CE SPUN EXAMENELE organ al Ministerului Invățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invă{ămînt și Cultură ANUL IX, Nr. 437 Vineri 27 septembrie 1957 4 PAGINI 25 BANI PEDAGOGUL țCOLXRIZAREA problemă actuală cuprinși tn școală1 aceasta una din lozincile sub semnul că* Tov. Vasile >hi. părere că absentarea a 51 I COMPLETAREA STUDIILOR MEDII Șl SUPERIOARE DE CĂTRE pe SALARIAT! Muncitorilor din Invățămint și Cultură mal al Plenarei C.C. al S.M.I.C. vor fi următoarele pro- al la dezvoltarea sectorului al agriculturii din comu- cuprinde acum 5 tntovă- este în general saiisfăcă- există și clase care mal au este căreia stnt ne-o tn un el de să prima zi de școală nu bun început. Sîntem de — dar ne îngăduim să-1 tnainte socialist nă. care rășiri. că de la sine, plecîndu-se in fata tivelor „obiective" și încercînd să tifice cu ajutorul lor lipsurile. E drept, asemenea pedagog1 din ce în ce mai putini. Aceasta Și de care pot sarcinilor 7 ani din frecvența toare, dar ceasta se datorește, fără și muncii nu pe deplin toare a profesorilor, dar condiții de ordin general. mo' jus- au frecventat abia 121. Bădicioiu, directorul șco ce n-a luat măsuri la timp, tn loc se Jeluiască acum ? de cele Co- re- pro- s-a al S-a ALEXANDRU IORDACHE directorul școlii medii nr. 17 București căminul cultural și la stația de ra- dioficare a comunei: conferințe — Analiza activității — Planul de măsuri S.M.I.C. social-culturale a sindicatului. pentru convocarea celui de al IV-lea Congres îndoială, satisfăcă- și unor este de de elevi constituie acord cu întrebăm Cu atît mal condamnabilă este ne- glijența unor pedagogi care subapre- ciază această problemă. lăsînd ca sarcinile școlarizării să se înfăptulas. de i a- să lu- etc. de școlile In care anul vădit lipsuri în munca de școlarizare. cupat secția de învățămint și cultură trecut s-au Prezidiul a hotărît, tn continuarea ședinței, să convoace Plenara C.C. S.M.I.C. pentru ziua de 7 octom brie orele 9. teme agrare, simpozioane, seri de lectură în colectiv, programe ar- tistice Așa că, învățătorii șl profesorii sini îndreptățiți să crea- dă că vor contribui șl de acum Plenara C.C. al S.M.I.C. va avea loc la clubul muncitorilor din Invă- tămlnt din Bulevardul 6 Martie nr 32. merg în general bine există scăpări dăuna bunei îndepliniri a școlarizării. La școala de comuna Brănești, de pildă, La ordinea de zi a bleme: I I Proletari din toate țările, uniți-va! organizațiile de tineret Cu scris îngrijit au șî fost um- plute primele foi din caiete. Au fost învățate cu seriozi- tate primele lecții. In cele două săptămîni de școală care s-au încheiat s-a desfășurat în școli o muncă vie care a dovedit hotărîrea pedagogilor și a elevilor de a duce mai departe succesele anului trecut, de a înscrie noi și mai însemnate realizări In anul acesta. Pentru îndeplinirea cu^ succes a sarcinilor trasate de Hotărîrea parti- dului și guvernului cu privire la Îm- bunătățirea învățămîntului de cultură generală, trebuie înlăturate neajunsu- rile care frtnează încă activitatea de instruire și educare a tineretului. A- ceasta cere să fie îndreptată perma- nent atenția asupra sarcinilor mari, generale ale școlii — cît șl apleca- rea atentă asupra amănuntelor, a- supra problemelor mărunte în apa- rență pe care le ridică activitatea școlară de fiecare zi. Este vorba de o muncă ce nu admite șablonul, ru- tina, pentru că se exercită asupra u-> nul material viu, cel mai sensibil din- tre toate — asupra copiilor care cer să le cunoști, fiecăruia, înclinațiile, interesele, să ții seama de ele. Este vorba, așadar, de o muncă vastă și complexă, atentă și plină de grijă. Dar pedagogii nu se află singuri în fața acestei munei. Au alături ajutoare destoinice — organizațiile de tineret, care reprezintă în școală o mare forță, capabilă să exercita o influentă dintre cele mai însem- nate asupra masei elevilor. A folosi pe deplin ajutorul pe care-I pot-pri- mi din partea organizației U^.M. sau de pionieri, a-i ajuta, la rîn- dul lor, pe utemiști și pionieri să desfășoare o activitate vie și teresantă, atractivă — iată una cele mai însemnate sarcini ale dagogilor. Munca din anii trecuți ne-a vedit că acolo unde a existat o in- din pe- do- co- laborare just înțeleasă între școală și organizația de tineret, unde acti- vitatea acesteia n-a fost desprinsă de cea școlară, s-au obținut rezul- tate dintre cele mai bune. Au exis- tat însă și mai există și acum pe- dagogi care vorbesc așa: ,,De a- ceasta se ocupă U.T.M.-U1; pe noi, profesorii, nu ne interesează", sau utemiști care spun: „Aceasta este doar treaba dirigintelui, noi, biroul organizației U.T.M., nu răspundem de această problemă". Această ati- tudine nu este numai greșită, ci chiar dăunătoare muncii de învăță- tură și educării comuniste a elevi- lor. Școala șl organizațiile de tineret din școală au unul și acelaș țel: să crească omul de mîlne, viitorul ^iiiHiimiiiiiiiiiiiniimiimmiuiwiiiiimiM^ Zilele .începutului ■ 1 g | E 8 i ■ ■ /ntr-una din diminețile acestei săptămtni am trecut dincolo de hotarele orașului Bucu- rești, spre Buftea, centrul unul mare raion al regiunii care poartă același nume ca șl capitala patriei noastre. Mai fusesem acum ctțiva ani la școala din comună, așa că nu mi-a fost greu s-o regăsesc tn același loc, la mlflocul unei străzi largi, umbrită de castani bătrtni. — Cu tovarășul director, vă rogi — am solicitat-o pe secretară. — Tovarășul director e la școa- la cealaltă — mi-a răspuns. — O nouă școală tn comună 2 — Nu, să vedeți, e tot școala noastră, dar... Șl am aflat tn continuare că școala medie mixtă din comuna Buftea și-a deschis tn acest an porțile sub semnul unei mari bucu rit, atit pentru profesori cit șl pen- tru elevi: școlii l s-au dat tn folo- sință încă 5 săli de clasă — între- gul parter al fostului liceu inter- nat din comună. Era necesar. An de an, numărul copiilor a crescut, în anul trecut: 500 de elevi; tn acest an școlar: 732 de elevi. Dar. pentru că am vorbit de un al doilea local, de sporirea numă- rului de clase șl de elevi, s-ar putea crea impresia că acestea ar stlnlenl activitatea școlii tn pri- mele zile ale anului școlar. Vizita noastră la școală, tn cea de a 9-a zi de la începerea cursurilor, nu ne-a prilejuit tnsă o asemenea con- statare. Dimpotrivă. Clasele erau tn plină activitate. Frecventa: sută la sută, iar tova- rășul Alexandru Ctslariu. directo- rul școlii, ne vorbește cu însufle- țire despre munca neostenită a ca- drelor didactice, care se străduiesc să păstreze acest procent prin strlngerea legăturilor dintre școală șl familie. Cooperativa i a aprovi- zionat pe elevi cu manualele și re- chizitele necesare. Materialul di- dactic a fost pregătit și revizuit ■ LkiiiniimiiiiiHiiiniuiiiiiiimiiiiiniii cetățean înzestrat cu o temeinică pregătire teoretică și practică și cu cele mai nobile însușiri omenești. Tocmai de aceea ele trebuie să lucre- ze mină în mînă, să se sprijine reci- proc. Iar răspunderea cea mal mare, rolul prim în acordarea aces- tui sprijin le revine, fără îndoială, pedagogilor — deoarece ei sînt oa- meni maturi, cu pregătirea de spe- pizlitzta necesară, deoarece ei sînt cialita te factorul instruire In ce în acest conducător în munca de și educare a tineretului, directii se simte mai ales, an școlar, necesitatea aju- torulul pe care sînt chemați să-l dea pedagogii organizațiilor de ti- neret ? Fără îndoială, în direcția acțiunilor noi, a măsurilor introdu- se de curînd în munca acestor or- ganizații în vederea întăririi con- tinue a contribuției lor la munca de educare comunistă a tineretului. Printre acestea, un loc dintre cele mal însemnate îl ocupă măsura ini- țiată de C.C. al U.T.M. pentru in- troducerea învățămîntului politic în rîndurile utemiștilor din școli. Experiența anilor școlari trecuți a arătat că informările politice or- ganizate pentru elevi nu au dat re- zultate satisfăcătoare. De multe ori acestea aveau un caracter formal, didacticist, cu teme rupte de acti- vitatea și preocupările elevilor. Faptul că informările politice nu erau urmate de discuții făcea de a- semenea ca participarea elevilor la ele să fie slabă, pasivă. Pentru înlăturarea acestor lipsuri, pentru a da muncii de educare i- deologică a tineretului din școli un caracter activ și convingător, C.C. al U.T.M. a hotărît ca, începînd din acest an școlar, să se organi- zeze învățămîntul politic, în cadrul căruia să se studieze problemele de bază ale Statutului U.T.M. De ase- menea, se vor ține odată sau de două ori pe trimestru, conferințe ur- mate de discuții care să-i intereseze și să-i atragă pe elevi. S-ar putea ca, așa cum am spus mai sus, unii pedagogi să considere că desfășurarea invățămîntului po- litic este treaba exclusivă a orga- nizației U.T.M. și că, deci, lor nu le revine nici un rol în această pri- vință. Așa să fie oare ? Fără îndo- ială că nu. A-i sprijini pe utemiști în alegerea și procurarea materia- lului bibliografic, a-i sfătui cu ce material didactic (fotografii, albu- me, diafilme etc.) să îmbogățească expunerile este o datorie a pedagogi- lor. $1 tot ei, tn primul rînd, sînt chemati să sprijine aplicarea de (Continuare tn pag. 3-a). pentru buna desfășurare a lecții- lor. în cancelaria școlii tl găsim pe iov. Ion lonescu. profesor de mate- matică. — Ce vă propuneți pentru noul an școlar, tovarășe profesor ? Primim răspunsul: — întll de toate, aș dori ca tn anul acesta să nu am nici un corigent. Printre elevii noștri stnt mulți copii ai tn- tovărășiților din comună, așa că buna lor pregătire pentru munca tn agricultură este o datorie frunte. Șl eu pot contribui la ceastă pregătire, tnvățlndu-i socotească bine, să efectueze crări de măsurare a terenului । întructt predau șl fizica voi căuta să dau elevilor mei posibilitatea de a-și însuși di mal bine deprin- deri de muncă practică și voi lega cursurile mele de specificul raio- nului în care se găsește școala, în- deplinind una din marile cerințe ale invățămîntului de cultură ge- nerală : polltehnizarea. Dar dorință de a porni chiar de la începutul anului școlar pe dru- mul unei munci susținute aparține nu numai tovarășului fon lonescu, ci și celorlalți învățători și profe- sori al școlii. Paraschiva Toma, profesoară de științe naturale, Va- sile Roșea, profesor de limba ro- mînă, Mihai Ion sau Eufrosina Țurcanu — toți sînt încadrați In „linia întîi" a bătăliei pentru suc- cese tn munca instructiv-educativă. l-a școala din Buftea nu sînt ui- tate nici problemele gospodărești. Dimpotrivă, acestea constitue we. ocupări de seamă. A fost procwat combustibilul pentru perioada în- tregului an școlar. Internatului școlii l s-au asigurat toate condi- țiile necesare. De pe lotul școlar s-au recoltat de către elevi, în tim. pul liber și chiar în aceste zile, mari cantități de ceapă, varză, car- tofi. porumb Elevii scolii dau o mină de ajutor fabricii de conser. HinînnnnnnnanonnHnnHnninînntnniniininxnmmnnnnntnnniiininiriinTninnînnnînnnmnnînnnimmnniiu Se știe că, tntr-un trecut nu toc- mai îndepărtat, rămtneau In a- lara școlii, în fiecare an, un număr apreciabil de copil. Așa stă- teau lucrurile pe vremea cînd învă- țămtntul era obligator numai pe hîr- iie. A trecut puțin timp de atunci — șl iată că astăzi tnvățămîntu! general 1n școala elementară a devenit o re- alitate. Și nu e de mirare că este așa șl că acest lucru s-a săvfrșit într-un timp atît de scurt. O țară care cons- truiește socialismul este, prin însuși acest fapt, o țară a unei înalte cul- turi, tn care toți cetățenii — începînd de la cel mai mic și pînă la cel mai vfrstnic — învață. „Toți copiii de vîrstă școlară să fie își încep munca, toamnă după toam- nă, învățătorii și profesorii din țara noastră. Șl ei nu-șl precupețesc stră- daniile pentru a o înfăptui In reali- tate, pentru a asigura cuprinderea în școli a tuturor copiilor și frecventarea regulată a cursurilor. vt din comună la scoaterea fasolei din teci; In schimb, fabrica furni- zează școlii conserve de tot felul. După cum se vede, un ajutor reci- proc folositor ambelor părți. Am greși tnsă dacă am spune că pedagogii din Buftea se opresc numai la sarcinile lor din școală. Activitatea cultural-politică se îm- pletește cu munca de instruire și educare a elevilor. Așa au muncit tn anul trecut, așa și-au propus să muncească și tn anul acesta. S-au întocmit planurile de activitate la Greutăți ? Da, firește, sînt și greutăți. Dintre acestea dorim ca una să fie adusă pe această cale la cunoștința forurilor în drept, pentru a se lua măsurile necesare, lată care este „baiul", după cum spune tovarășul director : interna- tul se aproviziona cu ulei, zahăr și paste făinoase de la cooperativa din comună. Nu știm cine tnsă a dispus ca școala să ridice produse- le tocmai din comuna Răcarl. la 30 km. depărtare de Buftea. 30 km. la dus, 30 la înapoiere, tn total 60 de km. cu căruța, ceea ce consti- tuie fără îndoială o nroblemă difi- cilă pentru aprovizionarea inter- natului. ...Primele zile de scoală nu se vor deosebi la școala din comuna Buf- tea de celelalte zile care vor ur- ma. Pentru că. de la început, ca- drele didactice au în față sarcina principală a întregului an școlar : pregătirea temeinică a elevilor lor. ANDREI VALENTIN 8 I dovedește și situația din două ra- ioane pe care le-am luat la întîm- plare — Focșani și Brănești — toc- mai pentru că acum, la început de an școlar, cînd sarcinile școlarizării sînt atît de actuale, în orice raion te-ai duce faptele îți vorbesc limpede des- pre atitudinea pe care o au cadrele didactice față de aceste sarcini. lată care sînt aceste fapte : La Focșani, în toate comunele e- xistă o evidență clară a copiilor de vîrstă școlșră, iar organele locale și directorii școlilor au urmărit cu grijă cuprinderea lor tn școală. Intre 2 și 15 septembrie, brigăzi formate din deputați, delegate ale comisiilor de femei, directori și cadre didactice au verificat înscrierea copiilor în clasele I—IV și V-VIL Ajutate de deputați, cadrele didac- tice au vizitat încă tn timpul vacan- ței pe părinții elevilor, în deosebi ai acelora care trebuiau să între în clasa l-a, le-au vorbit limpede convingător despre necesitatea a-și trimite copiii la școală. Cu ajutorul sfaturilor populare asigurat transportul în comun copiilor care locuiesc departe. organizat în chip sărbătoresc primi- rea noilor elevi, ceea ce a făcut ca el să prindă de la început dragoste de școală. Secția de învățămint șl cultură a raionului s-a preocupat, la rîndul ei, de crearea condițiilor materiale care asigură frecventarea cu regularitate a școlii: a mărit capacitatea Interna- telor din comunele de munte, a com- pletat cu mobilier nou și cazarma- ment o serie de internate, a asigurat o mai bună aprovizionare cu alimen- te a acestora. In mod special s-a o- De pildă, la școala de 7 ani din co- muna Obilești-Centru au rămas ne- școlarizațl în anul trecut, în clasele I—IV, 16 elevi. Una din cauze a fost șl aceea că localul școlii era neîncă- pător. In vara aceasta în comună s-a început construirea prin autolmpunere a unui nou local. Acțiuni asemănătoa- re au mal avut loc șl în aite părți. Acum, în întregul raion, frecvența la clasele I —IV este în medie 98 la sută. Multe școli, cum sînt din comunele Cîrligele, Popești, teștl, Odobasca, Budești etc. au alizat sarcinile școlarizării în porție de sută la sută. Se pune însă întrebarea : de ce sînt llspuri acolo unde sînt, adică în comunele Lacul Baban, Răstoaca, Mărtinești, Bordeasca, Gologan și al- tele ? Răspunsul pe care-l dan une- le cadre didactice și care se referă, bineînțeles, la faimoasele „cauze o- biective" nu ne poate mulțumi Și în alte locuri o serie de copii locuiesc departe de școală, și în alte locuri au fost părinți care nu înțelegeau că fiii lor trebuie să frecventeze cursurile — dar aceste greutăți au putut fi lichi- date de ajuns de lesne. Cu oarecare pricepere organizatorică se pot găsi mijloace de transport în comun, Iar pe părinți, dacă le vorbcșli cu suîlet, cu convingere, nu se poate să nu-i cîștigi de partea ta. O situație asemănătoare se obser- vă la clasele V—VII. Intr-o serie de școli, In special tn cola din centrele muncitorești ale ra- Ionului (Mera, Coieștf, Budești, Odo- bești etc.), frecvența elevilor este de sută la sută. De ce atunci stnt încă mulți elevi absenți la școlile din Slobozia-Ciorăști, Risipiți, Obilești, Cîrligele, Jarlștea etc. ? Desigur, pen- tru aceleași motive : pentru că nu peste tot s-a făcut tot ceea ce era necesar. Tot „motivele obiective" Ie Invocă șl cadrele didactice din unele școli ale raionului Brănești care n-au în- deplinit pînă acum sarcinile școlari- zării, deși exemplul colegilor lor din- comuna Chiroiu, din satele Pitească, Prozanic, Podu Pitarului și altele le-ar fi putut dovedi că aceste motive sînt Inexistente. Trebuie numai să vrei să lupți împotriva greutăților — șl atunci, chiar dacă s-au ivit ase- menea „mot've", ele dispar curînd. Dar vezi că nu peste tot se înțelege acest lucru. De aceea, la școala de 7 ani din satul Fundeni, de pildă, au lipsit în prima zi de școală 24 de e- levi. Numai la clasa J-a, condusă de tov. Ebza Beldie, au absentat 10 elevi. La școala de 7 ani din comuna Bălăceanca, în ziua de 16 septembrie, din 172 elevi înscriși la clasele I—IV Credem că tov. Bădicioiu ar avea de folosit mult dacă ar face un schimb de experiență cu unfi direc- tori fruntași, de pildă cu tov. Ion Falcan de la școala de 4 ani din satul Pasărea. Cu acest prilej tov. Bădicioiu ar putea să constate că la școala din Pasărea există o le- gătură permanentă între cadrele di- dactice, părinți și elevi, legătură care nu încetează nici tn timpul va- canței de vară. Copiii, chiar cel care trebuie să pășească pentru prima oa- ră pragul școlii, vin șl în vacanță la școală unde se organizează pentru el Jocuri, lecturi distractive, concur. suri etc. Astfel, ei se simt în perma- nență legați de școală, pe care n-o părăsesc prea mult tlmo niciodată.' Rezultatul nu-I greu de ghicit: la școala din Pasărea irecve.ua a fost de la început de sută la sută, iar re- gistrul de evidență a copiilor de vîrstă școlară este completat cu toate datele. Chiar la unele școli unde lucrurile cîte 2-3 absenți și mai ales, după cum se pare, există tendința ca numărul elevilor absenți să crească. La aceasta duce în primul rind lipsa de preocu- pare a directorului și a unor cadre didactice. Aici nu s-a întocmit situația frecvenței în primele zile de școală, iar registrul de evidență a copiilor de vîrstă școlară nu este ținut la zl. Unii învățători — bunăoară tovară- șii Mihail Stoca și Elena Comănescu — nu trec absențele elevilor în ca- talog. deoarece nu și-au completat cataloagele nici pînă la această dată. In aceste săptămîni de început de an școlar munca pentru aducerea în școală a tuturor copiilor de vîrstă școlară, pentru frecvență regulată este una din sarcinile de căpetenie ale învățătorilor șl profesorilor. Să fie îndeplinită pretutindeni această sarcină, să dovedim cu toții că Înțe- legem inarea ci însemnătate și că știm să ne facem pe deplin datoria. P. FURTUNA și V. ALEXANDRU ncepînd un nou an de muncă, noi, cet care lucrăm In școli, ne pi opunem să ducem mai departe realizările obținute în anii trecuți și să înlăturăm lip- surile constatate în activitatea noa- stră, așa îneît să răspundem cu cinste cerințelor puse de partid și de guvern în fața Invățămîntului de cultură generală. Foarte importante pentru stabili- rea direcției eforturilor noastre din acest an școlar sînt rezultatele în- registrate la examenul de admitere în clasa a VIII-a și la cele două se- siuni ale examenului de maturitate din acest an. In ceea ce ne prive- ște, putem afirma că majoritatea e- levilor care au dat examenul de admitere în clasa a VIII-a a școlii noastre au fost bine pregătiți. Lu- crările scrise de limba romînă, de exemplu, au arătat că elevii — ve- niți de la școli diferite, atît din o- raș cît și din regiune — au cuno- ștințe precise și temeinice atît la literatură, cît și la gramatică. La examenul ora), mulți elevi s-au ex- primat clar, logic, frumos, au do- vedit o lectură bogată, au arătat că știu să desprindă tema și ideea unei opere literare, să caracterizeze personajele ei. Aceeași bună pregătire s-a pu- tut constata și la matematică. Atît lucrările scrise, cît și răspunsurile orale alo elevilor au reflectat se- rioase cunoștințe de geometrie și al- gebră. Elevii au știut să demonstreze cu ușurință temele și exercițiile de algebră prevăzute de programă. Rezultatele bune obținute la exa- menul de admitere se datoresc, de- sigur, muncii temeinice și susținute depuse de către profesori și elevi, precum și măsurilor luate și urmă- rite cu perseverență în acest scop. La buna pregătire a elevilor a con- tribuit și faptul că în anul școlar trecut s-a acordat mai multă atenție studiului individual al elevilor, par- ticipării acestora la orele de con- sultații. Cursurile organizate de sec- ția de învățămint a Capitalei pen- tru fiii de muncitori au însemnat, de asemenea, un ajutor efectiv în pregătirea acestora. Totuși, unii dintre elevii care s-au prezentat la examen nu au dovedit o pregătire corespunzătoare actua- lelor cerințe. Faptul că printre a- ceștia se numără și o serie de elevi ai școlilor din cartiere muncitorești sau ai școlilor de la sate ridică se- rios problema întăririi muncii în a- ceste școli. Partidul și guvernul patriei noa- stre, prin reforma Invățămîntului din 1948, prin hotărîrile și măsurile luate ulterior, au deschis larg por- țile școlilor de toate gradele pentru fiii de muncitori și țărani munci- tori. Din rîndurile acestora trebuie să se recruteze în primul rînd noua noastră intelectualitate. Iată de ce avem datoria patriotică de a da un sprijin cît mai serios fiilor de mun- citori și de țărani muncitori în în- sușirea cunoștințelor, de a-i ajuta să devină oameni culți, destoinici. Examenele de admitere trebuie să însemne o justă selecționare a ele- mentelor celor mai capabile, care au cele mai largi posibilități de dezvoltare în domeniul învățăturii. Ori, o astfel de selecționare nu se poate realiza decît atunci cînd ele- vii care candidează la examen au aceleași condiții de pregătire. Con- siderăm că aceasta este o problemă către care atît cadrele didactice, cît și organele locale de învățămint trebuie să se îndrepte cu mai mul- tă grijă. Cerințele examenului de admitere sînt unice, dar condiți- ile de pregătire a elevilor sînt departe de a fi egale, sau cel puțin asemănătoare. Este bine cu- noscută importanța pe care o are învățătorul, profesorul în procesul de învățămint. De el depinde în primul rînd calitatea pregătirii ele- vilor. De aceea, pedagogii care lu- crează tn școlile din cartierele și centrele muncitorești sau la sate au datoria să facă eforturi neconteni- te pentru îmbunătățirea muncii lor, să-și perfecționeze neîncetat meto- dele. La rîndul lor, organele de !n- vățămînt și sindicale au datoria să se intereseze mai mult de calitatea muncii acestor pedagogi, să asigu- re ca activitatea lor instructiv-edu- cativă să corespundă cerințelor în- vățămîntului nostru în continuă dezvoltare. Aceasta presupune o mai bună îndrumare și un control mai organizat, un ajutor mai susținut a- cordat cadrelor didactice în ridica- rea calificării. Totodată, trebuie a- cordată o mai mare atenție încadră- rii școlilor din centrele muncito- rești și de la sate. Se știe că mulți profesori vor să lucreze numai în orașele mari si, în cadrul orașelor, numai în școlile de centru, iar o bună parte a absolvenților facultă- ților care pregătesc cadre didac- tice nu s-au îndreptat cu suficient interes către școlile sătești. Acea- sta n-a rămas, firește, fără urmări. ȘEDINȚA PREZIDIULUI Comitetului Central al Sindicatului De curînd a avut loc o ședință de prezidiu a C.C. al S.M.I.C. La ședință s-au dezbătut probleme privind măsurile pregătitoare ale celui de al IU-lea Congres al Sindicatului, problema excursiilor di- dactico-științifice șl problema deschiderii noii stagiuni teatrale. De aceea, trebuie pusă cu Uată se- riozitatea problema întăririi con- științei cetățenești a cadrelor di- dactice, așa incit acestea să Înțelea- gă profund interesele poporului și să lupte cu devotament pentru În- deplinirea sarcinilor ce decurg d.n ele. Și examenele de maturitate pa care le-au dat in anul acesta elevii noștri ne-au oferit posibilitatea u- nor observații destul de interesante. Aceste observații vor constitui su- biectul unei ample și temeinice dez- bateri in cadrul unei ședințe a con- siliului nostru pedagogic, care va stabili chiar de Ia Începutul anu- lui școlar măsuri ce vor duce la Îmbunătățirea muncii noastre. Voi consemna totuși, Înaintea acestor dezbateri, cîteva din observațiile pe care le-am făcut, ele părlndu-mi-sa importante nu numai pentru școala noastră. îndrumați cu grijă de profesori, un număr important de absolvenți ai școlii noastre au obținut rezul- tate bune și la lucrările scrise, și la probele orale ale examenului. Au fost foarte mulți elevi care au dovedit că și-au însușit deprinderi de muncă intelectuală, că au prins o dragoste adevărată pentru studiu, că au o cultură generală destul de frumoasă. Și la examenul de maturitate, Insă, o parte din absolvenți s-au prezentat cu goluri mari în pregă- tire. In afară de vocabularul sărac, de exprimarea greoaie, aceștia au dovedit serioase lipsuri In ceea ce privește însușirea cunoștințelor la materiile de cultură generală. A- Trebuie să arătăm astfel că tim- pul scurt pe care l-au avut elevii pentru pregătirea lor nu le-a permis o repetare sistematică a materiei predate în anii precedenti. De a- semenea, faptul că cunoștințele pre- ’date în clasele V-VII nu au fost reluate și adîncite în învățămîntul mediu a făcut ca o bună parte din materia predată să rămină insufi- cient înțeleasă de elevi, să se fixe- ze slab în memoria lor. La aceasta s a adăugat și lipsa manualelor la anumite materii, ca și volumul prea mare de cunoștințe cerut de pro- grama examenului de maturitate. Dacă am analiza numai materia ce- rută la fizică șl la istorie, de exem- plu, ar fi suficient să ne dăm sea- ma că este foarte greu ca un elev să poată reține un material atît de vast. O altă cauză care a influențat serios asupra rezultatelor înregis- trate la examenul de maturitate o constituie și faptul că ministerul n-a anunțat de la începutul anului pro- grama acestuia. In acest an școlar, ar fi bine ca ministerul să elaboreze și să publice din vreme programa examenului de maturitate, ceea ce ar permite viitorilor absolvenți ai școlilor de cultură generală o pre- gătire, mai temeinică. Lărgirea muncii noastre, a celor ce lucrăm în școli, ca și a muncii organelor de învățămint în vedejea transpunerii în viață a hotărîrîlor partidului și guvernului cu privire la îmbunătățirea învățămîntului de cultură generală va duce în mod sigur la înlăturarea tuturor acestor cauze, a lipsurilor ce rezultă din ele. Prin introducerea tnvățămîntu- lui de 11 ani, prin introducerea predăirii ciclice a materiei, prin e- ditarea de manuale mai bune și la timp, prin intensificarea propriilor noastre eforturi în munca instruc- tiv-educativă se creează condiții care ne dau posibilitatea să asigu- răm viitorilor absolvenți ai școlii de cultură generală o pregătire mult mai ridicată de cît pînă acum. INSTRUCȚIUNI PRIVIND IN SPRIJINUL CELOR CE STUDIAZĂ în învățămîntul seral și fără frecvență zitîa elevilor de școlile muncitorești Cursuri fără frecventă șicen- fe- Școlile muncitorești 1 de predare a minori- Studii echivalente cu școala elementară de 7 ani de ucenici 4 ientru cursu- de ucenici absolvire a școlii profesionale de de 3 absolvire a școlii profesionale de 3 absolvire a școlii elementare de de 3 absolvire a școlii inferioare de a stagiu, anexă la H.C.M. ani sau școli echivalente (horticultura, viticultură etc.). gimnaziului de 4 ani. absolvire 3 clase de liceu între anii 1929— de absolvire a cursului inferior de liceu (de 3 de învățămîntul tehnic mediu de absolvire a cursului inferior de liceu (de 4 ani) școlii civile de 8 clase ( muzicieni după absolvirea Unii se vor îndrepta spre pregătesc cadre pentru alte activitate profesională, iar de matematică In acest an școlar s-au introdu» programe noi de matematică la clasele a VII-a și a IX-a, iar Ia clasa a X-a o programă de tranziție valabilă numai pentru acest an. Programa pentru clasa a VII-a în- cheie primul ciclu de cunoștințe pre- văzute pentru clasele I—VII, care formează un tot unitar și complect prin continuarea geometriei plane și prin introducerea noțiunilor de geo- metrie în spațiu și algebră elementară. La geometria plană, în clasa a VII-a se va urmări ca elevii să-și însușească temeinio teoremele fundamentale, iar la geometria în spațiu în special cal- culul ariilor și volumelor corpurilor geometrice, în special al celor regu- late. După studiul relațiilor metrice, pro- grama de geometrie prevede introdu- cerea funcțiilor trigonometrice pentru cunoașterea rezolvării triunghiului dreptunghic. Cunoștințele privitoare la funcțiile trigonometrice le vor fi ne- cesare absolvenților claselor a VII-a atît în producție, cît și pentru studiul ulterior al matematicii și fizicii în școala medie. Pentru buna însușire a cunoștințelor de trigonometrie este ne- cesar ca profesorii să organizeze cît mai multe aplicații practice ale acesto- ra, cu prilejul rezolvării problemelor de geometrie plană și în spațiu. La geometrie se vor rezolva în special probleme de calcul avînd ca date nu- mere sau litere, și la care se vor folosi metode aritmetice sau algebrice. De a- semenea, o deosebită atenție trebuie să se acorde lucrărilor practice pe te- ren, în cadrul cărora elevii vor aplica cele învățate în clasă și vor căpăta unele deprinderi utile în viață. Studiul algebrei în clasa a VII-a trebuie conceput ca un studiu de a- profundare a cunoștințelor de aritme- tică. Programa prevede reluarea ches. tiunilor de aritmetică la un alt nivel. Astfel, s-a prevăzut extinderea stu- diului proprietăților operațiilor în ca- zul numerelor relative, al c.m.m.d.c. și c.m.m.m.c., al expresiilor algebrice des- compuse în factori, studiul proprietă- ților proporțiilor cînd termenii sînt expresii algebrice simple etc. Chestiunile mai dificile pentru elevi — cum ar fi, de pildă, descompune- rea polinoamelor în factori cu aplica- ții la operații cu fracții algebrice — nu se vor studia decît în cazuri sim- ple. De asemenea, nu se va insista asupra ecuațiilor literale. In felul a- cesta materia va putea fi parcursă cu rezultate bune și în numărul de ore prevăzut tn programă. Ținînd seama de marea importanță a rezolvării problemelor în ce privește dezvoltarea gîndirii elevilor și pregăti- rea lor pentru viață, s-a introdus me- toda algebrică de rezolvare a proble- melor. Din cauza greutății cu care elevii își însușesc deprinderea de a pune problemele în ecuații, s-a prevă- zut ca rezolvarea problemelor cu aju- torul ecuațiilor să se facă după fie- care capitol și nu numai la sfîrșitul anului. Ecuațiile vor fi rezolvate mai întîi pe baza proprietăților opera- țiilor și apoi cu ajutorul teoremelor generale. In clasa a IX-a, la algebră, elevii vor trebui să-și însușească temeinic metodele de rezolvare a ecuațiilor care se reduc la gradul al doilea, a ecua- țiilor exponențiale și logaritmice și a ecuațiilor reciproce care au fost intro- duse în plus față de programa veche. Pentru înțelegerea mai adîncă a ideii de dependență funcțională, atît de u- tilă din punctul de vedere al învă- țămîntului politehnic, elevii vor studia trinomul de gradul II și funcțiile ex- ponențiale și logaritmice. Odată cu graficul trinomului se va studia și semnul lui cu aplicații la inegalități, materie care era prevăzută în progra- ma anterioară la clasa a X-a. Programa de geometrie la clasa a IX a prevede aceleași capitole cuprinse în programa clasei a Vil-a. Desigur că și în această clasă trebuie să se studieze asemănarea triunghiurilor, teorema lui Pitagora etc. Totuși, a- ceste cunoștințe se vor reaminti doar, considerîndu-se că ele au fost studiate odată, de data aceasta punîndu-se ac- centul pe cunoștințele nci. De exemplu la capitolul despre poligoane regulate se va insista asupra calculului laturii decagonului și asupra laturii poligo- nului regulat cu 2n laturi înscrise în cerc, iar la capitolul despre arii se va accentua asupra comparării ariilor și asupra construcțiilor de figuri echiva- lente în clasa a X-a se va continua stu- diul trigonometrici și al geometriei în spațiu, începute în clasa a IX-a. La algebră în cadrul a trei ore pe săptă- mînă, pe lîngă cunoștințele cuprinse în capitolul „Inegalități" din programa clasei a X-a a școlii de 10 ani, se va studia și materia prevăzută în progra- ma pentru clasa a X-a — secția reală — a școlii de 11 ani. In acest mod absolvenții acestei clase vor putea să studieze în clasa a Xl-a materia pre- văzută fără să fie nevoie de progra- mă de tranziție. Proprietățile polinoamelor și rezol- varea ecuațiilor se vor studia pe cale elementară, folosindu-se în general cunoștințele de divizibilitate, urmînd ca în clasa a Xl-a să se completeze cu ajutorul studiul teoriei ecuațiilor derivatelor. Deoarece aritmetica nu în învățămîntul mediu ca aparte, anumite capitole tante de aritmetică s-au se mai reia o disciplină mai impor- introdus în cadrul algebrei. Astfel, în clasa a X-a se va studia divizibilitatea numerelor, stabilindu-se teoremele generale pe baza cărora se deduc criteriile de di- vizibilitate. Paralel cu studiul divizi- bilității numerelor se vor studia teo- remele analoage pentru polinoame. Pentru elaborarea noilor programe de matematică — ca de altfel pentru elaborarea tuturor programelor — au fost consultați numeroși profesori frun- tași, iar proiectele au fost discutate în colective largi. De asemenea progra- mele au fost trimise spre discutare în școli din toate regiunile țării, luîn- du-se în considerare observațiile și propunerile de îmbunătățire făcute cu acest prilej. O obiecțiune care a fost adusă unor programe este aceea că materia pre- văzută de ele este prea vastă față de numărul de ore rezervat, ceea ce ar duce la o supraîncărcare a elevilor. O analiză comparativă a programelor noi față de cele vechi cu sistem con- centric, de pildă față de programa din anul 1936, ne arată însă că acum nu- mărul de ore prevăzute pentru ma- tematică este mai mare. Programa pare încărcată dacă se compară cu a- ceea a școlii de 10 ani, care, din cauză sistemului liniar, prevedea un număr mai mare de ore. Acum, prin predarea concentrică, se dă posibilitatea repe- tării materiei din clasele V—VII tn clasele superioare. Fiind vorba de o repetare a unor cunoștințe, este nevoie de un număr de ore mai mic la cla- sele medii. La geometrie la clasa a IX-a, de pildă, se prevăd 62 ore, față de cele 80 ore din programa școlii de 10 ani Deși apare o diferență de 18 ore, nu poate fi vorba de o supraîncăr- care a elevilor dacă ținem seama că o parte din materie se mai studiază o- dată la clasa a VII-a, în 36 de ore. Capitolelor care nu se studiază în cla- sele V—VII li s-a acordat același nu- măr de ore ca și în programa școlii de 10 ani. Totuși, rămîne un anumit pericol de supraîncărcare. Pentru ca acesta să fie. evitat este necesar să se acorde o a- tenție deosebită calității lecțiilor, con- ținutului lor științific, metodelor de predare. Numărul orelor pentru rezol- varea în clasă a exercițiilor și proble- melor, care nu sint decît simple apli- cații ale unei lecții predate trebuie să fie mai redus. In schimb trebuie acordată mai multă atenție muncii in- dividuale acasă a elevilor. In urma unei lecții bine predate, la care s-au ales cu grijă temele pentru acasă. în urma folosirii cu pricepere a noilor manuale, care dau indicații suficiente pentru rezolvarea problemelor, elevii își vor putea îmbunătăți munca indi- viduală — ceea ce nu poate decît să fie în folosul însușirii și adîncirii cunoștințelor. Unele manuale depășesc programe- le, atît în ce privește partea teore- tică cît și în privința problemelor pro- puse. Aceasta nu trebuie să ducă însă la o supraîncărcare a elevilor. Nu tre- buie să se uite că dacă programa este obligatorie, manualul trebuie să fie doar un ghid și un instrument pentru ridicarea nivelului învățămîntului. Desigur că aplicarea noilor progra- me de matematică va contribui la ve- rificarea lor. In acest sens o contribu- ție însemnată o pot aduce în primul rînd profesorii care predau în școală Și Și care pot face numeroase observații sugestii pentru îmbunătățirea lor. D. SULGERESCU Inspector în Ministerul Tnvătămîntulul *i Culturii vor deveni cursurilor, scoli cure ramuri de altii vor continua să studieze la școlile medii de muzică și mai departe, la institu- țiile superioare de artă, pregdtindii.se să devină virtuoșii de miine ai natriel. Experiența școlilor similare din Uniunea Sovietică și din unele tari de democrație populară (Ungaria șl Cehoslovacia, In special) șl rezul- tatele obfinute oină In prezent de școlile noastre elementare de muzică au dovedit necesitatea lărgirii rețelei lor. Numărul mare de tineri afirm di la le le in fi concursurile muzicale Internationa, și la cele șase festivaluri mond.a- ale tineretului a sădit încrederea viitorul talentelor poporului nosftu a impus — ca o datorie patriotică îndrumarea lor temeinică. Ci.n. cursurile naționale ale tinerilor artiști s-au bucurat de mare succes. Festiva- lul elementelor fruntașe din școlile e- lementare șl medii de artă, Inițial de către Direcția învătămîntulul artistic din Ministerul învătămîntulul șl Cul- turii, a dat la iveală un număr nebă- nuit de talente tinere. Toate ace le întreceri artistice au dus la aceeași concluzie: necesitatea sporirii numă- rului de școli elementare de muzică. Problema bazei materiale a acesior școli a fost in mare parte rezolvată (localuri, instrumente, metode etc ). In vederea asigurării cadrelor didacti- ce calificate, a unor profesori cil mal bine pregătiți, cunoscători al cetor mai moderne metode de Invățămînt a luat ființă tn Capitală un curs de pre- gătire a pedagogilor care vor oreda muzica. In cuvtntul de deschidere a cursului, tov. Nica, din partea Direcției învăță- mintului artistic din Ministerul Invă- țămîntului și Culturii, a expus succint scopul noilor școli și a chemat oe cei aproape 60 de profesori, veniti din în- treaga tară, să muncească pentru a. dlncirea cunoștințelor și perfecționa, rea metodelor lor de lucru. Cursul cu- prinde prelegeri de educație muzicală, istoria muzicii și forme muzicale, fol- clor, psihologie, noțiuni de estetică, etc. Zilnic, după amiază se lucrează practic la diferite instrumente cu elevi din Capitală, astfel ca in urma schim- bului de experiență să se alungă la unificarea metodelor de predare in In. vățămintul muzical elementar. După terminarea cursurilor (I oc- tombrie 1957) toii profesorii se vor înapoia tn centrele respective, omt-u a ține examenele de admitere tn școli, urmînd ca imediat să aibă loc deschi- derea noului an școlar. Interesul pe care ll manifestă profe- sorii din provincie fată de aceste cursuri este o garanție a succesului inițiativei Direcției Invățămîntului tistlc. Deschiderea școlilor elementare muzică tn întreaga tară reprezintă pas important pe drumul continuu ar- ridicare a muzicii noastre. Dacă pia- nul, vioara și violoncelul și-au ocupat un loc de cinste în acest învățămint, speram că tn curînd și instrumentele populare se vor bucura de aceeași în- credere. Astăzi, cînd în jurul maiori, lății Filarmonicilor de Stat au luat flintă orchestre populare, fără tndo. iată că naiul, fambalul și cobza vor oferi posibilități suficiente de relevare a talentelor din mediul țărănesc Ex- periența școlii de muzică din Rucu- reștl a arătat necesitatea de a promo. va aceste instrumente care au dus faima muzicii noastre peste hotare. Fără îndoială că activitatea școlilor va contribui la educația estetică a ti- neretului nostru, la formarea viitorilor artiști ou care se va mîndri întreg po- porul. VIOREL COSMA Planul săptămînal Una dintre problemele puțin dis- cutate ale predării simultane la două clase o constituie pro- blema alcătuirii planului săp- tămînal. Totuși această problemă este departe de a fi rezolvată și mulți învățători se Izbesc de greu- tăți atunci cînd își alcătuiesc planul săptămîn-al. In ce constă planul săptămînal ? Este un document menit să antici- peze cîteva elemente necesare pla- nului zilnic — și anume obiectul de învățămînt, tema lecției și formele de muncă independentă. înseamnă că. la începutul săptămînii, vom ex- trage din planul calendaristic, potri- vit orarului, lecțiile de pe parcursul săptămînii pentru amîndouă clasele la care lucrăm, gîndind în același timp asupra temelor de muncă in- dependentă care sînt necesare la fie- care lecție. De exemplu, luînd săp- tămîna de la 28 octombrie la 2 no- iembrie, inclusiv, urmărind orarul zilei de luni găsesc, la prima oră, citirea la clasa a II-a și aritmeti- ca la clasa a IV-a. In planul calen- daristic este prevăzută lecția „Șter- garul" la clasa a II-a și efectuarea problemei nr. 244 la clasa a IV-a. Voi căuta să văd ce forme de mun- că independentă îmi sînt necesare pentru lecțiile respective, stabilind și problemele de care voi lega acea- stă muncă. Voi trece totul în planul sJptămîtfal. Intruclt problema prevăzută pea- tru clasa a IV-a face parte dintr-un tip cunoscut, nu le va trebui elevilor mult timp pentru a o rezolva: o scurtă analiză, de cîteva minute, și timpul pe care-1 iau operațiile. Deci voi avea nevoie la clasa a II-a de o muncă independentă corespunzătoa- re. Voi fixa în planul săptămînal o primă temă de muncă indepen- dentă : citirea lecției anterioare — „Pentru școala noastră" — în scopul verificării felului cum a fost însuși- tă această lecție. In etapa următoa- re, cînd la clasa a Il-a voi avea muncă directă — verificarea sumară a lecției anterioare și predarea lecției noi „Ștergarul" — care necesită circa 25 minute, va trebui să asigur la clasa a IV-a muncă independentă pe această durată de timp. In acest scop, voi fixa în plan o problemă asemănătoare, de pildă problema nr. 245, care consolidează cunoștințele dobîndite de elevi. Deoarece va tre- bui să revin la clasa a IV-a, în ca- drul muncii directe, pentru a face controlul problemei efectuate și pen- tru explicarea problemei nr. 246, pe care o voi da ca temă pentru acasă, voi consemna în plan și o a doua temă de muncă independentă la clasa a Il-a, pe timp de 10—15 mi- nute : transcrierea planului bucății „Ștergarul", atît ca exercițiu de scriere, cît și ca o sinteză a lecției ce va folosi și la recapitularea ma- teriei. Pentru ca și cei ce vor ter- mina da acria mai repede să fie ocu- în predarea la două clase pați, voi recomanda și o a treia te- mă — citirea independentă a lecției noi. Voi proceda la fel pentru lecțiile și zilele următoare, obținînd astfel planul săptămînal. La prima vedere pot apărea ca fi- rești două întrebări : dacă toate a- ceste elemente sînt incluse în pla- nul zilnic, de ce să le mai anticipăm și în cel săptămînal ? ; și apoi, dacă este necesară totuși această antici- pare, cum vom face ca ea să nu con- stituie o muncă anevoioasă ? Tocmai la aceste nedumeriri mi-am propus să dau răspuns în cele ce urmează. Toți învățătorii care predau simultan la două sau mai multe clase sînt de acord că această muncă este mai pretențioa- să decît predarea la o sțngură clasă — și aceasta în primul rînd în pri- vința tehnicii specifice, a metodelor, a priceperii de a îmbina munca di- rectă cu munca independentă a ele- vilor. Predarea simultană se reali- zează printr-o severă economisire a timpului și printr-o foarte chibzuită folosire a lui prin priceperea de a ob- ține o participare activă a elevilor la lecție. Iată de ce este necesară aici o cît mai atentă planificare a mun- cii, care să ne îngăduie să realizăm toate aceste obiective. Faptul că tre- buie să complectăm prin munca in- dependentă a elevilor ceea ce timpul nu ne Îngăduie să realizăm prin munca directă, că trebuie să-i aso- ciem pe elevi la desăvîrșirea pregă- tirii lor prezintă aici cea mai mare importanță. De aceea temele de muncă independentă trebuie alese cu grijă, din timp, și nu lăsate la libera inspirație de moment. Ele tre- buie legate fie de lecția anterioară, ca aplicare, fie de lecția curentă, ca pregătire sau — după efectuarea ei — de asemenea ca aplicare. Acest lucru poate fi bine făcut numai a- tunci cînd avem cît de cît o privire de ansamblu asupra unui șir de lec- ții, la care fixăm odată temele de muncă independentă. De exemplu, privind lecțiile de gramatică din cursul unei săptă- mîni, care la rîndul lor erau legate de lecțiile din săptămînă anterioară, mi-am dat seama că nu pot fixa pentru ziua de joi, la clasa a II-a, o temă aplicativă în legătură cu su- biectul, pe care-1 predasem în săptă- mînă anterioară, ci va trebui să aleg o temă pregătitoare în vederea lec- ției noi, despre predicat. La aritmetică. în aceeași săptămî- nă, aveam un șir de lecții despre a- dunare, cu teme asemănătoare pen- tru munca independentă. Mi-am dat seama atunci că, în ziua cînd voi trece la scădere, în cadrul muncii independente care va preceda lecția nouă nu voi mai da tot exerciții de adunare, ci exerciții pregătitoare pentru scădere, în sensul probei a- dunării — ca de [Aldă: cît ti mat adău- găm numărului 39 spre a deveni 73? întocmirea unui plan săptămînal de muncă necesită circa 2 ore. scutește, însă, de efortul pe El ne care lecții. l-am face cu prilejul fiecărei lăsînd la o parte faptul că ne dă și avantajul perspectivei și al j—‘-‘ alegeri a temelor. justei In planul săptămînal, obligatorii sînt doar primele trei rubrici: obiec- tul de învățămînt, tema lecției și formele de muncă independentă. A- cestea rămîn valabile și pentru dez- voltarea planului zilnic, la care însă se adaugă, după cum știm, ți alte rubrici. Conexarea planului săptămînal cu cel zilnic nu prezintă nici o dificul- tate. Putem complecta chiar pe a- cesta punctele planului nostru zil- nic, dezvoltîndu-1 ața cum ne este necesar. Desigur că dorim cu toții o cît mai mare simplificare a scriptelor, a muncii de alcătuire a planurilor. Această simplificare vine odată cu experiența, cu măiestria pedagogică. Este clar că în momentul în care sîntem pe deplin stăpîni pe mese- ria noastră putem renunța la con- semnarea amănunțită a planului. De pregătit pentru lecții trebuie. însă, să ne pregătim întotdeauna — și cu atît mai mult atunci cînd lucrăm si- multan cu două sau mal multe clasț TUMURUG ȘTEFAN tnvățMor, Poleni-Iațl Cel de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor I. Pllskl vicepreședinte el C.C. al S.M.I.C. pe plan internațio- Cultivarea dragostei de patrie el. sarcină de frunte — Dacă creioanele nu vor fi îna- mai că a-(i iubi patria înseamnă a te în domeniul salariului, califi- nărli rlrea Despre frumusețea omenească la Calea către sufletul copilului altă I cu aju- tn „greu educabil** ră Anatolii a fost lăudat în fata în- serie de o- a făcut următoarele locuri ocu- Gazeta invățămîntului să de- cării și drepturilor la ajutoare so- ciale, pentru concedii plătite șl mă- gazeta" nr. 80/1957 gazeta" nr. 102/1957 gazeta" nr, 79/1957 mina cutiv diale toate nale. scop a stat In cen- Federafiei Sindicale de Ia înființarea ei 1945, în urma Con- din familie, în primii lor ani viată. Copilul sovietic află de ’) „Ucitelskaia 2) „Ucitelskaia •) „Ucitelskaia al Federafiei Sindicale Mon- de a se lansa un apel către organizațiile sindicale națio- prin care să 11 se propună să Mon- Con- arată clasei viafă strădui necontenit să faci tot ce stă în puterile tale pentru deveni util, pentru a contribui dezvoltarea ei, la apărarea ei. de mic tolii nu putea, pur și simplu, se dezică de noua sa sarcină". V. Suhomlinski descrie mai legătură Alexan- care am asupra ușurează asupra în ca din cauza direct con- acțio- măcar pe un metru pătrat. Anatolii n-a organizat însă, de clasă și de învățătoare. Mai ziu el s-a atașat mult de mine, mai mințit niciodată și nu și-a găduit nici o faptă rea". mai serios, reacționa mai atent observațiile colegilor". î-am cerut lui Vitea să rămînă clasă după plecarea celorlalți, să-și transcrie niște exerciții. Cînd am rămas doar eu cu l-am spus : director primar Tena Artigas, Invățămîntului Franj a învăță- opt nu „Un milion de copii spanioli pot merge la școală din cauza conto- sînt • Dl. neral al Spania, clarații: Mie nu-mi plăcea însă deloc tîmplarea aceasta. A doua zi, cînd se adunară elevii, le-am spus: — Ieri, după sel de centre școlare. Este momen- tul — a adăugat d-sa— ca o Schim- bare radicală să survină tn Spania, tn ce privește învățămîntul primar". sindicale, armă puternică a muncitoare în lupta pentru o mai bună. Ca educatori, muncitorilor tîr- n-a în- nu lip- ceea a-i la In să t'mp îm- prin cu tn de din ge- din de- au fost găsite la locul lor. Trebuia oare să-l „demasc" pe Vitea ? Nu, de asta sînt vinsă. Judecata directă nu poiate, vor afla în curînd rinții care vin la școală, copilul care le-a luat va hoț. Tu, desigur, știi cine Spune-i să le înapoieze. duratei lor, pentru construi- COf.EGIUL REDACȚIONAL: Maria Banuș, Petre Drăgoescu, Ion Dragu, Emilia Mănac, Ludovic Nagy, Icn Nistor, Nicolae Sipoș. toți lec- orga- la triva colonialismului, pe de parte. Tezele Federației Sindicale diale pentru cel de al patrulea greș Mondial al Sindicatelor ce se ridică pretutindeni, tehnicii înaintate care munca oamenilor sovietici. parte o serie întreagă de acțiuni utile la care a fost antrenat Anato- lii și care i-au dat încredere în for- țele sale și i-au adus, totodată, a- precierea colectivului. Cazurile de boală duc la pirea claselor, care și așa diferite, lupta pentru pace a nizațiilor sindicale afiliate Vitea s-a întristat, a roșit, dar n-a răspuns nimic. Nu avea destul curaj să-și recunoască deschis gre- șeala. A doua zi, însă, creioanele necesar să se reducă o biecte. invățămint le este scumpă dezvoltării școlii, a progresului în- toți pă- Și atunci fi numit le-a luat. portante sarcini, Congresul va exa- propunerea Comitetului Exe- an — 12,50 Iei; 6 luni — 6,25 lei; 3 luni — 3,12 lei. Atenția oamenilor muncii din lumea Întreagă este îndrep- tată spre un eveniment de cea mai mare importanță pentru mișcarea sindicală Interna- țională. Intre 4—15 octombrie va avea loc la Leipzig al IV-lea Con- gres Mondial al Sindicatelor, con- vocat de Comitetul Executiv al Fe- derației Sindicale Mondiale. Problemele pe care le va dez- bate Congresul răspund năzuințe- lor vitale ale oamenilor muncii din lumea întreagă, care și-au intensi- ficat lupta pentru condiții mai bune de muncă și de trai, pentru dreptu- rile sindicale și libertățile cetățe- nești, pentru independență naționa- lă, pentru Încetarea experimentări- lor cu arme nucleare, interzicerea armelor de distrugere în masă, pen- tru pace. Una din problemele cele mal Im- portante de pe ordinea de zi a Congresului o constituie problema Înfăptuirii unității de acțiune a oa- menilor muncii nai. Acest măreț trul activității Mondiale încă — în februarie ferinței Sindicale Mondiale de la Londra, In toamna aceluiași an (septembrie 1945), s-a desfășurat, la Paris, primul Congres Mondial al Sindicatelor. Tot aici s-a adop- tat, la 3 octombrie 1945, statutul Federației Sindicale Mondiale, or- ganizația cea mai cuprinzătoare de masă din istoria mișcării muncito- rești internaționale. In preambulul acestui statut au fost definite limpede scopurile Fe- derației Sindicale Mondiale, dintre care cităm : lupta împotriva răz- boaielor șl cauzelor care le gene- rează, în scopul stabilirii unei păci trainice și îndelungate prin spriji- nirea celei mai largi colaborări in- ternaționale în domeniul social și economic, prin lupta împotriva reac- țiunii și pentru realizarea deplină a drepturilor și libertăților demo- cratice ale tuturor popoarelor; or- ganizarea luptei generale a sindi- catelor din toate țările împotriva oricăror încălcări ale drepturilor sociale șl economice ale oamenilor muncii și ale libertăților democra- tice, pentru garantarea muncii, pen- tru ridicarea continuă a salariilor, reducerea zilei de lucru, îmbunătă- țirea condițiilor de muncă, pentru asigurări sociale ; organizarea unei munci de lămurire în rîndurile membrilor de sindicat în problema unității Internaționale. Aceste probleme iți găsesc oglin- dire in ordinea de zi a Congresu- lui de la Leipzig in care, pe lingă o serie de chestiuni organizatorice (darea de seamă a conducerii, pro- puneri cu privire la modificări în statutul F.S.M., alegerea organelor de conducere ale F.S.M, etc.), la primul punct de pe ordinea de zi figurează raportul cu privire Ia ac- tivitatea sindicală în lumea în- treagă și dezvoltarea legăturilor frățești și a unității mișcării sindi- cale Internaționale in lupta pentru ridicarea nivelului de trai al oame- nilor muncii, pentru drepturile lor economice, sociale șl democratice, pentru dezarmare, pace și inde- pendență națională. După cum rezultă din ordinea de zi, lucrările celui de al IV-lea Con- gres Mondial al Sindicatelor se vor desfășura în două direcții princi- pale : consolidarea și dezvoltarea unității oamenilor muncii in lupta lor pentru condiții de viață și mun- că mai bune, pentru apărarea șl lărgirea drepturilor lor sindicale, pe de o parte — și intensificarea luptei oamenilor muncii de pretu- tindeni pentru pace, pentru dezar- mare, pentru Independență, împo- că oamenii muncii de pretutindeni trebuie să opună coaliției interna- ționale a monopolurilor capitaliste și a guvernelor reacționare — care nu-și precupețesc eforturile pentru a dezbina mișcarea sindicală inter- națională — coaliția largă a tutu- ror forțelor sindicale ale clasei muncitoare din lumea întreagă. Tre- buie ca, prin lupta perseverentă a maselor de oameni al muncii, să se refacă unitatea sindicală inter- națională. să se concentreze efor- turile pentru înlăturarea sciziunii in sinul mișcării sindicale interna- ționale. In scopul Înfăptuirii acestei Im- Înceapă consultări intre ele pentru a elabora un program minimal de acțiune, acceptabil pentru toate or- ganizațiile sindicale din lume. Prin aceste consultări, organizate în mod democratic, programul mini- mal de acțiune va putea servi ca bază unei înțelegeri internaționale, care să asigure acțiunii sindicale comune un caracter internațional în apărarea revendicărilor urgente ale oamenilor muncii și care să ducă la pregătirea condițiilor pentru cre- area unei organizații sindicale mon- diale unice. Prin înfăptuirea aces- tor măsuri se urmărește elabora- rea unei Charte a unității sindi- cale internaționale a oamenilor muncii din lumea întreagă. Un alt aspect important al acti- vității F.S.M., subliniat tn tezele pentru Congres, este lupta F.S.M. Redacția și administrația; București, Piața Sctnteii nr. 1. Telefon 7.60.10, Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V, Stalin- București, Piața scînteii, Abonamente: 1 împotriva încălcărilor drepturilor sindicale ale oamenilor muncii, pentru lărgirea acestor drepturi, pentru principii democratice in ac- tivitatea organizațiilor sindicale. La cea de a 70-a sesiune a Con- siliului General al F.S.M. (Varșo- via 1954) a fost adoptată Charta drepturilor sindicale ale oamenilor muncii, care își păstrează pe de- plin însemnătatea în fața atacu- rilor tot mai înverșunate ale patro- nilor și guvernelor burgheze împo- triva drepturilor sindicatelor. Lup- ta pentru respectarea și lărgirea drepturilor sindicale este indisolu- bil legată de lupta pe care o des- fășoară oamenii muncii și sindica- tele pentru unitate sindicală pe plan intern și internațional. Totodată, ea implică desfășurarea activității organizațiilor sindicale pe baze de- mocratice, F.S.M. fiind un îndrumă- tor frățesc și cu autoritate al or- ganizațiilor sindicale, precum șl un apărător hotărît al principiilor de- mocratice în organizarea muncii sindicatelor. Dar lupta pentru refacerea uni- tății sindicale mondiale șl pentru drepturile sindicale nu constituie un scop în sine al activității F.S.M., cl un mijloc de a scară largă lupta mai bune de trai, demasca cu toată tatea tezelor unor ghezi exponenti al desfășura pe pentru condiții Congresul va hotărîrea falsl- economiștl bur- capitalului mo- nopolist — care pretind că pe- rioada actuală din țările capitaliste reprezintă o conjunctură economică favorabilă — arătînd că, în reali- tate, ea însemnează accentuarea continuă a pauperizării oamenilor muncii, paralel cu acumularea u- riașă de bogății in mîinile unul grup mic de capitaliști. Astfel Congresul va constitui o tribună pentru dezbaterea tuturor problemelor legate de condițiile de muncă și de trai ale muncitorilor din țările capitaliste, de repercusiu- nile progresului tehnic in condițiile producției capitaliste, precum și de influența negativă a automatizării asupra nivelului de viață și a stă- rii fizice șl psihice a maselor de oameni ai muncii din aceste țări. Lupta pentru majorarea salarii- lor și stabilirea unui minim garan- tat de salariu, pentru reducerea duratei săptăminii de lucru și li- mitarea orelor suplimentare, pentru lichidarea urmărilor negative ale automatizării și ale altor perfecțio- nări tehnice în domeniul produc- ției, pentru salariu egal la muncă egală, pentru lichidarea discrimi- rea de locuințe muncitorești, pen- tru protecția muncii împotriva ac- cidentelor șl bolilor profesionale constituie activitatea de zi de zi a organizațiilor sindicale din ma- joritatea țărilor capitaliste, organiza- ții afiliate la F.S.M. Programul a- cestor revendicări minimale ale muncitorilor în condițiile capitalis- mului este îmbrățișat și de multe organizații sindicale din aceste țări afiliate la C.I.S.L. și C.I.S.C., ceea ce asigură o unitate de acți- une care poate deschide calea spre unitatea sindicală. Un rol de o covîrșitoare însem- nătate îl are F.S.M. în lupta pen- tru pace, pentru dezarmare, pentru interzicerea armelor nucleare și cu hidrogen, pentru independență na- țională, împotriva colonialismului. Exprimînd năzuințele forțelor popu- lare pentru coexistență pașnică în- tre state cu sisteme social-polltice • In Franța se vor deschide curînd școlile. Ziua de 1 octombrie va însemna pentru sute de mii de copii prima lor zi de școală. Dar a- ceastă zi plină de emoții și bucurii pentru cei ce-și încep învățătura este umbrită de imaginea crizei prin care trece școala franceză. Lipsa localurilor de școală și lipsa cadrelor didactice vor face ca mii de elevi să nu poată frecventa anul acesta cursul primar. In nu- meroase localități, nefiind clase su- ficiente, nu se va putea face fată tuturor noilor înscrieri. Din nou se va recurge la* clasele improvizate în bărăci, tn vagoane, la clasele așazis ambulante... Un mare număr de elevi vor fi nevoiți să străbată kilometri întregi pe vreme rea pentru a frecventa o școală în afara perimetrului tn care locuiesc. Jean Le Lagadec atrăgea atenția, In „L'Humanite" din 5 sep- tembrie a.c. asupra situației extrem de dificile pe care o determină lipsa de învățători calificați. Este ne- voie de peste 14.000 de învățători. De unde să fie însă recrutați a- ceștia cînd numărul total anual de absolventi ai școlilor normale este de 4.100? însuși sindicatul învăță- torilor francezi apreciază că tn anul acesta vor fi 25.000 de pate de suplinitori. Avtnd în vedere că stnt 200.000 de posturi tori, rezultă că un post va avea titular. F.S.M. se întărește neîncetat. „Or- ganizațiile sindicale vor trebui să dezvolte șl să Intensifice activita- tea lor în apărarea păcii, să-și mă- rească răspunderea în acest dome- niu" — iată o teză esențială a F.S.M. care va fi supusă dezbaterii Congresului. In numele apărării păcii, toate organizațiile sindicale naționale — păstrîndu-și In între- gime libertatea aprecierilor și opi- niilor lor asupra problemelor gene- rale de organizare a luptei pentru pace — trebuie să cadă de acord asupra necesității de a crea o coa- liție largă a tuturor sindicatelor din lume în scopul concret de a obține dezarmarea șl încetarea ex- periențelor cu arme atomice și ter- monucleare. Acesta este unul din cele mai importante scopuri pe care și-l propune cel de al IV-lea Con- gres Mondial al Sindicatelor. Tot- odată, F.S.M. cheamă pe oamenii muncii și sindicatele din țările de- pendente și coloniale să participe activ la mișcarea de eliberare na- țională, la lupta împotriva impe- rialismului, cel mai aprig dușman al oamenilor muncii de pretutin- deni, al libertății popoarelor și al păcii. Sindicatul muncitorilor din învă- țămînt și cultură din țara noas- tră, țară a lagărului socialist, în- timpină cu viu interes, alături de organizațiile sindicale din lumea întreagă, cel de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor. Lucrătorii pe tărîmul culturii din (ara noastră — învățători și pro- fesori, artiști, ziariști și tipografi — toți deopotrivă animați de pa- triotismul lor fierbinte și de senti- mentut muncii muncă culturii ideilor numele solidarității cu oamenii din toate țările — depun o rodnică pentru promovarea și a progresului, in slujba de libertate și de pace. In lor salutăm cu bucurie Im- portantul eveniment pe care-l con- stituie cel de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor — fiind con- vinși de faptul că acesta va consti- tui un pas important înainte pentru unitate, pentru dezvoltarea mișcării vățămîntului. Această cauză nu poate fi realizată cu succes decit cu sprijinul larg al maselor popu- lare și îndeosebi al clasei munci- toare. De aceea are o deosebită importanță întărirea necontenită a legăturilor învățătorilor șl profeso- rilor cu mișcarea sindicală inter- națională, care acordă o mare im- portanță progresului Invățămîntu- lui, în cadrul F.S.M. exlstînd un departament profesional special de invățămint — F.I.S.E. Sindicatul muncitorilor din invățămint și cul- tură din țara noastră participă ac- tiv la lupta dusă de F.I.S.E. pen- tru întărirea unității de acțiune a cadrelor didactice din întreaga lume pe baza Chartei educatorilor, care cuprinde revendicări privind dezvoltarea învățămîntului, apăra- rea drepturilor materiale ale învă- țătorilor și profesorilor, democrati- zarea școlii, educarea tineretului în spiritul păcii și prieteniei dintre popoare. Deplin conștienți de însemnătatea mișcării sindicale internaționale pentru sectorul în care lucrează, muncitorii din învățămint și cultu- ră studiază cu atenție documentele preliminare ale celui de al IV-lea Congres Mondial al Sindicatelor și se pregătesc să urmărească cu cea mai mare atenție problemele pe care le va dezbate acesta, probleme di- rect legate de viața oamenilor mun- cii de pretutindeni, de viitorul tine- relor generații și al școlii, de apă- rarea culturii, probleme vitale pen- tru cei ce activează în sectorul în- vățămîntului și culturii. supraaglomerate. In anul trecui, tn regiunea Manche, de exemplu, au fost tn concediu de boală 90 de în- vățători care nu au putut fi tnlo- cuiți. Care va fi situația in anul acesta, etnd numărul elevilor a crescut simțitor și cînd se prevăd 500 de posturi fără învățători titu- lari ? • După cum anunță Buletinul Săp- tămînal al agenției telegrafice o- landeze A.N.P., in orașul Rotter- dam se resimte lipsa de învățători și profesori pentru școlile elemen- tare și medii. In una din școli toți elevii unei clase au fost trimiși a- casă pentru două săptămîni în aș- teptarea sosirii unui învățător. In numeroase școli se iau măsuri excepționale. I,n unele cazuri a fost • Tn fa(a primăriei din New-York a avut loc o demonstrație de pro- test a numeroși părinți ai școlarilor negri și portoricani în semn de pro- test împotriva condițiilor de inferio- ritate la care slnt supuși copiii lor în școală. Elevii sovietici li iubesc și ll prețuiesc profund pe profesorii lor. Tn clișeu: Elevele școlii nr. 125 din Moscova ofelicită pe profesoara M. A. Strahova, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de muncă. ln preajma celei de a 4O-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie Din experiența școlii sovietice. în munca educativă Una dintre sarcinile cele importante pe care și le pune școala sovietică este dezvol- tarea patriotismului socialist, a dragostei pentru patria socialista. Patriotismul socialist exclude cu desăvlrșire ura împotriva altor po- poare, șovinismul și este, prin a- ceasta, strîns legat de internaționa- lismul proletar. Sentimentul patriotic se dezvoltă la copii in Uniunea Sovietică chiar școală, sentimentul lui patriotic este mereu întărit și dezvoltat, prin toate formele pe care le implică munca pedagogică. Iată, de pildă, cum își educă e- levii în spiritul patriotismului so- cialist învățătoarea emerită Maria Aiexandrovna Davîdova, care lu- crează la școala elementară nr. 33 de pe linia de cale ferată Moscova- Kursk-Dombass.1) „Dragostea de patrie se poate e- duca la copii numai pe baza exem- plelor concrete din realitatea încon- iurătoare, din viața lor proprie. Pă- rinții multor copii sînt fruntași în producție. Frații altora sînt in ar- mată, pălesc granițele Patriei, lată cel mai bun material pentru discu- ții pe tema patriotismului. Organizez adesea pentru copii plimbări prin împrejurimile orașu- lui. In timpul acestor plimbări le atrag atenția asupra construcțiilor I ■ I ■ I repeziciunii cu care se construiește. In discuțiile pe care le am cu co- piii le vorbesc despre frumusețile naturii, le povestesc despre păsări — prietenele oamenilor — despre necesitatea de a păzi pădurile și parcurile ca bun obștesc. Și trebuie să spun că toți copiii înțeleg perfect aceste lucruri". Despre un elev Orice învățător șl profesor a avut, fără îndoială, prilejul să întîlnească și elevi care lasă de dorit atît la învăță- tură. cît și în ceea ce privește com- portarea. Sînt așa zișii elevi „difi- cili", care nu învață, nu-și fac te- mele, sînt nedisciplinați, nu partici- pă la activitatea obștească a între- gului colectiv. Ei constituie o pro- blemă serioasă pentru școală — deși unii profesori îi neglijează. Și totuși, acești copii au nevoie cel mai mult de ajutorul educatorilor. Fără îndoială, nu există o metodă generală de rezolvare a probleme- lor pe care le ridică educarea unor elevi. Un fapt însă este sigur — și anume, că nu se pot obține rezul- tate bune fără ca pedagogul să fie convins pe deplin că fiecare copil are anumite calități care trebuie sti- mulate. lată de pildă cît de interesant procedează în asemenea împrejurări V. Suhomlinski, directorul școlii medii din Pavlîșskaia, regiunea Ki- rovograd „Cînd Anatolii era încă în clasa a Il-a — povestește V. Suhomlinski2) —întreg colectivul pedagogic îl cu- noștea ca un copil neascultător, re- calcitrant și capricios. Treptat au a- părut la el și alte trăsături, mai peri- culoase: lenea, nepăsarea, înclina- ția către minciună, fățărnicia. Pri- măvara, toți copiii din clasa lui au sădit copaci în grădina școlii. Ana- tolii a distrus rădăcinile unor copă- cei și i-a plantat apoi așa. Pe urmă a povestit cu mîndrie celor din cla- sa I-a despre „eroismul" său. 5 accesele remarcabile obținute de școala sovietică In educarea comu- nistă a elevilor în cei 40 de a ni care au trecut de la Marea Revolu- ție Socialistă din Octombrie se datoresc faptului ci grija pentru formarea ideologică și morală a tinerelor generații a constituit de la început pentru puterea sovietică una dintre cele mai importante probleme, căreia i-a acordat întotdeauna o mare însemnătate. Ele se datoresc totoda- tă faptului că în societatea socialistă se manifestă o încredere nelimitată în posibilitatea omului de a fi educat, de a dobîndi cele mai alese însușiri, de a i se dezvolta multilateral aptitudinile și înclinațiile. Pedagogii sovietici, întreaga societate sovietică educă tineretul in spiritul patriotismului socialist, al internaționalismului proletar, al umanismului socia- list, îi dezvoltă dragostea pentru pace și pentru prietenia între popoare, ati- tudinea comunistă față de muncă, față de proprietatea socialistă — rezultatul muncii creatoare a întregului popor. Tînărul educat de școala sovietică devine un om principial și disciplinat, caracterizat prin mo- destie și curaj, voință și perseverență. El are simțul datoriei și știe să subor- doneze interesele sale personale intereselor obștești, își dovedește printr-o atitudine activă, prin fapte, dragostea pentru patrie. Experiența bogată a pedagogilor sovietici în educarea tinerei generații constituie, pentru toți învățătorii și profesorii din țara noastră un izvor de mari și valoroase învățăminte. Studiind activitatea lor, munca lor curentă cu elevii, aflînd cum procedează ei într-unul sau altul din miile și miile de „ca- zuri" care se ivesc în fiecare zi în activitatea cu elevii, găsim nenumărate in- dicații pentru propria noastră muncă. Nu ne referim, bineînțeles, la o copiere mecanică, la extragerea și folosirea unor „rețete", ci la pătrunderea adîncă a principiilor care-i călăuzesc pe pedagogii sovietici în munca lor educativă, la înțelegerea profundă a normelor după care se conduc în această muncă. Despre aceste principii, despre aceste norme vorbesc și cele cîteva exem- ple pe care le publicăm mai jos și care descriu unele aspecte ale muncii de educare comunistă în școlile țării unde a biruit socialismul. Pe mine m-a mîhnit mult această faptă a lui Anatolii. Observîndu-1, a- nalizîndu-i conduita, m-am convins de următoarele: acest copil neglijat, nesupraveghiat, nu a auzit nici odată nici un cuvînt bun despre el. Chiar acasă, era considerat de mic ca o „nenorocire", o „pedeapsă". Dacă bă- iatul își făcea lecția nu mai prost de- cît un elev mijlociu, sau se purta ca și majoritatea copiilor din clasă, pe- dagogul uita îndată de el. Profesorii nu-l lăudau pentru ceea ce făcea bi- ne. dar, în schimb, observau imediat greșelile lui. Și Anatolii s-a obișnuit și el treptat cu gîndul că nu poate fi un băiat de ispravă. După întîmplarea cu copacii, des- pre care am pomenit mai sus, l-am sfătuit pe învățătorul lui să propună elevilor să organizeze fiecare, aca- să, o mică pepinieră de meri și peri, el acasă, o asemenea pepinieră. A- tunci l-am chemat în cabinetul de biologie și i-am cerut să-mi ajute să aleg cele mai bune semințe de măr și de păr dintr-o mare cantita- te de semințe culese de elevii școlii în timpul verii. Timp de două ore am efectuat împreună această mun- că migăloasă, pînă am obosit. Ana- tolii a cules cîteva sute de semințe. Apoi a început să pregătească acasă la el o pepinieră pe aproape aoi metri pătrați. In ziua cînd a pus îngrășămintele, i-am făcut o vizită. L-am ajutat să sape șănțulețele și am pus împreună cu el semințele în pămînt. Apariția primelor lăstare i-a pro- dus lui Anatolii o mare bucurie. în- vățătorul și colegii lui au venit să-i vadă pepiniera, și pentru prima oa- clasei pentru munca sa stăruitoare. Desigur că băiatul nu putea să se schimbe dintr-odată. In fiecare zi, însă, discutam cu el, îl antrenam mereu în noi acțiuni utile, mă stră- duiam să arăt succesele sale între- gului colectiv al clasei. Lui Anatolii — scrie mai departe directorul — îi plăcea mult să ucidă păsările cu praștia. Intr-o zi ge- roasă de iarnă l-am invitat să vină să-i arăt cum se ascund păsările de Irig și cu ce greutate își dobîn- dese hrana. împreună am organizat „prînzul păsărilor". L-am îndemnat să hrănească zilnic păsările și să aibă grijă ca nici un elev să nu le facă vreun rău. Era foarte greu să-l obișnuiesc pe băiatul acesta nepăsător cu o muncă de zi cu zi. Am reușit aceasta numai datorită faptului că eu însumi veneam în fiecare zi la „prînzul păsărilor", aduceam hrană pentru ele, iar Ana- „Trptat, în cursul anilor, băia- tul a început să se schimbe. Era neîndoielnic faptul că elevul care a simțit bucuria de a-și vedea meri- tele recunoscute de către colectiv, nu mai putea fi indiferent la ju- decata tovarășilor săi. El a devenit In procesul muncii educative este necesar ca pedagogul să cunoască foarte bine psiholo- gia copilului. De multe ori — de pildă atunci cînd copilul a făcut o faptă rea — este bine să nu-l pui într-o situație dificilă față de colec- tivul clasei, să nu-l izolezi de co- lectiv, să nu-l compromiți față de ceilalți copii, pentru a-i da astfel posibilitatea să se îndrepte torul colectivului. Iată ce ne povestește în cu această problemă Maria drovna Davîdova, despre - pomenit și mai sus3) : „Odată, la o lecție de desen în clasa a II-a, lui Iura i-a dispărut cutia cu creioane colorate. Băieța- șul a început să caute cu nerăbdare în geantă, dar n-a găsit-o. A cău- tat sub bancă. Nici acolo nu era. Toți copiii plecaseră între timp a- casă. Era după ultima oră de curs. Observîndu-1 pe Iura și dîndu-mi seama despre ce e vorba, i-am spus liniștită : — Du-te acasă. Ai să găsești mîine cutia. Cineva ți-a ascuns-o, pe semne, ca să glumească. tia de desen, Iura nu și-a mai găsit cutia cu creioane colorate. Aminti- ți-vă, poate că unul dintre voi a glumit cu dînsul, sau poate cuiva i-au plăcut foarte mult creioanele luj Iura, a vrut să deseneze cu ele și fiindu-i rușine să i le ceară, le-a luat singur și a uitat acum să i le înapoieze. Iată ce propun eu: pu- neți în recreația mare creioanele la loc și eu nu mă voi mai interesa apoi cine le-a luat și nu voi pedepsi pe nimeni. De data aceasta, însă, procedeul nu a avut nici un efect. Atunci m-am adresat copiilor pe un ton mai insistent. Le-am spus că ceea ce s-a întîmplat este o rușine pen- tru clasă și că toți vor spune : iată, în această clasă dispar lucruri. Le-am atras atenția că Iura suferă din cauza unor colegi răi. Dar nici aceasta nu a avut nici un efect. De fapt, eu îl bănuiam pe vino- vat. Presupuneam că este Vitea, un băiețaș care nu a avut posibilitatea să vadă în familie exemple prea bune. Totuși, nu doream să iau vreo măsură, ci căutam o cale prin care să nu-l dau pe Vitea de rușine, să nu-l îndepărtez de mine, ci să-l ajut să-și îndrepte greșeala. Era doar un copil, nu un om matur pe deplin conștient de faptele sale. Au mai trecut însă două zile fără să se întîmple nimic. Nu-mi mai puteam permite nici o întîrziere. nează la fel asupra fiecăruia. Vitea avea acasă condiții nefavorabile, era obișnuit mereu cu reproșuri și mustrări și reacționa la acestea cu iritație și reavoință. Dacă și școa- la l-ar fi judecat aspru, s-ar fi în- chis cu totul în sine, s-ar fi izolat Intr-un articol publicat în , Uci- telskaia gazeta" nr. 100/1957, N. Soțerdotov descrie rezulta- tele remarcabile pe care le obține școala medie nr. 27 din Sver- dlovsk în educarea elevilor. La această școală, de pildă, a de- venit o tradiție „Gazeta luminoasă" care constă în proiectarea pe un e- cran, cu ajutorul epidiascopului, a unor diapozitive desenate de elevi. Cu ajutorul caricaturilor, al epigra- melor, al proverbelor etc. sînt ironi- zați chiulangiii și leneșii, sint com- bătute prejudecățile, sînt criticate comportarea necorespunzătoare a unor elevi, egoismul, grosolănia, a- titudinea de dispreț față de tova- răși. In școală se organizează disci® foarte interesante, la care partieijW elevi din clasele mai mari, pe teme ca : „In ce constă frumusețea pr.e- teniei", „Care este rolul muncii în formarea omului sovietic multilate- ral dezvoltat" și altele. Intervențiile Ia discuții ale unor elevi arată pînă la ce nivel ridicat au ajuns mulți dintre ei tn formarea concepțiilor despre viață. La dis- cuția organizată pe tema „Despre frumusețea omului", bunăoară, ele- va E. Serghienko, din clasa a X-a, a spus: „Frumusețea omului se manifestă nu numai prin calitățile ei exterioare. Noi simțim foarte bine farmecul multor oameni care muncesc cinstit, creator, își iubesc patria, natura ei, se bucură de fil- mele ei bune, de operele literare sau muzicale create de artiștii ei, salută succesele științei și ale teh- nicii patriei noastre, urmăresc a- tent și participă activ la evenimen- tele politice. Nu fiecare erou al muncii, fiecare apărător curajos al patriei, fiecare savant sau scriik4 al țării noastre are și o înfățișare terioară deosebită, dar toți sînt a- trăgători prin voința lor fermă, prin dragostea lor de muncă, prin curajul și perseverența lor, prin marile lor calități". „Exteriorul unui om — a spus eleva G. Babenko din clasa a IX-a — este uneori înșelător. Eu cred că adevăratul conținut al fru- museții îl constituie calitățile sufle- tești ale omului. Este atrăgător ex- teriorul, dar un om gol, egoist, gro- solan nu poate fi considerat fru- mos. Fiecare dintre noi poate să-și educe calități bune, să-și dezvolte voința, dragostea de a munci, devină disciplinat. In același trebuie să fim curați, îngrijit brăcați. Omul devine frumos îmbinarea frumuseții exterioare cea interioară".