Proletari din toate țările, unifi-vă!
■
■ •
Iii
'omfo invăîmnintului
• •■ • . ■ . .
--r-: ..	■ l '	'	-\
urgan al Ministerului Invățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt și Cultură
ANUL IX, Nr. 433
Joi 22 august 1957
6 PAGINI 25 BANI
raniiiiMiiiiiMiiiiiiiiiiniHuiHiiiiiiiimniimiBiNinimiiuniM
TRAIASCA 23 AUGUST,
marea sărbătoare națională
a poporului n o s t r u,
ziua eliberării Romîniei
de sub jugul fascist!
iiiînraDnnniniM^
Convorbire cu tov. I. Nistor
președintele C.C. al S.M.I.C.
C. BARASCHI; „Eliberarea'

Zllele acestea, un redactor al „Ga-
zetei Invățămîntului" a solicitat
tovarășului I. Nistor, președin-
tele C.C. al S.M.I.C., un inter-
viu tn legături cu problemele actuale
ale activității Sindicatului Muncitori-
lor din Învățămint și
Cum era șl firesc,
care i-a fost adresată
Cultură.
prima tntrebars
tovarășului Nis-
cu care sindi-
lor privește acțiunile . ________________
catul întîmpină cea de a XlII-a ani-
versare a eliberării patriei noastre.

— Principialele acțiuni ale sindica-
tului nostru în întîmpinarea zilei de
23 August, ne-a spus tov. Nistor, con-
stau In mobilizarea cadrelor didactice
pentru a-și spori eforturile în vederea
asigurării deschiderii anului școlar în
cele mal bune condiții; în antrenarea
învățătorimil de la sate pentru a-și
da contribuția ia măreața operă de
transformare socialistă a agriculturii;
în pregătirea deschiderii viitoarei sta-
giuni a teatrelor; în antrenarea mun-
citorilor din artă, cultură, poligrafie,
presă pentru o cît mai largă contri-
buție la promovarea culturi! noastre.
13 âni dle viață liberă
g
August. Memorabilă dată, pe
«care poporul nostru muncitor
dU KZ o rostește cu adîncă emoție, cu
bucurie și însuflețire, cu o
justificată mîndrie patriotică, cu ne-
țărmurită încredere în inepuizabilele
lui forțe creatoare, în viitorul lumi-
nos pe care, sub înțeleaptă conducere
a partidului, și-l făurește cu propriile
mîini trainic, durabil, pentru totdea-
una.
Acum 13 ani, la 23 August 1944,
Partidul Comunist Romîn a organizat
insurecția armată împotriva dictatu-
rii fasciste. Forțele patriotice popu-
lare, soldații, ofițerii și generalii pa-
trioți din armată, însuflețiți de o pro-
fundă dragoste pentru patria noastră,
plini de grijă pentru viitorul ei au
ridicat armele împotriva regimului de
teroare și silnicie. Cu litere de linge
și foc, cei mai buni fii ai poporului
nostru au înscris cea mai glorioasă
pagină din istoria patriei. Ziua de
23 August a devenit Ziua Eliberării
Naționale a Romîniei, cea mai mare
sărbătoare a poporului nostru.
Victoria insurecției armate de Ia
23 August 1944 a însemnat începutul
revoluției populare în țara noastră.
Condus de partid, poporul muncitor
a deschis cu hotărîre poarta spre vi-
itor, a pășit cu încredere pe calea
înfăptuirii unei orînduiri noi, cu a-
devărat democratice, în Romînia. In
condițiile favorabile create de elibe-
rarea patriei noastre de sub jugul fas-
cist de către eroica Armată Sovietică
a devenit posibilă
clasei muncitoare,
nimea muncitoare,
puterii politice și
Lupta maselor
de partidul clasei
desfășurarea luptei
în alianță cu țâră-
pentru cucerirea
economice.
populare eonduse
muncitoare a pus
capăt pentru totdeauna regimului
burghezo-moșieresc. Oamenii mun-
cii — adevărații făuritori ai isto-
riei patriei — au instaurat puterea
democrat-populară, au făurit Re-
publica Populară Romînă, au pornit
la construirea socialismului.
In istorie, 13 ani reprezintă e pe-
rioadă scurtă. Cei 13 ani caro s-au
scurs de la eliberarea patriei noastre
sînt ani de profunde și multilaterale
transformări revoluționare, ani de
wii!nniwiirniinHiniiniinmiiinniiiiiinnmininnfn»rwininnrninininnniTninTnniij5
LIBERTATE
cu cine te-asameni ?
mari înfăptuiri, ani în care s-a schim-
bat radical înfățișarea patriei, poziția
ei în lume, situația și viața celor ce
muncesc.
Poporul nostru muncitor este pe
drept cuvînt mîndru că patria noas-
tră, Republica Populară Romînă, se
numără printre cele mai înaintate
state ale lumii în ceea ce privește o-
rinduirea socială și de stat.
Republica Populară Romînă, stat
cu adevărat independent și suveran,
este încununarea cu succes a luptei
seculare a poporului nostru pentru e-
liberarea socială și națională. Ea re-
prezintă înfăptuirea visului de veacuri
al poporului, al marilor patrioți care
s-au jertfit pentru binele țării. Stă-
pîn pe soarta sa, poporul muncitor își
amintește cu ură de vremurile cînd
Romînia era o semicolonie a capita-
lului internațional, cînd dezvoltarea
ei politică și economică se hotăra la
Washington sau Londra, la Paris sau
Berlin, cînd bogățiile ei erau jefuite
de trusturile străine. Asemenea vre-
muri au apus pentru totdeauna.
Acum, la cea de a 13-a aniveraare
a eliberării patriei, poporul nostru se
prezintă cu un bogat bilanț de reali-
zări în toate domeniile de activitate.
Sectorul socialist reprezintă în indus-
trie aproape 100%, în sistemul banca-
ro-financiar și de asigurări, precum și
în comerțul exterior 100%, în trans-
porturi peste 90%, în comerțul inte-
rior peste 80%. In agricultură secto-
rul socialist a ajuns să cuprindă cca.
41°/» din totalul suprafeței
gricole a țării și cca. 28%
din
Ieri te oătam printre oameni
Zadarnic — și nu te găseam—
Acuma te ftiu fi te am,
Dar
nu ftiu eu cin» te-asameni 1
Spre
ea isvorul ca tund
cei însetați lingă stinci?
Mireasă eu ochii adinei
Ca joacă
£n văluri da lună?
Poate ca
Sau ești
vinul ești dulce
ca un viers tn tăvoi?
totalul gospodăriilor țărănești.
Ca urmare a dezvoltării economiei
naționale, a creării de noi ramuri in-
dustriale, a construirii de sute de noi
întreprinderi s-au obținut rezultate
importante în îmbunătățirea nivelului
de trai al celor ce muncesc.
Experiența poporului nostru confir-
mă, odată în plus, că socialismul și
cultura sînt de nedespărțit. In anii
luminoși aii puterii populare, știința,
învățămîntul de toate gradele, arta și
literatura au luat o dezvoltare fără
precedent.
Regimul de democrație populară a
Ca miinile pruncului, mat.
Pe cînd le săruți să le eulce ?
acordat
aii tații,
joritate
statul
cheltuit
o deosebită atenție intelectu-
care a venit în marea ei ma-
alături de popor. An de an
nostru democrat-popular a
sume imense pentru dczvol-
Oare te-asameni eu floarea.
Cu șoapte din crîngul de mai?
Ori poate eu șesul bălai?
Cu marea, atotvrăjitoarea ?
Ești ca un ebor de-mplinire,
Ori poate ca visul de tari?
Ca munții cei plini de comori ?
Ca primul cuvint de iubire?...
tarea bazei materiale a culturii. Nu-
mai în perioada 1948—1955 s-au chel-
tuit pentru învățămînt, burse, asisten-
ță medicală, pentru înflorirea artei și
literaturii etc. peste. 38 miliarde de
lei. Asigurarea unor condiții favora-
bile muncii de creație, intensa activi-
tate editorială — toate acestea au
contribuit a înflorirea științei, artei
și literaturii. Niciodată în trecut nu
au văzut lumina tiparului atîtea
lucrări științifice, atîtea opere lite-
...Ieri te cătam printre oameni
Zadarnic — fi nu te găseam—
Acuma te ftiu fi te am,
Dar spune-mi, cu cine te-asameni ?
rare, niciodată n-an fost
atîtea expoziții, muzee, ca
regimului democrat-popular.
Poporul nostru înconjoară
goste și grijă marea armată
deschise
anii
cu
dra-
inte-
devota-
— Tot ce rostești e-adevir,
Cu tot ce vi-i drag mă aseamăn,
Și codrul fi cintul mie geamăn,
Și visul fi floarea de măr.
lectualității, care slujește cu
ment cauza construirii socialismului.
Toate : fi chiot fi joc,
Și piinea, fi-alintul e-n mine...
Dar — strajă in vremea ce vine —
Eu sînt ca o spadă de foc I
EUGEN FRUNZĂ
Alături de vechii intelectuali, care pă-
șesc ferm în rînd cu poporul, a apă-
rut, în anii puterii populare, o nouă
intelectualitate, izvorâtă din rîndurile
celor ce muncesc. Tinerii oameni de
știință, profesori și învățători, pictori,
scriitori, muzicieni care au pășit pe
drumul creației în anii regimului de
democrație-populară aduc, alături de
vechea intelectualitate, un prețios a-
port la opera de construire a socia-
lismului.
Secole de-a rîndul poporul nostru
însetat de cultură a fost ținut în mi-
ierie și ignoranță. In anii luminoși
aî regimului de democrație populară,
situația s-a schimbat radical. învăță-
mîntul a devenit un bun al întregului
popor. Porție școlilor, altădată- des
chise numai pentru fiii claselor avute,
primesc astăzi toți copiii celor ce
muncesc.
Reforma învățămîntului, înfăptuită
în 1948 din inițiativa partidului și
guvernului, a pus bazele școlii noi,
socialiste, în Republica Populară Ro-
mînă. Prin reforma învățămîntului,
care se înscrie în șirul marilor acte
revoluționare ale regimului democrat-
popular, s-au schimbat radical princi-
piile de organizare a școlii, de orien-
tare a învățămîntului și de îndrumare
a cadrelor didactice. întregul învăță-
mînt a devenit un învățămînt de stat,
căpătind un caracter unitar. învăță-
mîntul nostru a fost așezat pe teme-
lia de granit a învățăturii marxist-le-
niniste. Școala de cultură generală a
devenit imul din factorii principali ai
progresului cultural al poporului și
prima verigă din sistemul de pregăti-
re a cadrelor necesare construirii so-
cialismului.
Pe drumul deschis de reforma în-
vățămîntului, școala de cultură gene-
rală s-a dezvoltat cu mare avînt. Față
de cele 13.865 școli existente în anul
școlar 1938/39, în anul 1956/57 au
existat 15.963 școli. Dacă în 1938/39
numărul elevilor înscriși în învăță-
mîntul de cultură generală era do
1.604.481, în anul școlar 1956/57 au
fost înscriși 1.859.270 elevi. învăță-
mîntul în clasele V-VII a ajuns să
primească anual peste 62% din
absolvenții clasei a IV-a, iar numărul
elevilor din învățămîntul mediu este
de trei ori mai mare decît în anul
1938/39 la cursurile de zi și de peste
patru ori la toate formele de învăță-
mînt.
Statul nostru acordă o mare atenție
dezvoltării învățămîntului profesional
și tehnic. An de an a-au îmbunătățit
condițiile de funcționare și s-a ridicat
nivelul procesului instructiv-educativ
in acest important sector al învăță-
mintului.
Progresele continuo ale economiei
și culturii țării noastre au determinat
o mare dezvoltare a învățămîntului
superior în concordanță eu țelurile
statului nostru democrat-popular. Au
fost înființate noi instituții de învăță-
mînt superior și lărgite cele existente.
Unitățile de învățămînt superior au
fost profilate în vederea satisfacerii
nevoilor economiei naționale în conti-
nuă creștere și în vederea înfăptuirii
revoluției culturale.
Regimul nostru democrat-popular a
deschis larg porțile instituțiilor de
învățămînt superior pentru fiii clasei
muncitoare și ai țărănimii muncitoa-
re. Datorită sprijinului material acor-
dat de stat, zeci de mii de muncitori,
tehnicieni, activiști din producție, care
în anii regimului burghczo-moșieresc
au fost lipsiți de posibilitatea de a
face studii superioare, au urmat în
anii puterii populare cursurile uni-
versitare.
Regimul burghezo-moșieresc ne-a
lăsat o tristă moștenire în ceea ce pri-
vește baza materială a învățămîntului
superior. Statul democrat-popular a
cheltuit numai în primul plan cincinal
peste 340.000.000 lei pentru construc-
ția .și dotarea clădirilor necesare uni-
tăților de învățămînt superior. Au
fost construite și amenajate noi loca-
luri de învățămînt pentru Institutul
de mine din Petroșani, Institutul de
petrol și gaze din București, Institu-
tele agronomice din București și
Iași, Institutul pedagogie din Timi-
Profesori, învățători
și educatori I Cultivați In
rîndurile tineretului dra-
gostea față de muncă și
de învățătură l Educați
tineretul în spiritul dra-
gostei de patrie, al pre-
țuirii și apărării cuceri-
rilor revoluționare ale
poporului muncitor, în
spiritul internaționalis-
mului proletar, al păcii
și prieteniei între po-
poare.




(Continuări In pag. 5)
Pe
lizărl
linie de Învățămint, avem rea-
însemnate. Vana aceasta, zeci
de mii de copil al oamenilor muncii
își petrec vacanța în tabere de pio-
nieri și școlari, alții cutreieră țara
în excursii turistice. întreaga ac-
tivitate educativă din aceste tabere
și excursii a fost dusă de cadrele di-
dactice și a fost orientată pentru e-
ducarea pionierilor și școlarilor în
spiritul patriotismului, prin cunoaște-
rea frumuseților patriei noastre, a bo-
gățiilor ei, a realizărilor obținute de
poporul nostru sub conducerea parti-
dului, a trecutului glorios de luptă al
poporului nostru pentru o viață mal
bună.
Printr-o hotărîre a Prezidiului Marii
Adunări Naționale s-a mărit durata
vacanței cadrelor didactice. C.C. al
S.M.I.C. a prevăzut tn planul său de
acțiuni în cinstea zilei de 23 August
să organizeze în condiții mal bune
trimiterea lor la odihnă. Anul acesta
îți petrec concediul de odihnă în di-
ferite stațiuni balnco-climaterlce peste
16.000 de muncitori din înlvățămînt. El
au la dispoziție tratament tn cele mal
moderne condiții, cluburi, biblioteci
etc.
Tot tn cinstea zilei de 23 August
noi am dezvoltat considerabil organi-
zarea de excursii didacțico-științlfice
pentru cadrele didactic*. C.C. al
S.M.LC. a organizat vizitarea Capita-
lei patriei noastre, a întreprinderile»,
și Instituțiilor ei culturale de către urt
număr de 8.000 de cadre didactice.
Mulți învățători din raioane tndepărt
tate, cum ar fi Vișeu, Sighet, Șom-i
cuta Mare și din multe alte raioane
au vizitat pentru prima dată marile
întreprinderi din Capitală, muzeele șî
elte instituții de cultură. Afară de
excursiile pentru vizitarea Capitalei,
C.C. al S.M.I.C. a inițiat, prin comiJ
tetele sale raionale și orășenești»
excursii pentru cunoașterea patriei.
O problemă de actualitate pentni
comitetele noastre sindicalo este sprl^
jinirea pregătirii copiilor de muncitori
și țărani muncitori în vederea pre-
zentării lor cu succes la examenele de
admitere tn învățămîntul mediu și su-
perior. încă de la încheierea anului
școlar comitetele sindicale aU trecut,
în colaborare cu secțiile de învăță-
mînt de pe lîngă sfaturile populare,
ia organizarea de cursuri în scopul a<
mintlt. Asemenea cursuri au fost Ort
ganizate în toate regiunile țării.
După cum am spus, întîmpinăm
ziua de 23 August și cu acțiuni me-i
nite să contribuie la dezvoltarea cul-i
turli noastre. Organele și organizații-1
le sindicale din instituțiile de artă
sprijină conducerile administrative
pentru deschiderea In bune condlțlun!
a stagiunii anului 1957—1958, asigur
rînd întocmirea de repertorii cît mal
corespunzătoare, în care să se inclm
dă lucrări ale autorilor și compozite-1
rilor contemporani șl clasici romîni
șl ai naționalităților conlocuitoare. In
cinstea zilei de 23 August teatrele
dramatice, muzicale șl filarmoniclle
au alcătuit programe cu teme înspl-<
rate din lupta poporului muncitor peru
tru pace și libertate.
Organele șl organizațiile sindicale
din poligrafie, presă și edituri mobU
Uzează muncitorii, tehnicienii șl ina
ginerii pentru asigurarea unei proa
(Continuare tn pag. 5)
File dintr-un
cornet
de reporter
M-a chemat secretarul de redac-
ție șl mi-a spus : Pentru nu-
mărul festiv al gazetei, con-
sacrat zilei de 23 August, ți
l-a rezervat spațiu pe prima pa-
gină. Tema reportajului : dezvolta-
rea școlii în anii puterii populare.
Am primit propunerea cu bucu-
ria pe care
atunci cînd
siunea de a
acestor ani,
o Încearcă reporterul
1 se încredințează ml-
scrie despre realizările
despre munca minu-
nată, plină de însuflețire, a po-
porului nostru puternic și liber.
Căci asemenea realizări, o aseme-
nea muncă se oglindesc atît de viu
șl In școala nouă a Republicii Popu-
lare Romîne.
Și, în adevăr, e o mare bucurie
să scrii despre școala din anii a-
ceștia, care a devenit o școală a
poporului, despre ceea ce pentru
fiii oamenilor muncii în trecut era
vis și azi a devenit realitate. Dar
pe cînd și începusem să-mi schi-
țez în gînd planul materialului,
glasul secretarului de redacție mă
făcu să tresar. Spusese doar două
cuvinte : șase file. Dar cum se
poate să cuprinzi în 6 file totul;


șl grădinițele de copii, și școlile da
cultură generală, și învățămîntul
profesional șl tehnic, și cel supe-i
rior, și căminele, cantinele, ma<
nualele... Cum să scrii în 6 file
despre progresul învățămîntului,
cînd numai în Anuarul statistic al
R.P.R. cifrele dezvoltării școlii în
ultimii ani ocupă 18 pagini-
Mi s a răspuns: e drept, cifrela
sînt cel mai elocvent document,
Dar nu trebuie să te oprești numai
la cifre. Scrie-ne despre fapte. S-au
petrecut atîtea schimbări în fiecare
grădiniță, în fiecare școală, în fie-
care facultate, în laboratoare, în
ateliere... Un număr uriaș de fapte,
care alcătuiesc tabloul minunat și
plin de viață al școlii în anii pu-<
terii populare...
Am deschis sertarul, ml-am luat
carnetul de reporter, l-am răsfoit
filele, una cîte una. împărtășesc și
cititorilor cîteva dintre faptele aș-<
temute pe hîrtie, fapte care, ca șl
cifrele, au darul de a vorbi.
Prin orașele și satele patriei
...Ianuarie 1957. Carnetul report
terului se deschide la filele care
cuprind notițe luate la întîlnirile
dintre alegători și candidați în a-
legerile pentru Marea Adunare Na*
țională. Orașul Cărei... Intîlnire cu
Ludovic Obiș, candidat în alegeri.
Cuvîntul alegătorului Cornel Bor-
lea, directorul școlii medii nr. 1. Cu
cită mîndrie vorbea delegatul des-
pre tot ceea ce s-a realizat în anii
aceștia în domeniul învățămîntului
în orașul său I Din sumedenia
faptelor cita doar două : în 1944
erau în oraș 500 de analfabeți, iar
astăzi analfabetismul a fost lichi-
dat i în orașul Cărei funcționează
17 școli la care învață 3000 de co-.
pii — număr dublu față de cel din
1944.	*
Dar lată... Tot atunci am însenv
nat în carnetul meu și cîteva rea-
lizări din București. Intr-un singur
an școlar, 1956—1957, au luat fiin-
ță 5 noi școli de 4 ani, 3 noi școli
de 10 ani, numărul elevilor in șco-
lile de cultură generală a crescut
cu aproape 15.000 față de anul
precedent...
...In mijlocul satului de pescari
Murighiol din raionul Tulcea, în-
conjurată de arbori șl verdeață, sa
Andrei valentin
CAMILIAN DEMETRESCU: „23 Attgu# t
(Continuare tn pag. 5)_
oU i
ÎNSEMNĂRI HIBLlOliRAFUE
REVISTA
anul VI,
DE PEDAGOGIE
nr. 7, iulie 1957
In
cuprins :
In scrumieră, mucurile țigărilor
groase, confecționate cu mî-
na, se înaltă morman. Fu-
mul albastru-cenușiu plu-
tește undeva sus, sub tavan,	în
unduiri luminate de	razele	soa-
relui gata să apună. Apostolache,
președintele, găsește cu greu	loc
țigării în cimitirul	acesta	de
mucuri. Privește nervos în jur,
apoi îl mai întrebă odată pe direc-
torul școlii :
— Ce zici, tovarășe Nuțulescu ?
Și mie îmi pate rău de copii, dar
vezi că nu e altă soluție...
Nuțulescu nu răspunde numaide-
cît. Se pare că toată atenția îi este
concentrată asupra tamponului de
sugativă pe care îl învîrtește ca pe
un titirez. Intr-un tîrziu, cînd toată
lumea s-a convins că, nici n-a au-
zit întrebarea, oprește tamponul și
se îndreaptă pe scaun, punindu-și
în buzunar tocul și carnetul din
ște tot detașamentul. Obrajii îi ard,
părul vilvoi i-a căzut peste frunte.
Pune mina pe una din bărcile late,
joase, răsturnate sub o salcie, și se
opintește s-o ridice.
— Iute... Mitrule 1 Hai să
cundem, iute 1
Mitru, un vlăjgan cu
blond, se urnește calm de
le as-
ciuful
lingă
foaia de cort peste care se apleacă
un grup de fete — gospodine gri-
julii — făcînd ultima revizie.
—Ce-i mă, Neacșule ? Nu țî-e
bine ? De ce să le ascundem ?
Mărunțelul cu ochii de cărbune
se opintește și mai puternic și
fîie printre dinți.
— Iute I Ajută-mă 1
Hai să le ascundem I
— Ce să ne ia ? Lasă
și spune I
Mărunțelul a renunțat
Ni le
barca
gî-
ia I
aia
să mai ri-
față, ca un om
treaba.
— Știu că nu
să înțeleagă și
care și-a terminat
e altă soluție. O
ei. Mă duc să-l
caut pe instructor și mergem la
școală. Sînt toți acolo, fac ultimele
pregătiri. Nu le va fi ușor. De trei
luni, numai excursia asta pe rîu o
visează. Dar, în sfîrșit...
Ușurat, președintele rîde scurt.
Apoi se ridică să-l conducă pe di-
rector pînă la ușă. Lîngă silueta
lui masivă,. Nuțulescu, cu statura
lui firavă, pare a fi un adolescent.
— Așa te vreau, tovarășe direc-
dice singur barca și s-a resemnat
șă explice. Dar din cauza grabei,
emite numai jumătăți de fraze, In-
tr-un talmeș-balmeș incoherent.
— Bărcile I Ca să ducă grîul la
siloz । Că a plouat I... Pentru port,
că cică-s bărci de pontoane I
— Ce pontoane ?
— Care port ?
— Mă, Neacșule, mă, tu ai inso-
lație 1
tor. Lasă
că lămurești dumneata
— Ce-i cu
întrebările
Simțind că
tele au lăsat
Ia bărcile, să repare cu ele podul 1
Hai mă, să le ascundem I Nu le
dăm I Sînt ale noastre ।
— Cum să ni le ia ? Si excursia!
— Noi le-am reparat I
— Sînt ale noastre 1
— Tăceți mă, odată 1 Hoo I
Glasul subțire al vlăjganului a
coborît dintr-o dală la notele cele
mai joase ale aamei. Efectul e ne-
așteptat și vociferările se opresc
— Proști sînteți, mă I Proști I
Mărunțelul și-a recăpătat graiul
la asemenea Insultă.
— Ce ne faci proști, mă ? Și
dacă ești comandant ce ?
— Cum să dăm bărcile ? Pentru
asta am muncit ? Și excursia ?
— Ce mă, doar n-o să lăsăm să
putrezească griul pe arie I
— Bine, Mitrule... și excursia ?
Vocea care a întrebat e voalată
de lacrimi. Comandantul, așezat
pe o barcă, învîrtește îngîndurat
sfoara unei undițe pe degete. Pri-
vește în tăcere cîrligul, îl cîntărește
în palmă, apoi, oftînd a renunțare,
îl așează înapoi de unde l-a luat.
O clipă, și în vocea lui e același
regret de copil :
— Excursia... Cred că deocam-
dată n-o să mergem... Hai să ne
sfătuim I...
• * * Perspectivele dezvoltării In-
vățămîntului superior în patria
noastră.
STANCIU STOIAN: Educația a
dulților și progresul economic
și social.
DUMITRU SALADE: Observații
in legătură cu educarea disci-
plinei conștiente la elevi.
ION CIOCEA : Despre educația
estetică în școala sovietică.
GH. DEACA : Probleme ale e-
ducației tineretului in discuția
celei de a VI I-a Plenare ordi-
nare a C.C. al U.T.C.L.
colecții de istorie
upă priveliștea lumii, după
nunile naturii, nimic nu
mai interesant, mai măreț,
mi-
este
mai
— Și grîul ? Ce-o să fie
grîul ?
— Dar ce, e grîul nostru ?
Portița a scîrțîit
scăzut, directorul
turi instructorului
— Atunci, cum
din
dă
de
am
nou. Cu glas
ultimele sfa-
pionieri.
vorbit, tova
copiii. Să le explici ce-i aia, va să
zică, patriotism. Că, la urma urmei,
puteam să luăm bărcile și fără să-i
întrebăm, dar...
Nuțulescu se oprește brusc și se
întoarce, cu fața palidă, către pre-
ședinte. își scoate ochelarii, șter-
gîndu-i nervos, de fire de praf ine-
xistente.
— Copiii nu vor învăța acum —
și subliniază cu un gest acel „acum"
—înțelegeți, nu abia acum vor cu-
noaște sensul noțiunii de patrio-
tism, tovarășe președinte I Și nici-
decum nu-i voi jigni vorbindu-le
de luarea cu forța a bărcilor care,
în fond, fără ei ar fi putrezit și
acum în fundul magaziei sfatului.
Munca copiilor, tovarășe președin-
te, sentimentele lor trebuie prețui-
te la fel, poate chiar mai mult de-
cît. munca ori sentimentele noastre,
ale adultilor...
Puțin încurcat de această izbuc-
nire neașteptată a veșnicului calm
director, președintele se întoarce
la locul lui.
— N-o lua și'dumneata așa. N-am
vrut să te jignesc nici pe dum-
neata, nici pe copii. Știu că...
gătirea
bărcile ?
vin din toate părțile,
se întîmplă ceva, fe-
foaia de cort și pre-
ranițelor, colectorii de
rime au închis cutiile de tinichea
pline de „muniții", strategii pescui-
tului au părăsit harta cu traseul
excursiei.
Acum sînt aici,
strîns în jurul mărunțelului
cerc
cu
ochi negri și a comandantului, vlăj-
ganul cu ciuful blond — singurul,
de altfel, care și-a păstrat calmul.
IJ ridică pe mărunțelul agitat ca
pe un fulg, îl așează pe o barcă
— Pfui, individualule I. Pionier
ești itu ? „Eu burta mi-am Umplut-o,
ce-mi pasă?"
Aproape plîngînd, mărunțelul în
cearcă altă argumentare ;
— Că dacă taica n-ar fi strîns
și n-ar fi dus la sfat bărcile alea
din zăvpi, ar fi putrezit și acum,
cum le-au lăsat nemții । Și dacă nu
le luam noi să le reparăm, ce, pu-
tea acum să facă pontoane din ele?
A zis tovarășul președinte că ni le
dă nouă I Acum de ce să ni Ie ia ?
Dar vlăjganul cu ciuful blond nu
mai ascultă nici o argumentare.
Vocea lui se înalță iar, cu modu-
lări de adolescent, peste zumzetul
de vociferări contradictorii.
— Tovarăși pionieri I Convoc
sfatul detașamentului I E vorba de
o faptă pionierească I
Apoi, după ce zumzetul s-a lini-
știt ca la un semn, adaugă pe tonul
Iui obișnuit :
rășe
de o
niște
instructor. Arată-le că-1 vorba
faptă cu adevărat demnă de
pionieri, o faptă patriotică. E
vorba de griul pentru stat. Vezi
cum le vorbești. Eu n-aș vrea să
mă amestec. Să hotărască ei. Ia te
uită, parcă sînt toți aici I Cu atît
mai bine I
Cei doi au ajuns lîngă bărci. In-
structorul pășește înainte, pregătin-
du-se să
pucă. In
tul și în
pede de
vorbească. Dar nu mai a-
față i s-a oprit comandan-
curte răsună un glas lim-
copil :
— Tovarășe instructor 1 Detașa-
mentul de pionieri al școlii mixte
de 7 ani, cu un efectiv de 37 da
pionieri și pioniere, cu toate băr-
cile și toate materialele cercului
de tîmplărie, este gata să intre în
acțiune pentru repararea podului
de peste rîu și transportarea grab-
nică a grîului de pe arie în silo-
zuri I
ALLAN DEGERMANN :
și problemele actuale
Iii superioare populare
V. NETEA : Observații
Situația
ale șco-
suedeze.
asupra
proiectului de prospect pentru
istoria pedagogiei în R.P.R.
TR. MARCU : In așteptarea ma-
nualului de istoria literaturii
; romîne pentru ultima clasă a
școlii medii.
SILVIA PREDOIU :
Seminarul
internațional de la Sinaia.
CONSTANTA SORIK:
tări pedagogice
Manifes-
cade!
R.P.R.
M. G. :
culturii
Practica
In cadrul De-
R.S.F.S.R. în
în producție a
elevilor.
CLARA CHIOSA: Noțiuni de
teoria literaturii pentru clasa a
VIII a.
CONSTANTIN BORȘ: „Articole
adresate profesorului de mate-
matică", de Eugen Rusu.
ION POPESCU : „Scriitorii ro-
mini despre limbă și stil".
S. P.: Note bibliografice.
și-l poftește cu o liniște
nințătoare.
— Ascultă, Neacșule 1
In minți și ne spui ce
nițel ame-
Ori îți vii
te-a apu-
Dar directorul
deschis ușa, s-a
termină ideea.
— ...Ceea ce
vor înțelege și
singuri bărcile |
Și iese.
nu mai ascultă. A
oprit în prag și
nu înseamnă că
nu vor preda
nu
ei
Portița de la curtea școlii
s-a
trîntit cu putere. „Mesagerul" care
a stîrnit sub tălpile-i goale tot pra-
ful uliței, de la sfat pînă la școală,
se oprește, gifîind, tocmai în fun-
dul curții, lîngă rîu, unde forfote-
cat, ori te închid acum în maga-
zia de lemne, pînă ce te linișteștil
Ce dumnezeu I
Oarecum recules, mărunțeul res-
piră adine, apoi începe, mai pe
înțeles :
— Vin de Ia sfat I M-a trimis
mama să întreb pe tovarășul pre-
ședinte dacă...
— Asta ai să ne povestești pe
urmă. Ce-i cu bărcile, asta spune-ne
acum I
— Lăsați-1 să vorbească I
—■ Stati mă, ce săriți așa । Era
și tovarășul director acolo I
— Unde 1
— La sfat, la tovarășul preșe-
dinte. Păi dacă nu mă lăsați să
spun 1... Și-i zicea că să ne la băr
cile, că-s de pontoane, și să facă
podul I
— Care pod ? Ce tot vorbești ?
— Păi s-a surpat, cu ploaia de
azi-noapte malul rîului, înspre
arie, și a căzut partea ceea de pod
în apă 1 Și cică nu poate să treacă
cu căruțele să ducă grîul la siloz
și o să mucezească. Și e griul de l-a
contractat să-l dele la
— Și ce are, mă, asta
noastre ?
— Păi nu v-am spus ?
stat I
cu bărcile
Vor să na
EVA NOVAC
EVA CERBU: „Gărzile patriotice la 23 August".



vrednic de luare aminte decît Istoria
— spunea Mihail Kogălniceann. Isto-
ria — rezultatul experienței veacuri-
lor, panorama dezvoltării civilizației
umane — își are un loc bine deter-
minat în rîndul științelor sociale și
un rol activ în transformarea socie-
tății. Larga cunoaștere a istoriei îi
face pe tineri să înțeleagă mai bine
legătura dintre cauză și efect și —
tot așa cum geografia contribuie la
cristalizarea noțiunii de spațiu — is-
taria sintetizează noțiunea timpului.
De-a lungul secolelor, istoria a in-
vadat literatura, artele, folclorul. Mă-
reția întîmplărilor, patetismul situa-
țiilor și eroismul figurilor legendare
au înflăcărat totdeauna imaginația
tineretului: Uiada (cu circulația ei
atît de mare, îneît unii cercetători au
considerat-o ca o operă colectivă, re-
ducînd mitul homeric la un simbol),
istoria Franței — romanțată de Du-
mas, faptele lui Petru cel Mare
sau epopeea Sevastopolului au fost
savurate de generații întregi de citi-
tori; „Istoria lui Alexandru Macedon"
tălmăcită la noi acum trei sute de ani
se învăța pe de rost și Se transmitea
din gură în gură; domniile lui Ștefan
cel Mare, Mircea cel Bătrîn, Mihai
Viteazul. Alexandru Lăpușneanu, Des.
pot Vodă, episodul Cetății Neamțu-
lui, războiul de independentă au in-
spirat pe mai toți scriitorii noștri, iar
volumele respective, editate și reedi-
tate (în ultimul deceniu în tiraje de
zeci de mii de exemplare) au căpătat
o circulație cu adevărat de mase.
Insuficient, totuși, pentru răspîn-
direa istoriei. Se simțea lipsa unor
lucrări științifice de popularizare a
istoriei, care să lărgească orizontul
deschis de noțiunile căpătate în școa-
lă. Pentru cunoașterea fizicii, astro-
nomiei, științelor naturii, tehnicii,
s-au tipărit nenumărate colecții și lu-
crări bine documentate, prezentate
într-un limbaj viu, atractiv, pe înțele-
sul tuturor. Pentru cunoașterea isto-
riei . — nu.
Inițiativa „Editurii Tineretului" su-
plinește această lacună. Au căpătat
viață două colecții permanente : „Pa-
gini din istoria Patriei" și „Pagini din
istoria universală". Pînă acum au vă-
zut lumina tiparului volumele BO-
BlLNA, de Ștefan Pascu și IOAN DE
HUNEDOARA ȘI VREMEA SA, de
Camil Mureșan. Mai sînt anunțate vo-
lume tratînd despre cei 47 de ani de
domnie glorioasă a lui Ștefan
cel Mare, despre 1907, despre înte-
meierea Romei — cetatea celor șap-
te coline, despre civilizația vechiu-
lui Egipt și despre Comuna din Paris.
Lucrarea lui Ștefan Pascu arată că
povestea Bobîlnei începe cu mult îna-
intea lui 1437, începe odată cu feuda-
lizarea Transilvaniei și cu transforma-
rea unei părți a țărănimii în iobagi.
Cartea descrie amănunțit evoluția so-
cietății transilvane, așezarea grupuri-
lor de sași și secui, fărîmițarea obștii-
lor țărănești ca urmare a cotropirii
pămînturilor de către feudali, proce-
sul de diferențiere după avere
în sînul tuturor păturilor și clase-
lor sociale, dar mai ales în rîndu-
mai mari lipsuri". Cînd nu puteau lua
ceea ce voiau, nesățioșii feudali pli-
neau în mișcare mașina reptesivă, sil-
niciile, teroarea :
„Sub vergele roșii, fierbintate-n foc
Ochi de fată mare își topeau lumina
Și plăteau cu capul cei găsiți cu
vina
De-a nu fi cu plata dijmei Ia soroc".
Tripla exploatare —. exercitată de
regalitate, de nobilime și de cler —
a provocat nenumărate răscoale în
secolul al XIV-]ea și începutul celui
de al XV-lea, culminînd cu vîlvătaia
Bobîlnei. Lucrarea lui St, PasCu tra-
tează sub toate aspectele desfășura-
rea răscoalei. Ea discută elemente is-
torice ca locul și data izbucnirii răs-'
coalei, persoana căpeteniei principale,
ziua marii bătălii: ea face pe cititor
să înțeleagă sensul social al răscoalei
și transformarea ei într-un adevărat
război al iobagilor.
IOAN DE HUNEDOARA SI
VREMEA SA este o biografie a ma-
relui conducător de oști. Volumul nu
mai insistă atît de mult asupra stări-
lor sociale ca „Bobîlna" (dacă privim
colecția în ansamblu, nici nu mai era
nevoie de așa ceva, epocile respecti-
ve fiind foarte apropiate). Foarte bi-
ne este conturată personalitatea com-
plexă a eroului. loan Huniadi apare
nu numai ca un războinic desăvîrșit,
ci și ca un abil politician, care cu-
noaște pulsul maselor și știe să-și a-
leagă momentul favorabil,- să îmbine
forța cu îngăduința, să schimbe tac-
tica pentru ș-și atinge scopul. Ceea
ce reiese cu prisosință și din povesti-
rea bătăliilor și din relatarea acțiuni-
lor politice ale lui Huniadi este imen-
sa lui dragoste de patrie și de liber-
tate.
Ambele volume sînt alcătuite pe
baza unei documentații serioase, cu
lux de amănunte, fapte, întîmplări,
legende etc., prezentate într-un stil
narativ, atrăgător, la un' grad de ac-
cesibilitate foarte ridicat.
Ne permitem să sugerăm Editurii,
ca teme pentru volumele viitoare ale
colecției, epocile mai puțin cunoscute
ale istoriei noastre sau altele foarte
instructive și interesante : perioada de
după părăsirea Daciei de legiunile
romane, epoca migrațiunilor, înteme-
ierea principatelor, viața lui Vlad Ta-
peș, legăturile Moldovei cu Bogdan
Hmelnițki sau tragedia brtncoveănă.'
F. Z. FLORIN
rile nobilimii
într-un
stratificarea populației cu
cuvînt
tărăni-
mea la baza piramidei. Biruri, dij-
me, clăci, amenzi, taxe, dări împovăr
rau numai pe cei ce „fac cu putință
viața celorlalți, care-i hrănesc șl-i în-
trețin... care cu mîinile lor fac pro-
ductiv pămîntul... și care îndură cele
illllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll....II......IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII!IIIIIIII)!IIIIIIIII1IIIIIIIIIIIIIIIW................................................................................................................................................................................................................................................Illlllllllllllllllll......
Creștem un tineret
care iubește și prețuiește munca
•n anii care au
trecut de la eli-
noastre, In con-
berarea patriei
ținutul activității Instructiv-edu-
cative desfășurate în școli au
avut loc transformări radicale, care
au schimbat cu desăvîrșire însuși ca-
racterul școlii, al influenței pe care o
exercită ea asupra copiilor și tinere-
tului. In locul școlii care crea robi
supuși pentru burghezie avem azi o
școală a poporului și pentru popor,
o școală care făurește noua generație
de constructori ai socialismului.
Una din cele mal însemnate trăsă-
turi ale școlii noi din țara noastră
o constituie faptul că ea educă oa-
meni care socotesc munca închinată
patriei, poporului, drept cea mal sfîn-
tă îndatorire ia lor. Faptul acesta de-
curge din însăși esența statului nos-
tru, stat al celor ce muncesc.
în adevăr, revoluția socialistă
creează condițiile pentru apari-
ția unei noi atitudini față de muncă.
Pentru prima oară, după secole de
muncă pentru alțti, se ivește posibili-
tatea muncii libere a omului pentru
el însuși. Mai mult ca în întreaga
istorie a omenirii, munca dobîndește
astăzi o uriașă importanță socială,
contribuind la creșterea continuă și
rapidă a producției șl productivității
muncii, la întărirea proprietății socia-
liste, la avîntul întregii economii. Din-
tr-o povară, ea se transformă într-o
chestiune de onoare și glorie, de e-
roism.
Regimul democfat-popular din țara
noastră, care privește munca drept un
factor de bază al noii orînduiri so-
ciale, desfășoară cu succes o largă
acțiune politico-educativă pentru înră-
dăcinarea atitudinii noi, socialiste, față
de muncă în rîndurile maselor munci-
toare — îndeosebi în rîndurile tinere-
tului. în ansamblu! acestei acți-
uni, școala îndeplinește un rol im-
portant, pregătind tînăra generație
pentru munca socială în condițiile so-
cietății socialiste.
Educarea noii atitudini, a atitudinii
socialiste față de muncă, este legată
în fond de necesitatea ridicării pro-
ductivității muncii, „factorul cel mai
important, cel mai de seamă al victo-
riei orînduirii sociale" (Lenin). Aceasta
înseamnă că importanța elevilor oa
viitori membri ei societății socialiste,
valoarea lor de cetățeni depind de mă-
sura în care ei vor fi capabili să par-
ticipe la munca socială, de gradul lor
de pregătire pentru această muncă, de
faptul dacă sînt înzestrați cu acele
însușiri care să ducă în viitor la o
înaltă productivitate a muncii.
Pentru a educa asemenea oameni,
asemenea cetățeni, școala noastră
nouă asigură înarmarea tineretului cu
temeinice cunoștințe teoretice asupra
bazelor științei, îl învață să aplice a-
ceste cunoștințe în practică, îi lămu-
rește bazele științifice ale producției
moderne, îl înzestrează cu priceperi și
deprinderi de muncă.
Dar ridicarea forței productive a
muncii depinde nu numai de organiza-
rea acesteia, ci mal ales șl înainte de
toate de atitudinea oamenilor față de
muncă. Tocmai de aceea elevii noștri
sînt educați astfel îneît să Iubească
și să respecte munca, să știe să mun-
ceașcă în colectiv, să fie în stare să
biruie greutățile pe care le întîmplnă
și să ducă
începută, să
superioară a
de tineret îi
cît ei să fie
pînă la capăt munca
lupte pentru o calitate
ei. Școala, organizațiile
educă pe elevi astfel in-
capabili să găsească tn
muncă soluții creatoare, să
că elemente noi în procesul
Toate aceste calități nu se
de la sine. Ele se făuresc în
tematic atît în procesul de
mînt, cît și în însuși
elevilor în școală, în
pionieri, de U.T.M. și
Școala, desfășurînd
introdu-
ci.
formează
mod sis-
învăță-
muncă
gic, le
vilor o
nătatea
cialfste.
educativă cu
formează în
procesul muncii
organizațiile de
în familie.
o sistematică
caracter Ideolo.
primul rînd ele.
concepție clară despre Insem-
muncii în viața societății so-
Elevil învață în mod treptat,
în cadrul procesului de învățămînt și
al activității extrașcolare, că munca
este bazo fericirii omenești, că toate
valorile materiale șl spirituale au fost
create prin munca omului; ei înțeleg
că în condițiile regimului democrat-
popular munca și contribuția la ridi-
carea productivității muncii consti-
tuie o chestiune de cinste și de înaltă
răspundere. Elevii ajung astfel să
privească munoa nu ca o povară, ci
ca pe o formă de bază pentru mani-
festarea personalității lor.
Este cu totul greșită tendința unor
pedagogi care consideră că educarea
noii atitudini față de muncă se poate
realiza numai printr-o activitate „pur
verbală". Atitudinea elevilor față de
muncă — la fel cu întreaga lor con-
duită morală se formează în primul
rînd în procesul muncii pe care o des-
fășoară ei înșiși, în procesul activită-
ții concrete. In cuvîntarea rostită la
cel de al HLIea Congres general al
Uniunii Tineretului Comunist din Ru-
sia (1920), Lenin a atras atenția că
numai prin cunoștințe pur teoretice
tineretul nu poate deveni comunist.
„Fără muncă, fără luptă, cunoașterea
din cărți a comunismului, cunoașterea
lui din broșurile și din operele comu-
niste nu are absolyt nici o valoare,
fiindcă ea ar continua acea veche rup-
tură dintre teorie și practică". Pornind
de la această învățătură și folosind
experiența înaintată a școlii sovietice
în acest domeniu, școala noastră or-
ganizează munca elevilor în labora-
toare și atelier, pe lotul școlar, în
cadrul acțiunilor obștești etc.
Dar nu orice fel de muncă, organi-
zată în orice condiții, duce la forma-
rea atitudinii socialiste față de muncă.
O asemenea atitudine se formează
trioți în fapte. Tocfnai de aceea în-
vățătorii și profesorii fruntași soco-
tesc că una din cele mai importante
sarcini ale lor este de a-i face con-
știdnțl pe elevi de legătura muncii
lor cu munoa tuturor oamenilor mun-
cii din patria noastră.
In această privință "are o mare în-
semnătate strădania acelor școli care,
introducînd elemente de polifehnizare
a învățămîntului, îndrumează astfel
munca elevilor în atelierele școlare
sau pe lotul experimental îneît el să
execute obiecte și produse utile șco-
III, familiei și societății,
utilității obștești a muncii
Conștiința
personale
numai cînd se asigură o anumită
tate a muncii, anumite condițiii
desfășurare a el. Munca luată ca
Ioc educativ este posibilă numai
parte integrantă a unul sistem
îmbinare a muncii cu Instrucția
ca 11-
de
mij-
ea o
de
șl e-
duca(ia politico-socială. Munca elevi-
lor nu poate
ea trebuie să
litico-sociale
oricît pe om
fi o muncă „neutră" —
fie legată de sarcini po-
cîare. „Puteți să siliți
să muncească — arată
Makarenko — însă dacă simultan cu
aceasta nu-1 veți educa din punct de
vedere politic și moral, dacă el nu va
participa la viața politică și socială,
atunci această muncă va fi pur și
simplu un proces neutral care nu dă
nici un rezultat pozitiv"... De aceea,
activitatea elevilor în școala noastră
este îndreptată tot mai mult spre al-
bia comună a muncii constructive a
oamenilor muncii din patria noastră,
spre binele patriei. Tineretul noslru nu
poate fl spectatorul pasiv al muncii
altora ; el ia parte activă — pe mă-
sura puterilor lui — la munca desfă
șurată de întregul popor. In acest fel
se educă la elevi, în primul rînd, sen-
timentul patriotismului activ, prin
faptul că ei se obișnuiesc să fie pa-
și a legăturii ei cu munca întregului
popor ește un stimulent deosebit de
prețios în mobilizarea tuturor forțelor
creatoare ale elevilor.
Ceea ce devine din ce în ce mal
mult o trăsătură caracteristică a
muncii pe care o desfășoară astăzi
copiii și tineretul este faptul că el
privesc această muncă cu un senti-
ment de bucurie însuflețită, de mîn-
drie pentru sarcinile îndeplinite. De-
osebit de limpede se observă această
trăsătură caracteristică în diferitele
forme ale muncii dț, folos social.
Participarea elevilor la munoa co-
lectivă de folos social este pentru ei
o importantă școală practică de slu-
jire a societății. îndeplinind la început
mici însărcinări pe clasă și pe școală,
trecînd apoi, în, mod treptat, la înde-
plinirea unor sarcini mereu mai com-
plexe în folosul colectivității, elevii
învață nu numai să înțeleagă însem-
nătatea muncii în colectiv, dar și să
efectueze ei înșiși o muncă concretă
în cadrul colectivului,
pentru munca lor față
Pe măsura creșterii
elevilor sfera activității
lărgește, se leagă de
să răspundă
de colectiv.
și dezvoltării
lor obștești se
țeluri
importante, se integrează în
întregului stat socialist.
Iată, de pildă — în vara
ca șl în anii trecuți, mii și
tot mai
munca
aceasta,
mii de
pionieri și elevi au participat la ac-
țiunea de strîngere a spicelor rămase
pe ogoare. In aparență, munca lor
a fost măruntă, neînsemnată. Peda-
gogii l-au făcut însă conștienți de
caracterul patriotic al acestei munci,
i-au ajutat să înțeleagă că ea în-
seamnă o contribuție importantă a co-
piilor, a celor mal tineri cetățeni al
țării, Ia efortul întregii țărănim!
muncitoare pentru cîștigarea bătăliei
recoltei. Strîngînd spicele de pe o-
goare, elevii șl pionierii din comu-
nele Ștefan cel Mare și Perișorul re-
giunea Constanța, cei din comuna
Deta, regiunea Timișoara, cei din ra-
ionul Roșiori sau din nenumărate alte
comune și raioane ale țării și-au în-
deplinit bucuros sarcinile, știind că
munca lor va fi de folos patriei, po-
porului. Această activitate obșteas-
că a contribuit, fără îndoială,
la educarea copiilor în spiritul dra-
gostei față de muncă, al respectului
față de strădania celor ce muncesc,
al mîndriei de a fi contribuit la în-
făptuirea chemărilor partidului și
guvernului.
învățătorii și profesorii școlilor noa-
stre se străduiesc să educe la elevi
capacitatea de a se entuziasma pen-
tru muncă, de a „crea" cu înflăcă-
rare. Elevii sînt tnvățați încă de mici
să înlăture obstacolele obositoare de
fiecare zi, să nu se teamă de muncă,
să simtă bucuria de a fi învins pie-
dicile, de a fi creat cu piîinile lor lu-
cruri folositoare. O asemenea bucurie
au simțit, de exemplu, în acest an,
elevii școlilor de cultură generală din
Sibiu, care au lucrat cu iscusință,
sub conducerea profesorilor lor, zeci
de aparate, machete și alte materiale
didactice ce le-au folosit pentru apli-
carea în practică a cunoștințelor învă-
țațe la lecții. Ca și ei, membrii cercu-
rilor de fizică și chimie de la palatele
și casele pionierilor din Capitală, din
orașele Timișoara, Cluj, Tg. Mureș,
elevii școlilor din Oradea șl Galați,
din comunele Poiana, raionul Craiova,
Cosmești, raionul Tecuci și din multe
alte școli ale orașelor și satelor țării
privesc plini de bucurie roadele mun-
cii proprii, rezultat al pregătirii pe
care și-o însușesc în școală.
Munca elevilor noștri în cadrul a-
telierelor școlare și pe lotul experi-
mental, în cadrul acțiunilor obștești
etc. se bazează din ce In ce mai
mult pe cunoștințe de cultură gene-
rală, este efectuată cu participarea
gîndirii. Nu poate fi vorba în nici un
caz, în școala noastră, de o simplă
dresare mecanică a elevilor, care
nu include nici un fel de element de
lor pentru
pun în față
lectare, de
totodată și
meinice de
problemele teoretice șl le
sarcini de calcul, de pro-
perfecționare, le formează
priceperi și deprinderi te-
muncă, ce pot fi folosite
creație,
bîndite
bili ta te
muncă
bun —
care nu dă deprinderilor do-
mobilltate și elasticitate, posi-
de perfecționare. O astfel
ar forma — în cazul cel
un mic meseriaș și nu
muncitor familiarizat cu tehnica
de
mai
un
mo-
dernă, de care are nevoie societatea
socialistă. Inlăturînd un asemenea
mod de pregătire a elevilor pentru
muncă, acordmd cca mal mare grijă
folosirii cunoștințelor științifice în
procesul muncii, multe din școlile
noastre, cum sînt școala medie nr. 1
din Mediaș, școala medie cu limba de
predare maghiară din Arad etc., pe
lîngă faptul că trezesc Interesul elevi-
tn mod conștient în diferite condiții,
pentru rezolvarea problemelor atît de
dlverse pe care le ridică activitatea
practică.
învățătorii și profesorii fruntaș! din
școlile noastre știu ce important este
de a dezvolta la elevi, în procesul
muncii, spiritul de inițiativă și de-
prinderile organizatorice, spiritul de
organizare în muncă. In adevăr, în-
cepînd chiar din prima copilărie, mun-
ca elevilor trebuie să devină din ce
tn ce mai mult o problemă de organi-
zare și din ce în ce mai puțin o pro-
blemă de simplu efort fizic. De aceea,
educatorii pricepuți dau întotdeauna
elevilor și sarcini organizatorice. le
lasă o oarecare libertate în alegerea
mijloacelor, astfel îneît ei să .poarte
și răspunderea pentru îndeplinirea'și
calitatea acestei munci. Așa proce-
dează, de pildă, profesorul de științe
naturale Paul Pteancu, de la școala
medie nr. I din Cărei, care i-a învă-
țat pe elevii săi să desfășoare o mun-
că de sine stătătoare, să găsească
singuri soluții la problemele pe care
le ridică în fața lor activitatea prac-
tică. La fel cu acesta lucrează mulți
alți învățători și profesori care nu se
mulțumesc cu îndeplinirea formală a
sarcinilor de muncă de către elevi,
ci le pretind lucru de bună calitate,
obișnuindu-i cu aprecierea calității
muncii proprii — și aceasta nu numa:
la sfîrșitul efectuării ei, ci chiar în
timpul desfășurării.
De asemenea, învățătorii șî profe-
sorii fruntași caută să asigure mun-
cii desfășurate de elevi un caracter
variat, deoarece știu că o muncă mo-
notonă, bazată pe repetarea îndelun-
gată a aceleiași operații, fără introdu-
cerea unor elemente noi, duce la scă-
derea interesului elevilor pentru lu-
crarea efectuată. In schimb munca
variată, pe lîngă faptul că satisface
interesele și înclinațiile elevilor —
care sînt ele înșile atît de variate —
le formează totodată și anumite tră-
sături valoroase — cum ar fi lărgi-
mea și multilateralitatea deprinderi-
lor, priceperea de a folosi soluții di-
ferite etc.
Realizînd pe astfel de căi pregătirea
pentru muncă a elevilor, învățîndu-i
să iubească și să respecte munca, s-o
socotească drept unul din cele mai
însemnate Izvoare ale bucuriei ome-
nești, s-o pună pe de-a întregul în
slujba poporului, învățătorii și profe-
sorii școlilor noastre îndeplinesc o
sarcină de mare valoare patriotică,
aduc o contribuție dintre cele mai im-
portante la construcția socialismului
în patria noastră.
Conf. univ. TIBERIU TRUTZER
NATURA — nr. 4, 1967
în sumar:
♦ * * Sesiunea de comunicări
științifice a S.S.N.G. din
R.P.R. din 13-14 aprilie 1957.
C. GHEORGHIU : Orogeneza
și ipotezele orogentee
V. TUFESCU: Mărimea mij-
locie a satelor din R.P R., tn
anul 1948.
AL. OBREJA: Cîteva aspecte ‘
economicO-geografice ale o-
rașului Tecuci.
M. MARINESCU ■ Republica
Democrată -Vietnam.
GH DRAGU . Republica Popu-
• Iară Albania.
I. T. TARNAVSCHI: Adaptă-
rile morfologice la plantele
carnivore.
A. MIRESCU: Originea car-
tofului cultivat „Solanum
tuberosum"
A. PAPADOPOL: Contribuții
la cunoașterea faunei orni-
tologice a regiunii Suceava
(Rădăuți, Vatra Dornei).
TR. ȘTEFUREAC și A. MUR- ■
GOC1: C. Linnd — impor-
tanța operei sale pentru bo-
tanică și zoologie.
N. FLOREA : Note asupra e-
xistenței solurilor de silvo-
stepă in K.V. țării noastre.
E. PANIGHIRNȚ : Arderea stu
fului — o necesitate biolo-
gică
V. SORAN: Influența recipro.
că a plantelor superioare
(Allelopathia).
CONCURSUL
La Clmpulung Moldovenesc a
avut loc un concurs al cercu-
rilor artistice de amatori din
învățămînt. La acest concurs
au participat învățători și profesori
din satele Moldovița, Vama, Frumo-
sul, Pojorîta, Fundul Moldovei, pre-
cum și echipa artistică a pedagogi-
lor de la școala medie din Clmpu-
lung.
Cercurile artistice au prezentat tn
fața comisiei și spectatorilor' piese
de teatru, dansuri, recitări coruri
etc.
Pe primul loc la teatru s-au cla-
sat cercurile artistice ale pedagogi-
lor din satele Vama și Moldovița,
care au prezentat piesele „Bărbatul
fără opinci" și „Zestrea Ilenuței".
Locul II a fost ocupat de echipa de
teatru din comuna Pojorîta. La dan-
suri, primele locuri au revenit echi-
pelor artistice din localitățile Moldo-
vița șl Pojorîta, iar la solo voce și
solo instrumente, cercurilor artistice
de la școala medie din Cimpulung,
de la școlile din Pojorîta, Moldovița
șl Fundul Moldovei.
D, MISTREANU
Aplicarea noului îndrumător
pentru învățămîntul preșcolar
Intîmpinînd un nou an șco-
lar, educatoarele din gră-
dinițele de copii caută să
valorifice experiența pe
au acumulat-p pînă a-
să găsească, pe baza
ei, noi căi de îmbunătățire a
care
cum,
muncii cu copiii. O mare însemnă,
tate pentru munca viitoare a
educatoarelor o are valorificarea
experienței în ceea ce privește a-
plicarea noului îndrumător pen-
tru învățămîntul preșcolar, apă-
rut în anul trecut.
sau modelaj — efectuate în ca<
drul mai multor activități.
Trecînd la o altă problemă,
trebuie să arătăm că unele edu-
catoare n-au înțeles cauzele care
au determinat noua structură a
programei și de aceea au apli-
cat-o uneori în .mod nejust. De
pildă, în prografhă cunoștințele
despre natură și mediul înconju-
rător, că și o parte din capitolul
Reprezentări
matematice" au
Prin conținutul său concret
sistematic, noul îndrumător
căpătat un adevărat caracter
șl
a
de
programă. Principala lui trăsă-
tură este aceea că prevede mă-
suri pentru evitarea supraîncăr-
cării copiilor cu o cantitate prea
mare de cunoștințe în dauna în-
sușirii temeinice a acestora, asi-
gurînd însă o asemenea sumă
de cunoștințe și deprinderi pentru
fiecare grupă de vîrstă, îneît să
se realizeze o dezvoltare armoj
nioasă a tuturor copiilor.
După un an de aplicare a noii
programe, putem spune că ea a
dat, în general, roade bune. Cele
mai multe educatoare au reușit
să repartizeze judicios materialul
pe luni și săptămini, ceea ce a
asigurat parcurgerea cunoștinței
lor prevăzute pentru fiecare gru<
pă.
Pentru a ușura șî organiza mal
bine activitatea cu copiii șl pen-
tru a imprima un ritm potrivit
întregii munci din grădiniță, u-
nele educatoare au repartizat ac-
tivitățile Și pe zile. Astfel,
lunea și joia au organizat
activități de observare și con-
vorbiri, marțea și vinerea activi'
tați de educație fizică, sîmbăta
au spus povești și au învățat cu
copiii poezii — și așa mai de-
parte. Toate acestea au fost con-
cretizate într-un orar săptămînal,
întocmit pe baza celor prevăzute
In îndrumător și în care se tine
teama de felul activităților, de
efortul cerut copiilor, de grada-
rea acestui efort. In felul acesta
se poate ușor evita situația exis-
tentă în unele locuri, unde o se-
rie de activități mai simplu de
organizat, cum sînt poeziile sau
poveștile educatoarei, se desfășu-
rau de 2-3 ori pe săptămînă, în
timp ce repovestirile, poveștile-
exercițiu sau convorbirile erau
lăsate la o parte săptămini în-
tregi.
S-au constatat însă, în aplica-
rea programei- și unele greșeli.
Necunoscînd în suficientă mă-
sură particularitățile de vîrstă ale
copiilor preșcolari, unele edu-
catoare n-au eșalonat în timp
însușirea fiecărei cunoștințe.
Ele au insistat în mod nejus-
tificat pentru însușirea unul exer-
cițiu fizic, a unei poezii sau a
unui cîntec, a unor cunoștințe de
numărat și socotit etc. în cadrul
unei singure activități, neglijînd
importanța repetării în forme va-
riate șl a aplicării treptate în via-
ță, fn practică, a fiecărei cunoș-
tințe sau deprinderi. Asemenea
teme nu se pot epuiza însă tn
cadrul unei singure activități. De
pildă, observarea unei păsărele
nu asigură și cunoașterea ei dacă
nu se revine asupra acestei teme
în primul rînd prin alte obser-
vări, în care să se reîmprospăteze
cunoștințele copiilor cu ajutorul
unor comparații și generalizări,
precum șl prin convorbiri, po-
vești, poezii, cîntece, prin desen
fost incluse în capitolul mare al
însușirii limbii materne. Aceasta
se explică prin faptul că îmbogă-
țirea și precizarea cunoștințelor
copiilor se realizează în cea mai
strînsă legătură cu dezvoltarea
vocabularului lor, cu cunoașterea
limbii în general. Neînțelegînd a-
cest lucru, unele educatoare n-au
știut să folosească metodele cele
mai bune care să asigure însușirea
de către copii a cunoștințelor
respective, formarea unor repre-
zentări variate privind spațiul,
mărimile, formele, culorile, etc.
De asemenea, o serie de edu-
catoare, neînțelegînd că unele
deprinderi pe care trebuie să șl
le însușească copiii — cum sînt
deprinderile igienice, deprinde-i
rile de viață civilizată etc. — sînt
legate direct de capitolul „Orga-
nizarea vieții copiilor", au încer-
cat să Ie realizeze în cadrul edu-i
cației fizice, cu care ele au nu-
mai contingențe parțiale. La fel
s-a întîmplat cu jocul popular,
care a fost inclus în programă
la capitolul „Educația fizică", de-
oarece trebuia subliniat în mod
deosebit caracterul său de mijloc
al educației fizice, dar care a
fost folosit de
catoare numai
muzicală.
Este necesar
multe ori de edu-
pentru educația
să se clarifice șl
nedumerirea unora dintre educa-
toare în legătură cu activitățile
de numărat și socotit la grupa
mică. In îndrumător se prevede
un conținut bine delimitat al a-
cestor activități pentru grupa mi-
că, dar nu se prevede și numă-
rul de activități obligatorii săp-
tămînale. S-a avut în vedere gre-
utatea pe care o întîmpină edu-
catoarele în cadrul unor aseme-
nea activități obligatorii cu a-
ceastă grupă ^i de aceea conți-
nutul prevăzut în îndrumător tre-
buie însușit de către copii în ac-
tivități cu grupe mici sau în ca-
drul muncii individuale.
In noul an școlar îndrumătorul
trebuie aplicat cu și mai multă
grijă decît pînă acum. Totodată,
trebuie observate cu mai multă
atenție eventualele lui lipsuri, pe
care le poate scoate cel mai bine
la iveală practica zilnică.
Ar trebui să se urmărească,
de pildă, sistematic, dacă pro-
grama de desen este accesibilă în
întregime (pe grupe și chiar pe
teme) ; dacă număratul și soco-
titul pînă la 5 în grupa mijlo-
cie este suficient sau s ar putea
mări pînă la 6; dacă întregul
conținut al activităților prevăzute
pentru grupa mică Se poate a-
plica în continuare și la copiii
între 4-5 ani, acolo unde există
grupe omogene.
Contribuind la îmbunătățirea
îndrumătorului, aplicînd cu pri-
cepere prevederile lui, educatoa-
rele vor obține noi succese în
educarea copiilor de vîrstă pre-
școlară, în pregătirea acestora
pentru școala elementară.
G.B. INA
u m
Jn anul școlar trecut, Ministerul
Invățămintului și Culturii a e-
iaborat o nouă programă șco-
lară pentru tnvăfdmtntul prac-
tic în școlile profesionale.
Colectivul școlii noastre a studiat
această programă cu mare atenție,
iar maiștrii instructori, ta rindul lor,
și-au întocmit planul calendaristic
trimestrial pentru fiecare grupă de
instructaj, compusă din 15 elevi. Am
făcut apoi o listă a pieselor ce se
gestiv fazele prin care
piesă pină la finisare.
La începutul anului
primit 120 de ucenici,
trece
fiecare
școlar am
montatorl de
locomotive și mecanici de centrali-
zare-semnalizare. Fiecărui ucenic i
s-a încredințat un loc de muncă la
banc și cîte o trusă individuală.
Instructajul practic s-a executat
pe faze de operațiuni. La început
s-a ales și tăiat materialul pentru
confecționarea pieselor. După aceea
vor executa tn trimestrul
listă analizată de comisia
și aprobată de conducerea
Atelierul de instructaj a
I și II.
metodică
școlii,
fost do-
s-au
pilit,
șitul
sele
In
trasat toate piesele odată, s-au
s-au găurit, așa incit la sfir-
anului erau finisate toate pie-
planificate.
cursul anului școlar, fiecare u-
Activitatea educativă
trebuie să aibă
un caracter concret
In anul școlar trecut am avut
prilejul să urmăresc felul cum
se desfășoară munca educati-
de neîngrijit de altfel — o temă la
se
vă
regiunea
Mi-am
intr-o serie de școli
Constanța.
putut da seama, pe
celor constatate, că adeseori
din
baza
lipsu.
gramatică, și mai avea de
tuat tema la matematică,
tînd asupra modului cum își
zolva exercițiile, ne-am dat
că nu prea știe. I-am cerut
efec-
Discu-
va re-
seama
să ne
tat cu strunguri, mașini de găurit,
polizoare. 120 de truse individuale
de scule, 5 truse individuale pentru
maiștrii instructori și diverse apara-
te de măsurat, necesare executării u-
nor operații de găurire, filetare, tă-
iere, forjare, lipire etc. Ca materia-
le didactice s-au confecționat 2 pa-
nouri, tn care se arătau In mod su-
cenic din anul l a executat următoa-
rele piese: compas pentru interior,
compas pentru grosimi, compas pen-
tru lungimi și de trasat, ferăstrău
pentru tăiat metale (complet), cio-
can de mină, pană de evacuare, ba-
lama dublă, punctator, echer simplu
de 90 grade, dorn, daltă lată, daltă
tn cruce, cheie de broască, cheie fixă
rile întîlnite în munca educativă se
datoresc faptului că unii diriginți
pun in fața elevilor sarcini abstrac-
te, că nu le explică într-un mod con-
cret, pe înțelesul lor, ce așteaptă
școala și întreaga societate de la ei,
de ce trebuie să respecte anumite
norme de conduită, să-și îndeplinea-
scă anumite îndatoriri. Voi ilustra
cele afirmate mai sus cu „cazul" e-
levului Sandu D. din clasa a V-a a
uneia din școlile pe care le-am vi-,
zitat.
Sandu D. venea adeseori la școa-
lă cu temele nescrise, întîrzia. In
recreații făcea tot felul de pozne.
Tuturor abaterilor le punea vîrf în
clasă. Situația lui Sandu D. Ia în-
vățătură era conform comportării
lui: era amenințat să rămînă repe-
tent.
— Partea cea mai tristă — spunea
dirigintele clasei, un om tînăr, fără
prea multă experiență — este că
Sandu atrage și alți copii pe dru-
mul lui. Am folosit toate procedeele,
dar fără nici un rezultat.
Am hotărît să-l ajut, pe cît îmi
stă în putință, pe diriginte. Am in-
trat împreună cu el în clasă
una din orele
educative și
la
le-am
propus elevilor să discutăm despre
.regulile de purtare".
Am cerut unui elev să
citească
prima regulă: „Elevii sînt da-
tori să-și însușească temeinic cunoș-
țintele
deveni
Am
să vă
tele ?".
predate în școală, pentru a
cetățeni folositori patriei",
întrebat: „De ce trebuie
însușiți temeinic cunoștin-
Iată răspunsurile :
să învățăm pentru că altfel
.Trebuie
luăm
note rele" ; „Trebuie să învățăm că
altfel, dacă află părinții că am luat
note rele, ne ceartă" ; „Trebuie să
învățăm ca să trecem clasa".
Așadar, copiii dovedeau o totală
lipsă de înțelegere a însemnătății
învățăturii, prima lor îndatorire șco-
lară. A trebuit să discutăm îndelung
despre nevoia de cunoștințe a unui
muncitor din industrie, din agricul-
tură, din transporturi, a unui ingi-
ner, profesor, medic etc. pentru ca
elevii să înțeleagă că trebuie să în-
vețe temeinic pentru ei înșiși, pen-
arate în manual lecția care s-a pre-
dat, și pe maculator exercițiile exe
cutate în clasă. Uitîndu-se în car-
te și în caiet, Sandu și-a reamin-
tit regula după care se efectuează
operația ce se cerea în temă — ridi-
carea fracțiilor la putere — și am
văzut că va fi în stare să rezolve
exercițiile. Ne-a fost ușor să-i ară-
tăm acum necesitatea de a cerceta
întîi manualul, notițele, și de a înce-
pe apoi efectuarea temelor.
L-am lăsat să lucreze, și am tre-
cut într-o încăpere alăturată, ca să
stăm de vorbă cu mama lui. Am ru-
gat-o să treacă măcar odată pe săp-
tămînă pe la școală și să nu lip-
sească de la adunările cu părinții.
Am pornit către școală. Dirigin-
tele clasei îmi spuse : „Eu am pre-
lucrat la începutul anului școlar
regulile de purtare șl regimul de zi
dar... cred că nu destul de temei-
nic. Acum îmi dau seama că elevii
nu respectă aceste cerințe fiindcă
nu le înțeleg. Și îmi dau seama și
de faptul că ar fi trebuit să-i ajut
și la învățătură; să-i învăț cum să
învețe".
Am înțeles că profesorul acesta
tînăr descoperă cu bucurie tainele
muncii educative. Ca să nu-i spul-
ber această bucurie n-am rostit cu
glas tare întrebarea care mi-a venit
atunci în minte : „Cum rămîne cu
convingerea că ai epuizat toate
procedeele de educație?" I-am reco-
mandat ca și îndrumarea părinți-
lor, ca și cea a elevilor, să se în-
temeieze pe exemple concrete, vii.
Pornind de la concluziile pe care
le-am tras In „cazul" lui Sandu, am
cercetat și în alte școli din regiu-
nea Constanța în ce măsură înțeleg
elevii cerințele pe care le pun în
fața lor pedagogii. Mi-am dat sea-
ma că pretutindeni unde aceste ce-
rințe sînt formulate general, ab.
stract (chiar dacă sînt categorice),
se întîlnesc numeroase „cazuri" a-
semănătoare aceluia al lui Sandu.
înainte de încheierea anului șco-
lar am vizitat din nou clasa lui
Sandu. Am avut satisfacția să con-
stat o schimbare atit în situația la
„O noapte furtunoasă" In repetiție la cercul dramatic al clasei a /X-a B, școala medie „Ion CreangS"-
din București	.	,
Vizite în întreprinderi
tru a deveni muncitori,
sau intelectuali priceputi.
tehnicieni
că
tele rele sînt supărătoare nu
no-
prin
ele înșile, ci fiindcă arată lipsa de
pregătire pentru munca viitoare,
împreună cu tov. diriginte am tre-
cut apoi la discutarea unei alte re-
guli, mai concretă și mai simplă
ca prima ; „Elevii sînt datori să
vină la școală curați și să-și păs-
treze în ordine hainele și cărțile".
Nu mică ne-a fost surprinderea as-
cultînd și 4e această dată răspun-
suri ca acesta : „Trebuie să fim cu-
rați pentru că ne controlează cînd
venim la școală".
Am încercat să lămurim și cea de
a doua regulă pusă în discuție.
Știam însă că numai cu discuțiile
nu se poate ajunge la rezultate prea
mari.
împreună cu dirigintele, am por-
nit să-i vizităm acasă pe elevi. Bine-
înțeles, unul dintre primii la poar-
ta căruia am bătut a fost Sandu D.
Era ora 10, cind — potrivit regimu-
învățătură a elevilor, cît și
plina lor. însuși „eroul"
Sandu, se schimbase mult
Toate acestea se datorau în
în disci-
clasei,
în bine,
cea mai
mare măsură faptului că s-a trecut
de la munca educativă „în gene-
ral" la o muncă educativă concre-
tă, bazată pe cunoașterea copiilor;
legată strîns de preocupările lor.
Prof. I. CIOBANII j
Constanța________,
Munc
lui de zi — el trebuia
tească temele (clasa
cursuri după amiază),
într-o cameră destul
să-și pregă-
a V-a avea
Am intrat
de curată și
luminoasă. Pe masă erau cărțile și
caietele lui Sandu. Acesta sosi- și el,
nu după mult timp, însoțit de mama
lui. Se jucase probabil cu mingea
(era transpirat, plin de praf pe
ghete și pe pantaloni).
Ne-am interesat de mersul
țiilor. Sandu își scrisese —
lec-
destul
cu 2 capete, clește etc. Toate pie-
sele s-au executat din materiale și
la dimensiuni corespunzătoare sta-
sulul.
In munca
lor am avut
organizației
organizației
de pregătire a ucenici-
sprijintil neprecupețit al
de partid din școală, al
U.T.M. și al comitetu-
lui de secție sindical. O muncă deo-
sebit de rodnică a desfășurat colec-
tivul de maiștri instructori,
te cu comuniștii Gheorghe
și Dumitru Stănescu.
Ca încununare a muncii
în frun-
Popescu
noastre,
la întrecerea tehnică pe țară inițiată
Intre școlile profesionale de mecanici
C F.R. noi am clștigat premiul L A-
cest succes ne va încuraja și mai
mult tn organizarea instructajului
practic in anul viitor, cind dorim
obținem rezultate și mai bune.
GHEORGHE POPOVICI
director de studii la școala profesională
să
ucenici C.F.R.-fracțiune șl telecomunicații
din București
V~y e știe ce rol însemnat au, în rea-
Uzarea sarcinilor învățămîntului
K J politehnic, vizitele elevilor în
fabrici și uzine. Aceste vizite îi
familiarizează pe elevi cu cele mai
însemnate aspecte ale. procesului de
producție, le îngăduie să vadă cum
funcționează mașinile și aparatele pe
care ei le-au studiat la lecții, ii apro-
pie de muncitori, îi învață să prețu-
iască mai mult munca și pe cei ce
muncesc.
Ținind seama de toate acestea, colec-
tivul didactic al școlii noastre — în.
deosebi profesorii de fizică și chimie
— s-au preocupat îndeaproape, în
cursul anului care a trecut, de orga-
nizarea vizitelor în întreprinderi. Ia-
tă, de pildă, cum nu fost organizate
vizitele elevilor din clnsele a l'lll-a
„B“ și a IX-a „B~‘ la întreprinderea
regională de transporturi auto din o-
roșul nostru.
Pentru ca vizitele să se desfășoare
cît mai rodnic, am căutat ca ele să fie.
cît mni bine organizate. Le-am arătat
elevilor, în prealabil, scopul și obiec-
tivele vizitelor. I-am împărțit în șapte
grupe, fiecare grupă avînd un efectiv
de 9—10 elevi și un responsabil,
Vizitele au avut loc în decurs de
cîteva zile. In prima zi, un inginer
le-a dat elevilor îndrumări generale
privind aspecte caracteristice legate de
specificul atelierelor ce urmau să (ie
vizitate, de la prelucrarea mașinilor
pină la operațiile din cadrul procese-
lor tehnologice și la măsurile de secu-
ritate.
Elevii au văzut cum se mînuiesc u-
nele aparate simple, cum se fixează
diferite piese la menghine, au cunos-
cut unele mașini-unelte. Ei nu
trecut prin diferite secții : de forjă,
de tratament termic, dc electricitate,
de lăcătușerie, strungărie, alesaj, rodaj,
tîmplărie, tapițerie etc. Muncitori ca-
lificați și fruntafi in producție i-au
învățat să efectueze unele operații mai
simple. Elevii au fost puși jă lucreze
ei înșiși la un strung, să finiseze o
piesă la pietrele de polizor. Elevii
au
putut observa, de asemenea, cum.
se execută diferite măsurători și cum
se reglează instrumentele de măsurat
— șublerul și micronietrul compara-
tiv. In secția de forjă au văzut cum
se prelucrează metalele prin ciocănite
și prin presiune și au învățat că for-
jarea depinde de maleabilitatea me-
talelor, care crește odată cu tempera-
tura. Elevii au înțeles că modificarea
structurii metalului prin forjare dă o
rezistență mai mare decit prin turnare.
Atelierul de montaj și demontaj i-a
familiarizat pe elevi cu motorul cu
ardere internă, dindu-le posibilitatea
să cunoască construcția ți funcționarea
acestuia. Cu mult interes au studiat
elevii piesele unei mașini-auto — mo-
torul, ambreiajul, cutia de viteze,
axul cardnnic, diferențiatul, delcoul,
dinamul, electromotorul etc. De ase-
menea le-au atras atenția în. mod
special atelierele de electricitate.
Aici s-au demontat în fața lor dina-
mul și electromotorul, au cunoscut
construcția și funcționarea lor. Ele-
vii au executat ei înșiși bobinări, de-
montări de dinamuri, nu lucrat la
aparatul de încărcat dinamul etc.
In secția (le timplărie elevii au cu-
noscut operațiile de construire a ca-
roseriilor de automobile. Ei au cerce-
tat aici ferăstrăuLpanglică. mașina
de tăiat in grosime, mașinile de fre-
zat, de găurii, mecanismul de trans-
misie etc.
Tot materialul adunat în decursul
scheme, planșe. De asemenea, ani
căpătat multe piese pe care le vom
folosi ca materiale demonstrative : ci-
lindru cu bolți, segmenți de ungere și
•compresie, șuruburi, supape, bobina
de cîmp, plăci de acumulator — pos-
tate și nepastate — suporturi izola-
toare, rotori de dinam și electromos
tor etc.
Am organizat pentru elevii noștri și
alte vizite în producție. Astfel, am
fost cu ei la termocentrala de la
Aghireș, unde au cunoscut instalația
mecanică, precum și instalațiile elec-
trice. Ei au văzut aici stafiile de sfă-
rîmnre și (le transport a cărbunelui,
rețelele de alimentare pentru păcură
și apă, cazane cu aburi, condensatori,
epuratori, economizori, grupuri tur-
bngeneratonre, stațiile, de transforma-
tori de înaltă tensiune. Toate aces-
tea le-au dnt posibilitatea să înțe-
leagă mai bine procesul de produc-
ție a energiei electrice și transmite-
rea ei la distanță, precum și siste-
mul de alimentare a Clujului cu e-
nergie electrică.
Pentru a consolida și lărgi cunoștin-
țele de chimie ale elevilor, pentru a-i
lămuri asupra aplicațiilor tot mai
largi ale chimiei în industrie, am
vizitat cu ei întreprinderea de pro-
duse sodice din. Turda. ‘De asemenea,
am organizat o vizită la fabrica da
sticlă din Somgșeni.
Sîntem hotărîți ca în noul an șco-
lar să extindem și mai mult vizitele
elevilor în producția, deoarece soco-
tim că ele au un rol însemnat în sis-
temul de măsuri care asigură reali-
zarea învățămîntului politehnic.
acestei vizite de
sistematizat de <
tru, al cadrelor
! lungă durată a fost
elevi cu ajutorul nos-
didactice, in referate,
MAR1A ALDEA
profesoară la școala medie nr. 9
din Cluj.
în condițiile predării la
Predarea simultană la două sau
mai multe clase este o mun-
că grea și complexă. Rezul-
tatele ei depind mai ales de
priceperea învățătorului de a îm-
bina în mod just munca directă
cu cea independentă, de a folosi
rațional și cu maximum de randa-
ment timpul destinat activității in-
dependente a elevilor.
Predînd la două clase, m-am stră-
duit să întocmesc în așa fel orarul
îneît să asigur condițiile necesare
unei bune desfășurări a muncii in-
dependente. Totodată
am avut
grijă
dentă
tema
elevii
să calculez munca indepen-
a elevilor în timp, pentru ca
dată să poată fi efectuată de
unei clase în vreme ce eu lu-
crez cu elevii alteia.
Pregătind temele pentru munca
independentă, am avut în
vedere
ca acestea să nu fie prea grele
pentru elevii mai slabi și nici prea
ușoare pentru elevii mai buni. De
asemenea, am căutat ca aceste
teme să fie cît mai variate, așa in-
cit ele să trezească interesul e-
levilor. Așa, de pildă, la aritmeti-
că am combinat întotdeauna exer-
cițiile cu problemele, iar la clasa
I-a, cu diferite jocuri : exerciții în
cerc, loto aritmetic etc.
La lecțiile de citire — unde cea
mai răspîndită formă de muncă in-
dependentă la clasele mici o con-
stituie copierile — pentru ca aces-
tea sa nu devină o activitate for-
mală, mecanică și plictisitoare am
căutat să le variez, cerînd elevi-
lor fie să copieze din text frag-
mentul care le-a plăcut cel mai
mult și să arate de ce le-a plă-
cut, fie să înlocuiască anumite
cuvinte dintr-un text ele.
Am căutat întotdeauna ca munca
independentă să fie legată de tema
lecției studiate în ziua respectivă.
Așa, de exemplu, predînd la clasa
I-a lecția de gramatică „Numele
ființelor șl lucrurilor" am cerut
elevilor să scrie numele ființelor
care trăiesc pe lingă casa omului
și numele lucrurilor din clasă. La
aritmetică, la aceeași clasă, pre-
dînd lecția „înmulțirea numărului
3“ am dat, în cadrul muncii inde-
pendente, exerciții și probleme în
care trebuia înmulțit numărul 3 .
La clasa a III-a începeam de o-
bicei lecția printr-o activitate in-
dependentă de 20—25 minute. A-
ceasta consta, în general, fie din-
tr-o verificare a lecțiilor pregătite
acasă, adică într-o temă scrisă le-
gată de lecțiile de științele natu-
rii, de geografie sau de istorie stu-
diate anterior, fie dintr-o temă
menită a-i pregăti pe elevi în ve-
derea lecției ce trebuia predată.
De exemplu, după studierea lec-
ției de gramatică „Genul adjecti-
velor" munca independentă a con-
stat în copierea din cartea de gra-
matică a unui text și sublinierea
adjectivelor din text, cu
genului. Predind la clasa
lecția de științele naturii
lele domestice" am cerut
indicația
a III-a
„Anima-
elevilor
să descrie, în cadrul muncii in-
dividuale, animalele domestice pe
care le-au văzut cu prilejul vizi-
tei la gospodăria anexă a
de zahăr din cartierul în
află școala.
O importanță deosebită
fabricii
care se
am a-
cordat și organizării muncii inde-
pendente, arătînd practic elevilor
modul cum trebuie să lucreze, a-
nalizînd împreună cu ei 1—2 ca-
zuri din tema respectivă. De e-
xemplu, dacă la aritmetică munca
independentă consta dintr-o pro-
blemă și exerciții, după ce ele-
vii citeau problema, îi ajutam, prin
2—3 întrebări, să înțeleagă calea
rezolvării problemei și rezolvam
oral cu ei cîteva exerciții. La cla-
sa a III-a, la lecția
„Rolul adjectivului
de
în
gramatică
propoziție",
am dat ca temă pentru munca in-
dependentă un exercițiu din
tea de gramatică, care cerea
vilor să potrivească o serie
adjective — roșu, rotund, bun
— pe lîngă nume de ființe și
cruri corespunzătoare. Pentru
car-
ele-
de
etc.
lu-
Că
multe procedee : verificarea
lectiv, în mod individual,
mod parțial prin sondaje.
Procedînd in felul acesta,
ușit să dezvolt atenția i
în
sau
co-
în
am
re-
elevilor
exercițiul mi s-a părut simplu pen-
tru nivelul clasei, l-am complicat,
cerînd elevilor să alcătuiască cîte
o propoziție cu fiecare
dat. Bineînțeles, le-am
la început, un exemplu
de propoziție.
De fiecare dată, după
adjectiv
dat eu,
de astfel
indicarea
temei pentru munca independentă
și după explicarea acesteia,
cîte unui elev să explice, la
dul lui, tema. Dacă elevii nu
înțeles ce au de făcut, explic
cer
rîn-
au
din
nou. Cînd socotesc că toți elevii
au înțeles ce au de lucrat, le cer
să-și rezolve tema fără nici o în-
tîrziere. Pentru elevii care lucrează
mai repede pregătesc din
teme suplimentare. Aceste
le comunic în mai multe
Pentru elevii clasei a III-a,
timp
teme
feluri.
munca
suplimentară o scriu de obicei pe
bilete. Cînd elevul anunță, prin
ridicarea mîinii, că și-a
tema obligatorie, primește
îl citește, și începe să
terminat
biletul,
lucreze.
Pentru elevii din clasa I, pentru
că nu se pot descurca cu explica-
ții scrise, temele suplimentare le
indic fie odată cu tema obligatorie
(atunci cînd tema suplimentară ne-
cesita o explicație mai amplă), fie
atunci cînd observ că ei au ter-
minat tema obligatorie.
Acord o atenție deosebită con-
trolului muncii independente efec-
tuate în clasă, ca și celei efectuate
acasă. Folosesc în acest scop mai
mei, puterea lor de concentrare,
simțul lor de răspundere față de
îndeplinirea temelor, să le întă-
resc spiritul de disciplină, să ri-
dic, în general, nivelul calității
cunoștințelor lor. Nu înseamnă insă
că am rezolvat toate problemele
pe care le pune efectuarea muncii
independente. Așa, de pildă, pre-
zentarea materialului didactic, fio
într-o clasă, fie într-alta, este de o-
bicei un prilej pentru întreruperea
muncii la clasa ce lucrează în
mod independent, îndeosebi pen-
tru elevii clasei I, a căror putere
de concentrare se formează mai
greu, și cere multă răbdare din
partea învățătorului. De asemenea,
mai întîmpin greutăți și cu elevii
care nu și-au format încă deprinderea
de a se apuca imediat de lucru,
cu aceia care au o atenție împrăș-
tiată și mobilă. Cu toate că numă-
rul acestor elevi este mic, ci îmi
dau totuși de lucru prin faptul
că trebuie să-i urmăresc înconti-
nuu și să-i îndemn la muncă.
In timpul celor trei ani în care
am predat simultan la două clasa
m-am străduit să folosesc astfel de
metode incit rezultatele muncii
mele să se apropie cît mai mult
din punct de vedere calitativ do
acelea ale învățătorilor care
dau la o singură clasă.
In anul școlar viitor mă voi
dui să găsesc soluții și pentru
pre-i
străi
pro.
blemele pe care nu le-am rezoN
vat
încă.
ALEXANDRINA MTNDRECI
învățătoare la școala de aplicație dl
pe lingă școala pedagogică din Arad
N1NT1MPINAREA NOUWI.AN ȘCOLAR
Noi cadre de pedagogi
își vor începe activitatea
nou
Peste cîteva săptămîni. un
contingent de tineri pedagogi
va păși tn școli, tnceptndu-șl
munca de instruire și educare a
care a tineretului pe care
șoară școlile noastre.
o
desfă-
coplllor.
Anul acesta, repartizările absolven-
ților școlilor pedagogice de educatoare
și de învățători, precum șl ale absol-
venților instituțiilor de învățămînt su-
perior care pregătesc cadre didactice
au fost efectuate de către comisiile
organizate la fiecare școală pedago-
gică sau institut de învățămint supe-
rior. In repartizare s-a indicat regiu-
nea în care vor funcționa tinerii ab-
solvenți, urmlnd ca la sediul secțiilor
de învățămînt regionale să li se in-
dice locul concret de muncă. Acest
sistem, pe lîngă că prezintă avantajul
descentralizării muncii de repartizare,
a dus la realizarea unor economii
materiale și de timp și a asigurat
totodată și o repartizare omogenă a
absolvenților, un număr echitabil de
forțe necesare pe regiuni.
Vor intra în curînd în învățămînt
un număr de circa 260 de educatoare,
circa 1300 de învățători și circa 3500
de tineri profesori de toate speciali,
tățile. Noile cadre de pedagogi își vor
începe munca în condiții bune. Parti-
dul și guvernul, întregul popor munci-
tor acordă celor ce muncesc în școli o
înaltă prețuire, le creează mijloacele de
a-și ridica neîncetat nivelul de trai ma-
terial și cultural, de a-și perfecționa
continuu pregătirea profesională. O
grijă deosebită se acordă cadrelor ti-
nere, pentru care hotărîrile partidului
și guvernului cu privire la învățămînt
cuprind o serie de prevederi de mare
însemnătate, începînd cu indemniza-
ția de Instalare, asigurarea cazarli, a
mesei, a procurării combustibilului
pentru lunile de iarnă, acordarea de
Ioturi agricole etc. și sfîrșind cu îm-
bunătățirea salarizării, sprijinirea Ră-
nească pentru construirea de locuințe,
crearea condițiilor pentru desăvîrșlrea
calificării șl pentru neîncetata perfec-
ționare a măiestriei pedagogice.
Intrînd în școli cu forțe proaspete,
Dar tinerii noștri pedagogi
vor limita activitatea numai
nu-țl
între
zidurile școlii. Ei știu că le revine da-
toria patriotică de a împleti cît mai
strîns munca didactică in școală cu
variatele și multiplele activități cul-
turale și sociale care constituie o con-
tribuție dc scamă a cadrelor didactice
în lupta pentru continua ridicare cul-
turală a satelor, pentru transforma-
rea socialistă a agriculturii.
Pentru ca tinerii pedagogi să poată
desfășura, chiar din primele lor zile
în școală, o activitate cit mai rod-
nică, secțiile de învățămînt și cultură
trebuie să manifeste față de ei cca
mai atentă grijă, in primul rînd tre-
buie să se asigure respectarea rigu-
roasă a prevederilor cuprinse în ho-
tărîrile partidului și guvernului cu
privire Ia tinerii învățători șl profe-
sori — plata la timp a indemnizației
de instalare, cazarea, cantina etc. De
asemenea, secțiile de învățămint și
cultură au obligația să respecte ins-
trucțiunile ministerului cu privire la
repartizarea absolvenților, să asigure
o justă șl principială încadrare a a-
cestora la locul de muncă, utilizînd la
maximum posibilitățile reale de în-
cadrare. Trebuie să se elimine prac-
tica nejustă din trecut a unor organe
de învățămînt care neglijau total sau
parțial această problemă, ca și siste-
mul încadrărilor ,,de preferință" sau
al încadrării absolvenților la alte
specialități decît la aceea pentru care
s-au pregătit. Numai în mod excep-
țional, acolo unde o cer împrejurările,
absolvenții vor putea fi încadrați la
profesorii cu reale posibilități de mun-
că științifică să poată lucra în ca-
drul filialelor diferitelor societăți
științifice. Acolo unde există posibi-
lități, tinerii absolvenți ai instituțiilor
de învățămînt superior trebuie spriji-
m
se Înscrie la formele aspiran-
turli Fără scoaterea din producție.
O mare preocupare trebuie arătată,
odată cu grija pentru respectarea ho-
tărîrilor partidului și guvernului cu
privire la tinerii învățători șl profe-
sori, respectării cu strictețe a mă-
surilor pentru Înlăturarea supraîncăr-
cării lor cu sarcini străine de misiu-
nea de pedagogi și purtători ai cul-
turii Ia sate. Secțiile de învățămînt
și cultură vor trebui sa vegheze de
asemenea, cu mai multă atenție ca în
trecut, la respectarea duratei vacanței
școlare și a concediului
dactice.
In munca lor, tinerii
trebui să simtă efectiv
cadrelor
pedagogi
sprijinul
di-
vor
or-
specialități înrudite, cu grija
a nu se prejudicia interesele
calitatea muncii pedagogice.
Pentru ca tinerii pedagogi
însă de
școlii și
reparti-
zați tn mediul rural sau în școli cu
condiții mal grele de muncă să-și
poată desfășura cît mai bine activi-
tatea, secțiile de învățămînt și cultu-
ra vor trebui să le creeze înlesniri și
cu pregătirea temeinică pe
dobindit-o în anii de studii,
du-se de toate condițiile pe
pune la îndemîna lor statul
crat-popular, tinerii pedagogi
care au
bucurîn-
care le
demo-
sînt ho-
să găsească forme variate de
lare a acestora — premii,
pense etc.
O mare atenție trebuie să
stimu-
recom-
acorde
tărîți să răspundă cu cinste sarcinilor
care le stau în față. Ei sînt chemați
să aducă o contribuție de seamă la
instruirea și educarea copiilor. Pen-
tru acesta ei vor trebui să se inte-
greze cu totul în regimul de muncă
al școlii, să desfășoare permanent o
activitate creatoare, să caute să stu-
dieze și mai departe, să învețe din
experiența cadrelor fruntașe, să folo-
sească din plin toate posibilitățile
pe care le pun la dispoziția lor comi-
siile pe specialități, cercurile pedago-
gice, consfătuirile raionale etc. Ei yor
trebui să studieze temeinic manualele
școlare, programele și metodicile, să
lupte necontenit pentru ridicarea ca-
litativă a muncii lor, să arate exi-
gență și corectitudine față de elevi.
Numai astfel tinerii noștri pedagogi
vor putea dovedi atașamentul lor față
de partid
muncitor,
tn marea
țl guvern, față de poporul
se vor
muncă
putea integra activ
de instruire și edu-
secțiile de învățămînt și cultură pro-
blemei promovării cadrelor tinere. Se
știe că împletirea experienței cadrelor
vtrstnice cu elanul și pregătirea celor
tinere duce întotdeauna la cele mai
frumoase rezultate în muncă. Tocmai
de aceea grija permanentă pentru
creșterea cadrelor tinere, pentru pro-
movarea cu curaj a acestora consti-
tuie o condiție dc bază a dezvoltării
învățămîntului. Promovarea cadrelor
tinere duce la împrospătarea unită-
ților de învățămînt, creează un ritm
nou de muncă în școli. Sînt vrednice
de amintit și desele cazuri cînd ca-
drele tinere puse în fruntea organelor
de învățămînt au reușit să dea o nouă
perspectivă munci' de îndrumare și
control, de organizare a activității
didactice. Promovarea cadrelor tinere
nu trebuie făcută însă la întîmplare,
ci pe baza urmăririi permanente a re-
zultatelor obținute de acestea în mun-
că, pe baza unei temeinice sprijiniri
a lor.
Secțiile de învățămînt și cultură se
vor îngriji ca învățătorii să poată
ganelor de îndrumare și control. A-
ceste organe vor trebui să privească
mal principial lipsurile în muncă ale
tinerilor pedagogi, lipsuri inerente ori-
cărui început și să devină adevărați
sfătuitori ș| îndrumători ai acestora.
Trebuie lichidat cu desăvîrșire spiri-
tul de castă care mai dâinu'e în
unele școli și care este întreținut de
unele cadre mai vîrstnice și cu mai
multă experiență. Un astfel de spirit
este cu totul dăunător învățămlntu-
lui, care prin excelență este un sec-
tor principal de creștere și perfecțio-
nare a cadrelor.
Secțiile de învățămînt și cultură vor
trebui să sprijine cu mai multă hotă-
rîre inițiativele pozitive ale tinerilor
pedagogi, manifestînd însă și o atitu-
dine exigentă față de lipsurile repe-
tate ale unora dintre ei. Numai în fe-
lul acesta tinerii pedagogi vor putea
fi ajutați să se achite cu cinste de
sarcinile ce le revin.
Munca învățătorului, a profesorului,
este grea dar neasemuit de frumoasă,
plină de perspective. A da patriei ca-
dre de nădejde, bine pregătite, însu-
flețite de idei și sentimente nobile,
caracteristice omului societății socia-
liste, înseamnă a-i da cel mai prețios
capital. Tocmai de aceea în țara
noastră se acordă o înaltă prețuire
strădaniei învățătorilor și profesorilor.
„Ziua învățătorului", sărbătorită pen-
tru prima dată anul acesta, a consti-
tuit o însemnată dovadă a acestei
prețu'ri. Numărul mare de învățători
și profesori fruntași evidențiați cu
acest prilej, al celor distinși cu me-
dalii și titluri pentru activitatea lor a-
rată odată mai mult că în școlile noa-
stre lucrează oameni care își Iubesc
meseria, care își îndeplinesc cu avînt
patriotic sarcinile. |n rîndurile aces-
tora se va înregimenta în curînd noul
detașament de pedagogi ai patriei
noastre. Să-i ajutăm să muncească cît
mai bine, să se ridice Ia înălțimea
tradițiilor pozitive ale învățămîntului
din țara noastră.
Urăm tinerilor pedagogi spor Ia
muncă,
atît de
acum !
succese mari în activitatea
nobilă spre care se îndreapîă
urma cursurlle^fără frecvență ale
cultăților cu 'profil pedagogic,
ta-
lar
EUGEN CRISTOFOR
director al Direcției personalului
din Ministerul Invățămîntului
și Culturii
Au mai rămas doar cîteva zile
pină la consfătuirile raionale,
zile care ne cer o mai inten-
să activitate pentru buna pre-
gătire a acestui atît de important
schimb de experiență pedagogică.
Putem spune că in raionul nostru
pregătirile în vederea consfătuirii
sînt pe terminate. Mai sînt în curs
de rezolvare doar cîteva probleme
— definitivarea referatelor, punerea
la punct a expoziției, unele amă-
nunte privind cazarea cadrelor
dactice. In momentul de față
stîSAuim să ducem cu succes
capăt aceste sarcini.
di-
ne
la
torul masei de învățători și profe-
sori, căile de îmbunătățire a muncii
în viitor. De pildă, vom populariza
la consfătuire rezultatele obținute
la școala medie „Nicolae Bălcescu"
și la gimnaziul mixt din Călă-
rași în ceea ce privește educarea
în comun a băieților și fetelor, re-
zultate care se datoresc bunei des-
fășurări a orelor educative, perma-
nentei supravegheri a elevilor în
timpul recreațiilor și mai ales or-
ganizării pricepute a unor acțiuni
practice (munca în atelier, pe lotul
nute
tice,
te la
xistă
de unele școli și cadre didac-
lucrările consfătuirii vor scoa-
iveală și lipsurile care mai e-
în munca
vă. De exemplu,
este cazul școlii
Călărași, chimia
instructiv-educa ti -
la unele școli, cum
de 7 ani nr. 4 din
și fizica se predau
La școala medie nr. 1 din Tg. Mureș s-au înființat ateliere pentru practica elevilor. In fotografie: o oră
în atelierul de timplane cu elevii clasei a
W șți


Activitate
W t tfWă
I 1
p
7n raionul Tir gu-Jiu	sku obțU
nul numeroase realizări în ac4
țiunea de pregătire a noului
an școlar.
Astfel, în comuna Birsești, mobilii
rul celor două școli a fost repara^
iar localul complet amenajat pentrț
primirea elevilor. De asemenea,
cele patru școli din comuna Peștișa^
lucrările de reparații au fost termi
nate in întregime. In comuna Ceauru,
sfatul popular comunal a alocat sumț
de 70.000 lei. pentru reînnoirea mohi*
lierului școlar.
Lucrările de reparație și curățire *
localurilor de școală sînt pe terminat*
și în raionul Sărmaș, regiunea Cluf.
Spațiul necesar școlarizării se va mări
cu încă 10 săli de clasă. Avîndu-se ÎB
vedere că un însemnat număr do eletț
locuiesc la mare distanță de școală, tB
comunele Cămăraș, Calina, Frata, Rii
Mociu și altele pe lingă școlile da
7 ani vor funcționa internate.
Pretutindeni se iau măsuri pentrty
asigurarea întregii cantități de corfa
bustihil necesar școlilor. Ih raiondl
Tudor Vladimirescu din Capitală, de
pildă, au fost distribuite pînă ocu™
școlilor 1050 tone de
tone de cărbune.
O adevărată grijă
lemne și 2i
gospodărească
de
La consfătuire vom discuta pe larg
o serie de probleme a căror solu-
ționare va contribui mult la îmbu-
nătățirea muncii instructiv-educa-
tive în noul an școlar. Există con-
diții ca aceste probleme să fie
discutate în adîncime, pe baza u-
nor date concrete cu privire la si-
tuația școlilor. In adevăr, pentru
cunoașterea cît mai precisă a acti-
vității școlilor din cuprinsul raio-
nului, secția de învățămînt și cul-
tură a instruit un colectiv de cadre
didactice care, împreună cu inspec-
torii, au vizitat majoritatea școli-
lor, culegînd date care ne-au fost
de mare folos pentru întocmirea
referatelor.
Redactarea referatelor s-a făcut
și pe baza materialelor informative
primite de la școli. In general,
aceste materiale sînt bogate în date
și analizează în adîncime proble-
mele expuse. Am primit însă de la
școli și unele materiale care se
ocupă mai mult de latura admini-
strativ-gospodărească a școlilor,
care nu vorbesc concret despre ex-
periența pozitivă dobîndită în
cursul anului încheiat, care oco-
lesc lipsurile din activitatea școlii.
In cea mai mare măsură refera-
tele se bizuie pe materialul cules
de colectivul secției cu prilejul
vizitelor făcute în școli în timpul
anului. In decursul acestor vizite,
noi am organizat, pe lîngă contro-
lul frontal, control pe teme speciale.
De pildă : cum se realizează sar-
cinile învățămîntului politehnic în
cadrul predării fizicii și chimiei,
cum se folosesc laboratoarele, cum
se evită supraîncărcarea elevilor,
cum se desfășoară activitatea orga-
nizațiilor de pionieri etc.
Aceasta ne permite să populari-
zăm unele metode înaintate de
muncă, să arătăm concret unele
lipsuri și să putem stabili, cu aju-
școlar, activitatea
care au participat
și fetele.
Vom vorbi de
obștească etc.) la
cot la cot băieții
asemenea despre
activitatea profesorului Simion Ma-
rinescu de la școala de 7 ani din
comuna Ciocănești, care a confec-
ționat cu elevii, în atelier, unele
aparate necesare predării lecțiilor
de fizică — alambic, pompe aspi-
ratoare-respingătoare, pîrghii etc.,
despre activitatea profesorului
Teodor Andronic de la școala me-
die ,,N. Bălcescu" din Călărași, care
a instalat cu elevii în școală o
ție de amplificare. Merită să
popularizate și rezultatele bune
ținute de învățătorul Nicolae
pescu de la școala elementară
satul Alexandru Odobescu. Cu
loace proprii, acesta a reușit
sta-
fie
ob-
Po-
din
mij-
să
încă abstract, neglijîndu-se însem-
nătatea folosirii materialului didac-
tic, a experiențelor de laborator, a
muncii în atelier, a vizitelor în în-
treprinderi etc. Alte școli au negli-
jat efectuarea lucrărilor de între-
ținere a culturilor de pe loturile
experimentale, ceea ce a făcut ca
acestea să devină paragină, cum
este, de pildă, cazul loturilor de pe
lîngă școlile de 7 ani din satele
Andolina și Bogata. Mai există, de
asemenea, școli în care munca edu-
cativă se desfășoară la un nivel
nesatisfăcător, în care nu se acordă
atenția cuvenită închegării colec-
tivelor de elevi etc.
Secția raională de învățămînt și
cultură se îngrijește să asigu-
re o participare activă a cadrelor
didactice la lucrările consfătuirii.
In consfătuirile precedente, la dis-
Măsuri
p o 1 i t
Introducerea elementelor
lite.hnizare în școlile din raio-
nul nostru a fost primită cu un
deosebit interes ntît de cadre-
le didactice și de elevi, cît și de pă-
rinți. Pentru secția, de învățămînt po-
litehnizarea a constituit și constituie
una dintre preocupările cele mai în-
semnate. Acum, în preajma deschide-
rii noului an școlar, grija noastră se
îndreaptă spre consolidarea rezulta-
telor pozitive pe care lc-am dobîndit
în anul trecut în această privință .și
spre dezvoltarea cît mai largă a cle-
mentelor de politehnizare.
In anul care a trecut, cadrele di-
dactice de specialitate din raionul no-
stru an căutat să se pregătească pen-
tru îndeplinirea sarcinilor învățămîn-
tului politehnic studiind un bogat ma-
terial informativ în legătură cu aceste
sarcini, analizînd căile pentru înfăp-
tuirea lor în cadrul consfătuirilor ra-
ionale, al cercurilor pedagogice etc.
S-a acordat o mare atenție organizării
lucrărilor de laborator, activității
practice pe lotul școlar, organizării
vizitelor în producție. Aceste ac-
țiuni n-au putut însă fi întreprinse în
toate școlile — și chiar acolo unde
s-au înfăptuit au avut o serie de nea-
junsuri.
Analizînd condițiile și posibilitățile
concrete ale școlilor în vederea în-
făptuirii sarcinilor învățămîntului po-
litehnic, analizînd realizările și lip-
surile în acest domeniu în anul școlar
trecut, secția de învățămînt a raionu-
lui nostru a întocmit, cu sprijinul di-
rectorilor de școli și sub îndrumarea
Ministerului Invățămîntului și Cultu-
rii, un plan concret de acțiune, care
să contribuie la dezvoltarea elemen-
telor de politehnizare. In acest scop
a fost constituită comisia de politeh-
nizare pe raion, din care fac parte
inspectori ai secției de învățămînt ra-
ionale, directori de școli și profesori
care au obținut rezultate bune în ac-
tivitatea lor.
Comisia are sarcina de a traduce
în viață planul elaborat și de a asi-
gura studiul sistematic al cadrelor di-
dactice cu privire la esența și sarci-
nile învățămîntului politehnic.
In înfăptuirea acestor acțiuni pri-
mim un sprijin deosebit de însemnat
din partea comitetului raional P.M.R.,
a comitetului executiv al sfatului
popular raional și a unor întreprin-
deri din raion, ca uzinele „Semană-
toarea“ „Clement Gottwald“, Fabrica
de țigarete București, F. C. „Gh.
Gheorghiu-Dej“ ș. a.
Datorită acestui sprijin am putut
amenaja de curînd un atelier cu sec-
ții de lăcătușerie, tîmplărie și o sec-
ție de confecționare și reparare a ma-
teri aiului didactic. Peste 1400 de e-
levi de la 12 școli din raion, care nu
au încă posibilitatea de a-și organiza
ateliere proprii, vor efectua în acest
atelier practica prevăzută în progra-
ma de învățămînt. Pentru ca activita-
tea atelierului să se desfășoare în con-
diții cît mai bune au fost încadrați
aici maiștri cu o serioasă pregătire
teoretică și practică.
Noi tindem ea atelierul să devină
un adevărat centru de îndrumare a
tuturor atelierelor și cercurilor tehni-
ce din școlile raionului. In acest scop
am prevăzut înființarea în cadrul lui
a unui cabinet tehnico-metodie, unde
cadrele didactice vor primi consulta-
ții și ajutor practic. Cabinetul tehni-
co-metodie va desfășura și o intensă
activitate de propagandă în rîndul
părinților, prin pregătirea unor refe-
rate privind politehnizarea, care vor
fi prezentate în cadrul lectoratelor
pentru părinți. De asemenea, cabine-
tul va amenaja o expoziție permanen-
tă care va oglindi rezultatele obținute
în domeniul politehnizării și va or-
ganiza schimburi de experiență cu
alte raioane.
Folosind ajutorul întreprinderilor
care patronează școlile din raionul
nostru ,vom da o extindere deosebită
cercurilor tehnice din școli, în spe-
cial la clasele VIII—X. Sub îndru-
marea comisiei raionale, majoritatea
școlilor au și luat legătura cu între-
prinderile din apropiere, asigurîn-
du-și concursul acestora.
S-au luat de asemene^ măsuri pen-
tru înființarea unei platforme astro-
nomice, pe care o vom instala pe te-
rasa școlii medii nr. 24. La școala de
7 ani nr. 157, care posedă unele apa-
rate de meteorologie, va lua ființă un
teren geografic.
In scopul desfășurării în condiții
mai hune a lucrărilor de laborator,
ne propunem să amenajăm trei labo-
ratoare model pentru specialitățile
fizică, chimie și științele naturale. A-
cestea vor fi folosite în anumite zile
de către membrii cercurilor pedago-
gice de specialitate pentru efectuarea
experiențelor pregătitoare necesare
predării în școlile eu laboratoare mai
puțin dotate.
In planul nostru de măsuri figu-
rează și înființarea unui muzeu de
științe naturale la școala medie nr. 2.
Acesta urmează să fie înzestrat cu a-
nimale împăiate, colecții de roci, etc.
Am enumerat numai cîteva din ma-
surile pe care le-am luat sau urmează
să le luăm în scopul dezvoltării
politehnizării în raion, al legării cu-
noștințelor teoretice de practică. Fără
îndoială că realizarea tuturor sarci-
nilor cuprinse în planul nostru de
muncă cere eforturi susținute atît din
partea noastră, a celor care lucrăm
la secție, cît și din patrea cadrelor
didactice. Nu vom precupeți aceste
eforturi, ne vom strădui să muncim
astfel îneît să asigurăm înarmarea e-
levilor cu cunoștințe și deprinderi te-
meinice, strîns legate de viață, dc
practică.
P BRENNER
șeful secției de învățămint
a raionului ..Gh, Gheorghiu-DeJ”
din București
pentru aprovizionarea cu combustibil
au dovedit-o directorii școlii medii
nr. 17 „Matei Basarab", ai școlilor de
7 ani nr. 70, 72 și 17 din aceț
raion.
Paralel cu grija pe care o arată
pentru pregătirea condițiilor mut*-
riale necesare. hunei desfășurări «
muncii în noul an școlar, secțiile de
învățămînt și cultură și cadrele dida*-
tice se preocupă și da măsurile m*-
nite să ridice la un nivel mai înalt
munca instructiv-educativă.
In raionul Cîmpina, de exemple
se desfășoară intens pregătirile m rț-
derea consfătuirilor raionale. Pedago-
gii din acest raion acordă o mare a-
tenție pregătirii lucrărilor din secții-
lată, de exemplu, cîteva din proble-
mele care vor fi puse în discuție in
cadrul secției de limba și literatuUfi
romînă : necesitatea accentuării, in
predare, a valorii artistice a textelor
literare studiate, necesitatea lărgirii
lecturii extrașcolare a elevilor, îmbu-
nătățirea procedeelor de muncă (fu
elevii rămași în urmă la învățături
îndrumarea activității individuale a
elevilor etc.
Datorită acestor pregătiri, mun*a
noului an. școlar va începe, fără
doială, în condiții bune, asigurind
zultate din ce în ce mai rodnice
instruirea și educarea elevilor.
in-

£i|||||HllfflllllWIKIIR)mi»^
| Ș c o 1 i 1 e sînt gata
|să-și primească elevii
cuțiile pe marginea referatelor
existat rețineri din partea unor
varăși. Noi ne vom strădui să
losim toate mijloacele pentru
au
to-
fo-
a
Angajamente
îndeplinite

amenajeze pe lîngă școală un lot
experimental în suprafață de peste
500 metri pătrați, însămînțat cu
tot felul de plante ce se cultivă
în regiunea noastră. Elevii au făcut
aici culturi comparative la porumb,
cartofi și alte plante, au fixat un
asolament pe o perioadă de 4 ani,
au organizat o pepinieră cu pomi
fructiferi și Ornamentali, unde în
prezent s-a deschis o școală de al-
toire. Pepiniera a furnizat și altor
școli puieți pentru crearea de li-
vezi și perdele de protecție.
O muncă rodnică a desfășurat pe
lotul școlar și profesorul Eracle
Niculescu de la școala de 7 ani
din comuna Cuza Vodă, care, fo-
losind ghivecele nutritive a obținut
legume timpurii și frumoase. Din
valorificarea produselor de pe lot,
școala realizează un venit aprecia-
bil. Rezultate asemănătoare au ob-
ținut și pedagogii Gheorghe Florea
și Aurel Șerbănescu, de la școala
medie „Nicolae Bălcescu" din Că-
lărași, ca și mulți alți învățători
și profesori din școlile raionului
nostru.
Pe lîngă rezultatele bune obți-
stimula cadrele didactice să ridice
deschis și cu curaj toate proble-
mele care le frămîntă. De asemenea
unii învățători și profesori au venit
la consfătuirile anterioare nepregă-
tiți. Pentru a evita această situație,
am indicat profesorilor și învățăto-
rilor, din timp, ce materiale să stu-
dieze în legătură cu temele ce se vor
dezbate în ședința plenară și în șe-
dințele pe secții, pentru ca ei să
vină pregătiți la consfătuire și să
poată contribui astfel la clarifica-
rea tuturor problemelor.
Expoziția consfătuirii va cuprinde
obiecte efectuate de elevii claselor
I—IV în cadrul orelor de lucru
manual, materiale confecționate de
elevii claselor V—X în cadrul ate-
lierelor și al cercurilor tehnice,
precum și exponate agricole culese
de pe loturile școlare.
Considerăm că lucrările consfă-
tuirii vor contribui la mai buna
desfășurare a muncii instructiv-e-
ducative în noul an școlar.
OCTAVIAN SICO1E
Inspector la secția de tnvătămtnt
șl cultură a raionului Călărași
In acest an școlar, elevii care vor
frecventa cursurile școlii medii
din comuna Biaia de Arieș vor
avea condiții mai bune de învă-
țătură decît în trecut. Vechiul local
de școală a fost lărgit cu noi încăperi,
în oare se vor amenaja săli de clasă,
biblioteca, laboratorul, muzeul.
Lucrările de lărgire a localului de
școală au fost făcute prin autoimpu-
nere.
Data cînd noile săli ale școlii tre-
buiau să fie terminate era ziua de 23
August. Datorită însă muncii volun-
tare entuziaste pe oare eu depus-o
țăranii muncitori, precum și a spriji-
nului primit din partea întreprinderi-
lor din comună, lucrările s-au termi-
nat în ziua de 4 august. S-au rea-
lizat economii de peste 60.000 lei.
★
Cadrele didactice de le școala de 7
ani din comune Broșteni, raionul Va-
tra Dornei, și-au propus oa în cinstea
zilei de 23 August să termine repa-
rarea mobilierului și curățirea localu-
lui de școală și a internatului. Anga-
jamentul a fost îndeplinit cu trei săp-
tămîni înainte de termen.
Pe lîngă ajutorul dat în această ac-
țiune de personalul administrativ al
școlii și de părinții elevilor, un spri-
jin deosebit a fost acordat și de gos-
podăria .colectivă zootehnică din co-
mună, care a confecționat pentru
școală 50 dj bănci.
ș
Pregătirea temeinică a des-
chiderii școlilor constituie
în etapa aceasta, pentru co-
lectivul secției de învățămînt
și cultură din regiunea noastră, pre-
ocuparea cea mai de seamă. Spriji-
niți de comitetul regional de par-
tid și de comitetul executiv al sfa-
tului popular regional, noi am sta-
bilit din timp un sistem de măsuri
menit să asigure condiții cît mai
bune de muncă pentru profesori
și elevi în noul an școlar.
Pentru cuprinderea în învăță-
mîntul preșcolar a copiilor între
4 și 7 ani s au înființat noi gră-
dinițe. Așa sînt, de pildă, grădi-
nița cu orar normal din satul Sita-
Zăbrătău, raionul Codlea, destina-
tă copiilor muncitorilor forestieri
din pădurile întorsurii Buzăului,
sau cele patru grădinițe noi din
Orașul Stalin, dintre care două
pentru copiii minorităților națio-
nale. A fost lărgită și rețeaua gră-
dinițelor sezoniere, pentru a se
veni în sprijinul țărancelor mun-
citoare.
Asigurarea cuprinderii în școli a
tuturor copiilor de vîrstă școlară
ne-a cerut înființarea unor noi
școli de patru ani. Odată cu în
ceperea anului școlar își vor des-
chide porțile 12 noi școli elemen-
tare, printre care se numără școa-
la din comuna Mușuroaie, cea din
lucrările la localul școlii de 7 ani
din Comana de Jos, se continuă
îhtr-un ritm sporit construcția
școlii din cartierul Vitrometan al
orașului Mediaș, precum și con-
strucția școlii din orașul Victoria.
Au fost date în folosință clădirile
noi ale caselor de copii din Boita
și Porcești. încă de pe acum au
fost terminate lucrările de amena-
jare, întreținere și reparați" la
peste 350 de unități școlare din
regiune. Școlile din Sibiu, din O-
rașul Stalin, numeroase școli din
raioanele Rupea și Sibiu sînt gața
Paralel cu acestea s-au creat și-
condiții pentru ca elevii să poată
frecventa cu regularitate școala.
S au înființat noi internate și can-
tine. Astfel, în noul an școlar va
lua ființă în Comana de flos un
internat care va găzdui elevii dior
satele Comana de Sus, Crihalma
și Tihuș. In unele locuri s-au a-
menajat săli în care elevii să-și
poată pregăti lecțiile sub îndru-
marea cadrelor didactice. Aeeste
măsuri ne vor îngădui, pe de o
parte, să îmbunătățim compoziția
socială a elevilor, iar pe de altă
parte să-i ajutăm la învățătură pe
în
care
sânte
anul precedent au fost școli
au înregistrat realizări intere-
în introducerea elementelor
Beclean, cele
ser, Cloașter
In același
mare atenție
țămîntului de
din Boarta, Calva-
etc.
timp, acordăm o
și dezvoltării învă-
7 ani și mediu. La
elevii care
parte din
părintească.
In anul
funcționare
nate a fost
rămîn cea mai mare
zi fără
școlar
a unor
supraveghere
trecut, buna
școli și inter-
sttnjenită de lipsa mo-
Cisnădie a luat ființă o școală
medie cu limba de predare ger-
mană, iar în Orașul Stalin o școa-
lă medie de educație fizică.
Mulți copii vor învăța în acest
an în clădiri noi, deoarece sfatul
popular regional a acordat o grijă
deosebită construcțiilor de școli
Zilele acestea se termină lucrările
la clădirea școlii medii din ora
șui Rupea, S-au terminat de curînd
biberului corespunzător. Pentru în.
lăturarea acestui neajuns, inven-
tarul acestor școli și internate a
fost completat cu peste 1700 de
bănci noi, paturi, lenjerie etc.
Cu sprijinul sfaturilor populare
raionale majoritatea școlilor din re-
giune sînt aprovizionate cu combus-
tibilul necesar pentru iarnă. Grijă
deosebită acordă directorii școlilor
cu internate recoltării și depozită-
rii zarzavaturilor recoltate pe Iotu-
rile școlare.
de politehnizare a învățămîntului.
Acum, noi acordăm o mare aten-
ție extinderii acestora prin dez-
voltarea și îmbunătățirea ateliere-
lor existente, prin crearea altora
noi, prin amenajarea și înzestrarea
laboratoarelor. In întreaga regiu-
ne vffr“Itfă fflhță“T2 'ÎHÎ" atlfltefe ”
(în Avrig, Sighișoara, Orașul Sta-
lin, orașul Victoria etc.). Intărin-
du-se colaborarea cu întrepiiadon,
rile economice, cele 27 de atelieri
V existente "'aC^bst înzestrate cu b
* sculele nețslr^
Prin grija profesorilor de științe
naturale, loturile școlare experi-
mentale sînt bine întreținute. Pe
loțul experimental le pe lîngă
șenaia de ț anWcu limba le'pre- ,
dara germrfiă dki oralul Jtdțea, .
de pildă, elevii desfășoară nume-
roase lucrări interesante. Odată cu
începerea noului an școlar vor lua^
ființă noi loturi experimentale.
Sub conducerea cadrelor didac-
tice elevii au pregătit și recondi-
ționat, cu mijloace locale, un bo-
gat material didactic. Au fost puse
la punct colecțiile de științe na-
turale, au fost sortate planșele,
s-au confecționat stative pentru
materialul de laborator. Secțiile
raionale de învățămînt și cultură
au primit de la Ministerul Invă-
țămîntului și Culturii numeroase
materiale didactice (mulaje, apa-
ratura pentru fizica și chimie, scu-
le etc.), produse de întreprinderea
I.M.D., pe care le au și repartizat
școlilor.
In felul acesta vom asigura ele
vilor și cadrelor didactice condiții j
bune de muncă în noul an școlar, j
GHEORGHE CHIVULESCU
Inspector la secția de tnvățănitni
și cultură a regiunii Stalin
i=
k
I
I
k
r
I
i
PE PARCELA
EXPERIMENTALĂ

File dintr-un carnet
de reporter
In anul școlar 1956—57, Insti-
tutul interregional clin Bucu-
rești pentru perfecționarea ca-
drelor didactice a organizat, cu
Sprijinul directorului Grădinii bota-
nice, prof. univ. Ion Tarnavschi, o
parcelă experimentală.
Activitatea practică organizată pe
această parcelă a dat profesorilor de
biologie posibilitatea ca, în cadrul
cursului de perfecționare, să cunoască
concret cum trebuie să organizeze
și să desfășoare activitatea prac-
tică cu elevii pe parcela experimen-
tală.
Terenul rezervat pentru această
parcelă experimentală în cuprinsul
Grădinii botanice are o suprafa-
ță de cca. 2200 m.p. și a fost împăr-
țit în următoarele sectoare : un aso-
lament agricol cu 8 sole; un asola-
ment legumicol cu 4 sole ; un sec-
tor al plantelor ornamentale, în mij-
locul căruia urmează să se constru-
iască un bazin de apă pentru studie-
rea florei și faunei lacustre; un sec-
tor pomicol și un sector al grupe-
lor mai importante de plante, pe fa-
milii.
Două dintre solele asolamcntului
agricol sînt cultivate cu ierburi
perene în amestec eu lucerna și tri-
foi. O solă cuprinde cereale de
toamnă. Pe această solă urmărim o
experiență care sperăm să se încheie
cu bune rezultate. încă din primă-
vara anului 1954 am semănat, pe par-
cela școlară a școlii medii nr. 7 „I. L.
Caragiale“, grîu de primăvară cu spic
ramificat. Boabele obținute au fost,
în majoritatea lor. șiștave. Cele mai
bune au fost semănate nu cum cerea
ereditatea lor, adică primăvara
următoare, ci toamna. Au rezultat
boabe mai bune, mai pline. Semă-
nate din nou toamna, acestea au dat
plante viguroase, cu spice mari și
boabe sănătoase. Din aceste boabe
s-a obținut grîul ramificat pe care
l-am secerat acum și care a dat o
producție superioară.
Tot pe sola cerealelor de toamnă
am cultivat, pe loturi comparative,
grîu de toamnă A 15, în rînduri dese
și în rînduri rare. Cel cultivat în rîn-
duri dese ne-a dat o producție de
4050 kg. la hectar, iar cel cultivat în
rînduri rare o producție de 2.700
kg. la hectar.
Pe o altă solă cultivăm porumb
hibrid american, în cuiburi așezate în
patrat și în rînduri. Pe sola cereale-
lor de primăvară s-a cultivat grîu cu
spic ramificat — Triticum turgidum,
soi de primăvară — pentru a se com-
para producția lui cu cea a griului
ramificat semănat toamna. Pc această
solă avem de asemenea grîu de
toamnă A 15, iarovizat, care a fost
semănat primăvara și a înspicat nor-
mal, ca și cel semănat toamna, grîu
de primăvară Arnăut de Nemerci și
orz umblător.
Multe dintre lucrările practice de
pregătire au fost efectuate de profe-
sori de la școlile din București care
au urmat cursurile de perfecționare
în etapa de iarnă din acest an. Ei au
făcut lucrări de parcelare, au prega
tit terenul rezervat pentru răsadnițe,
în vederea cultivării de plante medi-
cinale, oleaginoase și melifere, au
efectuat lucrări de însămînțare și de
plivit.
Cadrele care au participat la etapa
cu frecvență a cursului de perfecțio-
nare au avut prilejul să cunoască re-
zultatele obținute la diferite culturi,
să facă lucrări de întreținere a cul-
turilor de bumbac, aplicînd metoda
ciupitului și a cîrnitului, să a-
dune recolta bulboaselor și să
semene spanac și salată pe lo-
cul rămas, să pregătească terenul
și să facă lucrări de dezmiriștire.
In timpul lor liber, cursanții
au îngrijit straturile cu flori, au
revizuit lucrările de aliniere a alei-
lor și au stropit plantațiile cu var-
ză, care a fost răsădită pe sola cu
leguminoase pentru boabe, după cu-
legerea recoltei. In cadrul lucrărilor
practice prevăzute în program, în
afara celor amintite mai sus, s-a în-
sămînțat iarbă de Sudan care dă
o vegetație bogată în părțile secetoa-
se ale țării. Cursanții au făcut de ase-
menea experiențe demonstrative de
consanguinizare în vederea obținerii
de linii, care apoi se vor folosi pen-
tru obținerea de hibrizi. Experiențele
s-au făcut pe un porumb american cu
maturizare precoce care a fost se-
mănat la începutul lunii iunie tocmai
pentru a obține inflorescențele nece-
sare experiențelor menționate la timp
potrivit. Cu prilejul acestor lucrări
s-a realizat un bogat schimb de ex-
periența — profesorii fiind puși să
compare mereu cele văzute aici cu
ceea ce au realizat la locul lor de
muncă, să discute valoarea lucrări-
lor practice cu caracter agrotehnic
aplicate pe parcela școlară, a diferite-
lor procedee de cercetări biologice
în legătură cu procesul de creștere
și de dezvoltare a plantelor.
Ajutați în felul acesta, profesorii
care au urmat cursurile de perfecțio-
nare își vor putea îndeplini cu
mai mult succes sarcinile ce le
revin cu privire la realizarea învăță-
mîntului politehnic în cadrul pre-
dării biologiei.
MIHAIL IACOB
lector al I.P.C.D. București
I
t ț c
»î»eH
F H 0 A
I? HS’AIOAK
FA RE f’t A 5CG lĂR’A ^P'&RVtfEWATÂ
3 - C m U »1 toamna
4-P0RLU1B
4- CEREALE MlMH >< MiniDo-jOU
ra'POAUMI «WiO'AM’IVC'AH'
14/ri da« e a'so arc iui
iS.’OOVLE AC

■
4 t ARTOfl Si SFUIA
7- iecuminoaii r joabb
1 bumbac
9- VARZA V CMÎMVETI
10 BULBOASE.;. RĂDĂCINI
H- CAATOfI |i RAD1
I 7 PL A n T [ DIC in A LB
i B-GR U otCiijTE M ATICI
<9 BAZIN
2 0 ■ jCOAl J jMLTOÎ
22 r14CAZ*uriXLT£
â l Uf
a u trecut aproape două
Zl luni de cînd in școlile
** patriei noastre s-a așter-
nut liniștea vacanțelor. Elevii
și profesorii si-au întrerupt o-
bișnuita muncă școlară și di-
dactică pentru mult așteptata
și binevenita odihnă de vară.
Bucuria slujitorilor școlii a fost
cu atît mai mare cu cît anul
acesta, printr-o hotărire a Pre-
zidiului Marii Adunări Națio-
nale. timpul lor de odihnă a
fost considerabil mărit.
Prin grija sindicatului, 16000
de muncitori din învățămînt își
petrec concediul de odihnă sau
fac diferite tratamente balneare
în casele de odihnă ale CCS
sau în sanatoriile balneare ale
Ministerului Sănătății. Alte
cîteva mii de cadre didactice
își petrec o parte din vacanță
în casele de odihnă organizate
de comitetele sindicale raionale
și orășenești in cele mai pito-
rești localități. Vacanta este
însă mare și mulți pedagogi au
îmbinat odihna cu alte preocu-
pări.
M-au abătut treburile în a-
ceastă vară, in drumeții lungi.
Am revăzut Munții Apuseni, am
colindat Bicazul și Delta Dună-
rii, orașe din Ardeal, Moldova
și Oltenia. Am întllnit lucruri
cunoscute fie din cărți și ziare,
fie din alte mai dinainte călăto-
rii. Am întîlnit și multe altele
noi și minunate — rezultate ale
însuflețirii creatoare a poporu-
lui nostru.
Nu intenționez însă să vor-
besc acum despre niciunde,
deși toate ar merita din plin
să se vorbească despre ele. Mă
voi opri însă, de data aceasta,
asupra unui fapt mărunt în a-
parență, dar plin, tn realitate,
de semnificație.
In minele din Munții Apu-
seni am văzut un soi de mineri
care, în loc de perforatoare,
erau înarmați cu creioane Și
carnete.
— Sînt învățătorii veniți să
ne cunoască — mi-a . lămurit
nedumerirea unul din însoțito-
rii mei. In
primim alte
fiecare săptămină
grupuri.
Am intilnit in Delta Dunării
cercetători pasionati, profesori
din jurul Sibiului, veniti să-i
studieze flora și fauna. înar-
mați cu blocuri de. notițe,. cu
planșe de desen, ei își verifică
observațiile anterioare și adună
material didactic
in scoală.
In fabricile din
celelalte orașe ale
lea Prahovei si în
atît de util
Capitală și
tării, pe va-
defileul 01-
tului am regăsit sute și sute
de profesori porniti să cunoa-
scă mai bine bogățiile patriei,
să-i guste mai mult frumuseți-
le, să-i înțeleagă mai deplin
uriașul avint spre progres.
Nu pentru a-și omori timpul
de vacantă au pornit în dru-
metie pedagogii. Unul dintre
ei, profesor în raionul Oaș.
îmi mărturisea, răsfoindu-și
carnetul de notițe, că a adunat
material documentar în Capi-
tală la întreprinderea „23 Au-
gust" . la Combinatul Poligrafic
„Casa Scînteii". la muzee Ș‘
expoziții, pentru
lecțiile pe care
noul an școlar,
acest profesor au
pedagogii care
a-și îmbogăți
le va ține în
Si la fel cu
procedat toți
colindă acum
în lunile de vacantă tara.
Mi-am amintit cum anul tre-
cut. cînd au fost inițiate pri-
mele excursii didactico-științi-
fice pentru cadrele didactice,
s-au găsit sceptici care să con-
sidere că nu se vor găsi ama-
tori de asemenea „distracții".
Aceiași sceptici îmi mărturi-
seau însă zilele trecute că acest
sistem de excursii, organizat
de comitetele sindicale raio-
nale ale muncitorilor din învă-
țămînt, a luat proporții nebănu-
ite.
Este și aceasta o mărturie o
interesului învăfătorimii pentru
îmbunătățirea învățămîntului
din patria noastră.
C. R.
ti - STUPI
J1
1


(Urmare din pag. 1)
înalță o clădire nouă, albă, cu e-
taj. Care dintre pescarii Murighio-
lului și-ar fi închipuit în trecut că
vor veni ani cînd, chiar în mica
lor comună, altădată uitată de cîr-
muire, va lua ființă o școală me-
die, cu o clădire frumoasă, cu 14
săli de clasă, laboratoare, instala-
ție modernă de apă, uzină proprie,
dormitoare spațioase ?
...Numărul din 25 decembrie 1935
al ziarului „Graiul Maramureșului"
publica articolul „Școala primară
în Maramureș". Iată, pe scurt,
mărturisea articolul : conform
censămîntului din iulie 1935, în
dețul Maramureș erau 45.000
copii de vîrstă școlară și 255 de
ce
re-
ju-
de
în-
I
|
|
|
vățători. 29.000 de copii nu erau
cuprinși în școală.
Acum, în zilele anului 1957, des-
pre școala maramureșeană se poate
spune pe scurt : analfabetismul li-
chidat, toți copiii de vîrstă școlară
au fost cuprinși în școală. Au cu ce
să se mîndrească maramureșenii...
...O comună oarecare : Vadul
Crișului, regiunea Oradea. Cîteva
date ilustrative. In trecut de abia
izbuteau să învețe la școala din
comună 80—90 de copii. Astăzi, la
școala elementară sînt 500 de copii.
In comună s-a construit o clădire
pentru școala medie de 10 ani, au
fost amenajate patru internate.
...Sînt mii și mii de orașe și co-
mune pe întinderile patriei noastre
și în fiecare dintre ele se înalță
școli noi sau școli în care nu le
mai recunoști pe cele de odinioară.
Lucrează aici învățători și profe-
sori care și-au însușit noi cunoștin-
țe și noi metode de muncă, care
își perfecționează an de an măies-
tria pedagogică, îmbinînd experien-
ța lor de mulți ani cu învățătura
neobosită, sau tineri absolvenți ai
școlilor pedagogice și ai instituțiilor
de învățămînt
înșiși de școala
laltă, strîngînd
mult legăturile
superior, făuriți ei
noastră
din ce
lor în
nouă. Lao-
în ce mai
cadrul co-
lectiveloî pedagogice, ei îi înar-
mează pe copii și tineri cu cunoș-
Probleme actuale
(Urmare din pag. 1)
tințe temeinice și
muncă practică,
oameni adevărați,
te cunoștințele și
patriei, poporului.
cu deprinderi da
îi învață să fie
să-și închine toa,
toată munca lot
Pentru minoritățile
naționale
Musledin Rumi, Axaid Menlio*
mer, lusug Nenzat, Aziz Zișan și
alți 21 de tineri au obținut anul
acesta diploma de învățător. Poats
că n-ar fi nimic interesant în a-
ceastă scurtă
pedagogice din
movează anual
învățători. Dar
sus e cu totul
informație. Școlila
țara noastră pro-
sute șî sute de noi
cu tinerii de mai
altceva, întrucît ei
sint absolvenții unei școli a cărei
existență nu poate fi concepută
decît într-un regim de democrație
populară. După cum se știe, popu-
lația tătară nu avea alfabetul ei
propriu. Or, puterea populară nu
numai că a creat un alfabet tătar,
dar a înființat și școli pentru copiii
acestei populații. Iar tinerii de care
aminteam sînt cea de a patra pro-
moție a școlii pedagogice mixte nr.
2 cu limba de predare tătară din
orașul Constanța, care asigură cu
cadre calificate de pedagogi șco-
lile cu limbile de predare tătară
din 18 localități ale regiunii : Moș-
neni, Albești, Cobadin, Babadag,
Izvorul Mare etc.
...Deși în Vinga, comună așezată
la jumătatea drumului dintre Arad
și Timișoara, sînt mulți muncitori
maghiari, în anii stăpînirii burghe-
zo-moșierești nu a existat aici
școală cu limba de predare ma-
ghiară. Azi comuna are o școală lu<
minoasă, încăpătoare, un laborator
în care se află tot felul de instru-
mente, un aparat de proiecție, nu-
meroase planșe și diagrame.
Pa
lîngă școală funcționează un cerc
sportiv, dotat cu echipament și o
bibliotecă al cărei fond de cărți se
îmbogățește necontenit.
„.In București, pe Calea Călărași,
în localul unei vechi școli, la care
cu mulți ani în urmă a fost învăță-
tor Hristo Botev, funcționează o
școală cu limba de predare bulgară
care poartă numele vestitului poet.
Din 1950, copiii Învață aici într-o
clădire nouă. In
amenajată, este
Școala cuprinde
un laborator de i
ce. Aici învață
Popești-Leordeni,
vechea clădire, re-
acum internatul.
9 săli de clasă și
științe fizico-chimi-
copiii bulgari din
Chiajna, Ștefă-
RÎNDURI
In luna iulie, tabăra internațio-
nală de la Vasile Roaită a găzduit
numeroși pionieri și elevi maghiari
și germani, care și-au petrecut va-
canța în țara noastră. Ei au cunos-
cut, cu acest -prilej, frumusețile și
bogățiile patriei noastre, viața co-
piilor și tinerilor de la noi.
In „cartea de aur“ a taberei, oas-
peții au scris multe rînduri ieșite
din inimă, consemnînd impresiile
culese pe meleagurile noastre.
HEINZ GENS, în numele delegației
tineretului german din Ministerul
Industriei Ușoare, care și-a petrecut
concediul la Vasile Roaită, scrie:
„In cele trei săptămtni petrecute
tn mănoasa dumneavoastră țară am
cunoscut șl am iubit țara și poporul
dumneavoastră. Au fost momente
pe care nu le vom putea uita... In
această localitate șl peste tot unde
am călătorit — la Ctmplna, Bucu-
rești etc. — am găsit adevărați prie-
teni și sîntem mihniți că ne despăr-
țim de dinșii".
Să întoarcem încă o filă din „car-
tea de aur“ a taberei. Scrlindu-și
impresiile, KOVACS MENYHERT,
în numele delegației elevilor școlilor
tehnice din Republica Populară Un-
gară și al Ministerului Muncii, ex-
primă mulțumirea recunoscătoare
pentru neuitatele zile petrecute aci,
Vasile Roaită, scrie KOVACS MENY-
HERT, nu este numai o localitate
balneo-climaterică, ci șl orășelul
minunat al prieteniei tovărășești a
oamenilor muncii. Ne întoarcem
acasă cu amintiri și experiențe pe
care le vom folosi In educarea tine-
retului nostru pentru a cimenta și
mai mult apropierea frățească intre
popoare".
Ajunși in patrie, oaspeții noștri
nu ne_au uitat; au scris cîteva
scrisori. Să le răsfoim împreună.
„Vă rugăm să transmiteți tineretu-
lui romtn frate ,și poporului munci-
tor salutul fierbinte al tineretului
și poporului muncitor maghiar" —
scrie delegația tineretului din șco-
lile tehnice maghiare. GUNTHER
RISTER, învățător emerit din R.D.G.,
scrie : „Membrii delegației de pio-
nieri din Republica Democrată Ger-
mană m-au însărcinat pe mine, în
calitate de conducător al delegației,
să mă adresez dumneavoastră cu
rugămintea de a exprima cele mai
sincere mulțumiri cordiale pentru
ospitalitatea ce ne-a fost acordată...
Călătoria în frumoasa dumneavoa-
stră patrie a constituit pentru noi
SCRISE
DIN INIMĂ
ducții ritmice, pentru ridicarea nive-
lului tehnic al lucrărilor, creșterea
productivității muncii șl reducerea
prețului de cost în vederea asigurării
succesului deplin al experimentării
sistemului de salarizare îmbunătățit.
Pentru cunoașterea și popularizarea
experienței înaintate în executarea lu-
crărilor de calitate, se va organiza o
expoziție cu cele mai bune lucrări e-
xecutate în întreprinderile poligrafice.
Și, în sfîrșit, aș dori să menționez
mobilizarea muncitorilor din între-
prinderile poligrafice pentru tipărirea
la timp șl în cele mai bune condiții
a manualelor școlare.
— Ne puteți da cîteva amănunte a-
supra preocupărilor sindicatului in le-
gătură cu pregătirea condițiilor pen-
tru deschiderea noului an școlar ?
ale S
tive pentru asigurarea condițiilor ma-
teriale necesare bunei desfășurări a
consfătuirilor. De asemenea, ele răs-
pund de organizarea programului cul-
tural (spectacole, reuniuni etc.).
— Formațiile artistice de amatori
ale muncitorilor din învățămînt se
găsesc angajate în primul concurs pe
țară organizat de C.C. al S.M.I.C. In
ce stadiu se găsește acest concurs?
ca reprezentant al F.LS.E. la Congre-
sul de la Montevideo al
din continentul american,
educatorilor
a stabilit
nești și din alte părți. Unii dintre
ei locuiesc la cămin, sînt bursieri.
Pe lîngă școală funcționează un
cabinet medical, o bibliotecă și o
cantină.
Cadre superioare
un eveniment deosebit. Niciodată nu
vom uita dragostea, grija și prie-
tenia adevărată care ni s-au arătat
în țara dumneavoastră. In clipa cînd
ne luam rămas bun pionierii noștri
aveau ochii plini de lacrimi, lacrimi
de emoție și de bucurie. Cu toții am
găsit prieteni buni în țara dumnea-
voastră. Prietenia va fi mereu trea-
ză în inimile copiilor, noștri.
Am putut observa în tot timpul ar-
doarea cu care pionierii romîni tși
iubesc patria".
Aceste rindurl exprimă adevărate
sentimente izvorîte din inimă pen-
tru cei dragi. Copiii din țara noas-
tră răspund oaspeților cu aceeași
căldură și așteaptă o revedere apro-
piată.
GH. FLEANCU
— Mai întîi aș vrea să subliniez
faptul că pregătirile pentru deschide-
rea noului an școlar au început ime-
diat după încheierea cursurilor. Sindi-
catul nostru și-a propus, în primul
rînd. să sprijine cadrele didactice și
organele de învățămînt pentru ca
noul an școlar să se deschidă sub
semnul ridicării calității lecțiilor la
un nivel cît mal înalt. In acest scop,
la încheierea anului școlar au avut
loc consfătuiri de producție menite să
dezbată și să popularizeze experiența
celor mal bune cadre didactice. Ase-
menea consfătuiri de producție cu
rezultate bune s-au ținut tn special
în regiunile Galați, Ploești, Cluj. în
orașul București etc.
O acțiune deosebită pentru organe-
— La primul concurs artistic orga-
nizat de C.C. al S.M.I.C. pentru for-
mațiile artistice de amatori ale mun-
citorilor din învățămînt s-au înscris
sute de echipe de artiști amatori, cu-
prinzînd mii de participanti. De re-
marcat că marea majoritate a aces-
tor formații și-au alcătuit just reper-
toriul, potrivit Indicațiilor regulamen-
tului de concurs (se știe că baza
Ideologică
artistice o
Conform
trebuia să
□ activității unei formații
formează repertoriul).
regulamentului, pînă acum
se desfășoare faza raiona-
o con-
13 ani de viată liberă
(Urmare din pag. 1)
țoara, Institutul tehnic din Galați,
Institutul politehnic din Iași etc. An
de an au fost create condiții tot mai
bune de viață și de muncă pentru
studenți. S-au acordat numeroase bur-
se studenților merituoși, s-a asigurat
îngrijire medicală gratuită, s-au con-
struit noi cămine studențești și s-au
amenajat cele existente. Un număr me-
reu mai mare de studenți își petreo
vacanța în cele mai frumoase stațiuni
climaterice ale țării.
O mare realizare a regimului nostru
de democrație populară este asigu-
rarea dreptului la învățătură in limba
maternă pentru naționalitățile conlo-
cuitoare. In anul școlar 1956/57 au
funcționat 2436 școli de cultură ge-
nerală în limbile materne ale națio-
nalităților conlocuitoare, fiind frec-
ventate de 215.288 elevi. La Cluj func-
ționează Universitatea „Bolyai“ cu
limba de predare maghiară și
secții în limba maghiară la In-
stitutul agronomic, la Institutul
de arte plastice „Ion Andreescu“
și la Conservatorul de muzică
„Gh. Dima“, iar la Tg. Mureș
funcționează, pentru studenții ma-
ghiari, Institutul medieo-farmaceutic
și Institutul de teatru „Szentgyorgyi
Istvan“.
învățămîntul nostru de toate grade-
le a primit o orientare nouă, realist
științifică. Folosind tradițiile progre-
siste ale școlii din țara noastră și
bogata experiență a școlii sovietice au
fost elaborate planuri noi de învăță-
mînt, programe și manuale școlare
noi, metodici și îndrumări metodice,
iar laboratoarele, muzeele și cabine-
tele școlilor au fost înzestrate cu apa-
ratură și material didactic.
Potrivit sarcinilor trasate de cel de
al ll-lea Congres al partidului, în ul-
timul timp s-a intensificat munca
pentru ridicarea nivelului învățămîn-
tului de toate gradele în vederea le-
gării lui tot mai strînse de necesitățile
producției. Hotărîrea partidului și
guvernului cu privire la îmbunătățirea
* învățămîntului de cultură generală și
Hotărîrea cu privire la îmbunătățirea
învățămîntului superior au o uriașă
însemnătate pentru legarea învățămîn-
tului nostru de activitatea construirii
socialismului, de munca productivă,
creatoare.
Regimul de democrație populară a-
cordă o mare prețuire slujitorilor șco-
lii, cadrelor didactice din toate
gradele de învățămînt. Numărul
cadrelor didactice a sporit con-
siderabil. In învățămîntul de cul-
tură generală, în anul școlar
1956/57 au funcționat 88.208 pe-
dagogi, față de numai 46.435 cîți
erau în 1938/39, iar în rîndurile
corpului didactic universitar au intrat
numai în ultimii ani peste 3000 de
cadre tinere. Partidul și guvernul au
luat o scrie de măsuri menite să îm-
bunătățească salarizarea cadrelor di-
dactice, condițiile lor de locuit și de
aprovizionare, să asigure stabilitatea
lor în muncă și perfecționarea conti-
nuă a măiestriei lor pedagogice.
La cea de a 13-a aniversare a eli-
berării patriei de sub jugul fascist în-
vățămîntul nostru se prezintă cu reali-
zări de scamă. La baza acestor reali-
zări stă politica înțeleaptă a partidu-
lui și guvernului. Cadrele didac-
tice din toate colțurile țării, con-
știente de marea răspundere care
le revine în creșterea tinerei
generații, de încrederea care le-a
fost acordată, răspund cu însu-
flețire chemării înflăcărate a partidu-
lui și guvernului de a cultiva în rîn-
durile tineretului dragostea față
de muncă și învățătură, de a
educa tineretul în spiritul dra-
gostei de patrie, al prețuirii și
apărării cuceririlor revoluționare ale
poporului muncitor, în spiritul inter-
naționalismului proletar, al păcii și
prieteniei între popoare.
le sindicale din învățămînt
stituie sprijinirea conducerilor admi-
nistrative și a oadrelor didactice în
realizarea învățămîntului politehnic.
In acest scop, între altele, organele
sindicale au stabilit legături cu comi-
tetele de întreprindere din ramurile
productive pentru a obține sprijinul
acestora în vederea asigurării bazei
materiale (mașini, aparate, unelte
etc.) necesare pentru desfășurarea ac-
tivității practice de atelier.
Organele sindicale din Instituțiile
de invățămînt au sprijinit și vor con-
tinua să sprijine organele administra-
tive și în desfășurarea lucrărilor de
reparare și amenajare a localurilor de
școli și internatelor școlare, în asi-
gurarea școlilor cu combustibil, în ac-
țiunile pentru îndeplinirea planului
de școlarizare și pentru asigurarea
frecvenței elevilor în procent de sută
la sută chiar din primele zile de
școală. In acest scop cadrele dldac-
t.ce s-au deplasat în fiecare circum-
scripție școlară pentru a sta de vorbă
cu părinții copiilor care urmează să
se înscrie în clasele I-a și a V-a. O
grijă deosebită se va arăta pentru di-
fuzarea la timp prin C.L.D.C. regio-
nale și raionale și cooperativele sătești
a tuturor manualelor și rechizitelor
școlare pentru anul școlar 1957—1958.
In momentul de față în toate ra-
ioanele țării se pregătesc consfătuirile
cadrelor didactice din septembrie, care
vor fi un bun prilej de popularizare
a metodelor șl procedeelor celor mal
bune de muncă.
lă a concursului. Aceasta a avut loc,
în majoritatea raioanelor, încă îna-
inte de închiderea anului școlar.
Sînt însă șl unele comitete sindica-
le raionale oare n-au organizat aceas-
tă fază a concursului. Ele trebuie să
lichideze acest neajuns imediat după
deschiderea anului școlar.
Demn de menționat este faptul că
muncitorii din învățămînt, artiști a-
matorl șl activiști al frontului cultu-
ral de la sate, au primit cu entuziasm
primul concurs al sindicatului nostru.
Noi credem că acest concurs va ridi-
ca pe o nouă treaptă activitatea cul-
legături de colaborare cu o serie de
organizații ale cadrelor didactice din
America Latină.
In vara aceasta ne-au vizitat țara,
ca invitați ai sindicatului, doi pro-
fesori din Brazilia și un profesor din
Mexic, urmînd să sosească la noi și
alte cadre didactice din Chile, Mexic
etc.
De curînd am avut ca oaspete pe
tov. Uroșevici Millvoje, președintele
Asociației învățătorilor șl Profesori,
lor din Iugoslavia, care și-a petrecut
concediul de odihnă la noi. Cu acest
prilej a fost semnată o declarație de
colaborare între organizațiile sindi.
cale de învățămînt din țara noastră
și din Iugoslavia.
Avem legături prin corespondență
cu organizațiile sindicale și cadrele
didactice din 32 de țări. Numai a-
nul acesta am stabilit legături noi cu
cadrele didactice și organizațiile sin-
dicale din Indonezia, India, Uruguay,
Ecuador, Chile, Brazilia, Argentina.
Trimitem în străinătate 225 abona-
mente la publicațiile noastre în limbi
străine și primim, de asemenea, pu-
blicații dintr-un însemnat număr de
țări. In scopul cunoașterii reciproce,
al întăririi solidarității și prieteniei,
sindicatul nostru va dezvolta și mai
mult legăturile cu organizațiile
sin-
tural-educativă a sindicatului
— atît în rîndurile membrilor
și în cele ale maselor largi de
ai muncii de la sate.
— Ne puteți spune cîteva
nostru
săi cît
oameni
cuvinte
tn legătură cu activitatea sindicatu-
lui pe plan internațional ?
dicale șl oadrele didactice din lumea
întreagă, prin schimburi de
publ i-
cații. scrisori, prin schimburi de de-
legații etc.
— Ce ne puteți spune tn legătwă
cu Conferința internațională a educa-
torilor,
plecați
pentru care vă pregătiți să
la Varșovia?
— Am dori să cunoaștem care va
fi contribuția comitetelor sindicale și
a organizațiilor sindicale de bază la
organizarea și desfășurarea consfătui-
rilor.
— Activitatea pe plan internațional
a sindicatului a înscris tn cursul a-
cestui an realizări bogate. Amintesc
numai cîteva din ele :
In cursul lunii februarie, o dele-
gație a sindicatului nostru a studiat
timp de 20 de zile experiența organi-
zațiilor sindicale din instituțiile de
învățămînt din R.S.F.S.R. La sfîrși-
tul acestei vizite s-a încheiat o de-
clarație privind dezvoltarea relațiilor
între C.C. al Sindicatului nostru și
C.C. al Sindicatului de Invățămînt din
R.S.F.S.R. Declarația prevede, printre
altele, dezvoltarea schimbului de ca-
dre didactice, echipe sportive și cul-
turale. publicații, expoziții etc. O
asemenea declarație s-a încheiat și
cu C.C. al Sindicatului de Invățămînt
din R.S.F.S. Moldovenească.
— La
nală a
această Conferință internațio-
educatorilor participă delegați
al educatorilor din lumea întreagă și
reprezentanți ai mal multor organi-
zații șl asociații Internaționale de în-
vățători și profesori. Sindicatul nostru
va fi reprezentat de o delegație al-
cătuită din prof. univ. N. Pascu, prof.
Eugen Blideanu, prof. Emilia Mănac
și prof. Elena Papatanase și semnata-
Cu 8 ani în urmă, în mijlocul
unei păduri de brad de lingă Pe-
troșani se ridicau schelele unei
construcții noi, de pe înălțimea că-
reia constructorii cuprindeau cu
privirea o bună parte din Valea
Jiului. Au trecut de atunci 8 ani
și Institutul de mine „Gh. Gheor-
ghiu-Dej" — acestui institut i-a iost
destinată clădirea de care aminteam
mai sus — ocupă un loc important
în învățămîntul nostru superior.
Institutul asigură studentilor con-
diții dintre cele mai bune de în-
vățătură și de viață. La îndemina
viitorilor ingineri mineri stau 8 am-
fiteatre, tot atîtea laboratoare do-
tate cu mașini și utilaje miniere
dintre cele mai moderne, fabricate
în țara noastră și in străinătate,
săli de seminarii, de lectură etc.
Biblioteca institutului, care nu-
mără peste 40.000 de volume teh-
nice, ideologice și de literatură în
limbile romînă, rusă, engleză, fran-
ceză etc. asigură studentilor o bo-
gată documentare de specialitate și
cultură generală.
Intr-una din clădirile din vecină-
tatea institutului se află o sală de
gimnastică modernă, prevăzută cu
aparate și echipament. Studenților
li se asigură cămin și cantină.
Institutul de mine „Gh. Gheor-
ghiu Dej" din Petroșani este numai
una dintre instituțiile de învăță-
mint superior care au luat viață în
anii puterii populare. Asemenea a-
cestuia trebuie amintite Institutul
tehnic din Galați, Institutul poli-
tehnic din Orașul Stalin, Institutul
pedagogic „Maxim Gorki" și Institu-
tul de căi ferate din București, Uni-
versitatea „Bolyai" din Cluj și
altele.
Sfîrșit de reportaj
rul acestor rînduri. La data
cînd
convorbirea noastră va apare în „Ga-
zeta învățămîntului", Conferința
va fl început lucrările.
își
— Comitetele sindicale raionale șl
orășenești se vor îngriji ca secțiile de
învățămînt șl cultură să întocmească
just referatele care trebuie să o-
glindească în modul cel mai veridic
realizările și lipsurile din școlile ra-
ionului respectiv. C.C. al S.M.I.C. a
recomandat tuturor organizațiilor sin-
dicale de bază ale muncitorilor din
învă(ămînt șl grupelor sindicale ca
înainte de consfătuiri să organizeze
scurte ședințe de producție pentru
ca educatoarele. învățătorii șl profe-
sorii să se prezinte pregătiți la cons-
fătuiri și pentru ca aportul lor la
dezbaterea problemelor amintite să
fie cît mal rodnic.
Comitetele sindicale se vor ocupa
șl de sprijinirea organelor admlnistra-
Pe baza acestor înțelegeri,
grup de 40 cadre didactice, ।
, un
preșe-
dinți de comitete sindicale și-au pe-
trecut în această vară concediul de
odihnă în R.S.F.S.R. și R.S.F.S.
Moldovenească, reallzînd șl un pre-
țios schimb de experiență. De ase-
menea. un grup de 40 de învățători
și profesori sovietici și-au petrecut
concediul la Sinaia. împreună cu ac-
tiviști sindicali din țara noastră.
Anul acesta am dezvoltat legătu-
rile și cu alte organizații sindicale
de învățători și profesori. Delegatul
sindicatului nostru, care a participat
Ordinea de zl a Conferinței cuprin-
de problefnele: situația actuală a școlii
șl a cadrelor didactice, cum s-o
îmbunătățim; educarea copiilor tn
spiritul patriotismului și al prieteniei
între popoare; căile realizării unității
de luptă a educatorilor din lumea în-
treagă șl „Ziua Mondială a Chartei
Educatorilor".
După cum se vede, la Varșovia vom
dezbate probleme deosebit de impor-
tante pentru școală și slujitorii ei.
încheiem reportajul. Ar mai fi în-
să atîtea de spus I Despre miile
de grădinițe de copii, despre du-
blarea numărului școlilor profe-
sionale de ucenici, despre creș-
terea numărului de manuale, des-
pre burse, cămine și cantine...
Ar trebui să vorbim despre conți-
nutul științific
nostru, ar trebui
rele ajutor pe
noastre bogata
al învățămîntului
să subliniem ma-
care-1 dă școlii
experiență a pe-
In încheiere, tov. 1. Nistor a subli-
niat că oamenii muncii din domeniile
învățămîntului și culturii, strîns uniți
tn jurul partidului șl guvernului, sint
hotărîți să facă noi pași pentru a-și
mări șl mai mult contribuția la lupta
poporului nostru pentru construirea
socialismului.
dagogiei sovietice, despre viața
nouă a cadrelor didactice din țara
noastră...
Rîndurile de față nu pot cuprin-
de însă totul. Ele au doar rostul
de a înfățișa cititorilor mici ima-
gini ale realizărilor dobîndite pe
tărîmul școlii noi, făurită prin gri-
ja partidului și guvernului, prin
strădania zecilor de mii de învăță»
tori și profesori.


Eliberarea Vietnamului de Nord de sub dominația colonialiștilor francezi a adus cti sine un ritm nestăvilit tn dezvoltarea
Tnvătămtntulul de toate gradele. Odată cu refacerea economiei naționale a R.D. Vietnam, se dă o mare atenție instruirii noilor
cadre de muncitori șl intelectuali la nivelul tehnicii ?l științei moderne, tn specialitățile cele mal diferite. Iată In clișeul de
sus un aspect din timpul unei prelegeri despre Ivirea șl formarea rădăcinilor la plante, ținută studentilor de la Școala pe-
dagogică superioară.
Istorlciî au stabilit că primele
manifestări ale culturii vietnameze
datează aproximativ de la începutul
erei noastre. Dăinuiesc încă și
astăzi monumentele din epoca
dinastiilor de acum 1000 de ani,
Vietnamezii se mîndresc și astăzi cu
templele vechi — mărturie a
profunde înțelegeri a armoniei
tectonice, a unui subtil simț al
decorative și a năzuinței de a
unei
arhi-
artei
con-
strui clădiri frumoase, care să se
armonizeze cu vegetația tropicală a
locurilor.
Vase și sculpturi în lemn, articole
din argint și obiecte din fildeș, bro-
derii pe mătase și obiecte confecțio-
nate din aur uimesc prin varietatea
lor, prin imaginația creatoare și
simțul estetic al artiștilor anonimi.
Noua cultură vietnameză a fost
făurită în lupta neîmpăcată împo-
triva ocupanților, însuflețită de
ideile luminoase ale eliberării națio-
nale.
...In timpul zilei Jungla este pustie.
Dar de cum se întunecă se adună în
luminișuri copii și bătrlni ca să în-
vețe. Copiii străbat distanțe mari,
parcurgînd cîte 10 km pe drumurile
grele ce șerpuiesc printre mlaștini.
In această junglă și-au făcut uceni-
cia tinerii medici vietnamezi, au
început să scrie istoria Vietnamului
tinerii oameni de știință. Aici s-au
scris versuri înflăcărate și s-au pic-
tat tablouri înfățișînd viața grea a
poporului și lupta lui eroică.
In Vietnam trăiesc zeci de alte
naționalități. Toate aceste triburi și
popoare au creat dansuri șl cîntece,
obiecte din ceramică și sculpturi în
lemn, care atrag atenția oricui Înțe-
lege măreția și forța artei populare.
Arta plastică vietnameză dovede-
ște că exemplul naturii este oglindit
cu profunzime de imaginația crea-
toare a artistului. El trăiește în epo-
ca sa, trștîndu-șî temele cu o pro-
fundă viziune artistică. Le Gog Lok
reînvie vechea artă a picturii în Iac
pe lemn, Ciang Dong Ling desenea-
ză portrete de tineri, Sin Ngok creea.
ză tablouri în lac cu teme inspirate
din lupta pentru eliberarea națională
și reforma agrară.
Paralel cu arta plastică, tinerii
scriitori vietnamezi reînvie tradițiile
poetice ale poporului.
In prezent în Vietnam există poeți
și prozatori de seamă. Recent au a-
părut operele lui Vu Trong Fung,
decedat în 1921, unul din primii
scriitori realiști cu o concepție revo-
luționară. Romanul său „Furtuna"
este o puternică demascare realistă
a orîndulrii feudale. To Hu este unul
din cei mai iubiți poeți din Vietnam;
Uîn Hiu Tung a scris poemul „în-
drumări pentru fiul meu" — un cod
poetic de patriotism și sentimente
revoluționare; Nguyen Van Bong
este autorul popularului roman „Bi-
volul", iar Ten Zian este renumit
pentru romanul său „Se ridică om
după om" care evocă lupta dramati-
Dien Bien Fu.
că de la
Cultura este astăzi în plină în-
florire în Vietnam — țară liberă
care își făurește o viață nouă.
GRIJA PENTRU
COPII
In prezent în R. D,
Iile sînt frecventate
milion de copii. Statul
sebită grijă mamei și
Vietnam s-au deschis
Vietnam șco-
de peste un
acordă o deo-
copilului. In
sute de case
de nașteri șl dispensare pentru


copii. Muncitorii șl funcționarii de
stat primesc ajutoare pentru copii.
CAMPANIA DE ALFABETIZARE
Potrivit unor date încă incomplete
publicate de Direcția învățămîntu-
lul public, în prima jumătate a aces-
tui an au participat la cursuri de
alfabetizare peste 700.000 de per-
soane,
In regiunea carboniferă Hong
Gai-Kuang len șl în regiunea Vinh
Linh din apropierea liniei provizorii
de demarcație, numărul celor care
urmează cursurile de alfabetizare a
întrecut respectiv cu 45 și 41 la sută
numărul fixat in plan.
Campania de alfabetizare a înre-
gistrat cele mai bune rezultate în
regiunile muntoase din Vietnamul
central, de nord, din regiunile auto-
nome Thal Meo și Viet Bak, precum
și în unele provincii din nord-vestul
Din ordinul rasiștilor
Nu de mult, Ia Universitatea
din Texas s-a produs un inci-
dent care a avut un larg ecou
departe, dincolo de hotarele a-
cestui stat. La universitate exis-
tă o bună tradiție: în fiecare
an colectivele artistice de ama-
tori montează aici o operă, a-
cest spectacol bucurîndu-se tot-
deauna de multă popularitate.
De data aceasta urma să fie
prezentată opera „Didona și A-
enea“ de Paesiello. Rolul Dldo-
nei a iost încredințat sopranei
de culoare Barbara Louisa Smith,
în vîrstă de 19 ani.
Această alegere a avut însă
darul de a stîrni nemulțumirea
rasiștilor din Texas. Ei au în-
cercat s-o intimideze pe tinăra
iată, s-o silească să renunțe
a mai participa la spectacol,
tunel însă cînd s-a constatat
nici scrisorile anonime, nici
menintările telefonice nu au
de
A-
că
a-
a-
vut e/ect, organizatorii acestei
campanii mîrșave au recurs la
ajutorul avocaților. Curînd după
aceea studenta a iost citată de
către A. W. Dowty, decanul Fa-
cultății de arte frumoase, care
i-a comunicat că în virtutea
„legilor" în vigoare în Texas o
iată de culoare nu are dreptul
de a interpreta un „rol roman-
tic' în vreo piesă alături de un
tînăr alb. In cele din urmă, ra-
siștii și-au atins scopul — Bar-
bara Smith a renunțat la rol.
In iunie a avut loc premiera
operei. Este însă interesant de
remarcat că singurii spectatori
prezenți erau studenți care au
huiduit pe decanul susmențio-
nat și pe rectorul L. Wilson,
care îndepliniseră dispozițiile
rasiștilor. După cum se vede,
numeroasele legi rasiste,
mai sînt pînă în prezent
în vigoare în multe state
S.U.A., provoacă indignare
numai dincolo de hotarele
care
încă
din
nu
Sta-
telor Unite, ci și în rîndurile pă-
turilor largi ale opiniei publice
americane.
învățămîntul tehnic
în atenția
conducătorilor Indiei
Ministrul de stat al Tnvătămîn-
tului și Cercetărilor Științifice al
Indiei, Calu Lai Srîmali, luînd cu-
vîntul în Camera populară a
parlamentului indian, a decla-
rat că în cel de-al doilea plan
cincinal guvernul Indiei va acor-
da o deosebită atenție lărgirii în-
yățămîntului tehnic. El a arătat
Tiparul; Combinatul Poligrafic Casa ScînteiT „I, V. Stalin" București, PiațaRedacția și administrația; București, Piața Scînteii nr, 1, Telefon 7.60,10, 6 luni — 6,25 lei; 3 luni

mii
mveSw*.....	â
țării, locuite mal ales de minorități
naționale.
In orașul Haifong aproape toate
persoanele neștiutoare de carte au
urmat cursurile de alfabetizare.
Programul de alfabetizare va fi
îndeplinit pină ia sfîrșitul acestui
an. In fiecare raion din oraș func-
ționează clte un comitet de alfabeti-
zare care ajută pe cei ce Învață
carte să urmeze regulat cursurile.
NOI PROMOȚII DE CADRE
DIDACTICE
In 1957, un număr de 355 de stu-
denți ai școlii pedagogice supe-
rioare din R. D. Vietnam au trecut
examenele de absolvire, față de 244
studenți promovați în anul univer-
sitar 1955-1956.
Noii profesori vor fi trimiși la
diferite școli din R. D. Vietnam. In
timpul dominației colonialiste numă-
rul absolvenților nu depășea 200
pe an.
că spre sfîrșitul celui de-al doilea
plan cincinal în școlile tehnice
superioare vor fi primiți anual
aproximativ 31.000 de studenți
față de 15.100 în 1956 și 6.600 în
1947. S-a hotărît să se construias-
că trei noi institute tehnologice.
*
In vara aceasta s-a deschis la
Delhi prima sesiune a Consiliului
național al învățămîntului profe-
sional — organ consultativ șl de
coordonare pentru pregătirea bra-
țelor de muncă calificate.
Deschizînd sesiunea Consiliului,
Nanda, ministrul Muncii și al
Planificării ,a arătat că in ciuda
mareîui șomaj India duce în pre-
de brațe de muncă
zent lipsă
calificate.
nurilor de
Indiei vor
Pentru realizarea pla-
dezvoltare a economiei
fi necesari sute de mii
de muncitori calificați.
A luat apoi cuvîntul primul mi-
nistru Nehru, care a subliniat
marea importanță a dezvoltării
tehnicii pentru asigurarea liber-
tății și independenței Indiei. Nu
ne putem asigura libertatea și
independența ,a spus Nehru, a-
vînd o tehnică nedezvoltată în
comparație cu tehnica mondială
foarte dezvoltată.
Insuficienta dezvoltare
fizică a copiilor
din S. U. A.
Revista „United States News
and World Report" relatează
că o anchetă efectuată în di-
ferite regiuni ale S.U.A. a sta-
bilit că 57,9 la sută din copiii
în vîrstă între 6—16 ani sînt
insuficient dezvoltați din punct
de vedere fizic. La copiii euro-
peni de aceeași vîrstă
procentaj este de 8,7 la
acest
sută.
„Tineretul american este în
neral mai slab din punct de
dere fizic decît tineretul din
ropa și din multe alte țări
lume", constată revista.
ge-
ve-
Eu-
din
Revista se plînge că în S.U.A.
se acordă prea putină atenție
educației fizice a tinerei gene-
rații. Ea citează datele „Consi-
liului guvernamental pentru
problemele dezvoltării fizice a
copiilor". Potrivit acestor date,
mai puțin de 10 la sută din ti-
nerii americani au posibilitatea
să participe la competiții spor-
tive. Majoritatea școlilor ele-
mentare americane sînt lipsite
de săli de gimnastică. In peste
50 la sută din școlile medii in-
complete nu se predă cultura
fizică, mai puțin de 5 la sută
din școlarii americani au posi-
bilitatea să plece în tabere sau
la aer,
SCHIMB DE EXPERIENȚA
• A w— • w
in problemele activității sindicale
Urmare din numărul trecut
Organizațiile sindicale, factor
important în opera de educare
comunistă a oamenilor muncii
Organizațiile sindicale ale oa-
menilor muncii din învăță-
mînt din R.S.F.S.R. desfășoa-
ră o importantă muncă educa-
tivă în rîndul membrilor de sindicat.
Una dintre formele cele mai impor-
tante ale acestei munci o constituie
cercurile de învățămînt politic.
Organele sindicale consultă
drele didactice asupra formelor
învățămînt politic care urmează
fie organizate, atrag membrii
sindicat să frecventeze cu 1
ca-
de
să
de
regu-
laritale cercurile la care s-au înscris
pe baza liberului consimțămînt.
popularizează rezultatele obținute
de profesorii și învățătorii care îm-
bină just cele învățate la cursurile
politice cu munca la clasă etc. Lec-
țiile și seminariile de la cercurile de
învățămînt politic ale cadrelor di-
dactice sînt strîns legate de spe-
cificul muncii școlilor.
Se organizează și cicluri de lecții
referitoare la unele probleme educa-
tive, iar pentru cadrele didactice din
localitățile îndepărtate — și semina-
rizări periodice pe centre de comu-
ne sau la centrul de raion.
De o mare popularitate în rîndul
cadrelor didactice se bucură „Ziua
învățătorului". Am aflat de la tov.
Sokolova, președința unui comitet
sindical raional din regiunea Gorki,
că în raionul respectiv „Ziua învăță-
torului" se organizează odată la 3-4
luni, avînd de fiecare dată altă temă
(„Știința împotriva religiei", „Al
XX-lea Congres al P.C.U.S. șl sar-
cinile ce revin intelectualității din
raion", „învățătorii care ies la pen-
sie" etc.). Pregătind „Ziua învăță-
torului" comitetul sindical mobili-
zează cadrele prin gazetele de pe-
rete, organizează vitrine etc. Pro-
gramul acestei zile este întotdeauna
deosebit de interesant. La „Ziua în-
vățătorului" pe tema „Știința împo-
triva religiei", de pildă, un profesor
universitar din orașul Gorki a ținut
conferința „Apariția vieții pe pă-
mînt". Apoi profesorii și învățătorii
au vorbit despre munca desfășurată
de ei in rîndurile populației sătești.
O profesoară de fizică și chimie a
prezentat un șir de experiențe —
„Minune fără minuni" — expli-
cînd din punct de vedere științific
fenomene considerate drept mistere.
La sfirșit s-a prezentat un concert
dat de cadrele didactice.
Cu un viu interes a fost întîmpi-
nată șî ziua cu terna „învățătorii
care ies la pensie". încă din timp
un colectiv de pedagogi a studiat
munca desfășurată de acești învă-
țători în școală și în rîndul popu-
lației și a îăcut cunoscute rezultatele
ei prin articole publicate în gazetele
de perete și în presa periodică, ca
și prin referatul prezentat la ziua
închinată lor. Participantii la a-
ceastă zi au ascultat cu multă aten-
ție interesantul cuvînt al pensiona-
rilor, mărturisirile lor despre primii
pași făcuți în învățămînt în timpul
țarismului, au înmînat diplome și
daruri celor care și-au dedicat în-
treaga viață copiilor și școlii.
Pentru a dezvolta dragostea și
spiritul de răspundere al pedagogi-
lor față de munca lor, mîndria pen-
tru școala, comuna și raionul lor,
comitetele sindicale antrenează ca-
drele didactice în cultivarea tradi-
țiilor școlii și a tradițiilor revoluțio-
nare ale comunei și raionului. O
mare atenție acordă cultivării unor
asemenea tradiții comitetul de insti-
tuție al unei școli din regiunea Gor-
ki, al cărei președinte este tov. Sus-
taeva. In această școală și-a făcut
studiile elementare, în timpul țaris-
mului, prima femeie medic din Ru-
sia. Țărănimea din satul respectiv a
avut un mare rol în evenimentele
revoluționare din 1905—1907. In
anul 1917, după răsturnarea țaris-
mului, în această școală s-a ținut
prima consfătuire a țăranilor despre
împărțirea pămîntului. Comitetul
sindical se străduiește să cultive a-
ceste tradiții, care mobilizează ca-
drele didactice în muncă și au un
rol însemnat în educarea comunistă
a copiilor.
Un important rol în ridicarea ni-
velului cultural al membrilor de sin-
dicat îl au Casele învățătorului.
Numai în R.S.F.S.R. învățătorii și
profesorii au la dispoziția lor peste
220 de asemenea instituții culturale,
care atrag în jurul lor sute de mii
de învățători și profesori.
Se acordă o mare importanță și
organizării excursiilor pentru cadrele
didactice. In vacanțele de primăvară
și iarnă comitetele sindicale organi-
zează excursii de masă ale învăță-
torilor și profesorilor din școlile să-
tești în orașe. Cu această ocazie se
vizitează întreprinderi, se vizionează
spectacole, se organizează întîlniri
cu oamenii de știință și schimb de
experiență cu pedagogii din școlile
orășenești. Foarte răspîndite sînt ex-
cursiile pentru cunoașterea raionului
și regiunii natale. Se practică și sis-
temul excursiilor pe specialități. Ast-
fel, profesorii de geografie pleacă a-
desea în
tru a se
lucrări
necesare
grup, pe cîte 2—3 zile, pen.
odihni și a efectua unele
practice ce le sînt absolut
în munca cu elevii.
In toate orașele mari ale tării au
fost organizate baze turistice pe
lingă „Casele învățătorului", unde
vin cadre didactice din diferite părți
ale Uniunii Sovietice, pentru 5—10
zile, timp în care vizitează muzee,
monumente istorice, întreprinderi.
In timpul vizitei noastre la Lenin-
grad am poposit la o asemenea bază
turistică unde am întîlnit ucraineni,
moldoveni, transcaucazieni, precum
și cadre didactice din îndepărtata
Siberie.
O mare dezvoltare a luat în rîn-
durile sindicatelor sovietice de în-
vățămînt activitatea artistică. To-
varășa Safrova, președinta comite-
tului de instituție de la școala nr.
1 din Gorki, ne-a povestit că în
școala ei această activitate este în-
drăgită de toate cadrele didactice.
O parte din acestea activează în
cercul de dramaturgie, care a pre-
gătit în acest an o piesă de Cehov,
o piesă de Ostrovski și un vodevil.
Cercul școlii și echipa de dansuri
populare dau deseori concerte apre-
ciate în întregul raion. Am avut și
noi bucuria să participăm la un ast-
fel de concert cu un program foarte
bogat și atractiv.
Ascultînd realizările cu privire la
activitatea culturală în rîndurile
membrilor de sindicat, am împărtă-
șit, la rîndul nostru, realizările
care s-au obținut la noi în acest do-
meniu. Trebuie să arătăm că tova-
rășii sovietici, cehi și iugoslavi au
manifestat un interes deosebit pen-
tru aceste realizări, îndeosebi pen-
tru felul cum se organizează la noi
„Ziua Învățătorului", pentru desfă-
șurarea concursului artistic pe ra-
mură, pentru organizarea excursiilor
etc.
Despre problemele
de asigurări sociale
Organele sindicale de învăță-
mînt din Uniunea Sovietică
acordă o mare atenție bunei
gospodăriri a fondului de asi-
gurări sociale, avînd o atitudine
plină de grijă pentru nevoile oame-
nilor muncii din școli.
Sume importante se cheltuiesc
pentru odihnă cadrelor didactice și
a copiilor lor, pentru ajutoarele de
boală, care se plătesc din
de îmbolnăvire etc.
In munca de asigurări
însă, accentul se pune pe
prima zi
sociale,
preveni-
rea îmbolnăvirilor — ne spunea pre-
ședintele unui comitet raional sin-
dical din Republica Autonomă Baș-
chiria. Pentru aceasta, comisiile de
asigurări sociale ale organelor sin-
dicale fac statistici pe boli, stabilesc
cauzele îmbolnăvirilor și luptă pen-
tru lichidarea lor. Delegații cu asi-
gurările sociale, împreună cu orga-
nele Ministerului Sănătății se îngri-
jesc de crearea unor condiții cît
mai bune de muncă în școli.
Se organizează periodic seminarii
pentru delegații cu asigurările so-
ciale, în vederea sprijinirii lor în or-
ganizarea acțiunilor menite să pre-
vină îmbolnăvirile, în acordarea aju.
toarelor medicale, în organizarea
propagandei legilor de asigurări so-
ciale.
Condiții mereu mai bune
de muncă și trai
Una din cele mal însemnate sar-
cini ale sindicatelor de învă-
țămînt din Uniunea Sovietică
o constituie acțiunea pentru
asigurarea aplicării hotărîrilor
P.C.U.S. șj ale Guvernului U.R.S.S.
cu privire la îmbunătățirea continuă
a condițiilor de muncă și de trai ale
cadrelor didactice și pentru sprijini-
rea realizării propunerilor juste, ve-
nite din mase. Astfel, ele se preocu-
pă îndeaproape de asigurarea învă-
țătorilor și profesorilor din mediul
sătesc cu locuințe, combustibil, lu-
mină gratuită, teren agricol etc., au
grijă ca școlile construite de stat
sau de colhozuri să fie prevăzute cu
locuințe pentru cadrele	didactice,
sprijină pe învățătorii șl profesorii
care vor să-și construiască locuințe
prin creditele acordate de stat pe
termen lung sau prin resurse proprii.
In raionul Spos, de pildă, din 557 de
cadre didactice 329 au în prezent lo-
cuințe proprii. De asemenea, comi-
tetele sindicale efectuează controlul
obștesc asupra cantinelor care de-
servesc pe oamenii muncii din învă-
țămînt.
Organele sindicale acordă o mare
atenție și problemelor privitoare la
protecția muncii. Pentru înlăturarea
supraîncărcării cadrelor didactice,
Comitetul Central al Sindicatului și
Ministerul învățămîntului au elabo-
I
E
rat o scrisoare comună în care
reglementează timpul de muncă
se
Și
odihnă al cadrelor didactice, se pre-
vede o reducere a numărului de pla-
nuri și rapoarte pe care trebuie să
le întocmească pedagogii, a numă-
rului de ședințe la care trebuie
să
participe etc.
Tovarășa Rozalia
merbaeva, membră
instituție al școlii
Manturovna
în comitetul
medii nr. 2
Ti-
de
din
Ufa, Republica Autonomă Bașchiră,
ne-a arătat că organele sindicale se
preocupă ca sălile de clasă să fie
bine luminate și încălzite, să nu cu-
prindă mai mult de 40 de elevi. Co-
mitetele de instituție se îngrijesc ca
în școli să existe săli în care cadre-
le didactice să se poată odihni în
recreație.
Toate acestea contribuie
rirea sănătății profesorilor
țătorilor, la îmbunătățirea
lui de învățămînt, sînt în
la întă-
și învă-
procesu-
folosul
atît al școlii cît și al cadrelor didac-
tice.
*
Cunoscînd activitatea sindicatelor
frățești ne-am dat și mai bine sea-
ma de faptul că atît conținutul con-
cret al muncii, cît și formele și me-
todele acesteia trebuie să corespundă
condițiilor specifice din fiecare țară.
Avînd aceleași țeluri, luptînd pen- '
tru realizarea acelorași sarcini, pen- 1
tru solidaritatea frățească, de ne-
clintit, fiecare sindicat din țările de
democrație populară trebuie să țină
seama de particularitățile proprii.
Sindicatul nostru a obținut în ulti-;
mul timp succese tocmai prin faptul
că își organizează munca potrivit
condițiilor din țara noastră, din șco-
lile noastre, că aplică în mod creator
experiența sindicatelor de învăță-
mînt din U.R.S.S. și din țările de
democrație populară.
De asemenea, am putut constata
odată mai mult cît de necesare sînt
contactele directe între membrii sin-
dicatelor noastre, împărtășirea ex-
perienței pentru realizarea și întări-
rea frontului comun în educarea co-
munistă a tinerei generații.
Am încheiat odihna și schimbul
de experiență înfăptuit în Uniunea
Sovietică urîndu-ne reciproc succese
în muncă — cei ce rămîneau, pentru
a duce mai departe experiența lor
înnoitoare, iar oaspeții, pentru a duce
acasă exemplul unei munci demne
de urmat. Fără îndoială că cele învă-,
țațe de noi în marea țară a socialis-
mului vor contribui mult la învio-
rarea muncii sindicale în șco-
lile patriei noastre.
GH. HUDREA
iiiiiiiiiiiiiiniimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiN
In localitatea Machern, raionul Wurzen, funcționează tabăra de
odihnă a copiilor muncitorilor din comunicații din Leipzig. Aci se
odihnesc 80
alți 280 de
de copii. In tabăra principală de la Oberhof se odihnesc
copii.


i n
In Republica Democrată Ger-
mană se acordă o mare a-
tenție creșterii și educației
tinerei generații în spiritul
păcii și democrației.
Vacanța de vară din acest an
constituie o nouă și puternică
mărturie a eforturilor care se fac
în R.D.G. pentru asigurarea unei
vieți fericite pentru copii și tine-
ret. Prin grija autorităților, a între-
prinderilor, instituțiilor, cooperati-
velor agricole, a organizațiilor ob-
ștești și a părinților în cele mai
pitorești regiuni ale țării s-au or-
ganizat sute de tabere de vară în
care își petrec vacanța
un mare
număr de copii. Numai din Berli-
nul democrat au plecat la odihnă,
în tabere și colonii, pe cheltuiala
statului, 76.450 de copii.
Cu totul altfel stau lucrurile în
Republica Federală Germană. Mili-
taristii vest-germani sînt interesați
nu în îngrijirea sănătății tinerei ge-
nerații, ci în militarizarea țării și
în otrăvirea conștiinței copiilor și
tinerilor, pentru a putea fi mai
ușor transformați în carne de tun.
Marea atenție care se acordă în
R.D.G. odihnei copiilor nu putea
să nu influențeze și asupra situa-
ției din R.F.G. Pregătirilor inten-
se și măsurilor eficace luate în Re-
publica Democrată Germană, auto-
ritățile vest-germane le-au răs-
puns prompt cu... promisiuni. Ceri
drept, promisiunile au fost din cele
mai îndrăznețe. Astfel, încă în lu-
na martie, făcînd multă zarvă în
jurul problemei pregătirii vacanței
de vară, autoritățile din Germania
occidentală au promis numai pen-
tru copiii vest-berlinezi 90.000 de
locuri la odihnă. Ziarul „Tagesspie-
gel“ anunța această știre pe un ton
foarte zgomotos.
In realitate, copiiî vest-berlinezi
nu s-au putut bucura de aceste
locuri. Vacanța mult trîmbițată
pentru copiii din Berlinul occiden-
tal s-a transformat în vacanță pen-
tru funcționari superiori, primari,
senatori, industriași, Pînă și fon-
durile colectate de societățile de a-
— 3,12 lei. Scînteii, Abonamente; 1 an — 12,50 ley
Răsfoind
revistele
pedagogice
sovietice
Narodnoe Obrazovanie
Articolul redacțional al nu-
mărului din iulie al re-
vistei „Narodnoe Obrazo-
vanJr " este închinat legă-
turilor dintre școală șl munca
în producție. Un articol im-
portant, intitulat „Slava aces-
tor zile nu va pieri...", cuprin-
de materiale legate de apropia-
ta aniversare a 40 de ani de
la Marea Revoluție Socialistă
din Octombrie. Tn articol stnt
reproduse unele documente tn
legătură cu problemele invăță-
mintului, adoptate la congres le
pe întreaga Rusie ale profesori-
lor din anul 1918.
Tn revistă se publică un arti-
col de F. Mustafina, ministrul
Invățămintului din R.S.S.A.
Bașkiră, despre situația tnvăță-
mîntulul public tn Bașkirla, șl
un articol de A. Evghenie-
Iva despre experiența organi-
zării invățămintului politehnic
în raionul Ruibișev.
Se mia i șkola
Tn numărul 8 al revistei ,,Se-
mla i șkola" se acordă o mare
atenție problemelor educației tn
familie. Acestei teme îi stnt
închinate articolul „Tradiții
familiare" de I. Blinkov, can-
didat tn științe pedagogice,
schița „O familie «norocoasă»"
de N. Dplinina, articolul „Uni-
versitatea noastră pentru pă-
rinți", de N. Talîzina, candida-
tă in științe pedagogice.
jutorare, care erau destinate asigu-
rării odihnei copiilor, au fost folo-
site pentru îmbuibarea exploatato-
rilor.
Cum era și firesc, această stare
de lucruri n-a trecut neobservată.
Oamenii muncii din Germania oc-
cidentală au protestat în mod ve-
hement împotriva unor asemenea
metode.
Un însemnat număr de copii din
Republica Federală Germană își
petrec totuși o vacanță plăcută și
instructivă. Aceasta o datoresc însă
nu regimului militarist al lui Ade-
nauer, ci regimului democratic din
Republica Democrată Germană.
Autoritățile din R.D.G. au pus la
dispoziția oamenilor muncii din
Germania occidentală un mare nu-
măr de locuri pentru a-și trimite
copiii la odihnă alături de frații
lor din partea de răsărit a țării. Și,
ca o dovadă a acestei frății, multe
familii din R.F.G. și-au trimis fiii
în R.D.G., unde se odihnesc în ce-
le mai bune condiții. Numai din
Hamburg au sosit într-o singură zi
în tabăra din Gera 1000 de copii;
cei mai mulți sînt copii de munci-
tori care nu au posibilitatea să le
asigure nici un fel de recreare în
Germania occidentală. De remarcat
că autoritățile vest-germane au re-
curs la cele mai felurite șicane
pentru a împiedica plecarea aces-
tor copii în Germania democrati-
că. Nimic n-a putut opri însă vo-
ința părinților acestor copii și a co-
piilor înșiși. In R.D.G. ei s-au în-
tîlnit nu numai cu copiii din a-
ceastă țară, ci și cu copii din
U.R.S.S., Franța, Norvegia, din
țările de democrație populară etc.
Asemenea copiilor din Hamburg,
au plecat să-și petreacă vacanța
în R.D.G. și 15.000 de copii din
Berlinul occidental.
Petrecerea vacanței împreună de
către copiii din cele două părți ale
Germaniei are o semnificație pro-
fundă și un rol important în edu-
cația lor.
ă
I
3