Proletari din toate tarile, uniti-va! MBIiiiiiiiraS mna"ilmtar%'& Școala medie BOLYAI“ la 400 de am I muncito" DA VID DALMA Ura realizarea unei munci de contradic- de la Începutul a- entat atenția în munca el de (Continuare în pag. 3-j medie nr. 1 desfășoare cu lucrări In a- iar cu cei de de lăcătușerie i tn relief discordanta pregătirii elevilor de celor din școlile de satisfacție, atît lu- cit și ale secțiilor succesele deosebite I în- la la a- I că a elevilor și adesea în ție cu ea. Pe lingă alte realizări, rea a remarcat creșterea a muncii în organizațiile „Bolyai tradițiile ți In timpul dictaturii proletare maghiare s-au alăturat rilor din Tlrgu-Mureș. Sintem convinși că prolesorii ți elevii Scolii medii Farkas' din Tirgu-Mureț slnt conștient! de faptul că E de amănunt din pro- a se putea rezerva lecțiilor de sistema- și fixare a cunoștin- progresiste ale școlii lor 11 obligă Ia noi cuceriri, Ia rezultate dia ce in ce mai bune in muncă. consfătui- calitativă de pto- control — asupra directorilor, pentru prof. ION BĂDICA EXPOZIȚIA CĂRȚII ȘCOLARE LA IAȘI ■ Nu știai de ce să te bucuri mai în- CAIUGARU^ ^tima lide.fcpaiă' de manualele noi, originale, tii: 8 stivele de letnne cu care se vor călzî clasele In timpul Iernii. an școlar ma- popular orășenesc, a arătat ce sem- vorblt des- In pag. 6-a oraș, discordantă remarcată mai raion. Astfel, școala din Tulcea a reușit să elevii claselor V—VII telierul de tîmplărie, clasa a VIII-a lucrări unor elemente grame, pentru mai mult timp tizare, repetare I Valeria sfatului aran- biblio- își la tă să Pe Cartea preună Iași, a pentru într-un țelor. Unor obiecte ca matematica, limba romină, de exemplu, li s-au rezervat prea puține ore pentru lec- controlează felul cum au fost jate atelierele, laboratoarele, teclle, cabinetele, măsoară din tiile de repetare oului școlar. Cu deosebită crările plenarei, au scos în relief Totuși, unii participanti la discu- ții au ridicat cîteva probleme care arată creșterea interesului pedagogi- probleme legate de îm- învătămîntului in școlile generală. secției raionale de în- I lor pentru calitate. S-a scos tre nivelul sate și al ochi tn- riate bunătățirea de cultură Referatul pune serioase probleme cu privire felul cum să se asigure o frecven- regulată, cum să-i ajute pe elevi îndrăgească școala, cum să-i ajute cei care nu au acasă condiții de noua al cărei colectiv, îm- cu Direcția regională CLDC lucrat cu multă dragoste a prezenta cartea școlară cadru cit mai sărbătoresc. iiiiiiiiHNiiiiiiiiiiiiuiiiiiiHiiuiiil..........................ituuiumHiiuitii«iHW^^ nificație are producția manuale școlare în culturală a poporului. Delegatul editurii a noastră de dezvoltarea pre contribuția pe care a adus-o Editura de stat didactică și peda- gogică în realizarea sarcinilor tra- la deschidere, tovarășa Bulgaru, vicepreședinta obținute în domeniul politehnizării învățămîntului de unele școli din a învățătorilor la recentele declt cele din dorința cadre- eu mvaiBmim 3^ w > ■ urgan al Ministerului învățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt și Cultură ANUL IX, Nr. 434 vineri 6 septembrie 1957 6 PAGINI 25 BANI I I I I i' I ■ Vechea cetate moldoveana a culturii romînești a salutat cu căldură, în ziua de 1 sep- tembrie 1957, expoziția mânu- ., alelor didactice, organizată de Edi- tura de stat didactică și pedagogică In colaborare cu Direcția difuzării cărții- Această expoziție a consti- tuit încă un prilej de afirmare a legăturii continue dintre trecutul cultural și realizările de astăzi ale poporului nostru, care își făurește o cultură nouă, pe temelia progre- sistă a celei vechi. Din vitrinele librăriilor și ale centrelor de difuzare a cărții șco- lare, zîmbetul celor doi copii de pe afișul care anunța deschiderea șco- lilor te îmbia stăruitor să-ți oprești atenția asupra manualelor expuse. Nu pot uita vitrina de la librăria Curînd de tot, străzile, ulițele, curțile școlilor vor tresălta dlti nou de bucuria pașilor tinere- tului școlar. Vacanța îți oferă ultimele bucurii cu dărnicia unor iile aurii, tîrzii, de toamnă. „Începe -coala" auzi în fiecare casă. Aici se fac pregătiri pentru pornirea unul volnic" de 7 ani 1n clasa l-a. 1 s-a cumpărat ghiozdan sau I s-a cusut o traistă 1 s-a cumpărat un abecedar, o aritmetică, caiete, creioane ți gu- mă Toate sînt nol-nouțe țl au un mi- ros” atît de plăcut I Dincolo se îmbra- că cu dragoste cărțile șl caietele pen- Has» în care a promovat băiatul sau fetița. Librăriile stnt tixlte de pă- rinți Șl țcolari. Unii părinți ss gin- dese cu grijă cum va face față fiul lor In țcoala medie. Copiii Iți fac planuri de viitor. Peste tot gindurl, speranțe, hotărirl pentru lucruri mar . In mal toate satele țl orașele țării școlile sînt gata văruite ți prin gea- murile străvezii, lumina străbate în voie. învățători șl învățătoare gri- julii Împodobesc de zor clasele. Să le placă școlarilor cînd vor intra Să se simtă bine. Pe alocurea s-au terminat de construit noi săli de clasă noi clădiri școlare, s-au pus tn funcțiune noi Internate. Numai în re- giunea Pitești sînt gata pregătite 17 noi Internate sătești. Au mal rămas numai cîteva zile șl mai sînt atîtea de făcut I Experiența frumoasă, despre care au aflat zilele acestea învățătorii și profesorii la consfătuiri, i-a stimulat mai mult. A aprins mai tare dorința de a munci mal bine. Se fac ultimele verificări ale recensămfntulul, sînt vizitați pă- rinții care încă n-au înțeles chemarea puternică a școlii. învățători șl pro- fesori răsfoiesc de zor manuale șl pro- grame, planifictndu-și cu grijă mate- ria pe care vor trebui să o predea în noul an școlar. Directori de școli Așa tnttmplnă noul rea, larga masă țl profesorilor. Discuțiile duse consfătuiri, mal mult anii trecuți, au arătat MANUALELOR ȘCOLARE a 1 septembrie a început dltu. cerea manualelor școlare atlt la ora;e cit «I la aate. Difuzarea manualelor se tace la orașe 1n librării mari, tn raioane special amenajate pentru cartea jcolară. Librării întregi stnt destina- te difuzării manualelor. La Cluj șl lași s-au creat centre da difuzare direct la școli. Aceste centre slnt deservite de personal din librării, ajutat de personalul administrativ al școlii sau chiar de personal an- gajat special In acest scop. Trebuie să semnalăm, Insă, cu re- gret, că nu toate unitățile au în- țeles Importanța acestei acțiuni. Deșt cooperativele sătești trebuiau să se aprovizioneze din timp, totuși pină la data de 3 septembrie un nu- măr de 47 cooperative din regiunea Cralova șl alte 40 cooperative din regiunea Pitești nu s-au prezentat să.șl ridice manualele repartizate. Aceeași atitudine au avut.o 35 coo- perative din Timișoara șl 10 coope- rative din regiunea Ploești, raionul Văleni. Aceste neglijențe trebuie în- lăturate de urgență, deoarece părin- ții șl elevii din orașele șl raioanele respective, văzînd că tn localitățile lor nu se aduc cărți, se deplasează în alte părți, pentru a șl le procura, în timp ce la cooperativă manua- lele ridicate cu tntîrziere vor rămine nevîndute. O datorie însemnată a cooperat), velur în special șl a librăriilor fu general este aceea de a înapoia de urgență toate manualele pe care le dețin în plus. De asemenea, este necesar să se ceară Imediat com- pletarea din stocurile de rezervă a- colo unde sînt mal puține manuale. Același lucru trebuie să-l facă șl regiunile, spre a nu se bloca canti- tăți de manuale într-un loc, în timp ce altele ar putea avea nevoie de ele. La această acțiune, în mediul rural pot ajuta șl cadrele didactice, sfătuind conducerile cooperativelor să facă acest lucru. Succesul acestei acțiuni atît de Importante depinde de felul cum or- ganele de difuzare de la orașe șl •ate Își vor face datoria. 0N0.R1U TRIFAN lor didactice de a pătrunde mal adtnc tn conținutul problemelor, de a găsi tn condițiile actuale ți locale cele mal eficace procedee de muncă. La cons- fătuirea din Satu-Mare s-au discutat măsuri pentru legarea mal temeinică a învățămîntului de viață. La Tecuci s-au dezbătut cu multă seriozitate problemele închegării colectivului șco- lar, ale transformării acestuia tntr-o puternică forță colectivă. De unde ptnă acum problemele erau tratate mal mult în general, de data aceas- ta învățătorii și profesorii s-au refe- rit la aspecte concrete ale muncii, scoțfnd cu mult curaj la iveală nu nu- mai propriile lor lipsuri, ci ți cele ale organelor de îndrumare, ale Mi- nisterului Învățămîntului șl Culturii. La consfătuirea ce a avut loc în ra- ionul Găeștl, cadrele didactice au subliniat necesitatea unui control mal organizat, a unei Îndrumări mal con- crete. Aproape peste tot s-a simțit bucu- ria de a munci tn condiții mai bune. Sfa- turile populare au sprijinit efectiv lucră- rile de curățenie, reparații și construc- ții, acțiunea de aprovizionare cu com- bustibilul necesar pentru iarnă, de Înființare a unor noi cantine ți inter- nate. In unele regiuni, situația aceas- ta s-a extins pe raioane întregi. In raionul Pucioasa, și aproape tn toate raioanele regiunii Constanța, dato- rită unei colaborări fructuoase cu În- treprinderile s-au organizat ateliere de lăcătușerie șl tîmplărie, s-au ame- najat și înzestrat mal bine labora- toarele. Muncind tn astfel de condiții, nu este deloc de mirare că învățătorii și profesorii își pun cu seriozitate a- cum sarcina îndeplinirii învățămintu- lul general obligatoriu. Exemplele unor raioane care au reușit să aducă Ia școală toți copiii de virstă școlară nu mai constituie o bravură. Cadrele didactice sînt conștiente că în condi- țiile actuale se poate realiza pe de- plin tnvățămîntul general obligato- riu de 4 ani, și in foarte multe comu- ne cel de 7 ani. Invățătorimea noastră a depășit fa- za de a se mulțumi numai cu cuprin- derea copiilor de vîrstă școlară. Ea Toate aceste tendințe pozitive tre- buie larg folosite de directorii de școli, de organele de îndrumare șl control, de organele sindicale. Mai mult de- cît pînă acum, tn viitorul an școlar se pot asigura succese reale pe linia Instruirii și educării tinerel generați! în spirit comunist, pe linia politchni- zăril învățămîntului. Cadrele didactice s-au reîntors la școală pe deplin odih- nite, refăcute, cu mintea plină de a- mlntiri frumoase de la munte, de la mare, din orașele și satele natale. A- proape toate își revăd școala cu do- rința de a se dărui și mai mult fru- moasei șl nobilei munci de formare a tinerelor generații. Acum au la înde- mînă manuale, mal multe ți mal bune, laboratoare, ateliere, aparate, material didactic mal mult declt în anii trecuți. Experiența anului trecut, rezultatele obținute la examenele de absolvire șl de maturitate arată clar în ce direc- ție trebuie orientat entuziasmul lor, dorința de a munci mai bine. Tot ceea ce a dus la asigurarea unor succese reale trebuie dus mai departe, extins, Iar lipsurile semnalate să constituie obiectivul unor serioase măsuri orga- nizatorice ce se vor prevedea în pla- nul de muncă al țcolii, al comisii- lor metodice. Nu trebuie uitat că în unele raioa- ne ale țării mal există învățători ți profesori delăsători, care manifestă indiferență față de ritmul construc- țiilor țcolare, sau care încep pregăti- rile pentru deschiderea anului țcolar cînd mal stnt numai cîteva zile pînă la primirea copiilor. Astfel de exem- ple se întîlnesc nu numai la sate, cl țl tn orașele mari ale țării, ba chiar $1 tn Capitală. Asemenea cadre e bine să-și dea seama că slnt răs- punzătoare de felul cum Influențează asupra copiilor prima zl de muncă de frumoasa lor prezentare grafi- că, ori de faptul că la deschiderea anului școlar elevii au la îndemînă toate manualele necesare. Estetic orînduite, manualele — în limba romină și în cele 14 limbi ale naționalităților conlocuitoare — se îmbinau într-un tot armonios, su- gerînd frăția de nezdruncinat din- tre poporul romîn și celelalte na- ționalități din patria noastră. De altfel, și vitrinele altor libră- rii erau tot așa de sugestive, pu- nînd în lumină scopul expoziției : popularizarea cărții școlare în ma- se cit mai largi, pentru a da posi- bilitate oamenilor competenți, care se interesează de manualele didac- tice, să-și spună cuvîntul asupra conținutului și prezentării grafice. Cele două standuri străjuite de grafice, planșe, hărți erau impresio- nante mai ales prin varietatea și mulțimea manualelor, prin exterio- rul artistic al acestora. Majoritatea vizitatorilor expoziției erau cadre didactice. învățătorii și profesorii arătau bucuria de a descoperi ma- nualele de specialitate. Sfatul popular regional Iași a a- cordat o deosebită atenție acestei expoziții. în cuvîntul de salut, rostit sate în Hotărîrea partidului și gu- vernului cu privire la îmbunătăți- rea învăț&mîntului de cultură ge- nerală, în legătură cu ridicarea ni- velului științific al învățămîntului. Editura a făcut o cotitură în activi- tatea ei, trecînd de la editarea de manualetraduceri la aceea de ela- borare a manualelor noi, originale, în limba romînă și în limbile națio- nalităților conlocuitoare. Tirajul ce- lor 312 titluri, editate pentru acest an școlar, atinge numărul de 12.000.000 de exemplare, dintre care 1.440.000 sînt destinate elevilor din școlile cu limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare. Cali- tatea superioară a acestor manuale fată de cele precedente se explică prin faptul că la elaborarea lor au lucrat autori și colaboratori bine pregătiți, recrutați dintre cadrele didactice cu o bogată activitate pe- dagogică. Cifra impresionantă a tirajului cărții școlare pentru anul școlar 1957—1958, tradusă în viață, dove- dește grija permanentă a partidului și guvernului pentru instruirea și educarea copiilor din patria noa- stră, reflectă munca entuziastă a celor ce au realizat-o. Expoziția cărții școlare într-un o- raș unde, la tot pasul, monumente, plăci comemorative, vestigii nu- meroase amintesc atîtea etape im- portante din istoria culturii romi- nești, este un omagiu adus înainta- șilor a căror activitate a contribuit la ridicarea culturală a poporului care, valorificînd moștenirea cul- turală, pășește pe drumul unei cul- turi noi, menite să asigure patriei noastre o generație de oameni cu o pregătire multilaterală, însuflețiți de o puternică dragoste pentru progres, devotați poporului și cau- zei socialismului. Cu cileva zile Înaintea deschiderii anului școlar, Intre 8 țl 11 septembrie a.c., la Școala medie „Bolyai Farkas' din Tirgu-Mureț vor avea loc serbările Închinate celei de a 100-a aniversări a existentei școlii- Înființată in urma hotărlrii Dietei Transilvaniei din 1550, țcoala din Tirgu-Mureț este o manilestare a răsplndirii ideilor progresiste ale reformei calvine, In Transilvania. Atlt ca formă de organizare cit țl tn ceea ce privește spiritul acestei școli, ea se deosebește fundamental de școlile mănăstirești existente pînă atunci, caracterizlndu-se prlntr-o mare receptivitate lată de ideile progresiste venite din aiară. Eminentii profesori ai vechii școli reformate din Tirgu-Mureț îți iac studiile la universitățile din Utrecht șl Gâttlngen, cunosc cele mal mari realizări ale științe? lor și artelor țl, prin operele lor, participă în mod activ la viata culturală a Europei secolelor XVII ți XVIII- Toate documentele referitoare la istoria școlii, dovedesc că In această țcoală s-a dus o luptă neîntreruptă pentru păstrare unui tradifional spirit progresist. Ca ți celelalte școli protestante din Ardeal, nici școala din Tirgu-Mureț nu primește reforma Învățămîntului instituită prin Ratio Educationls, In 1777, șl se opune cu dîrzenie reformelor introduse de împăratul losit al II-lea- Cu toate acestea, In ansamblul activității sale — programe, discipline, relații sociale — școala din Tlrgu-Mureș oferă o oglindă fidelă a societății feudale a timpului. Și aici, ca de alt- fel In toate școlile protestante din Transilvania, este la ordinea zilei sistemul „elevilor-servltorl.' Copiii celor fără dare de mină — ai țăranilor In special— ajunși In școală ca servitori pe Ungi fiii nobililor bogațl, se simt atrași de farul luminos al științei. Multi dintre acești elevl-servitori ajuna mai tlrziu renumiti pro- fesori, cercetători, exploratori de ținuturi necunoscute etc. Elevii de azi, copiii fericiti ai unor cetățeni liberi dintr-o țară In drum spre socialism, care frecventează o școală recon- struită, Înzestrată cu săli spațioase, laboratoare și ateliere mo- derne, internat igienic etc., elevii Școlii „Bolyai Farkas' din Tir. gu-Mureș nu vor uita pe acei fii de țărani șl meseriași modești care, In haine roase și cizme găurite, au tocit lespezile vechii școli, Invățlnd la lumina pllplindă a unul fir de seu, In camere neîncălzite, dormind pe jos, avlnd ca hr.ană o singură pline pe zi Elevii șl profesorii acestei școli se glndesc cu mindrie ți respect la elevii șl profesorii de ieri, care au Înscris pagini de glorie In istoria școlii și a tării i la acel elevi, care In 1843 și-au dat viața pentru Izblnda ideii de libertate, la profesorul Târăk Jânos, executat la Tirgu-Mureț în 1854 pentru activitate antihabsburglcă, la Gh. Șincai șl Petru Maior, foști elevi ai școlii. Dragostea lor de cunoaștere este animală de exemplul renumi- tilor profesori Kovăsznai Tâlh Săndor, lingvist și pedagog apre- ciat In toată lumea savantă a timpului său, Fogarasl Pap Jdzsei, laureatul diferitelor premii țl distincții ale academiilor occiden- tale, marele furist Dâsa Gergely, eruditul filozof Kâteles Sămuel, îndrăznețul Mentovlch Ferenc, gînditor materialist, șl. In special, de exemplul celor doi Bolyai — Jănos tatăl ți Farkas fiul — ale căror investigații științifice In domdhiul matematicilor au entuziasmat întreaga Europă, acoperind de glorie numele ce strălucește pe zidurile școlii. ' Lupta dascălilor și a elevilor de astăzi împotriva vechiu- lui trebuie să fie o continuare a luptei Înflăcărate a profesorilor și elevilor școlii, care în timpul' revoluției din 1919 din Ungari ■ I I I i I i ■ I CONSFĂTUIRILE Consfătuirile raionale ale cadre- lor didactice din școlile raio- nului Tulcea au dezbătut va- Conferința mondială a educatorilor vătămint și cultură a abordat toate problemele tematicii recomandate de M.I.C., dar s-a limitat mai mult la o expunere obiectivistă a faptelor, fără să analizeze mai adtnc cauzele lipsurilor și să ia poziție critică și autocritică fată de ele. De aceea și discuțiile au avut, în bună măsură, acest caracter. studiu, tn sflrșit, cum să asigure par- ticiparea efectivă a elevilor la desfă- șurarea procesului de învătămînt. Or- ganizarea unor săli de studiu pentru copiii al căror părinți stnt prinși In timpul zilei In producție, săli in care copiii să-și pregătească lecțiile sub îndrumarea cadrelor didactice consti- tuie un început bun tțr Această prl. vlnță. (Continuări tn pag. 5) Ultimele zile ele vacanță! les cu ocazia concursului de admi- tere în clasa a VIII-a. Cauza esen- țială a acestei evidente și îngrijoră- toare discordante este faptul că în școlile din satele raionului Tulcea un număr de cadre didactice slnt încă necalificate. Antrenarea acestor cadre la cursurile fără frecvență de 2 ani, organizate în scopul calificării lor, va duce la înlăturarea acestei discordanțe. Consfătuirea a apreciat că noile programe și manuale sînt de un real sprijin atît pentru cadrele di- dactice, cît și pentru elevi. Totuși, s-a remarcat necesitatea eliminării perimentale și sînt perspective ca pe măsura dezvoltării socialiste ■ a- griculturii — complet cooperativiza- te și în curs de colectivizare — munca pe loturile școlare să se dez- volte simțitor. Consfătuirea a arătat, totodață, tendința unor școli de a menține ac- tivitatea practică a elevilor la ni- velul unei practici meșteșugărești, ruptă complet de pregătirea teorati- nierl din școli. Dacă pină acum unii pedagogi se îndoiau de valoa- rea educativă a activităților pionie- rești, de data aceasta ei au arătat cum au contribuit aceste activități la lărgirea orizontului de cunoștințe al școlarilor, la închegarea colecti- velor de elevi, la întărirea discipli- nei conștiente. Este și acesta un re- zultat al încadrării unităților pionie- rești cu instructori superiori califi- câți, ca și al sprijinirii mai atente-a muncii lor de către colectivele pe- dagogice ale școlilor. Consfătuirea a scos în relief șl o serie de lipsuri din activitatea pe- dagogilor din raion, lipsuri care frt- nează creșterea calitativă a muncii instructlv-educative. Astfel, directorii școlilor — în marea majoritate — se arată preocupați mai mult.de pro- bleme administrative, neglijind munca de control și îndrumare a procesului de învătămînt. Aceasta se datorește în bună măsură fap- tului că secția raională nu și-a ori- în atelierul școlii profesionale. A or- ganizat, de asemenea, cu sprijinul unor întreprinderi ca Centrul meca- nic, Fabrica de conserve etc., prac- tica în producție cu elevii cursului mediu. Cu elevii clasei a VIII-a și a IX-a a organizat practica agricolă Ia G.A S. „Dr. Russell" din comuna M, Kogălniceanu. ; La numeroase școîf din raion a-a ' m 3d IWW, p* malul noftUd fi dezvoltat șl s-a îmbunătățit actlvî- Negre, la Aoppt ffl-R-SAS-k *1 tatea practică pe loturile școlare ex- Cititf în pag. 3*a alte articole Contribuții la Istoria pedagogiei muzicale romlnești Un mare pedagog ardelean jFÎ-----........- ..... 1» .-^-6 M l I INȘEMWPd BIBLinGIAAriCE J / .ui AaMb- intîrea l IACOB MUREȘIANU Probleme de învățâmînt Fgură reprezentativă a muzicii noastre ăfaslce, lacob Mure- șianu a fost nu numai un fecund și remarcabil compozitor (fiind fondatorul formei mari vocal- revista simfonice romlnești) dar și dagog modern, un pionier dagogiei muzicale ardelene mul orientării generațiilor liști către nesecatul izvor clorului. Evocăm figura lui un pe~ al pe- pe dru- de ar- ai fol- cu pri- lejul împlinirii centenarului naște- rii sale (1857—1957). lacob Mureșianu și-a desfășurat activitatea într-o epocă de adinei transformări și puternice irămln- țări polillco-sociaie in Ardealul sub- jugat de imperiul habsburgic. Nu de puține ori catedra sa de muzică din Blaj a fost amenințată cu sus- pendarea, reducerea numărului de ore, scindarea etc., fapt care l-a determinat, la un moment dat (1892), să-și părăsească meleagurile natale, cerlnd încadrarea Ia Conservatorul din București. Pregătirea de profesor și-a de- săvîrșit-o la Conservatorul din Leipzig între anii 1880—1883. Pos- tul de profesor de muzică ia liceul din Năsăud l-a obținut în anul 1879, deci înainte de a-și H terminat stu- diile de specialitate, lacob Mureșia- nu a avut emlnenți pedagogi la Conservatorul din Leipzig (Jadah- sohnn, Relnecke, Rebling) de la nu s-a limitat la cadrul îngust al predării materiei „Ia zi", ci adese- ori a transformat catedra Intr-o tribună de la care- milita permanent pentru muzica vie, cu fond sănătos, capabilă de a înflăcăra și de a crea gustul pentru frumos. „Și ce mun- că a depus lacob Mureșianu în creșterea muzicală a elevilor săi ! — scria Tiberiu Brediceanu și V. Șerban în revista „Luceafărul' — O muncă ideală, care nu se mărgi- nește numai la lecțiile seci de azi pe mîine, ci se manifestă în deștep- tarea dragostei și a însuflețirii mari pentru frumusețile artei muzicale în genere și cu deosebire pentru far- mecul muzicii populare. In privința aceasta, Mureșianu a desfășurat o adevărată activitate de apostol. A- junge dacă amintim că aproape toți cultivatorii de muzică din genera- țiunea mai tinără au fost elevii lui lacob Mureșianu". Din prețioasele Informații scrise, definule de la Sevastia Mureșianu, care i-a fost elevă in liceu, reținem unele amănunte interesante : „Preo- fiul nu ne îngăduie să analizăm a- mănuntit valoroasa colecție a lui lacob Mureșianu, dar vom arăta su- mar cum a in/eles compozitorul să trateze temele prin exemple. Pri- mul cîntec „Intr-o vale lată" (tex- tul Dimitrie Bolintineanu) are drept scop învățarea gamei lui Do. Al trei- lea cor—(of în unison — pe textul lui Vasile Alecsandri „în ce loc, unde se duc ?" îi iamiliarizează pe copii cu arpegiul gamei. Următorul cîntec „Vinovatul" insistă asupra aceluiași scop. învățarea terței se face cu ajutorul cîntecului „Furnica îngâmfată". De remarcat He slnt toate inspirate (terfa coborîtoare — de introduce pe fragmente că melodi' din folclor pildă — o din „Banul II cuparea insă era zicale Ia mult in principală a tatălui meu să descopere darurile mu- copii și să insufle cit mai fiecare dragostea și plăce- mărăcine", iar alternanța dintre to- nică și dominantă pe un „Călu- șier") și clădite pe versuri adec- vate înțelegerii elevilor, de bună calitate, cu înalt conținut etic. Ast- fel a insuflat lacob Mureșianu dra- gostea pentru muzică, și exemplul său merită să fie urmat și de peda- gogii noștri contemporani. n luna februarie a acestui an, | a reapărut la Cluj revista ma- | ghiară „KORUNK" (Era noas- tră) — revistă lunară social- politică, științifică și culturală. Re- vista continuă tradițiile glorioase ale unei publicații care, timp de un de- ceniu și jumătate, a militat pentru cele inai înaintate idei, pentru pro- gres. Apărută pentru prima oară în 1926, „Korunk" a militat pină în momentul interzicerii ei de către au- toritățile horthyste, în 1940, pentru o cultură democratică și progresistă, pentru frăția între oamenii muncii maghiari și romîni. In jurul ei s-au grupat forțele cele mai de seamă ale intelectualității progresiste ma- ghiare, militanți activi ai mișcării co- muniste ilegale. Numărul 7 al revistei (iulie care și-a însușit o științifică, modernă zică. După terminarea metodă severă, de a preda mu- studiilor de la Leipzig, lacob Mureșianu a ocupat — temporar -- postul de profesor SCOMOX MIM o SUHIIMW IACOB MBRCȘIAH8 ansM Anu baxkacth fMȚWWXt de muzică la liceul „Andrei Șagu- na' din Brașov (1885) și apoi — vreme de aproape patru decenii — pe acela de profesor de cală șl instrumentală la Iile romlne din Blaf. Așa cum menționează muzică vo- toate șco- decizia de angajare în învăfămîntul blăjan, lacob Mureșianu trebuia „să pro- pună muzica vocală și ^instrumen- tală clericilor din seminarul arhi- diecezan, teologilor externi numiți „moraliști",' preparanzilor și junimei studioase de gimnaziu”, apoi „să pună pe note clntările bisericești, precum se cîntă aici" și, în sfîrșit, „să formeze un cor de cîntăreți bisericești pentru catedrală, și altul de muzică instrumentală compus din junin^ea studioasă de aici'.1) Rezultă din cele de mai sus că activitatea pedagogică a lui lacob Mureșianu era imensă șl multilate- rală, Dacă vom mai adăuga apoi și catedrele de muzică deținute la li- ceul de băieți și la cel de fete din Blaj, nu ne va speria cifra 1.500—2.000 struia anual ore prestate săptămînă I de elevi pe care-i și nici numărul de efectiv la catedră, de in- 44 pe De altfel, după 1918 postul lui lacob Mureșianu a fost ocupat de trei profesori (luliu Mu- reșianu, Celestin Cherebeț și Si- gismund Toduță). Activitatea pedagogică a compo- zitorului ardelean a fost permanent urmărită atît de lorurile de condu- cere, cit și de publicul larg. lacob Mureșianu nu a socotit învățămîn- tul muzical ca o treabă școlară strict internă, ci ca un mijloc de educație cetățeanească. De altfel, producțiile artistice școlare au rămas multă vre- me, la Blaj, ca unicele manifestări muzicale de amploare. Prin stimularea gustului public, prin producțiile școlare destul de numeroase, prin elevii pe care i-a ridicat, lacob Mureșianu a reușit să animeze viața muzicală a micului centru ardelenesc. Cu tinerii „So- cietății meseriașilor" din localitate a Înființat o trupă de operetă, în- treaga lor instruire muzicală, de la instrumentiști, soliști și pină Ia cor revenindu-i maestrului. Că lacob Mureșianu s-a bucurai de simpatia șl aprecierea elevilor, ne-o dove- dește micul dar semnilicativul gest al studenților universitari din Bu- dapesta, care I-au sărbătorit pe profesorul ardelean, în anul 1907, printr-un concert extraordinar. * Cum preda lacob Mureșianu vem mărturii suficiente, fiindcă a- e- levii săi au dus mai departe meto- da Înaintașului. Ca toți marii peda- gogi — și acest lucru l-am subliniat și in articolul precedent privitor la George Enescu — maestrul ardelean reă pentru muzică. Orele de muzică pentru noi elevele erau o desfătare, un cîntec continuu, începînd de la „Viorica" (unison) și progresînd pînă Ia frumosul cor de fete „In grădină", a cărui executare ne fă- cea așa de multă bucurie elevelor de clasa IlI-a și IV-a. Aproape toa- te cîntecele erau compuse de ta- tăl meu în clasă în felul următor : după ce explica partea teoretică, trecea la tablă și cu o mare repe- ziciune umplea portativele trase de dînsul, cu note, sigur o compoziție a sa la unison ori pe 2, 3, 4 voci, după necesitate. Urma solfegierea, dacă era în mai multe voci studia în parte cu fiecare, apoi în an- samblu". Șigur că nu puține au fost difi- cultățile ce i-au stat în cale profe- sorului. Pe de o parte lipsa manua- lelor didactice (fiindcă învățămin- tul muzical rominesc nu avea la a- cea vreme o tradiție în Ardeal), iar pe de altă parte chiar înțelegerea publicului au fost obstacole nu ușor de biruit. In Vasta corespondentă păstrată la Biblioteca Centrală din Nu putem Încheia această scurtă privire asupra activității pedagogi- ce a lui lacob Mureșianu fără a nu Orașul Stalin rate scrisori Hi condițiile grele voit să lucreik săud și Blaj. se găsesc nenumă- care se plinge de in care a fost ne- ta școlile din Nă- De activitatea didactică a Iui la- cob Mureșianu leagă o mare par- te din creația"sa. Aceasta se re- flectă pe de o'parte în articolele de istoria muzicii, folclor, teorie mu- zicală etc. publicate în revista pe care a editat-o începînd din anul 1888 „Musa romînă" (cel mai de seaină periodic muzical din Ardeal arăta aportul său Ia dezvoltarea școlii muzicale rominești. Pornind de la propria sa concepție artistică, ilustrată pe deplin prin oratoriile „Mînfistirea Argeșului", „Brumăre- lul", „Erculeanul", uvertura simfo- nică cu program „Ștefan cel Ma re', lacob Mureșianu a grupat în jurul său o pleiadă de tineri crea- tori de talent cu care a fondat școa- la de compoziție romînească din Ardeal. Tiberiu Brediceanu, Augus- lin Bena, V. Șerban, Dr. Domide, Ni- colae Ganea, C. Negrea, Ion Bacău, C. Milea, ș.a. au fost elevii săi. De la profesorul lor au învăța! mai a- les să iubească cîntecul popular, să se exprime pe înțelesul maselor și să lupte pentru triumful muzicii ro- mîneșli. Această școală a lui lacob Mure- șianu are meritul unic în mișcarea noastră artistică din trecut că s-a realizat particular, fără sprijinul ma- terial al statului, in casa modestă a compozitorului forțai să-și irosea- scă talentul, priceperea șl forța de muncă într-un orășel care nu i-a oferit toate mijloacele de a se rea- liza pe deplin în mărețe!e-i idealuri. prof. VIOREL COSMA 1957) publică o serie de articole con- sacrate unor probleme de educație și învățămînt. La aceste articole ne vom referi, pe scurt, în nota noastră bi- bliografică. Sas Andor, profesor universitar din Bratislava, Republica Cehoslova- că, semnează articolul „Opera Didac- tica omnia”, în care ne evocă per- sonalitatea și activitatea marelui pe- dagog ceh I. A. Komenski, sărbăto rit în acest an, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la apariția acestei importante opere. Articolul îl prezin- tă pe Komenski ca pe un savant al Renașterii, scoțînd în evidență de- mocratismul, adîncul optimism și cre- dința în om care caracterizează în- treaga sa operă. Articolul se oprește, do asemenea, și asupra unor aspecte din activitatea lui I. A. Komenski în Transilvania. Articolul „Rolul organizației de ti- neret în educație" — scris de Nagy Kăroly — asistent la Universitatea Bolyai din Cluj, se ocupă de unele probleme ale educației tineretului studios, în cadrul organizației U T.M. Articolul subliniază ideea că educația revoluționară a tineretului nu se poa- te reduce numai la învățătură și la forme verbale de educație. Tineretul trebuie educat în primul rînd prin activitate revoluționară, prin atrage- gramaticii cu acela al literaturii. E- levii trebuie să primească în mod treptat cunoștințe elementare, dar sistematice, despre literatura popoare- lor a căror limbă o studiază. Ma- nualele de limbi străine trebuie să conțină mai multe bucăți din lite- ratura clasică și contemporană, în- soțite de scurte note biografice. Fe- renezi Geza — directorul muzeului din Sf Gheorghe, Regiunea Autono- mă Maghiară — insistă asupra nece- sității cultivării de către elevi a tra- dițiilor progresiste ale școlilor în care studiază, indicînd posibilitățile pe care le deschid unele șooli în această privință. Prof. univ. Erdelyi Gyula, pe baza unei anchete între- prinse la institute de învățămînt su- perior și întreprinderi, cu privire la cunoștințele și deprinderile de desen cu care vin absolvenții școlilor de cultură generală, arată necesitatea de a se acorda o atenție mai mare studiului desenului în școli. Debreczi Săndor, conferențiar uni- versitar din Cluj, împreună cu învă- țătorul Nămeth Jozsef. se ocupă de unele aspecte ale luptei împotriva semianalfabetismului. Analizînd si- tuația absolvenților a patru clase e- lementare din mai multe comune din regiunea Cluj, autorii ajung la con- cluzia că în număr destul absolvenți nu în școlile de au rămas cu — la aceasta ultimii șapte ani un de mare dintre acești și-au continuat studiile 7 ani. îndeosebi fetele patru clase elementare contribuind și mentali- tatea înapoiată, a unei părți din po- pulația acestor comune, inutilitatea studiilor „mai despre înalte" de la pe de cale Parte sfîrșitut veacului trecut), iar altă parte în lucrările muzi- scrise pentru uzul școlilor, din ultimele au fost grupate în volumul „Colecțiuni de cîntece corale pentru școalele elementare, medii și secundare", publicat după moartea compozitorului. Revista „Musa romînă' avea un hotărît scop didactic. 11 mărturisea atît conținutul și redactarea artico- lelor într-un limbaj puțin savant, cit Însuși compozitorul în „precu- vîntările“ sale. Elevii lui lacob Mu- reșianu și-au găsit o reală încura- jare în „Musa romînă', unde pro- iesorul-redactor le-a publicat o serie de compoziții. Problemele în- vățămîntulul muzical nu lipseau din paginile revistei („Despre puterea cîntului", informații despre exame- nele din Blaj, despre apariția ma- nualului de muzică al lui Constan- tin Coordoneanu din București, re- comandarea școlii de viollnă a lui Hoffman, diferite concursuri pen- tru ocuparea catedrelor de la Con- servatoarele din București și Iași etc). Ceea ce rămîne remarcabil în articolele de istoria muzicii publicate de lacob Mureșianu este atenția a- cordată muzicii romlnești (se pot citi note și studii despre lăutari, despre Ciprian Porumbescu, Hari- cleea Darclee ș.a). Creația lui lacob Mureșianu s-a I) Decizia Mitropoliei din Blaj, nr. 3029 din 3 octombrie 1885. 2) Ziarul „Uniiea". Blaj. 1898, a VIII., nr. 21, din 28 martie 1898. pag. 165, men ționează că la productlunea rtiuzlcală-tea. trală dată de elevele Internatului dc fete din localitate, orchestra studentilor „a etn- tat și noua compoziție n profesorului lacob Mureșianu „Puica franțaise" dedicată cu acest prilej internatului". i născut sltățile a crea cărora intr-o mare măsură din nece- școlii. Astfel, din nevoia de un repertoriu pentru elevii le preda pianul au luat naș- tere nenumărate potpuriuri, capricii, novelete, fantezii, impromptyuri, val- suri, scherzzoUri. Ele au un hotărît caracter didactic, în formapieselor mici de Chopin, însă aplicate la spe- cificul rominesc. Se remarcă un scop tehnic pianistic precis la majorita- tea lucrărilor- Datorită valorii artis- tice, dublate de conținutul didactic al acestor piese, socotim că ar trebui să fie promovată în școlile noastre de muzică și conservatoare. In domeniul muzicii corale, de a- semenea, multe compozitii s-au năs- cut pentru scopurile didactice: „Cîntecul școlarilor", „Adio de va- canță", „Școalele din Blaj", „Imn directorului de liceu", „Copilul și părinții", „Marșul internatului de băieți" etc. Chiar și pentru orches- tră a scris lucrări cu destinație șco- lară -1. Cea mar interesantă lucrare didac- tică a maestrului din Blaj va ră- mîne, fără îndoială, „Colecțiuni de cîntece corale pentru școalele ele- mentare, medii, și secundare" (1921). Flecare piesă urmărește familiari- zarea elevului — prin cîntec — cu noțiunile teoretice ale muzicii. Spa- I rea lui muncii rea noii «istă în la lupta dusă de oamenii pentru construirea și apăra- orînduiri sociale. Autorul in- mod deosebit asupra necesi- tății participării tineretului la acțiuni de folos social. Prin importanța pro- blemelor pe care le ridică, articolul ar putea deschide o largă discuție, la care ar fi deosebit de utilă partici- parea educatorilor și activiștilor din organizațiile de tineret. La rubrica intitulată „Cronica", sînt ridicate o serie de probleme ac- tuale ale învățămîntului nostru. Pro- fesorul Miko Imre — din Cluj — discută despre locul pe care îl ocupă studiul literaturii în programele și manualele de limbi străine din școa- la noastră de cultură generală, sco- țînd în evidență necesitatea îmbinării, într-o măsură mai largă, a studiului Mică istorie - nomenclaturii continentelor Se știe câ denumirea de A- merlca. dată Lumii Noi, pro- vine de la numele navigatoru- lui Italian Amerlgo Vcspuccl. Mal puțin se știe insă de unde provin denumirile altor conti- nente. Denumirile de Europa șl Asia apar pentru prima oară la geografii greci, cam între seco- lele al VI lea și al V.lea înain- tea erei noastre. Nu se știe însă de unde provin aceste de- numiri. Linii filologi presupun că aceste cuvinte se trag de la' cuvintele semite (asiriene, fenh elene) „erab" (apus) șl „asii" (răsărit). Totuși, ptnă tn j*rc- zent originea șl sensul acestor cuvinte nu stnt stabilite In mod precis. Nu se cunoaște exact pînă azi nici sensul cuvfntuiul Africa. Geografii greci, mce- pind cu Herodot (sec. V-lea înaintea erei noastre), numeau continentul african Libia. Cu. vlntul „Africa" a devenit cu. De cînd datează ceasul Se considera că ceasul mecanic dințate a în jurul Europa, ne arată cestui oarece el în chinez cu pendul și rnfi fost inventat cam anului 1300 in Ultimele cercetări însă că patria a- ceas este China, de- se vorbește despre cărțile astronomului Su Sung, care a trăit intre 1030—1102. După toate probabilitățile, ceasul a apărut in China in seco- lul al Xl-lca, s-au chiar mai devreme. Oțel topit în vid In otelul prelucrat pe căi S -au împlinit ■ moartea lui personalitate tilaterală, a moderne. Scriitor, publicist, erudit 50 de ani de la B. P. Hașdeu, complexă, mul- culturii istoric, care noastre filolog, deținea un uriaș bagaj de cunoștințe va- riate, Hașdeu a îmbrățișat vaste domenii de cercetare a realităților noastre istorice, sociale și cultu- ra]e — cu o pasiune unică, pusă în slujba adevărului și dreptății । el a aspirat continuu spre explica- rea curajoasă, inedită, originală a faptelor istorice, lingvistice sau poli- tice. A urmărit cu o uimitoare în- flăcărare să pună în lumină, prin argumentări savante — și cu intuiții surprinzătoare pentru acea vreme — adevărurile capitale ale trecu- tului nostru, pe care, fragmentar, l-a reconstituit apclînd simultan — prima dată in cultura noastră — la datele istoriei, limbii, pentru a le completa unele cu altele, într-o gată și convingătoare. folclorului, și întregi, imagine bo- Lucrările științifice publicate de Hașdeu nu sînt simple registre de erudiție ; în fiecare pagină palpită Poporul ce suspină jos/ B singur valea roditoare/ In care crește grîu și floare/ Bun și frumos („Mun- tele In nată deu și valea", 1870). prefața la monografia închl- lui Ion Vodă cel Cumplit, Haș- scria că „istoricul e un uvrier și un artist totodată". Eruditul scri- itor s-a definit, de fapt, pe sine : el a rămas, de-a lungul multor de- cenii de activitate, un muncitor intelectual, un uvrier fără odihnă și fără dorință de mărire, un artist căruia nu-i plăcea să vrut să adune tot, să tot, să reconstruiască imagini ample, ceea se repete. A sistematizeze fără greș, în ce a existat odată. încercările lui temerare s-au desfășurat mai cu seamă în dome- niul filologiei, în ineqalabilele-i „Cuvinte din bătrîni", din care au apărut doar două volume, și în „Etymologicum Magnum", dicțio- nar-tezaur al limbii romîne, din care au putut apare numai trei vo- lume. Editarea, după severe criterii filologice, a documentelor de lim- bă veche a qăsit o bare, iar „Cuvintele au fost date mereu pricepere și erudiție unanimă apro- din bătrlni" ca model de lingvistică. A- pentru fete. Autorii propun — pentru ca cei care rămîn cu patru clase ele- mentare să nu devină cu timpul niște semianalfabeți — organizarea unui curs seral, pe care 1 au și experimen- tat în acest an. Cursurile ar dura din luna noiembrie pînă în luna martie, două zile pe săptămînă, cîte două ore. Aceste cursuri cuprind cunoștințe de limba maghiară, limba romînă, pro- bleme de educație politică, aritmetică și științele naturii. Cursurile experi- mentale au fost primite cu mult inte- res nu numai de către tineret, ci chiar de către cei mai în vîrstă, care au participat la ele Conferențiarul Zoltân, din Cluj, într-un număr nrare. universitar Nahlik trece în revistă pro- blemele actuale ale pedagogiei și școlii sovietice, așa cum se reflectă în presa pedagogică sovietică, iar prof. lânky Jânos se ocupă de „Gazeta matematică și fizică", care apare în limba maghiară, ca o revistă sine stătătoare. Considerăm că revista „Korunk", cupîndu-se de probleme actuale Ș> de o- arzătoare ale școlii și pedagogiei din țara noastră, aduce o contribuție în- semnată în orientarea cadrelor didac- tice din școlile cu limba de predare maghiară. TIBERIU TRUTZER Desen de ADINA PAULA MOSCU o simțire caldă, un atașament afec- tiv față de ideile nobile și față de oamenii drepți. „Ion Vodă cel Cum- plit" e un simbol al rezistenței față de asuprire, față de abuzurile dină- untru și dinafară. Din bogăția de materiale și documente cuprinse în „Istoria critică a Romîniei" se pot descifra semnificațiile și contra- dicțiile vieții trecute, linia dezvol- tării politice și sociale a țării noastre. Realitatea istorică sau cea a vre- mii sale i-au stimulat talentul de scriitor ,și Hașdeu ne-a dgt cîteva opere artistice durabile. „Răzvan și Vidra" este o demonstrație, în- tr-un stil însuflețit, a sentimentelor generoase care animau pe autor : iubirea de patrie, opoziția față de prejudecăți, lauda îndrăznelii ge- neroase, capabilă să creeze un cli- mat de mai mare justiție pentru omul simplu. Tumultul de senti mente pozitive se reîntîlnește în poezia Iui Hașdeu, care exaltă dorul de libertate, eroismul, no- blețea de simțire : „Nu sus, nu sus la cei avuti,/ In norii fumului pier- duți/ Se nasc fecundele virtuți :/ ȘTIINȚIFICE 10 km. adincime născut în Europa abia în seco- lul al lll lea înaintea erei noa- stre, în timpul războaielor dintre romani $1 cartaginezi. Romanii numeau astfel teritoriul cores- punzător astăzi republicii Tu- nisia. După distrugerea Carta- glnei (202 T e n ) romanii an organizai pe acest te- ritoriu provincia Africa Se pure că primul care a extins a- ceastă denumire pentru întreg continentul a fnsl geograful ro- man Pomponhis Molia in pri- ma jumătate a secolului al XVIl-iea, căpitanii vaselor olan- deze au denumit pămlnturlle pe care le descoperiseră la sud de indonezia — „Noua Olandă" De abia în anii 1801 — 1803 Flln- ders a înconjurat Australia șl a însemnat pe burtă conturul el. El a propus schimbarea nu- melui de „Noua Olandă" în „Terra Australls* (Tara de sud), începînd cu al doilea deceniu al sec. XIX. pe hărți a începui să se scrie treptat Australia. Dovleac chinezesc In regiunile cu climat cald din China, la o înălțime in. deasupia nivelului crește un soi interesant vleac. numit ,Iticijago". dovleac are numai șase de 100 mărit.. de do- Acest semtn. te. fiecare din ele de mărimea unui ou de rat* ?l clntărlnd ptuS la 62 de «rame. obișnuite rămîn întotdeauna substanțe nemetalice și gaze, care scad in mod simțitor calitățile mecanice și fizice ale acestuia. Pentru imbună lățirea calității oțelului' s-a introdus in metalurgie pro- cedeul de topire a oțelului în vid. prin utilizarea unor cuptoare speciale. In aceste condiții, din metalul lichid ies gazele care-i sint dăunătoare, iar metalul, devenim curat, își îmbunătățește calitățile. Acest mod de prelu crare este legat, însă, de o serie de dificultăți privind construirea cuptoarelor cere cheltuieli mai mari are o productivitate mai redusă etc Un grup de special ști so- vietici a elaborat un nou sistem de prelucrare în vid a o|eluiui. După ce oțelul este topit in mod obișnuit, el este prelucrat in vid in camere speciale In acest mod nu mai slnt necesare cuptoare speciale. Noua metodă este răspindita acum în numeroase uzine metalurgice din U- niunea Sovietică. Miniaturi de calculat Mașina de calculat M—2, construită în Uniunea So- vietlcă. bine de fectua folosită de mai trei ani. poate e- pc secundă circa Mpșina va aduce mari loase tn institutele de iectare șl cercetare fo- pro- Plnă nu de mult, în știin- ță era răsplndită părerea cil în ocean viața poate exis- ta doar pină la o adincime de circa 6.000 m. Se explica aceasta prin condițiile care sînt la adinclmi mai mari : presiuni mari, lipsă de lu- mină și temperatură scă- zută. După cum se știe, prin coborire în ocean, la fie- care 1.0 m. presiunea crește cu o atmosferă (I kg. pe centimetru pătrat). Deci, la o adincime de 10.000 m. ceste calități ale lui Hașdeu s-au putut vedea și în lucrările lui de sinteză, și în studiile etimologice pe care ni le-a lăsat. Știința lingvistică modernă a început la noi cu Haș- deu. In cercetarea lingvistică, savan- tul a folosit metodele țele mal noi, cele mai bune, în stare să-l ducă spre opere mari, la nivelul științei țărilor avansate din Europa. Hașdeu a ajuns la prețioase descoperiri, a atins rezultate nebănuite în do- menii puțin sau deloc cercetate la noi, pînă la el : lingvistica indo- europeană, relațiile slavo-romîne, compararea limbii și folclorului nostru cu tezaurul vecinilor sau al popoarelor romanice- O notă caracteristică a persona- lității lui Hașdeu a fost pasiunea și egalul său interes atît pentru ceea ce era foarte vechi, cit și pentru ceea ce se descoperea în vremea sa, pentru noutățile cerce- tărilor lingvistice, istorice, literare, între limitele imense ale trecutului nebulos și ale cuceririi minților contemporane, inteligența scăpără- toare a lui Hașdeu se agita iscodi- toare, formulînd noi ipoteze, une- ori pline de consecințe pozitive pentru cercetările viitoare. Teoria „circulațiunii cuvintelor", descope- rire excepțională, confirmată și de realitatea faptelor istorice și de cele mai noi rezultate ale cercetă- rilor de specialitate, a marcat un important progres în știința limbii. A fost demonstrat .atunci, In modul cel mai convingător, că specificul unei limbi nu depinde de numărul de cuvinte de o anumită origine, ci de frecvența, de valoarea de cir- culație a cuvintelor, a formelor gra- maticale provenite dintr-o anumită sursă. Cu incontestabilele-! însușiri, cu erudiția sa unică în acea vreme, Hașdeu a stat aproape de frămîn- tările epocii, de aspirațiile cele mai bune ale contemporanilor săi ; a fost dușmanul infatuării, al arogan- ței, al potentaților și al parveniți- lor. Ca prieten al mulțimilor, a! celor de rînd, și-a exercitat de mul- te ori verva satirică contra celor nedrepți, aroganți sau impostori. Iată o profesiune de credință con- cludentă pentru a defini orientarea progresistă a scriitorului nostru : „Popor / Iată ceea ce deosebește pe știința limbei, născută In secolul nostru, de acele studii lingvistice de altădată, cari n-au lipsit, pe ici pe colea, nici chiar în negura vea- cului de mijloc. Oare de ce nu s-a putut plăsmui această știință în mințile cele semi-zeeștl ale unor uriași ca Arlstotele sau ca Bacon P — De ce î — fiindcă oricare națiu- ne ceva mai înaintată, se credea pe atunci a fi superioară celorlalte mai puțin dezvoltate, și fiindcă în fruntea fierării națiuni se păuna cîte o clasă socială ridicată cu mult mai pe sus de straturile cele de jos, crezîndu-se datoare a lt despretui și a nu le băga în seamă, după cum strălucitul păun — se zice — nu se uită niciodată Ia pi- cioarele sale, cind sînt aspre și în- 2000 dc operații aritmetice cu numere de cîte zece ci- fre. Este adevărat că mași- na de calculat BESM. con- struită anterior, lucrează de 3—4 ori mal Iute. însă ea ocupă o suprafață de cfteva sute de metri patra ți și necesită un personal nume- ros. în timp ce M—2 ocupă doar 22 metri pătrați și este dirijată de un singur Ingi- ner. Aceste avantaje mari alo noii mașini au putut fi realizate, printre altele, șî datorită folosirii pe o scară largă a semiconductorilor. Cu ajutorul mașinii M-2 s-au efectuat calculele nece- sare în diferite probleme ale fizicii nucleare și radloelec- tronlcll. tn probleme legate de proiectarea unor instala- ții metalurgice, a unor hi- droturhfnc. calcule privind prevederea timpului etc. De un an dc zile a fost 1 lată în exploatare o altă nașină dc calculat. M—3. ■are ocupă o suprafață de ■minai 3 metr! pătrați se mîimleștc deosebit de u- narl am observat puternice ex- cavatoare care mușcau cantități mari educației patriotice a elevilor, a Uzării unei discipline conștiente. In viitorul an școlar avem motivele să depășim rezultatele siloz se face, prin acționată de curent Paroșenl. De altfel, de lignit de la Ro- re oră de activități să aibă un aport marea personalității porțiune. Paroșenl se află cea mal puter- a Copiilor. In acest fel de activitate, la alegere, copiii, fie el preșcolari obținerii te reguli care au fost fixate în exe- cutarea unei lucrări. Cînd pictează va muia puțin pensula în apă, ” și să le privească în mod cu separat, fără a conlunda jocul de lignit, aflat numai la ctțiva metri sub pătura de pămînt de deasupra. Lignitul formează aici un singur strat. (8—12 m). Transpor- a asa terară efectuata aau în clasele în clasele V-VII IX-XI. Cu toate lui a VIII-a Experiența predării tn anal șco- lar trecut a cursului de teorie a literaturii in clasa a VIII-a a ară- tat cl numeroși profesori — ehlar 1n condițiile de ajun» de determinate de apariția cu zlere a manualului — au să dea elevilor cunoștințe grele, tntfr- reușlt temel- nlce, să-l ajute •& înțeleagl In mod just valoarea operelor lite- rare. Au existat însă tn predare 9< o serie de lipsuri — mhi ales In ceea ce prlvețte efectuarea analizei literare Articolul de lati este menit să ajute profesori* lor tocmai tn această direcție, preclzlnd ca trebuie să se înțe- leagă prin analiza literară 1a clasa a VIII-a șl cum se efec- tuează ea In această clasă. n analiza unul text, reprezenta- tiv pentru o specie și un gen literar, vom urmări, în primul rînd, dezvoltarea raționamentu- Inductiv și deductiv al Analizînd, de pildă, poezia elevilor. ..Pașa Hassan" de G. Coșbuc șj dorind a stabili din ce gen șl specie face par- te. vom folosi metoda Inductivă, descoperind elementele particulare, de conținut și de formă, capabile să ne ducă spre definiția baladei. specie căreia îi aparține această poezie epi- că. Elementele ce se vor selecta și caracteriza vor fi : acțiunea, redusă la un singur moment, întîmplarea ieșită din comun, numărul redus de personaje cu caractere opuse, care săvîrșesc fapte ce impresionează pu- ternic pe cititor, modul de expunere literară folosit, șl forma de versifica- ție. Stabilirea acestor elemente și îm- blnarea lor va duce pe elevi spre for- mularea definiției speciei literare, for- mularea definiției fiind, în clasa a VIII-a, concluzia necesară a analizei literare. Elevii trebuie învățațl că de- finiția exactă a unei noțiuni se obține prin indicarea genului el proxim șl a diferenței specifice. In cazul bala- dei, de care vorbeam mai sus. genul proxim e genul epic. Iar diferența specifică e constituită din toate acele note caracteristice asupra cărora s-a Insistat la analiză și care deosebesc balada de toate celelalte specii ale genului epic. E bine să ll se arate e- levllor că genul șl specia literară sînt categorii abstracte, folosite din ne- voia unei sistematizări șl clasificări a operelor literare, pe cînd textul ci- tit și analizat e un fapt concret. De asemenea, este bine să se arate că sfera unei specii sau a unul gen li- terar include un număr nelimitat de opere literare — pentru a se preveni ori înlătura confuzia (des- întîinită) făcută de unii elevi care I- dentlfică piesa literară analizată cu specia din care face parte. Cele spuse pînă aci reprezintă nu- mai o latură a muncii de dezvoltare a gîndirii logice a elevilor. Cealaltă latură o reprezintă dezvoltarea rațio- namentului deductiv, care se reali- zează îndeosebi cu prilejul verlfi- cării cunoștințelor de teorie raturli dobîndite anterior. In ; în verificarea cunoștințelor se a lite- adevăr, ■ por- nește, de obicei, de la general, adică de la reproducerea definiției, urmată de Ilustrarea notelor caracteristice a- cesteia prin trăsăturile particulare ale operei analizate. Greșesc pro- fesorii care caută să reproducă în a- ceeașl formă, 1a verificare, procesul logic folosit la predare — de 1a ana- liza operei Ia definiție. In felul a- cesta elevul e învățat să gîndească numai tn sens unic : de la concret ia abstract. Tocmai din cauza aceasta se întîmplă ca unii elevi să facă gre- șeli ca cele amintite mai sus. con- fundînd. de pildă, opera literară cu snecia din care face narte. Pentru în- lăturarea acestui neajuns e nevoie ca profesorii să folosească — măcar din cînd în cînd — în verificarea cunoș- tințelor. nu opera analizată tn cla- să cu elevii, cl una din onerele re- comandate ca lectură suplimentară. Bunăoară, pentru ilustrarea definiției poemului se poate folosi „Bătrîna IzertrhiT de M. Gorki sau „Demonul" de M. Lermontov. Un astfel de pro- cedeu va contribui șl la lărgirea zontuluf literar al elevilor. AI doilea obiectiv urmărit în dîerea teoriei literaturii la clasa VflLa este acela de a deprinde elevi să descopere șl să pra trăsăturii esențiale a care face parte opera Astfel, Ia analiza unei primordial este subiectul, Insiste orl- stu- pe asu- genului din respectivă, opere epice, , . _ _______ . apoi perso- najele și raporturile dintre ele, după cum într-o operă dramatică se va situa pe primul plan caracterizarea personajelor și urmărirea evoluției conflictului. Celelalte elemente sau aspecte ale operei, fără a fl neglijate, vor cădea totuși pe planul al doilea. Socotesc Just acest procedeu pentru motivul că elementul specific genu- lui literar (element exiatînd c« axă caracterizantă în toate operele apar- țlnfnd speciilor acelui gen) este tn măsură să furnizeze cele mai multe note din conținutul noțiunii pe urmează să o definim. Astfel, la liza „IHadei", dacă vom studia precădere subiectul operei vom stabili complexa înlănțuire ea re ana- cu de fapte care tinde treptat spre dezno- dămînt. unitatea. Interesul și măre- ția acțiunii, caracterul eroic al întîm- plărllor, îmbinarea realului cu fabu- losul, vom căpăta notele de bază care ne vor permite să putem da de- finiția exactă a epopeii. In această stimulare a Interesului elevilor pentru anumite elemente ale structurii ope- rei literare stă specificul lecției de a- nallză literară în clasa a VIII-a. Operele literare analizate cu elevii în clasă ridică adeseori probleme di- ferite de cele care constituie, în mod obișnuit, obiectul discuțiilor în ora de teorle a literaturii. Constatînd pre- sau de zența dialogului într-o baladă folosirea largă a descrierii natură într-un roman, profesorul poate discuta cu elevii despre între- pătrunderea elementelor caracteristice, de fond șl de expresie artistică, ale genurilor literare. La fel, analizînd un pastel sau o meditație, avem pri- lejul să lămurim locul special pe care aceste specii ÎI ocupă tn cadrul genului liric. Mulți elevi nu pot face deosebirea între baladă, legendă și poem. îndeosebi atunci cînd e vorba de poezii cu conținut istoric. De a- ceea. fie tn lecția curentă — avînd ca temă studiul noțiunii literare de poem — fie într-o oră de recapitu- lare șl sistematizare e bine să se lim- pezească problema deosebirii între speciile literare amintite, folosindti-se în acest scop comparația. Ar putea fi discutate șl alte probleme. De e- xemplu: de ce nu cunoaște lirica populară pastelul; dacă oda și Imnul pot fl încadrate în lirica cetățenească etc. Oricare ar fi problema misă în discuție, ea trebuie sezisată din timp de profesor și studiată temeinic, pen- tru a fl prezentată elevilor într-un chip convingător, pe baza exemplelor din literatura romînă si universală. Din cele arătate pînă aici se des- prinde faptul că tn clasa a VIILa analiza literară are un anumit spe- cific — sub raportul scopului urmă- rit — care o deosebește de analiza II- Folosirea ramblor școlare ve hi aceste*, șl la clasa a VIII-a metoda principală de analiză literară rămîne conversația. Lecțiile de analiză vor fl însă precedate de lecții introductive, în care profesorul va face cîteva con- siderații asupra scriitorului șl genezei operei, va explica titlul acesteia, ii va rezuma subiectul, arătînd locul si timpul acțiunii, va prezenta — în linii mari — personajele și raporturile dintre ele, lecția încheindu-se cu re- comandarea lecturii integrale a ope- rei, din care se vor putea citi cîteva fragmente în clasă. II In cadrul lecției cu toate verigile — cel mai mult folosită tn sistemul de lecții consacrat unui capitol — analiza literară începe cu o conver- sație introductivă care îi pregătește pe elevi pentru tema nouă ce 11 se va preda. Tema nouă nu cuprinde nu- mai opera ce va fl citită și analizată, cl și noțiunea de teoria literaturii, ce va fi cunoscută și Însușită pe baza analizei. In legătură cu aceasta se ridică o întrebare : în pregătire ne vom referi la conținutul operei sau la noțiunea de teoria literaturii care formează, împreună cu analiza literară, obiectul lecției noi 7 Cred că, în limita posibilului, pregătirea trebuie să se refere atît la teoria li- teraturii cît șl la opera folosită ca ilustrare a acestei teorii-. Unii profesori folosesc, în această împrejurare, cîteva întrebări stereo- tipe, de felul următor : „Ce gen lite- rar studiem ? Ce specii am studiat ptnă acum ? Ce specii mai avem de studiat din acest gen literar ? Astăzi vom studia una din aceste specii și anume..." Acest procedeu, comod prin mecanismul lui, are însă multe de- zavantaje, printre care cel mai de seamă e acela că nu stimulează In- teresul pe care îl presupune însușirea activă a noilor cunoștințe. Elevii tre- buie atrași, chiar din pragul lecției noi, la o activitate creatoare, prin elemente care cer eforturi ale Inte- ligenței lor, mobilizarea facultății lor de a face asociații cît mai variate. Aceasta se realizează însă numai prin întrebări Interesante, logic înlănțuite, care să ducă fără greș la enunțarea temei lecției noi. După lectura model se va stabili tema operei și atitudinea scriitorului față de aceasta. în momentul In- troductiv al analizei conținutului o- perel, profesorul va folosi o întrebare care să conțină indicații asupra mo- dului de expunere literară folosit în opera respectivă. întrebarea va fi, deci, diferită, după genul literar căruia îi aparține lucrarea pe care o studiem. Astfel, pentru o operă epică întreba- ciel din eare face parte opera «na- lizată. După ce s-a stabilit genul pro- xim al operei, trebuie găsită șl di- ferența specifică nu atît a operei, cît a speciei literare pe care ea o re- ?rezintă. De aceea se va face abstrac- le, pe cît posibil, de elementele de conținut și compoziție care riu au nici o semnificație pentru clasificarea operei analizate șl pentru formula- rea definiției speciei literare în care se înglobează ea. Pentru aceasta, însă, e necesar să analizăm întreaga operă — oricît de întinsă ar II ea — pentru a avea o perspectivă de an- samblu asupra elementelor de conți- nut șl de compoziție pe care ne-am propus să le urmărim și Să ie ca- racterizăm. Numai analiza unor frag- mente, cum ar fi, de pildă, fragmen- tul „Umbra lonașcului" din romanul „Neamul Soimăreștilor" sau „Lupta" din „Dan, căpitan de plai" ginește perspectiva. Aceasta nu seamnă că analiza va fi ruptă măr- în- de rea poate fi „Despre ce ne povestește autorul în care l-am citit ?“ Pentru rică întrebarea poate fi ; mente sînt exprimate în (sau cine) textul pe o poezie II- „Ce senti- ____ ... poezia a- ceasta ?“ O lucrare dramatică recla- mă întrebarea : „Ce ne înfățișează scriitorul în această piesă ?" Odată stabilită tema operei și ati- tudinea scriitorului, e ușor să se facă încadrarea operei în genul li- terar proxim. Exprimarea directă a unui sentiment Indică genul liric, povestirea obiectivă a unei întîmplări petrecute într-un trecut mal îndepăr- tat sau mai apropiat Indică genul e- pic, Iar înfățișarea obiectivă a cioc- nirii Ideologice sau sentimentale din- tre dot indivizi sau tabere îl arată pe cel dramatic. Acum e momentul să se discute și despre modul de expunere literară folosit în opera analizată, întrucît modul de expunere este una din notele diferențiale ale conținutu- lui noțiunii de gen literar. Stnt totuși foarte numeroase ope- rele literare care, deși aparțin unul gen literar determinat, folosesc toate modurile de expunere literară. In a- cest caz, stabilim ce mod e folosit cu preponderență de-a lungul operei, arătînd că acesta e modul specific genului din care face parte opera a- nalizată. Totodată, stabilim rolul compozițional al celorlalte moduri de expunere folosite. Așa, de pildă, în „Dan, căpitan de plai" modul pre- ponderent e narațiunea; înttlnimînsă sporadic și descrierea șl dialogul. E necesar să arătăm elevilor că poetul folosește descrierea (portretul șl ta- bloul) pentru a prezenta mal preg- nant figurile unor eroi ca Dan, Ur- san și Fulga, sau scene ca aceea a bejeniei țăranilor moldoveni ce fug din calea tătarilor Invadatori. De *- semenea, vom arăta că dialogul e folosit pentru a da o mai mare va- rietate și vioiciune exprimării conți- nutului operei și. tn același timp, ca un mijloc de caracterizare a perso- najelor. Scumpătatea la vorbă a lui Ursan individualizează pe acest per- sonaj închis în sine, nesoclabil, dar gata de acțiune și sacrificiu, după cum promptitudinea unor replici date de Fulga indică agerimea minții a- cestele. Momentul central al analizei tl constituie stabilirea și caracterizarea elementelor de conținut. Acum se vor desprinde și discuta elementele ce conduc la formularea definiției spe- textul studiat. Dimpotrivă, se va face apel la fragmentele din manual — dar șl la întreaga operă, din care se vor face lecturi selective, atît în scopul Ilustrării unor afirmații sau aprecieri, cît și pentru reliefarea anu- mitor valori stilistice. Așa vom pro- ceda la predarea poemului, epopeii, basmului, nuvelei, romanului și com- pozițiilor dramatice. Ce elemente urmează a fi selectate șl discutate cu elevii ? Ele diferă — după cum am mal spus — de la un gen literar la altul. Intr-o compoziție lirică, elementul principal care va fi desprins în cadrul analizei este sen- timentul fundamental exprimat de poet. Se stabilește felul acestui sen- timent (bucurie, tristețe, admirație etc.) ca șl faptul material sau moral care l-a provocat. Se dezvăluie apoi coloratura pozitivă sau negativă a sentimentului față de faptul care l-a provocat. Intr-o odă, un imn, un pastel, un cîntec etc. coloratura sen- timentului va fi pozitivă; dimpotrivă, într-o satiră, o epigramă, un pamflet coloratura sentimentului va fi nega- tivă. Urmează constatarea naturii in- time sau sociale a sentimentului, lu- cru care ne va permite încadrarea poeziei analizate tn lirica Intimă și pelsaglstă, sau tn aceea cetățenească. In sfîrșit, se Indentlfică cîteva pro- cedee de stil, limbă șl versificație, pe cît posibil specifice compozițiilor li- rice: epitetul metaforic. Invocația, imprecația, antiteza, muzicalitatea, re- frenul, Izbucnirile interjecționale, di minutivele etc. In urma acestei analize — restrînse în raport cu scopul pe care l-am ur- mărit — obținem elementele necesare formulării definiției speciei literare pe care o predăm în ora respectivă. La aceasta se ajunge prin recapitu- larea și gruparea elementelor des- prinse în cursul analizei și care con- stituie notele diferențiale ale speciei respective față de celelalte specii ale genului liric. Intr-o compdziție epică vom pune accentul pe desfășurarea gradată a acțiunii, Inslstînd asupra momentelor el principale — de la expozlțlnne pînă la deznodămînt. Urmărind acțiunea, vom vorbi Implicit șl de personaje, care sînt caracterizate de autor, în primul rînd, prin faptele și compor- tarea lor. In acest fel elevii își vor putea da seama de întinderea ș| com- plexitatea acțiunii, de numărul șl ca- racterul personajelor, de apartenența 1or socială, de atmosfera realistă sau fantezistă a operei. Așadar, ei vor fi în posesia trăsăturilor cerute de defi- nițla speciei literare predate. Ca șl în compozițiile lirice se vor urmări și aici cîteva procedee de stil, limbă și versi- ficație. specifice genului epic : hiper- bola. alegoria, prozopopeea, repetiția, gradația etc. Analiza compozițiilor dramatice se asemănă mult cu a celor epice. Deo- sebirea constă în faptul că interesul cititorului sau ai spectatorului este solicitat nu de particularitățile întîm- plărilor înfățișate, ci de frămîntările sufletești ale personajelor, de conflic- tul dintre ele, de rezolvarea fericită salt tragică a acestui conflict. De a- ceea, în analiză, accentul va cădea pe gruparea și caracterizarea persona- jelor. Uustrînd trăsăturile de caracter ale acestora prin atitudini, fapte, com- portări. limbaj elevii își vor putea da seama de mediul soclal-istoric în care se petrece acțiunea șl de desfă- șurarea însăși a acțiunii. Ultimul moment al analizei literare, care este și concluzia logică a aces- teia. îl constituie formularea definiției speciei literare din care face parte opera analizată. Despre felul în care trebuie să se formuleze definiția am vorbit în prima parte a articolului. Subliniez acum numai faptul că e- levli înșiși trebuie să încerce a for- mula definiția, profesorul dfndu-l, la urmă, forma definitivă. entru anul școlar 1957/1958, llbrtrllle raionale șl coope- rativele silești pun la dis- poziția elevilor, cu începe, e de la 1 septembrie a.c , cantități suficiente de manuale școlare. To- tuși, pentru a nu se pierde manua- lele școlare, ediții mal vechi — care au fost folosite de elevi tn a- nul școlar trecut șl care sînt pre- văzute tn lista manualelor valaoile pentru anul școlar 1937,1338 — este Indicat ca directorii școlilor, d1rl. ulntll șl celelalte cadre didactice să sfătuiască pe elevi să cumpere, la libera înțelegere, de la colegii lor mal mari, aceste manuale. In acest scop, se recomandă sa se afișeze In școli, la loc vizibil, prin grija directorilor, lista ma- nualelor folosite tn anul trecut care rămtn valabile și pentru anul școlar 1937/1938. Secțiile dc tnvâțămint și cultură ale sfaturilor populare șl directorii școlilor, împreună cu organele sa- nitare, vor stabili localitățile In care, din motive sanitare, nu se poate face transmlslbllltatea ma- nualelor vechi. Aprovizionarea elevilor cu manua- la școlare tn perioada 1 — 13 sep- tembrie constituie, pentru tnate u- nltfițUe școlare de pe întreg cu- prinsul tării una din sarcinile Importante șl Imediate din această perioadă. Inform ație ii în temeiul Hotârirll C.C. al P.M.R, Hotărirll Consiliului de Miniștri Profesorll de geografie din diferite regiuni ale țării, care au ur- mat cunurll* de perfecționare la București, au făcut 1n cursul lunii august excursie pe traseul: București — Pitești — Slatina — Cra- iova — Rovinari — Tg. Jiu — Petro- șani — Lupeni — Hunedoara — Ada- Kaleh — T. Severln — Craiova — Ca- racal — București. Excursia a fost plină de învăță- minte. Particlpanții și-au îmbogățit cunoștințele de geomorfologie șl de geografie economică și s-au familia- rizat cu terenul. După parcurgerea fiecărei etape a excursiei, unii participanți au dat ex- plicații asupra terenului parcurs și asupra caracteristicilor etapei urmă- toare. In mine și uzine, explicațiile au fost date de specialiștii întreprin- derilor respective. Pe distanța București — Craiova, excursioniștii au străbătut partea dc nord a cimpiei Vlăsia, cimpia de divagare, unde au putut observa, la un moment dat, platforma Ctndeștl, apoi au Intrat tn cîmpla plemontană a Piteștilor, și după ace«a In plat- forma cotmeană. De la Slatina au coborît spre Olt, care-șl desfășoară lunca pe o distanță de ctțiva km. pe partea dreaptă, spre deosebire de Jiu, care tn dreptul Cralovei are lunca pe partea stîngă. Pe acest traseu (Pi- tești—Craiova), excursioniștii au pu- tut observa schelele petrolifere, toate noi, unele tn activitate, altele în fo- vinari se încarcă doar din acest siloz tnalt, în vagoane, cu destinația „Ter- mocentrala de la Paroșenl". Rovinarll sînt planificați cu o producție zilnică de lignit de 2.000 tone. Destul de Interesantă a fost, de asemenea, inversiunea de relief lo- cală, aflată Imediat la nord de Bum- bești, unde altitudinea scade, pe o mică distanță, de la 345 m. la 325 m. Cauza acestei scăderi de altitudine, pe o suprafață restrînsă, se atribu'e eroziunii puternice a doi afluenți al Jiului. Tot la nord de Bumbeștl, pînă Ia Llvezenl, punctul de hittlnire al Jiului de est cu Jiul de vest, ex- cursioniștii nu văzut localitățile Petro, șan! și Petrila (așezate pe Jiul de est) șl centrele Vulcan, Paroșenl și Lupeni (așezate pe Jiul de vest) și au putut admira viaductele șl cele 39 tuneluri săpate pe sub munte cu oca- zia construirii căii ferate pe această de I* 8 ha., cît avea sub regimurll* trecute, la peste 150 ha., ctt *re **- tăzl, excursioniștii au putut vedea șl primi explicații în legătură cu uzi- nele cocsochlmice, cu furnalele șl cup- toarele de oțel, unele din ele fiind electrice, șl cu laminorul pentru tras oțelul In bare de diferite dimensiuni. Pentru prelucrarea întregii cantități de fontă a combinatului, este tn lu- cru o nouă oțelărie șl, de asemenea, un nou laminor „bluming". După parcurgerea depresiunii Ha- țegului, drumul a urmat valea Bistrei șl culuarul Timiș-Cerna, create de o serie de falii. Odată cu producerea acestor falii, rel'eful s-a lăsat cu a- proape 1000 m. la nord de Bistr* șl la vest de Timiș-Cerna. O consecință Importantă n acestui fapt a fost Ie- șirea la iveală, prin crăpaturile scoar- ței pămîntului, a diferitelor minereuri, atlt în munții Poiana Ruscăl și Mun- ții Apuseni, cit și în munții Bana- tului. Insula granitică Ada-Kaleh, aflată în apele Dimfirii cam la 3 km, mal Jos de Orșova, este mal veche decît bă- trinul fluviu, șl măsoară circa 1.700 rn. lungime șl 400 m. lățime. Cel 4F0 locuitori al Insulei, care vorbesc un dialect tnrco-sîrbo-romîn, lucrează as- tăzi mai mult în cooperativa de con- fecții și cooperative de țigări. Pentru cine n-a văzut insula de mai mulți ani, ea apare astăzi mult schimbată, Lecția de teorie chele întotdeauna rico-literare date gătură cu specia cu recomandarea tare. a literaturii se în- cu lămuririle Isto- de profesor tn le- llterară predată șl lecturii suplimen- LAURENȚIU FAIFER lector 1» Institutul Interregional de perfecționare a cadrelor didactice.!ași Cu privire la situația manualelor școlare După cum s-a mai anunțat. Edi- tura de stat didactică dagogică a pregătit noul an școlar toate lele cerute de planurile de mint pentru clasele l—X. Ptnă acum, din totalul de Și P*- pentru manua- învăță- 312 tit- lurl au apărut șl au fost puse tn vînzare, incepind de la I septem- brie, 275 de titluri. Mai slnt de apărut 37 de manuale. Dintre acestea numai 24 sînt nece- sare tn școli la deschiderea cursuri- lor. Celelalte 13 manuale sînt ne- cesare mai tlrziu și au fost plani- ficaie să tivă. întructt teresează cit șl pe apară în ordinea respec- procurarea manualelor in- atit pe elevi și pedagogi părinți, dăm mai jos si- tuația apariției tuturor celor 37 ma- nuale, astfel tnctt toți cei interesați In procurarea lor să cunoască ter- menele cînd vor fi puse în vînzare tn librării și cooperative. I. Manuale școlare care vor fi puse în vtnzare pînă la 15 sept. 1957 1. Abecedar german ; 2. Limba romînă tară; 3. Istoria cl. IV 4. Limba rusă cl. cl. II turcă, tă- 15. Culegere de texte el. X voi. I romînă ; II. Manuale școlare care vor fl puse tn vtnzare pînă la 20 sept. 1957 1. Abecedar grec ; rusă cl. VI germană; 2. Limba 3. Muzica 4. Teoria 5. Teoria neană ; cl. VII romînă ; literaturii cl. VIII rusă ; literaturii cl. VIII ucrai- 6. Gramatica limbii romîne cl. VIII—X pentru școlile cu limba de predare maghiară; 7. Zoologia cl. IX romînă. III. Manuale școlare care apar după 20 sept. 1957 1. Culegere de texte cl. VIII ucrai- neană (30 sept.) ; 2. Istoria literaturii cl. X romînă, (decembrie). IV. Manuale școlare neapărute, care sînt necesare după deschiderea anu- lui școlar și care vor ti puse In vînzare în librării înainte de tncepe- rea folosirii lor în predare. 5. 6. 7. 8. 9. ucraineană; VI maghiară Limba germană cl. VI maghiară ; Limba latină cl. IX maghiară ; Istoria cl. IX germană; Istoria cl. IX romînă ; Geografia cl- IX germană ; 10. Zoologia cl. IX germană ; II. Citire cl. 11 rusă ; 12. Geometria cl VII romînă ; 13. Teoria literaturii ci. VIII ger- mană ; 14. Geografia ol. IX romînă 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Citire Citire Citire Citire Citire Citire Citire cl. cl. cl. cl. cl. cl. cl. I I 1 Istoria cl. I sîrbă ; romînă ; slovacă ; ucraineană ; I rusă ; tătară ; maghiară ; VI romînă ; Istoria cl. VI germană 10 Istoria cl. VI maghiară ; 11. Istort* cl. VI rusă : 12. Istoria cl. VI ucraineană ; 13. Culegere de texte cl. X voi. II romină. numărul 1380/13. VII 195Z, Minis- terul Invățămintului și Culturii a emis un ordin cu privire la modificarea numărului de ore prevăzut in planu* rite de invățămînt pentru școlile cu limbile de predare sie naționalități- lor conlocuitoare, la limba și literatura maternă, limba și literatura romînă, limba rusă și limbile occidentale. Planul de învățămînt modificat ur- mează să se aplice in clasele I. II, III, IV, V. VI, VIU și IX începînd cu anul școlar 1957/1958, in clasele VII și X, incepind cu anul școlar 1958/59, iar In clasa a Xl-a, incepind cu anul școlar 1959/1960, In anii școlari 1957/1958 și 1958/1959 manualele prevăzute in planul de edi- tare al Editurii de stat didactice șl pedagogice pentru școlile cu limba de predare a naționalităților conlocuitoa- re rămtn valabile, dindu-se instruc- țiuni pentru folosirea lor. anilor de democrație populară, tra- seul a fost continuat pe valea Jiului pînă la Lupeni. Pe acest traseu, foarte Interesante sînt satele de pe parte* stingă a Jiu- lui (de la Craiova ptnă 1* Tg. Jiu), toate așezate pe terasa Inferioară a Jiului și înșiruite de-a lungul șoselei. Aceste sate, care fac Impresia unul singur sat, In special de la Fillașl. la Tg. Jiu, cu Casele înșiruite de-a lun- gul unei singure șosele, poartă nu- mele de „sate-omizl". Unul dintre aceste sate, aflat nu departe de Tg. Rovlnarl. A Intrat tn funcțiune la 15 aprilie 1955 cu un turbogenerator de 50.000 kw, Iar la sfirșltul anului 1957 va mai intra tn funcțiune un alt grup electrogen, de 50.000 Kw. Pe liniile de înaltă tensiune, curentul electric ali- mentează furnalele de la Hunedoara, minele de pe Valea Jiului etc. La Lupeni, profesorii de geografie au observat tn mod concret cum se extrag și se spală cărbunii cocsifica- bili. Din cauza spălătoriei de cărbuni de aici șl de Ia Petrila, apele Jiului slnt înnegrite pe distanță de mai multe zeci de km., ptnă în apropierea orașului Tg. Jiu. Combinatul siderurgic de la Hune- doara a atras atenția excursioniștilor în mod deosebit. In aceeași Incintă enormă, a cărei suprafață a crescut N gere gere, umeroși educatori și tărîm preșcolar nu deosebească sfera tul activităților la de cea a jocului la a jocului de creație activiști pe reușesc să și conținu- liberă ale- liberă ale- — ceea ce este cu totul altceva. Acest lucru a ieșit la iveală și cu prilejul ultimu- lui cerc pedagogic al educatoarelor. Poraindu-se de la ideea că „jocul este activitatea de bază a copiilor preșcolari", printre celelalte materia- le bibliografice recomandate educa- toarelor pentru tratarea referatului ce trebuia prezentat la cercul peda- gogic, a fost indicată și „Metodica jocului de creație". Atît referatul cît și discuțiile purtate în cadrul cercu- lui nu au putut face o delimitare în- tre jocurile de creație și activitățile la liberă alegere ale preșcolarilor, tratîndu-se aceste două probleme distincte, ca una singură, Este adevărat că în manualul de pedagogie preșcolară, Sorokina ara- tă, ca o considerație generală, că jocul este activitatea de bază a co- piilor preșcolari. A lua, însă, o for- mulă teoretică și a nu o trece prin verificare practică este o serioasă lip- să, iar dacă ea a fost trecută în practică și nu s-au putut desprinde variatele ei aspecte și văditele deo- sebiri, aceasta denotă superficialitate tn aplicarea teoriei la practică, lucru condamnabil pentru orice educatoare sau activist preșcolar. Treptat și pe nesimțite educatoa- rea are datoria ca, paralel —- sau îmbinat cu jocul — ducă și unele elemente de serioasă, de muncă, Chiar multe ori ele se desfășoară mă de joc (jocurile didactice) copiii trebuie să lucreze ceva sub îndru- marea educatoarei. Ei încep astfel să se deprindă că trebuie să facă nu numai ceea ce vor ei, ci și ceea ce trebuie. Treptat, as- pectul de muncă, minim la început în cadrul acestor activități obligato- rii, capătă o importanță tot mai mare, pe măsură ce copiii trec dintr-o gru- pă în alta. Obținînd rezultate din ce în ce mai bune în munca depusă în cadrul activităților obligatorii, pe parcelă, sau la colțul naturii vii, co- pilul începe să îndrăgească această muncă și să o practice nu numai a- tunci cînd îi este impusă, ci și li- ber, la alegere. Acest fenomen se observă tot mai vădit în grupa mij- locie spre sfîrșitul anului și mai ales în grupa mare, cînd, în prima și a treia etapă, tot mai mulți copii se a- lătură mai curînd grupului care lu- crează decît grupului care se joacă. în aceste două etape, copiii lucrea- ză sau se joacă la alegere. De exem- plu, avînd la dispoziție material de construcție și diferite Jucării sau o- biecte, copilul își alege o cantitate oarecare de material, din care va construi o fabrică, un pod sau un tren. El va fi zidar sau mecanic. Poate chema și alți copii la jocul lui, poate schimba tema jocului sau o poate complica, introducînd și pă- pușile care conduc locomotiva sau fac anumite servicii — o păpușă este pusă de santinelă lîngă podul peste care trece trenul etc. Copilul are deci libettatea sa se joace cum vrea, să-și aleagă singur tema jocului, materia- lul necesar, tovarășii de joc ; el își fixează singur regulile jocului și de- cide începutul sau sfîrșitul lui. A cesta este jocul la liberă alegere al copilului, cînd creează și se mani- festă independent. Dar dacă în același timp, tot în etapa La sau a IlLa, un copil cer- cetează o carte cu poze, altul termi- nă de confecționat o jucărie înce- pută la activitatea obligatorie, iar al- tul modelează sau desenează, acești copii nu se mai joacă, ci lucrează la liberă alegere. Ei rețin și aplică în drumările educatoarei, primite in cursul activităților obligatorii. De a- semenea el reține și respectă anumi- unor rezultate ale muncii lor inde- pendente, cu prilejul căreia și-au pu- tut manifesta priceperea și însușirea cunoștințelor căpătate în clasă. Ei muncesc de dragul de a munci, manifestă independență și inițiativă. Acestui fel de activitate trebuie să i se acorde toată atenția, mai ales în grupa mare de copii, cînd aceștia sînt pregătiti pentru școala elemen- tară, unde se pune mare bază pe munca independentă a copilului. Se întîmplă de multe ori, în grădi- niță, că unii copii ies de la ora de activitate obligatorie și nu se ală- tură imediat grupului de copii care se joacă, ci cer educatoarei să le pună la dispoziție hîrtie din care să facă vaporașe, bărci și coifuri. Ime- diat ce termină de lucru, ei se ală- tură grupului care se joacă și pro- pun copiilor să se joace împreună ,.de-a bărcile pe mare" sau „de-a marinarii". Intr-o clipită ei aleg un „căp tan de vapor" care poartă un coif în loc de beretă, dar căruia-i atîr- nă la spate o fîșie de hîrtie drept pan- glică, și care, luîndu-și rolul în se- rios, strînge pe loc echipajul de ma- rinari, aliniază bărcutele și vapora- șele, Se încinge un joc minunat, după reguli fixate de copii, pe care-1 conduc singuri și al cărui subiect se dezvoltă în conformitate cu cunoștin- țele căpătate Iată cum, tn cadrul aceleiași eta- pe. copiii au și lucrat la liberă ale- gere, coniecționînd coifurile, vapo- rașele și bărcile necesare ca mate- rial auxiliar jocului — și apoi s-au și jucat liber. Ei au făcut două lu- cruri bine distincte : au lucrat și s-au jucat. Aceste două forme nu se pot confunda. Dar sînt activități care se conti- nuă și decurg din activitățile obliga- torii în etapele La și a IILa din re- gimul zilei. Un copil, lipsind de la grad niță două sau trei săptămlni, a pierdut cîteva ore de activități obli- gatorii, de lecții, în care educatoa- rea a învățat grupa mijlocie numă- rarea succesivă pînă la 4 și rapor- tarea numărului la obiect. Pentru a- ceasta, educatoarea, după ce a ter- minat lecția cu ceilalți copii și a tre- cut grupa la activități și jocuri Ia alegere, lucrează în mod Individual cu acest copil, pentru a-1 ajuta să-i ajungă pe ceilalți. Lucrul acesta ea l-a făcut și la lecție, dar în mai mică măsură. La fel își propune să lucreze în mod special și cu un copil care nu pronunță bine cuvintele, spunînd în loc de „d“ „t" și eliminînd pe „r“. Deschizînd o revistă din colecția „Lu- minița", educatoarea citește copilului și îl pune să repete versurile. Ast- fel, educatoarea, prin munca indivi- duală, reușește să aducă la nivelul grupei respective copiii rămași tn programului zilei în grădiniță pre- zintă aspecte de activitate și joc care ridică serioase probleme pentru o e- ducatoare bine pregătită și conștiin- cioasă. In primul rînd, educatoarea trebuie să știe să distingă cele trei aspecte din etapa l-a și a III-a : a) joc de creație, b) activitate la ale- gere și c) munca individuală cu anu- miți copii cu care, un timp oarecare, e nevoie să se ducă o muncă în plus. In al doilea rînd, educatoarea tre- buie să se Îngrijească și să pună la dispoziție material pentru jocurile la alegere ale copiilor (material care să sugereze subiectul jocului și să-i îmbogățească conținutul) și material sau lucrări pentru activitățile la ale gere. Pentru cei cu care trebuie să se lucreze individual, ea trebuie să-și fixeze anumite sarcini legate de pro- blemele deja efectuate cu grupa, să-și procure material și să-și dozeze timpul în așa fel îneît acești copii să nu fie supraîncărcați, obosiți. A treia și cea mai grea sarcină a educatoarei este îmbinarea celor trei aspeefe de activitate, supravegherea și conducerea lor simultană. Educatoarea trebuie să meargă pe linia de a încuraja, în același timp, atît activitatea la alegere, cît și jo- cul, să stimuleze fiecare inițiativă și să conducă în mod tacit atît jocul, cît și activi'.atea liberă ; să știe să vadă importanța fiecăreia din ele munca, tocmai pentru a putea scoate în evidență valoarea instructiv-edu- cativă a fiecărei forme, pentru a pu- tea îmbunătăți metodele de condu- cere a acestor forme de activitate — joc și muncă. Este foarte important ca educa- toarea să știe să păstreze caracterul benevol al acestor forme de activi^ tate. Punînd la dispoziția copiilor material variat, aceștia își vor alege forma de activitate și accesoriile ne- cesare, iar educatoarea va profita de această alegere și, pe neobservate, se va alătura acelui grup sau copil pe care-1 urmărește și pe care i-a vizat, pentru a-i verifica cunoștințele, pentru a i le întregi, pentru a i le fixa. Dacă o fetiță răsfoiește o carte cu poze, educatoarea, ca și cum întîin- plător ar trece pe lîngă ea, o va pune albastru și care se străduiește să-și termine rama începută la lecția dc lipituri. Cu o întrebare verifică temei, nicia însușirii denumirii diferitelor culori. Trece apoi 1a grupul care se joacă liber ,.de-a trenul" și care este agi- tat pentru că doi din jucători, la un moment dat, își reclamă același rol. Amîndoi vor să stea pe locomo- tiva făcută din două scaune și să fie mecanici. După ce a trecut și pe la grupul celor care lucrează, și al celor care se joacă, educatoarea, timp de 5--7 minute poate să se ocupe de unul din copiii cu care și-a propus să lu- creze individual, fără să piardă, însă, din ochi grupul mare de copii. Con- ducerea simultană este o problemă pentru educatoare numai dacă ele nu reușesc să vadă conținutul și impor- tanța. separat, a fiecăreia din cele trei aspecte — joc la alegere, activi- tăți la alegere și muncă individuală. iarna este aici destul de blfndă. In aval de Insulă, excursioniștii au putut observa, de pe șoseaua care în- tovărășește cursul Dunării, cum tn dreptul Porților de Fler apele flu- viului se sparg de stfnclle granitica aflate la mică adfncime șl, din acea- stă cauză, navigația se face aici, cind debitul de apă al Dunării este mic* pe canalul din dreptul malului Iugo- slav, lung de peste 2 km. Asupra ori- ginii trecătorii Dunării la Porțile de Fier s-au reamintit la fața locului ipo- tezele existente, tn special ipoteza captării și Ipoteza existenței unei văl antecedente, care pare mai verosimilă. La Turnu-Severln s-a vizitat șan- tierul naval, cel mai vechi din țara noastră, care în anul 1858 împlinește IDO ani de existență, in afară de ve- chiul șantier (șantierul mic), s-a con- struit aici „șantierul mare", la circa 3 km. de primul. Din ambele șantiere Ies anual circa 50 vapoare fluviale șl maritime, cu un tonaj pînă la 2.000 contlnuat pină la Craiova, Iar de aici, pe la Caracal — Roșiori — Alexan- dria — București. Toate aceste cunoștințe vor fl de un real folos în munca de Instruire șl educare a elevilor de către profesorii de geografie. prof. GHEORGHE TEODORESCU București. dintr-un an școlar, sau prima zi de școală din viață. O deosebită exigență trebuie să ma- nifeste cadrele didactice in această perioadă în acțiunea de cuprindere a copiilor de virstă școlară și de atra- gere a absolvenților clase1 a IV-a in clasa a V-a. Mereu trebuie să avem tn vedere pe de o parte că cu fiecare copil rămas în afara școlii alimen- tăm izvoarele analfabetismului, iar pe de altă parte că mergem spre gene- ralizarea invățămintului de 7 ani și că deci nu ne este indiferent care este efectivul clasei a V-a sau cîți copii se mulțumesc numai cu 4 clase. In Hotărîrea partidului șl guvernu- lui cu privire la îmbunătățirea invă- țămintulul de cultură generală stnt trasate ca sarcini de prim ordin — ri- dicarea nivelului științific al învăță- mintului, legarea mal strlnsă a învă- țămîntului de viață, îmbunătățirea muncii educative. In anul școlar tre- cut s-au obținut succese reale în a- ceste trei direcții. La examenele de absolvire și mai ales de maturitate s-a văzut, Insă, că un procent des- tul de mare de elevi nu corespund în mod satisfăcător cerințelor programe- lor școlare, că nu toți elevii sint ca- pabili să aplice in exerciții, probleme, analize gramaticale cunoștințele însu- șite, că în legarea cunoștințelor teo- retice de viață, de practică, de trans- formările revoluționare din patria noastră, mulți elevi manifestă neprice- pere, stingăcle. In unele școli s-a obser- vat chiar o ruptură între activitatea practică desfășurată de elevii claselor mari șl cunoștințele teoretice însușite. Diferitele abateri de la disciplina șco- lară din unele școli a arătat, de a- semenea, că munca educativă mai are încă serioase lipsuri, că trebuie de- puse mai multe eforturi in direcția nute pînă acum. Nu numai că s-a ex- tins producția de manuale, dar con- ținutul lor s-a îmbunătățit simțitor, s-a îmbunătățit producția de material didactic, fapt care ajută efectiv |a ri- dicarea nivelului științific ai procesu- lui de invățămînt din școală. S-a ex- tins sprijinul dat de întreprinderi școlilor de cultură generală pentru organizarea atelierelor și înzestrarea laboratoarelor, a crescut considerabil interesul oamenilor muncii pentru școală. Cadrele didactice au datoria să fo- losească cu pricepere toate condițiile ce le stau acum la îndemină, să întă- rească colaborarea cu organele pu. terii locale, cu întreprinderile, cu con- ducerile gospodăriilor agricole șl de stat. Planlficîndu-și fn mod Just șl din timp predarea materiei, organi- zînd cu seriozitate șl cu simț de răs- pundere munca educativă și țlnînd mereu seama de lipsurile avute in trecut, învățătorii și profesorii noștri an pe care-I începem în curînd să însemne o Importantă treaptă în dezvoltarea îlecărui școlar în parte, a fiecărui pedagog. învățători, profe- sori și elevi : să pornim cu forțe sporite pentru cucerirea unor noi succese ! In zilele de 20—29 august a.e. au avut loc la Varșovia ilu- crările Conferinței mondiale a educatorilor. Conferința a fost convocată din inițiativa F.I.S.E. și ca a avut ca scop să discute impor- tante probleme în legătură cu si- tuația școlii și a educatorilor din toată lumea și îmbunătățirea ei. La lucrări au part'cipat. ca delegati, ob- servatori sau invitați, învățători și profesori din 57 de țări, reprezentanti ai organizațiilor sindicale afiliate și neafiliate la F.I.S.E,, precum și mem- bri ai unui număr important de orga- nizatii naționale autonome indepen- dente. Au fost prezenți de asemenea reprezentanți ai Biroului internațio- nal al învătămîntului de la Geneva, ai UNESCO, ai Federației democra- te mondiale a femeilor (F.D.M.F.), ai Federației internaționale a profe- sorilor din învățămîntul secundar o- ficial (FIPESO) și ai F.S.M. Conferința a constituit o impor- tantă etapă în realizarea unității in- ternaționale a învățătorilor și pro- fesorilor. Ea a reunit reprezentanți a peste 7 milioane de educatori din cei 11 milioane existenti în lume, care, discutînd liber problemele de pe ordinea de zi, au ajuns la puncte Situația școlii și a educatorilor Comitetul de organizare a Con- ferinței a considerat necesar să pună în discuția reprezen- tantilor imensei majorități a educatorilor din lume, în primul rînd, problema situației școlii și a educa- torilor, posibilitatea de a o îmbună- tăți — ca cea mai arzătoare pro- blemă care preocupă pe toți în cel mai înalt grad în momentul de fată, chiar dacă ea se pune în forme foarte diferite, după condițiile con- crete din fiecare tară. La această problemă s-a prezentat raportul profesorului Gueye Abdou- laye, membru al Sindicatului profeso- rilor din Senegal, precum și cora- poartele prof. Faysal Chaik-el-Ard vicepreședinte al Federației educato- rilor din Siria, al profesorului Seliki Niyahara de la Facultatea de peda- gogie a Universității din Tokio, al profesorului Pasquale Lemme, consi- lier tehnic în Ministerul Educației din Brazilia, al dr. W. Dorst, direc- tor al Institutului central de pedago- gie din Republica Democrată Ger- mană. Rapoartele, corapoartele și discu- țiile care au urmat în legătură cu această problemă au scos la lumină o extremă inegalitate în ce privește dezvoltarea sistemelor de învăță- mînt. In tarile coloniale marea majori- tate a copiilor nu sînt cuprinși în învătămîntul primar. De aceea este mare numărul analfabetilor. In So- malia britanică și italiană, de exem- plu, 99,9°/o din populație este analfa- betă ; în India și Egipt, țări devenite independente dar unde urmele colo- nialismului nu s-au șters încă, sînt 81%, respectiv 78% analfabeti. In țările capitaliste industrializate, cum sînt cele din Europa occidenta- lă, de exemplu, școala are o situa- ție mult inferioară nevoilor și posi- bilităților actuale. învățămîntul se desfășoară în condiții grele, cu lip- să de localuri și de profesori, cu clase supraîncărcate, uneori pînă la peste 60 de elevi. In aceste țări în- vățămîntul secundar și tehnic este insuficient în raport cu cerințele populației și nevoile statului. State- le capitaliste afectează educației fonduri extrem de mici din cauza cheltuielilor mari pentru înarmare. In această situație, învățătorii și profesorii, în colaborare cu toate e- lementele progresiste luptă pentru îmbunătățirea condițiilor învățămîn- tului. In țările socialiste s-au reali- zat mari progrese în ceea ce pri- vește dezvoltarea școlii, lichidarea analfabetismului, extinderea învăță- mintului secundar, tehnic și supe- rior. Desigur, insă, că și aici se pu- ne problema îmbunătățirii continue a învățămîntului, paralel cu dezvol- tarea în ritm viu a întregii vieți so- ciale. Au fost ridicate și probleme pri- vitoare Ia conținutul învățămîntului. S-a arătat, de pildă, că tn țările co- loniale, în puținele școli în care sînt educați copiii, învățămîntul se des- fășoară în spiritul metropolei, urmînd tendințe de asimilare. învățămîntul secundar și mai ales învățămîntul superior sînt foarte greu accesibile autohtonilor. Proporția profesorilor și elevilor autohtoni este mult infe- rioară celei a profesorilor și elevi- lor de origină metropolitană. In Al- geria, de exemplu, în învățămîntul oficial sînt numai 500 de educatori de origină musulmană, dintr-un to- tal de 15.000, O altă latură caracte- ristică învățămîntului în țările colo- niale este discriminarea rasială. In Africa de Sud, de exemplu, în plin secol XX este legiferată segregația rasială în școală. Discriminarea ra- sială este de asemenea de mare ac- tualitate în Statele Unite ale Ameri- cii. unde trăiesc aproape 14.000.000 negri. Școala din țările coloniale este folosită tn sprijinul menținerii sis- temului colonial. Conținutul învăță- mlntului este conceput în funcție de nevoile și interesele burgheziei din metropolă. Manualele școlare nu sînt adaptate nici condițiilor concrete, nici nevoilor poporului. Reprezentantul profesorilor din A- frica de Sud a subliniat în mod deosebit în cuvîhtul său problema discriminării rasiale. El a arătat că africanii .sînt privați de drepturi ce- tățenești, nu au dreptul de vot, nu au dreptul de a intra la teatru, bl- VARȘOVIA: CONFERINȚA MONDIALA A EDUCATORILOR de vedere comune în privința drumu- lui pe care trebuie să se dezvolte acțiunea unită în vederea îmbunătă- țirii situației școlii și a educatorilor din lunîea întreagă. Pe ordinea de zi a Conferinței au fost înscrise patru probleme: 1) Situația școlii și a învățătorilor și profesorilor din lumea întreagă. Cum trebuie ea îmbunătățită ; 2) Educația tineretului în spiritul patr.otismului și al prieteniei între popoare; 3) Căi- le unității internaționale a educatori- lor și 4) Organizarea Zilei mondiale a Chartei educatorilor. Cu toată diversitatea de opinii po- litice și de credințe religioase care au caracterizat pe participantii la Confe- rință, aceasta a reflectat unitatea de vederi în problemele dezvoltării viitoare a școlii și a educației tine- retului, în raport cu cerințele vieții contemporane. Deși raportorii, co- raportorii și participanții la discuții aparțineau unor partide politice și organizații naționale cu orientări diferite, ei au avut aceleași puncte de vedere în problemele discutate, animați fiind de aceeași dorință — consolidarea unității mondiale a e- ducatorilor, asigurarea drepturilor și libertăților profesionale, dezvoltarea școlii, educarea în Spirit democra- tic a tineretului, apărarea păcii șl întărirea prieteniei între popoare. bliotecl publice. Programele de în- vățămînt sînt diferite în școlile al- bilor și în școlile africanilor. Sala- riul profesorilor este la cel mai scă- zut nivel din scara salariilor- Foar- te mulți profesori sînt scoși din în- vățămînt sau închiși pentru cauze politice. învățămîntul religios ocu- pă un loc preponderent în programă și lipsește cu totul studiul istoriei, științelor naturii, geografiei. In- digenii nu pot frecventa univer- sitățile d n Johanesburg și Ca- petown. In concluzie, reprezen- tantul Africii de Sud a arătat că profesorii combat prin toate mij- loacele politica guvernului sudafri- can, care amintește foarte bine poli- tica nazistă. In numele mișcării sudafricane de eliberare roagă pe participanții la Conferință să aducă la cunoștința lumii întregi situația profesorilor și a școlii din Africa, pentru a se porni acțiuni în sprijinul lor. In țările capitaliste, fără să existe o discriminare legală, învățămîntul secundar, tehnic și superior este accesibil în special copiilor claselor privilegiate. învățămîntul corespunde nu nevoilor poporului, ci în special intereselor claselor conducătoare. El tinde să mențină inegalitatea cultu- rală între diferitele clase sociale în favoarea copiilor din clasele privile- giate și educă copiii în spiritul in- dividualismului burghez. In coraportul său, dr. Werner Dorst, directorul Institutului central de pedagogie din R.D.G., a arătat drumul diferit pe care este călăuzit tineretul în cele două state germane. In R.F.G. educația tineretului merge pe un drum periculos, călăuzită fiind de interesele cercurilor militariste. In- troducerea noului obiect de învăță- mînt, denumit „Cunoașterea Răsări- tului", are scopul să dezvolte șovi- nismul în rîndurile tineretului. In același timp, în Republica Demo- crată Germană se face totul pentru ca prin noi programe de învățămînt, noi manuale, prin literatură, teatru pentru copii, sport să se distrugă o- rice urmă a spiritului militarist, de supraestimare și șovinism din ve- chea educație. Pe pămîntul german se dezvoltă acum două școli cu sisteme opuse, dar aceasta nu înseamnă că sînt opuse interesele învățătorilor și pro- fesorilor dih cele două state germa- ne. Participanții la Conferința de la Varșovia din cele două Germanii au constituit o s ngură delegație, care a avut aceleași puncte de vedere în toate problemele discutate. învățăto- rii și profesorii germani înțeleg că principala lor sarcină actuală este să lupte pentru libertăți și drepturi democratice ale profesorilor din toa- tă Germania, pentru o școală demo- crat.că. In țările socialiste structura școlii corespunde nevoilor imediate și vii- toare ale societății. Aici învățămîn- tul este democratic, copiii celor ce muncesc pot învăța pînă la califica- rea cea mai înaltă. In intervențiile lor, delegațiile R.P. Romînă și R. Cehoslovacă, refe- rindu-se și la problema I-a de pe ordinea de zi privitoare la situația școlii și a profesorilor, au arătat pe scurt ce se poate realiza pentru școală și învățămînt într-un stat de democrație populară, unde școala este pusă în slujba poporului și unde clasa muncitoare, condusă de parti- dul ei, acordă toată grija dezvoltării tineretului, pregătirii lui pentru via- ță, educării lui în spiritu] păcii șl Prieteniei între popoare. In revolu- ia culturală care se desfășoară în Există trăsături comune în lupta pentru bunul mers al învățămîntului Situația școlii fiind diferită, di- ferite vor fi de la o țară la alta mijloacele pentru a o îm- bunătăți. Dar, cu toate carac- teristicile naționale determinate de realitățile concrete din fiecare țară, cu toate formele proprii și origina- litatea metodelor, există totuși tră- sături comune. In toate țările coloniale găsim re- vendicări asemănătoare, de pildă a- celea privitoare la pregătirea și perfecționarea unui personal au. tohton, care să lucreze în școli, sau lupta pentru școlarizarea copiilor. îmbunătățirea programe- lor în sensul adaptării lor la nevoile maselor populare, la îm- bunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale cadrelor didact ce. Se duce de asemenea lupta neobosită pentru libertate și drepturi democra- tice peptru profesori. Această luptă se încadrează în mișcarea generală de eliberare pe care o duce întregul popor în fiecare din- aceste țări. In țările capitaliste se duce1 lupta pentru caracterul laic al învățămin tului. pentru un învățțrfnlnt științi- fic. Profesorii și învățătorii din a- ceste țări duc luptă unită cu părinții, elevilor, cu muncitorii, cu întregul popor pentru o politică școlară de-£ mocratică. In țările socialiste dezvoltarea pla- nificată a tuturor domeniilor vieții sociale duce la dezvoltarea școlii. Educația tineretului în spiritul patriotismului și al prieteniei între popoare — sarcină de seamă Participanții la Conferință au manifestat un mare inte- res pentru problemele edu- cației patriotice a elevi- lor. Referatul „Educația tineretului în spiritul dragostei de patrie și prieteniei între popoare" întocmit de I. A. Kairov, președintele Academiei de științe pedagogice din R.S.F.S.R., a privit problema sub toate aspectele și a arătat căile curente folosite de școala sovietică în acest scop. Au luat apoi cuvîntul reprezentanți ai profe sorilor vietnamezi, maghiari, japo- nezi, polonezi, bulgari și alții. S-a subliniat de la început că una din sarcinile cele mai importante care revine pedagogilor din lumea întreagă în lupta pentru apărarea păcii o constituie educarea copiilor și tineretului în spiritul patriotismu- lui și prieteniei între popoare. Această sarcină pornește de la necesitatea coexistenței statelor cu sisteme politice și economice diferi- te și de la relațiile care trebuie să aibă drept scop pacea, securitatea, 'Aspecte de la Conferința mondială a educatorilor, de la Varșovia ------------------------1______________________________________________ Redacția și administrația: București, Piața Scînteii nr. 1, Telefon 7.6010. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînleii „L V, Stalin* București, Plat» £pînțeii, Abonamente: 1 an — 12,5Q le!; 6 luni 6,25 lei; 3 luni — 3,12 lei. ION NISTOR președinte al C.C. al S.M.I.C. aceste țări se creează școlii condiții mereu mai bune de dezvoltare. Elevii primesc o pregătire realist-științifică și politehnică. De la an la an se extinde rețeaua de școli de toate gradele, în care fiii celor ce mun- cesc au acces larg. De asemenea, muncitorii au posibilitatea să-și în- tregească studiile pînă la cel mai înalt grad. Școala pregătește copiii și adoles- cenții pentru viața pe care.o vor duce mîine în statul socialist cu cea mai. înaltă cultură și cea mai dez- voltată tehnică. Ea formează pa- trioti care să-și iubească țara și care să respecte celelalte popoare. Paralel cu eforturile statului, în a- cest sens, sindicatele joacă un mare rol în promovarea intereselor școlii și educatorilor. Conferința a subliniat cu putere faptul pă, deși lupta pentru îmbună- tățirea situației școlii și a cadrelor di- dactice are caracteristici naționale, se desfășoară în condiții foarte dife- rite, pentru succesul ei toți educato- rii din lume trebuie să colaboreze în spiritul unei strînse solidarități in- ternaționale. Studiul diverselor expe- riențe naționale, dezvoltarea schim- bului de delegații, de materiale do- cumentare, organizarea unor confe- rințe și seminarii internaționale sînt menite să ajute 'la desfășurarea unor acțiuni comune încununate de succes pentru îmbunătățirea situației în- vătămîntului și educatorilor din lu- mea întreagă. Lupta comună trebuie să se îndrepte în primul rînd împo- triva cursei înarmărilor, obstacolul cel mai mare în caleai dezvoltării în- vătămîntului din lumea întreagă. Datoria profesorilor, este să sal- veze tînăra generație de peri- colul războiului, de amenințarea bombei atomice și cu hidrogen. Ro- lul mișcării internaționale a educata, r.lor este să dezvolte spiritul de co- laborare internațională și să creeze unifătea sindicală internațională tn scopul educării tineretului în spiri- tul libertății, democrației și păcii, în scopul îmbunătățirii condițiilor lot de muncă și de viată. independența și prietenia popoarelor, precum și lupta împotriva cosmopo- litismului și naționalismului șovin. S-a făcut o temeinică analiză a e- senței patriotismului, a conținutului său și s-a insistat asupra formelor In care se exprimă dragostea de patrie și sentimentul de prietenie cu alte popoare- In educarea elevi- lor în spiritul patriotismului s-a a- rătat că trebuie să se tină seama de condițiile specifice din fiecare țară. Vorbind despre patriotismul sovie- tic raportul prof. I. A. Kairov a a- rătat condițiile sociale, economice și politice care au fost create în urma Marii Revoluții din Octombrie, care a dus la desființarea claselor exploa- tatoare și Ia închegarea unității mo- ral-politice a poporului. Patriotis- mul sovietic constituie izvorul, te- melia eroismului și a moralității care se manifestă în toate sectoarele de viață și activitate. Discuțiile s-au referit în cea mai mare parte la căile și mijloacele prin care se dezvoltă la elevi dragostea de patrie și sentimentul de priete nle cu alte popoare, începînd de la copiii din Instituțiile preșcolare. Principalul mijloc în această com- plexă activitate educativă îl consti- tuie predarea obiectelor de învățămînt prin care elevii învață să cunoască și să prețuiască limba poporului, trecutul patriei, cu monumentele lui glorioase, creațiile poporului, figuri- le de eroi, de oameni de știință și artă, frumusețile și bogățiile țării, realizările obținute de oamenii mun- cii în procesul marilor transformări revoluționare. Totodată, prin predarea obiectelor de învățămînt, elevii cunosc viața 1 altor popoare, istoria și geografia țărilor respective, contribuția pe care aceste popoare au adus-o și o aduc în patrimoniul culturii universale. S-a arătat că lectura în afară de clasă, discuțiile cu caracter etic, au- dierea unor emisiuni speciale la radio și vizionarea celor de televiziune, schimbul reciproc de delegații, extinderea turismului pentru co- pii, corespondenta între colec- tive de elevi și între elevi, aniversa- rea unor oameni mari care au muncit pentru progresul omenirii, a unor luptători pentru onoarea, libertatea și independența patriei, aniversarea unor date și evenimente care aduc o contribuție în promovarea ideilor de pace șl prietenie între popoare con- stituie de asemenea mijloace impor- tante pentru a dezvolta la elevi dra- gostea de patrie șl prietenia cu alte popoare. Specificul fiecărei țări, determinat de trecutul ei Istoric, de condițiile social-politice, de cultura și civiliza- ția lor, de problemele naționale pre- zente și de viitor dau un colorit deosebit procesului de educație a patriotismului la elevi. Așa, de exemplu, tn Republica De- mocrată Germană problema centrală care stă In fața școlii ca și a între- gului popor german este unificarea patriei pe baze pașnice și democrati- ce. In procesul de educare a patrio- tismului acesta urmează să fie o- biectivul principal. Aceleași sarcini se pun și în fata școlii din Repu- blica Democrată Vietnam în acțiu- nea de educare a elevilor. Dorința de unitate s-a afirmat cu putere Cu prilejul discutării tuturor pro- blemelor de pe ordinea de zi, s-a afirmat ca o concluzie fi- rească dorința educatorilor de a strînge rîndurile, de a duce, în colaborare, lupta pentru bunul mers al învățămîntului. în rezolut ile e- laborate de fiecare din cele 6 co- misii și care au fost apoi aprobate de Conferință se exprimă limpede și ferm dor nța de a întări unitatea cadrelor didactice și se stabilesc căile concrete care se vor folosi în acest scop. Conținutul rezoluțiilor dovedește că s-a căzut de acord asupra unor importante măsuri concrete, care vor contribui 1a întărirea unității și cola- borării educatorilor din lumea în- treagă. Conferinfa apreciază că acțiunea unită, internațională, a profesorilor se poate realiza prin: — schimb de delegatii, întîlniri, se- minarii, conferințe regionale și inter- naționale, cu care prilej să se discute problemele noi puse de dezvoltarea școlii și mișcarea sindicală; organi- zarea de expoziții și schimbul de pu- blicații, corespondentă și material di- dactic ; organizarea unor campanii internaționale comune cu teme ca: în- lăturarea discriminărilor în școală, lupta pentru menținerea năcii și pentru dezarmare. Pentru realizarea acestor sarcini s-a constituit un comitet de coordona- re compus din reprezentant! F.I.S.E. și'ai-unor organizații de învățători și profesori din diverse regiuni ale lumii. Acest comitet se va întruni odată pe an, pe cit posibil, în diferite părți ale lumii. Comitetul va convoca o Conferință mondială a învățătorilor și profesorilor în perioada celor 3 ani care vor urma. S-a făcut Conferinței propunerea unanimă de a se institui o Zi mon- dială a Chartei educatorilor, propu- nere care a fost adoptată. Scopul a- cestei zile este să facă pe profesori conștienti de drepturile și obligațiile ior, incluse în Chartă, să dezvolte printre învățători și profesori solida- ritatea internațională. Această zi trebuie să se sărbăto- rească în spiritul unității de acțiune a organizațiilor naționale și internațio- nale, indiferent dacă învățătorii și profesorii sint sau nu membri unui sindicat. S a adoptat, ca zi a Chartei educatorilor, data de 20 noiembrie. In țările în care scopurile Chartei și drepturile învățătorilor au fost deja realizate, această zi poate să ia for- ma unei sărbători care să exprime în- tr-o formă solemnă ferma hotărîre de a îmbunătăți încă mai mult condițiile de via(ă și de muncă în școli, în timp ce în celelalte țări în această zi în- vățătorii și profesorii își vor lua an- Educația patriotismului pune pro- bleme deosebite în țările care se ?;ăsesc sub influență străină. Astfel, n cuvîntul său, delegația japoneză a arătat condițiile extrem de grele în care luptă educatorii In această țară pentru democratizarea școlii, împotriva imperialismului american și a monopoliștilor Japonezi, care promovează și în rîndurile copiilor politica de naționalism șovin și de cosmopolitism. Educatorii japonezi opun acestei politici o largă mișcare democratică pentru a feri tineretul de aceste in- fluențe nefaste. Filmul documentar japonez „Nikkyoso". care a fost pre- zentat în fața participantilor la Con- ferință, a ilustrat clteva aspecte din această luptă, fn film se vede clar cum educatorii japonezi, orga- nizați în sindicatul „Nikkyoso", des- fășoară puternice demonstrații de stradă, care se sfîrșesc uneori prin ciocniri violente cu poliția japoneză, pentru drepturile și libertățiile edu- catorilor și copiilor, pentru apărarea instituțiilor școlare împotriva trans- formării lor în baze militare ameri- cane. Sindicatul „Nikkyoso", de comun acord cu populația din Japonia, care luptă pentru pace, a adresat guver- nului un energic protest în care spune răspicat: „Noi nu vom trimi- te tinerii pe cîmpurile de bătălie*. Educatorii japonezi întreprind nu- meroase acțiuni pe linia educării ti- neretului în spiritul dragostei de patrie șl al prieteniei între popoare. O inițiativă luată în acest sens este publicarea cărții „Copiii lumii", care cuprinde lucrări ale copiilor din numeroase țări ale globului. S-a pro- pus ca această carte să fie editată și difuzată în toate țările, ca un puternic mijloc de educare a elevi- lor în spiritul prieteniei între po- poare. In țările coloniale și depen- dente lupta educatorilor împotriva asupritorilor se răsfrînge în cadrul școlii prin tot mai multe acțiuni me- nite să ducă la democratizarea învă- țămîntului și la promovarea ideilor de patriotism fierbinte față de popor. gajamentul să continue lupta pentru realizarea scopurilor incluse în Charta lor. Pentru asigurarea succesului aces- tei zile vor fi folosite larg diferite mijloace de publicitate: presă, reu- Toți într-un glas împotriva nedreptății 1n Conferință s-a afirmat cu deosebită putere hotărîrea u- nanimă de a duce luptă unită pentru îmbunătățirea situației școlii și a educatorilor, acolo unde ea este astăzi grea. Delegații unor țări în care profesorii sînt privați de libertăți democratice au propus Con- ferinței adoptarea unor moțiuni de protest care să fie adresate guver- nelor respective. S-au făcut apeluri către toți educatorii din lume să sprijine lupta dreaptă pentru reven- dicările juste ale profesorilor din ță- rile în care învățămîntul se desfă- șoară în condiții grelei La propunerea delegatului Alge- riei. Conferința a adoptat în una- nimitate o moțiune de protest din partea reprezentanților a peste 7 milioane de pedagogi împotriva conflictului din Algeria, care creează o situație atît de grea școlii și edu- catorilor. Un membru al delegației franceze, luînd apoi cuvîntul, a declarat că educatorii francezi se desolidarizează total de politica guvernului francez în Algeria și luptă pentru democrati- zarea tnvățămîntului. Educatorii greci, împiedicați să participe la lucrările de la Varșo- via, au trimi» Conferinței un mesaj în, care salută pe participanți și a- rată pe scurt situația grea a InvJță- mîntului din țara lor. Mesajul arată, printre altele, lupta educatorilor greci pentru îmbunătățirea învățămîntului și a situației cadrelor didactice. Mesajul vorbea apoi despre situa- ția copiilor din Cipru, care sînt a- desea ridicați, din mijlocul familiilor lor. Educatorii greci au cerut Con- ferinței mondiale a profesorilor și învățătorilor să sprijine apelul lor pentru încetarea măsurilor de re- presiune îndreptate împotriva șco- lii, profesorilor, ca și a tuturor celor ce muncesc, din ‘Cipru. Conferința a adoptat în unanimi- tate o moțiune care cere guvernului Guatemalei să elibereze din exil și să repună în posturi pe educato- rii privați de libertate sau îndepăr- tați de la catedră. ' Conferința a aprobat moțiunea' a- dresată ' guvernului din Vehezuela, în care se cere eliberarea și repune- rea în drepturi a profesorilor expul- zați. Reprezentantul R. P. Ungare a ri- dicat.' în Conferință problema copii- lor maghiari care, împinși de ele- mente Iresponsabile în perioada contrarevoluției din toamna anului 1956, se află acum departe de că- nluni, conferințe, radio. De asemenea, la organizarea acestei zile trebuie să-și dea contribuția autoritățile pu- blice și întreaga societate. Nu numai profesorii sînt răspunzători de educa- ția tineretului, ci societatea întreagă. Lupta pentru îmbunătățirea vieții și muncii învățătorilor și profesorilor este o problemă a societății și trebuia realizată cu ajutorul ei, [yin efort ge- neral O comisie care «-a creat va lua le. gătura cu alte organizații care n-au fost prezente la lucrările de la Varșo- via, pentru a se alătura la această ac- țiune a sărbătoririi Zilei mondiale a Chartei. * In comisii a-au mai discutat șl problemele privitoare la pregătirea profesională a tineretului, precum și cele referitoare la activitatea tineri- lor pedagogi. In comisia pentru învă- țămîntul profesional și tehnic s-a a- juns la concluzia că tineretul trebuie să fie pregătit în raport cu noua dez- voltare a tehnicii și a nevoilor socie- tății. In concluzie, s-a arătat că învăță- torii și profesorii trebuie să se ocupe de această problemă colaborînd strîns, și direct, cu toate forțele interesate tn progresul economic, social și cultural — în mod deosebit cu clasa munci- toare. Sistemul pregătirii profesionale a- plicat în țările socialiste s-a bucurat de o deosebită apreciere. Delegații din celelalte țări au arătat interes deose- bit față de experiența la care au ajuns tn acest domeniu. Conferința mondială a profesorilor a propus diferitelor organizații, inte- resate fn problema pregătirii profe- sionale, crearea unui Comitet Interna- țional al invățămtntului tehnic și al pregătirii profesionale, care să orga- nizeze întilniri și schimburi de ma- teriale documentare și care să des- fășoare o largă campanie pe arena internațională pentru o pregătire pro- fesională democratică. In secția care a discutat proble- mele tinerilor educatori s-a ajuns la formarea unei comisii care și-a pro- pus să sttîngă informații cu privire la condițiile de muncă ale tinerilor profesori. Pe baza acestor informații se va desfășura o acțiune susținută pentru obținerea unor condiții mai bune de muncă. minele lor, în diferite țări capita- liste. Cu toate cererile repetate ale părinților, autoritățile din aceste țări nu le dau voie să se întoarcă a- casă. Vorbitorul a cerut participan- ților la Conferință să sprijine ce- rerea profesorilor maghiari, adresată guvernelor acestor țări, pentru ca acești copii să poată reveni cît mai curînd în patrie. Conferința mondială a educatori- lor a răspuns favorabil apelului a- dresat de Sindicatul educatorilor japonezi, care invită pe toți colegii din lume să susțină mișcarea pentru interzicerea bombelor atomice și cu hidrogen, pentru a asigura securi- tatea și fericirea omenirii, pentru ca toți copiii din Iunie să poată să crească și să se dezvolte liber. ★ Spiritul în care s-au desfășurat lucrările Conferinței a fost apreciat de reprezentantul U.N.E.S.C.O. A- cesta, în cuvîntul său din ultima zl a Conferinței, a subliniat necesitatea ca învățătorii și profesorii să pună învățămîntul în slujba păcii și pro- gresului. El a arătat că această Conferință este foarte reprezenta- tivă. Ea întrunește reprezentanti ai imensei majorități a învățătorilor și profesorilor din cele cinci conti- nente. Tși exprimă încrederea că se va realiza o unitate a educatorilor din lume. Giusepe Casadei, secretar al F.S.M., apreciază ca deosebit de po- zitiv caracterul larg al Conferinței, ca punct de plecare pentru schim- bul de păreri și prietenie strînsă în- tre pedagogii din lumea întreagă. Este evident, a spus el în cointinu- are, că problemele pe care trebuie să le rezolve educatorii nu pot fi sepa- rate de cele ale tuturor oamenilor muncii. Obiectivele fundamentale sînt aceleași, chiar dacă fiecare catego- rie profesională are propriile ei pro- bleme. Unitatea de luptă cu clasa muncitoare este o chestiune esențială. Conferința a arătat că învățători- mea' a făcut încă un mare pas îna- inte pe acest drum. Toți participantii la lucrările Con- ferinței de la Varșovia au apreciat • ca mare și important pasul realizat în acele zile în vederea închegării unității internaționale a cadrelor di- dactice. Conferința a dovedit forța sa prin măsurile concrete pe care le-a luat, prin concordanța de idei care s-a manifestat puternic și clar în tot,-timpul lucrărilor și în toate problemele. Ea a dovedit hotărîrea de luptă a învățătorilor și profeso- rilor pentru a înlătura piedicile, de orice natură, care stau astăzi în ca- lea unui învățămînt democratic. Numeroasele moțiuni care s-au adop- ’tat în unanimitate .vorbesc limpede despre această voință de fier a peda- gogilor din lumea întreagă. — - -------------- — - :