Proletari din toate țările, uniți-vă! I ce muncesc în școli succes în noul an! 4 PAGINI 25 BANI Pentru o mai temeinica pregătire a elevilor nu poporul nostru (Continuare in pag. 3-a) f de cu cifre — m»- slnt martorii ai „grozavei șl In- și mal agricole atrîngă Elena !> cu Bolog vicepreședinte al CC. al S.M.I.C. direct proporțional cu prestigiul care se bucură In fata elevilor săi, respectul ți Încrederea pe care acordă tineretul. O primă condiție, fără de care ■&' Jiisi Q»>na Vineri 13 septembrie 1957 noului an școlar cu prilejul deschiderii trebuie «ă-șl organizeze cit mal Judicios învăță- cîlva cu cel al (incilor care colindat pe la casele viitorilor problema școlii ridicau determinat să le citesc. Și rînduri din cunoscutul L. SCHLESINGER EVA NOVAC iiuiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii^ l-a se sfătu- sărbătorească, comparația 1937—sep- dal la cirma tării, sute de s-cu votat în parlamentul rii. Dar niciunul n~a venit cursul timpului cu o lege să lai și acest nod sabia tactului tău ? învățătorii claselor iese cum să iacă mai nu-mi pare rău. Am găsit acolo rînduri ce acuză cu puterea fapte- lor ocîrmuirea beznei și ignoran- c- con- întru- vor păși anul acesta pentru prima oară pragul școlii. Unii dintre ei au și pagini 20 de acope- ței. Și fără să vreau, s a născut : septembrie tembrie 1957. Virgil Madgearu -- „știrbi" prestigiul. Și acum se treabă dacă au reușit sau ba.-. Intr-un birou se poartă bătălia tocmirii orarului. Tovarășa de lor ce m-a i cancelaria, în calitate de tori 1 ... Tracul lor seamănă legiuiri stăpîni- în do- care să îndeplini misiunea cultural-oducativă încredințată de muncilor. Organizațiile obștești, întreprinderile Industriale șl treaga opinie publică sint chemate cu insistență să-și turale ar dori să-și iacă sîmbăta zi liberă pe săplămînă; dar și tova- rășul de istorie nutrește același gind. Ciocnirea e politicoasă, totuși dirză. Unde ești, tovarășe director, mult rlndurlle in jurul școlii, educația tineretului nostru fiind o cauză □ întregului popor. Cu prilejul deschiderii noului an școlar, dorim tuturor educatorilor și elevilor muncă rodnică șl succese tot mai mari. levi, încercînd, în acest prim tact cu copiii și părinții lor, ascundă, emoția, pentru a acorde Ministerului Instrucției — printr-un șir de bugete — cîleva sute de milioane anual, din care să se înalte construcții de școli numeroase, igienice și încăpătoa- Nici următoarele în 1956/57 — 88.208. Cifre și mărturii, terial informativ. Ele muți dar grăitori gordian cu în- na- nerală : școli In 1938/39 — 13.865, iar în 1956/57 — 15.963 ; elevi înscriși în 1938/39 — 1.604.481, iar în 1956/57 — 1.859.270 । cadre didactice în 1938/39 — 46 436 și învățătorii șl prolesorîl _ munca, să-șl Intensifice eforturile pentru a Iace cunoștințele cit mal ac- cesibile elevilor, pe car aceștia să și le însușească țct mai temeinic, pentru a le forma deprinderile de muncă, atit de necesare In vața Tot mal multă grijă se cere din partea tuturor slujitorilor școlii pentru educarea tineretului în spiritul patriotismului, al dragostei de muncă și de colectivitate, al prieteniei între popoare. Se impune să s® accrdo mai multă atenție educării la elevi a unor atitudini și deprinderi do comportare civilizată, în școală șl în afară de școală, sădindu-lo în suflet sentimentul do mindrlo față de școala în care învață șl de dem- să-și nu-și în- rite de patina vremii, dar care așteaptă să-și capete locul în paginile veșnic vii ale istoriei. 1 septembrie, 2 septembrie.-. 7 septembrie. Frecvența materiale- Bihlkieca C ninlului urgan al Ministerului luvățămiutului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt și Cultură ANUL IX, Nr. 435 Cuvîntul tovarășului ATANASE JOJA ministrul Invățămîntului și Începe un nou an școlar, așteptat cu bucurie de elevi, de cadre dl* dactlce șl de părinți. Școlile de loate gradele își vor deschide larg porțile pe care vor păși cu încredere aproape 2 milioane de copti și tineri, hotărîțl să muncească cu perseverență pentru a-și Însuși noi cunoștințe, pentru a deveni oameni culți, folositori șl devotați poporului, luptători energici pentru apărarea păcii. Pentru ca In acest an școlar să se poată desfășura în cit mai bune condiții activitatea didactică șl educativă s-au tăcut din timp reparația ri curățenia localurilor de școală. Prin grija partidului și guvernului au fost construite noi școli șl săli de clasă, noi Internate și cantine. S-au creat noi laboratoare, biblioteci șl ateliere școlare șl s-au dezvoltat cele oxistenfe prin înzestrarea lor cu material didactic, cu cărți, cu unelte și mașini. S-au elaborat și difuzat în școli programele de Invățămînt, au fost tipărite și puse din vreme la indemlna elevilor 12 milioane de manualo (cu 2 milioane mal multe decît în anul trecut), astfel Incit să se asigure fiecărui elev cărțile școlare necesare pregătirii temeinice a lecțiilor. Prin cursurile de perfecționare din vara aceasta, un mare număr de cadre didactice și-au lărgit orizontul de cultură generală, și-au ridicat nivelul pregătiri! profesionala șl măiestria pedagogică, puțind asitel desfășura cu mai multă pricepere, cu mai mult succes șl cu mal bune rezultate munca tio instruire șl educare a tineretului. Numărul cadrelor didactice a sporit anul acesta cu încă 4,500 de în- vățălorl șl profesori, cadre tinere, crescute de regimul nostru democrat popular, care, alături de ceilalți slujitori al Invățămîntului cu bogată experiență, Iți vor aduce contribuția la continua propășire a școlii noastre noi. In anul acesta se continuă, la alte clase, aplicarea noului pian do invățămînt, prin care se aduc serioase Îmbunătățiri, atit predării obiec- telor do studiu — prin legarsa mal strlnsă a cunoștințelor de viață, do practică, — cît șl, în general, educației tineretului. Și In acest an școlar, inceplnd cu prima zi de școală, munca trebuie să se desfășoare In lumina sarcinilor trasate de Hctărîrea partidului și guvernului cu privire Ia îmbunătățirea Invățămîntului de cultură gene- rală, din iulie 1955. nitate față de calitatea lor de elevi. Elevilor din toate școlile noastre, cărora regimul democrat-popular le asigură tot mai bune condiții de viață șl de învățătură șl pe care educatorii, familia și întreg poporul îl Înconjoară cu dragoste și-l pri- vesc cu nădejde și încredere, li se cere să studieze cu perseverență, să fii fruntași Ia învățătură șl în munca practică, să !io exemple de dis- ciplină și de conduită aleasă. Organizațiile de tineret din școli, folosind îndrumării* primite din partea C.C. al U.T.M., au datoria ca, în strînsă colaborare cu cadrele didactico, să-și sporească eforturi! pentru a îmbunătăți munca educa- tivă In rîndurile copiilor șl tineretului. Părinților elevilor, care sint colaboratorii cel mai apropiați ai școlii, ne adresăm cu încrederea că vor participa și mai activ, cu tot simțul de răspundere șl cu toată dragostea, alături do slujitorii școlii, la acțiunea comună, patriotică, de educare a tineretului. Organele locale de partid și de stat, care întotdeauna au înțeles nevoile Invățămîntului și l-au acordat un ajutor prețios, sint rugate ca și In acest an școlar sâ sprijine cu aceeași căldură școala, pentru a-și ibrăriile sint tixite, nu-i chip să te apropii de tejghele, tu, muritor de rind. O clipă poa- te te necăjești ,dar apoi, plă- tind tribut aducerilor aminte, te re- tragi într-un colt, cu un zîmbet nos- talgic în coltul gutii și îi privești. Sînt mulfi, mici și mari, bruneți și blonzi, fete și băieți, cu sau fără părinți, gălăgioși sau timizi. Au, însă, toți o trăsătură comună — emoția- Ai grijă, cetățeanule ce-i pri- vești din coiful tău cu atîta supe- rioritate : emoția aceasta este conta- gioasă I Acuș-acuș te vei pomeni în îngrămădeala din fata tejghelei, zorind-o pe vînzătoare cu insisten- tele tale: „Tovarășă vînzătoare, și roșu proaspăt ascuțit), pînă ce nu vor răsfoi manualele și nu vor în’ cerca gumele, bucurîndu-se că șterg și urmele creionului colorat. Și, cînd vor adormi, cei mici — pentru care abecedarul cu semnele-i ne- cunoscute este încă o nouă jucărie — vor visa că se întrec la citit cu bunica, cei „mari" vor vedea nu- mai note excepționale în caietele ale căror file le-au mîngîiat decu- seară- Și dimineața, cînd se vor trezi cu obrajii înroși/i de somn și cu bu- clele răvășite, vor întreba, cătînd spre calendar: „Mămico, în cîte sintem azi ?' ză a se îndeplini- „Laboratorul medie nr... e gata ?" „Gata I" terminat reparatul sobelor la la „S-a ele- mie un caiet dictando ca 50 de foi începe un nou an școlar... „■Și-. Ah, acasă făcut ? dători graba vreo asta 1 Crezi că treabă urgentă Te înșeli I Sint doar nerăb- să respire mirosul hîrtiei proaspete, să mîngîie Uleie mătă- soase ale caietelor încă goale, să tragă primele linii cu creioanele co- lorate... Astă seară nu se vor culca pînă ce nu vor fi învelit caietele în hîrtie albastră (cei mai ordonati vor linia, poate, și marginile cu creionul siiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiim au de acă la la nimerești în zilele acestea vreo secție de învăfămînl, un sfat popular, vei reîn- tîlni aceeași emoție — ce-i drept în alte forme, dar, totuși, au- tentică emoție. Vei avea impresia că te afli la stalul major al unei armate, în ajunul bătăliei hotărî- toare. Aplecat peste planul de mun- că, comandantul (citește ; șeful sec- ției) trece încă odată în revistă sar- cinile îndeplinite și cele ce urmea- ÎNVĂȚĂTORULUI Vor trece anii. Cărunțite lire Mi-or arăta cit am Imbătrînlt; Dar chlpu-nvățătorului iubit Neșters îmi va iămîne-n amintire. Ca luminarea slabă pîlplia Lumina școlii noastre în cătunul în care ăbia-abia tăcuse tunul. Cum a aprins-o 1 Cum mai strălucea I De mina lui mi-aduc Intîi aminte . .. Mi-a pus de la-nceput în brațe-un dar : O carte simplă, un abecedar Cu slove ca o flacără fierbinte. De vocea lui mi-aduc aminte apoi : O coardă răsucită ca oțelul, O apă care-și duce firicelul Și crește cît năvalnicul șuvoi. Iar ochii lui ? Ca inima și glndul 1 în fața lumii — mari, întrebători Se deschideau ... și calzi, surîzători Asupra fiecărui, luminîndu-1. Așa doream să fim : ca-nvățătorul, Noi, toată clasa-aceea de pitici, Noi, patruzeci de pul de rindunici Care-ncercam atunci, timizi, ce-1 zborul. Ne a învățat s-avem nădejdea Iul Și inima lui bună ca o pline. Șl glndul îndreptat mereu spre mîine Scrutînd în zarea viitorului. ...Vor trece anii. Cărunțite lire Mi-or arăta cit am Imbătrînit ; Dar chipu-nvâțătorului iubit Neșters îmi va lămîne-n amintire. J MICHITA BISTRICEANU mentara din strada X ?“ „S-a ter- minat !“ „S-au instalat tablele noi la școala maghiară ?“ „S-au instalat 1“ „A venit președintele comitetului de părinți de la școala de 7 ani ? Ne-a promis că va vorbi cu direc- torul întreprinderii unde lucrează, să ne dea deșeuri de tablă pentru atelier !"■„ Telefonul țîrîie continuu : „Nu, tovarășe director, nu mai întîrziați cu depunerea planului de lucru I*... „Da, foarte bine, tovarășă instruc- toare, să-i primească pionierii pe cei mici". Cîte un părinte, îngrijorat că s-au terminat la librăria din colț manua- lele de a V~a, asaltează biroul de a- lături și pleacă doar după lungi a- sigurări că după amiază se vor găsi. Începe un nou an școlar... eamurile și ușile claselor se deschid pînă la perete. Dea- supra ușilor, pe table, au a- părut inscripțiile „Bine ați venit I" Cancelariile zumzăie aidoma stu- pilor de albine înainte ca roiul să-și ia zborul. S-au împărtășit im- presiile vacanței, s-au admirat reci- proc culorile din obraji, s~au consu- mat bucuriile revederii- Acum, în- cepe munca. Colegii se consultă a- supra proiectelor de viitor. Se dis- cută metodele popularizate Ia cons- fătuirea raională. Timizi, respectuoși, emoționați, cei ce abia au părăsit băncile șco- lii și încep acum primul lor an de invățămînt, ascultă sfaturile celor mai vîrstnici- Cît de mult au visat ei clipa aceasta! Prima întîlnire. cu mai caldă, primirea micilor elevi. Se consultă cataloagele, se trece în revistă materialul didactic. începe un nou an școlar... e deschid școli noi pe întinsul tării, o nouă generație de elevi se avîntă să cucereas- că cetatea științei, o nouă promoție de cadre didactice își în- cepe nobila misiune. Copii, pă- rinți, profesori te salută cu aceeași dragoste, an școlar 1957-1958I PRIMELE SLOVE ăsfoiam mai deunăzi din presa de acum ani- Căutam imagini u politician burghez —■ căuta să do- vedească într-un număr al „Vieții Romînești", din 1937, că ignorarea realității sociale de către politici- enii vremii s-ar datora lipsei-., materialului informativ- Oare aceste rînduri din „Ade- vărul" — 3 septembrie 1937, nu sînt material informativ ? „La noi se face „lux" cu îmbră- cămintea, cu apartamentele, cu orice, dar numai cu mintea, cu cartea nu se face. La noi iace „lux" cine are bani. In majoritatea cazurilor, copiii buni sînt copiii săraci... Pe cîți dintre aceștia nu-i îndepărtează 1 i § Se deschide un nou an școlar ! Acest eveniment prilejuiește de fiecare dată In rîndurile învăță- torilor și profesorilor noștri oju. stificată dorință pentru obținerea de noi succese în sarcina nobilă și plină de răspundere ce li ' s-a încredințat dc-a forma noile generații de construc- tori ai socialismului. Experiența anilor trecuțt, Ca șl suc- cesele relevate cu prilejul recentelor consfătuiri raionale ale cadrelor di- dactice arată că mulțl învățători și profesori își îndeplinesc cu cinste a- ceastă îndatorire, reușind să pregă- tească un tineret înarmat cu‘ temei- nice cunoștințe științifice, multilateral și armonios dezvoltat, un tineret ca- pabil să-și pună întreaga 1ul ființă In slujba Întăririi și înfloririi patriei. Trebuie să recunoaștem, totuși, în mod deschis, că In munca instructiv-educa- tivă din școlile noastre persistă încă numeroase lipsuri pentru a căror în- lăturare trebuie luate urgente măsuri. Purtarea necorespunzătoare a unor tineri tn școală șl pe străzi, In auto- buze sau tramvaie, tn trenuri, la spec- tacole, lipsa de respect față de părinți, față de cei mal tn vîrstă, frecventele Încălcări ale regulilor de disciplină ale multor elevi, ca șl desinteresul manifestat uneori față de bunul public, față de activitatea cultural-obștească, grăiesc dureros despre slaba calitate a muncii Instructiv-educatlve desfășu- rată de unele dintre cadrele noastre didactice. O analiză critică cit de su- mară a procesului instructiv-educativ ne arată limpede că prima cauză a acestei stări de lucruri rezidă 1n no1, în Însăși activitatea cadrelor didactice. De multe ori elevul nu vede In educa- torii săi exemplele cele mai bune din toate punctele de vedere. Este Îndeob- ște recunoscut că factorul principat, ligura centrală tn acțiunea de influen- țare educativă este educatorul — În- vățător sau profesor — și că efectul influentei sale se resimte tn raport poți apare fără compromis in fața ele- vilor este pregătirea profesională te- meinică — pedagogică șl de speciali- tate — pregătire care asigură supe- rioritatea și autoritatea științifică In fața elevilor. Nu se pot bucura de respect și nici de o Influență educa- tivă pozitivă nu poate fl vorba din partea acelor cadre didactice care fac grave confuzii științifice sau groso- lane greșeli pedagogice. Ce fel de au- toritare poate avea, de pildă, profe- sorul de matematică de la școala me- die serală de pe lingă Întreprinderea „Electroputere" din Craiova, care con- fundă noțiunea de termen cu cea de factor, sau profesorul de matematică Mălineanu Petre din comuna Valea Ciorii, raionul Slobozia, care bate ele- vii pentru că aceștia se incăpățtnează să pună întrebări la care, din cauza Insuficientei pregătiri profesionale, a- cesta nu poate răspunde ? Desăvirșirea pedagogică și de spe- cialitate nu se obține ușor. Ea nece- sită studiu continuu, necesită o temei- nică pregătire a fiecărei lecții tn parte. învățătorul sau profesorul trebuie să se pătrundă de adevărul pe care orice cadru didactic cu experiență fl resimte, că lecția nu constă Intr-o simplă trans- mitere a unor cunoștințe pe care ace- sta ie posedă, Pe chiar desăvtrșit; lec- ția este de fapt o adevărată oficiere, in al cărei proces, sistemul de pre- zentare a Ideilor, înlănțuirea logică, nuanțarea verbală a expunerii au a- ceeași Importanță ca și conținutul lor. O frază In plus 1n dezvoltarea unei demonstrații, de pildă, poate avea ace- lași efect negativ ca șl lacuna, asu- pra comunicării intime, asupra legătu- rilor trainice ce se stabilesc Intre pro- fesor șl elevi in procesul predării. Ori- cit de bine pregătit ar fi propunătorul și oriclt de Încrezător ar fi In forțele sale, nu este Îngăduit să se prezinte fn fața clasei fără o prealabilă revi- zuire a materiei pe care o va preda, fără a fi gindit asupra modului celui mai potrivit, a metodelor celor mai Indicate de transmitere a cunoștințe- lor. Este grăitor tn această privință cazul unui profesor de fizică din Giur- giu, deosebit de pregătit și care se bucură de un binemeritat prestigiu In opinia publică a orașului, dar care ne- revăztnd probabil fn ajun conținutul lecției și nereflectînd asupra sistemului de lucru cu clasa, a dat naștere la grave confuzii și contraziceri In pre- dare. In legătură cu această problemă se agită mult printre cadrele didactice ideea inutilității planurilor zilnice de lecții pentru Învățătorii și profesorii cu experiență. Sigur că redactarea pretențioasă și pedantă a unor pla- nuri de lecții ample și minuțioase ră. pește tn bună parte timpul afectat pre- gătirii lecției. Dar un plan de lecție sumar, care să oglindească obiectivele urmărite, organizarea predării, succe- siunea logică a ideilor, un plan In care să se fixeze exemplele, exercițiile, problemele, lecturile care se vor folosi In predare se impune cu necesitate. Aceasta nu numai ca o garanție a pregătirii pentru lecție, dar și pentru efectul moral pe care un asemenea plan II are asupra educatorului care, fn felul acesta, pățește tn fața elasei liniștit, calm, sigur de «Ine, pregătirea prealabilă lăstndu-l răgazul «i urmă- rească ne îndelete pe f mizeria materială și intelectuală a țării impusă de oligarhie. Și oli- garhia era fericită. „Teoria" lui Madgearu căuta să demonstreze că realitatea nu este cunoscută din lipsă de dovezi. Dar în același timp, cruda realitate dovedea prin miile de analfabeți, prin miile de talente ce se pierdeau, prin traiul precar al slujitorilor școlii că „teo- ria" este o încercare nedibace de a găsi o explicație politicii duse de diversele formații guvernamen- tale, care, aduse la numitor co- mun, exprimau politica antipopu- lară a burgheziei- Seriile de date statistice care existau stau mărtu- rie- Curios însă că guvernanții de atunci nu le-au putut găsi, pe cînd cei care în 1957 au alcătuit anu- arul statistic al R.P.R., le-au gă- sit I Să lăsăm deci ca cifrele să vor- bească. Invățămînt de cultură ge- tragedii* — cum se exprima ziarul anului 1937, și al numărului impre- sionant de elevi, studenti și cadre didactice, cărți și utilaje didactice, internate și burse din anul 1957. Rîndurile citate fn' cuprinsul ar- ticolului au fost luate din ziarele lui septembrie 1937. Acum un nou an școlar începe. Septembrie 1957. Ziarele abundă In articole cu înce- perea noului an școlar: interviuri;1 analize, povestiri și schițe, scurte informații. Toate vorbesc despre noi realizări, exprimate In limbajul lapidar al cifrelor- Și ele intr-ade- văr constituie material informativ. Ele oglindesc strădania neobosită a regimului nostru de a ridica la lumină acest popor harnic și ta- lentat, pentru ca să nu mai fie nici un analfabet și nici un talent să nu se mal piardă- EXAMENUL PREOCUPĂRI Prima scînteie 1 DE MATURITATE la început de an școlar La limba r o m i n a MARIANA FIL1P SARAȚEANU ȘCOLAR ANULUI dele acestei chemări s-au observat CONSTANTA MUSCA ULTIMUL RETUȘ iiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiw PROGRAME ȘCOLARE legate de cerințele actuale T -»-na din acțiunile importante vel corespunzător cerințelor care se Astfel, la programa de zoologie vel corespunzător cerințelor care se Astfel, la programa de zoologie care cursul de zoologie inccpe studiul animalelor superioare acela că elevii posedă mult care cu literatura socială in vîrstnici mafi unii roluri de creeze un este vizitată de numeroase dactice — care ascultă cu Ernst au făcut începutul pentru cluderea în repertoriu a unor crări care să dezbată probleme gate de activitatea profesională la Și cadre di- mult in- ridică privire tacolului tescu, cît samblu a dat viată flăm că ceză", „ anului „Profesorul de fran- ,promovat" la sfirșitul școlar în repertoriul reușit să meniul de metodelor autorul le cu este mai opera Din dat mic teze cu piesa lui Tudor Mușa- și asupra activității de an- cercului dramatic care i-a scenică. gusta, care le romină ar corecta gență și mai des zițiile și diferitele profesori ar duce cu mai multă exi- caietele, cornpo- teme, dacă acești muncă indivldua- pe teritoriul țării noastre, in cuprin- sul acestor lecții este puterme scoa- viată, care stirnește rlsul sănătos al spectatorilor. Se impun, prin interpretarea lor plină de viată, Ludea Tătărescu, Al. Cernat, George llioniu. universală pentru clasele a IX-a, sînt introduse lecții care prezintă vechimea și rea neincetată a civi 1-ației Vi a și a speciale, dezvolta omenești maiștri, să urmărească elevii șească și cunoștințe din limbajul zical: melodie, ritm, armonie, gătindu-se astfel în mod firesc cerea la Însușirea notelor și a riei muzicale. Aplicarea acestei Indicațiile programelor nerale și de principiu, iar cunoștințele care au fost în legătură cu problemele zării sînt doar menționate. muncitorilor din învățămînt, „Pro- fesorul de franceză" demonstrează că cercul dramatic al clubului in- vătămînl din București se găsește lă cu elevii, urmărind cu interes dezvoltarea fiecăruia în parte, posi- bilitățile de exprimare în scris șî oral, posibilitatea fiecărui elev de a prof. V. PUPĂZĂ responsabilul comisiet profesionale a co- mitetului sindical raional al muncitorilor din îuvăjâmînt din Craiova de a înțelege operele pe citește. activitățile practice de atelier agricole, pentru a vedea cum aplică clasele I—IV să se predea pe baze științifice, adică elevii să-și sînt ge- temele și introduse politehni- Dezvolta- GHEORGHE POP Inspector școlar la secția de tnvâfămtnt și culturi a regiunii Baia Mare scriitorilor noștri clasici", lectura acestor lucrări mi-am seama că un număr prea de elevi au reușit să tra- subiectele la nivelul cerințe- imediat, deoarece zilnic expoziția răcoalei din 1907 în noastră" și „Revoluția Muncajsii|dfcaH în “unității* șco- lare din orașul Craiova a în- ceput să se afirme cu vigoare în vederea noului »n școlar, chiar din primele zilei ale iuțiii septembrie. F□- losind învățămintele din experiența a- nului trecut, așa cum s-au desprins la snaliza amănunțită făcută în ziua ac- tivului sindical din iulie a.c., organi- zațiile sindicale an îjțeles că .nu tre- buie pierdută nici o etapă a anului școlar pentru a sprijini școala, pro- cesul de învățămînt. In! primele săp- tămîni ale lunii septembrie se dace bătălia pentru punerea '14 punct a condițiilor materiale ce asigură buna desfășurare a procesului de învăță- mînt; se încheagă formele organiza- torice ale muncii pentru noul an școlar. * ^.ea^Jintu merita a «fi MiuTtită B ^oitittua chemaKa pd®- Mtâ de Wă®e țcoila Mu, jJ ani nr. 4 din Craiova către toate unitățile șco- lare din orașul nostru, în cinstea ce- lei de a 40-a ^mițeersări a Marii Rq; medii nr. 4 a lansat această chemare în plenara de închidere a consfătuiri- lor raionale ale cadrelor didactice. Ea cuprinde principalele aspecțe ale or- ganizării și desfășurării muncii in- structiv-educative din școli. Inițiati- va a fost primită cu entuziasm de toate unitățile școlare, iar comitetul sindical raional — sprijinit puternic de comitetul executiv al sfatului popular al orașului Craiova — sus- ține acțiunea de răspuns la această chemare, acordînd o serie de premii: 7000 Iei, 5000 lai, 3000 lei, un aparat de radio, un aparat de fotografiat și o bibliotecă în valoare de 1000 lei unităților cu buhe rezultate în mun- că. In discuțiile din plenara consfătui- rilor raionale din 1 și 2 septembrie, din orașul nostru, s-a pus un ac- cent deosebit pe necesitatea perfec- ționării cadrelor didactice, așa ca fie- care învățător și profesor să poată face din fiecare lecție un puternic mijloc de educație comunistă. Intre sarcinile adoptate în rezoluția consfă- tuirilor, legate de această problemă, s-a acordat o deosebită atenție tre- cerii la studiul serios al științelor so- ciale de către toate cadrele didactice. In acest scop, comitetul sindicftl ra- ional Craiova, cu sprijinul cabinetu- lui de partid din localitate, și-a luat sarcina organizării unui lectorat al științelor sociale pentru toate cadrele didactice din orașul nostru. Astfel, învățătqrii șl profesorii vor fi mobi- lizați să parcurgă într-o perioadă de 2—3 ani cdle trei cicluri de studiere a celor, tați obiecte din domeniul științelor sociale prevăzute pentru în- - vățămîntul superior. Colectivul co- misiei profesionale a comitetului sin- dical, după ce va studia programa nouă a științelor sociale din învăță- mîntul superior, va trece imediat la alcătuirea programului conferințelor, astfel ca odată cu deschiderea învă* țămîntului superior să înceapă și ac- tivitatea lectoratului. Comisia profesională a comitetului sindical raional a îmbrățișat, pe lîngă acțiunile de mai sus, și altele de ime- diată necesitate pentru sprijinirea ac- tivității instructiv-educative din școa- lă. Astfel, în ziua de 7 septembrie, la sediul sindicatului s-a organizat o consultație cu tema „Munca metodică în școală", consultație la care au par- ticipat atît responsabilii ou această muncă din fiecare unitate, cît și re- prezentanți ai fiecărei organizații sin- dicale. Consultația, bazată pe o largă informare asupra felului cum s a des- fășurat această muncă în anul trecut, a arătat necesitatea unui conținut concret al acestei munci, izvorît din problemele specifice care se ridică în fiecare școală. Totodată, s-a accen- Lcare s-au desfășurat în vede- rea pregătirii deschiderii nou- lui an școlar a fost elabora- rea programelor școlare. Numărul programelor noj elaborate se ridică la 131 de titluri, care au fost tipărite într-un tiraj de 750.000 exemplare. Re lîngă programele noi s-au făcut rtevizuirj la programele elaborate în ^nii precedenti, în scopul îmbunătăți- rii lor și în special pentru a se evita supraîncărcarea elevilor. 1 Marea majoritate a programelor au fost din timp difuzate școlilor, cadre- le didactice putînd astfel să le stu- dieze și pe bara lor să-și organizeze activitatea pentru noul an școlar. I Munca pentru elaborarea miilor programe ți pentru revizuirea ediți- ilor anterioare a început cu un an în urmă. Pe parcursul elaborării lor și pînă în faza de definitivare s-a desfășurat o intensă muncă de docu- riientare, studiindu-se în acest scop programele de învățămînt din alte țări și îndeosebi din Uniunea Sovie- tică și din țările de democrație popu- lară, precum ți programele de învă- țlmint care s-au folosit la noi în anii ștolari trecuți. In același scop au fost organizate npmeroase consultări cu cadre didac- tice, cu oametni de știință, literatură șl artă, tehnicieni, puțind astfel să se aligure programelor școlare un ni- triat importanța unității de acțiune între direcție și organizația sindicală din școală în organizarea, pregătirea și desfășurarea consfătuirilor de pro- ducție. Ddpl cfensultdție, s-au dat îndrufnări amănunțite asupra consfă- tuirilor de producție — care trebuie să dea mai multe roade decît în anul . trecut, în sprijinirea muncii cadrelor didactice. Tot cu această ocazie, co- mitetul nostru sindical a anunțat con- sfătuirea organizată împreună cu secția de învățămînt a sfatului popu- lat al orașului €naî<*'ț, în ziua de 11 Septembrie curent, ctt tema „Conți- nutul orei de dirigmție și al activi- tății educative a dirigintelui cu co- lectivul clasei în afara acestei ore". Pentru această consfătuire s a reco- mandat ca «Briginții să vină pregătiți . cu hbservați^ asupra experienței des-, iușilate în ■nul ștd^ir Urelit. BlAitru cajtcp Irnitțătorit și profe- sorii și toți școlarii să cunoască din timp manualele nou apărute, în ora- șul nostru, ca și în alte orașe ale țării, a fost organizată o foarte fru- moasă și boațt^ expoziție -a cărții di- dactice penit școlile de cultură ge- nerală ale patriei noastre. Comitetul sindical raional Craiova a chemat co- mitetele de instituție și organizațiile sindicalg de >bază din oraș să popu- larizefe1 'larg1 ace^Ifi expbriție. Roa- teres informațiile date de organiza- torii expoziției despre unele manuale. Paralel cu aceste preocupări me- nite să asigure o muncă de calitate chiar de la începutul anului școlar, membrii sindicatului nostru manifestă și dorința de a lărgi activitatea sin- dicală culturală prin organizarea de brigăzi artistica chiar pe unități șco- lare — mai ales în școlile medii cu mare număr do personal didactic, administrativ și de îngrijire. E un început bun și cu perspecti- ve de a antrena efectiv mun- citorii din instituțiile școlare ale ora- șului nostru. in- lu- le- a sau mai tineri, transfer- în elevi iar al fii „jucind" profesori, au reușit să spectacol unitar, plin de valorifice din plin ele- critică ascuțită la adresa școlii burgheze, pe care pune în lumină. Pornind dati au făcut greșeli semne de întrebare pun azi în fața școlilor de cultură ge- nerală. Deși există o experiență bogată în munca de elaborare a programelor, totuși s-au ivit serioase greutăți în această activitate. Greutatea cea mare și care încă nu a fost rezolva- tă pe deplin, a constat în aceea că din noianul de cunoștințe, de adevă- ruri nou descoperite, care îmbogă- țesc mereu patrimoniul științelor, se pune problema ce anume trebuie a- Ies pentru a fixa conținutul unui o- biect de învățămînt în cadrul unei școli de cultură generală cu o anu- mită durată de studii. Rezolvarea acestei probleme com- plexe privind alegerea, selectarea ma- terialului ar trebui să se facă în func- ție de sarcinile școlii noastre, care trebuie să crească un tineret cult, temeinic pregătit. De la început trebuie să spunere că prin noile programe s a urmărit să se predea elevilor cunoștințe strict științifice adaptate la nivelul claselor respective, evitîndu-se orice tendință de a face reduceri care să ducă la simplism, schematism sau vulgariza- rea științei. Chiar atunci cînd a fost nevoie să se adapteze logica științei la anumite cerințe didactice, aceasta s-a făcut cu respectarea carac- terului strict obiectiv al cunoștințe- lor. al legilor și fenomenelor. I e baza experienței anului șco- lar trecut, prin Hotărîrea Co- mitetului executiv al sfatului popular regional Baia Mare s-a hotărît ca între 7 și 15 septembrie să se organizeze „Săptămîna deschiderii noului an școlar'*. In regiunea noastră există tendința ca organizarea aces- tei săptămîni să intre în tradițiile școlii noastre noi. Cum am organizat în acest an „Săptămîna deschiderii anului școlar"? Brigăzi, compuse din inspectori meto- diști și din cadre didactice, din mem- bri ai comitetului executiv, deputați, membri ai organizațiilor de partid, ai organizațiilor de tineret și obștești au ieșit pe teren între 7 și 15 septem- brie, urmărind pregătirea deschiderii școlilor în condiții cît mai bune. Cu acest prilej, cele 13 unități noi ale școlilor de 7 ani, care au luat ființă în regiunea noastră începînd cu acest an școlar, au fost sprijinite în completarea bazei materiale și în re- crutarea numărului necesar de elevi pentru clasa a Vl-a, după multe con- sultări cu numeroși profesori s-a a- juns la concluzia că studiul acestei discipline trebuie să înceapă cu ani- malele superioare și nu în ordinea sistematică, evolutivă, de la anima- lele unicelulare. S-ar crea impresia că această organizare a materiei ar dăuna concepției științifice evolutive despre viață. Lucrurile se prezintă cu totul altfel. Motivul pedagogic pentru multe observații asupra acestor a- nimale care trăiesc în mediul încon- jurător al copiilor. Pe de altă parte, principiul științific al determinismu- lui va putea fi mult mai clar pen- tru elevi, deoarece ei vor observa mult mâi ușor legătura dintre al- cătuirea și funcționarea organelor, dintre anatomia și fiziologia lor de- cît dacă s-ar începe cu studiul ani- malelor inferioare care nici pe de- parte nu oferă asemenea posibilități, oricât material demonstrativ s-ar folosi. In același timp, elevii, pe baza explicațiilor și a observațiilor directe, vor putea să înțeleagă mult mai ușor că un organism nu poate să trăiască desprins de condițiile sa- le de viață, că există o unitate, o corelație strînsă între biologia unui animal și mediul în care trăiește și se dezvoltă. Aceste idei pe care tre- buie să șl le însușească de la început In mina stîngace cu degete mici Un condei are țepi de arid. Șl slovele, fără un dascăl, nu vor Să răsară din tainița lor. Dar mina lui bună in drumul ei ia Și mîinile mici după ea. Peste ani, dacă-n lume, vreodată Un vestit cărturar se arată, In ochii lui arși de-o idee A pus dascălul prima scînteie. Lumina ei timpul străbate Luceafăr, spre zări depărtate I pentru clasa a V-a. In acest an, tre- buie să cuprindem la clasele V—VII 20.100 elevi citi sînt prevăzuti pe regiune. In raionul Oaș, brigăzile au dus muncă de lămurire cu părinții ce- lor peste 50 de copii de la casele răzlețite și îndepărtate de școală. Li s-au arătat acestora avantajele aducerii fiilor lor la școala cu internat de la Livada, unde li se vor acorda burse, îmbrăcăminte, cărți, si rechizite șco- lare. Sezisările imediate făcute de bri- găzi în legătură cu mobilierul școlar au dat posibilitatea unei repartizări mai raționale a mobilierului confec- ționat în acest an: 1000 bănci, 125 scaune, 11 birouri, 60 mese pentru cantine etc. Numai în raionul Lăpuș unitățile nou înființate au fost înzes- trate cu un număr de 150 bănci. Avînd sprijinul organelor de partid și de stat, în majoritatea centrelor brigăzile au luat măsuri eficace. S-a constatat, de pildă, că în unele școli din raionul Tășnad lucrările de cu- rățire și reparare a localurilor de școli se desfășurau prea încet. Briga- da care a plecat în acest raion a avut ea una din principalele sarcini termi- narea acestor lucrări pînă la începe- rea anului școlar. O altă problemă urmărită de bri- găzile noastre este aceea a situației cadrelor. în cele mai multe centre s-a efectuat plata indemnizațiilor de in- stalare a cadrelor didactice numite în acest an și li s a asigurat cazarea și hrana corespunzătoare. De exemplu, tinerii învățători Nițulescu Gheorghe și Gulie Ion, nou numiți în raionul Lăpuș, sînt mulțumiți de condițiile de cazare și hrană care li s au asigu- rat. Totuși, deși lucrările de încadra- re au fost efectuate la timp, iar ma- joritatea cadrelor noi s-au prezentat la posturi, există unele școli amenin- țate să rămînă la 15 septembrie fără pedagogi. Este semnificativ cazul de la Gopalnic Rușor, raionul Lăpuș, unde absolvenții școlii pedagogice din Craiova, repartizați aici, nu s-au prezentat la posturi. Sigur că secția de învățămînt regională va trebui să ia măsuri care să asigure și în aceas- tă comună desfășurarea procesului de învățămînt. Atitudinea acestor tineri, însă, ne arată că în școlile noastre, cu deosebire în școlile pedagogice, trebuie să acordăm mai mare atenție formării la elevi a conștiinței cetățe- nești. Considerăm că „Săptămîna descin- derii noului an școlar" în regiunea noastră contribuie la cointeresarea tu- turor factorilor ce răspund de pro- blemele învățămîntuiui. Prin organi- zarea acestei săptămîni. asigurăm un bun început de muncă în toate școli- le regiunii. elevii constituie o bază pentru în- țelegerea științifică a tuturor proble- melor cursului de zoologie. Preocuparea de a așeza programe- le de învățămînt pe baze strict știin- țifice s-a manifestat și la alte obiec- te de învățămînt. De exemplu, în urma a numeroase propuneri și a consultării forurilor de specialitate, s-a ajuns Ia concluzia ca muzica la însu- 1 mu- pre- : tre- teo- pro- grame care, ca structură și concep- ție. este cu totul nouă, va cere din partea învățătorilor un studiu apro- fundat, o adîncă documentare peda- gogică și cunoștințe de teorie mu- zicală, precum și o temeinică pregă- tire pentru fiecare lecție. Pentru jus- ta aplicare a acestei programe, se recomandă a se organiza pe școli, în cercurile pedagogice, studierea ei. De asemenea, organizarea de lecții deschise ținute de învățătorii cu o mai bogată experiență ar fi un bun mijloc în această privință. Trebuie combătută cu toată tăria tendința u- nor învățători de a înlocui orele de muzică cu alte activități, de obicei cu lecții de copiere sau rezolvare de probleme. Apreciind mai mult sarcinile care an fost trasate școlii noastre pentru politehnizarea învățămîntuiui, noile programe exprima noi cerințe și in troduc mai multe elemente care să ducă la o strînsă legătură a cunoș- tințelor cu practica. Ele lărgesc do meniile de aplicare a diferitelor legi și procese în sfera producției indus- triale și agricole, prevăd un număr mai mare de lucrări de laborator, de excursii și de alte aplicații practice. xamenul de maturitate din sesiunea septembrie a.c., ca și cel din sesiunea trecută, a o- glindit în bună măsură nive- lul de cunoștințe al absolvenților școlii medii. La limba romină, posibilitatea de a verifica cunoștințele asimilate de aceștia în cursul învățămintu.'.ui mediu a fost mai mare, examenul fiind scris și oral, din literatură și din gramatică. Am citit citeva lu- crări scrise ale candidaților din școlile medii nr. 22, 25, 2 și Bolin- tinul din Vale. Candidatii din ora- șul București au avut de tratat la alegere una din temele ; „Ecoul lor unui astfel de examen. Majo- ritatea candidaților au tratat super- ficial subiectele, realizind doar o simplă enumerare de opere și de scriitori. Lucrările lor nu cuprind analize, nu au reușit să arate esen- țialul. Expunerile, in cea mai mare parte, suferă din punct de vedere al sistematizării materialului, dove- dind incapacitatea candidaților de a compune după un plan, de a ierarhiza ideile în ordinea valorii și a semnificației lor. In general, în lucrări s-a pus mai mult accentul pe unele informații i- storice, mai puțin pe relatarea fapte, lor literare și foarte puțin sau deloc pe analiza literară. Mai toți candida- tii s-au rezumat, indiferent de subiect, la povestirea sumară îi nesemnifi- cativa a unor opere, fără să tragă vreo concluzie. Aceste lipsuri se da- toresc în primul rînd insuficientei cunoașteri a literaturii și a noțiu- nilor de teorie a literaturii. Subiectele, fiind cuprinzătoare, de sinteză, cereau din partea can- didatilor posibilitatea de a se ridica la sinteză, putere de discernămînt în alegerea operelor legate de tema dată. Unele lucrări sînt oglinda clară a unei slabe pregătiri a ele- vilor respectivi. Pline de confuzie și de erori, ele constituie serioase semnale de alarmă pentru profeso- rii care au muncit cu ei. De exem- plu, unii candidați, tratînd tema „Revoluția socială în opera scriitori- lor noștri clasici", au menționat în lucrările lor opere ca „Mihnea Vodă cel Rău“ de Al. Odobescu, „Mitrea Cocor" de M. Sadoveanu, „O scri- soare pierdută” și ,,O noapte fur- tunoasă" de I. L. Caragiale, iar pentru a ilustra tema „Ecoul răscoa- lei din 1907 în literatura noastră" au povestit cu amănunte „Negura" de Eusebiu Camiiar, „Noi vrem pă- mint" de G. Coșbuc etc. Alți candi- la faptul că ei au fost, totuși, promovați la limba romină și că au ajuns la examenul de maturitate. In unele lucrări, de pildă, se găsesc asemenea „perle" : „Un scriitor care a înfățișat în scrierile sale te- ma revoluției sociale este M.V. Ga- lan în romanul „Venea o moară pe Șiret" iar V. Alexandri în „Min- ciuna stă cu regele la masă..." Lacune serioase dovedesc aceste lucrări și din punct de vedere al cunoașterii gramaticii. Neglijențele în exprimare și greșelile de orto- grafie în multe lucrări sînt direct surprinzătoare. Cuvinte scrise la un Joc : făr deadăpost, citai vrut. Foar- te multe greșeli de ortografie: niai bătut și mai scuipat; pentru ai împrumuta pe țărani; nu ve-ți scă- pa ; î-și alege tema, ia impresionat, arătîndule îndemnul la luptă M. Sadovcanul, Z. Stancul etc. Răspunsurile orale au oglindit, de asemenea, același nivel scăzut. Răspunsurile unor elevi au fost să- race sau superficiale, greșite sau incomplete. Multe din analizele literare s-au limitat la examinarea unor personaje, fără să fie mențio- nate momentele principale din desfășurarea acțiunii, fără să se in- Astfel, în programa de fizică pen- tru clasa a Vl-a, capitolele privitoa- re la mecanismele simple s-au com- pletat cu aplicațiile planului încli- nat. ale pîrghiilor și scripeților in viața de toate zilele și în tehnică. De asemenea, la copitolul „Motorul cu combustie internă'' s-a prevăzut să se predea și cunoștințe despre a- plicațiile lui în tehnică. în mecani- zarea agriculturii socialiste. Tot aci s-au introdus și cunoștințe despre unele mașini agricole. De asemenea, in programa de fizică pentru clasa a IX a, pe lîngă alte cunoștințe noi introduse în vederei accentuării e- lementelor de politehnizare, s-au pre văzut și noțiuni despre rezistența materialelor, pentru ca elevii să în țeleagă în mod științific fenomenele care stau la baza construcției tutu- ror mașinilor și a prelucrării meta- lelor pe care ie vor întîlni în sfera producției unde vor trebui să lucreze cea mai mare parte dintre ei. Astfel de exemple se pot da și din programa de chimie pentru cla- sa a IX-a, unde s-a introdus studiul unor probleme care ușurează înțele- gerea de către elevi a unor procese de producție, cum ar fi problemele legate de industria amoniacului, de industria îngrășămintelor chimice și silicaților etc. In programele de zoologie, în spe- cial în programa de clasa a Vl-a, avîndu-se în vedere că absolvenții școlii de 7 ani vor rămîne în ma- rea lor majoritate să lucreze în a- gricultură, s-a pus un accent deose- bit pe cunoașterea metodelor zootch nice în vederea creării unor noi rase de animale și de ridicarea pro- ductivității raselor de vite. In pro- grama s-a specificat că în tratarea problemelor de zootehnie profesorii trebuie să țină seama de specificul regiunii, de animalele caracteristice condițiilor geografice și a căror crcș- siste asupra conținutului social al operelor de critică socială. Lipsa cea mai gravă ce se reflec- tă în răspunsurile orale ale candi- daților o constituie sărac a lecturii. Serii întregi de candidați nu au citit în întregime cele mai cunoscu- te romane ale literaturii noastre, romane care de altfel au fost ana- lizate și în clasă, in orele de litera- tură : „Răscoala" de L. Rebreanu, „întunecare" de C. Petrescu, „Des- culț" de Z. Stancu, „Baltagul" și „Neamul Șoimăreștilor" de M. Sado- veanu, „Nopțile din iunie" de P. Du. mitriu. Sânt candidați care nu cu- nosc nici un vers din marii noștri poeți, nici o expresie devenită prover- bială din comedia „O scrisoare pier- dută" de 1. L. Caragiale, La analiza gramaticală unii ab- solvenți ai școlii medii din Bolin- tinul din Vale au întimpinat difi- cultăți pînă și în determinarea păr- ților principale ale propoziției, în recunoașterea predicatelor verbale și nominale. Din analiza lucrărilor scrise șl a răspunsurilor orale s-a desprins slaba pregătire a unor candidați la examenul de maturitate, atît în cu- noașterea literaturii romîne cla- sice și actuale, a noțiunilor de teo- rie a literaturii, cît și a aplicării cunoștințelor gramaticale în expu- nerile orale și scrise. Lipsurile constatate la actuala sesiune a examenului de maturitate trebuie analizate și discutate larg de către profesori pentru a le putea lichida. Se impune din partea pro- fesorilor de limba romină mai mul- tă grijă în stimularea elevilor la lectură particulară. Aceasta este o problemă importantă. Faptul că e- cercului dramatic al clubului salariatilor din învălămint din Ca- pitală se reîntoarce la „catedră" după o vacantă de aproape 2 luni de zile. ■ Așadar, activitatea „didactică" a acestui profesor va fi reluată (bineînțeles pe scenă), spre satisfac- ția colegilor lui care, în marea lor majoritate, n-au avut în primăvară posibilitatea s-o cunoască (nu s-au prezentat decît 2 spectacole). Prilejul ni se pare potrivit pentru a face citeva considerații, foarte sumare de altfel, atît asupra spec- Multă vreme, problema alcătuirii repertoriilor cercurilor dramatice ale amatorilor din învățămînt nu și-a căpătat rezolvarea cea mai po- trivită. Alcătuirea acestora nu răs- pundea exigentelor sporite ale spectatorilor, iar problematica lor nu avea adeseori nicio legătură cu preocupările cadrelor didactice. Rezolvarea dată acestei chestiuni de cercul dramatic al clubului sa- lariatilor din învălămint din Capi- tală merită cel puțin menționată. După ce „Institutorii" lui Otto tere constituie și poate constitui o- cupația locuitorilor. Și in cadrul celorlalte programe de învățămînt, cum ar fi cele de mate- matică, geografie, desen, s-au intro- dus noi cunoștințe legate de nece- sitatea politehnizării învățămîntuiui. Noile cerințe, exprimate în programe- le școlare privind predarea obiecte- lor de învățămînt în lumina sarcini- lor de politehnizare a școlii, cer din partea cadrelor didactice un studiu atent și o muncă sistematică și per- severentă. rea lor, introducerea lor în cadrul lecțiilor depind de pregătirea, orien- tarea și măiestria profesorilor, de cunoștințele pe care aceștia le au despre tehnică, producție și organi- zarea muncii din întreprinderile in- dustriale și agricole. Pentru a ex plică elevilor felul cum se aplică în diferite sectoare de producție legile și principiile de fizică, chimie, ma- tematică, biologie, profesorii tre- buie să cunoască ei înșiși producția, să viziteze întreprinderile, să ia contacț cu tehnicienii respectivi, să se documenteze asupra proceselor de fabricație, de producție. Ei trebuie să țină o strînsă legătură cu profesorii elevii în cadrul acestora cunoștințe- le însușite la orele de curs. In noile programe s-a acordat o mare atenție educării elevilor în spiritul patriotismului și al priete- niei între popoare, sentiment ce formează conținutul principal a! educației morale și care încoronează profilul moral al omului societății socialiste. începînd cu programele claselor levii nu citesc are grave consecințe și în privința pregătirii lor și a e- ducației, a felului cum «e dezvoltă personalitatea lor, trăsăturile lor de caracter. Profesorii au datoria de a găsi forme concrete care să asigure stimularea interesului elevilor pen- tru lectură. Absolvenții școlii medii trebuie să stăpînească și să folosească în mod corect limba romină, trebuie să cunoască cel puțin principalele o- pere ale literaturii clasice și actu- ale recomandate de programa șco- lară. Elevii pot ajunge la aceste re- zultate dacă profesorii lor de limba pe calea unei bune orientări in ce privește alegerea repertoriului său. Aprecierea activității unei echipe de teatru nu poate fi, însă, rezuma- tă numai la repertoriu. Colectivul de teatru al clubului a reușit să iacă un salt important șl pe calea valorificării scenice a pieselor. Ca rezultat al unor îndelungate și sîrguincloase căutări, colectivul se apropie de maturitate artistică. „Profesorul de franceză", comedie privind unele aspecte din școala veche, cerea o interpretare exactă, care să păstreze și să sublinieze chiar sensul ei protestatar. Piesa zu- grăvește aspecte ale vieții de școa- lă intr-un oraș de provincie, în me- diul burghez, scotlnd la lumină re- lațiile dintre profesori și elevi, din- tre elevi și eleve, mentalitățile so- cietății respective etc. Avînd de luptat cu elemente suficient de di- ficile, regizorul C. Dinischiotu a astfel la lucru, se explică ușor, de-a lungul întregului spectacol, și ne- cesitatea montării astăzi a acestei piese, considerată, în trecut, „u- șoară"- Cunoscind ei înșiși o asemenea atmosferă, interpretii, profesori mai I—IV s a urmărit dezvoltarea la elevi a dragostei față de patrie și fața de trecutul ei glorios, față de poporul muncitor și tradițiile lui re- voluționare, față de figurile de eroi, de luptători pentru dreptate și liber- tate națională. S a urmărit să se dezvolte dragostea față de orîndui- rea nouă din țara noastră, față de partid, față de limba materna cu frumusețile și posibilitățile ei de exprimare. în care cărturarii noștri au creat opere nemuritoare, îmbogă- țind tezaurul culturii universale. In același timp, s-a urmărit ca elevii să fie educați în spiritul prieteniei și colaborării cu naționalitățile con- locuitoare din țara noastră, cu toate popoarele care luptă pentru liberta- te, pace și progres. Totodată, noile programe urmăresc să dezvolte la elevi dragostea și recunoștința față de Uniunea Sovietică, să le dezvol- te sentimentul de ură împotriva duș- manilor patriei, ai păcii Și socialis- mului. Programele oferă un bogat ma- terial pentru realizarea acestei opere educative. Pentru a ilustra, ne măr- ginim numai la citeva exemple. Ast- fel, la clasele I—IV, la limba ma- ternă, un număr mare de lecții de citire sînt grupate în teme mari in- titulate „Patria noastră", care se re feră la viața oamenilor muncii în trecut și astăzi, la trecutul de luptă al poporului, la aspecte din diferite regiuni ale țării, la legende istori- ce, la figuri de eroi ai clasei mun- citoare, la sărbători legate de eveni- mente naționale și internaționale. In cadrul programelor de istorie Vrem să obținem Pentru o mai temeinică pregătire a elevilor rezultate și mai bune (Ury^ar.e din pag. 1) i s desfășurată în tabere dare, nu numai de dragul Însușirii tabere au se con- Comunicare s ION BICA E de tabere au stat o trebuie cadrelor superiori oricit uită In fa|a organizatorilor pentru pionieri și școlari pionierilor, careul pionieresc, au grijit pomii și florile din curtea berei. Pionierii din tabara de la pușna au plantat puieti de brad de la Di conservat an, j și a I I în mod creator planul de muncă tocmit, avem convingerea fermă în cursul noului an școlar vom {ine rezultate și mai frumoase lor. Pentru aceasta, în primul vom folosi din plin experiența pînă acum obiecte de care am căpătat-o predarea diferitelor vățămint, ca fizica, matica, geografia. tehnice, plăcută, interesul tehnică. cuiul de rînd, pe în în- in- ta- Lă- pe au lor didactice. Aceeași grijă să se manifeste în alegerea didactice, a instructorilor de pionieri. Conducerile taberelor să la Vlahița. cei din tabăra trău au vizitat fabrica de lapte de la Remetea. Excursiile organizate de realizării principalelor sar- care le cuprinde Hotărîrea . Partidului Muncitoresc Ro- a Consiliului de Miniștri al cu privire la îmbunătățirea de control determine prin lucrări ( și alte sondaje nivelul pentru fete, un cerc de croitorie iltul de gospodărie, care vor fi direcția cini pe C-C. al mîn și R.P.R., cunoștințe al clasei și lON BREZEANU director la școala medie nr, 1 din Galați astfel incit ea să devină atrăgătoare, să trezească și pasiunea elevilor pentru Vom lărgi activitatea cer- trecut, a obținut rezultate bune, ac- tivitatea cercului de chimie etc. De asemenea vom organiza in acest speciale pentru copil auzituri de vorbire, In cadrul școlii de din București (str. Busolei nr. I Mal) și pe lingă școalu de din Cluj (str. Buday Nagy n cursul amiluf școlar trecut întreaga activitate a școlii noastre a fost îndreptată în calea instruirii și educării tinerei noastre generații în spirit comunist real de al fie- aleile din împrejurimile taberei asfaltat cu piatră cărările din tabără. radiofonie, condus de pro- fesorul Victor Pop, care, în anul în- că ob- pe chimia, mate- lucru] manual unor cunoștințe — care, de prețioase, se pierd, se etc-, în organizarea și desfășurarea din invățămîntului de cultură generală. Aceste sarcini au fost cuprinse în planul de muncă anual al scolii și urmărite apoi în realizarea lor. La sfîrșitul anului școlar, în con- siliul pedagogic, am analizat temei- nic rezultatele obținute, oprindu ne ^cu atenție atît asupra realizărilor, Mit și asupra lipsurilor muncii noas- WWre. Pe baza acestei analize, în noul an școlat noi vom generaliza și îmbogăți experiența pozitivă căpă- tată în anul trecut, considennd, toto dată, ca o sarcină de prim ordin în- lăturarea lipsurilor constatate. Astfel, printre primele sarcini ale planului nostru de muncă pe anul 1957/1958 a fost înscrisa aceea a școlarizării tuturor copiilor de vîrstă școlară, de la clasele 1-VH, din circumscrip- ția școlii noastre. In acest scop, în primele zile ale lui septembrie, ca- drele didactice au și confruntat pe teren recensămîntul pe care îl în- tocmisem înainte. Sperăm că și a- nul acesta, ca și anul trecut, nu va rămîne nici un copil neșcolarizat. Pentru ca activitatea noastră să poată începe efectiv și în mod or- ganizat din prima zi de școală, am procedat la repartizarea învățători- lor și diriginților pe clase, urmărind pe cît este posibil asigurarea con- ■tinuității în muncă a cadrelor di- Hactice. De asemenea, a fost întoc- mit orarul pentru prima săptămînă de școală șl am organizat un colec- tiv alcătuit din directorul adjunct, responsabilul cabinetului pedagogic și al comisiei științifice din școală, care va elabora orarul definitiv pen- tru primul trimestru. La întocmirea orarului se vor respecta strict princi- piile pedagogice, evitîndu-se unele greșeli constatate anul trecut, cind, la unele clase, volumul de sarcini pentru elevi de-a lungul săptămînii n-a fost repartizat cu destulă grijă, ceea ce a dus uneori la supraîncăr- carea elevilor, O sarcină importantă în planul nostru de muncă o constituie, ca și în anul trecut, ridicarea nivelului de pregătire a elevilor. Pentru aceasta cadrele noastre didactice studiază cu atenție programele de învăță- mînt, planificîndu-și cu multă grijă parcurgerea materiei. O atenție deo- sebită va fi acordată mai departe ri- dicării continue a nivelului pedago- gic și științific al lecțiilor, ceea ce va constitui cea mai sigură garanție a unei munci de calitate în instrui- rea și;, educarea elevilor. Ținînd seamtf de faptul că școala noastră primeșțg anul acesta 120 de elevi în clasa a VlII-a, elevi care provin din școli diferite, cu nivel de pregătire diferit, am prevăzut ca în primele săptămîni de școală să se școală șl de Ta Casa pionierilor, în organizarea excursiilor cu caracter documentar-științific, a vizitelor la întreprinderile din oraș etc. Școala noastră dispune de laboratoare des- tul de bine utilate, de planșe, mu- laje, hărți etc., pe care ne propunem să le întrebuințăm în acest an cu mai multă grijă, pentru a realiza o legătură mai strînsă între cele în- vățate în clasă și viața practică. O parte slabă a muncii noastre în anul școlar trecut în această di- recție a constituit-o felul cum au fost organizate vizitele la întreprin- deri. Ne am dat seama că elevii nu au învățat atît cit ar fi trebuit din aceste vizite. Pentru noul an șco- lar, colectivul profesorilor de fizică și chimie a întocmit un plan tri- mestrial al acestor vizite, determi- nînd în mod precis scopul tematic al fiecărei vizite în parte. Vizitele nu vor fi făcute numai pentru ca elevii să vadă o fabrică sau o uzi- nă „în general", ci pentru a cunoaș- te anumite mașini sau un anumit procedeu tehnologic pe care nu-1 pot cunoaște în laborator, pentru a-și da seama la sfîrșitul unui ca- pitol parcurs la fizică sau chimie, pe baza unor demonstrații direct la întreprindere, cum se aplică cunoș- tințele teoretic# pe care și le-au în- sușit Vom urmări să dezvoltăm și mai mult activitatea elevilor în cercurile La sărbutorirea a 400 de ani de la înființarea școlii medii „Bolyai" din Tg. Mureș. f i ** cărui elev Tn parte, la fiecare disci- plină. In acest fel, vom fi în mă- sură să intervenim din timp pentru ajutorarea unor elevi, în scopul evi- tării rămînerilor în urmă la învă- țătură. Mai mult decît în anul trecut, vom acorda o deosebită atenție pregăti- rii fiilor de muncitori. Vom orga- niza din timp consultații. în special pentru elevii clasei a VH-a, care la sfîrșitul anului vor da examen de admitere la cursul mediu. In viitorul an școlar ne vom stră- dui să progresăm mai mult în di- recția pregătirii politehnice a elevi- sa la iveală lupta poporului pentru libertatea națională și socială. Programele de lectură literară și literatură oferă mari și variate posi- bilități pentru educarea dragostei fată de patrie, întrueft in tematica acestor programe sînt cuprinse crea- țiile poporului, ale scriitorilor clasic, și contemporani, care zugrăvesc cu măiestrie aspecte din luptele poporu- lui pentru independență șj o viață mai bună, frumusețile patriei, figuri de viteji luptători pentru libertate, pagini din istoria eroică a partidu-1 lui clasei muncitoare, eroismul în muncă, viața grea din trecut, lupta pentru pace și o viată mai bună. Valorificarea acestui bogat mate- rial pe care-l oferă programele pen- tru educația patriotică a tineretului este una din marile și importantele parcini care le revin educatorilor noștri. Este clar că sădirea și dez- voltarea acestui puternic sentiment se realizează pe bază de cunoștințe. Pedagogii au deci datoria să îi înar- meze pe elevi cu bogate cunoștințe, să le îndrumeze lectura, să le pre- zinte material întuitiv care să le vor- bească despre trecutul glorios al patriei, despre comorile culturii crea- te de popor. Dar ceea ce trebuie a vut tot timpul în vedere în procesul de educație a tineretului, și în spe- cial cînd este vorba de educarea dragostei fată de patrie, este ca e ducătorii să aibă ei înșiși, în pri- mul rînd, puternice convingeri și sentimente patriotice. Ei trebuie să fie exemplu de cetățeni convinși și patrioti. Gîndul și cuvintul lor să vibreze, să entuziasmeze, să expri- me revoltă sau indignare, bucurie sau ură atunci cînd dezvăluie ele- vilor fapte din istoria patriei, cind vorbesc despre înfrîngerile și victori- ile poporului, despre prietenii și dușmanii tării, despre munca crea- toare a oamenilor muncii, despre îndrumate de două profesoare ale școlii. Va trebui să obținem reale succe- se șj în ceea ce privește înzestrarea atelierului de lăcătușerie șj a celui de timplărie care au luat ființă a- nul trecut. Pînă acum n-am folosit în suficientă măsură spriijnul pe care »r fi putut să ni l acorde între- prinderile industriale din sectorul școlii noastre și întreprinderea care ne patronează, în vederea înzestrării acestor ateliere. In cursul acestui an școlar ne vom strădui să valorifi- căm mai bine aceste posibilități. In cadrul planului nostru de mun- că, un loc important îl ocupă pro- blemele educative. Dintre acestea, educarea în comun a băieților cu fetele comportă o grijă deosebită. Școala noastră funcționează încă de acum doi ani cu toate clasele mixte. Experiența căpătată în acest timp ne întărește convingerea că educa- • rea în comun a băieților cu fetele este nu numai posibilă, ci chiar ne- cesară. Educația în clase mixte a dat rezultate bune la toate clasele, dar mai ales la cele medii, intluen- tînd în sens pozitiv atit situația e- levilor- la învățătură, cit și la dis- ciplina. S-a constatat că intre băieți și fete s-au statornicit raporturi de colegialitate și tovărășie just înțe- lese și că mai ales băieții au de- venit mai atenți, mai politicoși, mai ordonați și mai însuflețiți de dorin- ța de a înlătura, printr-o muncă se- rioasă, riscurile căderii pe poziții de inferioritate față de fete, despre care se știe că în genere sînt mai harnice, mai stăruitoare în muncă Ca și în anii trecuți, în toată mun- ca noastră instructiv-educativă ne vom sprijini continuu pe ajutorul deosebit de prețios al comuniștilor din școală, al organizației de pio- nieri și U.T.M., pe sprijinul larg al părinților elevilor noștri. îndeplinind cu conștiinciozitate și măreția zilelor noastre și despre ză- rile însorite ale viitorului. Numai așa se va aprinde în sufletul elevi- lor dorința de a munci și lupta pen tru a duce mai departe ceea ce îna- intașii noștri au creat. Programele care se aplică în anul acesta prezintă serioase îmbunătățiri și sub raportul structurii și siste- matizării materiei. Notele explicati- ve ale programelor cuprind prețioase indicații în legătură cu concepția care a stat la baza lor și atrag a- tenția asupra principalelor probleme la care trebuie să se insiste în mod deosebit în cadrul predării lecțiilor. Unele note explicative, cum sînt cele de la programele de istorie sau isto- ria literară, constituie adevărate în- drumătoare metodice, și profesorii vor găsi în ele, dacă le vor studia cu atenție, un serios și prețios spri- jin. Materia de învătămînt cuprinsă în programe a fost stabilită ținindu-se seamă de cerințele școlii noastre și de particularitățile de vîrstă ale ele- vilor. Din programe s-au scos, în cea mai mare parte, amănuntele care duceau la supraîncărcarea elevilor. S-au menținut numai acele cunoștin țe care sînt cerute de sarcinile școlii noastre șj care nu pot lipsi din cul- tura generală a elevilor. Repartiza- rea volumului de cunoștințe s-a făcut pe teme, capitole și lecții pentru care s-a afectat numărul necesar de ore în care acestea vor fi predate Bine- înțeles că acest număr de ore nu trebuie luat în mod rigid. El poate fi modificat în funcție de condițiile concrete din fiecare școală sau da să. Ceea ce este, însă, deosebit de important, e fapul că materia de în- văiămînt să fie în întregime parcursă și temeinic asimilată de elevi ritmul normal de muncă. în Pentru a veni în sprijinul învăță- torilor și profesorilor în cee ce pri- vește organizarea muncii și pentru m avut prilejul, anul acesta, să vizitez multe tabere centrale și regionale — organizate în timpul vacanței. In cele ce ur- mează aș dori să prezint cîteva as- pecte din activitatea cultural-educa- tivă desfășurată în tabere și să pro- pun unele măsuri pentru îmbunătă- țirea acestei activități în viitor. sumedenie de probleme destul de complexe. Acestea se puneau chiar odată cu alegerea locului pentru în- ființarea taberei — care trebuie să corespundă anumitor cerințe în ceea ce privește clima, condițiile de igie- nă, asigurarea posibilităților de în- zestrare a taberelor cu toate mate- rialele tehnice necesare unei bune desfășurări a activității cuitural-edu- cative, științifice, sportive etc. De cele mai multe ori, unele comi- tete centrale — ale sindicatelor de ramură, conducerile unor instituții, sfaturi populare sau secții ale aces- tora, care au organizat tabere, s-au orientat bine în alegerea locurilor pentru înființarea de tabere. Așa au fost uzinele Metrom din Orașul Sta- lin. Fabrica de piese de schimb „Gh. Apostol" din Galați, Secția de învă- țămînt a sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare și altele. Unele instituții, însă, unele sindicate n-au asigurat condiții prielnice pentru desfășurarea diferitelor activități spe- cifice taberelor de pionieri și școlari ; tabăra centrală de pionieri și școlari organizată de C.C. al Sindicatului alimentar și al bunurilor de consum la Miercurea Ciuc, de exemplu, așe- zată în plin centrul orașului, la școala elementară nr. 1. unde în afa- ra localului școlii n-au existat alte posibilități pentru o adevărată acti- vitate de tabără. Unele instituții s-au îngrijit foarte puțin de dotarea taberelor cu toate materialele tehnice necesare unei bo- gate și variate activități la care să ia parte toți copiii. Pînă și la Ho- morod. tabără cu tradiție (organiza- tă de C.C.S.). unde în fiecare an își petrec vacanța aproape 2000 de copil, s-a observat lipsa materialelor tehnice, a jocurilor distractive. Asigurarea taberelor cu cadre de conducere, cu educatori priceputi, cu experiență pedagogică și cu dragoste pentru activitatea pionierească, este o garanție sigură că activitatea in structiv educativă înregistrează suc- cese reale. Acolo unde comitetele centrale ale sindicatelor de ramură, secțiile de in- vățămint ale sfaturilor populare, or- ganele U.T.M. au trimis cadre caii- a se realiza o mai temeinică însu șire a cunoștințelor de către elevi, în programe s-au prevăzut ore de recapitulare după capitolele mari, după fiecare trimestru, precum și o- re de recapitulare finală. De aseme- nea, s-au prevăzut ore pentru lucră- rile scrise trimestriale, ore pentru excursii, pentru aplicații practice și pentru lecturi. Întocmite în felul acesta, progra- mele cuprind în mare întregul sis- tem ai muncii didactice pe care tre- buie sări desfășoare în cursul anu- lui școlar învățătorii și profesorii. Pe baza programei școlare, tre- buie organizată planificarea mate- riei, pe baza ei trebuie pregătite lec- țiile, materialul didactic, alegerea materialului de lectură pentru elevi, pe baza ei trebuie pregătite și orga- nizate excursiile și aplicațiile pracli ce. Programa este un act obligatoriu de stat și trebuie să fie o călăuză zilnică a învățătorilor și profesori- lor. Prin aplicarea ei se realizează sarcinile predării obiectului' de fn- vățămînt și implicit scopul școlii noastre. Aplicarea justă a programelor școlare este strict obligatorie pentru toate cadrele didactice, indiferent de vechimea, pregătirea și experiența lor. Organele de învățăm'nt, direc- torii de școli și inspectorii au de a- semeneă datoria de a urmări felul cum se aplică cerințele programelor In cursul aplicării lor programele școlare se vor putea verifica mai bine. De aceea și pe viitor cadrele didactice sînt rugate să noteze cu grijă observațiile, să le comunice ministerului, pentru a se putea ast fel îmbunătăți continuu nivelui vățămîntului nostru. EUGEN BLIDEANU directorul Direcției pedagogice din Ministerul Invățămlntulul și Culturii in Așa se explică marele, prestigiu de care aceștia se bucură tn rindui ele- vilor care, animați de respect șl de admirație, sfiit gata să răspundă prompt la orice cerință a acestor pro- fesori. O contribuție de o Importanță co- vîrșltoare tn crearea posibilităților de influențare educativă asupra elevilor o constituie răbdarea, calmul) stăpt- nlrea de sine, tactul pedagogic al pro- fesorului. Din păcate, cadrele didac- tlce greșesc adesea din acest punct de vedere. O învățătoare din satul Răuți, raionul Vrtincea, de pildă, care din In- timplare este și organizatoare de gru- pă sindicală, neputtnd liniști o elevă neastimpărată, a Inchls-o intr-un du- lap din clasă, unde a (mut-o tot tim- pul orei. O astfel de faptă nu este de- loc departe de alte fapte care amin- tesc trecutul întunecat al Invățămln- tulul nostru ; se intiincsc adesea ca- dre didactice care bat elevii, ca de pilda la școala de 7 ani nr. 7 din Rtmnlcu Sărat, regiunea Ploeștl, la Curtea de Argeș etc. Conduita morala exemplară, atitudl. nea corecta în dezbaterea problemelor legate de viața elevilor și a școlii, exemplul personal in ce privește este- tica îmbrăcămintei, a ținutei educato- rului începind cti pteplanatura și ter- minind cu pantoful lustruit sini con- diții indispensabile care satisfac sen- timentele estetice ale tineretului, mă- rind considerabil posibilitățile infliien. țării educative din partea cadrelor didactice. Trebuie să precizăm însă că reco- mandările enumerate nu constituie de- cît condiții, virtualități ale muncii edu- cative. Organizațiile noastre sindicale tre- buie să se pătrundă adine de sarcinile ce le revin în acțiunea de ridicare a nivelului muncii instructlv-educatlve. Membrii noștri de sindicat trebuie îndrumați să realizeze o bună pre- ficate, cu experiență, care iubesc co- piii și le place să lucreze cu ei — treb(*ile au mers bine. Astfel, pio- nierii și școlarii care și-au petrecut vacanța in tabăra de la Ghimeș (re- giunea Bacău), cei care au fost în tabăra de la Izvorul Mureșului (R.A.M.), la Păltiniș (în tabăra or- ganizată de uzinele Metrom-Orașul Stalin) nu vor uita multă vreme pe tovarășii profesori, pe directorii ta- berelor, pe Instructorii de detașa- mente. Din păcate, s-au recrutat și oa- meni plictisiți, fără chemare. puși toată ziua pe dojana și văicăreli, care au creat chiar greutăți în ac- tivitatea taberelor. De obicei, aceștia n-aveau calificarea corespunzătoare și nici experiență în munca instruc- tiv-educativă din tabere- Asemenea cadre au lucrat, de exemplu, la ta- băra centrală de la Miercurea-Ciuc (organizată de C.C, al Sindicatului alimentar și al bunurilor de consuni), la tabăra de la Jigodin, raionul Miercurea Ciuc, Ia Ditrău (în prima serie), la tabăra de Ia Lăpușna (or- ganizată de casa regională de asi- gurări a cooperației meșteșugărești Tg. Mureș). Pe lingă aceasta, s-a măi adăugat și faptul că în unele tabere, instructorii superiori de pio- nieri, special instruiti pentru activi- tățile din timpul vacanței, n-au stat pe toată durata în tabere, din care cauză activitatea a stagnat un timp. In programul de activitate al unor tabere, ca cele de la Ghimeș, Izvo- rul Mureșului, Lăpușna, Homorod, un loc important l-a ocupat problema educării la copii a dragostei de muncă, a formării anumitor deprin- deri practice. Astfel, fiind antrenați într-o serie de acțiuni corespunză- toare priceperii, înclinațiilor și pu- terii lor de muncă, pionierii și șco- larii din aceste tabere au învățat să se autodeservcască, s-au ocupat prin rotație de curățenia’ și pastrarea or- dine! în tabără, au ajutat la pavoa- zarea sălilor, a clubului în cinstea lui 23 August, au amenajat colțul Aceste activități au făcut să crească entuziasmul copiilor, încrederea în forțele și capacitatea lor de muncă. Tot pentru dezvoltarea dragostei față de muncă, față de oamenii muncii, în programul de activități ai multor tabere au existat numeroase vizite la unitățile socialiste din îm- prejurimi Astfel, pionierii din tabă- ra de la Ghimeș au făcut o vizită la cooperativa de timplărie din locali- tate, pionierii din tabăra de la Tuș- nad-sat, în majoritate bucureșteni, au făcut o vizită la gospodăria a- gricolă colectivă „Drumul lui Lenin". pionierii din tabăra de la Homorod au vizitat uzina și mina de fier de avut de asemenea, un bogat conținut instructiv educativ. Un moment im- portant în activitatea taberei de la Ditrău, de pildă, l-a constituit ex- cursia făcută de pionieri și școlari la Lacul Roșu și Cheile Bicazului. Pă- cat însă că în timpul acestei excursii atît de interesante copiii n-au fost îndrumați să folosească pe teren hăr- țile, să determine locurile pe unde se află, să le situeze în coordonatele geografice, să determine speciile de copaci, să se orienteze pe teren după mușchiul din pădure sau după alte semne naturale, să folosească busola. De neuitat a rămas în mintea co- piilor din tabăra de la Ghimeș excursia făcută în apropiere de Pa lanca, pe locurile unde in anul 1917 a fost spînzurat de către habshurgi fratele scriitorului Liviu Rebreanu, ofițerul Emil Rebreanu. O activitate plină de Interes au desfășurat pionierii în cercurile tine rilor geografi și naturailști organiza- te în tabere. Mulțl dintre copiii ve- niți pentru prima oară în tabere nu avuseseră o legătură directă cu na tura. De aceea, cu prilejul rjhnbări- lor și excursiilor trt pădure, unii din tre aceștia se apropiau cu teamă de cîte-o Insectă, de cîte-o broască etc. pe care trebuiau să le prindă pentru colecții. Oblșnuindu-se însă și în demnațl de profesorii de la cerc, care-i însoțeau în aceste „lecții" In mijlocul naturii, ei nu s-au mai înfri- coșat apoi nici cînd a fost vorba să prindă șerpi și vipere pentru colecția taberei. Activității sportive I s-a dat o a tenție deosebită în mai toate tabe- rele. Aproape peste tot s-au organi- zaț plimbări prin împrejurimi. Cul- mile munților din jurul Lăpușnei, Harghita și Munții Ciucului, împre- jurimile Tușnadului au răsunat toată vara aceasta de cîntecul și jocurile copiilor și au constituit un mijloc plă- cut de recreere pentru ei. O atracție deosebită pentru copii a constituit-o activitatea cultural-ar- tistică desfășurată de cercurile litera- re și cercurile de muzică din tabere. Pe lingă faptul că ei au fost îndru- mați să citească o mulțime de cărți noi în vacanță (acolo unde bibliote- cile taberelor au fost completate cu ultimele noutăți), dar au învățat și multe cîntece patriotice, cîntece pio- nierești noi și cîntece populare ro- mînești, maghiare etc. Au fost însă și unele activități care nu s-au bucurat de ate'nția cu- venită în tabere. Cu toată curiozita- tea șl dorința copiilor de a afla lu- cruri noi în legătură cu viața eco- nomică, politică și culturală a țării, ei nu au avut totuși această posibi- litate. Cadrele care s-au ocupat de organizarea activității în tabere au fost lipsite de această preocupare. Doar la tabăra de la Izvorul Mure- șului șl cea de la Ghimeș-Palanca, s-au ținut regulat informări cu copiii în cadrul cărora li se povesteau cele ce se petreceau Ia Moscova în timpul celui de al Vl-lea Festival etc. In celelalte tabere nu s-a citit în deta- șamente presa pentru copii și tine- ret. In ceea ce privește vizionările de filme pentru copii, lucrurile au stat și mai prost. In majoritatea tabere- lor, copiilor nu li s-a adus nici un film. Din experiența activităților cultu- ral educative desfășurate în timpul vacanței din anul acesta, în taberele de pionieri și școlari, se pot trage unele învățăminte pentru activitatea de viitor. Astfel, organizarea tabere- lor să se facă cu mult înainte de în- chiderea anului școlar și să se aibă în vedere asigurarea lor cu toate în- căperile necesare unei depline activi- tăți cuitural-educative. Greutățile în- tîmpinate pînă acum arată că tre- buie să se evite organizarea de ta- bere în centre aglomerate (orașele și satele mai mari) și să se organi- zeze mai mult tabere în corturi pen- tru pionierii și școlarii din ciclul II, în mijlocul naturii, în cele mai fru moașe și mai interesante locuri (Un punct de vedere istoric și geografic (cum a fost tabăra de la Izvorul Mureșului). De asemenea, să se a- corde mai multă grijă înzestrării ta- berelor cu materiale tehnice necesare unei bogate activități cultural-artis- tice, sportive, științifice, cu suficien- te jocuri etc. Pentru activitatea în cercurile de mîini îndemînatice (bă- ieți), fiecare tabără să fie dotată cu o trusă de unelte necesare pentru un mic atelier de timplărie. In alegerea conducătorilor de ta- bere să se ceară neapărat șl avizul secției de invățămlnt regionale sau raionale, dacă aceștia nu pot fi nu- miți direct de organele de învăță- mînt. Trebuie să se evite situația din anul acesta cînd în numeroase tabe- re au fost trimiși directori fără ex- periență pedagogică, fără calificare, care nu puteau, deci, da o orientare justă muncii educative și nu puteau aprecia conținutul activității cadre- silite mal mult cu activul pionieresc în alcătuirea programului de activi- tăți, pentru a se ține seama de do- rințele și înclinațiile copiilor și pen- tru a se stimula inițiativele, crește rea răspunderii personale tn îndepli- nirea activităților programate. In fiecare an, înainte de deschide- rea taberei și in timpul vacanței, să fie împrospătat fondul de cărți din bibliotecă cu ultimele apariții pentru copii și tineret. Iar tabăra să se abo- neze din timp la presa și publicațiile pentru copii pe timpul vacanței. Pentru o mai vie stimulare a pio- nierilor, a diferitelor activități desfă- șurate în tabere pe timpul vacanței, considerăm că ar fi bine să se tipă- rească diplome și eventual insigne. Acestea nu sînt singurele proble me care au reieșit din activitățile desfășurate anul acesta în tabere, dar țlnlnd seama de experiența ciștigată și de lipsurile ivite, sîntem siguri că în viitor munca in tabere se va îm- bunătăți simțitor. într-o măsură — cit mai ales în ve- derea efectului educativ al acestora asupra elevilor. Pentru aceasta, fie- cărui profesor i se va cere să reflecteze cu toată seriozitatea nu numai asu- pra obiectivelor imediate legate de predarea fiecărei lecții, ci mal ales a- supra scopului final prin realizarea căruia disciplina respectivă contribuie la formarea omului nou In predarea limbii romine șl a lim- bilor materne ale minorităților națio- nale se va urmări formarea unei ex- primări corecte orale și in scris a ele- vilor, a expunerii clare, expresive și coerente pe baza unui vocabular bo- gat și colorat. Studiul gramaticii și al matematicii va trebui să contribuie cu precădere la dezvoltarea gtndirli logice, a judecății elevilor, pe baza analizei minuțioase a exercițiilor și probleme- lor. La științele naturale, fizică și chi- mie se va avea în vedere în primul rînd formarea bazelor concepției mate- rialist-dlalectice a elevilor. Pe baza cunoașterii legilor de dezvoltare a naturii, elevii trebuie pregătiți să-șl explice științific toate fenomenele șl procesele din natură și mal ales să știe să desprindă esențialul din formele complexe sub care acesteă apar în rea. litate, sa- înțeleagă temeinic impor- tanța influenței condițiilor de mediu asupra schimbărilor biochimice, asupra dezvoltării plantelor șl an trialelor, și asupra vieții în general. Prlntr-un în- vățămînt realist-științific, prin lucrările practice din atelier și de pe parcela școlară, prin excursiiile în producție și în unități agricole, elevii trebuie să primească pe lingă deprinderi prac- t'ce și priceperea de a lega cunoștin- țele teoretice de munca productivă, de viață, să primească o serioasa orien- tare politehnică. Formarea concepției materialiste a elevilor despre societate tre- buie să constituie țelul iinal ai pre- dării Istorici, constituției și tn anul viitor a economiei politice. Aceste o- biecte, în general, vor trebui să asi- gure înțelegerea de către elevi a ro- lului forțelor de producție și a legi- lor dezvoltării societății, a rolului lup- tei de clasă și, în special, a rolului clasei muncitoare în înlăturarea orică- rei exploatări. Cunoștințele la aceste obiecte trebuie puse cu prioritale în slujba înțelegerii și explicării fenomenelor social-politice de actuali- tate, a formarii unei concepții politice sănătoase și a adoptării unei atitudini active în fața evenimentelor. Lecțiile de literatură vor trebui să duca la cunoașterea și Interpretarea științifică a fenomenelor literare și culturale, pe baza cunoașterii condi- țiilor economice, sociale șl politice ale epocii respective, a atitudinii scriito- rului față de problemele epocii in car. a trăit și, ca o consecință imediată, la foni area unei atitudini critice sănă- toase față de conținutul de idei și fața de realizarea artistică a oricărei lu- crări cu caracter literar-cultural. Pre- darea lecturii literare la clasele V-Vll, organizarea și îndrumarea lecturii tn afară de clasă in general, trebuie Să ducă nemijlocit șl consecvent la for marea și dezvoltarea sentime telor morale și estetice ale tineretului, la adoptarea unei atitudini juste față de muncă și avutul obștesc, la eou are.i unei voin|e neclintite, dirze, in s.ujba intereselor poporului muncitor, a dra- goslel de țară și a sentimentului de solidaritate cu lupta pentru pace pe care o duc astăzi popoarele lumii. Numai procedînd în felul acesta, pocesul de tnvățămînt va contribui efectiv la educația comunistă a tine- rei generații, sarcină pe care partidul și guvernul ne-a acordat-o cu toată încrederea. Dar pentru realizarea ace- stei sarcini, trebuie să adăugăm că nu este suficient numai ca învă Sto- rul sau profesorul să întrunească toate calitățile unul bun pedagog, ci și să realizeze o justă orientare a predării obiectului respectiv în sensul celor arătate mai sus. Factorul principal tn realizarea educației tineretului îl con- stituie sinceritatea, autenticitatea sen- timentelor și a convingerilor educa- torului. Kalinin spunea în legătură cu influența educativă asupra maselor : „trebuie să procedezi in toate privin- țele în așa fel incit oamenii din jurul tau să te simtă sincer șl cinstit. Fă- țărnicia nu o poți ascunde maselor și cu atit mai puțin tineretului care este atît de sensibil în această privință, și de aceea trebuie evitată cu orice preț. Masele nu pot fi înșelate și dacă oa- menii bagă de seamă că educatorul este fățarnic, niciodată nu vor avea încredere în el". Mai mult decît atit, cine are cît de puțină experiență a muncii educative este conștient că fă- țărnicia duce la compromitere în fața clasei șl la un legitim dispreț din partea elevilor. Insistăm asupra sin- cerității și autenticității convingerilor și sentimentelor educatorilor pentru ca nu poți convinge pe alții de ceea ce tu însuți te mai îndoiești, nu poți sădi în sufletul elevilor tăi simțiri pe care tu singur nu le al. In fine, un factor de o Importanță uriașă, poate chiar determinant în suc- cesul educației tineretului școlar, con. stă tn unitatea colectivului pedagogic al școlii, tn atmosfera sănătoasă care trebuie să domnească in rindurlle ca- drelor didactice. Școala profesională metalurgică din Bacău, tn al cărei co. lectiv pedagogic domnește o armonia perfectă tntre profesori, maiștri, In- structori șl conducerea școlii, poate constitui un bun exemplu pozitiv in această privință. Din nefericire Insă, asemenea colec- tive pedagogice sînt relativ puține. In schimb, se pot cita unele exemple de colective de educatori In care domnesc neînțelegerile, certurile, Intrigile, vio- lența șl uneori chiar imoralitatea. La școala dlu Crfmpoala, raionul DrăgA- neștl, de exemplu, la școala de 7 ani din Udupu, comuna TâtărăștH de Sus, raionul Vlrtoapele, la școala de 7 ani din comuna Fieni, raionul Tlrgovlște, ca și la școala profesională din orașul Dej, dezbinarea, certurile șl Intrigile constituie serioase piedici în viața ca- drelor didactice, tn munca lor de de- săvlrșire pedagogică, tn întregul pro- ces iiistnictlv-educativ din școală. Mal poate fi vorba tn aceste cazuri de autoritatea șl prestigiul educato- rului ? Se înțelege că nu ; dimpotrivă, descompunerea morala a acestor co- lective se oglindește nemijlocit in re- zultatele deplorabile la învățătură șl în comportarea necorespunzatoare a elevilor din școlile respective. Cauzele care duc la asemenea stări de lucruri sînt multiple și izvorăsc din Ignorarea rolului social al educa- torului și al școlii, precum și dintr-o greșită înțelegere a Ideii de solidari- tate colegiala. Exista cadre didactice, de altfel foar- te capabile, dar care, dintr-o ambiție greșit Înțeleasă, reușesc prin diferite ‘ mijloace, și adesea prin discreditarea celorlalți colegi, sa creeze atit in școa- lă cit șl tn afara de școala un fel de cult în jurul obiectului lor, în dauna celorlalte obiecte de învățamînt. Acești profesori mobilizează pe elevi să-și concentreze forțele numai în direcția însușirii obiectului respectiv, uMind că în sistemul nostru de invațaintnt fie- care disciplină fși are rostul și valoa- rea sa histructlv-educatteă bine pre- cizată, și că numai îmbinarea armo- nioasă a eforturilor întregului colectiv al școlii determina pregătirea multi- laterală a elevilor. Mai sînt unele cadre didactice care, stapînlte de egoism și ingimtare, se consideră mult deasupra nivelului co- legilor lor, manlfestînd o atitudine dls. prețultosre față de eforturile colecti- vului, folosind ironia și chiar batjocu- ra, ceea ce duce la crearea unei atmo. sfere încordate șl ostile, dăunătoar» bunului mers al școlii. De condamnat este șl atitudinea unor cadre tinere, proaspăt Ieșite din școli șl universități, care, dlntr-un exa- gerat sentiment de încredere tn sine, subapreclazâ activitatea și experiența colegilor mai vîrstnicl. Nu este admiși, bilă, insă, nici atitudinea unor cadre didactice cu mulți ani de practică, care se mulțumesc să-șl facă datoria la clasă, fără să se intereseze de preocu- pările cadrelor tinere șl fără sa le Împărtășească din experiența acumu- lată în decursul îndelungatei lor acti- vități. Cu totul necolegială este și tendința unor învățători și profesori, care, pre- luind la început de an școlar clasa instruită de alți colegi șl constatlnd lipsuri in nivelul de cunoștințe al ele- vilor, explică aceste lipsuri in mod tendențios și exclusiv prin activitatea defectuoasă a înaintașului. Acest gen de „profesioniști" simt o adevărată plăcere să-și înjosească colegii, închi- puindu-și că fn felul acesta își relie- fează propriile lor merite. Și mal gravă este atitudinea unor cadre didacttee, care folosesc m'jloace necinstite, demagogice pentru a cuceri sentimentele și Încrederea colegilor sau chiar a elevilor. Astfel de cadre se servesc de obicei de bîrfeli și in- trigi, îngăduie elevilor pe ascuns ceea ce colectivul pedagogic a Interzis, încurajează atitudini greșite care dău- nează ordine! și disciplinei din școala.- Din păcate și spre regretul nostru există șl cadre care instigă elevii Îm- potriva ailor profesori, care ascultă cu satisfacție reclamațiile părinților sau chiar ale copiilor la adresa cadre- lor didactice, închipulr.du-și cu nai- vitate că diminuarea prestigiului celor- lalți colegi duce Implicit la creșterea propriului prestigiu Conflictele care se iscă uneori Intre președintele sindicatului și conducerea școlii, atitudinea despotică a unor di- rectori de școli sub pavăza principiu- lui conducerii unice și lipsa de curaj din partea cadrelor didactice, atitudi- nea de lingușire și oportunismul uno- ra constituie iot atîtea plăgi Împotriva cărora trebuie dusă o luptă necruță- toare. Pentru crearea unei atmosfere sănă- toase în colectivul școlii, organele sin- dicale sînt chemate să dezvolte spiri- tul de combativitate al membrilor de sindicat, încurajind pe acei Invă.ăt rl și profesori care au atitudine critică principială față de lipsuri. Împreună cu conducerile școlilor, organele sin- dicale trebuie să lupte perseverent pentru închegarea și unitatea colecti- velor pedagogice, procedînd la anali- za și aratarea in mod deschis, în cons- fătuiri de producție, a tuturor cauze- lor care duc la dezmembrarea colecti- vului. Prlntr-o mal bună organizare a muncii, organizatorii sindicali șl pre- ședinții comitetelor de instituție vor trebui să asigure calitatea și progre- sul continuu al activității instructiv- educative din școli. In acest scop se vo. organiza consfătuiri de producție cu terne din experiența înaintată a ca- drelor didactice care au obținut suc- cese deosebite in instruirea și educa- rea tineretului și se vor populariza po toate căile metodele șl procedeele ști- ințifice folosite de acestea. Cu prilejul deschiderii noului an școlar, ne adresăm cu Încredere tutu- ror cadrelor didacttee și in deosebi or- ganelor sindicale,chemlndu-le să pă- șească In noua muncă pe care o În- cep acum cu hotărîrea fermă de a ri- dica necontenit nivelul muncii InStruc- tiv-educative in școală. In afară de grădinițele șl școlile spe- ciale de surdo.muți. hipoacuziei (resturi de auz), orbi și inapoiați mintal exlstenle, începind cu 15 septembrie 1957 se vor în- ființa următoarele noi categorii de școli și clase speciale : 1. O școală specială de ambliopi, pentru copiii cu resturi șl deficiențe de vedere, In București. 2. Clase cu defecte hipoacuziei fi, raionul surdo muți Antal 40) 3. O clasă specială pentru copiii orbi care sini și surdo-muți, în cadrul școlii de orbi din Cluj (str Rtiday Nagy Antal 31). Pentru iimrlere se vor inalnia urmă- toarele acte : extrasul de naștere al copt, lului (în copie); un certificat medical dîn care să rezulte natura șl gradul deNclen. (el copilului, precum șl faptul că nu su- feră de nici o boală ln'ecto contagioasă ; dovada despre situația materială și veni- tul părinților sau susținătorului Actele menționate împreună cu cererea de înscriere, se vor inelnta la direcțiunea școlilor respective, cu excepția colo* pen- tru copiii ambliopi, care se depun la co- mitetul executiv al sfatului popular al Ca- pitalei, -:k 1 A Hi Participanții la Conferința mondială a educatorilor, de la Varșovia, pe treptele Planetariumului din Katowice. Cu trenul prieteniei prin Polonia onferința rilor fi mondială a învățători- profesorilor, care s-a desfășurat la Varșovia in zilele de 20—29 august, a fost un eveniment important pentru întărirea unității cadrelor didactice. Dacă lu- crările care au avut loc în ședințele plenare și în comisii au contribuit la cunoașterea situației școlii și a educa- torilor, la găsirea căilor pentru îmbu- nătățirea condițiilor lor de muncă și dc viață, excursia care a urmat a aju- tat la apropierea oamenilor, la cu- noașterea reciprocă, la închegarea u- nor prietenii personale, pe baza cărora să se dezvolte schimbul de experiență și legăturile de viitor. De aceea „tre- nul prieteniei" — tren cu care parti- cipanții au vizitat Polonia — a fost o completare fericită a programului Conferinței. Ruta excursiei a fost: Varșovia-Gdynia-Oliwa-Gdansk-Kato- wice-Oswiecim-Cracovia-Nowa Varșovia. Pentru bucurie noastră. Huța- g - : - Ziua primului clopoțel Anul acesta, am petrecut ziua de 2 septembrie, ziua deschiderii cursurilor în Uniunea Sovietică, la școala medie nr. 1 Krupskaia din orașul Pervomaisk, regiunea Vo- roșilovgrad. Zeci de elevi cu brațele pline de flori au pășit, în primele ore ale a- cestei dimineți, în curtea școlii, unde îi așteptau învățătorii și profesorii lor. Pentru cei din clasa I-a s-au făcut pregătiri speciale. De îndată ce au intrat în curtea școlii, însoțiți de pă- rinți, ei au fost întîmpinați de elevi ai claselor a IX-a și a X-a. de direc- torul școlii și de învățătorii care pre- dau anul acesta la clasa I-a. S-au împărțit micilor școlari caiete, tocuri, creioane și dulciuri. A urmat apoi festivitatea de des- chidere a noului an școlar. Elevii au format un careu și au intonat, îm- preună cu cadrele didactice și cu pă- rinții lor, imnul sovietic, după care Filip Filipovici Romanenko, directo- rul școlii, a vorbit despre activitatea elevilor în timpul vacanței, despre pregătirile care s-au făcut în vederea deschiderii noului an școlar și a urat, în încheiere, cadrelor didactice și ele- vilor succese în noul an școlar. Coloana de elevi s-a îndreptat apoi în sunetul fanfarei și al primului clo- polel, spre sălile de clasă. învățătorii, profesorii și elevii și-au început acti- vitatea. tătoare care, în acest an, predau la clasa Ia. Am aflat că ele au vizitat în cursul lunii august pe fiecare viitor școlar, s-au împrietenit cu ei, au stat de vorbă cu părinții acestora. Cu 10 zile înainte de începerea cursurilor, e- levii au fost invitați împreună cu părinții lor să viziteze școala pentru a se cunoaște între ei, pentru a-și alege locurile în bănci, pentru a lua cu- noștință de primele reguli de compor- tare ale unui școlar. Cu acest prilej li s-a vorbit despre necesitatea de a purta uniformă, despre ce manuale și rechizite urmează să-și procure. Nu e de mirare că, odată eu primul sunet al clopoțelului, pedago- gii dc la școala medie nr. 1 Krupskaia din Pervomaisk, au putut trece cu toată seriozitatea la muncă. 9 Început de an școlar în Statele Unite noi, polonezii, a fost să arătăm oaspeților o mare patria inului unde, ziua în amiaza mare, ne-a fost dat să vedem... stelele pe cer (mai precis, pe cupola Planeta- riumului) și să ascultăm explicații as- tronomice foarte interesante. Condu- cerea Comitetului sindical U.I.P. din Katowice și organizatorii excursiei cu „trenul prieteniei" merită mulțumiri deosebite pentru că au prevăzut în program vizitarea acestui Planeta- rium. După masă, am vizitat lagărul și muzeul de la Oswiecim (Auschwitz) și Brzezince (Birkenau). Groaza trecu- tului negru a încruntat frunțile. Aici ne-am dat seama, mai mult ca ori- unde, că omenirea trebuie să fie alt- fel educată, că trebuie să facem totul ca pacea să se impună durabil, să nu mai fie niciodată război și nici coș- marul lagărelor de concentrare. Dele- gația învățătorilor progresiști germani a depus, în profundă reculegere, flori in curtea blocului nr. XI, pe locul unde hitleriștii au împușcat peste 20.000 de oameni. Lucrările a localului * de reparare și curățenie și a internatului au fost GLEB STATNIC Învățător la școala nr. 46 mixtă din București Școala medie nr. 1 Krupskaia din Pervomaisk. Seara a avut loc la Palatul tine- g efectuate în primele săptămîni după încheierea cursurilor. Elevii, care în timpul verii au participat la diferite acțiuni extrașcolare. s-au îngrijit și de pavoazarea localului. Cu 10 zile înainte de începerea a- nului școlar s-a făcut, în cadrul con- siliului pedagogic repartizarea fiecă- rui cadru didactic la clasa respecti- vă, respectîndu se cu strictețe princi- piul continuității. Așa se explică cum, în prima zi de școală, fiecare pedagog s-a prezentat cu planificarea gata în- tocmită, cu primele planuri de lecții alcătuite. Difuzarea manualelor și a rechizitelor școlare în librării a început cu mult înainte de deschi- derea noului an școlar. Am stat de vorbă cu cele trei învâ- Un loc pentru fiecare copil PE LITORAL Punctual, în dimineața zilei de 24 august trenul intră în gara Gdynia- Pe peron ne așteaptă un grup de în- vățători de pe litoral. Din tren co- boară oaspeții negri, galbeni, albi, în îmbrăcăminte europeană, în costume indiene, africane. Mișcare și zumzet, discuții în multe limbi, strîngeri cordiale de miini. Președintele Co- mitetului sindical U.I.P. din Gdy- nia, A. Kosik, salută oaspeții în numele învățătorilor de pe litoral; co- legul A. Buszkiewicz îi oferă flori Măriei Marchant, secretară a F.I.S.E. Din partea oaspeților răspunde, în cîteva cuvinte, Paul Delanoue, secre- tar general al F.I.S.E. In continuare, cu autobusele, vizităm Gdanskul și șantierele navale. Oaspeții străini se interesează nu numai de monumentele istorice, dar fi de întreprinderile industriale mo- derne. Unul se oprește in fața vitri- nei unui magazin, intră în vorbă cu locuitorii orașului, altul, un profesor din Africa, se pozează alături de o frumoasă blondă din Gdansk, care a ținut cu orice preț să aibă o fotogra- fie cu un negru. Colegele, mai ales cele din America Latină, se opresc cu plăcere în fața chioșcurilor pe care scrie „jantar", desigur nu pentru a-și încerca norocul la această loterie cu popularitate pe malul mării, ci pentru ca să-și cumpere ca amintire un obiect din chihlimbar. La Ollwa, concert de orgă. Ghidul ne indică felul cel mai potrivit pen- tru ascultarea acestui concert. El sfă- tuiește pe vizitatori ca în timpul pri- melor trei părți ale concertului să ră- mînă cu ochii închiși, și de abia în partea a patra să admire această capo- doperă veche de 200 de ani. Aceste indicații le-au putut respecta numai aceia care nu se aflau pentru prima oară în catedrala din Oliwa. Informa- țiile ghidului — că orga are 6-000 fluiere, că ele pot reda fiecare voce, că figurile, trîmbițele, trompetele se mișcă în timpul concertului — atrag atenția celor mai mulți vizita- tori. Am ascultat concentrați și ferme- cați. „Impresia este de nedescris" — mi-au spus colegii din jur. După masă, oaspeții s-au plimbat cu vaporașul în portul Gdynia, iar seara, înainte de plecare, a avut loc retului din Katowice intîlnirea oaspe- ților cu învățătorii din Silezia. învă- țătorii silezieni, așezați în rînd, de la poartă și pînă la sala de la etajul I, i-au întîmpinat cu dragoste și cu a- plauze pe oaspeți. Cei care cunoș- teau rusa, engleza, franceza, germa- na etc. își căutau colegi cu care la masă să discute despre școală și pro- bleme didactice sau despre impre- siile din excursie. Seara s-a petrecut Intr-o atmosferă deosebit de plăcută. R.P. CHINEZA La 1 septembrie, 70 de mi- lioane de elevi ai școlilor me- dii și elementare din Republi- ca Populară Chineză au ince- put noul an școlar. Numărul ’ ” - care frecventează elevilor o întîlnire cu învățătorii și profeso- rii de pe litoral, la trei cafenele dife- rite — „Interclub", „Liliput" ,Grand-Hotel” din Șopot. iput" și Intîlnirea de la „Interclub” a deschis-o pre- ședintele Comitetului sindical U.I.P., I. Misiak, care i-a salutat cu căldu- ră pe oaspeți. La salut a răspuns Paul Delanoue, care a subliniat că greutățile pe care le întîmpină învă- țătorii din diferite țări în educarea tineretului, vor fi învinse numai dacă ideea solidarității va trece ca un fir roșu prin întreaga mișcare a învăță- torilor. Tot la „Interclub" a vorbit cu căldură și redactond-șef al ziarului „Ucitelskaia Gazeta", N. M. Parfio- nova. Ea a sublimat că nu există o muncă mai umanitară și mai plină de răspundere, mai nobilă, decît e- ducarea tinerelor generații în spiritul păcii și prieteniei între popoare. 1N SILEZIA La Katowice, autobusele ne-au dus de la gară direct la Planctarium, în Parcul regional de cultură. Planeta- riumul și vederea de acolo sînt așa de frumoase incit nu c nici o mirare că toate aparatele de fotografiat „au intrat în funcțiune", în deplinul sens al acestui cuvînt; iar cine nu foto- grafia, se îngrămădea la chioșcul poș- tal să-și cumpere ilustrate. Peste cîteva minute ne aflam cu toții în sala principală a Planetariu- LA CRACOVIA $1 NOWA-HUTA Pe peron, educatorii din țările în- depărtate sînt întîmpinați de o mul- țime de pionieri. Femeilor li s-au ofe- rit buchete de flori. Programul în- timpinării, însă, nu se termină aici. In salonul de recepție al gării, oas- peții străini sînt așteptați de învăță- torii și copiii din Cracovia, îmhrăcați în costume naționale viu colorate. In- tr-o clipă, micile cracovience, cu co- ronițe de flori și panglici colorate în păr, au ajuns în brațele oaspeților, impresionați de primire; fetița care se pregătise să „vorbească", din brațele unui oaspete, a strigat în gura mare și cu zîmbetul pe buze .- „Toți copiii din Cracovia îi salută din inimă pe oaspeți și transmit felicitări copiilor din toată lumea”. In numele învăță- torilor, Rzeszotko, vicepreședintele Comitetului U.I.P., îi salută pe oas- peți, după care, în grupuri, se vizi- tează Cracovia și Nowa-Huta. Intîlnirea oaspeților cu învățătorii din Cracovia a avut loc în sălile „Phoe- nix”-ului. A deschis-o Wl. Osiadacz, președintele Comitetului sindical, sa- lutîndu-i pe oaspeți și toastînd pentru adîncirea prieteniei între popoare. Reprezentantul delegației japoneze, care a luat cuvîntul, a spus că este impresionat de frumusețea Cracoviei, oraș care le aduce aminte japonezilor de Kioto, din păcate dis- trus în timpul războiului. Simian Leșnici, reprezentantul delegației so- vietice, președintele Uniunii învățăto- rilor din R.S.S. Bielorusă, i-a salutat călduros pe învățătorii din Cracovia, oraș în care a locuit Lenin. Au mai vorbit reprezentanții învățătorilor din Chile, din țările arabe, India și Chi- na. Din partea polonezilor a vorbit colegul Kazimierz Naj, vicepreședin- tele U.I.P., care a subliniat că ora- șul Cracovia s-a dezvoltat datorită nu numai culturii poporului polonez, ci, spre gloria lui, și datorită prieteniei cu lumea întreagă. Impresionant a fost momentul în care delegația ja- poneză a înmînat desene ale copiilor japonezi pentru copiii din Cracovia. Intîlnirea a fost plăcută. La mese s-n discutat prietenește, iar în mijlocul salonului s-a dansat. A doua zi, „trenul prieteniei” a in- trat în gara din Varșovia. Excursia, care a durat trei zile, s-a terminat. Pe oaspeții noștri îi mai aștepta în după amiaza zilei un spectacol al an- samblului „Mazowsze" la Palatul culturii și științei și seara recepția o- ferită de Ministerul Educației, în să- • Iile Președinției Consiliului de Mi- niștri. Această excursie de trei zile cu „trenul prieteniei" a dat vizitatorilor posibilitatea să cunoască multe mo- numente ale culturii și întreprinderi ale economiei socialiste poloneze, să întilnească numeroși învățători polo- nezi. Fără îndoială că participanții la Conferința mondială a învățători- lor s-au legat mult de țara noastră — Republica Populară Polonă — iar prieteniile ee s-au înjghebat în acest scurt timp vor constitui un factor im- portant în cimentarea unității învăță- torilor din lumea întreagă. g 3 3 S JAN SZUREK ziarist polonez cursurile anul acesta a cres- cut cu 8 milioane. în compa- rație cu anul trecut. Ministerul învățămîntuiui al R.P. Chineze a desfășurat o muncă susținută în alcătuirii planurilor precum și in vederea tării corpului didactic profesori calificați. R.D. VIETNAM vederea școlare comple- cu nci In instituțiile de învățămînt de cultură generală din R. D. Vietnam a început noul an școlar. Peste un milion de e- levi învață anul acesta în șco- lile din R.D. Vietnam, adică de patru o i mai mulți decît în anul 1939 în întregul Viet- nam. In vederea începerii anu- lui nou școlar s-au editat 1.850.000 exemplare de manua- le. Se prevede editarea unui număr total de 4 milioane de exemplare de manuale, adică de 1,5 ori mai mult decît a- nul trecut. R.P. In avut UNGARA școlile din R.P. Ungară a loc deschiderea noului an școlar. în școlile medii de cul- tură generală din Ungaria se numără aproximativ 1.500.0C0 de elevi. ceasta este legitima dorință a părinților din Franța. Oare vor avea toți copiii loc pe băncile școlilor elementare? La 1 octombrie se deschid școlile și situația se anunță și mai critică decît în anul trecut. Ziarul „rHumanită" din 3 septembrie a.c. atrage atenția că un număr suplimentar de 200.000 elevi va frecventa anul acesta cursurile școlare. Care este însă situația școlilor ? Cum s~a pregătit Ministerul Educației Naționale pentru noul an școlar ? Școlile sînt neîncăpătoare șl insuficient dotate. Nu se poate asigura un corp didactic calificat deoarece tineretul evită să se angajeze într-o profesie slab retribuită și neapreciată. Loca- lurile sînt insuficiente, foarte vechi și nu răspund decît rareori celor mai elementare norme de higienă însăși gazeta Ministerului Educației Națio- nale francez, din 30 august 1957, recunoaște că „Licee și colegii au fost instalate provizoriu în mînăstiri, cazărmi, în localuri particulare, graj- duri, și spitale... Aceeași situație și la învățămîntul tehnic, adesea prost cazat, în clădiri militare și în barăci"- Iată cîteva din cifrele oficiale: în departamentul Pas'de-Calais sînt necesare 400 clase noi ; în Seine et Oise — 780 ; iar în Loire — 249. La Dijon, in cartierul Grăsilles proiec- tatul grup școlar nu s-a terminat și sînt puține șanse să se termine pînă la 1 octombrie. Aceeași situație domnește în numeroase alte departamente. Se pune întrebarea : cîte clase vor fi gata la 1 septembrie cînd se vor des- chide școlile ? Deși s~a creat o direcție a construcțiilor școlare, totuși nu se comunică cifrele exacte, Fără îndoială, deoarece nu ar ii onorabile. rază de speranță a încol- țit în mintea micului șco- lar de culoare. Va să zică de acum înainte, alături de școlarii albi va putea să învețe. Ordinul Curții Federale cu privire la în- cetarea segregației în școlile pu- blice din sudul Statelor Unite a făcut să se țeasă multe planuri, multe vise. Se spune că nu vor mai fi nopți de groază, oameni mascați cu fă- clii în mină nu vor mai porni la vînătoare de negri, iar sus pe deal nu se vor mai da foc cruci- lor. La fel ca fiul vecinului alb, micul negru va putea ajunge con- tabil, avocat, medic, profesor, să se bucure de cultură și știință, să învețe el și să învețe și pe alții. Și cu nerăbdare, prima zi de școală era cercetată în calendar, socotită pe degete și așteptată cu nădejdi. Vacanța s-a scurs, începutul lui septembrie a ve- nit însorit, aidoma închipuiri- lor, cu emoții, cu fiorul primului pas pornit spre școală, condus de privirile celor dragi și de încre- derea lor. Prima zi de școală ne-am în- chipuit-o pe tot globul la fel, ca o sărbătoare a copiilor, a părin- ților și a profesorilor- ca o bucu- rie, ca ceva curat și nicidecum tulburată în puritatea sa de ban- de de huligani și transformată în prilej de dezlănțuire a manifes- tărilor rasiale inițiate de diferite organizații sub aripa ocrotitoare a autorităților. In Nashiville, statul Tenessee, un înrăit rasist, Kasoer, i-a aver- tizat pe negri că dacă încearcă să-și ducă copiii la școlile pen- tru albii din oraș, sînt amenin- țați să fie uciși. Kasper este în libertate și provoacă nestingherit scandaluri. Neținînd seama de or- dinul Curții Federale de încetare a segregației rasiale, directorul liceului din Alesă, din același stat, a refuzat să primească la cursuri 26 de elevi negri. Wright Waller, conducătorul organizației rasiste „Consiliul cetățenilor albi" din statul Ken- tucky, a declarat fățiș că împreu- nă cu adepții lui va demonstra autorităților ce părere are despre desființarea segregației în școli. Și rasiștii lui W. Waller au „demonstrat": în ziua începerii anului gri din dreptau atacati aibi. La școlar 13 copii ne- Sturgis, care se în- spre școală. au fost cu pietre de huligani fel s-a intîmplat in Ca- rolina de Nord, iar în Birmin- gham. In statul Alabama. un șco- lar de culoare a fost maltratat, ca un avertisment că toți negrii au să pățească la fel dacă vor încerca să se înscrie în școlile albilor. Dar tuturor vîrf incidentele din slatu! Arkansas. în zervată" pînă acum mau să fie înscriși, ciziei Curții supreme- le-au pus Little Rock, școala „re- albilor ur- potrivit de- 9 școlari de culoare. In ziua începerii cursu- rilor, la 3 septembrie, la poarta școlii, în locul obișnuitelor cu- vinte de bun venit, pe școlari i-au fntîmpinat bandele de rasiști cu ciomege și cordoanele poliției. Drumul spre școală era barat, visurile frumoase și curate erau spulberate. Din ordinul guverna- torului statului Arkansas, rasistul Orval Farbus, clădirea școlii a fost înconjurată de poliție și de gărzile naționale special mobili- zate, iar școlarii negri nu au fost irrscriși la cursuri. Atitudinea autorităților a produs un puter- nic val de indignare îneît judecă- torul federal Davis a anunțat din nou, în mod oficial, că trebuie să se pună capăt segregației în școala din Little Rock. Cu toate acestea guvernatorul statului re- fuză să retragă trupele aduse aici pentru a împiedica accesul copiilor negri în școală și în ace- lași timp prin declarații provo- catoare caută să mențină o sta- re de spirit încordată în locali- tate, incitînd bande de huligani la manifestații rasiste. Nestinghe- riți, mînă în mină cu poliția și gărzile naționale, rasiștii pot să facă ce vor, să spargă capete, să hăituiască cu pietre pe micul ne- gru ce se îndreaptă cuminte cu cărțile sub braț la școală, dornic de învățătură. SCHIMB DE CU ȘCOLILE Școala medie y n cursul lunii / loc un schimb din Sinaia august a avut dc experiență La Varna, unde am stat o EXPERIENȚA BULGARE hună parte din timp, ca și în celelalte o- rașe. ne-a impresionat în mod deose- intre cadrele didactice de 11 școala medie din Sinaia și cele de la școala medie din Varna. Acest schimb de experiență a fost organizat din ini- țiativa școlii medii „V. Levschi" din Varna. Colectivele ambelor școli au reușit să ofere programe variate, care au dat participanților posibilitatea să cunoască nu numai aspectele legate de școală, ci și realizările și frumu- sețile țărilor respective. Astfel, în R.P.Romînă cadrele di- dactice din Vanui au vizitat Muzeul Pcleș și Muzeul Doftana, Casa de cultură și întreprinderile „I. C. Fri- mu" și , Bucegi" din Sinaia, Fabrica de hîrtie din Bușteni, Casa pionieri- lor și Casa de cultură din Cîmpina, Expoziția da artă din Palatul Repu- blicii, Muzeul „Gr. Antipa", Palatul pionierilor, Grădina botanică și Sta- dionul „23 August" din București etc. Colegii bulgari au admirat frumu- sețile țării și realizările văzute la fie- care pas, atît pe tărîmul școlii, cît și în celelalte sectoare de activitate. Lucruri deosebit de interesante am văzut și noi, cadrele didactice din Si- naia, în Republica Populară Bulgaria. Am vizitat principalele orașe: Sofia, Plovdiv, Varna, Russe și Tîrnovo. bit grija organelor de partid și stat pentru dezvoltarea rețelei de șco- lare, pentru asigurarea spațiului de școlarizare, pentru înzestrarea școli- lor cu mobilierul necesar, pentru asi- gurarea în cele mai bune condiții a învățămîntuiui obligatoriu de 7 ani și pentru cuprinderea în învățămîntul mediu a unui nunăr cit mai mare de elevi. Am văzut școala medie ,,Va- sile Levschi" din Varna, școala me- die din Tîrnovo, școala medie „Hristo Botev" din Sofia și altele. Toate funcționează în localuri impunătoare, unele construcții noi, cu săli și cori- doare spațioase, laboratoare cu stații de amplificare, cu internate bine do- tata. Ritmului rapid de colectivizare i-a corespuns un număr maro de con- strucții de locuințe la sate, sedii de gospodării agricole colective și lo- cuințe pentru țăranii membri ai a- ccstor gospodării. Acest lucru a făcut să se schimbe mult fața satelor. Aceeași preocupare există și pen- tru construcția de locuințe la orașe. Astfel, în Varna, prin împrumuturi acordate de stat, se construiesc pen- tru cadrele didactice trei blocuri cu clte 16 apartamente fiecare. De altfel, în toate orașele se con- struiesc locuințe pentru muncitori, ho- Deși relieful nu oferă totdeauna po- sibilitatea unor construcții de baraje pentru hidrocentrale, mina omului a reușit să realizeze mult și în această privință. La aproximativ 40 km de Sofia, am vizitat barajul „Stalln" al cărui lac de acumulare alimentează două hidrocentrale așezate în casca- dă, după care apa este folosită pen- tru irigarea unor terenuri de cîteva mii de hectare. Vizitînd muzeele principale din R.P. Bulgaria, ca de pildă Muzeul Maritim din Varna, muzeele regionale din Tîrnovo și Plovdiv, precum Muzeul Național din Sofia, noscut mai bine trecutul de poporului bulgar. In Muzeul gic din Plovdiv am admirat de origine grecească, care Si am cu- luptă al arheolo- tezaurul datează din a doua jumătate a sec. IV î.e.n., descoperit la 8 decembrie 1949 de către trei muncitori, intr-un sat din apropierea orașului. Tezaurul este compus din 9 vase de aur masiv, în greutate de 6,164 kilograme. Lucra- rea, unică în genul său, este conside- rată dc către specialiști o capodoperă de artă a antichității. Considerăm că schimbul de expe- riență organizat între cadrele didac- tice de la cele două școli își va da roadele așteptate. El a constituit un prilej de întărire a prieteniei între învățătorii și profesorii din cele două țări. o țară „eminamente agrară" ca și țara noastră, merge astăzi cu pași repezi pe calea industrializării so- cialiste. lată-ne pe drumul ce ne duce spre sistemul de hidrocentrale de pe Isker. Barajul Stalin, lung de peste 200 m., înfipt cu capetele sale în stîncile roșietice de porfir, este o măreață demonstrație a victoriei omului asupra naturii. Alături, alte două baraje. Complexul hidroener- getic de pe Isker contribuie din plin la continua dezvoltare industrială și la înflorirea agriculturii din R.P.B. De-a lungul șoselei asfaltate, care a- leargă prin defileul Iskerului, răsar noi orașe. Cablurile groase, susți-i nute de uriași stîlpi de metal, trans-- portă energia electrică ce pune în mișcare nămeroase fabrici, semn al vieții noi ce înflorește astăzi pe pămîntul R. P. Bulgaria. Drumul ne conduce mai departe în inima munților Rila. In aproug» re de impetuosul masiv, îmbr|H^ în bogate păduri, se află un sWd vechi monument de artă, mînăstirea Rila. Zidită din secolul al X-lea și rezidită ultima dată în anul 1860, ea ne vorbește, prin istoria ei, des- pre zilele grele trăite de poporul bulgar în trecutul îndepărtat. In Sofia, capitala R. P. Bulgaria, un oraș frumos cu multe construcții noi și înveselit parcuri, am vizitat de numeroase multe instituții teluri, magazine, restaurante etc. Eleve din Sofla.^ TRAIAN POPESCU PETRUȘ MANOLACHE Școala medie „Gh. Lazăr“ din București In luna august, cadrele didactice ale școlii medii „Gheorghe La- zăr" din București au însoțit elevii într-o excursie în R. P. Bul- garia, întoreînd vizita școlii medii „Ivan Vazov" din Sofia, făcută li- ceului nostru în cursul lunii iulie. Cu cît ne apropiam de graniță, simțeam vibrînd mai puternic senti- mentul de prietenie sinceră față de poporul bulgar. In apropiere de frontieră, ne întîmpină uriașele por- taluri ale „Podului Prieteniei". Străbătînd întinsul podiș pre- balcanic acoperit de recolte bogate, trenul se îndreaptă apoi spre valea Iskerului, ce se arcuiește sprinten printre culmile Balcanilor. încă din clipa sosirii în gara Sofia, elevi și profesori ai școlii gazde ne-au întîm- pinat cu adevărată dragoste frățească. In timpul vizitei, am fost conduși, cu caldă simpatie, în numeroase în- treprinderi industriale, instituții de cultură și în locurile pitorești din jurul Sofiei. Printre de artă și cultură. Printre acestea, subliniem Expoziția mișcării revo- luționare bulgare, unde este înfăți- șată destul de grăitor lupta dusă de eroii clasei muncitoare din Bulgaria în frunte cu Gh. Dimitrov. La muzeul arheologic elevii noștri au putut vedea descoperirile arheologice făcute de oamenii de știință bulgari, care lucrează îm- preună cu arheologii romîni pentru a putea descifra cît mai exact tre- cutul istoric îndepărtat al popoare- lor de pe ambele maluri ale Du- nării. La Varna, un oraș vechi con^H cial, străbătut de străzi ce conx^^ mai toate spre țărm, am admirat mai ales Portul Varna, străjuit de un masiv far și care adăpostea în rada lui numeroase vase din diferite colțuri ale lumii. Armonioasa îm-: binare a naturii dă regiunii un far- mec și o măreție de neuitat. întin- sul apelor marine, nuanțate în al- bastrul nesfîrșitului, primește sa m tul ultimelor creste ale Balcanilor. Directorii și cadrele didactice ale școlii noastre și ale celor două școli vizitate — școala nr. 34 și școala medie nr. 5 din Sofia — au organizat și un prețios schimb de experiență pe marginea planurilor anuale de muncă. acestea, am Ne-am reîntors vizitat una din cele mai mari fila- turi din peninsula balcanică, fabrica „Ernst Thâlmann" în care lucrează peste 2500 de muncitori. Am vizitat minunate terenuri sportive, cantine j iuiuuhuiv iticnuu opvitivc, tanuilC . , etc. Bulgaria.^socotită pînă mai ieri^ Populară Bulgaria din Republica cu sentimentul pe care îl ai cînd te desparți de un prieten adevărat și scump. ELENA D. POPESCU • școala medie „Gh. Lazăr” București Redacția și administrația: București, Piața Scînteii nr. 1, Telefon 7.60,10,' Tiparul' ’CombinaturPoligrallc^aslTScînteii „I. V. Slalin" București, Piața Scînteii, Abonamente: 1 an --'12,50 lei; 6 luni — 6,25 lei; 3 luni — 3 12 Iei