	
Proletari din toate țările, uniți-o ai
Soieta Imfăminfalui
■
urgan al Ministerului Invățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Învățămînt și Cultură
SCRISORI
PRIETENII
Anul IX, Nr. 439
Surprize
Dacă turnurile Universității
„Lomonosov", de necon-
fundat prin liniile și pro-
porțiile lor, nu m-ar fi
călăuzit asemenea unul far,
m-aș fi crezut străbătind un
colț al Moscovei, străin mie. Să
fie oare cu adevărat acestea
locurile cunoscute sub numele
de Colinele lui Lenin? Aici, in
vale, la picioarele noastre să
curgă rtul Moscova ?
întrebările acestea, pe care
mi le-am pus într-o dimineață
de vară a acestui an, privind
cu uimire ți curiozitate împre-
jurimile, își aveau ele rostul
lor. Mă năpădeau, Izvorlnd din
amintirile legate de o plimbare
prin aceleași locuri, in urmă
cu doi ani — In 1955... Pe vre.
mea aceea. vizitatorii, care
nu-și puteau ascunde surprin-
derea citind pe frontonul noii
clădiri ș Universității :	1949—
1953 (termenul de necrezut al
Înălțării construcției), ascultau
foarte amuzați una din relată-
rile ghidului. Cu nu multă vre-
me In urmă, spunea ghidul cu
seriozitate — ceea ce nu-i îm-
piedica pe vizitatori să zini-
bească : lor li se părea o glu-
mă — pe aceste locuri pășteau
caprele. Betonul, marmura,
magistralele de asfalt, parcul
din jur. Întins pe zeci de hec-
tare — toate lăsau o asemenea
impresie de durată, de istorie.
Incit amănuntul foarte real (și
realist) cu caprele, asociat cu
Ideea de „margine de oraș",
părea legat de o tradițională
anecdotă. Insă un ochi mai a-
tent și mai eliberat de mirajul
liniilor arhitectonice ale Uni-
versității ar mai fi descoperit
atunci. In 1955, unele senine
dimprejur care trădau „margi-
nea de oraș" — fie și numai so-
litudinea imensei siluete in acest
colț al Moscovei. Undeva, în
depărtare, acolo unde brațele
negre ale macaralelor-turn pă-
reau jucării de copil, se așe-
zau temelii pe locurile unor
foste grădini. Iar ghidul adău-
ga Imaginii profilul viitorului
cartier, furnizind cifre ce Ic pa.
reau pe atunci vizitatorilor din
domeniul viitorului îndepărtat.
Mă călăuzeau acum, tn dimi-
neața aceasta din vara lui 1957,
turnurile, de neconfundat prin
liniile și proporțiile lor, ale
Universității. Fiindcă de Jur-tni-
prejur, unde cu doi ani îna-
inte se dăruia privirilor imen.
sitatea stepei, orizontul era cres-
tat de siluetele albe, de un alb
proaspăt, ale noilor ziduri. Pe
drumul acesta dinspre aeropor-
tul Vnukovo, străjuit din loc In
loc de pilcuri de mesteceni cu
frunze infiorate, se Înșiruiau
acum clădiri fără număr, cu
perdele la ferestre, cu vaste
magazine și firme de neon.
Copii, mici părculețe cu bănci
verzi, peluze de flori, stații de
troleibus țl autobus, stopuri,
biciclete rezemate lingă vreo
intrare, un aparat de radio
VICTOR VÎNTU
(Continuare In pag. 3)
Hunedoara. Oraș al construcți-
ilor. Se clădește într-un ritm
și Intr-o măsură uluitoare. A-
colo unde ieri-alaltăieri abia se
așezau primele cărămizi, vezi ridi-
cîndu-se peste cîteva zile zidurile
unui bloc uriaș. Apar mereu, ca
prin minune, parcă ieșite din pă-
mînt, noi și noi blocuri pentru mun-
citori. Sus, departe de fumul furna-
lelor, pe coastă, se înalță, clădirile
combinatului metalurgic. Aparta-
mente moderne și confortabile, ca-
^mere spațioase stau la dispoziția
^muncitorilor combinatului...
Tot aici locuiesc și cîțiva dintre
profesorii de la școala medie patro-
nată de combinatul metalurgic. Pe
unul din ei, pe profesorul de fizică
C. Anatolii, l-am întilnit In biroul
directorului școlii. Tovarășul Ana-
tolii ne mărturisește cu plăcere :
— Trebuie să vă spun că sint
multe motive care mă determină să
socotesc drept un mare noroc faptul
că școala noastră este patronată de
combinatul metalurgic. Printre ele
se află și unul cu caracter strict
personal. Am suferit mult fiindcă
nu am avut o casă omenească, în
care să locuiesc. Acum stau împre-
ună cu soția mea și cu fetița în-
tr-un bloc al combinatului. Avem
două camere minunate, cu bucătă-
rie, baie, cămară. Pot spune că din
acest punct de vedere sînt foarte
mulțumit. Și în această situație nu
sînt numai eu. Tot atît de mulțumit
cred că este și profesorul de istorie
Constantin Iorgovan, care stătea în-

A început o sărbătoare. A cuprins
cu suflul ei întreaga întin-
dere a patriei noastre, făcind
să vibreze de bucurie inimile
oamenilor. A început Luna priete-
niei romîno-sovietice, înălțătoare
manifestare a frăției dintre tînăra
noastră republică populară și marea
Țară a Socialismului victorios. In
fiecare loc unde se muncește în țara
noastră, tradiționala Lună a priete-
niei romipo-sovietice se desfășoară
cu entuziasmul dragostei și recu-
noștinței față de marele și genero-
sul popor sovietic.
Fiecare sector al culturii răspun-
de „prezent" pentru a împodobi săr-
bătoarea prieteniei cu oamenii sovi-
etici.
Editurile vor trimite în librării
traduceri din operele scriitorilor cla-
sici și contemporani ruși și sovie-
mUUCOVA, vedere de pe podul Borodino
U MIM
H AH!
.""H
11 Mî-
! a O - «
■» "K
6 I
*
F Qa
«
£
s
r s 'St'
i <.	■
M’ * 1 ‘ U* ’ l
r i *
» H I t r f» H
* * » M » * > I
Sui:*'1 ■
■*>Fm
11*1 Si






ghesuit cu toată familia într-o sin-
gură cămăruță, jar acum are un a-
partament într-un bloc. La fel și
Coriolan Tempeanu, profesorul de
matematică, și Elisabeta Enescu,
profesoară de limba romînă, și...
Tov. Anatolii s-a întrerupt stînje-
nit.
— De fapt, reia el, nu acesta este
esențialul. Patronajul combinatului
reprezintă în primul rînd un mare
sprijin pentru noi în ceea ce pri-
vește procesul de învățămînt.
Eu predau fizica și nimic nu poate
fi mai potrivit pentru mine, ca pro-
fesor, decît posibilitatea de a face
aplicații practice cu elevii. Ori de
cite ori am avut nevoie, atelierul
școlii profesionale de pe lingă com-
binat și combinatul însuși ne-au
stat la dispoziție...
Sunetul clopoțelului cheamă pro-
fesorii la clasă și tov. Anatolii ne
părăsește.
...In cancelaria directorului de la
școala medie din orașul muncito-
resc Hunedoara se află un dulap
mare, vopșit în cafeniu. Din despăr-
țitura de jos, un profesor scoate pe
rînd la iveală și înșiruie pe masă o
mulțime de obiecte mici de metal,
frumos lustruite și etichetate. Nico-
vale în miniatură, dălți, șuruburi,
piulițe, ciocane de lipit, scoabe, pîl-
nii. figuri geometrice etc. Totul
este lucrat cu atîta îngrijire incit
aproape nu-ți vine să crezi că este
vorba de munca unor copii care abia
învață să mlnuiască pila, polizorul
și menghina.
Vineri 11 octombrie 1957
tici, precum și note de drum din
călătoriile în Uniunea1 Sovietică ale
scriitorilor noștri.
Teatrele își îmbogățesc repertoriul
cu noi lucrări dramatice. Amintim
printre acestea că la Teatrul Tine-
retului se fac repetiții pentru noua
premieră „Ne vom aduce aminte"
de Galici, iar pentru cei mici, Tea-
trul Țăndărică va juca în premieră
„Ursuleții veseli" de Polivanova,
precum și un spectacol cuprinzînd
fragmente' din diferite piese sovie-
tice.
Filmul sovietic va fi bogat re-
prezentat: pe ecranele cinematogra-
felor prin cele mai noi creații ale
studiourilor din U.R.S.S. printre
care : „Prologul", „Don Quijotte",
„Trepte abrupte", „Călătorie în ti-
nerețe", „Căile dragostei", „Malva",

!Mi se arată atelierul în care s-au
lucrat aceste obiecte. O încăpere în
care,stau înșiruite 20 de bancuri cu
menghine. Maistrul instructor care
ne însoțește ne informează :
— Numai 9 sînt ale noastre. Cele-
lalte le avem cu „împrumut" —
nuanțează el zîmbind cu subînțeles.
— Nu pricep...
— Păi da. Ni le-a „Împrumutat"
combinatul metalurgic. Dar credeți
că ni le mai. ia înapoi ?
— V-a mai „împrumutat" și alte
lucruri de felul acesta combinatul?
— Slavă domnului 1 Fără ei ar fi
cam greu s-o scoatem la capăt. Tot
ce vedeți: pile, pînze de bonfaier,
pietre de polizor, materialul de lu-
cru, comutatorul pentru instalarea
polizorului. Jumătate din laborato-
rul de sus este făcut cu ajutorul
combinatului. Substanțele pentru
experiențe ni le dă combinatul.
Cînd am înființat biblioteca școlii
aveam numai un dulap gol, pe care
Fam numit bibliotecă. Abia pe ur-
mă a devenit adevărată bibliotecă,
după ce ne-au fost dăruite cărți de
la combinat. Chiar și masa și pupi-
trul din cancelarie au fost lucrate de
cei de la combinat.
Cînd ieșim din atelier, pe coridor,
o fetiță cu ochi negri migdalați, cu
păiul bălai adunat in fileu, încearcă
într una niște piruete, strigînd după
fiecare învirtitură: „A venit maistrul
Burducea 1 A ven..." Ne vede, ro-
șește pînă-n albul ochilor. Dă bună
ziua și fuge. Ni se dau lămuriri :
„Nikolka cel viteaz". „Detașamen-
tul lui Vaska Trubaciov" etc.
In instituțiile de învățămînt se
desfășoară de asemenea manifestări
consacrate aniversării a 40 de ani
de la Marea Revoluție Socia-listă
din Octombrie, sub al cărei semn se
sărbătorește în acest an Luna priete-
niei romîno-sovietice. Conferințe,
simpozioane, vizite Ia muzee, seri
literare, focuri de tabără, con-
cursuri, șezători — o gamă varia-
tă de manifestări care vor sublinia
participarea cadrelor didactice și a
elevilor la grandioasa sărbătoare a
prieteniei romîno-sovietice.
Să înfățișăm acum cititorilor noș-
tri cîteva din manifestările care
vor avea loc în această lună la
Clubul lucrătorilor din învățămînt.
— Ne-au trimis pe cineva de la
combinat să recruteze elemente pen-
tru o școală de balet și poftim...
efectele.
De la balet, discuția trece firesc
la serbări și numele combinatului se
aude din nou. Instructorul teatral
de la combinat, costumele de la
combinat și sălile de spectacol tot
ale combinatului. Cu banii strînși
• din serbări s-au organizat nume-
roase excursii cu copiii. Nici de
data asta combinatul nu a încetat
să-i sprijine pe elevi. Atunci cînd
școala are nevoie de un autobus
pentru excursii, combinatul îi pune
la dispoziție una din mașinile sale.
— Chiar și sala de antrenament
a colectivului său sportiv ne-a dat-o
pentru orele de sport, adaugă un
profesor. Dar... cu această chestiune
intrăm într-un subiect neplăcut.
Problema spațiului. Școala nu are
sală de gimnastică, pentru că loca-
lul in care-și ține cursurile este
prea mic și sălile de clasă sînt in-
suficiente. Direcția combinatului me-
talurgic a făgăduit în mod solemn
că va ceda școlii blocul coxarilor,
o clădire foarte potrivită și pe mă-
sura nevoilor ei, dar pînă în pre-
zent nu s-a făcut încă nimic în
această privință. Este singurul lucru
care mai lipsește, pentru ca spriji-
nul acordat de întreprindere școlii
să fie deplin.
B. OCTAV

4 pagini 25 bani
In această perioadă, clubul orga-
nizează cîteva conferințe ale căror
teme vor atrage desigur numeroși
auditori. Iadă titlurile cîtorva con-
ferințe și datele la care se vor
ține: „Ajutorul științei sovietice în
dezvoltarea cercetărilor lingvisticii
romîne", de proi. univ. D. Macrea
(11 octombrie), „Unele probleme ale
pedagogiei sovietice'1 de Maria Giur-
gea (17 octombrie), „Lenin și edu-
cația tineretului" de conf. univ.
Bernard Grigoriu (5 noiembrie).
Amatorii de dansuri și cîntece
populare romînești și sovietice vor
putea admira echipele de artiști a-
matori ale clubului, care vor parti-
cipa la cîteva spectacole. Printre
acestea notăm spectacolul care va
avea loc vineri 1 decembrie la Casa
prieteniei romîno-sovieticc.
La club, biblioteca organizează
două manifestări atractive: o șe-
dință publică a cercului literar, in
care se vor citi lucrări originale
(18 octombrie), și un montaj literar
„Maiakovski" (15 octombrie).
...In aceste zile întîlnești în fie-
care oraș sau sat al țării noastre,
în fiecare uzină, în fiecare cămin
cultural și în fiecare școală nenu-
mărate mărturii ale prieteniei care
leagă poporul nostru de popoarele
marii Țări a Socialismului. Și mai
puternic ca oricînd ne reafirmăm a-
cum hotărîrea de a păzi ca lumina o-
chilor și de a dezvolta necontenit
prietenia frățească, alianța și colabo-
rarea cu poporul sovietic, consolidîrtd
astfel propria noastră independență
și securitate.
ANDREI VALENTIN
C.C. al S.M.I.C
La 7 octombrie a.c. au avut
loc in București, la clubul
muncitorilor din învățămînt
lucrările plenarei C.C. al
S.M.I.C. La lucrările plenarei au
participat tovarășii Costin Nădej-
de, șeful secției învățămînt a
C.C. al P.M.R., losif Plischi, Julles
Cazaban. Elena Isacu-Bolog, vlce-
președinți al
loan Muntean
C.C.
al S.M.I.C.,
secretar al C.C.
al S.M.I.C., membrii prezidiului,
membrii C.C. al sindicatului, pre-
cum șl Invitați.
Lucrările plenarei au fost des-
chise de tov. Elena Isacu-Bolog.
Dupâ deschiderea ședinței a luat
cuvîntul tov. losif . Plischi, care
a prezentat „Raportul cu privire
la activitatea culturaleducativâ
£
T) entru ca să-și poată duce cu
|	succes la îndeplinire nobila
*■	lor misiune de educatori ai
tineretului, de purtători ai
cuvîntului partidului în masele
largi populare, membrii sindicatu-
lui nostru, lucrători în domeniul în-
vățămîntului, artei și culturii, tre-
buie ca, în primul rînd, ei înșiși să
fie înarmați cu cunoașterea temei-
nică a teoriei marxist-leniniste, a le-
gilor și forțelor motrice ale dezvol-
tării societății, a concluziilor ce se
trag din tezele învățăturii marxist,
leniniste în practica construirii so-
cialismului în patria noastră.
Referindu-se la activitatea comi-
tetelor sindicale raionale din învă-
țămînt în domeniul organizării In-
vățămîntului politic, raportorul a
arătat că sînt raioane ca : Giurgiu,
Beiuș, Beclean, Buzău, Călărași,
Botoșani ș.a. unde, datorită preocu-
pării deoseb’te a organizațiilor de
partid și sindicale, cadrele didac-
tice au fost cuprinse în învățămtn-
tul politic în proporție de 90 la sută
și chiar de 100 la sută.
O școală In cartierul Crlngași
I din București, și o școală din
Kosino, suburbie a Moscovei.
Le despart mii de kilometri,
limbi și obiceiuri diferite. Dar și
aici și acolo sint copii și proieso.i.
Și aici și aaolo, pe aripile cunoștin-
țelor abia cîștigate, se nasc visuri,
se aprind imaginajii.
...Pe tabla școlii din Crîngașf a
fost prinsă o harta. Dar zecile de
perechi de ochi care urmăresc vîr-
ful creionului plimbindu-se printre
semnele geografice văd mult mai
mult decît liniile și cerculefele
care Închipuie rîuri și orașe. Vo-
cea profesorului e caldă cînd vor-
bește despra frumusețile și bogă-
țiile, despre oamenii minunați ai
tării mari cît un continent, unde
pentru prima oară a fost construită
societatea socialistă.
Cînd ai 14 ani, distantele și ho-
tarele nu constituie piedici în ca-
lea imaginației. Este vîrsla cînd
călătorești fără mijloace de loco-
moție în jurul pămîntului, cînd
descrii cu atotștiutoare exactitate
muzeele Leningradului sau tablou-
rile de la „Tretiakov" în fața mi-
crofonulul
Profesorul
vorbește cu
du și elevii
„Drumeților veseli"...
școlii din Crîngași
atîta căldură, călăuzin-
în călătoria imaginară
în Marea Țară a Socialismului 1
Sufletul adolescentului este des-
chis pentru marile pasiuni și prie-
tenii. Sămînța cade pe pămînt fer-
til. După oră, în curtea care răsună
de gălăgia veselă a recreației, un
grtip de băieți continuă călătoria...
...La școala din Kosino, profesorul
vorbește despre țara vecină și prie-
tenă, despre o soră mai mică ce
pășește acum pe drumul deschis de
Marea Revoluție în care și-au văr-
sat sîngele și oamenii din Kosino.
Vorbește despre un popor harnic,
un popor odinioară obidit, dar care
a luptat veacuri de-a rlndul pentru
libertate, un popor legat cu vechi
tradiții de popoarele Rusiei. Țarul
Petru cel Mare a iubit și a ajutat
acest popor. In războiul pentru in-
dependența Romîniei au luptat a-
lături soldați romlni și ruși. In lup-
ta pentru victoria finală din Marele
Război pentru Apărarea Patriei, po-
porul romîn, eliberat de trupele so-
vietice, a luptat alături de acestea
pînă la căderea Berlinului... As-
tăzi, legături trainice de prietenie
unesc cele două popoare vecine în
lupta pentru aceleași idealuri, pen-
tru un viitor pașnic și frumos.
...„Aș vrea să cunosc un pionier
romîn" — șoptește o fată cu obra-
jii bucălați, cu codițe strînse cu-
minte la ceafă. „Fetelor, hai să tri-
mitem o scrisoare la Palatul pio-
nierilor din București, despre care
ne-a vorbit acum tovarășul profe-
sor ! Scrie tu, Vera I" — o încura-
jează cu entuziasm colegele pe fata
ai cărei obraji bucălați se împur-
purează acum de focul emoției.
și socială desfășurată de orga-
nele sindicale ale muncitorilor
din învățămînt șl cultură in
cursul anului 1957'.
La dezbaterile asupra primului
punct din ordinea de zi au luat
parte tovarășii : Teofil Vescan —
Iași. Aurel Feștilă—București, Flo-
rea ion—București, Elena Gherdan
— Oradea, loan Ștefan — Bucu-
rești, Gheorghe Mihalache —
București, Eugenia Huțan — Ba-
cău, Elena Sereda — București,
Ion Petrușca — București, Gheor-
ghe Badea — București.
In după amiaza aceleiași zile
tovarășul loan Muntean a supus
dezbaterilor plenarei planul de
। ■
acțiune al C.C. al S.M.I.C. pen-
Text prescurtat al
raportului prezentat
de tov. lOSIf- PLISCHI,
vicepreședinte al C.C.
Frecvență ridicată s-a înregistrat
și la unele forme de învățămînt po-
litic organizate în Invățămîntul su-
perior. O preocupare deosebită în
urmărirea rezultatelor învățămîn-
tuiui politic pe linia profesională a
manifestat-o comitetul de instituție
de Ia Universitatea Bolyai, care
•împreună cu rectoratul a organizat
un concurs cu premii pentru ca-
drele didactice ajutătoare în pro-
blemele educației comuniste a stu-
denților. De asemenea, în întreprin-
derile poligrafice, organizațiile sin-
dicale ca cea de la Combinatul
Casa Scînteii, de la întreprinderea
Și la Palatul pionierilor din Bucu-
rești sosește o scrisoare. Pe filele
ei, o mină stîngace de copil a pic-
tat turnul Kremlinului, o stea mare
roșie și un buchet de flori — semn
al prieteniei. „Eu am împlinit 14
ani și sînt comsomolistă — se re-
comandă simplu Vera Vasilieva, e-
levă din Kosino. — La noi In școa-
lă sint mulfi pionieri. Dacă vreți
da(i scrisoarea mea unor elevi care
ar vrea să corespondeze cu noi.
Dacă vor, să ne scrie cum trăiesc,
cum învață, dacă sînt pionieri..."
— Eu I Eu vreau să-i răspund I
— sare un pionier înalt și subțire,
cu ochii negri lucind de bucuria u-
nei dorințe împlinite.
Așa a început corespondent din-
tre Vera Vasilieva, elevă a școlii
din Kosino, și Ștefan Gănescu, pio-
nierul romîn. 14 ani este vîrsla
marilor prietenii, a tovărășiilor „pe
via fă și pe moarte'. Prietenia Ve-
rei cu Ștefan s-a fesul din firele
unei prietenii mai mari, care leagă
cele două popoare, din dragostea
sădită și crescută de mlini grijulii
de dascăli, din cunoașterea și apre-
cierea reciprocă, născută din filele
unei mult îndrăgite corespondente.
...Intli, Vera l-a luat de mină pe
Ștefan și l-a plimbat prin Kosino.
„Ștefan, îți scriu despre Kosino tot
ce știu. Satul nostru se află pe ma-
lul Lacului Alb. Lacul Alb este mic
și n-ai să-l găsești pe hartă. înainte
era un lac mare. Aici a învățat ța-
rul Petru I să vîslească. In Lacul
Alb sînt mulți pești. Dar în afară
de el, satul Kosino mai are două :
Lacul Negru și Lacul Argintiu. In
Lacul Argintiu nu se poate face
baie. Lacul Negru se ailă
proape de noi. Apa lui
a-
este
foarte neagră fl nu are pești.
Dar florile de pe malul Iul
sint
foarte frumoase. Lacul Negru este
cel mal frumos dintre cele trei.
Iarna, patinăm pe ele. Nu departe
de Kosino este o pădure. In Kosi-
no este și o fabrică. Plnă la Revo-
luție acolo se făceau numai pan-
gliei. Acum, fabrica s-a
produce stofe și mătăsuri,
stă fabrică lucrează tatăl
mea..."
Apoi, Ștefan a invitat-o
mărit și
La acea-
și mama
pe Vera
In vacanta petrecută la bunici, in
satul Anghelești, pe lingă Adjudul
moldovean. A plimbat-o, pe aripi-
le descrierilor, prin frumoasele pă-
duri de fag și de stejar, prin Călu-
gărescul din Deal, pe ia Pirîul Ne-
gru. Au fost și Ia Bilea, unde Ște-
fan a vinat iepuri, în tovărășia un-
chilor lui, pădurari. Și Vera a aflat
cu bucurie că bunicii lui Ștefan au
slrins, in vara aceasta, cind și ne-
potul lor le-a ajutat la muncile a-
gricole, o recoltă de 2.500 kg de
EVA NOVAC
(Continuare In pag. 3)
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiim
tru intlmplnarea celui de al IV-lea
Congres al Sindicatului. La con-
cluzii au luat cuvîntul tovarășii
Elena Isacu-Bolog și losif Plls-
chl, vicepreședinți al C.C.
S.M.I.C.
Plenara Comitetului Central
Sindicatului Muncitorilor din
vățâmlnt șl Cultură a holărlt
al
al
In-
■â
convoac* cal da al IV-laa Con-
graa al Sindicatului. Congraaul
va avaa loc In București Ib a
doua jumătate a lunii noiembrie
a.c.
In încheierea lucrărilor, plena-
ra C.C. al S.M.I.C. a adresat un
mesaj către Congresul Mondial
a-
al Sindicatelor caia-șl dșsfâșo
. râ lucrările-la Lelpzig.
poligrafică nr. 1, de la întreprin--
derea poligrafică Timișoara au-mo-
bilizat membrii de sindicat în nu-
măr mai mare pentru frecventarea
diferitelor cursuri politice organi-
zate pe linie de partid.
Trebuie să spunem însă că, în ge-
neral, învățămintul politic a înre-
gistrat în cursul anului trecut de-
ficiențe chiar și în domeniul orga-
nizatoric.
Sînt destule comitete sindicale
raionale, de întreprinderi și insti-
tuții care manifestă dezinteres și
lipsă de simț de răspundere față de
munca de ridicare a nivelului ideo-
logic și politic al membrilor de
sindicat.
Astfel, în raionul Gura Jiului, re-
giunea Craiova, învățămintul poli-
tic pentru cadrele didactice a lost
organizat numai într-o singură co-
mună, în raionul Jimbolia au fost
organizate doar 6 cercuri. In cercu--
rile de învățămînt politic din orașul
(Continuare in pag 2)
s. M. I. C
ea
de seamâ
aproape numai în ora-
V
organele
sindicale din raioanele
Brăila, Or-
celui de al IV-I«»
șl realizarea
In cadrul „Lunii prieteniei
cu armatele contrarevo-
librăriile
adresat Congresului de la Leipzig
țintit
meia-comisar
cor
ana-
B
nive-
și cul-
organelor sindicale în
organizarea învățămin-
constă în faptul că a-
făcut
vește
lui
viol,
bine
vățămînt la Oradea și anume să se
organizeze lecții-conferințe pe cercuri,
aniversare
prilej de
Uniunea
activitate,
timp sin-
a! activi-
membrilor
cu succes a
și normare
care poartă in această di-
mare răspundere.
sindicale
S.M.LC.,
reeție o
eu lectori bine
biactele legate
De exemplu.
fete nr 2, s-au
de economii.
6. In vederea aplicării
sistemului de salarizare
monumente de cultură.
In legătură cu această
care reprezintă în același
gurul aspect generalizat
tatii sportive în rîndurile
costume, atît pentru echipa de
cît și pentru cea de dansuri.
In continuare, vorbitorul a
vor participa
Sovietic.
15. In cinstea
mai puțin și
șefe mari.
O lipsă a
ce privește
tului politic
o luptă grea
luționare
Elena Gherdan
învățătoare — Oradea
la Festivalul Filmului
pregătitt eu au-
de munca noastră,
la școala medie de
dat unele subiecte
lizat cîteva probleme ale activității
sportive și sociale, aratînd unele
greutăți în acest domeniu și modul
în care crede că trebuie înlăturate.
oi ridica cîteva probleme care
privesc actorii din întreaga
țară. Prima dintre ele se re-
feră la ridicarea măiestriei
vorbitoarea a spus: Noi am
o propunere în ceea ce pri-
îmbunătățirea formelor de în-
artă, tov. Sereda a ridicat
îmbunătățirii deservirii la
problema deplasărilor și
respectării contractelor pe
Elena Sereda
actriță la Teatrul National —
București
Teofil Vetcan
prof. la Universitatea din lași
Socialiste din Octombrie,
care constituie un minunat
manifestare a prieteniei cu
Sovietici.
2. Una din preocupările
pusă in aceasta direcție,
Ion Floroa
președintele
comitetului de întreprindere
al Combinatului Poligrafic
Casa Scînteil — București
m»i exiști tn îndrumare» organelor
de către Prezidiul C.C. al
__ dinții problemă care se ri-
dică în legătură cu îmbună-
tățirea condițiilor de viață ale
problema
cantine.
problema
care ci-
poligrafic șl cel Industrial vor orga-
niza In cinstea Congresului schlm
buri de nnoare pentru mărirea produc-
ției și prlductivitiții muncii, pentru
Îmbunătățirea calității producției, re-
ducerea prețului de cost
această încercare, fe-
reușește să-și facă
lor anarhic — o tentativă de
Reprimind printr-un glonte
In vadtrta intlmplnârll celui de al
IV-lea Congrei al Sindicatului Munci-
torilor alo învățămint și Cultura, ple-
oara C.C. ai S.M.LC. stabilește urmă,
toarele obiective :
1. C.C. al S.M.LC va inobilixa și
sprijini organele sindicale din invaja-
muil și cultura in vederea realizării
angajamentelor luate in cinstea celei
de a 4d.a aniversari a Marii «evoiUț.l
nematografia le încheie cu diferiti
actori.
(Vrmdtv dfn pag. I)
Constanța au fost Înscriși la începu-
tul anului de tnvățiinînt 463 cadre
didactice, dintre cire abia jumătate
au frecventat pîn» la sfirșitul anu-
lui. In orașele Oradea, Dorbhoi, Ti-
mișoara, frecvența a scăzut pînă la
sfirșitul anului sub 50 la sută.
Cauzele care au dus la formalis-
mul adeșea constatat în activitatea
multor cercuri de învățămînt politic
rezidă în munca defectuoasă a corni
tetelor noastre sindicale. Acestea nu
s-au preocupat suficient de recruta-
rea și încadrarea membrilor de sin-
dicat în forme de învățămînt co-
respunzătoare nivelului cultural di-
ferențiat și cunoștințelor lor ideolo-
gice și politice. In invățamint, de
pildă, există multe cazuri în care ca
drele didactice repetă an de an ace-
leași forme de învățămînt: Istoria
P-MR., Istoria P.C.U.S., și chiar
cercurile de politică curentă. Forme
superioare de învățămînt polilic, de
natură să intereseze cadrele didac-
tice din învățămîntul elementar și
mediu ca : cercuri de economie po-
litică, bazele marxism-leninismului
și cercuri de filozofie se organizează
cestea n-au controlat pe parcurs des-
fășurarea ședințelor de cercuri și n au
urmărit îndreptarea lipsurilor ce s-an
ivit In organizare și frecvență, în
pregătirea propagând știlor sau în
desfășurarea seminariilor.
In vederea ridicării calității învă-
țămîntului politic pentru anul școlar
în curs. Prezidiul C.C. a luat din
timp măsuri de îmbunătățire a orga-
nizării formelor de învățămint și a
pregătirii propagandiștilor.
In continuare, tov. I Plischi a vor-
bit despre propaganda prin confe
rințe. O activitate deosebită în acest
sens s-a desfășurat în cadrul orga-
nizațiilor sindicale din învățămîntul
elementar și mediu cu prilejul semi-
centenarului răscoalei din 1907, pre-
cum și cu prilejul aniversarii a 500
de ani de la urcarea pe tron a lui
Ștefan cel Mare, fn prezent organi-
zațiile sindicale de hază din învăță-
mînt organizează conferințe în le-
gătură cu cea de a 40-a aniversare
a Marii Revoluții Socialiste din Oc-
tombrie
Raportorul a vorbit, apoi, despre
simpozioane, expuneri literare și
științifice organizate în instituțiile
de învățămînt, artă și poligrafie.
După ce a arătat rolul gazetelor
de perete în generalizarea experien
tei înaintate, raportorul s-a ocupat
de activitatea cluburilor și colțurilor
roșii. In cadrul comitetelor sindicale
raionale, al comitetelor de instituție
și întreprindere, membrii sindicatului
nostru dispun de 16 cluburi și 70
colțuri roșii. Pentru oamenii de artă
e în curs de amenajare Casa Artiști-
lor din București. Colțul roșu al Fi-
larmonicii „George Enescu", colțul
roșu al Combinatului poligrafic Casa
Scinteii, al Teatrului din Constanța,
desfășoară o activitate susținută, or-
ganizînd cursuri profesionale și poli-
tice, cursuri de muzică și balet cu
copiii salariatilor, cursuri de limbi
străine.
In cadrul organizațiilor sindicale
din învățămînt activitatea la colțu-
rile roșii se desfășoară de obicei în
școlile medii, pedagogice și într-un
mare număr de școli de 7 ani, con-
cretizindu-se în conferințe de propa-
gandă pedagogică în rîndul părinți-
lor, în popularizarea învățătorilor și
profesorilor fruntași și în diferite ac-
țiuni legate de schimbul de experien
ța înțre cadrele didactice In acest
sens o activi/ate deosebită o au col-
turile roșii ale .comitetelor sindicale
raionale din Craipya. Turda, Sibiu.
Rm Vîlc»», de la hceul nr. S Timi-
șoara etc.
Nu pretutindeni, însă, colturile
roșii au o activitate corespunză-
toare. Sînt Și cazuri cînd activitatea
colțurilor roșii a fost fie inexistentă,
fie atît de nesocotită îneît în unele
instituții, încăperilor respective li s-a
dat altă destinație.
Raportorul s-a referit și Ia ac-
tivitatea bibliotecilor sindicale. In
ultima vreme, bibliotecile sindicale
au fost înzestrate cu un număr bo-
gat de volume, cu un conținut va-
riat, tn funcție de cerințele cititorilor
și de specificul muncii din institu-
țiile și Întreprinderile respective. In
»cest». condiții, bibliotecile devin din
ce în ce mai frecventate de cititori.
Astfel, biblioteca Radiodifuziunii nu-
mără astăzi peste 20.000 volume cu
o afluență de 300 cititori lunar, bibli-
oteca Combinatului „Casa Sctnteii"
numără 17.000 velume cu peste 1240
cititori.
Pe lîngă majoritatea comitetelor
sindicale raionale din învățămint
funcționează biblioteci sindicale cu
Jn fond de cărți de peste 500.000
Volume pe întreaga țară, numărfnd
anual 45.000 cititori. Avînd în vedere
faptul că aceste biblioteci din reșe-
dințele de raioane sînt mai puțin ac-
cesibile cadrelor didactice din me-
diul sătesc, multe comitete sindicale
raionale, ca cele din Craiova, Vaslui,
Bîrlad, Fălticeni, Focșani, Galați,
Beclean organizează biblioteci mo-
bile, pe care le deplasează din școală
în școală la dispoziția organizațiilor
sindicale.
E lăudabilă tendința unor membri
de sindicat din învățămint din ra-
ioanele Vișău, Cîmpeni, Vrancea
Tulcea etc. de a-și forma biblioteci
personale. Ei au solicitat în acest
scop sprijinul Comitetului Central al
Sindicatului, care le-a înlesnit procu-
rarea cărților, acordîndu-le pentru
aceasta împrumuturi plătibile în
rate.
Deși, în general, s-au făcut pro-
grese mari în activitatea biblioteci-
lor, există, totuși, comitete de insti-
tuție care dovedesc o totală nepă-
sare în organizarea muncii cu carte-i
ca, de pildă, comitetul de instituție
de la Opera din București și cel al
Teatrului Național din Cluj.
Referindu-ne la activitatea cercu-
rilor artistice de amatori putem a-
răta că, dacă în ultimii ani activita-
tea echipelor artistice din învăță-
mint a lîncezit, anunțarea primului
concurs pe ramură a avut ca rezul-
tat înviorarea activității formațiilor
artistice de amatori în cea mai mare
parte a raioanelor. Astfel, în aproape
50 la sută din raioanele țării, există
în prezent un număr de 175 echipe
de teatru, 124 coruri, 72 echipe de
dansuri romînești, germane și ma-
ghiare, 34 brigăzi artistice de agi-
tație care au și participat la con-
curs în faza raională.
Creșterea muncii artistice a făcut
posibilă participarea la concursul e-
chipelor artistice organizat în cinstea
celui de al IV-lea Festival Mondial
al Tineretului, multe din echipe fiind
premiate pe locurile I și II în fazele
orășenești și raionale.
Activitatea echipelor artistice de
amatori, unul din mijloacele impor-
tante de culturalizare a maselor, tre-
buie necontenit îmbunătățită atît în
alegerea repertoriului cît și în ceea
ce privește nivelul artistic al inter-
pretării. Repertoriul echipelor noastre
artistice trebuie să oglindească rea-
lizările mărețe ale regimului nostru,
viața nouă care pulsează în patria
noastră, faptele pilduitoare ale oa-
menilor muncii, dragostea poporu-
lui față de patrie și față de partid.
Tovarășul Plischi a vorbit, în con-
tinuare, despre organizarea excursii-
lor. Pentru oamenii muncii din învă-
țămînt s-au cheltuit în acest scop în
anul 1956 37.000 lei, iar în anul 1957
suma de peste 700.000 lei.
In vara acestui an, peste zece mii
de cadre didactice din învățămîntul
elementar și mediu au participat la
excursii pe plan raional, regional sau
republican. Dintre acestea, un număr
de 2200 cadre didactice au petrecut
timp de 6 zile în Capitala țării, vizi-
tind principalele întreprinderi și
noștri de sindicat, socotim că. deși a
existat o preocupare specială din par-
tea conducerii sindicatului, totuși
Prezidiul C.C. nu a făcut tot ce se
putea face pentru a determina orga-
nele sindicale să antreneze în ex-
cursii un număr cît mai mare da ca-
dre didactice.
Nu toate organele sindicale acordă
sprijinul necesar colectivelor sporti-
ve pentru mobilizarea membrilor de
sindicat la competițiile sportive cu
caracter de masă. Mai avem și astăzi
comitete sindicale care tratează cu
superficialitate activitatea sportivă
de masă.
Din analiza succintă a activității
culturale a sindicatului nostru re-
zultă că multe organe sindicale de-
pun eforturi pentru organizarea unei
vieți cultural-educative care să ducă
la creșterea nivelului Ideologic-po
litic și cultural al membrilor de sin-
dicat. Cu toate acestea, nu este mai
puțin adevărat că așa cum a fost
dusă în totalitatea ei munca cultu-
rală, ea nu a răspuns tuturor nece-
sităților culturale ale membrilor de
sindicat și nici n-a satisfăcut în în-
tregime cerințele educației comuniste
în rîndurile acestora. Aceasta, în pri-
mul rfnd din cauza deficiențelor care
Dragi tovarăși,
In bu**1» c»loi p»»t» 200.000 de oameni ai munoil din învăță
Hlnt, artă, poligrafie ți preeâ. plenara C.C. al Sindicatului Mun-
citorUoi din Învățămînt ți Cultură din Republica Populară Romlnâ
vă adresează un călduros șl tovărășesc salut.
Cel de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor a eiîrnit In
rlndul membrilor sindicatului nostru un deosebit și legitim intere».
Ideea de unitate și solidaritate a luptei oamenilor muncii de pre-
tutindeni pentru o viață mai bună și pentru pacea în lume,
idee car» se află tn centrul dezbaterilor Congresului, corespunde
idealurilor și năzuințelor noastre color mai puternice.
Nouă ne este scumpă viața, in slujba căreia sîntem angajati
Într-o gigantică operă de construcție socialistă.
învățătorii și profesorii, muncitorii din artă, cultură și din po-
ligrafie ca și toți ceilalți membri ai sindicatului nostru obțin în
cinstea Congresului Mondial al Sindicatelor noi și importante
succese fu opera de educare a tineretului în spiritul internaționa-
lismului și umanitarismului proletar, în opera de culturalizare a
maselor largi alo poporului nostru muncitor. Noi știm, tovarăși,
câ pacea este dorită de oamenii muncii de pretutindeni și sintem
convinși că unindu-ne lupta, putem să ne apărăm cu succes viața
și fericirea noastră.
Vă transmitem dragi tovarăși, dorința tuturor membrilor sin-
dicatului nostru ca lucrările Congresului Mondial al Sindicatelor
să contribuie la interzicerea folosirii armelor nucleare și la înfăp-
tuirea dezarmării.
Urăm succes deplin lucrărilor calul de al IV-lea Congre»
Mondial al Sindicatelor, exprimlndu-n» convingerea fermă că
hotărfrile lui voj Însemna un pas înainte în lupta oamenilor muncii
de pretutindeni pentru o viață mai bună, pentru pace și progres
seciaL
oamenilor muncii este aceea a
salarizării.
In învățămint, în urma aplicării
H.C.M. 387/1956, privind salariile
cadrelor didactice, s a ajuns la o
creștere de 46,84 la suta fața de sa-
lariile din 1951, condițiile materiale
ale acestora imbunătațmdu-se sini
țitor. Din diferite deficiențe, care a-
parțin în special unor organe locale,
plata salariilor Cadrelor didactice, cu
excepția celor din mediul orășenesc,
se lace însă cu întîrzieri. Organele
sindicale au intervenit in nenumă-
rate rinduri, determinind organele
locale de stat sa achite salariile la
timp. Totuși mai sînt sfaturi popu-
lare comunale care și în prezent plă-
tesc salariile cu mari intirzieri, ca
de pildă, cele din comunele Hirșești,
Mertologi. Ciobani, regiunea Pitești.
Relerindu-se la măsurile pentru
îmbunătățirea sistemului de salari-
zare și normare a muncii in între-
prinderile poligrafice, raportorul con-
stată că s-a obținut o creștere a
ciștigurilor medii și o îmbunătățire a
normării muncii. Prin noua rețea de
salarizare, 80 la sută din ciștigul
muncitorilor este asigurat prin sala-
riul tarilar, iar restul de 20 la suta
prin premii și alte sporuri.
O alta ptoblema care se ridica
loarte acut in legătură cu condițiile
de munca și de trai ale membrilor
noștri de sindicat, este aceea a asi-
gurării locuințelor in s'pecial pentru
cadrele didactice de la orașe și sate,
comite.eie sindica.e. împreuna cu sec-
țiile de învățămint, au reușit sa asi-
gure locuințe corespunzătoare pentru
multe cadre didactice și in special
pentru cadrele nou numite in învața-
mint. S-au remarcat in munca de
Deși colaborarea dintre M.LC ți
C.C. ale S.M.LC. s a îmbunătățit,
există totuși tendința de birocratism
în rezolvarea operativă a multor pro
bleme de interes comun. Socotim că,
de pildă, neaplicarea în sectorul ar-
tă a sistemului îmbunătățit de sala-
rizare se datorește și faptului ca Di-
recția organizării muncii din minis-
ter nu s a străduit pentru ca să în-
deplinească această sarcină menita
să ducă la creșterea bunei stări ma-
teriale a oamenilor muncii din sec-
torul arta.
Sarcinile mari și însemnate pe
care partidul le-a pus în fața sindi-
catului nostru, ne cer să mobilizăm
toate eforturile organelor sindicale
și ale membrilor noștri de sindicat
pentru îmbunătățirea activității cul-
tural-educative și sociale în rîndu-
rlle acestora.
șova, Gheorgnieni, orașul Timișoara
etc.
Incepînd cu anul acesta, potrivit
Decretului 261, personalul didactic
și de conducere din învățămîntul de
cultura generală, profesional și ten-
nic, are dreptul la un concediu anua1
de odihna plătit, egal cu durata va-
canței școlare de vara. Prezidiul
C.C. și comitetele sindicale raionale
au vegheat la aplicarea întocmai a
decretului și se poate arata că marea
majoritate a cadrelor didactice au
beneficiat de acest concediu, iar cei
care din diferite cauze nu și-au com-
plectat concediul în timpul vacanței
de vară, și-l vor complecta în va-
canțele de iarna și primăvară.
Totuși, mai sint organe raionale și
comunale ale puterii de stat care
n-au respectat decretul cu privire la
durata concediilor cadrelor didac-
tice. In comuna Nanov, raionul A-
lexandria și in comuna Hotarele, ra-
ionul Oltenița, în raionul Giurgiu,
' regiunea București și în raionul Ro-
man, regiunea Bacau, comitetele exe-
cutive ale sfaturilor populare respec-
tive au acordat cadrelor didactice
concediu cu o durată de numai o
lună de zile.
Raportorul expune, apoi, greutățile
și deficiențele în ce privește respec-
tarea timpului legal de muncă al ca-
drelor didactice și al muncitorilor
din teatre.
In continuare, tov. Plischi a vor-
bit despre unele probleme privind
contractele de muncă, protecția mun-
cii, cantine, asistența sanitară, asi-
gurări sociale.
Aprovizionarea cadrelor didactice
cu lemne de foc se face în mod sa-
tisfăcător acolo unde acestea sint
asigurate de Întreprinderile de com-
bustibil. In celelalte situații. în care
aprovizionările se fac prin sfaturile
populare comunale (dcoalele silvice),
cadrele didactice rămin neaprovizio-
nate, deoarece li se repartizează lem-
ne sau crengi de proastă calitate și
la distanțe mari, pe care acestea sînt
nevoite să le refuze, sau nu li se re-
partizează de loc. Ca exemple se ci-
tează raioanele Reghin, Topljța, Re-
giunea Autonoma Maghiară și multe
comune din raionul Turda-Cluj. Or-
ganele noastre sindicale au interve-
nit deseori pentru a rezolva aceste
greutăți, însă nu în toate cazurile
rezultatele au fost cele așteptate.
In bugetul de asigurări sociale pe
perioada 1 ianuarie—31 august 1957,
pentru ajutoare de boală, accident și
indemnizații T.B.C. s-a prevăzut a se
cheltui suma de 21.129.000 lei și s-a
cheltuit suma de 25.243.041 lei, adica
cu o depășire de 4.114.041 lei față de
prevederi. Una din cauzele acestei
depășiri este faptul că nu s-au chel-
tuit just și în întregime sumele pre-
văzute la capitolele „prevenirea îm-
bolnăvirilor" și „refacerea și întă
rirea sănătății la locul de muncă".
Un sector important al acțiunilor
sociale este și acela al sprijinirii
creșelor și căminelor. In prezent,
pentru copiii salariatilor din sindica-
tul nostru există un număr de 36
cămine și crețe. La sfirșitul anului,
numărul lor va crește cu două uni-
tăți, în urma construirii și amena-
jării căminului întreprinderii poli-
grafice Oradea ș< întreprinderii po-
ligrafice nr. 1 din București.
Tot pentru a veni in ajutorul
membrilor noștri de sindicat in a-
cest an au luat ființă 21 case de a-
jutor reciproc, cărora li s-au acor-
dat fonduri de rulment în valoare de
69.000 lei.
Pentru sprijinirea activității cultu-
ral-sportive din unitățile noastre s-a
acordat din bugetul de asigurări so-
ciale un fond de 3.829.000 Iei.
Realizările pe linia muncii cultu-
rale de masă și în domeniul ridică-
rii nivelului de viață al membrilor
de sindicat ar fi fost cu mult mai
însemnate dacă Prezidiul C.C. al
S.M.LC. ar fi exercitat un control
sistematic asupra îndeplinirii pro-
priilor sale hotărîri, dacă ar fi stu-
diat cu atenție elementele pozitive
existente în munca organelor sindi-
cale și le-ar fi generalizat. Prezidiul
nu a reușit să atragă în muncă pe
toți membrii C.C. pentru ca cu aju-
torul lor să poată realiza sarcinile
ce-i revin. Se impune ca pînă la
Congres toți membrii C.C. să spri-
jine în primul rînd la locul de mun-
că respectiv, activitatea organiza-
țiilor sindical».
ș vrea să mă ocup de două
chestiuni. Prima este în legă-
tură cu o deficienta a rapor-
tului, și anume, lipsa analizei
cauzelor pentru care mai există ne-
ajunsuri în ce privește sprijinirea
de către sindicat a ridicării nivelu-
lui ideologic al cadrelor didactice.
Cred ca o cauza a acestor neajun-
suri este și faptul că un timp inde-
lungat sindicatul s-a mulțpmit sa
organizeze pentru cadrele didactice
forme prea simple de invățamint
politic
Dacă la început era normal să ne
rezumam la unele forme simple,
pentru a crește numărul celor care
aveau noțiuni despre bazele mar-
xism-leninismului, ale materialismu-
lui dialectic și istoric, mai tirziu s-a
simțit nevoia unor forme de învăță-
mînt politic mai cuprinzătoare, care
să dea răspunsuri problemelor con-
crete ridicate în opera de construire
a socialismului in patria noastră.
Pentru a înlătura deficientele
menționate nu exista decît un singur
remediu și anume: sprijinirea și
popularizarea inițiativelor de jos din
instituții, din organizațiile sindicale
pentru că formele de învățămint po-
litic pe care le pot organiza acestea
nu pot fi stabilite prin directive va-
labile pentru toată țara, pentru toat?
condițiile.
Anul acesta, de pildă, pentru fizi-
cienii și chimiștii din invățămintul
superior din lași am organizat un
cerc de studiu lg care se prezintă
periodic referate pregătite amănun-
țit de specialiști. Aceste referate cu-
prind probleme de baza din fizica,
insistîndu-se asupra laturilor lor
ideologice. Referatele sînt prezenta-
te sub formă de teze după care la
o ședință ulterioara se organizează
dezbateri.
In continuare, vorbitorul a ridicat
probleme privind organizarea agita '*
(iei vizuale și probleme legate de
asigurarea stabilității cadrelor di-
dactice în învățămîntul superior.
ci : educația comunistă a elevilor in
lumina învățămintelor marxism-le-
ninismuiui, situația internațională,
munca partidului nostru pentru ri-
dicarea nivelului educației elevilor
în școala și alte subiecte de această
natură.
Găsesc că in felul acesta vom iz-
buti să cuprindem in cercurile noas-
tre cel puțin 9O°/o din cadrele di-
dactice.
Consider că este o lipsă foarte
mare a Prezidiului Comitetului nos-
tru Central că nu a analizat mai a-
dinc faptele care au făcut ca dintre
cadrele didactice. în unele raioane
și orașe, să frecventeze sub 5O°/o
formele de învățămint politic. Ar
trebui de asemenea ca Prezidiul să
găsească o formă de ridicare a ni-
velului cadrelor didactice din satele
cu școli mici. Vorbitoarea a ridicat
apoi o serie de probleme legate de
stabilitatea cadrelor didactice, cali-
ficarea și condițiile lor de trai.
profesionaîe șl a nivelului de cultu-
ră generală al actorilor prin parti-
ciparea la spectacolele teatrale. So-
cot că este cazul ca să se reglemen-
teze problema accesului liber al ac-
torilor la spectacolele teatrale. Acum
clțiva ani se organizau așa zisele
spectacole de marți pentru actori,
presă și diferite organe culturale,
sindicale etc. Aceste spectacole erau
deosebit de instructive, datorită mai
ales criticilor deschise care le ur-
mau.
A doua chestiune pe care o supun
atenției C.C. este aceea privitoare la
excursii. Teatrul C.C.S. este pe cale
de a organiza o croaziera pe Marea
Neagră. Jumătate din cheltuieli vor
fi suportate da către salariati iar
cealalta jumătate de instituție. Da-
ca Teatrul C.C.S. reușește sa facă
aceasta pentru actorii lui, de ce
n ar reuși și celelalte teatre?
In ce privește condițiile de mun-
că și de viața ale muncitorilor din
în întînipiuarea Congresului
ale tuturor organelor sindicale va tre-
bui să o constituie ridicarea calității
procesului instructiv-educativ, a măies-
triei artistice și a nivelului tehnic al
producției din sectorul Industrial. In
cinstea celui de al IV-lea Congres al
Sindicatului, organele sindicale din in-
vlțămint vor mobiliza cadrele aidac.
tice pentru ridicarea calității lecțiilor la
un nivel cit mai Înalt. îndeplinirea
planului de școlarizare și frecvență in
procent de IU0 la sută șl asigurarea
tuturor condițiilor necesare realizării
unui învățămint de calitate.
Organele sindicale au datoria de a
intensifica formele schimbului de expe-
riență pentru cunoașterea și populari-
zarea experienței pedagogice înaintate
și a celor mal bune metode folosite de
muncitorii fruntași din artă și poli-
grafie in producție.
3.	Organele sindicale din Învățămint
vor sprijini conducerile administrative
șl cadrele didactice In realizarea poll-
lehnlzării hivățămlntulul. In acest scop
ele vor stabili legături cu comitetele de
Întreprindere și organele administra-
tive din ramurile productive pentru a
obține sprijinul acestora in vederea
asigurării bazei materiale (mașini, apa.
rate, unelte etc.) necesare destășurânl
muncii practice In ateliere
Organele sindicale au datoria de a
mobiliza membrii de sindicat necaii
ficați pentru a se înscrie la facultățile
și institutele de învățămint superior,
cursul fără frecvență. In vederea ridi-
cării calificării lor profesionale. Im
preună cu conducerile administrative
vor lua măsuri pentru a asigura con-
dițiile necesare unei bune pregătiri
(timp de studiu șl material bibliogra-
fic) pentru prezentarea lor cu succes
la examene.
4.	Comitetele sindicale orășenești ale
muncitorilor din artă din orașele Cluj,
lași, Timișoara precum și comitetele
de instituție din instituțiile de artă din
București vor organiza adunări In
care se vor ține conferințe de către
maeștri ai artei și tehnicieni care iu
vizitat U.R.S.S., conferințe urmate de
dezbateri privind calitatea producției
artistice, utilizarea Justă a forțelor
actoricești, realizarea repertoriului sta.
giunll șl extinderea metodelor înain-
tate de muncă ala cadrelor tehnice.
5.	Organele sindicale din sectorul
imbunătățlt, organele sindicale tn co.
labnrare cu cele administrative vor or
ganiza schimburi de experiență Intre
muncitorii din întreprinderile la care
se lace experimentarea sistemului îm-
bunătățit de salarizare, cu scopul de a
se extinde metodele bune de muncă,
măsurile tehnlco-organlzatorlce, Inova-
țiile șl raționalizările.
7. Organela sindicale din instituțiile
de invâțâmlnt, artă și Întreprinderile
poligraiice și industriale vor trebui
Mă-șt Îmbunătățească munca de educa,
țle comunistă in rlndul membrilor de
sindicat pentru creștere» combativității
lor revoluționare, pentru Întărirea vie-
[ij de organizație șl pentru ridicarea
muncii sindicale la nivelul sarcinilor
{rasate de C.C.S., pentru traducerea !n
viața a hotărlrilor partidului și gu-
vernului.
S. In cinstea celui de al IV-lea Con-
gres al Sindicatului nostru, activitatea
cluburilor și a colțurilor roșii va fi
îndreptată spre popularizarea succese,
lor aobîndlte de regimul nostru demo-
crat-popular, prin organizarea de fes-
tivități artistice, procese literare, sim-
pozioane, recenzii, jurnale vorbite, ex-
poziții inspirate oin lupta poporului
nostru pentru construirea sociallsmu.
lui. .
9. Organele sindicale vor acorda o
atenție deosebită ridicării nivelului
ideoiugic și politic al membrilor de
sindicat, printr-o mal bună organi-
zare și desfășurare a invățamfntuiui
politic In anul școlar 1957—1958.
IU. Formațiile artistice ale organiza
țilior sindicale din învățămint care vor
participa la faza reglonaiA a primului
• concurs p» ramură iți vor Îmbogăți
repertoriul și programele cu teme inspi-
rate din luptă poporului sovietic și a
poporului romîn pentru pace, libertate
și progres social.
11.	Comitetele de instituție din insti-
tuțiile de artă vor mobiliza membrii de
sindicat pentru a intensifica deplasă,
rile in uzine, fabrici, centre muncito-
rești și sectorul agricol, unde vor pre-
zenta spectacole al căror conținut să
reflecte preocupările și năzuințele po-
porului nostru muncitor in construirea
socialismului.
12.	In cinstea celui de al IV-lea Con-
gres al Sindicatului se va deschide In
București clubul sindicatului muncitori,
lor din poligrafic, edituri șl C.L.D.C..
precum și casa Învățătorilor din orașul
Focșani.
13.	Comitetele de instituție de la Tea-
trul Național din București, Teatrul de
Operă șl Balet al R P.R., Teatrul Na-
țional din Craiova, Radio precum șl
Comitetele sindicale orășenești Cluj,
lași șl Timișoara vor organiza in cin-
stea celui de al IV-lea Congres al Sin-
dicatului expoziții care «ă reflecte suc.
cesele obținute de colectivele artistice
șl tehnice.
14.	In colaborare cu Direcția difu-
zării filmelor, se va organiza un
■chlmb de experiență intre lucrătorii
dm cinematografie și delegații cinema-
tografiei din Uniunea Sovietică care
Congres al S.M.LC. toate organele
sale sindicale își vor spori grija pen-
tru îmbunătățirea condițiilor de trai
șl munci ale membrilor de sinc^cat,
sprijinind organele administrative și de
stat pentru a aproviziona cu alimente
fi combustibil cantinele șl căminele,
Instituțiile $1 cadrele didactice din me-
diul sătesc,
16.	Organele sindicale vor mobiliza
membrii de sindicat să participe in nu.
măr cit mai mare la tradiționalul cros
„Să intlmplnăm 7 Noiembrie" fl la
diferite alte competiții sportive, Inten-
slflcinji activitatea sportivă de mas#.
17.	In perioada aceasta „Gazeta In-
vățămlntului" va veni In sprijinul or
ganelor sindicale prin publicarea In co-
loanele sale a celor mai bune acțiuni
ți rezultate obținute in cinstea celui
de al IV-lea Congres al Sindicatului.
Însemnări BiRLinfiRAncE
romîno-sovietice" a apărut
După ce analizează problemele
aplicării sistemului nou de sa
larizare, la Combinatul Poli-
grafic Casa Scînteii „1. V.
Stalin", tov. Florea spune : în mun-
ca de educație, comitetul de între-
prindere a organizat o serie de con-
ferințe, în special cu tineretul, pen-
tru că atitudinea unor tineri mai
lasă mult de dorit. S-au organizat
și unele conferințe tehnice, dar pu
ține. Nu s-a colaborat cu S.R.S.C.
aproape deloc, decît în 1957, cînd
s-au cerut conferințe cu caracter
educativ și cu alte subiecte. S-a fo-
losit gazeta de perete și stația de
radio-amplificare.
In privința educației, în special
în problema tineretului, este necesar
un club. Combinatul Poligrafic Ca-
sa Scînteii, așa cum a fost el con-
struit, este o mîndrie pentru oame
nii muncii din Republica noastră,
dar inexistența unui club pentru
muncitorii tipografi și pentru ceilalți
lucrători din presă este o lipsă serioa-
să. E adevărat că noi avem un colț
roșu, pe care-l folosim și pentru repe-
tițiile corului, avem bibliotecă etc.,
dar nu avem o sală de club unde să
putem organiza manifestații pentru
tineret.
Comitetul de întreprindere	al
C.P.C.S. a avut unele realizări	pe
linie artistică de amatori. De pildă,
la concursul în cinstea Festivalului
am ocupat locul I pe raion. S-a pus
în scenă un spectacol de estrada
numai cu artiști amatori din între-
prindere. Există o brigadă de tea-
tru și echipe de dansuri, dar nu a-
vem echipament. După cinci ani de
existență, corul Combinatului nu are
costume. Este necesar să se analize-
ze împreună cu conducerea Combi
natului și cu sprijinul Comitetului
Central, dacă nu există posibilități
să fim ajutati în obținerea acestor
Referindu-Se la ridicarea
lului politic, ideologic
tural al cadrelor didactice,
TRAGEDIA OPTIMISTA"
ectura unei piese de teatru te
captivează Intr-o măsura mult
mai mică decit spectacolul rea-
lizat pe buza ei. Cneari, o gă-
sești chiar plictisitoare, textul pretin-
du-se exclusiv rostirii lui de către ac-
tori, in cadrul indicat, cu recuzita
adevărată, „Tragedia optimistă" a
scriitorului sovietic Vsevolod Vișnev-
ski face excepție. De la primele pagini
devii tu însuți interpretul personaje-
lor, iți apare viu in fața ochilor ca-
drul Intimplărilor, te integrezi In
atmosfera desfășurării acțiunii, par-
ticipi cu tot sufletul, cu toate simțu-
rile, încordat, la teribila înfruntare ae
forțe. Nu mai e o lectură, ci trăirea
intensă a unor intimplări cu adinca
semnificație pentru înțelegerea unei
epoci și a unui eveniment crucial.
Este vorba de un episod dramatic,
petrecut in perioada imediat următoare
Marii Revoluții Socialiste din Octom-
brie, undeva, intr-un port din Marea
Baltică. Piesa e dominată de perso-
nalitatea puternică, neobișnuită, a
unei femei care, chiar de la cea dinții
apariție, se conturează fără putință
de înșelare, ca un om dintr-o bucată,
energic, capabil de a justifica încre-
derea celor ce au trimis-o aci intr-o
misiune grea și plină de primejdii, in-,
•crederea partidului. Avem impresia.de
la primul contact, că am sezisat in
întregime portretul moral al acestei
femei, că o cunoaștem bine. Dar cile
trăsături noi vom adauga tabloului
schițat inițial t
Această femeie este un comisar
bolșevic venit cu misiunea de a schim-
ba situația existenta pe unul din va-
sele Platei Marii Baltice. Marinarii se
aflau constituiți intr-un ușa numit „de-
tașament liber anarho-revoiuționar",
ce nu recunoștea nici o altă condu-
cere decit a dubioasei sale „căpetenii"
și era ostil ordinei instaurate de pu-
terea' sovietică. Ivirea femeii-comisar
este pentru marinari un adevărat
trăsnet. Prima manifestare a crezu-
simțită fermitatea intențiilor, promp-
titudinea hotărlrilor, curajul. Anar-
hiștii s-au convins că nu au de a face
cu o „muiere", ci cu un comisar roșu.
Acest lucru îl înțeleg cu toții. Și „că-
petenia" anarhiștilor și ofițerul c«
comandă vasul și — spre bucuria lor
— cei clțiva comuniști ce se află
printre marinari. Așa a fost începutul.
A trebuit ca femeia aceasta să-și folo.
sească toată gama resurselor ei mo-
rale, să fie abilă, să pătrundă cu
tenacitate șl răbdare in inima oame-
nilor. să le răscolească conștiința, să-l
deosebească pe dușjmanii inveterafi de
cei ce puteau deveni utili Revoluției
și să-i demaște cu toată puterea.
Crearea „primului regiment naval",
alcătuit din grupul foștilor anarhiști,
este încununarea muncii neobosite,
pline de abnegație, de talent, a comi-
sarului. Ai senzația că toți au renăs-
cut, că viața lor are acum un scop
bine precizat, o țintă. Regimentul nu
pregetă să anfjeM. ehiar pe uscat.
In luptă, prima luptă a „primului
regiment naval", o parte din marinari
— și cu ei și comisarul — cad In
miimle intervenționiștilor. Așteptlnd
sosirea unor batalioane roșii ce urmau
să le vină tn ajutor, comisarul pri-
zonier încearcă o manevră inteligen-
tă. caută să înșele vigilența ofițerului
dușman și să clștige timpul necesar.
Manevra reușește, dar cu prețul vieții
comisarului, lucru de care, de altfel,
acesta era conștient.
Prin moartea sa, această minunată
femeie dă un ultim exemplu despre
felul cum trebuie să-și faci datoria un
comunist tn slujba revoluției. Ea
transformă însăși moartea Intr-un
mijloc de a fi de folos cauzei
pentru care luptă partidul. Tova-
rășii ei, marinarii, simt aceasta, pă-
trund semnificația sacrificiului, știu
acum că „și moartea poate fi muncă
de partid".
Operă monumentală a dramaturgiei
sovietice, „Tragedia optimistă" a lut
Vsevolod Vișnevski, originală ca struc-
tură, nouă prin modul de tratare a
temei, va cuceri fără rezerve toa’e
inimile. O tragedie al cărei titlu, apa-
rent paradoxal, este perfect justificat
de sensul adine optimist ce se des-
prinde din întreaga desfășurare a pie-
sei și îndeosebi din sfirșitul ei. E CU
adevărat o tragedie care, tn ciuda dra-
matismului ce atinge o intensitate
cgiică, este profund optimistă.
Da sub teascurile tipografiilor
vor lejl zilele acestea, in ca-
drul „Lunii prieteniei romlno-
sovjetlce ", un mare număr de
cârti despre Uniunea Sovietică, tradu-
ceri din scriitorii ruși șl sovietici și
din literatura contemporană.
In ciclul operelor complete ale mari
lor scriitori vor apare volumele a
3-laa șl al 7-lea din operele Iul
GORKL cuprjnzlnd lucrări scrise In-
tre anii 1900—1907, printre care cităm
„Clntacul vestitorului furtunii". „O-
mul". ..Legenda Iul Malko", „Orașul
diavolului galben", romanul „Mama"
etc. Volumul fi din operele lui
CEHOV înmănunchează unele schite
șl povestiri scrise intre inii
1997—1888. mal cunoscute fiind „Stepa",
„Criza de oervl", „Kaștanka" șl „Băie-
ții" I Ludo șl O. Panaltescu au tra-
dus din SALTIKOV-SCEDRfN „Cu.
coana Padeikova" și „Vesel trai",
care împreună cu cele două cicluri :
.Povestiri nevinovate" și „Satire in
proză" — admirabilă frescă a socie
tătil ruse din preajma anului 1860 —
vor forma volumul al 2.1ea al operelor
marelui scriitor. Apare șl volu-
mul 2 din operele Iul NEKRASOV,
cu poemele „Femeile ruse", „Contem-
poranii", „Drumul de fler” șl „Bu-
nicul”. Va apare de asemenea volu-
mul 5 din operele Iul FEDIN, care co-
prinde romanul ,,O vară neobișnuită”.
In standul clasicilor ruși vom mai
găsi șl puternicul roman al Iul DOS
TOIEVSKI. „Crima șl pedeapsă". De
asemenea. Inegalabila operă a drama-
turgiei clasice ruse „Prea multă min-
te strici", da CRIBOEDOV, șl un vo.
lum de nuvele de KUPRIN.
O surpriză plăcută pentru amatorii
de poezii : apare uo volum de tălmă-
ciri din ESENfN. Imaginile proas.
pate șl uimitoare, vlgurnzitatea poe-
tului au fost redate cu măiestrie de
George Lesnea. Menționăm din volum
— In afară da numeroase poezii —
poemele : „Lenin”, „Rusia Sovietică”
șl „Ana Sneghina'.
MAIAKOVSK1 va tl prezent cu trei
titluri. Un Inedit volum de .Satire"
șl două reeditări : „Tineretului" si poe-
mele „Ce e bine șl ce a rău", ,.Pe Ila-
ra fiii un elefant, o cămilă...**, ,.Ce
sA fiu", strinse tntr.un volum iHtltu-
lat „Copiilar".
Din §OLOHOV vor apare două vo-
lume. O excepțională piesă a genului
scurt, emoționanta povestire ..Soarta
ținui om” și o culegere de „Povestiri
de pe Don“, opere din tinerețe.
Un episod Interesant din lupta os-
tașilor sovietici pentru eliberarea Nor-
vegiei, in timpul Marelui Război pen-
tru Apărarea Patriei, formează șunlec-
tul romanului „Inimă de prieten" al
lui E. KAZAK1EVIC1. Iar despre lup.
ta plină de abnegație a partizanilor,
vorbesc nuvelele scriitorului BUBEN-
NOV, cunoscutul autor al „Mesteacă-
nului alb". Epopeea construirii orașu-
lui Komsomolsk-pe-Amur, celebrul ro-
man al Vere! KETL1NSKAIA - ..Băr-
băție" — va apare Intr-o nouă ediție.
Un roman al Iul N. DUBOV, Intitulat
„Orfanul" — un „Poem pedagogic" în
miniatură — ridică o problemă inte-
resantă, educarea copiilor orfani șl
vagabonzi.
Mal notăm volumul de amintiri din
timpul întemeierii P.M.S.D.R. — acrise
de BABUȘKIN. unul din colaboratorii
lui Lenin. Sectorul de critică șl este-
tică literară și artistică se îmbogățeș-
te cu un volum de „Articole alese" de
SEROV șl un volum de CEHOV —
„Despre munca literară”.
Marii noștri oameni de cultură cara
au vizitat Uniunea Sovietică au fost
impresionați de cele văzute acolo. In
„Jurnal de călătorie", acad. GH. O-
PRESCU vorbește de vechile monu-
mente de artă rusă, făcînd și obser-
vații asupra artei moderne. Un capi,
toi special este destinat preluării te-
zaurului nostru artistic șl istoric.
Același moment îl evocă și culegere*
de articole ale lui Tudor ARGhEZI,
intitulată „Din drum”.
Petru VINTILA publică un ciclu de
nuvele „Steaua magilor", în care sc
relevă Influența revoluțiilor rusești din
1905 și 1917 asupra țării noastre.
Dacă adăugăm la toate acestea volu-
mele apărute tn ultima vreme, dintre
care cităm : ..Furtuna" de Hya EH.
RENBURG, ..Tragedia optimistă" de
V. VIȘNEVSKI. „Lăcustele” de LEO-
NOV. „Gorkl în amintirile contempo-
ranilor” etc., conchidem că editurile
noastre Intîmpină cu un program
bogat aniversarea Marelui Octombrie.
IN‘CANCELARIE
fi
...
scrisori


E seară, după ultima oră de
curs. In cancelaria școlii me-
dii nr. 3 din raionul Grivița
Roșie din București, retrași la
un capăt de masă, un grup de pro-
fesori discută între ei. E colectivul
profesorilor de limba romînă. Expe-
riența anilor anteriori le-a arătat
că problema îmbogățirii vocabula-
rului este dintre .cele md»-jmpor-
tante și ea trebuie lămurită fțșca de
la începutul anului, pentru a se lua
din timp acele măsuri prin care să
se asigure îmbunătățirea exprimării
tn scris și oral a elevilor. Discuția
pornește de la problema metodeior
ce trebuiesc folosite in predarea
lecțiilor de literatură. Întrebarea’‘ce
se pune este următoarea : cînd
trebuie explicate cuvintele necu-
noscute din textul ce urmează a
fi studiat ? Înainte de citirea ex-
presivă a textului, în timpul lectu-
rii acestuia, sau la sfîrșit î
Explicarea termenilor necunoscuți
pe parcursul citirii expresive —
este de părere prof. Marin Toma —
nu este recomandabilă, deoarece în-
treruperile, abătind atenția elevilor
de la desfășurarea subiectului ope-
rei, golesc lectura de conținutul ei
emoțional. Explicarea cuvintelor noi
trebuie făcută înainte sau după
lectură. Pentru a ușura elevilor în-
țelegerea unui text literar nou, pro-
fesorul Toma folosește un procedeu
care, fiind experimentat de dînsuil
la clasele a VUI-a, s-a dovedit a
fi bun : în orele de gramatică, pre-
mergătoare unei anumite lecții de
literatură, profesorul dă exerciții și
teme pentru acasă, in care intro-
duce și explică termenii noi pe care
elevii îi vor întîlni ulterior la lec-
ția de literatură. In felul acesta se
realizează și o economie de timp,
explicarea cuvintelor necunoscute
nemaifiind necesară în cadrul ore-
lor de literatură.
Procedeul este fără îndoială bun
și poate fi folosit cu succes, în spe-
cial la clasele mari, ai căror elevi
au un vocabular mai bogat. In ca
zul cînd textul literar ce urmează
a fi predat conține însă prea mulți
termeni necunoscuți, acest procedeu
trebuie evitat, pentru a nu trans-
forma, prin exces, ora de gramatică
In oră de dezvoltare a vorbirii. La
clasele mai mici — cum arată pro-
fesoara Maria Romașcanu — unde
elevii, avînd un vocabular încă re
dus, întîlnesc adesea în textele li-
terare studiate numeroase cuvinte
noi, explicarea acestora (cu foarte
puține excepții) nu poate fi făcută
decît în cadrul orelor de lectură li-
terară.
în ce moment al lecției trebuie
făcută, însă, explicarea termenilor
necunoscuți ? Explicarea Înaintea
lecturii expresive are două deza-
vantaje : pe de o parte, profesorul
nu poate anticipa decît cu aproxi-
mație lista cuvintelor necunoscute
din textul respectiv,, iar pe de altă
parte, prin explicarea anticipată se
elimină interesul pe care întîlnirea
cuvintelor noi 11 provoacă la e-
levi. La acestea — așa cum com-
pletează tov. Angela Crețu — sa a-
daugă faptul că explicarea cuvinte-
lor înainte de citirea expresivă,
prin climatul pe care-1 creează, nu
constituie un punct de plecare prea
fericit pentru receptarea emoțională
a unui text literar.
Explicarea cuvintelor — este de
părere tov. Romașcanu — trebuie
făcută, in principal, după lectura
textului. Profesorul trebuie să ci-
tească rar, astfel Incit elevii să-și
poată nota prin subliniere cuvintele
pe care nu le cunosc. La sflrșit, e-
levii pun întrebări. Explicarea ter-
menilor necunoscuți trebuie făcută,
pe cît posibil, prin antrenarea ce-
lorlalți elevi. Numai în cazul cînd
elevii nu pot lămuri în mod satis-
făcător sensul unui cuvînt, profeso-
rul intervine cu «Mtlicații suplimen-
tare. Unele cnvirf!?(mâi greu de
reținut sap ș prezintă dificultăți
de grațiere său*pronunțare) sînt ex-
plicate la tablă și trecute apoi de
elevi
Nu
însă
Cucu
în caietele de cuvinte.
trebuie să pierdem din vedere
— observă profesorul Teofil
— faptul că valoarea seman-
tică a unui cuvînt este determinată
de construcția verbală in care a-
cesta intră. De aceea este necesar
să explicăm cuvintele în context și
nu luate izolat.
Explicarea cuvintelor după lectura
textului nu este, bineînțeles, singu-
rul procedeu ce poate fi folosit. Pro-
fesoara Romașcanu arată ca în anu-
mite cazuri, de pildă oind înțele-
gerea desfășurării acțiunii unei o-
pere epice este determinată de cu-
noașterea unui număr redus de ter-
punct al problemei par a fi înche-
iate. întrebarea pusă la început însă
persistă : cînd trebuie să explicăm
totuși cuvintele necunoscute din-
tr-un text ? înainte, pe parcurs, sau
după lectura expresivă a operei li-
terare? Concluzia la care ajung pro-
fesorii de limba romînă de la școala
medie nr. 3 este că atît momentul
explicării cuvintelor cît și proce-
deele folosite în aceasta depind
pe de o parte de natura dificultă-
ților pe care le ridică termenii ne-
cunoscuți din textul respectiv, iar
pe de altă parte d« nivelul clasei la
care se pradă. Rămîne, așadar, ca
profesprul, cunoscînd varietatea
procedeelor-, sâ stabilească, îft func-
ție de text și de clasă, care este
procedeul cel mai potrivit.
Un alt mijloc de îmbogățire a
vocabularului elevilor — arată prof
Cucu — îl constituie discuțiile cu
elevii pe această temă. Este bine
ca profesorul de limba romînă să-i
obișnuiască pe elevi să-și noteze
atît termenii
particulare și
în discuțiile
prietenii mai
întîlniți în lecturile
citirea presei, cît și
din familie sau cu
vîrstnici — termeni


■




■ Ț - -
> 'z ;



-

~ „■
■

:■ ............................................................
Muzeul
Vizitarea șl cercetarea atentă a
gospodăriilor bătrinești, legă-
tura strinsă cu familiile ele-
vilor au ajutat unele școli să-
tești să-și creeze muzee înzestrate
cu material bogat și variat.
Muzeul școlii elementare din Co-
marnic, Valea Prahovei, spre exem-
plu, s-a îmbogățit considerabil pe a-
ceastă cale. In afară de colecțiile
care se găsesc aici și care fac mai
accesibile și mai temeinice cunoștin-
țele legate de geografie, științele
naturii, fizico-chimice, istorie, ma-
tematică un interes deosebit ii pre-
zintă piesele etnografice, oare o-
glindesc viața din trecut a poporului
nostru, munca și arta lui-
Printre uneltele simple, rustice, se
pot vedea aci un plug de lemn din
cele cu care înaintașii noștri au
scormonit luncile apelor și terasele
munților, ca să semene porumb, un
Piese din muzeul școlii
teasc de ulei, un buștean scobit in
care se presau nucile, picior de
vîrtelniță, cuiere de grindă și multe
alte piese, dovezi ale Iscusinței și
simțului practic a! poporului nostru.
Mai slnt aci și obiecte gospodă-
rești, piese de ceramică, cusături,
gesături, crestături care oglindesc
inspirația și dragostea de frumos a
poporului nostru.
Muzeul școlii, bine organizat și
folosit, mereu în dezvoltare, consti-
tuie nu numai un mijloc de instruire
a elevilor, ci și de educare a lor în
spiritul dragostei pentru patrie, pen-
tru creațiile poporului.
I. PETRESCU
meni noi întîlniți pe parcurs —
impune ca explicarea acestora
se facă chiar în timpul -citirii
presive.
Este adevărat că realizarea
se
Să
ex-
ce vor fi explicati apoi de profesor
la începutul fiecărei' lecții sau în
prietenii
(Urmare din pag. 1)
grîu la hectar, in întovărășirea din
care ioc parte...
Au pornit apoi să se Încrucișeze
pe drumul dintre București și Ko-
sino micile daruri și amintiri* ln-
lli, cravatele pionierești. După a-
ceea, insignele — cea a pionieri-
lor romîni și cea Împodobită cu
portretul lui Lenin, pe tiare Ștefan
o poartă, mlndru, la butonieră. A
sosit un album cu descrierea Krem-
linului. A plecat un altul cu frumu-
sețile Bucureștilor. Vera s ar simți
acum ca acasă In muzeele și parcu-
rile bucureștene, s-ar plimba, fără
să se rătăcească, pe Calea Victoriei,
sau pe bulevardul Magheru. Ba ar
putea și sff recunoască fiecare lo-
calitate de pe ruta București—Tir-
năveni, rută pe care prietenul el a
făcut o călătorie cu mașina, alături
de tatăl lui, șofer. Șl nici Ștefan
n-ar trebui să consulte ghidul dacă
ar călători cu metroul prin Moscova,
moției estetice implică, ca element
absolut necesar, înțelegerea con-
ținutului operei respective. Pătrun-
derea sensurilor adîncl ale unei o
pere de artă amplifică, dă trăinicie
sentimentului pe carș 1 încercăm
în contact cu opera respectivă.
Or, misiunea profesorului de limba
rorțună tocmai aceasta este : ca,
ajutîndu-i pe elevi să-și apropie
semnificațiile operei literare, să-i
conducă spre emoția estetică. Sînt
însă cazuri — așa cum a arătat to-
varășa profesoară Alexandra Comi-
șel — eînd acest scep nu poate fi rea-
lizat în cadrul lecției fără explica-
rea prealabilă a termenilor necu-
noscuți. Tovarășa Comișel a adus
în discuție, spre exemplificare,
poezia „Concertul în luncă" de G.
Coșbuc. înainte de a trece la lec-
tura expresivă a acestui text, se
impune să dăm elevilor lămuriri
(eventual însoțite de desene la ta-
blă) asupra feluritelor instrumente
(flaut, nai, contrabas etc.) al căror
nume autorul ii folosește pentru a
indica timbrul particular al glaanlui
diferitelor' păsăii.
Micuții!» cu privire la acest prim
Surprize
(Urmare din pag. f)
ctnttnd pe undeva — erau tot
atttea semne ale noii vieți ce
cucerise aceste locuri, dominate
numai cu doi ani tn urmă de
silueta solitară a Universității.
Și nu-mi părea un cartier, ci,
prin mulțimea de blocuri, ți
freamătul din jur, un nou oraș
ce se adăuga capitalei. Trecu-
seră doi ani.
Numai doi ani trecuseră și
„marginea orașului" fusese îm-
pinsă mult departe. Iar poves-
tea cu caprele, care în 1955
părea o glumă, acum, tn 1957,
se ridicase la rang de legendă.
Jos, la poalele acestei noi așe-
zări, dincolo de rîul Moscova,
se oferă privirilor imensul com-
plex sportiv de la Lujniki, E-
rau terenuri pustii în 1955 ;
autocamioane străbăteau no-
roaiele, ducfnd saci cu ciment
pentru viitoarele tribune. Exact
pe aceleași locuri, cărucioare
cu înghețată alunecă acum pe
asfalt, oferind zecilor de mii de
spectatori „morojnoie Eskimos".
Numai cu doi ani în urmă,
seara, de pe colinele lui Lenin, ,
se zăreau — asemeni unor licu-
rici — luminițele violet-gălbui
ale aparatelor de sudură. în
vara Iul 1957, de pe aceleași
locuri au izbucnit spre înălțimi
focurile de artificii ale serii
de adio a Festivalului. Odinioa-
ră nu era ușor să ajungi la
Lujniki. De aceea nu mică mi-a
fost surpriza clnd am cobortt
aci din metrou, la stafia nouă,
„Sportivnaia". Erau aici. tn
1955. zeci de hectare de para-
gină, pe care vlnturile aspre
ale nordului alergau slobode,
dinspre stepă, smulgînd mără.
clni. Și aceaeta a devenit le-
gendă.
Ritmurile neobișnuite ale con-
strucției proiectează multe din
asemenea realități de acum doi,
cinci sau zece ani, direct în
legendă, cu aceeași forță cu
care — departe de centrul Mos-
covei — au fost, bunăoară, pro-
iectate vechile tramvaie mos-
covite. Cine, plimblndu-și pașii
prin Plata Roșie, își poate ima-
gina că pînă nu de mult zăn-
gănitul tramvaielor acoperea
bătaia orelor din turnul Spas.
ki ? Pentru noul profil al bule-
vardelor Moscovei, clădiri isto-
rice care îmbătrtniseră — vre-
me de decenii și secole — pe
același loc, au fost poftite fru-
mușel să se retragă... Una din
aceste clădiri, de pe strada
Gorki, s-a mutat cu 13 metri.
Alinierea s-a realizat într-un
timp record: 45 de minute.
Un moscovit care ar fi lipsit
nu, să zicem, 4(1 de ani din o-
rașul său natal, ci, să presupu-
nem doar 10 — l-ar mal recu-
noaște ? Revoluția și-a pus din
plin pecetea asupra oraștilui.
A trecut asupra lui, an de an.
strălucirea noii epoci, l-a dat
chipul acestor zile. Iar în pers-
pectiva celot patru decenii, care
din prima lor zi au adus pe
lume o nouă capitală: Capitala
Uniunii Sovietice, înțelegi că în
primul rînd la Moscova s-a
gîndit vizionarul Malekovskl,
spunînd :
,,Imi slăvesc
Patria
așa cum este azi,
dar de trei ori mai mult —
pe cea care va fi".
■ Șl a spus-o cu prilejul săr-
bătoririi primului deceniu al
Marii Revoluții-
orele de
Pentru
ortoepie
dușman,
consultații.
corectarea greșelilor de
(în cuvinte ca sculptor,
atmosferă, absent, prieten
— pe care unii elevi le pronunță :
scîuptor, dujman, admosferă, ap-
sent, preten) trebuie să folosim
scrierea corectă a cuvintelor pe ta
blă și în caiete, însoțite de exer-
ciții de pronunțare cu elevii care
prezintă deficiențe în pronunțarea
grupului de sunete respectiv.
In încheiere, profesorii de lim^a
romînă de Ia școala medie nr. 3 ași
subliniat o idee — ce-și face Ier
tot mai mult
tre didactice
a necesității
indiferent de
dau — să-și
printre cadrele noas-
— și anume aceea
ca toți profesorii —
obiectul pe care-1 pre
dea concursul la îm-
bogățirea vocabularului elevilor, la
formarea unor deprinderi de expri-
mare corectă, prin explicarea ter-
menilor mai des întîlniți în cadrul
disciplinelor respective, prin grija
pentru corectitudinea exprimării
proprii și corectarea greșelilor de
exprimare în scris și oral ale ele-
vilor, prin sezisarea profesorilor de
limba romînă asupra greșelilor gra-
ve pe car# le întilnesc în lucrările
‘ sorise ale anor elevi.

I. AXENTE
OS®





■


dacă ar vizita
dacă ar face o
cui lac Uita.
în scrisorile
expoziția unională,
excursie la pitores-
ce se perindau a-

cum de 2—3 ori pe lună, au îneepuf
sd apară micile destăinuiri. Ve-
ra ar vrea să se tacă inginer meca-
nic și materiile ei preferate
matematicile și limba rusă...
slnt
ște-
Pe strada dr. Sion nr. 2 din București, în sala K«-
linderu, s-a deschis săptămînă trecută expoziția elevilor
școlii medii de arte plastice.
școlii medii
Iubitorii
realizărilor tinere, îndrăznețe și promiță-
toare vor întîlni 'la această expoziție tablouri lucrate
cu meșteșug și cu migală tn ulei, tuș. creion, ca și lu-
crări de sculptură semnate de Avramescu Aure-
lia, Uarian Cornelia, Răducanu Teodor, Teodorescu losif
și mulți alți elevi ai școlii.
Cu toate scăderile inerente oricărui început, elevii do-
vedesc aptitudini îmbucurătoare în combinarea uleiurilor,
în mînuirea creionului și în estompări pentru a da formă
fie unui peisaj, fie unui portret.
Impresionează cu deosebire tablourile: „Panoramă",
de Acasandrei Aurel-; „Vas cu flori", de Avramesou Au-
relia ; ..Stradă", de
Ion etc.
Numeroși vizitatori
seamă de tablouri și
Sileanu Ștefan; „Tîrg" de Deae
expoziției cuvinte calde, de laudă.
frecventează expoziția, rețintnd o
așternlnd în caietul de impresii al
In fotografii. SUS: Desen, de Bratfanov Eugen. STIN-
GĂ : Desen, de Kim Han 1 ong.
1
N
Ift

ONU
L U
I
Din București, din Iași, din Cluj și din alte orașe, din școli pedago-
gice și institute de tnvătămînt superior, un număr important de ti-
nere cadre didactice — profesori, învățători, educatoare —- au pornit
și In anul acesta pînă In cele mai îndepărtate coifuri ale patriei. La
1 septembrie, cu sfiala caracteristică vîrstei, cu emoția primului contact cu
viitoarea lor carieră, absolventii s-au prezentat la secfia de Invățămint și
cultură a regiunii pentru care au fost repartizati.
Anul acesta, după cum se știe, munca de repartizare a tinerelor cadre
a fost îmbunătățită. Repartizarea pe regiuni și de acolo la locul de muncă
a dat, la prima experiență, rezultate bune. Aceasta a dus la sporirea nu-
mărului de cadre calificate, cu o bună pregătire profesională, la o împărțire
omogenă a acestora In diferite regiuni, la o judicioasă repartiție in cadrul
regiunii etc.
Acum, după mai mult de o lună de la prezentarea La posturi a noilor
pedagogi, ne putem da seama în ce măsură comitetele executive ale sfa-
turilor populare și secțiile de tnvăfămtnt și cultură și-au dus la Îndeplinire
atribufiile privitoare la asigurarea condițiilor de muncă șl de trai ale ti-
nerelor cadre didactice. Fără îndoială că de felul cum vor fi priviti și în-
drumați aceștia încă din primele zile va depinde tn
tatea lor viitoare.
Cel mai mare număr de absolventi din regiunea
zat In raionul Tecuci. Aici, ca și tn toate raioanele
mare măsură activi-
Galați a fost reparti-
din tară, trei proble-
a tinerelor cadre. In
me importante s-au ridicat tn. activitatea de început
primul rtnd asigurarea unei juste încadrări; tn al doilea rînd, asigura-
rea condițiilor de trai și, în sflrșit, sprijinul metodic-didactic primit încă
din prima zi de școală din partea pedagogilor cu experienfă, a directorilor,
a inspectorilor.
’n specialitate
0 problemă de mare însemnătate
pentru desfășurarea în bune
condiții a activității cadrelor
didactice o constituie justa lor
încadrare, respectarea specialității
fiecărui profesor, utilizarea tuturor
posibilităților de încadrare în spe-
cialitate.
Practica a dovedit că acțiunea de
repartizare și încadrare a profesori-
lor nu e deloc o muncă ușoară. Or-
ganele secțiilor de învățămînt și
cultură, în colaborare cu organele
sindicale, care au avut de rezolvat
practic această problemă ani de-a
rîndul. s-au convins cu prisosință de
acest lucru. Ele au trebuit să depună
serioase eforturi pentru o cit mai
judicioasă îmbinare a intereselor ca-
drelor cu cele ale învătămîntului.
Se poate spune în acest sens că și
secția de învățămînt și cultură a
raionului Tecuci s-a străduit în bună
măsură să rezolve în mod mulțumi-
tor problema. Majoritatea celor 21 de
tineri profesori încadrați anul aces-
ta în raionul Tecuci predau în spe-
cialitate, avînd în completarea ca-
București are la aceeași școală o
catedră de limba romînă — discipli-
nă pe care n-a studiat-o în facultate.
Exemplele arătate ne dovedesc că
secția de învățămînt și cultură n a
știut să folosească în mod just toate
cadrele tinere, ținînd seama și de
interesele lor, dar în primul rînd de
interesele învătămîntului.
O soluție originală a găsit secția
de învățămînt și cultură a raionului
Tecuci și la încadrarea tinerelor pro-
fesoare de limba rusă, Acatrinei și
Spînochi. Pentru că nici una dintre
aceste tovarășe n-a acceptat să
meargă la școala de 7 ani din Satul
Nou, școală care aparține de orașul
Tecuci însă se găsește la o distan-
tă de cîțiva kilometri de oraș,
sec-
ția a împărțit orele de limba rusă
de la această școală în două și le-a
dat profesoarelor amintite, iar
res-
înrudite cu spe-
tedrei discipline _________
cialitatea pentru care s au pregătit.
Sînt și cazuri,
de învățămînt și
însă, în care secția
cultură a»dat do-
vadă de slăbiciune în încadrarea ti-
nerilor absolvenți, neținînd seama de
specialitatea lor. Pentru a satisface,
de pildă, cererea profesoarei Rozica
Mihai, absolventă a Facultății de
istorie din Iași, care fusese reparti-
zată în regiunea Bacău și care ob-
ținuse aprobare pentru regiunea Ga-
lați, secția a numit-o la școala de 7
ani din comuna Barcea, împreu-
nă cu alt profesor cu aceeași spe-
cialitate. Și astfel tovarășa Rozica
Mihai predă aci istoria și constitu-
ția, iar în completarea catedrei —
franceza Tovarășul ToaderGheor-
ghe, absolvent al Facultății de
istorie (secția arheologie) din
tul orelor pentru completarea cate
drelor li s-au dat pe la diferite școli
din orașul Tecuci. Profesoara Spî-
nochi, de pildă, are 8 ore de limba
rusă la școala medie serală. 6 ore de
limba rusă în Satul Nou și 3 ore de
istorie la școala nr. 6 de lingă gară.
Cam în aceeași situație se află și
tovarășa Acatrinei.
Socotește oare secția de Invăță-
mînt și cultură a raionului Tecuci că
îărimițarea catedrelor este cea mai
nimerită soluție pentru îmbinarea
intereselor cadrelor cu cele ale învă-
țămmtului? Folosește învățămîntulul
oare faptul că la aceeași școală o
catedră este împărțită între două
profesoare, sau le folosesc acestora,
care trebuie să parcurgă fiecare de
3 ori pe săptămînă drumul pînă la
școală ?
Deși a trecut mai mult de o lună
de la începerea anului școlar, nu-i
prea tîrziu totuși pentru ca secția de
învățămînt și cultură a raionului
Tecuci să ia măsuri de remediere a
acestor lipsuri și a altora care mai
există în încadrarea tinerilor învăță-
tori și profesori. Deopotrivă de vino-
vată de lipsurile constatate în înca-
drarea tinerelor cadre didactice din
raionul Tecucf este de fapt și secția
de învățămînt și cultură a regiunii
Galați, care răspunde direct de în-
cadrarea tinerilor absolvenți, dar
care s-a mulțumit doar să-i trimită
la raion,
cum sînt
nisterului
De la
ne,
la,
a părăsit clasa. De cînd e școa-
de cînd sînt profesori începători
fără să urmărească felul
aplicate instrucțiunile Mi-
Invățămîntului și Culturii.
raion la comuna
Majoritatea tinerilor învățători
și profesori din satele raionu-
lui Tecuci n-au reușit să afle
încă nici acum — după o lună
de la începerea noului an școlar —
cine trebuie să le plătească indemni-
zația de instalare la care au dreptul.
Trimiși de la raion la comună și de
la comună la raion, ei nu știu pe
cine să mai creadă. Avînd „avanta-
jul terenului", adică fiind mai aproa-
pe de secție și putînd s-o viziteze
mai des, tinerele cadre didactice
din oraș au reușit în sfîrșit, datorită
insistențelor lor, să-și încaseze in-
demnizația de instalare. Bineînțeles
nu odată cu instalarea, adică în pri-
mele zile de școală, ci abia după o
lună de zile, odată cu salariul. Tot
după o lună și-au încasat indemni-
zațiile și tinerele cadre didactice
din comuna Ghidigeni. Continuă să
rămînă încă nesoluționată problema
pentru ceilalți tineri învățători și
profesori din comunele Barcea, Co-
rod și Munteni, care își mai pun
încă întrebarea cine trebuie să le
plătească...
N-ar fi rău ca secția de învățămînt
și cultură a raionului Tecuci și or-
ganele sindicale să se îngrijească
de răspunsul la această între-
bare. N-ar fi rău nici dacă ar aminti
din cînd în cînd comitetului execu-
tiv al sfatului popular raional și
despre necesitatea îmbunătățirii con-
dițiilor de cazare a tinerelor cadre
didactice repartizate anul acesta în
orașul și raionul Tecuci.
Sprijin metodic
ai mult ca oricînd, în primele
zile de școală tinerii pedagogi
au nevoie de o îndrumare spe-
cială, de sprijin. Pentru mulți,
așa cum a fost și pentru tînăra pro-
fesoară Nadeida
ventă a Facultății
Iași, întîlnirea cu
a fost un examen,
fiecare elev ridică
Decuseară, absol-
de filologie din
clasa, cu elevii
Fiecare clasă și
probleme deose-
bite pe care trebuie să le rezolvi.
Odată, în primele zile de‘școală,
tînăra profesoară a intrat supărată,
gata să izbucnească în plîns, în
cancelaria directorului școlii de 7
ani nr. 5 din Tecuci. Tn clasă un elev
fusese obraznic și, pentru un moment,
profesoara n-a știut ce să facă, ce
să întreprindă, cum să procedeze...
Supărată, necăjită pe elevi și pe si-
fan se va face, negreșit, constructor
naval și ar vrea — după cum se
știe — să studieze la Universitatea
Lomonosov... Poate Și Vera... Dar
turorile lui Ștefan, pe care Vera
le cunoaște acum bine, ar vrea ca
el să învețe medicina, ca sora lui
mai mare. Vera este de părere că
nu strică să-i asculți pe cei mai
mari, dar prolesiunea pe care ți-o
alegi trebuie să fie cea dorită de
tine... Mama Verei a suferit o ope-
rație grea / Ștefan era Îngrijorat
ca pentru soarta unei rude apro-
piate. Ștelan s-a lovit la cap cu pri-
lejul unei băi în glrlă; Vera aștepta
cu su/Ietul la gură vești de la prie-
tenul ei. Clnd Ștefan a trecut la
școala medie nr. 1 și l-a descris
Verei acest vechi așezămlnt de
cultură, care datează de aproape
280 de ani și unde au învățat eel
mal mari scriitori ai țării șl re-
voluționarul Nicolae Bălcescu, al
cărui nume îl poartă acum școala
— Vera s-a bucurat alături de el
și l-a felicitat...
In prima scrisoare a Vere!
se și o fotografie. Atunci s-a
cut „carnetul de amintiri șl
grafii' al lui Ștefan, de pe a
sosi-
năs-
foto-
cărui
primă filă Iți zlmbește o tată cu
obrajii bucălațl și cu o privire vi-
sătoare. Prietenii eroului nostru o
cunosc pe Vera. Dacă-I Întrebi pe
Ștefan cum e Vera, sare colegul lui,
Vasile Gheorghe : „B drăguță I Ara-
tă fotografiaI' Ștefan nu spune ni-
mic, dar, roșu plnă in vîrfu! ure-
chilor, scoate „carnetul" din buzu-
narul de deasupra inimii șl ti-1 În-
tinde ; „Poftim, convlnge-te singur".
Și prietenele Verei 11 cunosc pe
Ștefan. Tamara Sidorova vrea și ea
să intre în corespondentă CU un
pionier romln. De altfel, la școala
medie nr. 1 „Nicolae Bălcescu" din
Capitală slnt peste 60 de elevi care
acesta nu e singurul caz. dar tocmai
pentru a evita asemenea lucruri este
necesar ca așa cum a procedat to-
varășul director Silviu Chiburță să
se procedeze peste tot. Cu tact, cu
răbdare, directorul a început să-i
explice tinerei profesoare cum ar fi
trebuit să procedeze, sfatuind-o să
nu se lase prinsă de desnădejde și
intimidată de greutăți.
A doua zi, a treia zi și în zilele
următoare, tinăra profesoară nu s-a
mai plîns. Acum ea vine des la di-
rector și-i cere sfaturi, îi expune
îrrtîmplările dă la lecții, iar directo-
rul la rîndu-1 său asistă la lecții, fi
controlează planurile. De fapt este
impropriu spus „controlează", căci
e vorba aici de o adevărată muncă
de îndrumare, lucrul cel mai necesar
la începutul carierei didactice.
Legătura dintre cadrele cu expe-
riență și pedagogii tineri, sprijinul
metodic acordat în raionul Tecuci nu
se limitează la acest exemplu. La
cercurile pedagogice pe specialități,
ale căror ședințe de constituire s-au
ținut acum citeva zile, cînd s-au dis-
cutat pe larg planurile de muncă și
temele ce se vor dezbate în anul
școlar în curs, au fost văzuți luînd
parte la discuții, alături de profeso-
rii mai vechi, și tineri absolvenți.
Este întrucîtva greu să iei parte
la discuții alături de profesorii care
ți-au predat cîndva, pe cînd erai e-
lev, și mai cu seamă să discuți pro-
bleme pedagogice, didactice, ba une-
ori chiar să susții discuții contra-
dictorii. Dar tinerii s-au încadrat
repede în problemele școlare. Peste
tot ei au fost primiti cu căldură și
simpatie. Tinerii profesori Maria
Nasie. Constantin Filip și Stelian
Bîtlan ne-au vorbit de felul cum au
primit sprijinul directorului lor Du-
mitru Gălățeanu, care conduce școa-
la de 7 ani din Ghidigeni. Tot ast-
fel, profesorul Nicu Vasilache, ab-
solvent al Facultății de filologie
din București, care predă limba en-
gleză în orașul Tecuci, discută de-
seori cu fosta sa profesoară de en-
gleză, îulia Gheorghiu, despre pro-
blemele ridicate de predare.
Enumerarea exemplelor s-ar putea
prelungi desigur cu alte cazuri de
acest fel. Toate scot în evidență un
lucru general constatat: acela că
in cea mai mare parte tinerii peda-
gogi primesc sprijinul metodic, di-
dactic din partea cadrelor cu ex-
perienlă. Fără îndoială, trebuie rele-
vată și îndrumarea primită din par-
tea inspectorilor V. Lazăr, Mihai
Întrețin corespondentă cu
sovietici.
VIII a „B
Silviu Oprea
elevii
dintr-a
s-a Împrietenit cu {.tuba
Koșnevoi din Saratov. Adrian Fri-
mu, dinlr-a V-a „B" și prietenul lui
moscovit, Sașa, Hlateliști amlndol,
lac schimb de
mărci. Georgeta
Cancea dintr-a Vll-a a trimis de
curînd o carte cu cîntecele noastre
unei pioniere din Sevaslopol.
Se leagă prietenii trainice de a-
dolescenți, pline de duioșie și dra-
goste. Acum, cînd oamenii sovietici
se pregătesc să sărbătorească cea
de a 40-a aniversare a Marii Revolu-
ții, Irămlntaree e mare printre elevii
școlii medii nr. 1. Se slătuiesc cu
prolesorii ce daruri sâ le trimită
prietenilor lor cu acest sărbătoresc
prilej. Orele de literatură, de geo-
grafie șl Istorie, de limba rysd
șl dirigintle, clnd se
despre
devin
sorii,
prietenia
tot mai
semănători
Intre
animate.
discută
popoare,
Brofe-
lor sentimente de
ai frumoase-
prietenie și pre-
tuire reciprocă, culeg cu bucurie
binemeritată roadele muncii lor.
Este cel mal frumos dar pe care-1
primesc de Ia elevii lor cu prile-
jul celei de a 40-a aniversări a Ma-
rii Revoluții Socialiste din Octom-
brie.
în cinstea
Congresului
Drigă și Gh. Popa
vățămînt și cultură
Tecuci. Acest sprijin
de la secfia în
a raionului
temeinic, îm-
binat cu o grijă mai susținută pen-
tru problemele condițiilor de trai și
de muncă ale tinerelor cadre, va a-
sigura fără îndoială antrenarea cu
succes a-noilor profesori și învăță-
tori în activitatea colectivelor șco-
lare în care au intrat.
MARIA GINDACU
IONEL MIRCEA
Prezidiul Comitetului Central al
Sindicatului Muncitorilor . din
Invățămint și Cultură anunță
că in cinstea celui de al IV-lea Con-
gres al Sindicatului se organizează
la București o expoziție care să ilus-
treze aspecte din viața și activita-
tea muncitorilor din Invățămint și
cultură. In acest scop organizațiile
sindicale de bază, comitetele de in-
stituție, comitetele sindicale raio-
nale și orășenești sint rugate să
trimită albume, fotografii, lucrări
de artă, grafice, planșe, material
didactic lucrat de elevi și profesori,
precum și alte exponate.
Materialele pentru expoziție vor
fi trimise pînă Ia 5 noiembrie a. c.
pe adresa Clubului muncitorilor dip
Invățămint din București, 5ule<tr
dui 6 Martie nr. 32.
DE LA FANTEZIE
MAREA INTILNIRE
K. E. ȚIOLKOVSKI
O
K. E. Țiolkovski
Un triumf
al științei
sovietice
aslguiarea păcii șl libertății In lumea
Chinezi)
vletlcă a fost pusă in funcțiune prima centrală atomo-electrlcă din lume, a fost construit
felului In
H. ȘAICU
Întregii lumi su-
A OPTA ANIVERSARE A R.D.G.
Succesele prietenilor germani
chiar șl celor mal inrălțl dușmani al socialismului superioritatea ortndulril socialiste.
•ste des-
popor,
kilometri.
cu
al rachetei, tn medie, se înregistrează.
care
pămîntului.
satelitului
forța gravității pămîntului.
marxism-leninismului
lor pe ideile
turile atmosferei, la o înălțime
Gazeta învățămlntului
argumentelor sale o simte autorul
MIRCEA HERIVAN
Republica
devenit o
determină
artificial
tărlmurile.
Germană
du striată
din
Ie-a
Cu ajutorul sateliților artifi-
vor putea studia mai bine vu-
nute etc.
trecut în
Americii
Islandei.
■ rientului
kilometri
suprafața
de
deja
o
pe
de pe
mun-
pentru
cei ce
o via-
racheta
viteză
secundă,
și pe realizările
mai Înaintate. „I
the
Ș‘
marele savant rus K. E.
fondatorul astronauticii. a
că numai racheta v« da
omului să se ridice din-
prevlzlunl ale Iul
omenesc stnt puse
In direcția
de oameni,
asigurarea
au dovedit
de km. a unor sisteme
electrici de sute de mii
TRIBUNE
omului a-
al XX-Iea
Țiolkovski,
demonstrat
posibilitate
pedagogiei celei
In țața cercetători-
au fost construite
experimentată cu
atinge orice punct
bilă",
are
tr-un
trul
vedl.
8
stat
, a
numai două zile după deschiderea
lucrărilor sosiseră la Leipzig pentru
cel de ai patrulea Congres Mondial
al Sindicatelor mai mult de 800 de
supusă populajia băștinașă, ca element
al înapoierii culturale, ci apar chiar
prin care marile companii monopoliste
de
de
de
mișcă cu o viteză colosală, străbătind
distanțe oa Moscova — New York în
16 minute. Londra — Paris în 2 ml-
COLEGIUL REDACȚIONAL:
Maria Banuș, Petre Drăgoes-
cu, Ion Dragu, Emilia Mănac,
Ludovic Nagy, Ion Nistor, Ni-
colae Sipoș.
pe secundă, circa cinci ciocniri
meteoriți. Satelitul artificial fiind
zestrat cu o aparatură specială
va da posibilitatea să cunoaștem
ARTICOLE REDACTATE
DE PROF. M. SCHE1N DE
LA ȘCOALA NR. 127 BUCU-
REȘTI.
2. faptul că
gene care se
slăbind astfel
lației...
Slăbiciunea
șl progresul. Acum Insă, toate minunile tehnicii, toate cuceririle culturii vor deveni un
hun al întregului popor, șl de azi tnalnte Inteligența șl geniul omenirii nu vor mal fl
transformate niciodată In mijloace de constrtngere, tn mijloace de exploatare".
ale Amerlcll șl celelalte state capitaliste își Îndreaptă eforturile In special
pregătirii unor noi războaie, a unor mijloace noi de distrugere a milioanelor
Uniunea Sovietică Ișl îndreaptă efortul el spre dezvoltarea științei, pentru
păcii șl progresului In lumea întreagă. Ultimele realizări ala științei sovietice
100—120
curenți
amperi.
ciall se
lansarea satelitului artificial, constituie
obține poporul sovietic. In Uniunea So-
reolate
turii în
1955 —
— unul
cu
în-
ne
mal
m;c-
de
un
aer.
se
esle
îna-
Lio-
bine care este frecvența șl tăria aces-
tor ciocniri la diferite înălțimi.
La cel de al II 1-lea Congres al Sovietelor din Rusia, V. I.
aceste realizări minunate pe care le va obține societatea socialistă:
Inteligență, întregul geniu al omenirii crea numai pentru a asigura
facerile telșnkll șl ale culturii șl a lipsi pe ceilalți de lucrul cel mal
Uriașele succese ale științei sovietice arată că aceste mărețe
Lenin stnt înfăptuite In Uniunea Sovietică, unde Inteligența șl geniul
tn slujba păcii, In slujba vieții șl a fericirii oamenilor.
WORT LAND (Norvegia) „S-a tn-
ttmplat ceva grandios șl fantas-
tic".
din ori-
Laolaltă,
..Drumul ptnă la stele
coperif.
NEW-YORK HERALD
(S.U.A.) ..Un triumf al
supra universului".
NEW-YORK TIMES (S. U. A.)
ale celor ce muncesc
care parte a globului.
pe toate
Democrată
țară in-
regiunile Africii centrale și occidentale,
este profesorul Lionel Elvin de la „Institute
democratic, condus de
obținut mari succese
Laboratoarele școlilor din R. D. Germană se îmbogățesc continuu.
In clișeu : Rita Biitner pregătește conservarea racilor.
șoca și satelitul se va apropia
pămînt pînă cînd va arde ca
meteorit in straturile dense de
In momentul de fată. satelitul
i se mișca
de circa 8
paralel cu
După înce-
gllor naturii este șt o uriașă contribuție la
întreagă.
Victoria științei sovietice, realizați prin
o verigă din șirul marilor realizări pe care le
termeni foarte evazivi starea de lucruri
țările Africii centrale și occidentale pe care
vizitat.
Lucrurile devin însă încîlcile atunci cînd
vorba de a releva cauzele acestei stări de
înaintată, ocupind
majoritatea învățătoarelor indi-
căsătoresc renunță Ia învățămînt,
mijloacele de instruire a popu-
studiului chiar în clipa cînd le prezintă, căci și
el recunoaște imediat că „aceste argumente au
o anumită greutate, dar sînt insuficiente'.
Intr-una din frazele următoare, autorul studiu-
cel mal puternic accelerator de particule din lume — slncrofazotronul,
cele mal bune avioane cu reacție pentru pasageri din lume, a fost
succes, de curtnd, prima rachetă balistică Intercontinentală, care poate
de pe țața pămîntului.
Realizarea satelitului artificial a dovedit tn mod indiscutabil
Lenin a prevăzut
..înainte, întreaga
unora toate blne-
necesar — cultura
100.000.000 de oameni aduși aici de
același gînd : unitate, de aceeași nă-
zuință : de a impune pacea și
„Victoria alrălucltă a Uniunii So-
vietica este cel mal frumos dar
pentru cea de a 40.a aniversare a
Mari! Revoluții Socialiste din Oc-
tombrie*
AL.-GUMHURIA (Egipt). „U-
nlunea Sovietici a repurtat o Im-
portant! victorie tn lupta pentru
pace".
NEUES DEUTSCHLAND (R.D.G.)
„Secolul al XX-lea este secolul so-
cialismului".
H1NDUSTAN STANDARD (India)
..Uniunea Sovietic! a Ieșit învin-
gătoare tn lupta pentru cosmos".
UNITA (Italia). „Numai tn «o-
clalism oamenii de știință. spe-
cialiștii. muncitorii au putut «1 ob-
țin! ceea ce unii o vor numi poate
o minune".
cej aflațl în aceste zile la Lelp-
zig se sfătuiesc asupra felului :u
darul de a trezi un interes cu atît mai mare.
Articolul „Education and arangement for
collectives: AfriCans tendancies' (Educația
poiere culturală. După părerea profesorului
nel Elvin, cele mai importante cauze ale nivelu-
scrie profesorul Elvin în studiul său
din cele mai remarcabile exemple de
Se demonstrează că satelitul
o mișcare stabilă numai în.
plan care trece prin cen-
pămîntului. Se poate do-
de pfldâ, că dacă satelitul este
Redacția și administrația; București, Piața Scînteii nr. 1, Telefon 7.60.10, Tiparul; Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „1. V, Stalin- București, Piața bclnteil. Abonamente: I an — 12,50 le»; b luni — 6,25 lei; 3 luni — 3,12 lei.
In timp de două ore el a
una din aceste zile deasupra
de Nord, a Groenlandei, a
Angliei; Europei Centrale, O-
Apropiat. Oceanului Pacific,
publicii Democrate Germane. In
ani de existență, R.D.G.,
MANCHESTER GUARDIAN (An-
glia). „Satelitul artificial al pămtn.
tulul este undi din rezultatele sis-
temului de educație rus..."
BfRMINGHAM P(TST (Anglia).
„Toată lumea este entuziasmată de
Rusia".
TIMES (Anglia). „Rușii au pă-
truns primii In spațiul cosmic...
Această realizare epocală tn pro-
gresul științei merită admirație șl
recunoștință"...
WELTPRESSE (Austria). „Oa-
menilor de stilntă americani nu
le.a rămas altceva de iăcut decit
sa-l felicite pe colegii lor ruși".
DAGUNBAO (R.
Leipzig, tradiționalul oraș al tir-
gurilor internaționale, al cărții și al
științei, este în aceste zile cel mal
mare oraș al lumii.
Măi mult de 100.000.000 de oameni
din sindicatele celor cinci continente
sint prezenți la Leipzig prin delega-
ții și observatorii lor, la Congresul
ce se desfășoară în marea clădire
Kongress Halle. Sînt prezenți
viață mai bună pe întregul glob.
Intflnirea aceasta neobișnuită este
, prilejuită de desfășurarea lucrărilor
celui mai mare Congres Mondial al
Sindicatelor, al IV-lea în decursul
celor 12 ani cîți se împlinesc de
cînd în Palatul Chaillot din Paris
delegații din peste 50 de țări au
semnat actul de naștere al Federa-
ției Sindicale Mondiale, cea mai
mare organizație sindicală pe care
a cunoscut-o omenirea.
Și-au dat intilnire la Leipzig
membri ai sindicatelor din Eu-
ropa șl Australia, din America, din
Asia și Africa. In afara reprezentan-
ților organizațiilor membre ale
F.S.M. sînt prezenți delegați șl ob-
servatori din alte 90 de organizații
neafiliate ia F.S.M.
Răspunzind chemării lansate de
F.S.M. către oamenii de toate profe-
siunile, de diferite păreri politice
sau afilieri sindicale, ei s-au strîns
laolaltă pentru a discuta despre ca-
lea comună intru satisfacerea re-
vendicărilor economice și politice
care mai bine și mal cu temei poa-
te fl și trebuie rezolvată problema
unității a zeci de milioane de oameni
ai muncii.
Oamenii muncii au răspuns de
multe ori prin acțiuni unite uneltiri-
lor dușmanilor lor. In anii ce s-au
scurs de la cel de al treilea Congres
Mondial al Sindicatelor, numărul
membrilor de sindicate a crescut, in
Asia sau Orientul Mijlociu, în Ameri-
ca Latină ca și in Africa, unde în
urmă cu numai cîțiva ani miș-
carea sindicală era slabă sau chiar
inexistentă s-au făcut progrese ra-
pide. Lupta unitară a dus la des-
fășurarea unor puternice greve re-
vendicative în mai toate țările capi-
taliste. In Germania Occidentală, nu-
mărul zilelor de grevă în anul 1956
a atins cifra de 4 milioane, iar în
Anglia, în primele 4 luni ale acestui
an numărul zilelor de grevă s a ri-
dicat pînă 1a cifra de 6 milioane.
Greve puternice s-au desfășurat și în
Chile, Italia, Brazilia, Nigeria, Ca-
nada și alte țări.
De la tribuna instalată Ia Kon-
gress Halle se face auzit cuvîntul
oamenilor muncii de pretutindeni.
Fiecare congresist a căutat să aducă
o contribuție cit mai valoroasă la
dezbateri, prezentind problemele cele
mai actuale din țara respectivă. Din
cuvîntul tuturora a răzbătut aceeași
convingere fermă asupra necesității
creării unei puternice și indestructi-
bile unități a oamenilor muncii de
pretutindeni.
Poșta a adus pe adresa Congresu-
lui Mondial al Sindicatelor noian de
mesaje de solidaritate. Adesea cu-
vîntul delegatilor este întrerupt
pentru citirea unui nou salut so-
sit din cine știe ce colț al lumii, in
mesaje.
Asemenea oamenilor muncii
întregul glob, poporul nostru
citor își exprimă atașamentul
cauza păcii, unitatea cu toți
luptă pentru pace, pentru
ță mal bună. In numeroasele între-
prinderi și instituții din țara noastră
— Ia Constanța, la Roman, unde se
construiește marele laminor, pe șan.
fierul Hidrocentralei de la Bicaz, in
Valea Jiului, la exploatarea carbo-
niferă Petrila — s-au ținut adunări
însuflețite în care muncitorii au ară-
tat că se alătură cu toată hotărîrea
luptei pentru unitatea oamenilor
muncii din toată lumea.
Și cadrele didactice din țara noas-
tră sînt alături de năzuințele oame-
nilor muncii de pretutindeni. învăță-
torii șl profesorii noștri întăresc me-
reu legăturile lor cu cadrele didactice
din întreaga lume, sprijină lupta pe-
dagogilor din țările capitaliste pen-
tru un învățămint progresist, pentru
drepturi democratice.
Cel de al patrulea Congres Mon-
dial al Sindicatelor de la Leipzig se
înscrie ca o pagină nouă și deose-
bită a luptei oamenilor muncii din
întreaga lume pe drumul solidarității
și unității în lupta pentru revendică-
rile lor comune, idee care trăiește
puternic în conștiința maselor munci-
toare, fiind chezășia triumfului fău-
ririi unei indestructibile unități între
toți cei ce muncesc, pentru făurirea
unui front puternic de luptă împotri-
va dușmanilor vieții și fericirii u-
mane.
țiul sistemului nostru solar
Omenirea nu va ramine veșnic pe pămînt ci, în goana după lumină și spațiu, va
pătrunde mai întîi cu timiditate peste gra nițele atmosferei, iar apoi va cuceri tot spa-
Zlua de 4 octombrie 1957, cind tn Uniunea Sovietic! a fost efectuată cu aucces
lansarea primului satelit artificial al p!mintulul, a Intrat tn Istoria mondiali ca
o dată remarcabilă. A Început o etapă nouă tn dezvoltarea științei șl a tehnicii,
o epocă nouă tn dezvoltarea cunoștințelor omului despre pămînt șl spațiul cosmic.
Omenirea a pășit pe pragul cuceririi spațiului cosmic, al călătoriilor Interplanetare.
Vestea despre lansarea primului satelit artificial al pămîntului in Uniunea So-
vietică a umplut dc bucurie inimile a milioane de oameni de pe Întreg globul pămtn-
tesc. Această remarcabilă victorie a științei șt tehnicii sovietice, pe lingă faptul
că a însemnat un pas gigantic pe care l-a realizat omul in cunoașterea șl folosirea le-
perlorltatea științei sovietice față de știința celor mal avansate state capitaliste. Satelitul
artificial este rezultatul realizărilor strălucite obținute de știința sovietică tn cele mal
variate domenii In cel 40 de ani de la Marea Revoluție Socialistă din Octombrie. Lansa-
rea satelitului artificial s-a putut realiza numai datorită rezolvării cu succes a unor
probleme extrem de complexe In domeniul matematicii, al fizicii, al chimiei, al dinamicii
rachetelor, al radiotehnlcll, al automatizării șl telemecanlcil. In timp ce Statele Unite
Poporul german și-a sărbătorit
la 6 octombrie cea de a 8-a
aniversare a proclamării Re-
cincilea loc din Europa ca nivel al
producției industriale. In urma ridi-
cării sistematice a salarizării și a
reducerii în repetate rinduri a pre-
țurilor, bunăstarea oamenilor mun-
cii a crescut simțitor în anii puterii
populare. Din anul 1950 pînă in
i9o6 venitul național a crescut cu
66,4 la sută.
Guvernul Republicii Democrate
Germane și-a pus ca primă sarcina
reiacerea unității țării, crearea unei
Germanii pașnice și democratice.
Pentru atingerea acestui inalt țel
poporul german și-a închinat toate
eforturile.
In același spirit al păcii, ai prie-
teniei și unității popoarelor, al dra-
gostei iață de patria socialistă este
educată și tînăra generație a Ger-
maniei democrate. Activiștii și pe-
dagogii din domeniul invățăminiu-
lui public, al căror număr întrece in
R.D.G. 77.000, se bazează in munca
lor noștri în domeniul pedagogiei,
— scrie ziarul „Neues Deutschland",
— stă sarcina imediată de a studia
în amănunțime pedagogia sovietica
și moștenirea pedagogica 4 mișcării
revoluționare muncitorești, pentru a
elabora pe această bază scopurile și
conținutul educației socialiste în
R.D.G."
Pedagogii germani folosesc bogata
moștenire a clasicilor pedagogiei
universale Pestalozzi, Komenski,
precum și lucrările eminentului pe-
dagog german Diesterweg, al cărui
nume figurează pe medaliile ^:e re-
compensează pe cei mai buni peda-
gogi din R.D.G.
Cadrele didactice din Germania
democrată consideră că principala
lor sarcină este stabilirea unei legă-
turi organice între predare și viață.
In R.D.G., legătura dintre întreprin-
deri și școli este foarte răspîndită.
Muncitorii fruntași participă Ia
munca școlii, asistă la lecții, îi fa-
miliarizează pe copii cu producția,
trezindu-le interesul și dragostea
pentru muncă. In toate marile între-
prinderi din R.D.G. s-au creat școli
profesionale in care elevii, după ter-
minarea învățămlntului obligatoriu
de 8 ani, pot obține o bună califi-
care,
O sarcină importantă a învăță,
mlntului public din Germania de-
mocrată este astăzi trecerea trep-
tată la învățămintul obligatoriu de
10 ani. S-au și făcut o serie de pași
în această privință. încă din anul
școlar trecut în multe școli de 8 ani
au fost introduse clasele a IX-a și
a X-a.
Rețeaua școlară din R.D.G. crește
din an in an. Astăzi există in țară
peste 11.000 de școli in care învață
aproape 2.000.000 de copii. In anul
1956 statul a alocat pentru învăță-
mint 60.000.000 de mărci, sumă care
a permis să se asigure pentru ins-
tituțiile de învățămînt materialul
didactic și utilajul necesar, precum
și să se ridice simțitor salariile ca-
drelor didactice.
Succesele Germaniei democrate în
domeniul economiei și culturii arată
că oamenii muncii germani, alegind
singura cale justă de dezvoltare,
cea socialistă, au găsit calea care
poate asigura poporului înflorirea
într-un stat liber și democrat, în in-
teresui națiunii germane, în intere-
sul păcii și securității tuturor
popoarelor Europei.
ZIARELE
SCRIU:
8000 metri
pe secundă
atelitul artificial nu este înzes-
trat cu nici un motor și nici un
fel de combustibil. In mișcarea
sa în jurul pămîntului el se su-
pune doar acelorași legi după care se
mișcă și corpurile cerești adevărate.
Este un fapt stabilit în fizică că un
corp aruncat poate să nu cadă pe pă-
mînt, ci să se rotească în Jurul pămln-
tului, să devină un satelit artificial al
iui, dacă, este lansat cu o astfel de
viteză îneît forța centrifugă produsă
de către mișcarea circulară să fie c-
gală cu greutatea corpului. Un cal-
cul destul de simplu ne arată că pen-
tru a ajunge la aceasta este necesar
să se imprime corpului lansat o vite-
ză orizontală de circa 8 (7.9) km pe
secundă
Aceasta . nu s-a putut realiza timp
de secole tocmai pentru că oamenii nu
dispuneau de mijloace tehnice care
să-j Imprime corpului aruncat o vite-
ză orizontală de 8 km pe secundă si.
totodată, să-1 ridice la o înălțime des-
tul de mare pentru a se evita rezis-
tența atmosferei. Aceste două sarcini
— viteza de 8 km pe secundă și ridi-
carea la o înălțime mare — au fost
rezolvate cu succes de către savanțil
șl tehnicienii sovietici cu aiutorul unei
rachete-purtătoare. Este de remarcat
faptul că încă la începutul secolului
colo de atmosferă. Țiolkovski a solu-
ționat o serie de probleme dificile, e-
sențiale, ale zborului interplanetar și
a arătat că un prim pas în această
direcție îl constituie lansarea unor sa-
teliți artificiali
Lansarea satelitului artlclal a con-
stituit o operație extrem de dificilă.
Alături de o înaltă perfecțiune teh-
nică a fost necesar un sistem deose-
bit de precis de conducere automată
a rachetei pentru a se asigura lan-
sarea rachetei pe orbită.
Satelitul de formă sferică a fost a-
șezat în partea frontală a rachetei-
purtătoare și acoperit cu un con pro-
tector. Decolarea rachetei cu satelitul
s-a făcut vertical, însă treptat, axa
rachetei a început să devieze de la
verticală. La o înălțime de ctteva sute
Prin lansarea primului satelit
artificial tn jurul pămîntului, oa-
menii de știință sovietici au des-
chis omenirii calea spre călăto-
riile interplanetare. In aceasta constă,
fără îndoială, importanța istorică a
acestei minunate realizări a științei și
tehnicii sovietice. Primul satelit artifi-
cial, ca și cei care vor fi lansați In
viitor, au o însemnătate deosebită pen-
tru dezvoltarea științei, întrucît ei con-
stituie un instrument extrem de efica-
ce pentru studierea planetei noastre
și a universului. Cercetările care se
vor efectua cu ajutorul sateliților arti-
ficiali asupra straturilor superioare ale
* atmosferei vor aduce multă lumină tn-
tr-o serie de probleme de mare im-
portanță teoretică și practică, lată
cîteva dintre' aceste probleme.
Forța principală
mișcarea
este fort
al Universității din Londra, el
Education
de nimbul unor propovăduitori
Alrica. Compania de cacao ne
privire
finutu-
această
aed s-ar alcătui o hartă a lumii cu
la dezvoltarea culturală a maselor,
rile Africii ar trebui socotite fl în
cum
of
are
de bază
exemple
sînt au-
ai cul-
oferă în
privință zone de pustiu. Putinele oaze în
care a început să licărească cultura sînt rare și
de formafie foarte recentă.
Fără îndoială că un studiu cu privire la cau-
zele stării de înapoiere culturală a regiunilor
tropicale ale Africii și care să descifreze dru-
mul de viitor a] locuitorilor acestor regiuni nu
poate decît să slîrnească un legitim și larg inte-
res. Iar cînd un asemenea studiu poartă sem-
nătura unui specialist care a aprofundat ani de
zile problemele specifice instruirii populației din
orînduirea colectivităților: tendinjele Africii) al
prof. Lionel Elvin aduce însă puține răspunsuri
la întrebările de bază care se nasc în legătură
cu actuala stare de înapoiere culturală a regiuni-
lor tropicale ale Africii și clarifică foarte puțin
din fondul problemei.
Studiul prof. Lionel Elvin, apărut recent la
Londra, este — așa cum mărturisește autorul său
— rezultatul cercetărilor întreprinse intr-o serie
de țari ale Africii centrale și occidentale : Libe-
ria, Uganda, teritoriul sub tutelă Ruanda-Urundi,
Coasta de Aur și Coasta de Fildeș. In cadrul
acestui studiu, prof. Lionel Elvin zugrăvește în
lui catastrofal de scăzut al învățămlntului și cul-
turii sînt :
1. Ostilitatea cu care anumiți șefi locali — și
aci profesorul Universității din Londra se lan-
sează într-o dizertație asupra semnificațiilor pu-
terii acestor șefi locali — primesc și aplică ho-
tărî rile puterii centrale și
lui pare că vrea să ne spună mai multe. „Am
observat, scrie prof. Elvin, că toată această stare
de lucruri este vestigiul unui trecut recent... cînd
lucrurile nu erau chiar atît de clare'...
Gala să pronunțe o sentință, fraza profesorului
Universității din Londra s-a oprit la mijloc. De
aci în colo, ferindu-se cu o teamă parcă supersti-
țioasă de a pronunța numele colonialismului,
studiul profesorului Elvin se pierde în contra-
dicții. Nu numai că în studiu nu se denunță o
singură clipă asuprirea de veacuri la care a fost
cooperare cu alți factori pe linia educării și cul-
turalizării maselor. In anul acela recolta de cacao
care joacă un rol de frunte în economia Africii
occidentale, era amenințată de o maladie gravă
— „Swollen shoot“. Împotriva paraziților care
invadau plantele trebuiau mobilizate toate for-
țele pentru a desfășura o largă acțiune de pul-
verizare. S-a apelat la sprijinul Institutului pe-
dagogic al Colegiului universitar... Și cadrele,
studenții Institutului pedagogic au început să co-
linde satele „educînd“ locuitorii, adică învățîn-
du-i cum să salveze plantațiile Companiei de
cacao de la distrugere.
Asta numește profesorul de pedagogie de la
Universitatea din Londra un exemplu remarcabil
de colaborare în domeniul educării și culturali-
zării maselor I
Vorbind despre cauzele progresului lent al ac-
țiunii de alfabetizare în țările Africii centrale și
occidentale, profesorul Elvin este silit să recu-
noască în studiul său că opera de alfabetizare nu
poate ii ruptă de celelalte acțiuni. „S-a insistai
deseori — spune el — asupra erorii pe care ris-
căm s-o comitem nedînd importanță decît alfabe-
tizării sau incepînd în primul rînd cu aceasta.
Dar să nu mergem prea departe..."
Păcat! Poale că mergînd mai departe — nu
lumai în această problemă, ci și în celelalte
probleme de bază asupra cărora încearcă să
facă lumină în studiul său — prof. Lionel Elvin
ne-ar ii putut furniza date pentru o imagine reală
a stării actuale de lucruri în domeniul
culturii în Africa centrală și occidentală. Rela-
tînd doar jumătate de adevăr, studiul apare ca
o sterilă încercare de a împăca contradicții de
neîmpăcat, de a tăinui realități care nu pot fi
tăinuite.
Totuși, forma pămîntului, distri-
buția diferitelor substanțe în interio-
rul lui, densitatea acrului în straturile
superioare ale atmosferei influențează
și ele asupra traiectoriei satelitului ar-
tificial și asupra duratei sale de rota-
ție în Jurul pămîntului. De aceea, de-
tcrminînd exact orbita satelitului arti-
ficial în diferite perioade ale mișcărlf
sale, se pot stabili, pe baza acestona,
date geodezice 'noi și interesante. Se
știe că după mișcarea sateliților ..ade-
vărați" ai unei planete astronomii pot
determina forma planetelor. Astrono-
mul sovietid K. L. Baev, studiind miș-
carea unui satelit al lui Jupiter, a
determinat cu multă exactitate dife-
rența dintre raza ecuatorială șl raza
polară a acestei planete. Turtirea pă-
mîntului (cîtul dintre diferența razei
ecuatoriale șl raza polară, și raza e-
cuatorială. egal cu 1/298) a fost de-
terminată, printre alte metode, șl prin
studiul mișcării Lunii. Studiind si
mișcarea satelitului artificial al pă-
mîntului. astronomii vor putea veri-
fica și. preciza mărimea turtirii pă-
mîntului, vor putea stabili si mal e-
xact forma pămîntului Aceasta va fi
de un rea 1 folos la întocmirea unor
hărți geografice exacte.
Un fenomen deosebit de interesant
care preocupă pe oamenii de
știință tl constituie oscilațiile
polului magnetic al pămîntului.
S-a stabilit că „variațiile Scurte" pro-
vocate prin deplasarea polului magne-
tic al pămintului în timpul unei zile
solare se datoresc existenței în stra-
riațiile magnetice. Acest studiu pre-
zintă cu atît mai mult interes cu cît
el va ajuta la explicarea altor feno-
mene fizice care se petrec tn straturile
superioare ale atmosferei, ca aurorele
boreale, variațiunile razelor cosmice,
propagarea undelor radioelectrice etc.
tarea funcționări! motorului ra-
chetei, conul protector a fost azvîr-
llt și satelitul a început să se miște
independent. In momentul de față și
racheta-purtătoare șl conul se mișcă
în Jurul pămîntului la o distantă de
circa 1000 de km de satelitul ar-
tificial. Trebuie remarcat că și di-
recția mișcării poate hotărî reușita
lansării satelitului artificial, întrucît
nu orice orbită circulară este ,.sta-
e baza cercetărilor efectuate pini
acum cu aiutorul rachetelor s-a
stabilit că .la o înălțime de circa
500 de km densitatea aerului
scade de ctteva milioane de ori. In
momentul de față nu este bine deter-
minată insă densitatea păturilor mai
înalte ale atmosferei — la 800—1000 de
km, — care constituie granița dintre
păturile dense ale atmosferei și spa-
țiul cosm’c. Cu ajutorul sateliților ar-
tificiali se vor putea obține date și
In această direcție. In adevăr, deși
extrem de rarefiat la aceste înălțimi,
aerul opune totuși rezistență satelitu-
lui tn mișcarea sa. Moleculele de aer,
ciocnindu-se de suprafața satelitului
(ca șl praful meteoric) ti schimbă trep-
tat orbita, șl viteză. Urmărind de pe
pămînt viteza de mișcare a satelitu-
lui tn diferite momente, stabilind în
diferite perioade forma orbitei sale,
specialiștii vor putea trage concluzii
interesante tocmai asupra densității
aerului, ca și asupra altor factori care
determină aceste schimbări. Numai pe
baza observațiilor efectuate tn cele
cîteva zile de la lansarea 'satelitului
s-a șl putut trage concluzia că den-
sitatea aerului ca și temperatura lui
la înălțimea de peste 500 de kilometri
sînt mult mai scăzute decit se bă-
nuia pînă tcum. In aceste condiții
satelitul poate „zbura" o perioadă
foarte îndelungată.
Un studiu mai amănunțit se va
putea realiza cu ajutorul sateli-
ților artificiali și asupra meteo-
riților și mfcroineteoritilor care
pătrund în cantităti uriașe în stratu-
rile superioare ale atmosferei oămîn-
tulul. După cum se știe, noi sîntem
apărați pe pămînt de loviturile meteo-
riților de către stratul dens de aer
care înconjoară	pămîntu). Pentru
construirea viitorilor satelit! ar-
tificiali oa șl	pentru viitoarele
zboruri Interplanetare este însă deose-
bit de important a se cunoaște cît de
puternice pot fi ciocnirile cu meteori-
ții. Cercetările întreprinse tn această
direție de cîțiva anj cu ajutorul ra-
chetelor la înălțimi pînă la 200 de km
au arătat că pe fiecare metru patrat
u ajutorul sateliților artificiali
se lărgesc nespus de mult posi-
bilitățile oamenilor de știință în
studierea șl lămurirea a nume,
roase fenomene ce se petrec la înălțimi
de 800—1000 de km și care se răsfrîng
și în straturile Inferioare ale atmos-
ferei. Deși acolo aerul este extrem de
rarefiat, fenomenele care se petrec In
aceste straturi au Influență mare a-
supra organismelor, asupra unor feno-
mene oare se petrec oe pămînt. ca
formarea clclouilor ți anticiclonilor,
variația nivelului apelor în mări și o-
ceane etc.
Se știe că prin atmosferă pot pătrun-
de numai faze de lumină cu lungime
de undă de- la 0,29 microni pînă la
0,76 microni. Razele ultraviolete cu o
lungime de undă mal mică decît 0,29
microni, ca și unele raze infraroșii nu
pot însă trece prin straturile dense ale
atmosferei. Razele ultraviolete sînt
reținute în bună parte de stratul de
ozon din atmosferă situat la 20—30
km deasupra pămîntului (ceea ce este
desigur util dezvoltării vieții pe pă-
mînt, dat fiind că ele sînt .dăunătoa-
re) iar unele raze Infraroșii stnt re-
ținute de vapori de apă din atmos-
feră. Cu ajutorul unor aparate specia-
le, Instalate în satelitul artificial, se
vor putea studiamaf bine-razele ultra-
violete șl infraroșii tnalnte de a pă-
trunde în straturile dense ale atmosfe-
rei. în forma lor „pură", neschimbată.
Studiul întreprins pînă acum de pe
vîrful unor munți sau cu ajutorul ba-
loarielor șl rachetelor a dus le deter-
minarea unor date importante și cu
privire la componența razelor cosmi-
ce. Aceste date sînt însă Insuficiente.
Cu ajutpful sateliților artificiali oa-
menii de știință von.cunoaște și mai
bine coșiponențe razelor cosmice pe
■aproapt ffitreg globul pămîntesc. Se
va pute„ stabili locul unde se formea-
ză razele cosmice.
Cu ajutorul sateliților artificiali oa-
menii de știință vor putea de aseme-
nea explica rolul pe care-1 au razele
ultraviolete șl alte raze emise de
Soare asupra formării lonosferel. vor
putea face cercetări asupra fizicii lo-
nosferei, asupra structurii ei chimice.
lansat în planul unei paralele atunci
fie că el trece pe o traiectorie dintr-un
plan „stabil", fie că se prăbușește pe
pămînt. De aceea, cu toată viteza
colosală a rachetei este necesară o
precizie deosebită nu numai în ceea
ce privește viteza finală, dar șl în
stabilirea direcției mișcării. Chiar și
deviația cu un grad la lansare are
drept rezultat faptul că satelitul nu se
va deplasa pe orbita sa. Reușita
lansării satelitului artificial tn Uniu-
nea Sovietică ne dovedește cît de exac.
te au fost calculele, aparatele care au
dirijat această operație atît de compli-
cată. Orbita satelitului artificial ere
forma eliptică cu unul din focare în
centrul pămîntului. înălțimea ma-
ximă la care ajunge satelitul este de
1000 de kilometri.
Savanțil sovietici au ales un unghi
de Înclinație de 65 de grade a orbitei
satelitului față de planul ecuatorului,
spre deosebire de proiectul american
care prevede lansarea satelitului pe
direcția ecuatorului. Această variantă
la care s-au oprit savanțil sovietici,
deși este legată de o serie de difi-
cultăți îu ceea ce privește lansarea,
are avanta;ul că înlătură unele com-
plițațli ce s-ar putea Ivi mai ttrziu și
totodată asigură mișcarea satelitului
deasupra hituroi continentelor, ceea
ce este deosebit de Interesant șl util
pentru urmărirea și studierea mișcării
sale.
Satelitul lansat în Uniunea Sovietică
are diametrul de 58 centimetri și greu-
tatea de 83,6 kg, adică de ceste opt
ori mai greu decît satelitul care se
proiectează în America. El este în-
zestrat cu o aparatură perfectă cart-i
dă posibilitatea să fie urmărit de ui
cerc larg de observatori și totodată
asigură culegerea unor date însem-
nate științifice.
Satelitul artificial va continua să se
rotească în Jurul pămîntului timp în-
delungat. Aceasta o confirmă observa-
țiile asupra vitezei lui de deplasare
care, deocamdată, suferă schimbări
extrem de neînsemnate. Nu se poate
deocamdată aprecia exact cît va
dura existenta sa. întrucît știin-
ța nu dispune încă de date
precise asupra densității aerului și
densității prafului meteoric la înălți-
mea la care se rotește satelitul. Din
cauza ciocnirii cu moleculele de aer
। Ceea oe părea fantastic ieri, a deve-
, nit acum realitate. Universul s-a
îmbogățit cu uu nou corp ceresc, iu
Uniunea Sovietică vor mai fi lansați,
în cursul Anului Geofizic Internațional,
și alțl sateliți mal grei și mai mari,
'în vederea realizării unui vast pro-
gram de cercetări științifice.
și cu praful meteoric viteza lui va sca-
de treptat, forța centrifugă se va