Proletari din toate țările, unifi-val INERȚIE Soiefa invoîăminîului si activitate creatoare Ln jurul problemelor celui de al IV-iea Congres al S. M. I. C, urgan al Ministerului hivă{ămîutuiui și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Învățămînt și Cultură Anul IX, Nr. 441 Vineri 25 octombrie 1957 4 pagini 25 bani Am fost deseori invitat de tov. Albu Valeriu, instructor al C.C. al S.M.I.C. pentru regi- unea Cluj, activist cu multă experiență, să mă documentez asupra activității organizațiilor sindicale ale muncitorilor din învățămînt din ra- ionul Turda, să alegem ceea ce este valoros în activitatea acestora și să le popularizăm apoi experiența. Zi- lele trecute am plecat în sfîrșit spre Turda hotărît să cunosc și să fac cunoscută activitatea comitetului sin- dical raional din localitate. De la început trebuie să recunosc In Oa spete In ziua de 21 octombrie a.c. tov. G. I, Zelenko, director ge- neral al Direcției generale a rezervelor de muncă de pe lîngă Consiliul de Miniștri al U.R.S.S., însoțit de tov. ing. Van- ghele Mișicu, director general al în- vățămîntului profesional și tehnic din Ministerul învățămîntului și Cul- turii, a vizitat școala profesională nr. 4 din București. Apreciind faptul că atît anul fac instruirea în atelierele G. I. Zelenko II cît și anul III îșî practică în producție, proprii ale Școlii, tov a arătat că, după în- toarcerea sa în patrie, va asigura organizarea unui schimb de experien- ță cu școlile similare din U.R.S.S. și va trimite în dar acestei școli un strung fabricat în școlile profesionale din U.R.S.S. In continuare, iov. G. I. Zelenko a vizitat școala profesională de textile șl confecțiuni nr. 3 șl școala profe- sională de pe lingă Uzinele „23 Au- gust*. Marți 22 octombrie tov. G. I. Ze- Jenko a ținut o conferință despre în< vățămlntul profesional și tehnic, pre- cum șf despre politehnizarea învăță- mîntului de cultură generală din U.R.S.S. Conferința a avut loc în sala clubului sindicatului muncitori- lor din învățămînt din Bd. 6 Martie. Au participat o serie de lucrători din Ministerul învățămîntului și Culturii, din serviciile de Învățămînt ale unor ministere care tutelează școlile profesionale, maiștri din Intre, prinderi, cadre didactice și de con- ducere din școlile profesionale, pre- cum și șefii secțiilor raionale de în- vățămînt din Capitală. Joi 24 octombrie tov. G. I. Zelenko a întreținut o discuție în sala de colegiu a Ministerului Invățămîntu- lui șl Culturii cu organele de con- ducere ale Departamentului învăță- mîntulul, cu directorii generali și cu șefii de serviciu din minister expu- nîndu-șl cu acest prilej impresiile sale în urma vizitelor făcute la uni- tățile de învățămînt și întreprinde- rile din țară. că surpriza nu mi-a fost mică. M » LENINGRAD — Noi locuințe, AM I ’ i eisaj ion Călătorul pe meleagurile Uniu- nii Sovietice în anii ce vor urma va găsi un peisaj inte- lectual nou, unic, care se pre- gătește în zilele noastre. In com- pania tic, în nit va nirii șl ajunge oricărui cetățean sovie- discuția cu fiecare om întîi- avea dovada certă a împli- a rodniciei la care poate ideea Iui Lenin că „Socialis- mul începe acolo unde milioane de oameni își însușesc cultura". Cu șoferul de taxi, cu pasagerii din compartiment sau cu conductorul de tren, cu orice tovarăș de drum sau de popas, călătorul de care vorbim va reuși să se întrețină a- supra unei dispute din domeniul culturii sau științei, asupra unor opere de circulație universală din literatură, din muzică, din filozofie sau despre marile cuceriri științifi- ce, ca și despre probleme de poli- tică internațională. Aceasta va fi expresia cea ma! evidentă a trecerii tuturor cetățe- nilor U.R.S.S. prin școala medie, o sarcină din cele mal importante ale cincinalului al Vl-lea (1956—1960). Fără să vrea, va ii Îndemnat pra faptului că ploatăril omului prima victorie, călătorul nostru să reflecteze asu- prin curmarea ex- de către om fundamentală, Marii Revoluții Socialiste din a Oc- ?Jlllll!lllllllllllllllllll!lllllllllll!!lll!llllllfl!inm I I | Comemorarea lui JAN KOMENSKY Intre 7 și 30 noiembrie, tn tara noastră va avea loc, tn ca- drul acțiunilor întreprinse de Consiliul Mondial a! Păcii, comemorarea marelui pedagog și umanist Jan Amos Ko- mensky. In acest scop, din inițiativa Comitetului național pentru apărarea păcii din R.P.R., s-a constituit un „Comitet național pen- tru comemorarea lui Jan Amos Komensky în Republica Populară Romînă** din care fac parte acad. M. Ralea, din partea Institutului ie psihologie al Academiei R.P.R., acad. T. Vianu și prof. univ. ). Livescu, din partea Comitetului național pentru apărarea păcii din R.P.R., O. Livezeanu și E. Filotti din partea I.R.R.C.S., prof. P. Drăgoescu, membru al C.C. al P.M.R. șl prof. M. Giurgea, decan il Facultății de pedagogie din partea M.I.C., prof. univ. N. Pascu, din partea C.C.S., prof. univ. N. Melinescu și M. Mihalache din partea S.R.S.C., prof. univ. S. Stoian din partea Institutului de științe pedagogice, acad. S. Stoilov șl I. Pas, ministru adjunct, din partea U.N.E.S.C.O., prof. univ, I. Nistor, președintele S.M.I.C., prof. O. Șafre» de la școala medie nr. 11 și Învățătorul emerit M. Nicolescu, Ieri a avut loc o ședință a comitetului, !n care s-a discutat planul de acțiune al sărbătoririi. Printre altele au fost programate in plan o ședință solemnă care va avea loc in București pe data de 15 noiembrie, ședințe festive în centrele universitare, reședin- țele regionale și raionale, popularizarea prin diverse mijloace a acestui important eveniment și inaugurarea unei expoziții „Ko- mensky" in București. • ■ • • ■ ’ tombrie obținută pentru întlia oară în istorie — popoarele Uniu- nii Sovietice au dobîndit posibili- tatea efectivă a instruirii lor la un nivel foarte ridicat. Că, apreciind cu toată seriozitatea funcția socia- lă a culturii, eroicele popoare so- vietice au cules și culeg roadele noii situații materiale create în societate, făurindu-și o conștiință înaintată, corespunzătoare acestei noi situații, însușindu-șl o largă sferă de cunoștințe pozitive șl a- plicîndu-le tot mal cu efect în prac- tică, în viață. La aniversarea a 40 de ani de Ia evenimentele memorabile din toam- na anului 1917 nu mai există nici urmă de scepticism asupra realității că masele muncitoare sînt apte să învețe carte, sînt receptive la feno- menul culturii și civilizației, își însușesc cu interes cuceririle știin- ței, însutlndu-și astfel capacitatea de afirmare șl de realizări în con- struirea societății comuniste. In drumul parcurs în acești 40 de ani glorioși de la automobilul blindat la racheta balistică intercontinen- tală, de la campania de alfabetizare Ia lansarea unul satelit artificial în jurul pămîntului, popoarele sovie- tice au pregătit condițiile obiective și au adus la ordinea zilei genera- lizarea Învățămlntului mediu, în linii esențiale introdus deja în ora- șele cele mai mari ale țării. „Nici o (ară capitalistă — spu- nea Întemeiat N.S. Hrușciov la 14 februarie 1956 în cadrul Congresu- lui al XX-lea al P.C.U.S. — nu dis- pune ca Uniunea Sovietică de atl- tea școli, școli medii tehnice, insti- tuții de învățămînt superior, insti- tute de cercetări științifice, stați- uni experimentale și laboratoare, teatre, cluburi, biblioteci și alte In- stituții cultural-educative'. Aceas- tă stare de fapt a fost recunoscută în nenumărate rîndurl, cu îngrijo- rare, de persoane autorizate din țările capitaliste cele mal dezvol- tate, unde, totuși, nici Ia ora ac- tuală nu poate fi asigurat materia- licește învățămintul elementar ge- neral, deși în constituții e decla- rat obligator, In Uniunea Sovietică Înfăptuirea Învățămlntului mediu general În- seamnă creșterea nivelului muncii, a productivității el, ridicarea nive- lului material și cultural al vieții în societate Ia un grad neatins ni- căieri pînă acum. Realmente, în situația generalizării învățămln- tului mediu va exista posibilitatea concretă a relevării și afirmării tu- turor valorilor din sinul poporului. In fața tinerelor șl tinerilor sovie- tici se deschid și se netezesc toate căile spre cucerirea culmilor cultu- rii șl științei, spre o vastă contri- buție colectivă la dezvoltarea și propășirea vieții sociale a umani- tății. Chiar cei mal optimiști și mai visători pedagogi ai trecutului n-au cutezat să prevadă ridicarea reală a poporului, in masă, la cultu- ră, cum reușește să o realizeze as- tăzi, In practică, țara revoluției so- cialiste, Uniunea Sovietică, De aceea, pe meleagurile Sovietice călătorul nu va numai oameni culți, ci la Uniunii vedea fiecare pas va găsi roadele aplicării în practică, cu competența necesară, a invențiilor celor mal complexe ale minții omenești, munca rațio- nală și viața fericită a omului e- pocii comuniste. El va întîlni peste lot, la îndemîna omului obișnuit, toate mijloacele moderne care fac tralul și munca mal ușoare, plăcute, mai frumoase și mai sitoare. In lumina acestei realizări mai folo- epo- cale din Țara Socialismului victo- rios devin mai clare, mai apropiate, și perspectivele de dezvoltare ale învățămîntului în țara noastră, țară a lagărului socialist. Devin mai precise și mal Insufle',itoare și sarcinile învățătorilor șl profesori- lor noștri care instruiesc și educă generațiile tinere în Republica Populară Romînă. G. VARZARU Zn acest număr. • Ecouri ale revoluției culturale a popoarelor sovietice, de Tibe riu Trutzer • Elogiul rațiunii (însemnări pentru cei care predau lo- gica), de Henri Wald • Material didactic nou, interviu cu tov. Du- mitru Alecu. • Școala tehnico-profesională în U.R.S.S., de G, 1. Zelenko • Învățătorii in mișcarea revoluționară rusă, de E. Kre- cetova. orașul și raionul Turda activează a- proape 1000 pedagogi. Majoritatea cadrelor didactice din oraș sint ca- lificate și cu experiență pedagogică, parte sînt în curs de calificare. Se află și cadre tinere, numite de cîțiva ani in învățămint. Comitetul sindi- cal are o bibliotecă de aproximativ 5000 de volume, echipament sportiv, numeroase materiale destinate acti- vității cultural-artistice. Comitetul sindical raional al muncitorilor din învățămînt dispune, pentru organi- zarea activității sale, de un buget de aproape 70.000 lei. Așadar există toate sau aproape toate condițiile pentru o activitate rodnică. Cercetînd activitatea comitetului sindical al muncitorilor din învăță- mînt din raionul Turda te surprinde mai întîi regularitatea cu care se țin ședințele de prezidiu și de comitet. O mare atenție acordă comitetul sarcinilor administrativ-gospodărești și organizatorice. Cea mai mare parte a ședințelor de prezidiu din ultimul an au fost ocupate de pro- bleme ca acordarea de premii din fondurile comitetului, acordarea de ajutoare, confirmarea primirii în sindicat a noilor veniți în învăță- mînt, prezentarea unor informări scurte asupra ședințelor la care a participat președintele comitetului. Cîteva analize sumare — mult prea sumare. In rest — nimic. Problemele procesului de țămînt din raionul Turda și blemele activității culturale constituit niciodată — de la învă-1 pro- n-au alege- rea comitetului și pînă în prezent — obiectul unor preocupări speciale. Or- Zilele trecute, elevii claselor a VII-a șl a X-a de la școala medie nr. 22 din Capitală s-au întîlnit cu tov. Alexandru Verneacovski care, ca elev al școlii medii de marină mili- tară de pe lingă echipajul 2 maritim al Flotei Baltice din orașul Petrograd, azi Leningrad, a participat în februarie și octombrie 1917 la luptele împotriva forțelor contrarevoluționare din Rusia. Elevii și elevele l-au ascultat cu mult interes pe tovarășul Ver- neacovsk:. rare în timpul Marii Revoluții Socialiste din Octom- brie avea, ca și ei, vîrsta de 16—17 ani. Deși — după cum povestește tovarășul Verneacovski — tinerii elevi ai școlii de marină din Petrograd erau supuși unui regim sever de cazarmă și izolați Ce tot ceea ce se intimplă in oraș, totuși unii dintre instructori, marinari în vîrstă și bolșevici ii țineau la cu- rent cu tot ce se petrecea în oraș și în întreaga Rusie. Așa a fost posibil ca, încă in luna februarie, în urma arestării comandanți- lor și ofițerilor din școala de marină de către muncitorii înarmați și de către soldați, echipajul să treacă de partea forțelor re- voluționare. Tovarășul Verneacovski le-a povestit apoi elevilor despre pri- mirea iui Lenin în aprilie 1917, în gara finlandeză, despre sărbă- torirea primului 1 Mai liber, despre întregul șir de manifestații ale oamenilor muncii care au avut loc in perioada februarie-cctom- brie 1917. Cu deosebit interes au urmărit elevii povestirea episodului pri- vitor la cucerirea Palatului de Iarnă, la arestarea guvernului pro- vizoriu. De la fostul elev al școlii de marină militară de pe lingă echi- pajul 2 maritim al Flotei Baltice, elevii și elevele școlii medii nr. 22 au aflat lucruri deosebit de interesante, care ÎI vor ajuta să înțeleagă mal bine mărețele evenimente petrecute în Rusia in pe- rioada februarie-octombrie 1917. bază a apropierii Observații repetate, înregistrate cu prilejul asistării la mai multe ore educative în șco- lile din regiunile Cluj și Oradea, ne-au arătat că o serie de princi- pii ale educației morale sînt încă ignorate, aplicate greșit sau dena- turate. Intre acestea putem aminti: principiul tratării individuale, prin- cipiul îmbinării unei înalte exigen- țe față de elevi cu respectul față de ei, principiul sprijinirii pe po- zitiv și al învingerii elementelor negative, principiul îmbinării în- drumării pedagogice a elevilor cu dezvoltarea spiritului de indepen- dență și a inițiativei lor ș a. Elementul comun al acestor gre- șeli este lipsa încrederii in copil, nesocotirea demnității și personali- tății acestuia. Exemple de expresii ca „minți", „ești prost", „te-am scos definitiv de la inimă" etc., spuse cu prea multă ușurință, sus- țin cele de mai sus. Or, încrederea în elev constituie baza apropierii de elev și de familia acestuia, che- ia cu care se poate deschide por- tița spre sufletul elevilor. A acor- da încredere elevilor înseamnă a găsi adeseori soluția unor probleme educative care, la prima vedere, par foarte complicate. Se cunosc multe cazuri cînd schimbarea ati- tudinii profesorului față de elev, în sensul unei mai atente prețuiri a calităților acestuia, aduce după si- ne o cotitură în conduita elevului, nu numai față de profesor, ci și față de învățătură și față de școa- lă, în general. Merită să fi'e amintită în această privință experiența unui învățător din regiunea Oradea, care, epui- zînd toate metodele cerute în mun- ca cu un elev slab la învățătură și nedisciplinat, s-a hotărît să facă o ultimă încercare. El a mai de- clarat in fața clasei întregi că s-a înșelat asupra elevului N-P. și că abia acum a descoperit că elevul în cauză are o serie de calități și îndeosebi că este „foarte Această declarație, întărită nouă atitudine față de elev, stituit punctul de plecare al bării atitudinii elevului față vățătură și față de școală. drept", de o a con- schim- de în- Exein- piui arată ce resorturi complexe și importante pune în mișcare atitu- dinea de încredere în elev și în posibilitățile sale. Pedagogia științifică ne recoman- dă să adoptăm o „ipoteză optimis- tă" față de fiecare copil în parte, ceea ce implică apropierea de elev, ganizarea consfătuirilor de produc- ție,- valorificarea experienței peda- gogice înaintate, schimbul de expe- riență n-au reținut atenția comite- tului. Comisia de propagandă pro- fesională de pe lîngă comitet, „con- dusă“ de unul din inspectorii secției de învățămînt, care este și membru al comitetului, există numai „de jure", pentru că de fapt n-a între- prins nimic, absolut nimic, în scopul în care a fost creată. Activitatea culturală, despre care primisem cele mai bune informații, este în realitate atît de anemică, în- cît nu știu dacă se poate vorbi des- pre existenta ei. La primul concurs artistic al sindicatului din raionul Turda au participat două formații: un cor din orașul Turda și unul din Cîmpia Turzii. Activitatea corului din Turda s a rezumat în toată pe- rioada concursului la spectacolul dat cu prilejul fazei de selecționare pentru etapa regională. In momen- tul de față corul se găsește în plină dezmembrare... Ar mai fi multe de spus în legă- tură cu activitatea profesională și culturală a comitetului sindical de învățămînt din raionul Turda. Să ne oprim însă aci, pentru a desprinde cîteva concluzii asupra activității lut de ansamblu. Socotim, mai întîi, că munca acestui comitet suferă de o lipsă esențială în ce privește orientarea ei. In activitatea unui comitet sindi- cal raional, munca creatoare începe de la aprecierea de ansamblu a situației existente în organizațiile sindicale din școli, continuă cu sta- bilirea măsurilor ce se impun pen- tru a interveni cu eficacitate în des- fășurarea diferitelor fenomene care se ivesc la un anumit moment, cu stabilirea modului în care vor fi traduse acestea în practică și cu con- trolul înfăptuirii lor. Pornind de la sarcina generală pe care o are astăzi sindicatul de în- vățămînt, aceea de a contribui la ridicarea necontenită a nivelului muncii instructiv-educative, planul de acțiune al comitetului sindical nu poate in nici un caz să se rezume la acel lapidar și formal „vom mobi- liza membrii sindicatului pentru îmbunătățirea învățămîntului de cul- tură generală". Planul de acțiune, în- tocmit in urma cunoașterii amă- nunțite a neajunsurilor care a- fectează calitatea învățămîntului și care sînt determinate, de cele mai multe ori, de o serie de factori locali (nivelul calificării cadrelor, pregătirea f>lor ideologi- că, experiența lor pedagogică etc.), trebuie să stabilească măsuri foarte concrete, menite să ajute scopului CONST. RADOI (Continuare tn pag. 3) de elevi încrederea In calitățile lui, încura- jarea și dezvoltarea acestora. încrederea acordată elevului în- deplinește mai multe funcțiuni, dar trei dintre ele merită o atenție deosebită. Una din acestea se lea- gă de cunoașterea individuală a elevilor. Tratarea individuală a elevilor devine o realitate pedago- gică numai atunci cînd se bazează pe cunoașterea particularităților psihologice ale acestora । iar o cu- noaștere profundă, multilaterală și obiectivă este posibilă numai a- tunci cind putem dezvălui cauzele conduitei copilului și cînd desprinde trăsăturile esențiale caracterului său. Cunoașterea dividuale ale putem ale particularităților in- elevului este mult ușurată atunci cind între profesor și elev există un climat da încre- dere reciprocă, de apropiere și în- țelegere mutuală — fără sacrifica- rea principiului, îmbinării exigenței față de elevi cu respectul față de ei. O altă funcțiune a încrederii este prevenirea apariției anumitor ati- tudini negative, în conduita co- D. SALADE (Continuare în pag. 3) ECO' RI ale revoluției culturale ............. I ni! Realizările școlii noi, sovietice, au avut, încă din primii oui după Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, o mare influentă si un rol mobilizator asupra mișcării muncito- rești din țiara noastră. în lupta pe care a dusa» pentru democratizarea învățămîntului. Activitatea sistemati- că de informare privind noua orga- nizare școlară și noua concepție edu- cativă din țara sovietelor începe odată cu organizarea grupurilor comuniste di 1 sînul Partidului Socialist, și se intensifică după crearea P.C.R. Presa de panid publică cu regularitate ar- ticole și studii informative despre pro- gresele înregistrate de către tînărul stat sovietic pe tărîmul învățămlntu- iui și al culturii. Inventarierea acestor articole ar pu- tea constitui obiectul unei interesante lucrări bibliografice. Să ne referim la unele din ele, pe oare le considerăm mai importante. In 1918, grupurile co- muniste editează broșura intitulată „Un «n de la revoluția rusă", In ca’e, între altele, se relatează și des- pre primele măsuri luate de către sta- tul sovielic In domeniul învățămintu- lui. l.a sfîrșit se anată : „Așa se lu- crează acolo pentru cultură, iar bur- ghezia vede în maximallsm ') un peri- col pentru civilizație". (Documente din Istoria P.C.R., voi. I, 1917—1922, pag. 59). In 1920 „Lupta de clasă" (Anul 1, nr. 5 — 1 sept. 1920, nr. 6 — 16 sept. 1920 și nr. 7 — 2 oct. 1920) publică trei articole ample despre In- strucțiunea publică și învățămîntul popular în Rusia Sovietelor, scrise de către A. Lunaccarski, comisar al po- porului pentru învățămînt ol Rusiei Sovietice. In „Socialismul” și „Tine- retul socialist", „Lupta socialistă" ș! alte publicații de partid apar, de «se. menea, alături de numeroase știr mai mici, articole documentate, ade- vărate studii, cum ar fi : „Ce face Rusia revoluționară pe tiărlmul cultu- rii", „Revoluția rusă și intelectualii", „Ce am văzut în Rusia". „Opera lui J.unacearski" — toate scrise de către Marcel Cachin în urma călătoriei sale în țana sovietelor. Se publică mai multe fragmente din cuvîntarea Iu: V. 1. Lenin, rostită la cel de «1 III- lea Congres .al Uniunilor Tineretului Comunist, principalele ipasaie din cu- vintarea rostită la Congresul pe în- treaifa Rusie al instrucțiunii oost- școlare ele. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că aceste articole nu. au numai un caracter pur informativ ; faptele sînt comentate și puse față îif față cu stările de lucruri din țara noastră. In situația grea și înapoiată în care se găsea pe atunci învățămîntul din țara noastră, cînd „dintre 840.000 de copii de vîrstă de școală $bia 30.000 Ispră- vesc clasele primare, ceilalți încearcă doar cite o clasă ori două, iar 300.000 nici nu calcă pragul școlii" 2) — suc- cesele rapide ale școlii sovietice con- stituiau puternice acte de acuzare îm- potriva regimului burghezo-inoșieresc " ' " ține din Romînia. .„Dacă un concurs între cele — scrie tembrie „Socialismul două țări decît odată cu răsturnarea societății capitaliste și instaurarea societății so- cialiste. încă în 1918 ziarul „Social- democrația", demascîud caracterul de clasă burghez ial școlii din țara noa- stră, scria : „O nouă școală mai li. beră și unii adine democratică nu poate ieși decît dintr-o nouă societate, în oare proprietatea particulară — te- melia exploatării omului de către om și originea tuturor relelor sociale — nu va mai exista" („Social-democna- • ția" din 26 august 1918). Pornind de la această poziție principială, mișca- rea muncitorească revoluționară din țara noastră formulează revendicările sale programatice de luptă pentru lăr- girea invățămîntului șl pentru imbună. tățirea condițiilor de instruire a n». selor muncitoare. Tn anii de oare ne ocupăm, aceste revendicări progra- matice au un caracter larg, democra- tic. Ele cereau : învățămînt obligato- riu și gratuit pînă la 18 «ni ; comu- nele să întrețină pe elevi cu hrană, îmbrăcăminte și cărți ; înființarea de grădinițe de copii și colonii școlare ; burse acordate de către comună și stat pentru cei care dovedesc cali- tăți deosebite, In vederea desăvîrșirii studiilor conform aptitudinilor lor ; excluderea din școală a învățămîntu- lul religios ; trecerea la stat a școlilor confesionale. Aceste revendicări cu oaracter gene- ral democratic aveau și o aliă cali- tate : ele erau revendicări ale prole- tariatului și astfel reprezentau propu- nerile cele mai progresiste din tot ce s-a propus ipină atunci de către ele- mentele democrate ale societății romt. neșii. Multe din aceste revendicări au avut un larg răsunet și au fost îm- brățișate de clementele înaintate ale oadrelor didactice și le găsim expri- mate aproape în toate rezoluțiile vo- tate de către congresele învățătorilor și profesorilor (asupra acestui aspect vom reveni intr-un număr viitor). Esle deosebit de semnificativ pentru noi felul cum sînt formulate în „Ra- portul de afiliere Ia Internaționala a Ill-a“ (publicat în zjarul „Socialismul" din 7 mial (921) tezele programatice cu privire a învățămînt : „Instrucția obli- gatoric completă și gratuită a tinere tuiui de ambele sexe pe seama comu- nei. Opera educativă in toate ramurile sale trebuie să aibă drept scop să asi- gure persoanei umane dezvoltarea fi- zică și intelectuală desăvirștiă și să pregătească generația tînără să part!, cipe la marca operă de dezvoltare a științelor, artelor, literaturii tn toată libertatea, dînd astfel putință tuturor talentelor și geniilor să se «firme ca forțe creatoare". După cum se vede. în aceste teze, pe lingă revendicări gene. - ral-democnatice se evidențiază pentru prima oară la noi învățătura marxist- leainistă despre scopul fundamental al educației comuniste — dezvoltarea । multilaterală a persoanei umane. A- • coastă formulare constituie și ea o expresie a trecerii mișcării revoluțio- nare din țara noastră pe poziții mar- xist-leniniste. al Uniunilor Tineretului Comu- nist scria : „lată, așadar, cum trebuie înțeleasă cultura proleta- ră și educația comunistă pe care n-o putem dezvolta fără cunoașterea va- lorilor culturale ta care omul a ajuns pînă în prezent, lată importanța cul- tivării maselor". In această perioadă începe, de asemenea, și o susținută acțiune de culturalizare dusă de către organizațiile de tineret șl sindicale. Astfel, se organizează școli socialiste, cercuri dc lectură, conferințe, teatre muncitorești etc., „pentru a forma din fiecare muncitor un sttlp, o piatră pe cere se va clădi alcătuirea viitoare a lumii. Chestiunea aceasta este de o importanță covîrșitoare și evenimen- tele din Rusia ne-au arătat-o destul de lămurit" („Tineretul socialist" din 10 oct. 1920). Se accentuează în «cehasi timp necesitatea de a se da copiilor de muncitori o educație comunistă re- voluționară și de a se anihila astfel, prin toate mijloacele oosibile. influen- ța educativă « școlii burgheze. Se ®- rată rolul pe care-1 au în această pri- vință familia și organizațiile revolu- ționare de tineret. Intr-un articol fond din „Tineretul socialist" (21 cembrie 1921), cu titlul „Copilul clasa 1922 Rusia ta 10 sep- i Sovietică ne-ar prezenta cele 3 milioane de oa- meni care eu învățat cafte de ba 1917 încoace, ne-ar arăta milioane de cărți folositoare și Ieftine, admirabile tea- tre populare, universități, școli nenu- mărate puse în serviciul tuturor, iar regimul nostru capitalist lasă să se vadă completa paragină intelectuală de la orașe și sate, munca titanică de rob și dorul de cultură al lucră- torului și țăranului sărac, otrăvit de mizeria și lăcomia capitalistă și dea- supra de tot ar vedea, ca o ciupercă imensă, bilanțul fericit al măririi be- neficiilor și dividendelor capitaliste". Prin date statistice și fapte conclu- dente sînt spulberate pe rînd m neiu- nile și calomniile răspindite de presa capitalistă cu privire ta „prigonirea culturii" de către regimul sovietic și. fn același timp, se întărește încrede- rea celor ce muncesc în regimul so- cialist. „Socialismul", prezentlnd date statistice comparative cu privire la succesele învățămîntultui sovietic, «- d.a;»gă : „Clnd 1® temelia edificiului țarii ai pus conștiința proletară și lumina maselor, tu, Rusia Socialistă, poți privi cu încredere și viitorul țarii și viitorul revoluției mondiale" („So- cialismul" din 5 no’embrr noțiuni (despre orientare, semne con- venționale, plan). De asemenea, la arit- metică. după ce s-au prevăzut cîteva ore pentru verificarea deprinderii de calcul oral în cercul de numere 1-1000, trebuia să se atribuie un număr de aproximativ 10 ore (In funcție de ni- velul și posibilitățile clasei) pentru pre- darea adunării și scăderii în scris a numerelor de la 1 la 1000 — materie ce nu a fost predată anul trecut in clasa a ll-a. tn cazul învățătorilor care au trecut direct la materia de clasa a lll-a — fără să-și dea seama că la geografie și aritmetică materia prevăzută sub titlul „recapitulare" este, de fapt, o materie nouă, ce trebuie predată și nu recapitulată — aceștia trebuie să in- troducă cît mai curînd în planurile lor' ore de predare a acestor cunoș- tințe de bază pentru studiul obiectelor respective. In general învățătorii care și-au în- tocmit planurile pe baza studierii temeinice a programei și manualului își desfășoară activitatea în condiții bune, realizînd un învățămînt de ca- litate. Se impune însă ca acei învăță- tori care își organizează activitatea la clasă după planuri oferite de „colegi binevoitori" să fie ajutați atît de colec- tivul didactic din școală, cit și de or- ganele de control să înțeleagă impor- tanța organizării activității In clasă pe baza unei planificări care să țină sca- ma d« realitățile clasei pe care o con- duc. pentru că ea este un „mediu" fa- vorabil formării convingerilor și a- tragerii elevilor în acțiunile colec- tive realizate în școală. Pe bună dreptate afirma dirigin- tele unei clase de Ia o școală din regiunea Cluj, c^ q^a putut începe munca de organizare și educare a colectivului de elevi pînă n-a cîști- gat în prealabil simpatia și încre- derea clasei sale. Folosind cu tact numeroasele si variatele situații pe car* le oferă contactul cu elevii, consolidind mereu relațiile de încredere reci- procă, educatorii pregătesc terenul necesar oricărei acțiuni educative important*. In această muncă este bine să ne călăuzim după indicația că încrederea trebuie cîștigată de la ‘primul contact cu elevii și mai ales păstrată șl-dezvoltată conti- nuu, fiind cunoscut faptul că odată piardută cu greu *e mai recîștigă. In urma studierii manualelor de Geologie pentru-ci. ■ Xi-B, prezentate la concurs, premiul I s-a acordat manuscrisului elaborat de către tcv. prof Ion Băncilă. 1 De asemenea, la concursul pentru manualul de Anatomie, fiziologie și. Igiena omului, cl. a Vll-a. manuscri- sul elaborat de către colectivul for- mat din prof. Emil Sanielevici, prof. Lucie Kendler si dr. Santa Marino* a obtlnut premiul II Școala Ichnlco-nrofcsloiM * — 2 ani, deoarece mecanizarea indus- triei forestiere șl a altor ramuri ale economiei naționale cere tot mai mult tnirniiiiiiiniiiiimiînniiiinimniio^^ Solidaritatea mondială 5 TIR 1 Partidul comunist și guvernul so- vietic au desfășurat o muncă In- tensă pentru crearea șl dezvolta- rea învățămîntului tehnlc-profe- slonal menit să pregătească din rln- durile tinerelului muncitori calificați pentru diferitele ramuri ale economiei naționale. In scopul creării unor cit mal bune condiții pentru instruirea profesională a tinerilor de diferite vîrste și cu ni- vel diferit de pregătire, tn sistemul Direcției generale a rezervelor de mun- că există IU tipuri de Instituții de În- vățămînt tehnico-profesional. Să ne oprim puțin asupra caracte- risticilor fiecăruia dintre ele. Unul din tipurile cele mai răspîndite de insti- tuții de Învățămînt tehnico-profesional îl constituie școlile de meserii, cu o durată de 2 și 3 ani. In aceste școli se primesc'tinerl de 14—17 ani, care își însușesc aici diferite profesiuni in- dustriale, tn special In domeniul in- dustriei constructoare de mașini, al industriei electrotehnice șl în alte do- menii ale industriei grele. In decursul celor 2—3 ani de învățătură, elevii, care au de obicei la bază școala de munca tn transpor- tul feroviar, Își în- sușesc diferite spe- cialități feroviare pentru a deveni a jutori de mecanici de locomotivă, fo- chlști șl mecanici pentru trenurile e- lectrice, brigadieri G. I. Zelenko șeful Direcției generale I rezervelor de munci do pe lîngă Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. ca și pentru alte profesiuni miniere. In decursul existen- ței lor, școlile de industrie minieră au pregătit sute de mii de tineri muncitori care muncesc acum ridicarea calificare sectoare. Un loc nivelului de cunoștințe șl de al muncitorilor din aceste special tn învățămintul pro- i a oamenilor muncii ■ 7 ani, se pregătesc să devină strun- gari, frezori, lăcătuși, electricieni, montatori pentru diferite tipuri de stalații Industriale. în școlile de meserii — ca șl toate celelalte tipuri de Instituții învățămînt tehnlco-profeslonai — vățămîntul este gratuit și, în afară in- fn de în- de aceasta, statul asigură tuturor elevi- lor masa, haine de protecție, unifor- me, iar în cazurile necesare și locuri în cămine. In timpul anilor de învă- țătură elevii urmează cursuri de spe- cialitate în atelierele din școală și In atelierele întreprinderilor care patro- nează școala, studiază tehnologia spe- cială, tehnologia generală a metale- lor, desenul tehnic, bazele tehnice ale mecanicii și electrotehnicii, matemati- ca și geometria. La sftrșltul anilor de învățătură ei dau un examen de stat și un examen de calificare profesio- nala pentru categoriile de calificare a IV-a sau a V-a. După absolvirea șco- lii, tinerii muncitori sînt îndreptați în mod organizat spre uzine și fabrici, pentru munca în vederea căreia s-au pregătit în școală. Uniunea Sovietică este socotită pe drept cuvînt un mare stat feroviar. La Începutul anului 1957, lungimea de exploatare a căilor ferate, a depășit cu mal mult de două ori lungimea de exploatare a căilor ferate din Ru- sia prerevoluționară. Transportul fe- roviar, care se dezvoltă necontenit, necesită tn fiecare an multe mii de cadre noi.de muncitori. Pentru pregă- tirea acestora, tn sistemul rezervelor de muncă există școli feroviare. Ele- vii acestor școli se pregătesc pentru Din presa de peste Legătura dintre școală și întreprinderi în R. Cehoslovacă n număr recent din „Ucitelski novinu’ tutui) semnat președintele (Gazeta Invățămin- publică un articol de Leopold Gabriel, uniunii sfaturilor populare din regiunea Ostrava. în care se vorbește despre rezultatele activității de patronai a întreprin- derilor din regiune și ale aiutoru- lui acordat școlilor de către or- ganizațiile sindicale ale întreprin- derilor industriale, agricole etc. In Republica Cehoslovacă, legă- tura dintre întreprinderi și școală este concretizată printr.o conven- ție de patronaj. Comitetul Central al Sindicatelor a trasat ca sarcină organizațiilor sindicale din între- prinderi sprijinirea activității școli, lor și crearea tn întrep-inderi a unor „comisii de lutru cu copiii". Patronarea nu este în- țeleasă numai sub forma ajutorului material, ci și a ajutorului educativ al muncitorilor, ceea ce este un lucru foarte important. Articolul citează ctteva exemple : Grupele organizației de tineret de la uzinele Tatra din Koprlvnice au luat sub patronajul lor detașa- mentele de pionieri ale tuturor șco- lilor de 8 ani din Koprivnice. trl- mițlnd instructori de pionieri, con- ducători pentru cercurile tehnice din școli, specialiști care să iniți- eze și șă instruiască pe elevi tn di- ferite munci practice. Lucrul acesta l-au făcut și alte multe întreprin- deri. Cu ocazia prezentării unei piese de teatru de către artiștii a- matorl al uzinelor Hor ni Lhota la școala din comună, s-a născut ideea de a se prelua șl patronajul șezătorilor culturale, lucru care s-a șl făcut imediat. S-au organi- zat programe culturale, concerte, s-au pregătit piese de teatru. In regiunea Ostrava întreprinde- rile acordă un mare ajutor proce. sulul de politehnizare a tnvățămln- tului. S-au înființat numeroase a- teliere șl laboratoare înzestrate de întreprinderi cu utilajul șl materi- alele necesare. Mulți profesori de pentru repararea liniilor, lăcătuși pen- tru reparația locomotivelor șl vagoa- nelor etc. Condițiile și durata învă- țăturii în aceste școli sînt egale cu cele din școlile de meserii, fu școlile feroviare sînt primiți cu precădere fiii celor ce muncesc la căile ferate. După cum se știe, In Uniunea So- vietică se desfășoară lucrări de con- strucțil Industriale, de locuințe diri social-culturale grandioase proporțiile lor. In anii puterii ilce s-au Investit tn construcții tale multe sute de miliarde de s-au construit ți se construiesc șl clă- prln sovie- capi- ruble, nenu- mărate întreprinderi industriale, cen- trale electrice, case de locuit, spitale, creșe, școli, case de cultură etc. Țara are nevoie în fiecare an de zeci șl zeci de mii de muncitori calificați. Pregătirea profesională a acestora se realizează în școlile de construcții, care funcționează în sistemul rezer- velor de muncă. Pînă în acest an. pregătirea în masă a cadrelor de muncitori constructori se înfăptuia în școti de construcții cu durata de II) luni, care funcționau pe lîngă fabrici șl uzine. In legătură cu noile metode industriale larg introduse în con- strucții și cu mecanizarea lucrărilor, care cer o calificare mal ridicată a muncitorilor con. tructori, Consiliul de Miniștri al U.R S.S. a socotit necesar ca școlile de construcții de 10 luni să se transforme, în cadrul anilor 1957—1958, în școli de construcții de 2 sau 3 ani. fn toate școlile de construc- ții se creează în prezent ateliere-școa- lă, în care elevii își vor însuși bazele profesiunilor necesare în domeniu! construcțiilor. Un loc de seamă tn sistemul nostru îl ocupă școlile industriale miniere, care pregătesc muncitori calificați pentru industria carboniferă și minie- ră. In școlile industriei miniere sînt primiți numai băieți, începînd de la vârsta de 17 ani și jumătate. S-a sta- bilit această vîrstă deoarece odată cu terminarea școlii elevii trebuie să fie pregătiți perfect pentru condițiile spe- cifice de tehnică a securității muncii în industria carboniferă și minieră. Timp de 10 luni elevii școlilor din industria minieră se pregătesc pentru a munci în minele de cărbuni, de mi- nereu, în calitate de lucrător; la aba- taje, armatori, mecanici de combine miniere, lăcătuși, electricieni de mină, cu Aucces în minele de cărbuni șl mine- reu din Donbas și din bazinul carbo- nifer al Moscovei, în Ural, în Siberia șl în Kazahstan. Mult interes prezlrită In rîndurile ti- neretului nostru școlile de arte și me- serii, cu o durată de 3 ani, care pre- gătesc muncitori calificați pentru pre- lucrarea artistică a lemnului, metalu- lui, pietrei, sticlei, ca și muncitori pentru întreprinderile poligrafice, in planurile de învățămînt ale acestor școli ocupă un loc important, alături de practica de produtție, studiul unor discipline ca desenul artistic, desene! liniar, tehnologia generală și specială a materialelor, bazele istoriei artelor. In țara noastră se înfăptuiește cu consecvență învățămintul general me- diu de 10 ani. Crește an de an nu- mărul tinerilor care termină școlile de cultură generală. Un număr tot mai mare dintre aceștia doresc să intre în producție pentru a participa activ prin munca lor la construirea comunismu- lui. In această privință tinerii primesc un ajutor tot mai însemnat, prin în- făptuirea cu succes a politehnizăril învățămîntului de cultură generală, datorită căreia ei se pot familiariza încă din școală cu bazele producției industriale și agricole, pot cunoaște eroismul muncii socialiste. Pentru pre- gătirea profesională a celor care au terminat școala de cultură generală, în anul 1954 a fost creată în Uniunea Sovietică, conform Hotăririi partidu- lui și guvernului, o rețea de școli teh- nice. Durata învățămîntului în aceste școli variază între 10 luni și 2 ani, în funcție de complexitatea profesiunii care se studiază. Școlile tehnice pre- gătesc muncitori cu înaltă calificare, personal tehnic pentru industrie, con- strucții, transporturi și agricultură. Școlile tehnice se bucură, de multă popularitate tn rîndurile tinerilor care au absolvit școlile de cultură gene- rală. In anul curent au fost primiți în aceste școli peste 115000 elevi care vor deveni specialiști în prelucrarea metalului, lăcătuși de precizie, reglori de mașini-unelte șl automate, desena- tori tehnici, constructori, mecanici e- lectricieni etc. Multe școli tehnice sînt specializate tn pregătirea profesională a fetelor care termină școala medie de cultură generală. Fetele învață «jici profesiuni de înaltă calificare — croitorie, me- naj, radio și telefonie, devin contro- loare pentru secțiile de control tehnic ale întreprinderilor, normatoare etc. Terminînd într-un termen relativ scurt școlile tehnice, tinerii muncitori fesional îl ocupă școlile speciale dj 4 ani pentru copiii orfani și cel din casele de copil. In aceste școli se prl. mese adolescenți orfani si copiii cres- cuți prin grija statului, în vîrstă de 14—15 ani. Aici, pe lîngă faptul că-șl însușesc o profesiune industrială, co- pili continuă șl învățămintul tură generală. Pentru elevii școli se stabilesc rații mărite nă și norme avantajoase de echipamentului ; miți desfășoară tensă activitate liber. Manlfestînd o de cul- acestor de hra- uzură a pedagogi special nu- în rlndurile lor o In- educativă în timpul grijă neobosită față de copiii orfani, partidul comunist și guvernul sovietic au adoptat hotărî- rca de a se înființa în anul 1957, în sistemul rezervelor de muncă a'-e sta- tului, un nou tip de Instituție de în- vățămînt — școll-intemate tehnico, profesionale de 12 enl. Zeci de astfel de școli și-au șl deschis porțile la 1 septembrie a.c. In aceste școli se pri- mesc copii orfani tn vîrstă de 7 8 ani. In decurs de 12 ani, aflîndu-se pe deplin în grija statului, elevii ur- mează cursul complect al șcloii medii de cultură' generală de 10 ani și își însușesc o profesiune Industrială de înaltă calificare. Pentru Instalarea a- cestor școli statul a pus la dispozi- ție numeroase clădiri școlare și de locuit, au fost utilate săli de clase șl săli de odihnă, de Jocuri și de sport, s-au organizat cămine comode șl spa- țioase. Elevii acestor școli vor studia și o limbă străină, menajul, cîntul șl muzica. înlocuind pentru copiii orfani familia, școlile-lnternat tchnico-profe- sionale îl vor pregăti astfel tncît să devină constructori al noii societăți comuniste. Aceasta este, pe scurt, caracteriza- rea principalelor tipuri feslonaie ale rezervelor Uniunea Sovietică. In lor aceste instituții au de școli pro- de muncă din anii existenței pregătit șl au pedagogică hotare se îndreaptă spre producție. După 2-3 ani de muncă în întreprinderi, ab- solvenții școlilor tehnice au mari po- intra în învățămintul sibilități de ă superior, tehnic fie la vență. Mari cursurile succese fie la cursurile de zi, serale sau fără frec- a obținut agricultura gyala Floreasca din Capitală, care a adăpostit atitea mitinguri șl S adunări muncitorești de amploare, a fost miercuri după amiază ‘ -A martoră a unei mari adunări a oamenilor muncii, veniti să asculte darea de seamă a delegației sindicale din țara noastră la cel de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor di ta Leipzig. In cuvlntarea pe care a rosiit-o la miting, tovarășul Gheorghe Apostol, conducătorul delegației sindicatelor din țara noastre, a făcut o am- plă expunere asupra lucrărilor și rezultatelor celui de al iy-lea Con- gres Mondial al Sindicatelor. Sco(:nd în evidență faptul că la nici an copgres) sindical mon- dial din perioada postbelică nu s-a realizat o atît de largă ripre- zentare ca la cel de la Leipzig, vorbitorul a relevai că lucrările marii întilniri sindicale s-au desfășurat sub semnul celei mai largi unită(i, subliniindu-se astfel din nou că F.S.M. a fost și este cea mai reprezentativă organizație sindicală internațională. Alături de organizațiile sindicale afiliate la F.S.M., la Congres..au fost repre- zentate organizatii sindicale neafiliate la F.S.M. și centrale sindi- cale autonome, precum și delegați din diterite întreprinderi La Congres — a subliniat vorbitorul — a fost amplu analizată situația economică și socială a oamenilor muncii din țările capita- liste. Congresul a constatat că în țăr.ile capitaliste, intensificarea dominației monopolurilor și politica lor de supraexploatare duc la ascuțirea luptei clasei muncitoare împotriva monopolurilor capitalis- te. Intensificarea exploatării de către urmare agravarea situației materiale a determinat tn ultimii ani in țările fără precedent. marile monopoluri, avind ca generale a oamenilor muncii, capitaliste o mișcare grevistă Vorbind despre problemele luptei anticolonialiste, care au ocu- pat in cadrul dezbaterilor un loc din cele mai importante, tov. Gheorghe Apostol a spus că Congresul a exprimat întreaga sa sim- patie șl sprijinul său popoarelor aflate în luptă împotriva colonia- lismului. Congresul s-a pronunțat în favoarea unei dezvoltări eco- nomice libere și independente a țărilor care și-au cucerit recent in- dependența și a subliniat necesitatea ca sindicatele din țările care nu și-au cucerit incă independența națională să colaboreze activ cu toate clasele populației, inclusiv burghezia națională, în lupta contra colonialismului. O atenție specială a fost acordată, situației din Algeria, unde colonialiștii francezi îneacă in singe orice mani- festare de independentă națională. Congresul a decis înființarea ș • Ziarul „Daily Worker" a publi- cat recent o scrisoare deschisă a u- nui student sovietic adresată tine- rilor englezi care doresc strîngerea legăturilor de prietenie între tinerii din lumea întreagă. Scrisoarea pune cîteva întrebări: Cum luptați vei pentru pace ? Cum înțelegeți voi cu- vintele „pace și prietenie în lu- me"? întrucît opînta publică pcate influența viitorul ? Tînărul sovietic cheamă pe tinerii englezi să răspundă întrebărilor lui și intenționează să scrie o carte des- pre lupta tineretului pentru pace. • La invitația Federației naționa- le a studenților chinezi și a Uniunii Internaționale a Studentilor, un grup de studenți din Polonia, Aus- tria, Franța, Cehoslovacia, Anglia, Israel și Filipine au făcut o călătorie de studii tn China pentru vizitarea monumentelor istorice. In cadrul vi- zitei studenții au avut prilejul să discute cu arheologul Ceng Cen-tu^ și arhitectul Siang Se-cen despr™ cultura și arhitectura în China an- tică, să viziteze orașele Pekin, Nan- kin, Sian, Tșufu, precum și celebrul munte Taișan. fizică, de chimie, de științe natu- rale au făcut experiențe și lucrări practice in atelierele întreprinderi- lor, imbogățindu-și cunoștințele profesionale. De asemeni, inginerii ajută activitatea didactică a profe- sorilor. La Ostrov-Zabreh s-a în- ființat pe Ungă întreprinderea din localitate un cerc de chimie pentru elevi îndrumat de trei ingineri chi-, miști. Aici se fac experiențe, excursii științifice, li se arată ele- vilor procedee noi de lucru, se țin conferințe despre cele mal noi des- coperiri in domeniul chimiei și fizi- cii. S-a dovedit că acest fel de co- laborare este binevenit, iar vizita- rea cit de des a întreprinderilor de către elevi este deosebit de fruc- tuoasă. Elevii vin și iau contact direct cu problemele de producție, cu mediul muncitoresc. De aseme- nea s.a confirmat că școala nu trebuie să ceară ajutor material, deoarece acesta îi vine de la sine dacă primește instructori specia- liști de la întreprindere. Experiența școlilor șl întreprin- derilor de la orașe se extinde tot mai mult și in mediul rural. Șco- lile primesc instructori specialiști din partea întreprinderilor de agri. cultură, pomicultură, horticultură, apicultura șl crescătorii de animale mici și folosesc pentru lucrările practice atelierele de reparații ale S.M.T. și altele. Colaborarea dintre întreprindere și școaTa du trebuie înțeleasă uni- lateral, numai sub aspectul spriji. nulul dat de întreprindere școlii, ci și sub aspectul participării în- vățătorilor și profesorilor la activitatea social-culturală a în- treprinderilor, La o adunare a muncitorilor de la între- prinderea M.E.Z. din Frenstat-Rad- hosi, s-a ținut in a doua parte a programului o conferință despre e- nergia atomică. Conferința ținută de un profesor al școlii din locali- tate a trezit mult interes. Activitatea de patronaj și de aju- tor reciproc dusă de întreprinderile și școlile din regiunea Ostrava a dat rezultate bune și ea continuă să se dezvolte mai departe. S-a îmbunătățit disciplina tn școli'. Ele- vii și-au însușit munca cu uneltele de bază și au clștigat legături trainice cu muncitorii și cu activi. tatea practică. noastră socialistă. UIR.S.S. este acum o țară cu agricultură puternică, cu un înalt grad de mecanizare. La începu- tul anului 1957, existau în agricultura țării noastre 1.577.000 tie tractoare (tractoare convenționale de 15 c.p.), 385.000 de combine cerealiere, milioa- ne de alte mașini agricole complexe. La începutul anului 1957 erau electri- ficate aproape toate stațiunile de ma- șini și tractoare, 93% din sovhozuri, 34% din colhozuri. Creșterea în mă- sură tot mai mare a înaltei mecani- zări și lărgirea electrificării agricul- turii cer acum cadre de muncitori de înaltă calificare, mecanizatori capa- bili să conducă uriașul potențial al tehnicii agricole înaintate. Pregătirea u.ior astfel de cadre o realizează circa 1000 de școli de mecanizare a agricul- turii, care promovează în fiecare an peste 300.000 de mecanizatori califi- cați, tractoriști, mașiniști, combai- nieri, brigadieri pentru brigăzile de tractoare, mecanici electricieni pentru agricultură, montatori radio etc. In aceste școli se. primesc cu precădere tineri de la sate, în vîrstă de 18—2ii de ani. In decurs de un an sau doi ei studiază aici construcția și funcțio- narea tractoarelor, combinelor și ailor mașini agricole, lăcătușeria de repa- rație, electrotehnica, organizarea și tehnologia producției muncilor cu tractoare, bazele agronomiei, precum și un curs corespunzător de lucrări practice, atît în gospodăriile din școli, cît și în S.M.T.-urf și sovhozuri. Fie- care școală de mecanizare a agricul- turii are, de obicei, , o gospodărie- școală proprie cu un lot de pămînt de 150 de ha și mai multe ateiiere- școală și laboratoare, un număr sufi- cient de tractoare, combine și alte ma- șini agricole de diferite tipuri. In afară de aceasta, în perioada munci- lor agricole elevii participă în mod obligatoriu la practica de producți-e, în stațiunile de mașini și tractoare și fn sovhozuri, consolidîndu-și, în con- dițiile muncii pe ogoare, cunoștințele căpătate în școală. După terminarea școlii, mulți elevi își manifestă do- rința de a munci pe pămînturile, înțe- lenite șl virgine, apllcînd cu succes tn producție cunoștințele pe care le-au doblndit. In sistemul rezervelor de muncă există de asemenea șl,,școli, pe lingă fabrici șl uzine, în cafe tinerii în dat economiei socialiste a țării circa 0,5 milioane de tineri muncitori, me- canici, metalurglști, petroliști, mineri, feroviari, constructori, mecanizatori al agriculturii socialiste, care muncesc acum cu abnegație pentru binele pa- triei lor socialiste. In conformitate cu Hotărîrlle celui de al XX-lea Congres al P.C.U.S., instituțiile de învățămînt profesional vor ocupa un loc tot mai mare în sistemul general al învăță- mîntului public din U.R.S.S. Sarcina lor principală este acum aceea de a ridica cu toate mijloacele calitatea muncii Instructiv-educative, de a îm. bunătăți mereu calificarea tinerilor muncitori absolvenți, de a face din el constructori activi și conștienți ai co- munismului. unui comitet internațional de solidaritate cu lupta poporului alge- rian. Retcrindu-se la amenințarea imperialistă împotriva Siriei, vorbi- torul a exprimat. In numele sindicatelor din tara noastră, un căldu- ros și frățesc salut oamenilor muncii și sindicatelor siriene, asigu- rindu-i de sprijinul poporului romin în lupta pentru salvagardarea independenței Siriei. Congresul Mondial al Sindicatelor — a spus tn continuare tov. Gheorghe Apostol — s-a desfășurat sub semnul luptei sindicatelor pentru pace, împotriva primejdiei unui război atomic, pentru inter- zicerea experiențelor atomice. De aceea, Congresul de la Leipzig se înscrie ca unul din cele mai importante capitole ale luptei pentru pace, împotriva dezlănțuirii unei noi conflagrații mondiale. Relevind că Congresul a fost o tribună de manifestare a sim- patiei oamenilor muncii de pretutindeni față de succesele mărețe obținute de către țările socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, tov. Gheorghe Apostol a arătat că la Congres. participantii au putut să se convingă încă odată că singura soluție radicală pentru rea- lizarea aspirațiilor de bunăstare șl progres ale maselor muncitoare este eliberarea completă din lanțul exploatării capitaliste și că „nu- mai socialismul poate garanta deplina înflorire a capacităților crea- toare ale omenirii». Tov. Gheorghe Apostol a vorbit apoi despre activitatea desfășu- rată la Congres de delegația sindicatelor din tara noastră, subliniind că ea și-a adus aportul său la desfășurarea lucrărilor Congresului șl a participat activ la comisiile de lucru ale acestuia. In încheiere, vorbitorul a arătat marea importantă a cunoașterii de către toți membrii sindicatelor din țara noastră a lucrărilor șl materialelor celui de al IV-lca Congres Mondial al Sindicatelor. Oamenii muncii din învățămînt din patria noastră, organizati tn Sindicatul Muncitorilor din. învățămînt și Cultură, care face parte din Federația Internațională Sindicală a Invătămtntiilyi, au urmă- rit cu deosebit interes lucrările Congresului Mondial al Sindicate- lor de la-Leipzig Problemele dezbătute pe larg la Congresul de la Leipzig sînt și problemele celor ce muncesc în învățămînt șl care cunosc lupta dusă de Federația Internațională Sindicală a In- vățămintului pentru apropiere și unitate cu celelalte organizații in- ternaționale ale educatorilor. De aceea, dezbaterile tn cadrul Con- gresului au răspuns și problemelor care-l preocupă pe pedagogii noștri. Prin caracterul său ca adevărat mondial și profund demo- cratic, prin dezbaterea celor mai vitale probleme ale omenirii mun- citoare, prin hotărlrile adoptate, Congresul de la Leipzig va Intra In istoria mișcării muncitorești internaționale ca un eveniment de excepțională importanță. 3 TiiiiiiniiiiiniiniiiiiiiiiiiiiiiitiiiniiiniiiiiiiiiiiiniiiiiiniiiiiiiniiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiniM vîrstă de tn decurs domeniul 17—23 de ani tșl însușesc de 6—10 luni profesiuni în industriei forestiere șl în alte domenii ale industriei noastre naționale. Se propune ca în anii ur- mători aceste școli să treacă la o du- rată de învățămînt de 1 și Jumătate Hotărârea guvernului R. F. Germane de a rupe relațiile diplomatice cu R.P.F. Iugoslavia prezintă o asemănare izbitoare cu metodele politicii externe duse de Hitler. (ZIARELE) ’ HITLER.: — Ce faci, elev? Copiezi?? (Desen de NIC. NICOLAESCU) lația de peste 14 ani este analfabetă". sută din merg Ia școli și vățătorl. copiil de virstă școlară nu școală. Lipsesc 290.000 de aproximativ 500.000 de în- 70—80 Ia sută din popu- profesorului Estereich sale democratice, pentru care a prigonit în trecut și de naziști, rea a indignat pe toți oamenii știți, pe toți elevii săi. După ce dedicat nu mai puțin de 50 de test Ști- cin- și-a ani e curînd, senatul vest-german a ridicat dreptul la pens e profesorului german dr. Paul Estereich. Motivul ? Vederile • Cezar Godoy, vicepreședintele Federației Sindicale Internaționale a învățămîntului, publică în ziarul uruguayan „Justicia" un articol pri- vind situația învățămîntului in A- merica Latină. „In America Latină — scrie el — nu mai puțin de 53 Ia • După cum transmite agenția in- diană de presă „Indinfo", cu începere de la 1 octombrie 10.000 de ș primare din statul Pundjab vor naționalizate, iar învățămintul va fi gratuit. Pundjab este primul stat din India unde se aplică o asemenea măsură. IWVAJATORII în mișcarea revolujionară rusă Jn Muzeul învățămîntului pu- blic din Tbiîisi, atenția vizi- tatorilor este involuntar atra- să de o fotografie mare, în- gălbenită de vreme, care înfățișează un grup de profesori înconjurați de fete în uniformă de gimnaziu. Chi- pul unuia dintre pedagogi este stră- puns de gloanțe. Această fotografie vorbește des- pre un episod tragic care a avut loc în Tiflisul dinaintea revoluției. Tînărul gruzin Șio Citadze, profe- sor de limba și literatura rusă, care lucrase cîțiva ani la Kiev, s-a a- propiat acolo de revoluționari. El a adus cu sine în patrie această fotografie, care reprezenta o pro- moție a gimnaziului din Kiev, •fo- tografia era așezată într-o sală a gimnaziului din Tiflis, unde se mu- tase tînărul profesor. Intr-o zi, funcționarii siguranței țariste au năvălit în clădirea gim- naziului din Tiflis, unde se ținea o ședință a consiliului pedagogic. Ei l-au ucis pe Șio Citadze, cu- noscut prin vederile sale progresis- te, și 1-ait schilodit pe profesorul I. A. Kargaret^Il. Dar aceasta li s-a părut prea puțin. Văzînd în sală fotografia dfn Kiev, ei au tras, cu o furie neputincioasă, în chipul lui Șio Citadze și au străpuns de nenumărate ori, cu baionetele, toa- tă fotografia... Alături de muncitorii înaintați, de tineretul studențesc, mulți pro- fesori din Rusia țaristă duceau în masele poporului lumina ideilor re- voluționare. Gazeta „Proletarul", organ al presei bolșevice, scria că profesorii înșiși cunosc îndeaproape „și marile nevoi ale poporului, și pe toți călăii și tîlharii mari și mici ai lui ; lor le este dat să su- fere pe propria lor piele, mai mult decît oricare dintre intelectualii de rînd, întreaga ticăloșie a orînduirii șui și gubernia Kutais. Comitetele bolșevice s-au preocupat de unirea întregii învățătorimi în uniuni pro- fesionale, care trebuiau să îmbine lupta pentru îmbunătățirea situa- ției economice și pentru drepturile pedagogilor cu lupta pentru orien- tarea revoluției democratice. Au fost create uniuni profesionale ale învățătorilor la Moscova, Kaluga, Tver, Viatka și în alte orașe. In vara anului 1905 a fost organizată Uniunea social-demoorată a învăță- torilor din Petersburg. In această uniune activau nu numai social.de- mocrații, ci și mulți învățători fără de partid. Activitatea uniunii se desfășura sub conducerea nemijlo- cită a C.C. al P.M.S.D.R. Uniunea avea oratori și propagandiști care luau cuvîntul la întrunirile profe- sorilor și ale muncitorilor. Una dintre participantele active la mun- ca uniunii, bolșevica L. Mejins- kala, scria că sub influența luptei revoluționare și a propagandei po- litice mulți profesori și-au întărit ideea că bolșevicii arată calea cea dreaptă către victoria asupra ța- rismului. O mare însemnătate acordau bol- șevicii muncii în mijlocul învățăto- rilor de la sate, finind seama că aceștia sînt aproplați de masa ță- rănimii. Mulți pedagogi desfășurau propagandă revoluționară printre țărani. Uniunile profesorilor din Moscova, Petersburg, Riga și din învățătorimil a propus să se intro- ducă modificări în sistemul învăță- mîntului public. S-a Insistat asu- pra introducerii învățămîntului ge- neral, gratuit și obligatoriu, asu- pra despărțirii școlii de biserică etc. Aceste revendicări au fost spri- jinite cu înflăcărare de proletaria- tul revoluționar. După greva din octombrie 1905 au urmat lunile de frămîntare ale primei revoluții ruse. Insurecția ar- mată din decembrie a fost punctul cel mai înalt al dezvoltării ei. Cînd proletariatul din Moscova greva politică generală de a o transforma în (ie armată, comitetul de profesorilor din Moscova a început cu scopul insurec- grevă al a adresat exlstente". Bolșevicii ca o datorie lectualitatea să biruiască au socotit totdeauna a lor să sprijine inte- democrată, s-o ajute nehotărîrea și oseilă- rile, s-o lege mai strîns de prole- tariat. Vorbind cu marc respect și cu multă căldură despre învăță- torul poporului ca despre „semănă- torul rațiunii și al binelui", comi- tetul din Moscova al P.M.S.D.R. i-a chemat pe învățători să contribuie la pregătirea insurecției întregului popor împotriva țarismului. In multe orașe ale țării pedago- gii au luat parte activă Ia mișca- rea grevistă. In primăvara anului 1905 a avut loc o grevă parțială a învățătorilor din școlile Odesei. La începutul lunii martie a ace- luiași an au intrat în grevă profe- sorii de la școlile populare din ora- alte orașe i-au pregătit pe gogi pentru participarea la politică generală. In august 1905. Congresul nii profesorilor din Viatka a cunoscut Comitetului Central peda- greva Uniu- făcut că pedagogii din gubernie se vor alia la greva politică generală de în- dată ce ea va fi anunțată. Și pro- fesorii din Voronej au luat hotărî- rea de a participa la greva poli- tică generală. Greva pe întreaga Rusie, din oc- tombrie 1905, a început din iniția- tiva muncitorilor din Moscova și Petersburg și a cuprins toate cen- trele industriale de bază ale Rusiei. Ea s-a desfășurat sub lozincile: „Jos autocrația I Trăiască republica democrată". Au intrat în grevă șl intelectualii democrați, printre care și pedagogii. Greva pedagogilor din Petersburg a început din ini- țiativa Uniunii social-democrate, condusă de către bolșevici. La 14 octombrie, în auditoriul universită- ții a avut loc adunarea generală a pedagogilor din oraș. La adunare au participat peste 1000 de oameni. Greve ale pedagogilor au izbuc- nit și din inițiativa lor proprie, în apărarea intereselor lor profesiona- le. Partea cea mai progresistă a învățătorimii un apel; ,,Nu mal pu- tem aștepta — se spunea în acest apel — două forțe stau una Împo- triva celeilalte, față în față. Tre- buie să ne alăturăm uneia din ele: trebuie să susținem mișcarea de eli- berare sau să renunțăm la liberta- tea deja cucerită și să trecem în rlndurile dușmanilor ei“. Profesorii din multe centre ale Rusiei au participat la evenimentele din decembrie. învățătorul Prohor Deinega a condus cu curaj și spi- rit de inițiativă grupul de luptă din stația Grișino a căii ferate din Do- neț. Membrii ,,Sutelor negre" au a- larmat detașamentele populare prin- tr-o telegramă provocatoare, chipu- rile pentru apărarea populației de atacul cazacilor, și au început să le măcelărească în mod sălbatic. De- tașamentul Iui Deinega — cel mai puternic, avînd 80 de puști a fost dus departe de stație. Cu el au hotărît să se răfuiască abia la urmă. Deinega, înțelegînd provoca- rea. l-a arestat pe caporalul de schimb, a trimis curieri in alte de- tașamente, iar el însuși, cu detașa- mentul, a început să-și facă drum spre trenuri. Rănit de două ori, a căzut eroic în lupta cu trupele ța- riste. împreună cu el a căzut și lo- godnica sa, învățătoarea Dobrova. Minerii din bazinul Donețulul mal cîntă și astăzi un cîntec fău- rit de popor despre tinerii învăță- tori care și-au dat viața pentru li- bertatea și fericirea oamenilor sim- pli I In ajunul celei de a 40-a aniver- sări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, pedagogii din Țara So- vietică își amintesc cu mîndrie de primele lupte pentru un viitor lu- minos și de primii propagandiști al ideilor revoluționare. Printre aceș- tia au fost mulți muncitori entu- ziaști din învățămînt, care au lup- tat împreună cu proletariatul revo- luționar pentru o viață nouă. E. KRECETOVA activității pedagogice, bătrînul pro- fesor este lăsat fără nici un mijloc de existență, aruncat pur și simplu pe drumuri. Și toate acestea pentru că în întreaga sa carieră a vrut să dea o educație cinstită tineretului, să-i sădească în inimi dragostea față de oameni șl ura față de răz- boi și semănătorii de moarte. Cazul profesorului Estereich nu este sin- gurul Toți cei care prin activitatea lor.- se opun pregătirii și înarmării noului Wehrmacht sînt asupriți de către guvernanții de la Bonn. Pentru guvernul federal principalul este educația militaristă. Este sem- nificativ în acest sens faptul, că în timp ce ziarul miinchenez „Suddeu- tsche Zeitung" apărea cu un titlu mare pe prima pagină — „Trei mi- liarde pentru construirea de cazărmi" — ziarul vest-berlinez „Tagesspie- gel“ publica cu un titlu tot atît de mare știrea : „Lipsesc patru miliarde pentru construcția de școli". In Republica Federală Germană se simte lipsa a 70.000 de săli de clasă. In învățămintul profesional lipsește aproape o treime din per- sonalul didactic necesar. Lipsa loca- lurilor pentru școli în Germania Oc- cidentală a devenit atît de acută tncît în Bavaria există multe școli unde într-o singură încăpere învață concomitent opt clase 1 Im micul orășel vest-german Lu- neburg, în lipsa unui local adecvat pentru școală, cursurile elevilor cla- selor I—IV au ajuns pînă la urmă să se țină fn localul închisorii. Situația în‘ învățămintul superior nu este cu nimic mai bună și măr- turie în acest sens stau grevele studențești și demonstrația de astă vară a aproape 5000 de studenți de la institutele de învățămînt supe- rior din Berlinul Occidental. In această totală lipsă de atenție din partea guvernului vest-german față de învățămînt, soarta profeso- rilor este de asemenea jalnică. Zia- rul vest-german „Ruhrwacht" scria că în fiecare an sînt tot mai puține persoanele care doresc să îmbrățișe- ze cariera de învățător sau profesor. Șl este ușor de înțeles acest lucru, mai ales dacă ne gîndim la soarta doctorului Estereich. Intr-o țară în care principala grijă a guvernului este reînarmarea și educația tinere- tului în spirit revanșard, profesori cinstiți ca doctorul Estereich nu au căutare. V. A. Gazeta învățămîntului COLEGIUL REDACȚIONAL Maria Banuș, Petre Drăgoes cu, Ion Dragu, Emilia Mănac. Ludovic Nagy. Ion Nistor, Ni- colae Sipoș. Redacția ți administrația: București, Piața Scînteii nr. 1, Telefon 7.60 10, Tiparul; Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „1. V. Stalin" București, Piața bcînteii. Abonamente: 1 an — 12.50 lei; 6 luni — 6,25 lei: 3 luni — 3,12 lei. t