sindical organizează
regulat pentru cadrele didactice va-
riate manifestări culturale. In fie-
care săptămînă la clubul sindicatu-
lui se țin conferințe și sînt prezen-
tate filme, se prezintă spectacole
ale formațiilor artistice de amatori,
cor, orchestră, teatru, balet, soliști
vocali și instrumentiști.
omitetul sindical raional din
Pucioasa s-a preocupat mult,
în ultimul timp, de organiza-
rea consfătuirilor de produc-
ție pe diverse teme legate de pro-
blemele cele mai acute ivite în
munca profesională a membrilor, de
sindicat. Cităm cîteva dintre aces.e
teme : ,,Munca pentru îndeplinirea
planului de școlarizare", „Lecția —
formă de bază a procesului de în-
vățămînt", „Sarcinile membrilor de
sindicat în noul an școlar și pla-
nificarea activității în școală" etc.
Pe plan cultural a fost intensi-
ficată activitatea corului cadrelor
didactice și a echipelor de dansuri
și teatru. Echipa de teatru a comi-
tetului sindical raional a făcut nu-
meroase deplasări în raion, prezen-
tînd spectacole cu piesa de teatu
„Ochiul babei".
a comitetul raional Strehaia
se organizează schimbul de
experiență în legătură cu rea-
lizarea îrrvățămîntului politeh-
nic și pradarea diferitelor dis-
cipline. Iau part» la acest schimb
de experiență școlile de 7 ani din
comunele: Tîmna, Deleni. Rocșo-
reni, Bîcleș, Stîngăceaua etc. Pro-
fesori ca Drăgoi Milcu, Constan-
tin Izbășoiu, Aurel Tudose și al‘ii
împărtășesc colegilor lor metodele
și experiența personală.
La școala de 7 ani din comuna
Breznița se va organiza o consfă-
tuire la care vor participa numeroa-
se școli din raion. Cu acest prilej
cadrele didactice vor cunoaște ex-
periența unor învățători fruntași ca
Gh. Botescu și I. Balaban, care au
obținut succese în închegarea co-
lectivului de elevi.
Din istoria marii prietenii
Luna prieteniei romîno-sovietice, bo-
gată în manifestări da actualitate,
ne prilejuiește adesea și o privire
retrospectivă asupra relațiilor care au
existat în trgcut între poporul nostru si
popoarele care astăzi construiesc comu-
nismul. Marea prietenie care ne leagă de
aceste popoare are rădăcini adinei în isto-
rie, Poporul romin a luptat adesea, de-a
lungul veacurilor, împotriva exploatatori-
lor săi șl a cotropitorilor străini, In strîn-
să alianță cu Rusia și Ucraina. Frăția în
luptă a făcut să se dezvolte și relații
culturale frățești. Aceste relații s-au mani-
festat larg și pe planul învățămîntului. In
cele ce urmează vom prezenta cîteva din
momentele istorice care ilustrează legă-
turile pedagogice romîno-ruse din trecut.
1640
...Venind pe mult bătutul drum
dinspre Kiev, pe porțile lașului in-
tra o caravană. Căruțele negusto-
rești cu coviltir erau încărcate cu
obișnuitele mărfuri care se aduceau
de ne întinsurile Rusiei: blănuri
scumpe și îngrijit tăbăcite, fierărie
lucrată artistic, postavuri, cărți,
icoane zugrăvite cu mult meșteșug.
Dar pe lingă toate acestea, unele
căruțe cuprindeau o încărcătură cum
nu se mai văzuse pină atunci pe în-
tinsul Moldovei: teascuri pentru ti-
păritul cărților, hîrtie de tipar șt
litere turnate. Călători cu totul neo-
bișnuiți pe aceste drumuri însoțeau
nemaivăzuta încărcătură: dascăli cu
multă învățătură Și pricepuți tipo-
grafi „adunători și așezători de
cuvinte".
Un document dat mai tirziu de
Gheorghe Ștefan Vodă arată că îna-
inte dg venirea dascălilor din Kiev
era „lipsă de dascăli buni învățători
în (ara noastră, fără de care foarte
mult pămîntul pătimește și se întu-
necă fără învățătura cărții". Tocmai
de aceea, Vasile Lupu hotărînd să
înființeze un colegiu, s-a adresat
arhiepiscopului Kievului, Petru Mo-
vilă. romîn de origine, cerlndu-i să
trimită „dascăli buni și rlvnitori la
învățături" care „să fie spre învăță-
tura și luminarea minții copiilor pă-
mintului nostru".
Colegiul s-a deschis tntr-o clădire
trainică, de piatră pe ulița Ciobotă-
rească, In apropiere de Heleșteul
Bahluiului. Organizarea școlii și
planul învățăturilor aveau drept
model colegiul din Kiev Se ti-
țineau cursuri de gramatică, re-
torică, aritmetică, geometrie, mu-
zică, poetică etc. Se preda tn lim-
bile slavonă, latină, greacă, rusă Și
— pentru prima oară — în limba
Din toată inima
(Urrtiare din pag. 1)
/n cancelaria proiesorilor —
căci și cancelaria este ocupa-
tă In aceste zile — școlărită
Mihaela Călin repetă, îmbujorată
de emoție, în prezența profesoare-
lor de muzică Lucia Gurlea șl Con-
stanța Lungu, un eseu cu totul ne-
cunoscut.
— E compoziția proprie a Mihae-
Jel, scrisă în cinstea Lunii prieteniei
— răspund profesoarele, nu cu pu-
țină mîndrie, întrebării mele.
jr Ț ndeva, într-una din clasele
| J a zecea, trei eleve stau la
sfat, în fața a trei scrisori pe
a căror primă pagină citesc : „Do-
roghie druzia...'
— Dorim din toată inima să ne
facem prietene Ia Moscova — mi-au
spus ele, să corespondăm, să ne
trimitem vești...
Le-am lăsat să continue. De bună
seamă că scrisorile acestea vor a-
răta prietenelor moscovite nu numai
cunoștințele din ce în ce mai temei-
nice de limba rusă ale elevelor din
Romînia, ci vor purta și o parte
din căldura sufletului lor curat și
tinăr.
romînă. Qh. Asachi a subliniat mai.
tirziu cu entuziasm că „acesta este
periodul întîi în care limba romînă
au început a fi organul învățăturilor
publice, tn care s-au cultivai cu ar-
dor”. Primele tipărituri rominești
din acea vreme au fost și primele
cărți pe care au învățat elevii In
limba lor. Pe lîngă colegiu s-a în-
ființat și o bibliotecă cu manuscrise
și tipărituri In rominește, in ucrai-
neană și în alte limbi. In fruntea
colegiului se afla Sofronie Pociațki,
fostul rector al colegiului din Kiev,
Pe care documentele vremii îl con-
sideră „unul din învățătorii cei mai
însemnați". Dintre ceilalți profesori
este cunoscut Ignațiu levlevici care
va trece mat tirziu ca profesor la
colegiul din Kiev.
Cine a predat rominește ? Este
posibil să fi predat Eustraiie Logo-
fătul sau Simion Dascălul. Desigur
că adesea le-a vorbit elevilor și sfă-
tosul Varlaam. în graiul său lim-
pede, și poate le-a vorbit și Grigore
Ureche, care-și scria cronica cu scop
educativ, „să rămiie feciorilor și ne-
poților să le fie de învățătură, des-
pre cele rele să se ferească și să se
socotească, iar pe cele bune să ur-
meze și să se învețe și să se îndrep-
teze".
Dintre elevii colegiului merită
amintit Nicolae Milescu, care a de-
venit un mare cărturar și prieten al
Rusiei.
1831
...Generalul Pavel Kiseleff este
supărat. A venit cu intenția să rea-
lizeze un vast program de reforme,
dar marii boieri îl împiedică, lată:
de peste doi ani e pace și totuși
școlile nu s-au deschis. Generalul
se așează la masă și iși începe epis-
tola către Eforia școalelor: „Do-
resc am un raport amănunțit
asupra' școalelor publice și invit
Eforia a-mi da informațium exacte
atît asupra celor care există, cit și
asupra celor ce rămin de făcut, con-
form regulamentului. O invit în a-
celași timp să ia toate măsurile ce
depind de ea, spre a repara timpul
pierdui cu suspendarea studiilor..."
Din fericire, generalul Kiseleff
și-a găsit doi minunați colaboratori
care l-au ajutat în opera de dezvol-
tare a învățămîntului romînesc:
Petre Poenaru in Țara Rominească
și Gheorghe Asachi în Moldova. Re-
gulamentul organic, deși îi menține
pe clăcași în jug, cuprinde și o serie
de măsuri menite să ajute progresul.
Gorki.
V.
1. Lenin și N. K. Krupskaia în orașul
Pentru prima oară tnvățămln-
tul a fost legiferat și organizat
sub forma unui sistem cuprinzând
toate gradele, de la cel elementar la
cel superior. Regulamentul stabi-
lește că învățătura se va desfășura
în limba poporului. Pe baza lui se
elaborează programe Și apar ma-
nuale se studiază științele cu apli-
cații „la meșteșugurile cele mai
folositoare". In momentul de față
cercetătorii noștri studiază ipoteza,
foarte plauzibilă, după care în acea-
stă perioadă s-a exercitat în țara
noastră, pe planul ideilor pedagogi-
ce, influența decembriștilor.
Una dintre prevederile regula-
mentare care a atras cu deosebire
forțele culturale a fost întemeierea
unei .Academii", Academia Mihăi-
leană. înființată la 1835, ea este con-
siderată pe drept cuvmt punctul de
plecare al învățămîntului nostru su-
perior. Ea a fost un puternic centru
de educație patriotică și științifică.
Corespondența rămasă de la ge-
neralul Kiseleff ni-l dezvăluie ca pe
un mare prieten al poporului nostru,
însuflețit de dorința de a-i îmbună-
tăți soarta. Așa se explică dragostea
de care a fost înconjurat în tot
timpul șederii în țara noastră.
1881
...Intr-o veche căsuță de pe dealul
Sărăriei, mai multe persoane s-au
strîns în jurul unei mese. Sini
membri ai cercului socialist din Iași
— învățători, profesori, studenfț și
elevi — dintre care mulți au fost dați
afară dig învățămînt cu cîteva luni
înainte, pentru încercarea de a săr-
bători a 10-a aniversare a Comunei
din Paris. De zile întregi ei fră-
mîntă aceeași problemă ; cum tre-
buie să arate revista pe care vor s-o
scoată, ca s-o folosească drept armă
împotriva decăzutei culturi oficiale.
De data aceasta sint cuprinși de un
entuziasm cu totul îndreptățit; au
găsit modelul pentru revista pe care
o visează. Pe masă se află colecția
revistei ruse „Sovremennik", apă-
rută la Petersburg între 1836—1866
și condusă de Cernîșevski. Fiecare
articol din revista rusă le stîrnește
aceeași exclamație: ,,$i noi va tre-
bui să scriem despre această proble-
mă".
— Dar ce înseamnă „Sovremen-
nik" ? — întreabă un elev.
— „Contemporanul" 1
— Ce titlu minunat pentru revista
noastră I
Curînd, pe poarta căsuței din Să-
rărie apăru o tăbliță pe care sta
scris „Revista Contemporanul".
Timp de 10 ani revista socialiștilor
din lași a făcut rechizitoriul invă-
țămintului burghezo-moșieresc, ară-
tînd că „instrucția oficială actuală
produce mai înainte de toate con-
servarea stării actuale". Ca și in
„Sovremennik", aci au fost criti-
cate programele școlare și manua-
lele pline de „monstruozități" știin-
țifice și au fost demascați „călăii
mascați sub numele de luminători ai
tinerimii" care foloseau bătaia drept
unică metodă educativă. „Contem-
poranul" s-a făcut ecoul revendică-
rii democratice a generalizării învă-
țămîntului. Cadrele didactice au pri-
mit prețioase îndrumări pentru pro-
movarea unui învățămint științific,
bazat pe însușirea conștientă a cu-
noștințelor de către elevi: „Mintea
copiilor ar trebui deprinsă, cit se
poate mai de timpuriu, să nu pri-
mească decît lucruri pe care le-a
pătruns și asupra cărora a jude-
cat". „Contemporanul" a demascat
morala decadentă a claselor exploa-
tatoare și a militat pentru educarea
unor oameni cinstiți, gata să lupte
împotriva nedreptății. „Contempora-
nul" a popularizat la noi operele
unor scriitori luptători ca Pușkin,
Nekrasov și alții. La împlinirea unui
an de la moartea lui Cernîșevski,
„Contemporanul" a publicat un ar-
ticol plin de dragoste pentru „ma-
rele cugetător rus".
„Contemporanul" a avut o uriașă
influență asupra cadrelor didactice
și tineretului studios. Unul dintre
elevii care-l citeau pe ascuns avea
să scrie mai tirziu: „Contempora-
nul era evanghelia acelei vremi".
Elevul acesta se numea Jean Bart.
★
Am înșirai doar cîteva fragmente
izolate din istoria învățămîntului
nostru. S-au scris numeroase alte
pagini despre roadele pe care le-a
dat școlii prietenia cu poporul rus.
Cea mai luminoasă dintre aceste
pagini o scriu astăzi cadrele di-
dactice ale regimului democrat
popular, care — urmînd exemplul
colegilor sovietici — îi cresc în
școală pe constructorii șl apărătorii
de mîine ai socialismului.
MIRCEA ȘTEFAN
ALEGERILE
D E PARTID
Dn curînd, la școala medie
nr. 7 din Capitală a avut
loc adunarea generală a or-
ganizației de partid pentru
darea de seamă și alegeri. A-
ceasta a fost un prilej de analiză
serioasă, făcută cu spirit de răs-
pundere, a muncii desfășurate
de comuniști în ultimul an, de tre-
cere în revistă a realizărilor dar și
de scoatere în evidență a neajun-
surilor și a cauzelor ce le-au de-
terminat.
Adunarea generală a subliniat
marea însemnătate pe care o are
învățămîntul politic pentru ridi-
carea întregului nivel al muncii
din școală. S-a arătat — în darea
de seamă prezentată de birou, ca
și în cele spuse de participanții la
discuții — că majoritatea cadrelor
didactice din școală — membri și
nemembri de partid - ■ au partici-
pat regulat la cursurile organizate
în cadrul învățămîntului politic și
au studiat cu seriozitate. Pe lîngă
aceasta au fost organizate, cu spri-
jinul comuniștilor din școală, con-
ferințe despre „Rolul intelectuali-
lor în viața politică a statului nos-
tru", „Literatura pentru tineret",
„Folosirea energiei atomice în
scopuri pașnice" etc., precum și
unele dezbateri în jurul unor pro-
bleme privitoare la teme variate
legate de activitatea instructiv-edu-
cativă ca viața plantelor, fotosin-
teza, analiza textelor literare, edu-
cația estetică și rolul ei în dezvol-
tarea multilaterală a elevilor, căile
și mijloacele educației prin mun-
că etc.
Organizația de partid și-a în-
dreptat îndeosebi atenția asupra
problemelor concrete ale muncii
comuniștilor, asupra procesului de
învățămînt. Astfel, într-o ședință
a organizației de partid s-a dez-
bătut referatul „Cum își desfă-
șoară comuniștii din școală activi-
tatea instructiv-educativă" și s-au
luat măsuri menite să ducă la îm-
bunătățirea acestei activități. O a-
semenea măsură a fost întărirea
colaborării între biroul organizației
de bază și conducerea școlii. A-
cordînd acesteia un sprijin tot
mai însemnat, biroul organizației
de partid a analizat în cîteva șe-
dințe lărgite activitatea cadrelor
didactice care predau limba ro-
mînă, științele naturale, geografia
etc., a propus comitetului de insti-
tuție să organizeze schimbul de
experiență între profesorii de a-
ceeași specialitate sau specialități
înrudite etc. De asemenea, biroul
a sprijinit munca profesorilor în
vederea politehnizării învățămîn-
tului, i-a ajutat să organizeze mai
bine lucrările practice, excursiile
în întreprinderi etc. Ca urmare, ac-
tivitatea pedagogilor s-a îmbună-
țit. Profesorii comuniști M. Movi-
leanu și Elena Bucur, care predau
științele naturale, s-au preocupat
în mod deosebit de transmiterea
sistematică a cunoștințelor teore-
tice, de legarea acestora de prac-
tică. Sub îndrumarea lor elevii au
executat unele experiențe intere-
sante (iarovizări, butășiri, determi-
narea puterii de germinație a se-
mințelor, înmulțirea vegetativă a
plantelor la colțul viu sau pe lo-
tul școlar), și au confecționat
unele unelte agricole. Sub condu-
cerea profesorilor de specialitate
elevii execută lucrări instructive
în atelierele de lăcătușerie și de
tîmplărie ale școlii, dobîndind te-
meinice deprinderi de muncă prac-
tică.
Mai mulți vorbitori, printre care
tov. Isabeia Avramescu, Vasile
Popescu, Emilian Blănaru, au ară-
tat că și succesele obținute în
educarea comunistă a elevilor se
datoresc în mare măsură sprijinu-
lui primit din partea organizației
de partid. Profesorii comuniști au
folosit orele educative, seratele li-
terare, vizitele în întreprinderi,
excursiile în țară pentru a le for-
ma elevilor lor convingeri comu-
niste, pentru a le dezvolta dragos-
tea față de patrie, față de cei ce
muncesc. Ei au antrenat în acea-
stă activitate pe toți pedagogii
școlii, pentru a determina astfel
ridicarea generală a nivelului
muncii.
O preocupare de seamă a orga-
nizației de partid a fost și îmbună-
tățirea activității organizațiilor de
pionieri și U. T. M. din școală.
„Profesorii comuniști au sprijinit
munca de pregătire a alegerilor în
cadrul organizațiilor de tineret —
a arătat în adunare tov. Viorica
Leca, directoarea adjunctă a șco-
lii. Datorită acestui fapt, în colec-
tivele de conducere ale claselor
au fost aleși cei mai buni pionieri
și utemiști. S-a îmbunătățit și co-
laborarea diriginților cu conduce-
rea organizației U. T. M., profe-
sorii s-au sprijinit mai mult ca în
trecut pe inițiativa și opinia co-
lectivului de elevi".
Numeroși tovarăși care au par-
ticipat la adunare au vorbit des-
pre necesitatea unei preocupări
mai largi a organizației de partid
pentru propaganda pedagogică în
rîndurile părinților și pentru strîn-
gerea legăturilor între școală și fa-
milie. „Anul acesta, ce-i drept —
a subliniat în cuvîntul său tov. E-
lena Bucur — organizația din școa-
la noastră a dat mai multă atenție
acestor probleme. Totuși este ne-
cesar să ne îmbunătățim și mai
mult munca în această privință".
Subliniind succesele obținute, o
serie de participanți la discuții, ca
tov. M. Mihalcea, B. Zilberștein
și alții au arătat totodată, pe
bună dreptate, că biroul organiza-
ției de partid n-a analizat întot-
deauna în adîncime problemele
legate de procesul instructiv-edu-
cativ, ceea ce a făcut ca unele mă-
suri luate de acesta să fie for-
male. De asemenea, s-a subliniat
că biroul organizației de partid a
neglijat întrucâtva munca de agi-
tație vizuală și n-a tras întotdeau-
na la răspundere pe tovarășii care
au subapreciat activitatea obșteas-
că. O lipsă criticată cu ascuțime
de majoritatea participanților la
discuții a fost slaba preocupare a
biroului organizației de partid
pentru primirea de candidați. In
ultimul an în organizația de par-
tid a școlii au fost primiți numai
doi candidați de partid, deși prin-
tre cadrele școlii sînt mai mulți
tovarăși demni de a intra în rîn-
durile partidului.
Adunarea organizației de par-
tid de la școala medie nr. 7
din Capitală s-a caracterizat prin-
tr-o participare activă a comu-
niștilor la discuții, prin spirit cri-
tic și autocritic. Aproape că n-a
rămas vreo problemă mai impor-
tantă din viața școlii care să nu
fi fost dezbătută în această adu-
nare, iar hotărârea ei, adoptată în
unanimitate, prevede măsuri ce
vor contribui, fără îndoială, la îm-
bunătățirea continuă a vieții de
partid și a muncii profesionale a
comuniștilor.
In noul birou au fost aleși to-
varăși cu merite în munca profe-
sională și obștească. In prima sa
ședință noul birou a ales ca se-
cretar pe tov. Nicolae Băcioiu.
ELENA BALILESCU
membră tn Comitetul raional
P.M.R. „I. V. Sta1ln'‘ din orașul
B ucurești
Importante
măsuri în
sprijinul școlii
(Urmare din pag.l)
Instrucțiunile mai precizează că
școlile mai mici sau școlile sătești
pot fi patronate și de către institu-
ții de învățămint superior, școli
medii sau școli pedagogice din
centre mai mari. Patronarea, în
acest caz, poate fi înfăptuită prin
participarea cadrelor didactice și
de conducere la lecții, ședințe me-
todice, consilii pedagogice, consfă-
tuiri de producțfe, schimb de ex-
periență, ajutorarea cu material di-
dactic și altele.
Pentru traducerea în viață a tu-
turor acestor măsuri, Consiliul
Central al Sindicatelor a elaborat
un îndrumar privind organizarea și
funcționarea comisiei cu proble-
mele de învățămînt de pe lîngă
comitetele dla întreprindere, insti-
tuție, G.A.S. și S.M.T. Stabilind
modul de organizare a comisiei,
îndrumarul arată în ce constau
sarcinile acesteia (ajutorarea copii-4t
lor ai căror părinți au greutăți
teriale, grija pentru școlarizarea,
frecvența regulată și situația la
învățătură a copiilor de muncitori,
aplicarea măsurilor privind patro-
narea școlilor, sprijinirea școlii în
organizarea timpului libiar al elevi-
lor, asigurarea odihnei copiilor
muncitorilor din întreprindere, pro-
paganda pedagogică, școli profe-
sionale, învățămîntul seral, partici-
parea copiilor de muncitori la exa-
menul de bursă în vederea intrării
în învățămîntul superior), precum ।
și mijloacele prin care aceste sar-
cini sie pot naaliza.
Acest complex de măsuri, ce re-
flectă grija regimului nostru de-
mocrat-popular pentru problemele
învățămîntului, are o importanță
deosebită pentru școli. Sprijinul
material acordat școlilor de către
întreprinderi va da cadrelor didac-
tice posibilitatea să pornească cu
mai multă hotărîda pe calea poli-
tehnizării învățămîntului, să ridicoj^|
nivelul predării lecțiilor, să lucrezt^^r
în condiții mai bune. Totodată, r W
propaganda pedagogică în rîndul
muncitorilor va determina întări-
rea legăturilor școlii cu familia,
antrenarea părinților în lupta pe
care cadrele didactice o duc pentru
îmbunătățirea frecvenței și disci- I
plinlei, pentru ridicarea nivelului la
învățătură al elevilor, pentru întă-
rirea muncii educative.
Vești din
munca
sindicală
(Urmare din pag. I)
La comitetul sindical din Plo-
ești se găsește un dosar cu
scoarțe subțiri, albastre, care
cuprinde planul de muncă al
comitetului în întîmpinarea Con-
gresului S.MI.C. Rîndurile corecte,
frumos aliniate, nu pot să spună
prea multe. Ele sugerează însă ideea
unor strădanii izvorîte din dorința
de ă realiza lucruri noi, care să
îmbogățească munca obișnuită. Dar,
lăsînd deoparte planul și căutînd
faptele, rodul acestor strădanii în-
cepe să se vadă în contururi sigu-
re și precise. Timp de 30 de zile, în
7 școli din Ploești cadrele didacti-
ce au întreprins o acțiune de do-
cumentare, studiind o culegere de
articole din presa sovietică. Profe-
sorul A. Cîrciumaru, președintele
comitetului sindical, a împărtășit
profesorilor din' Ploești cele văzute
în Uniunea Sovietică și lucrurile
noi aflate de la pedagogii sovietici. j
In scurt timp, în cinstea Congre- I
sului se va da în folosința cadre- I
lor didactice din Ploești un grup de I
locuințe ridicate prin grija sindica- J
tului.	|
(După corespondențele primite de I
la tov. O. Ștefănescu, 1. Bîrna, I. |
Penteș și H. Șaicu).	I
ale Martini KWc
în rîndurile învățătorimii noastre
Valul revoluționar care a urmat
Marii Revoluții Socialiste din
Octombrie și oare a cuprins și
țara noastră a avut un larg ră-
sunet în rîndurile cadrelor didactice.
Adînc nemulțumite de situația lor pro.
fesională și materială, cadrele didac-
tice pornesc tnari acțiuni revendica-
tive, promovînd Idei înaintate privind
rezolvarea problemelor de învățămînt
și educație.
Sub influența valului revoluționar
cadrele didactice de toate categoriile
pășesc pe calea organizării unei mari
asociații : „Federația corpului didac.
tic". La început, această asociație pă-
rea că se va îndrepta spre o luptă
comună cu toți funcționarii și apoi cu
toți salariații muncitori. Lucrurile nu
s-au dezvoltat însă în această direc-
ție. Partidele burghezo-moșierești de
toate nuanțele, văzîndu-se amenințate,
au folosit toate mijloacele pentru a
distruge mișcarea începută și au pus
mîna pe conducerea asociațiilor de pe.
dagogi șl a secțiilor acestora. Ele-
mentele oportuniste Introduse în con-
ducere au paralizat acțiunea, descura
Jînd șl tndepărttnd elementele cinstite
de la luptă susținută
Cu toate manevrele acestor conducă-
tori. sub presiunea mișcării de tos a
cadrelor didactice, în „dezldenatele"
votate la diferitele congrese oare au
avut loc între anii 1919—1924 au fost
înscrise Ide! înaintate cu privire la or-
ganizarea șl conținutul tnvățămîntu-
lul. Aceste deziderate pornesc, în ge.
neral, de le stabilirea rolului pe oare
îl aveau cadrele didactice — în con-
dițiile sociale și politice de atunci —
în ridioarea nivelului cultural al popu-
lației muncitoare. La Congresul al
Xl-lea al învățătorilor, oare a avut loc
între 15-17 aprilie 1920, precum și la
cel următor (4—5 mal 1921), sînt ex-
primate unele deziderate cu privire la
organizarea învățămîntului. înscrise în
revendicările programatice ale mișcă-
rii muncitorești și care s-au realizat
doar azi, în statul de democrație
populară. Iată cîteva din cele mai im-
portante : unificarea și democratizarea
învățămîntului primar — care să de-
vină obligator pentru toți copiii ; co
piii săraci să fie ajutați „cu tot ce le
trebuie pentru a putea fi puși în si-
tuațifl de a urma școala". O proble-
mă mult dezbătută aproape la toate
congresele cadrelor didactice și for-
mulată în rezoluțiile votate este aceea
cu privire la etatizarea școlilor.
Semnificativ este f-aptul că la Con-
gresul învățătorilor ardeleni, oare s-a
ținut la Cluj în anul 1922, în moțiu-
nea votată se cere etatizarea învăță-
mîntului ...avînd în vedere că în vea
cui al 20-lea sistemul de educație și
instrucție nu mal poate fi determinat
de prejudecăți confesionale" (Revista
generală a învățămîntului nr. 4 — mar
tie 1924). In dezideratele votate la
Congresul al Xl-lea (1920) se cere ca
„învățămîntul să se predea mnnai în
școli publice, pentru dispariția spiri-
tului de castă (bogațl, nobili etc)"
Si cu prllelul discutării legii învăță
mtntulul primar-normal
(I924). multi
învățători și profesori s-au ridicat îm-
potriva spiritului religios oare a fost
pus la baza conținutului învățămîntu-
lui primar.
Situația învățămîntului și a cadre-
lor didactice în urma războiului de-
venise extrem de grea. îndeosebi în-
vățătorii de la sate, oare aveau sala-
rii foarte mici, trăiau într-o neagră
mizerie. In general, cadrele didactice
erau puse în inferioritate față de alte
categorii de salariați publici (magi-
stnați, ofițeri), de care statul burghe-
zo-moșieresc avea mai mare nevoie
pentru reprimarea maselor agitate și
nemulțumite. In arhiva Ministerului
învățămîntului găsim. încă din 1918,
numeroase memorii ale învățătorilor și
profesorilor din diferite colțuri ale ță-
rii, adresate fie ministerului, fie adu.
nării deputaților. Prin aceste memorii
învățătorii cer îmbunătățirea situației
lor materiale, devenită Insuportabilă.
In memoriul învățătorilor din Burdu-
jeni, bunăoară, se arată : ....N-avem
cu ce ne îmbrăca... sîntem amenln-
țați de a nu avea cu ce intra în
să... oare mai putem munci cu
goste și râvnă cînd stomacul ne
gol, cînd sîntem neîmbrăcați și
ghete, cînd mintea noastră se
mîntă în dezlegarea problemei
cla-
dra-
este
fără
fră-
cum
am putea hrăni atîtea guri flămînde
din Jurul nostru șl care mereu strigă
mîncare ?“ (Arhiva Ministerului Invă.
țămîntulul, Dosar 26/5/1918).
Acțiuni energice sînl întreprinse în
vederea îmbunătățirii situației mate-
riale a cadrelor didactice. In dezide-
ratele Congresului al XH-lea (1921)
se arată, între altele : ...dacă statul
nu satisface această cerere (îmbunătă-
țirea salariilor, n. n.), congresul, prin
delegații din toată țara, în unanimi-
tate hotărăște demisia în corpore a în-
vățătorilor... oa o urmare a imposibi-
lității de a mal rămîne într-o func-
țiune publică ce nu le răsplătește
munca Și nu-I pune în situația de a
trăi demn, potrivit cu misiunea si ro.
Iul social și cu menținerea neștirbită
a entuziasmului, care să le dea pute-
rea sufletească de a-și împlini chema-
rea de luminători ai poporului" (Ar-
hiva Asociației învățătorilor din Ro-
mînia). Această mișcare energică por.
nită de Jos este însă abătută de că-
tre conducătorii asociației pe oalea
memoriilor, care se soldau cel mult
cu promisiuni din partea guvernelor
burghezo-moșierești.
Unii învățători și profesori participă
tn această perioadă la mișcările revo-
luționare ale muncitorilor șî țărani-
lor. Arhive Ministerului Invătămîntu-
lui conține unele referiri la această
problemă șl
supusă unor
După cum
ticipat activ
ea așteaptă încă să fie
cercetări atente.
mulți învățători au par-
ia răscoalele din 1907,
unii dintre ei fiind „oap de răscoală"
— și acum o bună parte dintre ei se
găsesc alături de țărani în lupta lor
pentru pămînt. Unii sînț chiar condu-
cători al obștiilor constituite pentru
aplicarea reformei agrare, se războiesc
cu moșierii, întocmesc memorii etc.
Plîngerile împotriva lor din partea
prefecților și jandarmilor încep să
curgă la Ministerul Instrucțiunii și
Cultelor. Iată cîteva exemple; învă-
țătorul G. Purțuc, din cătunul Lișna,
Jud. Dorohoi, este învinuit în 1917 că
a întocmit un memoriu pe oare l-a
trimis Ministerului Agriculturii, prin
care
arat
rele
„cît
arată că țăranii sînt trimiși la
le moșieri, neputînd lucra ogoa-
lor. El încheie memoriul astfel :
timp vor mai exista privilegii so-
claie pentru unii, vor mai continua să
fie obijduiți sătenii". La anchetă de-
clară: ..sînt învățător de 24 ani din
care 18 funcționez la această scoală,
prin urmare cunosc foarte bine pe lo-
cuitori și ei mă cunosc pe mine, și
m-a atins mult plîngerea lor". Drept
răspuns, este pedepsit cu reținerea sa-
lariului (Arhiva Ministerului Invăță-
mîntului. Dosar nr. 55/1917). Minis-
trul de Interne. Mîrzescu. denunță
într-o telegramă pe învățătorul Flo-
rea Sindic din comuna Cleiani, iud.
Vlașoa, că „instigînd țăranii împiedi-
că aplicarea legii agrare". Revizorul
școlar din Județul Vlașoa, însărcinat
cu anchetarea cazului, nainortează mi-
nisterului : „Din declarațiunile locui-
torilor fiind prezenți peste 100 inși,
atît prieteni cît și neprieteni ai învă-
țătorului, mi-am făcut convingere de-
plină că învățătorul nu este vinovat
în chestiunea ce i se impută. Din con-
tra, el fiind alesul sătenilor să le
apere interesul unde va cere trebuin-
ța, s-a achitat de însărcinarea ce i-au
dat-o consătenii săi, lucru de oare ei
sînt foarte mulțumiți. Atît numai că
el apărând interesele sătenilor a că-
zut în conflict, cum era și firesc, cu
unul din proprietarii looali expro-
priat..." (Arhiva Ministerului Invătă-
mîntului Dosar 55/1919).
învățătorul din comuna Bălești, Jud.
R. Sărat, este anchetat pentru că a
înfruntat-o pe prințesa Sutzo. învăță-
torii din comunele Golești, Slobozia.
Grădiștea, Costieni și Vișani sînt de-
nunțați că fac „propagandă anarhică
contra guvernului" (Arhiva Ministe-
rului învățămîntului. Dosar 128/55 din
1920) Ministrul Instrucțiunii, P P.
Negulescu, luînd cuvîntul la congre-
sul învățătorilor din 15-17 aprilie 1920,
atrage atenția că unii dintre membrii
corpului didactic îndrumează ne ță-
rani la „anarhie și primejdie de cla-
să" și anunță că se vor lua măsuri
împotriva lor.
Cu toate acestea, învățătorimea nu
se intimidează. Mulți învățători și
profesori sînt atrași la mișcarea mun-
citorească revoluționară. Sînt cuno-
scute acțiunile profesorilor P. Con-
stantinescu-Iași și M. Cruceanu —
vechi militanti al mișcării muncito-
rești revoluționare — care luptă cu
curaj în presa de partid pentru de-
mocratizarea învățămîntului și apă-
rarea cadrelor didactice. Sosesc de-
nunțuri la Ministerul Instrucțiunii îm.
potriva învățătorilor din Băicoi și
Cîmpina, pentru motivul că fac pro-
pagandă socialistă, iar învățătorul L.
Popescu din comuna Săliciile (Praho-
va) este arestat deoarece a instigat la
grevă pe funcționarii C.F.R. (Dosar
nr. 128/55/1920) Este semnificativ fap-
tul că împotriva învățătorilor se ridică
și un raport adresat Ministerului In-
strucțiunii de către societatea contra-
revoluționară oare se intitula „Liga
Meseriașilor și Muncitorilor din Ro-
mîniia" și oare era, de fapt, o creație
a stăpînirii burghezo - moșierești în
vederea slăbirii luptei revoluționare a
poporului. In raport se spune că în-
vățătorii din comuna Comarnic au
refuzat să ia parte la adunările de
propagandă organizate de „Ligă". Ra.
portul se încheie astfel : „...am ținut
să vă aduc ba cunoștință cum înțeleg
învățătorii misiunea lor la sate și cum
sînt încurajate mișcările patriotice
(sic) ale locuitorilor satelor care zac
în întuneric în jud. Prahova, acolo
unde luminătorii și reprezentantii cul-
turii sînt agenții lui Lenin" (Dosar
59/1920).
Care a fost atitudinea mișcării mun-
citorești revoluționare față de acțiu-
nile revendicative ale cadrelor didac-
tice ? Mișcarea muncitorească revolu.
ționară, recunoscind marea importan.
ță a muncii învățătorilor și profeso-
rilor chemați să răspîndească cultu-
ra în masele largi ale poporului mun
citor, se ridică în apărarea acestora,
căutînd să includă mișcările' lor re-
vendicative în mișcarea revoluționară
a proletariatului împotriva regimului
burghezo-moșieresc. încă în 1919. la
o mare adunare de profesori oare a
avut loc le
prima oară
dactice. iar
12 august
Iași, se propune pentru
sindicalizarea cadrelor di-
ziarul ..Socialismul" (din
1919) adresează un apel
întregului corp didactic pentru sindi-
calizare
Mișcările cadrelor didactice capătă
un nou avînd în primăvara anului
1923, cînd începe greva funcționarilor
publici. Această grevă i-a răscolit
adînc pe învățători și profesori. Aso-
ciația corpului didactic din Capitală,
dînd sprijin moral cauzei generate a
funcționarilor, a hotărît ca toți di-
rectorii de școală să-și dea demisia
pînă la satisfacerea revendicărilor
cerute. Profesorii din Galați, proce-
dînd la fel, și-au prezentat demisia
în bloc. Asociația cadrelor didactice
de toate gradele din Iași declară în-
tr-o moțiune : „Corpul didactic vede
în greva funcționarilor un simptom de
adîncă nemulțumire generală și fră-
mîntare, în care el însusi s? zba‘i‘»
(„Scînteia", organ neutru apărarea in-
nr.
tereselor intelectualilor. Anul
18/1923).
„Socialismul", semnalînd
aceste
mișcări ale cadrelor didactice, consta,
tă ; ...încrederea dascălului în for-
țele diriguitoare ale actualei societăți
a scăzut enorm... șl nu departe va fi
vremea cînd profesorii vor ajunge ele-
mente primejdioase ordinei actuale"
— arătînd în același timp că starea
comună de exploatați impune munci-
torilor manuali și intelectuali ul
front comun de luptă („Socialismul^
din 15 aprilie 1923).	”
Frămîntările cadrelor didactice sfiit
în continuă creștere. Ele se eviden-
țiază mai ales cu ocazia congresului
profesorilor secundari (14—15 Iunie
1923), la care aceștia hotărăsc, drept
protest, să nu mai participe la exa-
menele particulare, să nu mai pri-
mească orele suplimentare din postu.
rile vacante.
Partidul Comunist din Romînia îm-
brățișează șl de data aceasta cu toată
căldura revendicările juste ale cadre-
lor didactice : „...după cum partidul
nostru se interesează de toate fră-
mîntările și mișcările celorlalți muu-
citori
scrie ..Socialismul" din
17 iunie 1923 — el nu trebuie să ne-
glijeze nici agitațiile și nevoile uneia
din categoriile cele mai de vază din-
tre salariati : dăscălimea". Partidul
Comunist din Romînia arată cu multă
claritate și răbdare învățătorilor și
profesorilor că singura oale pentru a
sluji poporul și, în același timp, ca-
lea care poate asigura propria lor
eliberare, este oaiea participării ac-
tive la lupta muncitorilor împotriva
regimului burghezo-moșieresc.	,
„Ga să poți înțelege clar unde
locul dictat de interesul tău —
adresează „Socialismul" cadrelor
ți-d
se
di.
dactice — și ca să dai adevărata știin-
ță micilor vlăstare, trebuie să ni în
vedere aceste două adevăruri : întîi —
ești un salariat, deci un muncitor...
iar muncitorul nu poate să facă nicio-
dată masă comună cu trântorul. Nu
poți avea interese comune cu el. Al
doilea — ești un muncitor Intelectual,
un salariat foarte prețios pentru po-
por. dar neglijat de către clasa stă-
pînitoare Pentru ce acest fenomen ?
Pentru că stăntnul nostru n-are inten.
ția să dea cultură poporului, căci cui.
tura ajută la nașterea curajului civic
și a conștiinței de clasă. Ga să fii
forță trebuie să te organizezi, să dai
o mînă fră’ra-că partidului comunist,
singurul partid adevărat muncitoresc...
Recunoaște ți -nteresul și-ți vet găsi
locul" („Socialismul" din 9 august
1923).
Partidul atrage atenția învățătorilor
șl profesorilor asupra faptului că tre-
buie să-și schimbe întreaga lor con-
De la Ministerul Invățămîntuluî și Culturii
cei ce studiază
fără frecvență
iiiiwiniHiwiiiiiiiiiiiiwiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiinuiiiiiM
gJIIIUIIIMIIIIinilllllllINIIIIIIIII
Mu Ițumim
partidului"
LENIN ȘI
TINERETUL
■
(Urmare din pag. 1)
a crește și în-
Despre lectura copiilor
ve-
(Urmare din pag, 1)
acumulat
care iau cărți de la bibliotecă
nu
scriu cărți valoroase,
sta“
cari care se declară îricintațl de per-
a
R. P. Romîne E.S.I.P. 1957.
a
Informație
nu
aceasta
voie de o îndrumare specială.
Am ajuns la aceste concluzii
a fost mult lărgită prin
pe lingă profesorii de
pot analiza mai adine
și arăta motivele pen-
plăcut sau nu le-a plă-
astfel
vieții
cauza
avea
să se a-
cu toată
studiu a-
selecționate
în anul
a stațiunii
faptul că,
și s-au
cele din
unde au
învățători
au urmat
Totodată,
legăturile
neret din
nevoie pentru
văța.
In aceste
etc.
acesta sfera
cititori care
cartea citită
tru care le-a
cut.
La noi se
din regiunea Staîin care
cursurile de perfecționare.
stațiunea lărgește mereu
ei cu organizațiile de ti-
școli.
cu-
Ba-
de
bi-
de
rimental, îi ajută pe elevi să
noască flora alpină a munților
natului.
Sectorul „morfologie-fiziologie
gindirea omenească Ie-a
de-a lungul vremurilor.
Lenin îndemna tineretul
plece cu toată atenția,
răspunderea, asupra unui
numai pe calea discutării teoretice a
problemei) dar și din cercetările făcu-
te printre micii cititori. Copiii citesc
mult, uneori ohiar prea mult. Dar
contribuția acestei lecturi la forma-.
hiininiii»
momente, cînd
incit în fiecare moment al
lor să aducă o contribuție la
clasei muncitoare. „Nu am
încredere în învățămînt, in
spunea Lenin. „Poți de-
tisment, ca mijloc de trecere
vremii.
Am întîinit cititori în vîrstă
10-11 ani care împrumutau de la
blioiecă două sau chiar trei sute
primit lumină mai puțină. De ase-
menea, o „stîncă alpină" din ealcar,
ridicată în mijlocul terenului expe-
multă lumină, au crescut
dezvoltat mai bine decît
partea de nord-nord-est,
Sînt părinți, profesori și bibiiote- / lecturii. A doua etapă și nu mai pu-
țin importantă o formează valorifi-
IOAN PETRAȘCU
lector la Institutul interregional
din Timișoara pentru perfecționarea
cadrelor didactice
pentru colțul
naturii vn, semințe
au avut satisfacția
de activitate
Dacă harta s-a deteriorat, e simplu / O reparăm.
științe naturale din regiunea Timi-
șoara, au desfășurat lucrări experi-
mentale în laboratoarele și pe tere-
nurile ei numeroși profesori de a-
ceeași specialitate din regiunile Hu-
nedoara și Craiova, precum și mulți

Stațiunea republicană a tinerilor
naturaliști din orașul Timi-
șoara a reușit să devină, în
cei doi ani de cînd a fost
înființată, un adevărat centru de în-
drumare a activității multor școli în
vederea realizării învățâmîntului po-
litehnic în cadrul predării științelor
naturale.
Lucrătorii stațiunii și-au îndreptat
în primul rînd atenția înspre lămu-
rirea caracterului pe care trebuie
aă-1 aibă munca desfășurată pe par-
celele experimentale, așa îneît acea-
sta să dobîndească un adevărat con-
ținut științific. Se știe că într-o serie
de școli terenul experimental mai
este și acum o simplă grădină de
zarzavat. Stațiunea din Timișoara a
încercat să lichideze această situație
în școlile cu care lucrează, lămurin-
du-i pe învățători și profesori asu-
pra faptului că activitatea pe par-
celă trebuie să se desfășoare conform
unei tematici științifice de experiențe
și observații care au ca scop de a
învăța pe elevi cum să înțeleagă
fenomenele complexe biologice, să
le arate că omul, aplicînd principiile
biologiei miciuriniste, poate să diri-
jeze natura organismelor pentru a
obține o producție cît mai mare. în
felul acesta munca pe parcela expe.
rimentală școlară dă cu adevărat ele-
vilor o pregătire politehnică, deoa-
rece nu se limitează la înarmarea
lor cu deprinderi meșteșugărești, ci
întemeiază aceste deprinderi pe cu-
noașterea bazelor științelor.
In anul școlar trecut un număr
însemnat de școli au primit din par-
tea stațiunii sprijin metodic și știin-
țific, în cadrul unor consultații in-
dividuale sau în cadrul ședințelor
cercului pedagogie organizate la sta-
țiune. De asemenea, stațiunea a fur-
nizat multor școli răsaduri, material
In anul trecut s-au organizat
pentru cadrele didactice din o-
rașul nostru numeroase confe-
rințe, consfătuiri și consultații în le-
gătură cu problemele teoretice ale po-
litehnizării învățămîntului. Nu aceeași
atenție s-a acordat însă pregătirii
practice a învățătorilor și profesori-
lor în vederea îndeplinirii sarcinilor
pe care le ridică politehnizarea. Pen-
tru a înlătura acest neajuns, pentru
a ajuta cadrelor didactice să rezolve
cît mai bine numeroasele probleme
concrete pe care le ridică politehni-
zarea învățămîntului, colectivul de
inspectori al secției de învățămînt și
cultură a orașului Arad a hotărât ca
în acest an să-și îndrepte atenția toc-
mai spre îmbunătățirea pregătirii
practice a învățătorilor și a profeso-
rilor care predau fizica, chimia, ma-
tematica, științele naturale, geogra-
fia, desenul.
In vederea realizării acestui obiec-
tiv, pe lîngă laboratoarele de fizică
și chimie ale școlii medii nr. 1 „loan
Slavici" — care sînt cel mai bine
utilate — s-au organizat pentru pro-
fesorii de fizică și chimie lucrări prac-
tice lunare, în cadrul cărora ei vor
efectua experiențe, cercetări etc.
Pentru mai buna pregătire a pro-
fesorilor de științe naturale și a în-
vățătorilor de la clasele I-IV în vede-
oepție despre viață ; lipsa de voință,
de inițiativă, timiditatea mic-burgheză
trebuie să facă loc hotărârii, curaju-
lui, sentimentului că fiind slujitorii
cei mai de seamă ei culturii, stnt tn
același timp exploatați, că au dreptul
la un trai omenesc și că trebuie să
lupte pentru cucerirea acestui drept
prin mijloacele prin care luptă toți
exploatații. „...Numai părăsind Ideo-
logia tradițională și sprijinindu-se pe
ideologia de clasă a proletariatului,
numai ducînd alături de clasa munci-
toare lupta, numai astfel dăscălimea
își va putea crea o situație omenească
și demnă de nobilul ei rol" — scrie
„Socialismul" din 6 decembrie 1923.
Partidul Comunist din Romînia
orientează cadrele didactice spre o
mișcare organizată pe baze revoluțio-
nare șl le îndeamnă să creeze o or-
ganizație puternică, în stare să des-
fășoare acțiuni hotărâte. Această orga-
nizație trebuie să fie un sindicat al
muncitorilor din învățămînt, oare să
de celelalte organizații
proletariatului din țară
lumea. Partidul cheamă
profesorii să se orga-
secțiune a „Uniunii in-
lupte alături
sindicale ale
și din toată
învățătorii și
nizeze într-o
ternaționale a muncitorilor revoluțio-
nari din învățămînt" pentru ca astfel
să poată păși „la înfăptuirea planului
măreț al dezrobirii școlii romînesti
din lanțurile capitaliste" („Socialis-
mul" din 17 iunie 1923). Intr-un șir
de articole din „Socialismul" se ex-
plică cadrelor didactice țelurile și for-
mele organizatorice ale mișcării sin-
dicale.
Cu toate promisiunile făcute de că.
tre guvern — speriat de mișcările ca-
drelor didactice — revendicările Juste
ale acestora n-au fost satisfăcute. In
noiembrie 1923 agitațiile cadrelor di-
dactice reîncep cu și mai multă
In-
tensitate. Memorii de protest sînt tri.
mise de pretutindeni Ministerului In-
strucțiunii. Intr-un astfel de memoriu,
înaintat ministerului de către învăță-
torii din Județul Putna, se scrie : „Su-
ferințele sînt la limită. Orice rezol-
vări parțiale vor fi insuficiente îmbu-
nătățirii stării materiale a membrilor
corpului didactic primar. Amînîndu-se,
lucrurile se vor agrava, tulburînd
pînă în adlnciml sufletul atît de li-
niștit al învătătorimii. învățătorii a-
cestui Județ arată prin prezentul me-
moriu că, dacă pînă la cel mult I de.
cembrte 1923 cererile lor nu vor fi
satisfăcute, vor fi siliți, cu părere .ie
rău, a părăsi învățămîntul în bloc"
(Arhiva dr. Angelescu. mapa nr. 6.
Biblioteca Academiei R.P.R.).
Stațiunea republicană a tinerilor
naturalițti caută să aplice în munca
ei practică experiența pozitivă a pro-
fesorilor de științe naturale din țara
noastră care obțin rezultate bune în
activitatea lor practică. Astfel, au
fost folosite unele sugestii ale prof.
Maria Rafiroiu de la școala medie
nr. 2 din orașul Lugoj, prof. Corne-
lia Vasile de la școala medie nr. 2
din orașul Craiova, în legătură cu
alcătuirea planului de cultură, cu
organizarea și conținutul lucrărilor
de laborator, eu amenajarea colțului
naturii vii etc.
Stațiunea urmărește de asemenea
cu consecvență aplicarea creatoare a
experienței școlii sovietice și în spe-
cial a experienței stațiunilor experi-
mentale sovietice. De pildă, se ține
o legătură strinsă cu stațiunea expe-
rimentală din Kiev, de la care s-a
primit în dar o valoroasă colecție
de. semințe de plante ornamentale și
plante tehnice.
în general, elevii lucrează cu mul-
tă tragere de inimă pe terenurile
stațiunii, executînd lucrări intere-
sante ți instructive. O asemenea lu-
crare a fost, de pildă, aceea pentru
obținerea și cultura seminței de po-
rumb hibrid. Elevii care au executat
tea organizării științifice a muncii
lotul experimental, s-a organizat
pe
pe
lotul școlar al școlii pedagogice mixte
din Arad — lot experimental model
— un ciclu de expuneri și lucrări
practice ce se vor efectua sub îndru-
marea tovarășului Gheorghe Crep,
profesor la această școală, organiza-
torul lotului. De asemenea, se organi-
zează pentru cadrele didactice vizite
în principalele întreprinderi din oraș.
Datele culese din aceste vizite vor fi
prelucrate și valorificate apoi la lec-
ții și în referatele sau comunicările
pe care profesorii le vor face în ca-
drul cercurilor pedagogice, în consfă-
tuirile raionale sau în ședințele socie-
tăților științifice.
Acestea sînt doar cîteva din activi-
tățile inițiate de cabinetul metodic al
secției de învățămînt și cultură în ve-
derea îmbunătățirii pregătirii practice
a cadrelor didactice. Sintem convinși
că această experiență ne va ajuta să
găsim și să aplicăm, în lunile ce ur-
mează, noi forme de activitate menite
să ajute pe profesorii care participă
la acțiunea de politehnizare a învă-
țămîntului.
IOAN DRAGAN
Inspector la secția de tnvSțămtnt
si cultură a orașului Arad
La începutul lui decembrie 1923 au
loc congrese ale învățătorilor și ale
profesorilor secundari. învățătorii ho-
tărăsc să-și dea demisia tn bloc, iar
profesorii să suspende cursurile timp
de 3 zile și, dacă nici după aceasta
nu li se vor satisface revendicările,
să-și dea și ei demisia. Agenții gu-
vernului sînt dați afară din sală șl
huiduiti. Congresele hotărăsc. în ace.
lași timp, să ducă o acțiune de lămu-
rire a părinților și a opiniei publice
asupra situației si primejdiei în
care se găsesc școala și cultura. Con-
ducătorii oportuniști ai asociațiilor ca-
drelor didactice izbutesc însă să amî-
ne aplicarea acestor hotărâri pînă
după vacanta de Crăciun.
Partidul Comunist din Romînia se
găsește și de data această alături de
mișcarea cadrelor didactice. „In lup.
ta lor, învățătorii vor avea spritinul
necondiționat al nostru — scrie „So-
cialismul" Mișcarea muncitorească
îmbrățișează cu căldură acțiunea das-
călilor și așteaptă cu încredere mo-
mentul cînd aceștia, dezbănați de toate
prejudecățile, vor veni alături de ea
în lupta contra regimului capitalist,
ale cărui urmări învățătorii le simt
pe spinarea lor, mai bine ca oricînd"
(„Socialismul" din 1 ianuarie 1924).
Deși inal bine de 70% din cadrele
didactice hotărăsc tn adunările lor Ju.
dețene să-și dea demisia, acțiunea
aceasta este totuși zădărnicită de că-
tre conducătorii oportuniști și de că-
tre guvern care, tn grabă, „aruncă
o fărâmă de pline învinșilor" — un
spor de salar de 10—20 lei în plus de
cap de om față de salariul de pînă
atunci. Partidul Comunist din Romînia
se adresează din nou, prin ziarul ..So-
cialismul", învățătorilor șl profesori-
lor, arătîndu-le condițiile care au pro.
vooat nereușite mișcărilor revendica-
tive : cadrele didactice au început o
luptă separată, pe categorii și graxie,
fiind grupați în asociații și cercuri
aparte ; lupta a fost izolată de lupta
de olasă a proletariatului conștient :
organizațiile muncitorilor din Învăță-
mint erau doar niște cercuri de coti-
zând, lipsite de inițiativă și activitate
șl aveau în conducere elemente care
au paralizat șl au sabotat lupta
Partidul nu s-a oprit, însă, doar la
a arăta cauzele înfrângerii, ci a indi-
cat totodată învățătorilor si pro-
fesorilor care sînt perspectivele
luptei lor, ce au de făcut mai departe.
In primul rînd, scria „Socialismul",
învățătorimea nu trebuie să se descu.
najeze, cl să pornească cu hotărîre șl
de a obține pe parcelele lor o re-
coltă de 5.000—5.500 kg. porumb la
ha. Interesante au fost lucrările în
legătură eu obținerea hibrizilor vege-
tativi și sexuați la diferite cereale,
legume și pomi fructiferi. Elevii au
încrucișat, de pildă, prin altoire, ob-
ținînd rezultate bune, pătlăgele roșii cu
cartofi, au altoit un embrion de secară
pe un bob de grîu obținînd un hibrid
productiv griu-secară. Recolte bogate
au fost obținute prin crearea unor
condiții speciale (îngrășăminte, în-
grijire, lucrări de tăiere etc.) la
soiuri de roșii Palocsay (hibrid ob-
ținut de renumitul nostru biolog mi-
ciurinist R. Palocsay prin încrucișa-
rea roșiilor cu ardeiul). Elevii au
executat și au urmărit cu un mare
interes și cu rezultate pozitive și alte
lucrări, printre care obținerea se-
minței hibride (heterozis) la pătlă-
gelele roșii, cultura hibridului între
topinambur și floarea soarelui, cul-
tura griului ramificat în condițiile
unui agrofond superior etc.
Un loc important în lucrurile exe-
cutate de elevi la stațiune îl ocupă
experiențele de aclimatizare a unor
plante sudice care, odată adaptate la
condițiile climaterice și de sol ale re-
giunii Timișoara, ar putea căpăta o
deosebită valoare economică pentru
această regiune sau — în cazul de
reușită deplină ■— chiar pentru res-
tul țării. S-au cultivat cu succes în
anul acesta, primul an de aclima-
tizare, plante sudice ca batate (Ipo-
moca Batatas) și alune de pămînt,
plante textile ca iuta și rafia și
esențe lemnoase ca eucaliptul, chi-
parosul (Cupressus) și caria (Hy-
coria).
Anul acesta au fost introduse la
stațiune, pe lingă culturile obișnuite
ce se găsesc aproape la toate tere-
nurile experimentale școlare, două
sectoare noi: unul de ecologie vege-
tală și altul de fiziologia plantelor.
Pentru a ilustra, de pildă, legătura
între creșterea și dezvoltarea plan-
telor și cerințele lor față de lumină
și umiditate, elevii au ridicat un „con
ecologic", după indicațiile profeso-
rului I. Bujoreanu. Pe o movilă de
pămînt de formă conică, avînd o
înălțime de aproximativ 2 m.. ei au
semănat pe două rînduri, de jur îm-
prejur, semințe de in și chimion.
Elevii au observat l că plantele ce
au răsărit pe partea de sud — sud-
vest a conului, unde au primit mai
getală" al stațiunii cuprinde plante
cultivate cu scopul de a arătn ele-
vilor marea varietate morfologică ți
funcțională a plantelor în legătură
cu condițiile lor de viață. Pe par-
celele de aici se pot vedea, aranjate
în mod sistematic, diferite tipuri de
rădăcină, tulpină, frunze, flori, fruc-
te și semințe, iar elevii pot observa
numeroasele adaptări suferite de or-
ganele plantelor.
Prin asemenea activități desfășu-
rate cu profesorii și elevii, stațiunea
contribuie tot mai mult la înfăptui-
rea politehnizării invățămîntuluî în
cadrul studierii științelor naturale.
neîatîrziat la organizarea mișcării pe
alte baze, mult mal serioase, „așa
cum experiența de multe zeci de ani a
altor categorii de muncitori din în-
treaga lume le poate limpede arăta"
— constituindu-se în sindicate pe ba-
za luptei de clasă. Partidul Comunist
din Romînia cheamă cadrele didactice
încă odată la luptă, alături de el, „pe
toți acei care au încredere în drepta-
tea și izbînda pe care munca trebuie
s-o aibă împotriva exploatării clasei
guvernante oare ...nesocotește na-
țiunea muncitoare și întregul pro-
letariat din care fac parte și profe-
sorii" („Socialismul" din 27 ianuarie
1924).
Ne oprim aici cu relatarea ecourilor
pe care le-a avut în rândurile învăță-
torimii noastre Marea Revoluție So-
cialistă dir> Octombrie.
De-a lungul anilor care au ur-
mat pînă la eliberarea patriei noa-
stre, revendicările juste ale cadrelor
didactice au continuat să fie nesoco-
tite de guvernanții de pe atunci. In-
vățătorimea a devenit tot mai mult o
pătură disprețuită de stăpînirea bur-
ghezo-moșierească, aceasta călcîndu-i
în picioare toate drepturile la adăpo-
stul frazelor sforăitoare și mincinoase
despre „apostolat", „misiune sfîntă"
sau „luminarea neamului". In toți
anii aceștia, singurul partid care a
sprijinit învățătorimea a fost Partidul
Comunist — el fiind, de altfel, și sin-
gurul cu adevărat interesat în pro-
gresul școlii și al culturii, în scoa-
terea masblor din întunericul în care
le-a aruncat stăpînirea burghezo-mo-
șierească.
•'Azi, în preajma sărbătoririi a 40 de
ani de la Marea Revoluție Socialistă
din Octombrie, care a deschis o eră
nouă în
din tara
tienți că
lor ei îi
istoria omenirii, pedagogii
noastră sînt pe deplin cons-
tocmal acestei revoluții, fdei-
datorează viața nouă pe care
o trăiesc, locul de cinste la oare au
fost ridicați de clasia muncitoare, de
partid și de întregul popor. Sărbăto-
rind aniversarea Marelui Octombrie,
Învățătorii șl profesorii patriei noastre
pășesc cu și mai multă hotărîre pe
drumul arătat de partid, tntărindu-șl
necontenit munca pentru Instruirea șl
educarea unor adevărațl și vrednici
constructori ai socialismului.
Cont unlv. TIBERIU TRUTZBR
Ruptura dintre învățătura teore-
tică și viața practică, ca o rămășiță
dintre cele mai grave ale vechii so-
cietăți, trebuia să fie în primul rind
înlăturată din noua educație și in-
strucție. De aceea Lenin vedea în-
sușirea Comunismului ca un rezultat
atît al instrucției teoretice cît și al
muncii și al luptei practice, efecti-
ve, ca o legătură directă cu viața a
tinerei generații. A învăța pentru
viață și din viață înseamnă, în con-
cepția despre noua instrucție, așa
cum era ea conturată în expunerea
lui Lenin, a înlătura încă una din
plăgile vechiului învățămînt — și
anume învățarea mecanică, buchi-
seala, muștruluiala și toceala vechii
școli.
Luptînd împotriva învățării pe
dinafară, dogmatice, Lenin atrăgea
totuși atenția tineretului asupra unei
alte primejdii tot atît de mari —
primejdia superficialității, a diletan-
tismului. Căci, dacă învățătura tre-
buia să fie indestructibil legată de
viață, să răspundă problemelor ar-
zătoare pe care aceasta le punea zi
de zi în fața constructorilor noii so-
cietăți, ea nu era totuși mai puțin
fundamentată pe cuceririle pe care
profundat, sistematic, să-și însu-
șească nu concluziile, formulele și
generalizările ultime, ci ansamblul
cunoștințelor de specialitate, pe baza
cărora au fost trase aceste concluzii.
„Fără înțelegerea limpede a faptului
că numai prin o cunoaștere precisă
a culturii create de întreaga dezvol-
tare a omenirii, numai prin prelucra-
rea ei se poate construi o cultură
proletară, fără această înțelegere nu
vom putea îndeplini sarcina acea-
venț comunist — adăuga el — nu-
mai atunci cind îți îmbogățești me-
moria cu cunoașterea întregului te-
zaur pe care l-a elaborat omenirea"
Aci găsim răspunsul și la cea de-a
doua întrebare — în legătură cu fe-
lul cum trebuie să învețe tineretul.
Lenin sublinia mai presus de orice
necesitatea unei însușiri conștiente a
cunoștințelor. Aceasta înseamnă, în
primul rînd, obligația de a rupe cu
vechea toceală, proprie școlii de altă-
dată. Aceasta înseamnă obligația de
a avea o atitudine conștientă, o ati-
tudine critică față de cunoștințele
însușite. Lenin îndemna tineretul ca,
în această -muncă intensă și grea
de însușire a bagajului uriaș al
culturii vechi, să aibă capacitatea
de a aprofunda și analiza faptele și
de a manifesta o atitudine proprie
față de acește fapte. Aceasta în-
seamnă a avea o atitudine critică
în primul rînd față de propriile cu-
noștințe, față de propria-ți capaci-
tate de gîndire. Aceasta înseamnă a
avea o atitudine modestă, plină de
exigență față de sine însuși. „Dacă
știu că știu puțin — spunea Lenin
— voi izbuti să cunosc mai mult,
dar dacă cineva va spune că este
comunist și că nici nu are nevoie
să Cunoască ceva temeinic, apoi nu
o să iasă din el nimic cate să ad .că
a comunist".
In strânsă legătură cu sarcinile
tineretului pe linia instruirii Sale, a
înarmării sale cu cunoștințe, se ri-
dică problemele legate de edj cația
tineretului în spiritul moralei comu-
niste. Definind poziția partidului în
problema educației morale, Lenin
preciza : ...pentru noi, morala luată
în afara societății omenești nu e-
xistă, este o înșelătorie ; pentru noi,
morala e subordonată intereselor
luptei de clasă a proletariatului".
De pe această poziție Lenin cerea
tineretului să crească in spiritul
moralei noi, al moralei comuniste,
nu prin declarații și fraze, ci prin
fapte, prin acțiuni. El ii îndemna
pe tineri să trăiască și să muncească
educație, in instrucțiune — spunea
Lenin — dacă ele ar fi limitate la
școală și rupte de viața plină de
frămîntări". Numai legind in model
cel mai strins fiecare pas al activi-
tății in școală, fiecare pas al edu-
cației, pregătirii și învățămîntului
■ de lupta tuturor oamenilor muncii
împotriva exploatatorilor, numai
astfel considera Lenin că își poate
realiza școala principalul său obiec-
tiv educativ. Tinerii membrj ai or-
ganizației revoluționare trebuiau să
apară în fața maselor ca oameni
culți, ca oameni instrț tiți dar și ca
oameni de ispravă-, ca oameni ca-
pabili să-și țină cuvintul și să ducă
orice activitate în interesul celor ce
muncesc la bun sfîrșit.
Pentru munca pedagogilor noștri,
cuvintele rostite de Lenin asupra
conținutului și mijloacelor învăță-
mîntului comunist, asupra sarcinilor
educației comuniste vor rămîne în-
totdeauna un îndreptar de principiu
sigur și esențial, care Ie luminează
calea și îi ajută să meargă tot mai
departe în realizarea marii și nobilei
lor misiuni.
există pericolul unei lecturi dăună-
toare, deoarece cărțile dăunătoare
au fost îndepărtate din vreme. Sint
însă foarte mulți copii care își pro-
cură cărțile de pe la rude sau prie-
teni, fără ca să poată fi îndrumați și
controlați în lectura lor.
Dar nu numai această problemă
este importantă. O carte poate
fi dăunătoare nu numai prin conți-
nutul ei, dar și prin faptul că nu
corespunde posibilităților de înțele-
gere ale copiilor. Intre opt și pais-
prezece ani copiii trec prin cîteva
etape de dezvoltare intelectuală.
Fiecărei etape trebuie să-i cores-
pundă lecturile potrivite vîrstei. La
noi, această preocupare de selecțio-
nare a cărților pentru diferitele etape
de vîrstă este încă de-abia la înce-
put. Fișele cercetate ne-au arătat nu-
meroase cazuri de copii de 8-9 ani
care citeau, alături de basme, cărți
destinate celor mai mari. Un copil
de 8 ani, înscris la biblioteca regio-
nală din Sacău, a citit în cîteva săptă-
mîni următoarele cărți: „Prinț și
cerșetor" de Mark Twain, „Mămăligă
cu brânză" de Andraș, „Adolescen-
ții" de Pecernikova. „Școala" de A.
Gaidar, „20000 de leghe sub mări"
și „'Irjtîmplări neobișnuite" de Jules
Vernc.
Este greu de crezut c5 pn copil de
8 ani, oricît de dotat ar fi, se poate
alege cu ceva din lectura acestor
cărți care depășesc cu mult puterea
lui de înțelegere.
formanța unor asemenea cititori.
Părerea noastră este că ei greșesc.
Copiii citesc pagini întregi fără să
înțeleagă mare lucru, urmărind doar
firul acțiunii și deznodămîntul. In
felul acesta copiii se obișnuiesc cu
o lectură superficială, care la un mo-
ment dat devine o piedică în forma-
rea lor culturală. In al doilea rînd,
citind de timpuriu cărți valoroase,
dar prea grele pentru ei, copiii nu le
mai recitesc atunci cînd vîrsta și
programul școlar le-o cer. Ei rămîn
cu o cunoaștere săracă a operei
și fără posibilitatea de a aprecia va-
loarea și ofiginalitatea scriitorului
respectiv. Lectura la întîmplare și
superficială aduce după sine și alte
fenomene. Dintre ele cel mai grav
este lectura privită numai ca diver-
cărți într-un. an. Este oare posibil
ca un copij, care este și elev de
școală, să poată citi o carte literară
în fiecare zi ? Fără îndoială că nu.
De altfel nici nu le citește cum tre-
buie, uneori le parcurge în grabă,
sărind pasaje întregi , alteori le în-
cepe și apoi le înapoiază necitite.
Elevul G. Gh., în vîrstă de 11 ani,
cititor al bibliotecii din Bacău, a
împrumutat 110 cărți în 9 luni. El
are trecute în fișe romane ca : „Au-
rora boreală" de Nichitin, „Petru
1“ de Alexei Tolsloi, „Calvarul" de
același autor, „Furtuna" de 1.
Ehrenburg, „Rose France" de La-
fitte etc. Dar urmărind ți datele la
înlesniri pentru
în invățămintul
Incepind cu anul școlar 1957-1958,
1a invățămintul fără frecvență pro-
movarea studenților dintr-un an de
studii în altul se poate face in decurs
de doi ani de studii, acordindu-se
studenților dreptul de a-și eșalona
examenele unul an de studii in sesiu-
nile a doi ani școlari.
Avîndu-se în vedere cele de mai
sus, conducerile instituțiilor de învă-
țămînt superior nu vor mal acorda
reexaminări studenților care nu au
promovat examenele anului curent de
studii nici în sesiunea octombrie
1957.
Sesiunile legale sint: între 15 și 28
februarie (respectiv 2-15 ianuarie
De curînd, un grup de tineri
care au fost crescuți la casa
de copii nr. 1 „Victoria" d.n
Capitală și-au terminat studi-
ile în învățămîntul superior.
Cu acest prilej ei au adresat
Ministerului Invățămintului și
Culturii următoarea scrisoare:
„Anul 1957 ne-a adus nouă,
unui grup de tineri crescuți la
casa de copii nr. 1 „Victoria",
realizarea visurilor noastre.
Sintem absolvenți ai unor in-
stituții de învățămînt superior.
Rămași orfani, fără posibili-
tăți materiale, dar animați de
dorința de a învăța, am găsit
în casa de copii dragostea și
îngrijirea de care aveam atîta


g
g
pășim în viață cu propriile
noastre forțe, nu putem să nu
ne amintim de anii de învăță-
tură în care permanent ne-um
bucurat de sprijinul casei de
copii.
Cu mijloacele noastre mate-
riale, nici prin vis nu ne tre-
cea că vom putea ajunge acolo
unde sintem astăzi. Sintem a-
cum ingineri, medici, profesori,
hotărîți să ne punem cunoștin-
țele In slujba poporului și a
care împrumuta cărțile constatăm
următoarele: la 21 iunie ia cartea
„Putere fără glorie" de Hardy pe
care o înapoiază a doua zi; la 27
iunie împrumută cartea lui Ludo
„Corsetul" pe care o înapoiază a
doua zi și așa mai departe. Este clar
că acest copil lipsit de controlul și
îndrumarea părinților și a profesori-
lor se canonește cu cărți mult prea
grele și nu alege nimic din citirea
lor.
Dacă în ceea ce privește editarea
și difuzarea cărților pentru copii s-au
iâcut la noi progrese foarte mari,
în privința îndrumării lecturii
copiilor s_a făcut mai puțin. Este
drept că în afară de bibliote-
cari, îndrumarea lecturii copiilor se
face și de către profesori. Profesorii
sînt, de altfel, cei mai indicați să
facă această îndrumare, deoarece ei
au pregătirea necesară și cunosc mai
bine pe copiii care le sînt elevi. Dar
de multe ori profesorii se rezumă la
recomandarea cărților prevăzute de
programa de învățămînt. Aceste
lucrări valoroase reprezintă însă
numai o lectură minimală, în afara
ei elevii citesc și trebuie să citească
cărți noi cu o tematică variată și cu
probleme apropiate de realitatea
timpurilor noastre. In multe școli
însă aceste cărți sînt mai puțin cu-
noscdte și recomandate de profesori.
De altfel nici editurile și nici mi-
nisterul n-au făcut prea mult In pri-
vința recomandării celor mai bune și
mai potrivite cărți pentru copii.
Recomandarea cărților este numai
prima parte din procesul îndrumării
carea lecturii făcute de către copii.
înțelegerea unei opere literare este
legata de pregătirea culturală și de
simțul estetic al cititorului. Amin-
două aceste elemente se obțin pe
cale educativă.' Sînt și căi empirice
pentru înțelegerea și aprecierea unei
[Scrieri valoroase. O carte a unui mare
scriitor își va găsi admiratori ații
printre cititorii cultivați, cît și prin-
tre ceilalți, mai puțin pregătiți. A-
ceștia vor simți că le-a plăcut car-
tea, vor fi emoționați de anumite
pasaje, dar cu greu se vor lămuri de
ce anume s-au întîmplat toate aces-
tea. Sînt dese cazurile cînd cititorii
necultivați, atrași mai mult de epi-
cul și anecdoticul unei povestiri,
consumă cantități considerabile de
scrieri lipsite de valoare literară.
Cititorul trebuie educat pentru a
putea valorifica o operă literară, la
lei cum ascultătorul muzicii simfo
nice învață să deosebească elemente
armonice și să le aprecieze într-o
ierarhie valorică, la fel cum admira-
torul Unei opere plastice învață să
seziseze intensitatea culorilor sau
corectitudinea mișcărilor. Numai ast-
fel va putea șt cititorul să aprecieze
printr-o analiză estetică valoarea
unei opere literare. El va obține ast-
fel o ierarhie a valorilor literare și va
ajunge să se orienteze singur în lec-
turile lui viitoare, fără a mai fi ne-
pentru facultățile care pregătesc ca-
dre didactice); 1 — 15 aprilie; 1—30
iulie și 1 — 15 octombrie.
Studenții care vor promova exa-
menele restante în sesiunea februa-
rie 1058 vor putea trece examenele
anului următor in sesiunile aprilie,
iulie, octombrie 1958.
Studenții care vor promova exame-
nele restante in sesiunea aprilie 1958
vor putea trece examenele anului ur-
mător in sesiunile iulie și octombrie
1958.
Studenții care vor promova exame-
nele restante In sesiunea iulie 1958
nu vor mai putea fi înscriși pentru
examenele anului școlar următor in
anul 1958.

regimului democrat-popular.
care ne-a crescut și ne-a creat
condiții minunate de trai și în-
vățătură.
Prin aceste rlndurl vrem să
mulțumim partidului care, prin
Ministerul Invățămintului și
Culturii și secția de învăță-
mint a sfatului popular al Ca-
pitalei, ne-a înconjurat per-
manent cu grijă părintească,
veghind la educarea și instrui-
rea noastră, spre a putea de-
veni factori de nădejde în
construirea socialismului.
In uzine, în spitale, în școli,
acolo unde muncim ne vom
strădui să slujim cu devota-
ment poporul nostru, ca niște
intelectuali de tip nou, atașați
profund regimului de demo-
crație populară".
Scrisoarea este semnată de
David Abrudan, planificator,
Ion Burghelea, inginer meca-
nic, Teodor Ciupe, inginer con-
structor, Constantin Coro-
geanu, statistician, Eugen
Nica, inginer mecanic, Ion O-
vricenco, inginer constructor,
Victor Renche, medic, Filimon
Turcu. profesor, Vasile Vasi-
liu, inginer mecanic, Virgll
Viasiliu, fizician, Dumitru Za-
harescu, profesor.


rea culturii lor nu este încă cunos-
cută de către noi.
Putem arăta de exemplu că există
încă un număr mare de cititori care
nu rețin după lectură nici numele
autorului și nici chiar titlul cărții.
Alții rețin doar elementele princi-
pale ale acțiunii. Puțini sînt copiii
altele se traduc din literatura uni-
versală și se tipăresc în zeci de mii
de exemplare. Dar ce se întîmplă
cu aceste cărți, cum sînt primite de
cititori și cu ce se aleg ei după ce
le citesc, nu prea cunoaștem. In
prezent lucrăm la un studiu pe bază
de anchete, asupra genurilor literare
preferate de copii și asupra celor
mai căutate cărți. Deși studiul e
de-abia la început, se creionează de
pe acum unele constatări surprinză-
toare. Astfel, deși cartea de aventuri
și basmul atrag încă voturile celor
mai mulți cititori, sînt numeroase
voci care reclamă povestiri istorice,
cărți științifice, dar mai ales ro-
mane din viața de toate zilele.
Cît de importante sînt datele unei
astfel de anchete pentru scriitori,
editori și educatori nu mai trebuie,
credem, să subliniem. Ele ne dau, în
primul rind, o imagine destul de fi-
dela a felului cum se dezvoltă as-
tăzi copilul cititor, ne ajută să-l cu-
noaștem și să-l înțelegem. Dar tot
pe baza unor asemenea studii se
poate analiza și felul cum au fost a-
preciate cărțile apărute pînă acum.
Tirajul și epuizarea rapidă din li-
brării nu-s încă un criteriu al succe-
sului, deoarece cărțile care apar sînt
insuficiente ca număr față de setea
de lectură pe care o au copiii. Ei ci-
tesc repede, imediat ce apare, orice
carte, și o așteaptă nerăbdători pe ur-
mătoarea. Dar aprecierea cititorilor a-
supra cărților citite nu o cunoaștem
încă, și aceasta este o pagubă atît
pentru scriitori cît și pentru cititori.
Lectura este una din căile impor-
tante de educație a copiilor. îndru-
marea ei trebuie făcută pe baza unor
criterii științifice. Găsirea acestor
criterii și folosirea lor cît mai largă
este o sarcină ce revine pedagogilor
și scriitorilor deopotrivă.
1) Din introducerea lui Apostol Cu-
lea la lucrarea „Biblioteci pentru co-
pii, rezultatul unei experiențe" de
Zara Ileana Extras din „Viață șl
școală", revista Asociației Generale
a învățămîntului din Romînia, 1937.
*) Vezi Ilie Stanciu, „Literatura
pentru copii și îndrumarea lecturii
copiilor". Biblioteca Centrală de Stat
Editura de stat didactică ș! peda-
gogică aduce la cunoștință că manu-
alele de trigonometrie pentru clasa
a X-a, secția umanistică, prezentate
Ia concurs au fost apreciate de co-
misie ca necorespunzătoare. ACeste
manuale nu se vor premia și nici nu
se vor publica.
La Institutul de semiconductor! al Academiei de științe a U.R.S.S. Studiul
interacțiunii semiconductorilor cu cond uctibilitate „pozitivă" și „negativă".
*
Fiafă de lupta
ÎNVĂȚĂMÎNTUL
IN SIRIA
Atenția opiniei publice mondiale este atrasă tot mai mult de situația încordată care s-a creat în
Orientul Apropiat și Mijlociu datorită uneltirilor imperialiștilor americani. Pericolul izbucnirii unui
conflict armat îngrijorează toate statele iubitoare de pace. Primejdia ce s-a abătut asupra Siriei
face parte dintr-un program mai vast de subjugare a țărilor arabe de către puterile imperialiste în
frunte cu S.U.A. care urmăresc Infiltrarea cu forța a cunoscutei .doctrine Eisenhower — Dulles".
Poporul romîn, alături de celelalte popoare iubitoare de pace, sprijină lupta dusă de țările din O-
rlentul Apropiat și Mijlociu pentru eliberarea de sub colonialism.
In ultimii ani Siria a făcut pași însemnați pe caloa dezvoltării unei economii șl culturi naționale. A
crescut interesul față de dezvoltarea învățămîntului, s-a dat o mare atenție schimbării conținutului
său. De la an la an crește numărul de școli, numărul elevilor și al profesorilor, sporește bugetul alocat în-
vățămîntului și se consolidează un sistem de învățămînt propriu, corespunzător specificului național.
Iată, pe scurt cîteva informații despre organizarea învățămîntului în Sirii
Învățămîntul elementar — care
a avut pînă acum o durată de
5 ani și s-a transformat anul
acesta într-un curs de 6
ani — este gratuit și principial
obligatoriu pentru toți copiii. Ministe-
rul Educației Naționale' luptă pentru
traducerea în fapt a obligativității
învățămîntului prin școlarizarea tu-
turor copiilor și, în primul rind, prin
creșterea numărului de școli, așa in-
cit să poată fi cuprinși toți elevii.
Pentru regiunile cu condiții specifice
de trai s-au creat școli speciale și
școli cu internate. Astfel, s-a mărit
numărul de „școli ambulante" pentru
Copiii de beduini și s-a înmulțit nu-
mărul burselor atribuite acestora.
Materiile predate în aceste școli sînt,
în primele clase, aceleași ca în școlile
elementare cu frecvență regulată, iar
în clasele IV și V sînt adaptate în
mod special necesităților vieții din
regiunile deșertului.
O importanță deosebită sc dă de a-
semenea dezvoltării școlii elementare
In mediu rural. Elevii școlilor rurale
aplică cunoștințele lor teoretice în ra-
murile agricolă și tehnică. Fiecărei
școli i s-a atribuit o parcelă de pă-
mînt ca lot experimental.
Cadrele didactice necesare școlilor
elementare sînt recrutate din rîndul
absolvenților școlilor normale siriene.
In anul școlar trecut au funcționat 6
Scoli normale. învățătorii suplinitori
care nu au diplome sînt încurajați să
se califice.
Cursul secundar cuprinde două ci-
cluri: un ciclu mijlociu și unul prepa-
rator. Primul ciclu are o durată de
patru ani, iar ultimul o durată de
trei ani, la sfîrșitul căreia se dă un
examen general, obținîndu-se diplo-
ma de absolvire a școlii secundare.
Deoarece un număr tot mai mare
de tineri doresc să urmeze cursurile
școlilor secundare, rețeaua acestora
este în creștere. In anul școlar 1955-
56 au funcționat 227 de școli secun-
dare, în timp ce cu zece ani înainte,
sub regimul colonialist, nu existau
decît 73 asemenea școli.
In cadrul școlilor secundare elevii
primesc o pregătire multilaterală și
desfășoară o bogată activitate extra-
școlară. Cercurile științifice, artistice,
sportive oferă elevilor posibilitatea
de a aplica cunoștințele lor teoretice
în practică și de a-și manifesta ta-
lentele și aptitudinile. De asemenea,
p.entru elevii școlilor secundare (bă-
ieți) s au creat organizații care au
ca principal scop educația fizică și
civică, dezvoltarea curajului, a vite-
jiei. a dîrzeniei.
învățămîntul secundar se dezvoltă
și la orașe și în mediu rural. In acest
fel au calea deschisă spre universități
tot mai mulți tineri din pături so-
ciale diferite-
In vederea satisfacerii nevoilor
crescînde ale învățămîntului secun-
dar, a asigurării învățămîntului ele-
mentar obligatoriu, precum și pen-
tru extinderea învățămîntului profe-
sional și tehnic, guvernul sirian încu-
rajează și școlile particulare. încă
din 1952 Ministerul Educației Națio-
nale a stabilit un regulament de func-
ționare a școlilor secundare particu-
lare, în cadrul căruia se prevede că
ministerul își rezervă dreptul de a
inspecta deslășurarea procesului de
învățămînt și de a face apreaeri a-
supra metodelor de predare și a ca-
lificării profesorilor din aceste școli.
In prezent, în Siria funcționează
12 școli de învățămînt profesional și
tehnic. Numărul acestora a crescut
de trei ori față de anul 1946. Există
școli de comerț, școli industriale pre-
cum și școli de agricultură care a-
parțin Ministerului Agriculturii. Nuj
mărul lor ește încă foarte mic în
raport cu cerințele crescînde ale eco
nomiei naționale. Ministerul Educa
ției Naționale face eforturi pentru a
deschide noi școli profesionale și teh-
nice în toate districtele, căutînd să
înfrîngă greutățile materiale și lipsa
cadrelor de specialitate-
Școlile profesionale și tehnice sînt
de două grade: școala profesională
medie de 4 ani, la absolvirea căreia
se eliberează un certificat și școala
profesională preparatoare, de trei ani,
la absolvirea căreia se eliberează o
diplomă. Pen‘ru primul grad se admit
absolvenți ai școlii elementare, pen-
tru al doilea — absolvenți ai școlii
medii profesionale.
Se dezvoltă și învățămîntul supe-
rior. In Siria nu există propriu zis
universități, ci școli superioare de
medicină, de stomatologie, de far-
macie, de jurisprudență, de arte și
științe, de inginerie, de franceză, de
engleză și de literatură. Toate șco-
lile superioare au o durată de 4 ani,
cu excepția celei de medicină, care
are o dura'ă de 7 ani. In aceste
școli superioare se pot înscrie nu-
mai tinerii care posedă o diplomă
a școlilor secundare sau echivalen-
te lor.
Statul sirian dă o mare atenție
dezvoltării învățămîntului superior,
alocînd din buget sume importante
pentru clădirile, bibliotecile și labo.
ratoarele necesare acestora. De ase-
menea, se acordă un mare număr de
burse pentru studenții care s'udiază
în țară și în străinătate. In prezent
în Romînia de astăzi
De curind ne a vizitat tara,
la invitația Comitetului
Central al Sindicatului
Muncitorilor din Invătă-
mint și Cultură, învățătoarea
chiliana Cristina Herrera.
La plecare, oaspetele chilian
a ținut să împărtășească profe-
sorilor și învățătorilor romîni
cîteva impresii din timpul vizi-
tei in tara noastră.
Ca să apreciem progresul reali-
zat de regimul de democrație
populară e necesar să ținem
seama de perioada scurtă —
de numai 13 ani — care s-a scurs de
Ia eliberarea poporului romîn. In do-
meniul educației, succesele sînt re-
marcabile. Asigurarea dreptului la în-
vățătură a avut drent consecință li-
chidarea analfabetismului și, odată cu
aceasta, o mare afluență de elevi în
școlile de cultură generală.
In localități unde înainte era nu-
mai o școală primară de 4 ani pe o
rază de multi, mulți kilometri, s-au
ridicat acum edificii moderne de
mare capacitate, în oare funcționează
școli de cultură generală. Desigur,
dezvoltarea învățămîntului a întîmpi-
nat și greutăți materiale, dar pentru
a duce la îndeplinire obligativitatea
învățămîntului și a nu lăsa în afara
lui nici un individ care dorește să-și
La cea de a 40-a aniversare a Marelui Octombrie
știința sovietică
Dintr-o convorbire cu acad. A. Nesmeianov, președintele Academiei de Științe a U.R.S.S.
Încă din primele zile ale puterii
sovietice, fondatorul statului
sovietic, V. I. Lenin, a dat un
impuls energic dezvoltării
științei. S.au organizat o serie de
institute de cercetări, s-au luat mă-
suri pentr-j pregătirea noilor cadre
științifice.
In anul 1919 cercetătorul P. La-
zarev a început să studieze, din ini-
țiativa lui Lenin, anomalia magne-
tică'de la Kursk, studiu care a dus
în zilele noastre la descoperirea
unor bogate zăcăminte de minereu
de fier. Pe baza cercetărilor efec-
tuate începînd din anul 1921 în pe-
ninsula Kola de către A. Fersman,
care au scos la iveală zăcăminte de
apatită, nefeliu și alte bogății mi-
nerale. a crescut o puternică indu-
strie. Expedițiile științifice ale lui,
N. Kurnakov au permis crearea
unor puternice combinate chimice.
Teoria iui 1. Gubkin despre rolul
factorilor tectonici și litologici în
formarea zăcămintelor petrolifere a
determinat înflorirea celui de al
doilea Baku. Cercetările biochimice
ale lui A. Bah și ale școlii lui au fost
larg folosite în industria sovietică
piscicolă. Lucrările lui N. Zelinski
asupra chimiei hidrocarburilor au
studiază în străinătate un contingent
deslul de mare de studenti, dar se
prevede că Intr-un interval de nu-
mai cîțiva ani se va putea porni la
extinderea învățămîntului superior
național, care să dea cadre cu o
înaltă calificare.
Anul acesta, în evoluția educației
în Siria s-a petrecut un eveniment
de o deosebită importanță: a fost
semnat un acord cultural arab între
Siria. Egipt și Iordania. Acest acord
are ca scop realizarea unității din
punct de vedere intelectual, cultural
și național a tuturor popoarelor ara-
be. Acordul pune accent pe dezvolta-
rea colaborării în ceea ce privește
studierea și valorificarea moștenirii
cul‘urale comune, prevede schim-
buri culturale, comunicări asu-
pra rezultatelor cercetărilor tehnico-
științifice, schimb de experiență între
profesori și între instituțiile și școli-
le statelor semnatare. Totodată, s-a
hotărît o uniformizare a sistemului
de învățămînt, stabilirea de regula-
mente comune pentru examene și s-a
accentuat necesitatea unei educații
cetățenești naționale arabe.
Atenția deosebită de care se bucu-
ră școala în Siria este o oglindă a
politicii constructive duse de guver-
nul sirian. Cifrele și faptele citate
ne dau o imagine clară a dorinței și
a setei de cultură a poporului, precum
și a marilor sarcini pe care trebuie
să le înfăptuiască statul pentru a
răspunde nevoilor și aspirațiilor po-
porului în această epocă de evoluție
și renaștere națională.
completeze educația, profesorii nu au
demobilizat în fața greutăților. Un lu-
cru extraordinar — pe care nici un
vizitator nu-1 poate lăsa deoparte —
este optimismul, simțul răspunderii și
dragostea cu care profesorii își des-
fășoară activitatea, fără a-și economisi
eforturile în educarea copiilor și a
tinerilor.
Cît ne lipsește nouă, profesorilor
din America Latină, această încrede-
re și siguranță în viitor I
In același spirit în care-și desfășoa-
ră munca în școală, îi vedem pe pro-
fesori participînd la toate activită-
țile de culturalizare a maselor. In
scopul culturalizării poporului sînt
create în Romînia nenumărate insti-
tuții — biblioteci, muzee, parcuri,
case de cultură, palate de pionieri
etc.
Aceste ultime două instituții meri-
tă să fie subliniate pentru multiplele
activități pe care le desfășoară. Pri-
ma — numai pentru adulti — cu
cercuri artistice, literare, de teatru,
dansuri naționale, exerciții sportive
etc. ; și a doua — cu activități extra-
școlare — cu o extraordinară dotare
de ateliere și materiale necesare des-
fășurării activității în cercurile de
pictură, aeromodelaj, radio, dansuri
naționale, balet, cor, teatru, creație
literară, istorie, geografie, chimie, fi-
zică, biologie, sporturi, jocuri re-
creative, turism etc.
Vizitele pe care le-am făcut în dl-
dat o bază științifică proceselor de
prelucrare a petrolului. Cercetările
lui A. Favorski și S. Lebedev asupra
hidrocarburilor nesaturate au dus la
crearea industriei cauciucului sinte-
tic. Studierea de către A. Arbuzov
a chimiei foslorului a avut o foarte
mare însemnătate în acest domeniu
principal al chimiei.
In prezent, savanții sovietici iau
parte activă ia dezvoltarea unor ra-
ioane ale U R.S.S. deosebit de valo-
roase din punct de vedere economic.
Studierea complexă a acestora a
permis rezolvarea pe baze științifice
a unor astfel de sarcini grandioase
cum sînt crearea noii baze carbo-
nifere-metalurgice la răsărit de la-
cul Baikal sau dezvoltarea forțelor
pioductive în bazinul rîurilor Amur
și Bolșoi Turgai din raionul Anga-
ro-Enisei. Un eveniment foarte sem-
nificativ, care caracterizează nive-
lul extrem de înalt al organizară
industriale și economice a imenselor
și bogatelor raioane din nord-estul
țării, este crearea filialei Academiei
de științe a U.R.S.S. din Siberia.
Știința sovietică a adus o uriașă
contribuție la progresul tehnic al
țării noastre. Dezvoltarea impetuoa-
să a tehnicii rachetelor în U.R.S.S.
se datorează în mare parte lui N.
Țiolkovski, care a pus bazele teoriei
mișcării reactive, cît și cercetărilor
lui N. Jukovski și S. Ciaplîghin, Pe
liniile aeriene zboară astăzi expresul
aerian TU-104 și noi tipuri de a-
vioane sovietice cu reacție. Savanții
sovietici au creat pentru prima oară
racheta balistică intercontinentală.
Studierea păturilor superioare ale
atmosferei cu ajutorul rachetelor a
început în U.R.S.S. în anul 1947.
S-a realizat o rachetă special adap-
tată, care permite obținerea unor
date asupra situației atmosferice la
înălțimi pînă la 100 de kilometri.
Apoi au fost puse la punct rachete
speciale, care au început să fie fo-
losite în cercetările sistematice asu-
pra atmosferei. Confruntarea datelor
privind atmosfera superioară obți-
nute cu ajutorul rachetelor, cu ma.
nifestarea activității solare a elu-
cidat o serie de fenomene geofizice.
întreaga lume este în aceste zile
emoționată de evenimentul care —
se poate spune cu curaj — a des-
chis o nouă eră în istoria științei.
Satelitul artificial al Pămîntului,
semnalele emise de el, pe care le
prind stațiunile de radio de pe toate
continentele sînt o nouă mărturie a
înfloririi luminoase a științei și teh-
nicii sovietice.
Vorbind despre aceste cuceriri ale
ultimilor ani trebuie să remarcăm
că aici este vorba nu despre o oare-
care descoperire sau descifrare a
unui secret, așa cum adesea își în-
chipuie un nespecialist, ci despre o
înaintare gigantică, bine organizată
și rapidă a întregului front al știin-
ței.
Astfel, o mare însemnătate a avut
descoperirea efectului Vavilov-Ce-
renkov. Academicianul J. Kurcea-
tov a stabilit izomerul nuclear la
elementele radioactive create artifi-
cial. Elaborarea noilor principii de
accelerație și crearea puternicilor
acceleratori ei particulelor elemen-
tare fac cinste fizicienilor sovietici.
Actualmente, la toate acceleratoa-
rele în funcțiune și în construcție
ferite localități, la instituții și organi-
zații, contactul cu muncitorii din uzi-
ne, din gospodăriile agrioole de stat,
din combinate poligrafice și alte in-
dustrii mi au permis să admir efortul
făcut de popor pentru crearea unor
condiții mai bune de muncă si de
trai. In toate aceste realizări se re-
flectă spiritul poporului, orientat de
partid, de partidul celor ce muncesc.
Mă întorc în patria mea purtînd a-
mintirea minunatului peisaj tomnatic
al Bucureștiului multiplicat de oglin-
zile lacurilor sale de o extraordinară
frumusețe. Cum aș putea să nu mul-
țumesc acestui popor generos, priete-
nilor care mi au oferit spontan o plă-
cută ospitalitate și dragoste frățească?
Voi putea oare să-i uit pe tinerii și
tinerele de la Institutul pedagogic,
care mi-au trezit sentimentele cele
mai calde ? M-am simțit între ei
ca în mijlocul propriei mele familii,
văzînd neliniștea și preocuparea ce o
simt pentru tineretul luptător din ță-
rile care trăiesc sub regimurile de o-
presiune și dictatură, simțind în ei o
sinceră dorință de înțelegere, pace,
prietenie și molipsindu-mă de tine-
rească veselie din interpretarea cînte-
celor și dansurilor din patria lor.
Așa e tineretul romîn — optimist,
vesel și conștient de răspunderea pe
care o are, ca luptător pentru marea
cauză a Păcii. .
CRISTINA' HERRERA
cu o energie de peste 100 milioane
de electronvolți se folosește metoda
„autofazării", descoperită de către
savantul sovietic V. Veksler. Pe ace-
lași principiu se bazează cel mai
mare accelerator de protoni din
lume, cu o energie pînă la 10 mi-
liarde de electronvolți, pus în func-
țiune în anul acesta la Dubno
(U.R.S.S.).
Construirea reactorilor nucleari a
dat posibilitatea să se organizeze
producția de izotopi radioactivi,
care și-au găsit o largă și variată a-
plicare ca izvor al radiațiilor pene-
trante și ca atomi ,,marcați“. Astfel
știința a primit un instrument pu-
ternic de cercetare a complexelor
procese ale naturii și tehnicii. Cu
ajutorul acestei metode s-au obți-
nut într-un timp scurt rezultate de
o excepțională însemnătate într-o
serie de ramuri ale științei.
O mare realizare științifică în
domeniul radiofizicii a fost descope-
rirea în anul 1944, de către E. Za-
voiski, a fenomenului rezonanței
paramagnetice. Pe această descope-
rire se întemeiază o nouă metodă
de cercetare, cu ajutorul căreia se
pot stabili exact o serie de constante
nucleare și se pot dobîndi date va-
loroase cu privire la natura legătu-
rilor chimice și la structura mole-
culară.
Una dintre cele mai însemnate
cuceriri științifice în donteniul unei
tinere ramuri a științei — radio-
spectroscopia — este crearea gene-
ratorului molecular, realizată inde-
pendent la Institutul de fizică al
Academiei de științe a U.R.S.S. și
la Universitatea Columbia din
S.U.A. Acest aparat, bazat pe folo-
sirea oscilațiilor proprii ale mole-
culelor, prezintă un mare interes
pentru comunicațiile prin radio, pen-
tru radionavigație și pentru servi-
ciul meteorologic.
încă din primii ani ai puterii so-
vietice s-au desfășurat la Institutul
fizico-tehnic din Leningrad, din
inițiativa lui A. loffe, cercetări asu-
pra semiconductorilor. Pe baza apa-
ratelor termoelectrice create de el
pentru obținerea energiei electrice, a
refrigerării, termoficării etc. se con-
struiesc acum termogeneratoare pen-
tru aparate de radiorecepție și pen-
tru stațiuni de radio, o serie de in-
stalații refrigerente și termice pen.
tru radiotehnică, meteorologie, bio-
logie, agricultură și pentru scopuri
casnice. Se lucrează diferite tipuri
de frigorifere casnice, un generator
solar de energie electrică și multe
altele.
Succesele obținute în domeniul fi-
zicii și, în primul rînd, în domeniul
teoriei atomului și moleculei au dus,
împreună cu dezvoltarea noilor me-
tode fizice de cercetare, la apari-
ția acelei ramuri din chimia fizică
care a primit denumirea de fizică
chimică. In U.R.S.S. cea mai mare
contribuție la dezvoltarea fizicii
chimice a fost realizată de școala
academicianului ... Semenov, apă.
rută în cadrul Institutului fizico-teh-
nic din Leningrad. întreaga teorie a
reacțiilor în lanț în chimie creată
de către V. Semenov a fost de fapt
repetată mai tîrziu de către fizicieni,
la crearea teoriei procesului deza-
gregării în lanț a carburantului nu-
clear.
Creșterea volumului lucrărilor
științifice de cercetare In U.R.S.S.
poate fi apreciată după faptul că în
cei 40 de ani ai puterii sovietice
numărul colaboratorilor Academiei
de științe a U.R.S.S. a crescut de
peste o sută de ori, bugetul de a-
proape 1000 de ori, iar publicarea
lucrărilor științifice a ajuns la
29 000 de coli de autor în 1956 față
de 527 de coli în anul 1917.
înfăptuirea creatoare și consec-
ventă a politicii naționale leniniste
a dus la înflorirea științei în în-
treaga țară. Cele treisprezece Aca-
demii de științe din republicile unio-
nale s-au transformat în puternice
centre de cercetare științifică, care
au dat lumii descoperiri de însem.
nătate primordială. Un nou stimu-
lent pentru dezvoltarea cercetărilor
științifice locale La constituit lăr-
girea drepturilor republicilor unio-
nale în conducerea economiei. Acea-
sta are urmări pozitive asupra dez-
voltării științei. Lucrările Academiei
republicane și ale filialelor Acade-
miei de științe a U.R.S.S. au aju-
tat la statornicirea unor noi’ra-
ioane importante de dezvoltare eco.
nomică.
Armata de multe mii a savanților
sovietici întîmpină cea de a 40-a
aniversare a Marelui Octombrie cu
mari și glorioase cuceriri,
1
Gazeta învățămîntului
COLEGIUL REDACȚIONALI
Maria Banuș, Petre Drăgoes-
cu, Ion Dragu, Emilia Mănac,
Ludovic Nagy, Ion Niator, Ni-
colae Sipoș.
de mult a avut loc la
l\l Moscova o emoționantă în-
X w tîlnire a veteranilor muncii
pedagogice. Profesori bă-
trîni. care din primele zile ale
marelui Octombrie și-au legat
soarta de puterea sovietică, s-au
întrunit spre a-și împărtăși amin-
tiri despre glorioasele zile ale tre-
cutului.
O bună parte dintre profesorii
care au participat la această în-
tîlnire și-au început munca încă
înainte de revoluție. Mulți dintre
ei au luptat pe baricade pentru
puterea sovietelor. Sînt oameni
crescuți de revoluție.
Mihail Rabașev are acum 73 de
ani, dar n-a părăsit munca pe
care o iubește: predă istoria la
una din școlile regiunii Riazan.
Avea treisprezece ani cînd a sosit
la Petersburg, unde a intrat ca
ajutor la o pulberărie,
pe atunci visa să devină
și a luptat din greu ca
făptuiască acest vis.
Tînărul profesor n-a
Încă de
profesor
să-și în-
pierdut
însă legătura cu uzina, cu vechii
lui prieteni. In zilele furtunoase
ale lui Octombrie, el a păzit îm-
preună cu muncitorii, din însăr-
cinarea comitetului revoluționar,
pulberăria și a luat parte la asal-
tul Palatului de Iarnă. De cîteva
ori a izbutit să-l vadă și să-l
audă pe Vladimir Ilici Lenin.
După revoluție, Mihail Bahașev
a lucrat la Volokolamsk, la secția
de învățămînt public, a fost pro-
fesor, apoi organizator al secției
județene a „Uniunii profesorilor
internaționaliști".
Ivan Șurov, profesor la școala .
Kiselev din raionul Kașinski, re-
giunea Kalinin, n-a participat la
întîlnire, dar cile n-ar fi putut el
să povestească despre zilele luptei
revoluționare ?
Acum .Șurov este membru de
onoare al colhozului „9 Septem-
brie", secretar al organizației de
partid din colhoz, deputat în so-
vietul sătesc. El desfășoară o
muncă intensă ca propagandist și
organizator. Dar în trecut ?
In anul 1901 avea 15 ani și
abia terminase o școală de doi
ani pentru învățători. Atunci a
început Ivan Șurov drumul greu
al învățătorului de la sat.
In anii primului război mon-
dial a fost chemat sub arme. Pe
front a participat la munca revo-
luționară, a fost ales membru al
comitetului de soldați. In timpul
luptelor din Octombrie, Ivan Șu-
rou a condus un transport de
puști-mitraliere ale Diviziei Roșii.
Dar nici atunci, în zilele lup-
telor, Ivan Șurov
nu și-a uitat
profesiunea. El îi învăța să scrie
și să citească pe fiii de țărani
care hotărîseră să lupte pentru o
viață nouă. La Smolensk a creat
un mare cor al Armatei Roșii,
care dădea reprezentații in unită-
țile de pe front.
După războiul civil, întoreîndu-
se în satul natal, Ivan Șurov a
organizat o școală și a devenit
directorul ei. Iar cînd s-a consti-
tuit în sat colhozul „Drujba", ță-
ranii l-au ales în unanimitate ca
președinte pe directorul școlii.
Și profesorul Hainula Aituganov
din județul Spasski, gubernia Ka-
zan, a participat activ la lupta
împotriva gărzilor albe. Membru
al partidului bolșevic din 1917,
participant al revoluției din 1905,
el a luat parte la reprimarea unei
răscoale albgardiste care izbuc-
nise în Simbirsk.
învățător la o școală primară
tătară, Hainula Aituganov a for-
mat detașamente de argați și ță-
rani săraci care luptau împotriva
chiaburilor și speculanților ce sus-
țineau pe gardiștii albi din spa-
tele frontului. Răscoala a fost
înăbușită de către unitățile Ar-
matei Roșii, cu* sprijinul țăranilor
săraci și mijlocași.
Acum, învățătorul Hainula Aitu-
ganov are 86 de ani. El trăiește
la Kazan, capitala R.A.S.S. Tătare.
Elevii vin adesea să-l vadă pe
învățătorul lor drag.
La războiul civil a participat și

'Afișul „Să mergem înainte pe calea victorioasă a Marii Revoluții Soda-
z,____ liste din Octombrie’ — editat in R. P, Chineză
Aleksandr Velikanov, învățător în-
tr-un sat din Solodarsk, regiunea
Corki. El a intrat în rindurile Ar-
matei Roșii încă din primele zile
ale Revoluției din Octombrie.
Aleksandr Velikanov a luptat pe
fronturile de la Don, Astrahan și
Ural, a făcut parte din divizia
condusă de legendarul comandant
de oști Ceapaev.
Numele acestui învățător este
bine cunoscut departe de margi-
nile regiunii Gorki. El este auto-
rul multor cărți atractive pentru
copii. Nu de mult s-a publicat
cartea lui „Oamenii drumurilor
de front" care vorbește despre
Marele Război pentru Apărarea
Patriei.
La întîlnire vrqfesorii și-au a-
miniit și de tovarășii lor care au
căzut eroic în vremurile grele ale
luptei pentru apărarea tinerei re-
publici.
Întregul popor sovietic vene-
rează memoria tinerei învățătoare
Tatiana Solomaha, ucisă de către
gardiștii albi în anul 1918. Ea s-a
născut în stanița Popitnaia, raionul
Otradnensk, ținutul Krasnodar. Pă-
rinții ei erau învățători. La tatăl
Tatianei veneau adesea refugiați
politici. Seară după seară ei vor-
beau despre viața grea a po-
porului. Spusele lor, exemplul
personal al tatălui ei — partici-
pant activ al revoluției din 1905
— au exercitat o puternică in-
fluență asupra conștiinței tinerei
fete. Ea a hotărît să lupte pen-
tru fericirea poporului. Terminînd
clasa a șaptea a gimnaziului, Ta-
tiana Solomaha a devenit învăță-
toare la școala stanifei.
Încă înainte de revoluția din
februarie Tatiana Solomaha a in-
trat în partidul bolșevic și a fost
delegată la prima conferință re-
gională de partid. După revoluție
a fost numită comisar pentru
problemele aprovizionării.
In Ucraina se desfășura răz-
boiul civil. Tatiana Solomaha
plecă din staniță, împreună cu
un detașament de partizani. In
timpul unei lupte, bolnavă de
tifos, ea căzu în mîinile gardiști-
lor albi. Chinuită cumplit de că-
tre călăii albgardiști, ea nu și-a
pierdut curajul, n-a plîns, n-a
cerut îndurare.
In noaptea de 7 noiembrie
1918, albgardiștii au scos din în-
chisoare optsprezece dintre parti-
zanii arestați. Printre ei era șl
Tatiana Solomaha. In ușă, ea s-a
oprit și a strigat către cei care
rămăseseră în închisoare: „Adio,
tovarăși, fie ca sîngele nostru să
nu curgă în zadar. In curind vor
veni sovietele".
Partizanii, ținîndu-se de mină,
mergeau încet pe ulița pustie și
întunecată a staniței. Era frig,
sufla un vînt pătrunzător de
toamnă. Deodată, in liniștea nopții
a răsunat glasul sonor al Tatia-
nei: „Sculați, voi oropsiți ai
vieții..."
Tovarășii ei au început să cînte
odată cu ea. Nici țipetele, nici
loviturile ofițerilor nu i-au deter-
minat pe eroi să amuțească.
„Voi ne puteți omorî, dar pu-
terea sovietică n-o veți putea
ucide" — le-a strigat călăilor Ta-
tiana Solomaha inainte de exe-
cuție.
Iar peste douăzeci și ceva de
ani, în noiembrie 1941, eleva
moscovită Zoia Kosmodemianskaia,
care a căzut tn mîna fiarelor
fasciste, și-a dat mîndrul nume
de „Tania", repetînd nemuritoarea
faptă a tinerei învățătoare.
...La minunata lor întîlnire,
profesorii-veterani și-au amintit
despre multe
lirea pe care
revoluționară
pentru toată
muncesc cu
fapte glorioase. Că-
au primit-o în lupta
ei au păstrat-o
viața. Au muncit și
însuflețire, educînd
noua generație a Țării Socialismu-
lui. Ca și în zilele tinereții, ei
sînt indestructibil legați de viața
poporului.
titlul înalt
porului.
Ei poartă cu cinste
de învățător al po-
F. KRECETOVA


gedacjia și administrația; București, Piața Scînțeil nra 1, Telefon 7.60,10,. Tiparul; Combinatul Peligrafiț Casa Setatei! „I, V, Stalin" București, Piața bcinteii. Abonamente; 1 an - 12,60 lei; 6 luni Z 6,25 lei; 3 luni = 3,12 lei,