Proletari din toate țările, uniți-vă! mintii fecioare. In ogorul Va-ncolțl, Măruntul PAPII LETIȚIA la rii ne sînt aproape nu numai pentru a- vicolă la centrul mai ora prinzului. puzderie de copii alții mai mărișori de o Cind desfac al slovei șirag Îmi simt in mînă-o faclă arzătoare. Torta cu lumină crescindă Ce din mină-n mină trecu peste-al miază. împreună cu elevii, ies sau vin școală, mai întotdeauna, și învățătorii. Ii privesc cum merg pe drum stind vorbă prietenește cu școlarii lor. Cite învățătoare — ca o adevărată mamă Va rodi grăunte-n tainică naștere. timpului prag Pomul înalt de cunoaștere Cu mere sclipind, aurii La al anilor lungi căpătH. De mlne-uneorl Ișl va aminti Sau poate niciclnd. Dar eu om fost semănătorul dinții. De-aceea cind m-aplec peste abecedare, spre clasele lor, avînd cursurile după-a- gospodăriei, să fie toc- Atunci de la școală ies mărunți, in vreme ce se îndreaptă abia acum u, cel dinții ediul gospodăriei noastre agricole de stat sa află nu departe de școala mixtă din comună. Se Ițitîmplă de multe ori, cînd vin de la secția a- untului I | Organ al Ministerului Invățămintuiui și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt și Cultură ANUL IX, Nr. 429 Vineri 28 iunie 1957 4 PAGINI 25 BANI De Ziua învățătorului LA MAREA SARBATOARE .Cind m-aplec peste mici pupitre de lemn". Începind cu acest an. Invățătorimea de pe Întreg cuprinsul patriei noastre va sărbători, la 50 Iunie, .Ziua învățătorului' — prilej de trecere in revistă a succeselor obținute în opera de instruire șl educare a tinerei generații și de ridicare culturală a poporului. .Ziua Învățătorului* va constitui an de an, de acum înainte, un bilanț al muncii patriotice și de mare răspundere pe care slujitorii școlii o depun cu abnegație pentru pregătirea viitorilor cetățeni ai țării, cărora generația de astăzi Ie va încredința in viitor destinele patriei noastre socialiste. Această nobilă misiune Învățătorii o îndepli- nesc muncind cu perseverență zi de zi, pentru a transmite elevilor temeinice cunoștințe științifice, rod al muncii șl experienței generațiilor trecute, pentru a le forma deprinderi practice care să-I ajute să devină cit mai folositori patriei, pentru a le sădi dragostea iață de patrie, iață de trecu- tul ol glorios, iață de prezentul eroic in caro se pun temelii de granit viitorului luminos pe care tineretul co se pregătește azi pe băncile școlii trebuie să 1 iăurească, ducind astiel mal departe și opărind cuceririle Înaintașilor săi. Pentru a îndeplini aceste mărețe sarcini, Partidul Muncitoresc Romin șl Guvernul Republicii Populare Romine, ca și întregul popor au acordat școlii șl slujitorilor ei un permanent și prețios sprijin. Troclnd In revistă rezultatele muncii lor, învă- țătorii Ișl vor exprima șl cu ocazia acestei sărbă- tori recunoștința Iață de clasa muncitoare care, prin munca ei, a creat largi posibilități pentru dezvoltarea Invățămintuiui, pentru Îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă șl de trai ale ca- drelor didactice, recunoștința iață de partid șl de guvernul țării, care au dezvoltat școala noastră pe nepieritoarea Învățătură marxlst-lenlnistâ, torță ce dă Învățătorilor șl profesorilor orientare, in* credere și optimism. Congresul al Il-lea al Partidului Muncitoresc Romin a deschis noi perspective dezvoltării învă- țămintulul nostru, aratind căile co trebuie urmate in viitor pentru ridicarea nivelului de pregătire a tineretului, prin legarea mai strînsă a școlii de producție, prin Îmbunătățirea muncii de instruire și educare a elevilor. Directivele Congresului și Hotărlrile Comitetului Central al Partidului Mun- citoresc Romin șl ale Consiliului de Miniștri pri- vitoare la reorganizarea invățămintuiui profesio- nal și tehnic, la reorganizarea invățămintuiui de cultură generală șl la îmbunătățirea Invățămîn- tulul superior au dat un nou avint muncii Învăță- torilor șl profesorilor, care obțin tot mai bune rezultate în pregătirea științifică șl practică a elevilor, In educarea lor în spiritul dragostei față de muncă șl față de patrie șl in formarea lor multilaterala. .Ziua învățătorului* constituie un mijloc de afirmare a hotârirli cadrelor didactice de a șl in- tensifica eforturile pentru a traduce In viață poli- tica partidului și statului nostru in domeniul învă- țămintului și culturii, de a-șl perfecționa măie- stria pedagogică, pentru a-și îndeplini astiel cu cinste sarcina încredințată — de educatori al ge- nerației de constructori ai socialismului și comu- nismului. .Ziua învățătorului* trebuie să fie totodată un prilej de Intârire a prieteniei frățești Intre învățătorii șl profesorii rominl, maghiari, germani și de alte naționalități din țara noastră. Cu prilejul sărbătorii voastre vâ felicităm, dragi învățători șl profesori, vâ urâm noi șl tot mai mari succese in activitatea nobllâ șl plină do răspundere închinată unui scop atit de mâreț — creșterea șl educarea tinerelor noastre vlăs- tare. MINISTERUL INVAȚAMÎNTULUI ȘI CULTURII | ÎNVĂȚĂTORULUI ovestea profesiei tale este simplă și, totuși, complica- tă. Noi credem că, propriu zis, nu e o profesie. Poate că e o artă care cere măiestrie, talent. Au fost vremuri cînd foar- te mulți dădeau din cap, tăgă- duind: unul care trăiește toată viața între copii și-i învață să buchisească. Și-i pune să repete ce-au buchisit ca papagalii. Care e conținutul profesiei ? Unde-i e prestigiul ? Tinerii îi Întorceau spatele și se îndreptau spre alte cariere, de prestigiu, în care se întîlneau cu oameni în toată li- rea. Vechii prieteni, cind auzeau că te-ai făcut profesor, surîdeau Încurcați și se lepădau de tine : un ratat. Tagmele suprapuse nu te ridicau deasupra doicilor și a gu- vernantelor. Cînd riscai o părere și îndrăzneai să o susții, erai grabnic apostrofat : „ei, profeso- rale /“ și erai pus Ia locul tău... Cu toate acestea, cînd te-ai fă- cut profesor, ai simțit în sufletul tău o chemare și ai văzut în pro- fesia ta un conținut. Nu era nu- mai știința pe care o adunai me- todic și o pătrundeai adine, ca un savant, dar era șl altceva... Poate Pe unii 11 cunoști, sint gata șl te privesc încrezători; alții se fe- resc, cată la tine pe furiș, cu tremur în gene; alții te ignorea- ză, nu știu ce ai cu ei și se as- cund în întunericul lor opac. A- ceștia îți ating sufletul dureros, ca o mustrare. E picătura de a- mar care sparge solemnitatea... Dar lecția începe... Ascuțișul întrebărilor își tale drum înapoia acestor ochi care se încruntă. Caută zarea înțele- gerii și cuvîntul omului. Și omul pornește să vorbească. Nu ca un copil, ci ca un om care se freacă la ochi și se trezește. Cine te ve- de. din afară, te crede între copii. N-au fost de față cînd măiestria ta i-a prefăcut în oameni. Sint ■ puțin copil șl mal mult oameni. Căutător de oameni I Nu tră- iești decît pentru aceasta. Bagi de seama, negreșit, că multe din cele spuse de acești oameni sînt vorbele tale. Și parcă și u- nele gesturi. Te recunoști în ele ca un părinte în ochii copilului care-i seamănă. Dar e și ceva nou, ca un mugur care se des- foaie. In acest climat de primă- vară, inima ta nu îmbălrînește niciodată. Ai găsit parcă apa vie care te ține tînăr, în ciuda ama- rului de ani ce trec peste tine. In școală ești ca și un artist în atelierul lui. Crești în proporții, Ci u prilejul zilei de 30 iunie, 1 „Ziua învățătorului11, C.C. al f S.M.I.C. adresează tuturor ca- drelor didactice un fierbinte și tovărășesc salut. Oamenii muncii din învățămint și, alaiuri de ei, întregul popor mun- citor sărbătoresc, la 30 iunie 1957, prima „Zi a învățătorului11, din Repu- blica Populară Romină. Instituirea a- eeslei sărbătoriri este încă o dovadă a înaltei prețuiri pe care o acordă par- tidul, guvernul și poporul nostru celor ce muncesc în școli, este un imbold puternic pentru obținerea unor noi și însemnate succese în domeniul îu- vățămintului. In țara noastră slujitorii școlii în- deplinesc un (el nobil, pregătind noile generații de constructori ai so- cialismului, desfășurind o largă muncă de culturalizare in rindurile oamenilor muncii și aducînd o con- tribuție importantă la transformarea socialistă a agriculturii. Prin aceasta, educatoarele, învățătorii, profesorii ți maiștrii din școli participă activ la înfăptuirea operei de construire a so- cialismului în patria noastră liberă. Puterea populară a creat cadrelor didactice condiții mereu mai bune de viață, precum și posibilități pentru o largă desfășurare a capacității lor creatoare atît în școală, pentru in- struirea și pregătirea tinerelor gene- rații, cit ți în domeniul ridicării ni- velului cultural al adultilor. A fost îmbunătățit sistemul de salarizare a învățătorilor ți profesorilor. Tineri- lor absolvenți intrați în învăță- mînt li se acordă o indemnizație de instalare, sînt sprijiniți să-și în- ceapă cît mai bine munca. învăță- torii de la sate primesc loturi de pă- mint pentru grădină, a căror culti- vare contribuie la înlesnirea traiului lor, iar cei care lucrează în condiții grele primesc o indemnizație specială. S-au creat de asemenea, pentru ca- drele didactice, magazine cu vînzarca în rate. Peste 15.000 învățători și pro- fesori își petrec anual concediile de odihnă în stațiunile balnco-climate- rice. Recent, Prezidiul Marii Adunări Naționale a reglementat problema concediului cadrelor didactice. Anual statul pune la dispoziția muncitorilor din învățămînt sute de milioane Ici pentru asistenta socială. Toate acestea ca și o serie de alte măsuri menite să îmbunătățească viața celor ce mun- cesc în școli le-au dat posibilitatea să-și întărească eforturile în lupta pentru ridicarea nivelului activității lor didactice și obștești. Un întreg sistem de măsuri oglin- dește grija partidului și guvernului de a crea cadrelor didactice largi po- sibilități pentru ridicarea nivelului lor ideologico-politic și pentru conti- nua perfecționare a măiestriei lor pe- dagogice. Zeci de mii de cadre di- dactice au urmat diferite cursuri de pregătire ideologică și de perfecțio- nare profesională. De asemenea, un mare număr de învățători, folosindu- sc de înlesnirile create de stat, stu- diază la secțiile fără frecvență ale in- stituțiilor de învățămînt superior, ob- ținînd o calificare superioară. Sindi- catul Muncitorilor din învățămînt și Cultură a pus la indemina învățători- lor și profesorilor cărți prin biblio- teci volante și bibliotecile raionale, precum ți posibilitatea de a-și pro- cura biblioteci personale pe baza de împrumuturi acordate de C.A.R. Ex- cursiile didactico-științifice, inițiate anul trecut în scopul lărgirii orizon- tului general al cadrelor didactice, vor cunoaște în acest an o considera- bilă extindere, urmînd să cuprindă circa 20.000 de participanți. Răspunzînd grijii pe care poartă partidul, guvernul și Ie-o întreg poporul muncitor, cadrele didactice se străduiesc să se ridice la înălțimea sarcinii de mare răspundere ce le-a fost încredințată, luptînd pentru o temeinică pregătire a tineretului, pen- tru educarea patriotică, comunistă a acestuia. înfăptuind sarcinile trasate școlii de partid și de guvern, învăță- torii și profesorii contribuie cu entu- ziasm la acțiunea de politehnizare a Invățămintuiui, înarmînd pe elevi cu temeinice cunoștințe despre bazele științelor și ale producției moderne, cu deprinderea de a aplica în prac- tică, in industrie și agricultură, cu- I. NISTOR președinte al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt și Cultură (Continuare in pag. 4) Cind m-aplec peste mici pupitre de lemn, Pe ardeziile negre prinse-n chenare. Cina cu mina răbdătoare Înscriu tainicul semn Al slovei — Încă tainic pentru ei — Și-arăt degetelor de floare, Palmelor roze de prunci Cum se fine-un condei, Simt cum mă-conjoară atunci Răzbind de-aproape, de mult, de departe Glasuri și glasuri din veacuri, din veac, Frunți nevăzute, cu mine-aplecate pe carte. An după an, veac după veac Griul de aur al științei a curs In morile vremii. în afundele ei hambare. Uneori plătit cu a mortii sudoare. Uneori din flacăra rugului zmuls, Totdeauna cu sîngele inimii frămîntat. Și iată eu, al slovei neștiut soldat, Semănătorul cel fără de nume. Din marea lumină crescind peste lume Copiilor dau întlia seînteie. Azi, întlia brazdă, întlia cărare, O trag cu-ascufiș de condeie Pînă-n palma mea aspră și mîndră. Și-ntind mugurul auriu Spre mlnufa plăpindă Neînvățată să țină-un condei Da, eu Din focul cel viu Azi, dau întiile scintei. viitori muncitori, ingineri vanți, tehnicieni, medici, Fără îndoială, șl cile un vară. Și nu numai unul... sau sa- poeji. pierde- Acesta, Insă, te îndîrjeșle. Nu se poale să nu găsești, în stînca aceasta care rezistă, filonul. Ciocănești cu băgare de seamă și cu răbda- re. Știi sigur că ai să-l găsești. 11 dibui șl Hi scapă. O iei de la în- ceput. Convingerea ta e că acolo, în întunericul ochilor care te pri- la nivelul pină la care te mugurii de oameni al căror ești. Cine te știe nu te-ar recunoaște. Ești altul. Dacă ieși pe poarta școlii tri între oamenii de seama simți scăzut și șters ca un ridică soare mai șl in- ta, te actor $1 PREȚUIREA NOASTRA că nerăbdarea sculptorului frămintă lutul ca să-i dai mă. Cît de neasemuită ti rea atunci profesia ta I... o se care for- Pă- Deschizi ușa clasei și zeci de vesc urît. stă omul pe cauți — măcar un om de bă !... Cînd al ieșit din clasă șl care-1 trea- ai în- ochi te întîmpină și... așteaptă. O clipă solemnă, pe care ai vrea s-o prelungești. Dar ochii așteaptă. chis ușa, auzi în urma ta larmă. Viitorul muncitor, inginer, savan- '‘tul, poetul, doctorul... au devenit din nou copii, in fiecare an, mai care a coborît de pe scenă, în stradă. Cîteva clipe te mai mun- cește fiorul creației, Scîntela în- țelegerii din ochiul unuia ți s-a părut prea slabă, vorba ta fără ascuțiș sau clocotești Încă sub fierbințeala inspirației pe care al lăsat-o între zidurile școlii. Viața te cheamă în rîndul oamenilor de seama ta, la proporțiile obișnuite. Cîteva ticuri rămîn în rostirea răspicată a cuvintelor, în gesturi, 11 Ne-am bucurat pentru că știm învățătorul de azi e un om muncește alături de noi pentru cauza struirii socialismului în țara noastră. ne-am mai dintre noi amintire de i-a călăuzit IN BIBLIOTECA. învățătorii șl profesorii au astăzi 1a dispoziție nenumărate posi- bilități de a-și ridica nivelul ideologico-politic și profesional, fu clișeu, tov. Ion Predn, șeful secției de tnvățămiut și cultura a Regiunii București, studiază In sala Bibliotecii A.R.L.U.S, în agitația care te fata unei probleme, de seama ta le văd cestea și zimbesc. cuprinde în Unii oameni numai pe a- Erau altădată oameni răi, re-ți pindeau pasul. Oameni punga groasă, care cumpărau vindeau totul. Te credeau șmecher. ca- cu Șl un „Ce tot îmi dai d-ta că odras- la mea n-o știe pe aia sau n-o știe pe ailaltă ? Eu nu-mi fac co- pilul conțopist sau profesor. Am cu ce să-i fac o situație. Eu vreau nota iaci, doar Știu și diplomă. Ce te costă să din doi. cinci sau șapte ? F. în puterea d-tale s-o iaci, că al copii și necazuri". Șl PETRE DRAGOESCU director general al Direcției ge- nerale a invățămintuiui de cul- tură generală (Continuare in pag. 3-a) In pag. 2=a DISTINCTII cu prilejul învățătorului că care con- Și bucurat și pentru că fiecare păstrează în inimă, ca pe o preț, chipul învățătorului care cei dinții pași... și eu îmi amintesc cu pietate de bătrî- nul dascăl cu care am învățat carte la școala primară din comuna Maxinu, de lîngă Buzău. Cum se mai zbătea bietul om să ne adune la școală și cît de greu îi era — căci mai marii acelor vremi se îngri- jeau de chiverniseala lor, nu de crearea condițiilor pentru ca fiii oamenilor mun- cii să poată căpăta lumina cărții. Astăzi, simți că ți se umple inima de bucurie cînd vezi cit de deschise, cît de libere sînt căile învățăturii. Cînd oare fiii muncitorilor puteau urca treptele școlilor atît de înalte, cind oare dascălii erau chemați să dăruiască bogăția cunoștințe- lor lor clasei muncitoare? Eu am doi băieți. Cel mai mare. Victor, e student. Celălalt fiu, Dumitru, a călcat, ca să spun așa. pe urmele mele. E mecanic de loco- motivă. Drumul lui însă a fost mult mai scurt decît al meu și al altora ca mine, iar căile învățăturii mai înalte îi sint și pe mai departe deschise. Avem in depoul nostru ingineri și tehnicieni care au ieșit din rindurile noastre, ale simplilor mun- citori. Știu că astăzi cei ce muncesc in școli dau cea mai mare atenție legării în- vățămîntului de viață, do munca în uzine și pe ogoare, îi înarmează pe tineri cu de- prinderi practice, care le vor fi atit de necesare în producție. Acum, sărbătorind „Ziua învățătorului’, gîndul nostru al tuturor se îndreaptă cu dragoste către voi, dragi tovarăși care munciți în școli. In aceste zile din preajma sărbătorii, voastre am stat de vorbă des- pre voi cu mulți ceferiști — și din depoul nostru și din alte locuri, de-a lungul dru- murilor pe unde merg cu trenul. Peste tot am aflat toată stima și toată pentru munca voastră. Vi le prețuirea transmit acum, pe această cale, în numele meu și în numele tovarășilor mei și vă urez să dobîndiți succese tot mai mari, spre binele patriei noastre dragi. ȘTEFAN LUNGU Erou al Muncii Socialiste, rija regimului nostru pentru Invățătorime este bine cu- noscută. Ajunge să amintesc măsurile luate pentru îm- bunătățirea situației materiale și pentru asigurarea unui nivel cultural corespunzător membrilor corpului didac- tic. Iar în ce privește prețuirea deosebită de care se bucură cei care-i formează pe viitorii cetățeni ai patriei noastre so- cialiste, stă mărturie dragostea cu care-i înconjoară întregul popor muncitor, care le încredințează tot ce ac. mai scump — copiii. O nouă dovadă de solicitudine din partea partidului, a guvernului și a poporului, pentru întreaga armată a acestor admirabili muncitori din cîmpul școlii o constituie recenta ho. tărire de a sărbători ziua de 30 iunie drept Ziua învățătoru- lui. Așa cum îi sărbătorim în fiecare an pe mineri sau po ceferiști, îi vom sărbători de azi înainte și pe învățători. Este aceasta o cinste pe deplin meritată și, în același timp, ridicarea pe o treaptă superioară a marii răspunderi care apasă pe umerii tovarășilor și colegilor noștri din școlile elementare și medii, din învățămîntul profesional și tehnic. Noi sîntem convinși că acest eveniment de mare impor- tanță în viața învățătorimii noastre va avea urmările aștep- tate, care decurg tocmai din înalta semnificație social-poli- tică a hotărîrii amintite. Regimul nostru are nevoie de cetă- țeni bine pregătiți din punct de vedere profesional și ideolo- gic, de oameni conștienți, destoinici. De buna pregătire a ele- vilor depind pe de o parte rezultatele muncii duse în între- prinderile industriale, în gospodăriile agricole etc., iar pe de altă parte, posibilitatea do a avea un învățămînt superior la înălțimea trebuințelor noastre actuale și viitoare. între școli și instituțiile de învățămînt superior există o legătură indisolubilă: unele nu se pot dezvolta în condiții satisfăcătoare dacă sînt rupte de celelalte. Absolvenți buni ai invățămintuiui elementar însemnează elevi buni ai celui me- diu, profesional sau tehnic și, mai departe, studenți buni ai universităților institutelor, tot așa cum absolvenți buni ai acestora din urmă însemnează muncă rodnică în școli de cul- tură generală, de ucenici sau de maiștri. Personal mă găsesc în situația favorabilă de a putea apre- cia această colaborare pe baza unei experiențe destul de în- delungate. I-arn cunoscut pe învățătorii de țară, am putut ur- mări. ani de-a rindul, activitatea acestor modești răspinditori ai științei de curte, ai culturii. Eu însumi am fost membru al corpului didactic clin învățămîntul mediu timp de peste un sfert de veac și mi-am putut da arama de posibilitățile dobîn. dirii unor rezultate frumoase atunci cînd profesorul își iubește meseria și-și dezvoltă necontenit pregătirea. Am convingerea că învățătorii și profesorii sînt pătrunși de marca importanță a misiunii lor. In numele corpului didactic și al studenților Universi- tății „C. I. Parhon" salut din toată inima ziua de 30 iunie 1957 și pe merituoșii învățători și profesori, urîndu-le noi suc- cese în muncă, la înălțimea valorii simbolice a evenimentului pe care ei îl sărbătoresc în momentul de față. Acad. prof. IORGU IORDAN oi, muncitorii, ne-am bucurat mult aflînd de sărbătoarea învățătorilor. așează funda albă din păr a unei fete sau vre-un învățător continuă să dea incă lă- muriri elevilor lui cu privire la cine știe ce întrebare. Mărturisesc că gesturile acestea de prie- tenie, de dragoste părintească, m-au miș- cat deseori. Ele mi-au arătat că fiii noștri sînt pe mîini bune, că de creșterea lor se ocupă învățători destoinici. Dar nouă, țăranilor muncitori, învătăto- cestea, ci și pentru multe altele. Cîți oa- meni în putere din raionul nostru, care n-au apucat a învăța să scrie și să citea- scă în anii copilăriei, din pricina vitregiei stăpînitorilor din trecut, n-au prins a dez- lega buchile acum, cu ajutorul acelorași dascăli care le învață copiii? Și cite seri de iarnă nu le-au petrecut locuitorii din satele noastre la căminul culturăl, ascul- tînd conferințele învățătorilor ? Și. mai ales, ne sînt aproape învățătorii pentru că simțim în ei un sprijin de preț în lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii. In toate satele patriei noastre învățătorii răspîndesc cuvîntul partidului, explică pe îndelete țăranilor muncitori folosind exemple din viață și argumente convingătoare, superioritatea și foloasele muncii In comun. Ei nu-și precupețesc nici timpul, nici puterile ca să-i lumineze pe oameni, să-i atragă pe făgașul vieții noi. Pentru toate acestea noi, cei de Ia sate, adresăm învățătorilor, cu prilejul zilei lor, un cald salut și le dorim succese noi și mari în munca lor atît de frumoasă și de însemnată. ANA AVESALON deputată în Marea Adunare Națională, maistră crescătoare de păsări la CLA.S. Afumați raionul Braneștl DISTINCTII cu prilejul Zilei învățătorului Prin decretul nr. 318 din 27 iunie 1957 al Prezidiului Marii Adunări Naționale au fost acordate, pentru merite deosebite în domeniul învățămîntului, Ordinul Muncii clasa 111-a ți Medalia Muncii următorilor tovarăși: Ordinul Muncii d. lil-a REGIUNEA BACAU : Popescu Maria, înv., com Borca, raionul Ceahlău. REGIUNEA BAIA MARE : Dragoș Euge- nia, prof.. Bai» Mare; Șandru Peire, prof., șeful secției de învățămînt și cultură Bala Mare; Schdnpflufl Carol, înv., com. Colțău, raionul Somcuta Mare. REGIUNEA BUCUREȘTI : Fllip Angela, prof.. București; Nlțulescu Petre, prof,, Bucu- rești; Preda Ion, prof,. șei. secție înv. șl cultură. REGIUNEA CLUJ : Drăgan Ion, înv., com Mintiu, raionul Năsăud, Negru Aurel, biv., com. Valea Drăganului, raionul Huedin; Pop Ion, înv., Cluj: Patakl loan, prof., com. Sînpaul. raionul Cluj: Pop Dumitru, prof., șef secție înv. șl cultură. raionul Bistrița; Toader Domnica, înv., Cluj; Vass Lense. prof., Cluj. REGIUNEA CRAIOVA : Andrei Nlcolae, înv . sef adjunct >ecția înv. și cultură Craiova: Llcescu Ștefan, prof., com. B rea, raionul Segarcea; Pleșolanu Maria, înv., Craiova: Spezzi Eugenia, prof., Caracal. REGIUNEA HUNEDOARA : Ghișaiu Eugen, prof. șef secție Înv. și cultură ; Munteanu Aurelia, înv., com. Vulean, raionul Petro- șani: Tamaș Emil, prof , Alba-luHa. REGIUNEA IAȘI : Andriescu Ion, prof.. Iași: Simlonescu Aurelia, înv., com. Sinești, raionul Tg. Frumos. Jlanu, raionul Balș; Calafeteanu Silvia, prof , com. Cornu, raionul Plenița ; Crăciunescu Axente, prof., com. Tismatia, raionul Craio va ; Dumitrescu Paul, prof., com. Izbiceni, raionul Corabia ; Dincă loan, înv. com. Pra- por, raionul Caracal ; Diaconu Constantin, prof., Calafat ; Florescu Chirii, înv., com Ghirgita, raionul Segarcea ; Florea Ecaterina, înv., Caracal ; Gruia Gheorghe, înv., com. Brobova, Cratova; Georgescu Stellan, înv., com. Jidoștița, raionul Tr. Severin ; Goian Elena, înv , . com. Pîșcoveni, raionul Balș ; Luță Maria, înv., com. Brătești, raionul Fi- liașl ; Mogoș C-tin, înv . com. Ceatiru, raio nul Tg. Jiu; Mltu Vasile, înv., com. Huia, Calafat ; Petrescu Aurelia, Inv.. com. Gheara, raionul Gura Jiului ; Ștefan Ion, înv., Cra- iovi ; Ștefănescu D. Maria, educatoare, Tg. Jiu; Toma C. Dimitriu, Înv., Tr. Severin; Tlcană Silvia înv , com. Brănești, raionul Cujmii : Teodorescu Aurel, înv . com. Ctrr- doșți, raionul Amaradla ; Vochlțoiu Damlan, înv., com Săcelu Hălești, raionul Novaci; Zamfir G., înv., com Gheara, raionul Gura Jiului. REGIUNEA GALAȚI : Constantinescu Va- sile, înv., com. Jilava, raionul Măcin ; Cașu Elena, înv., corn. Ivești, raionul Liești ; Chlvu Lucreția înv . cum. Mera, raionul Focșani ; Lungeanu Alexandrina, înv.. Galați; Marcovlci Bllma, prof., Galați ; Nistor Nlco- lae, înv., com. Crăeștl, raionul Bujor. REGIUNEA HUNEDOARA : Avram llarlon, prof., Deva ; Mreja Ion, înv., raionul Se- beș ; Rusu Avram, înv., Clejeni-Criș, raionul Brad; Rusu Maria, înv., Alba-Iulia ; Stal- na, com. Jegălla Beilic, raionul Fetești; Chl- Htă Grigore, com. Casimcea, raionul Hlrșu- va; Ciocîrlan Gheorghe, com. Slmbăta Nouă, raionul Hîrșova; Gevat Zladin, salul Tătaiu, com. Comana, raionul Negru Vodă; loan Au- rel, com. Jegălla, raionul Fetești; Mihai Geor- geta, Medgidia: Pădurescu Matilda, Tulcva; Pătrașcu Ion, com M, Kogălniceanu, raio- nul Tulcea; Podara Vlrgll, cam. Beidaud, raionul Istria; Raduiescu Gheorghe, Con- stanța; Simlonescu Dumitru. com. Oltina, raionul Adamclisi; Topa Ion, Tulcea; Trodin Remus, com. Nlculitel. talonul Tulcea; Vasi- lescu Florica, com. Almălău. raionul Adam- clisi; Zamfiriu Cornelia, com. Negrești, ra- ionul Negru-Vodă. REGIUNEA CRA1OVA : Bădescu Ștefan, satul Păsărani, com Sușița, raionul Filiași; Botu Constantin, com. Andreești, raionul Gilort; Butoi Gheorghe, com. Butocști, raio nul Filiași; Ciocionlcă Dumitru, com. Bîrca, raionul Segarcea; Ciocîrlan Dumitru, Craio- va; Ciuncann Gheorghe, com. Topești Tisma- Trufln Constantin, com Vlăsinești, raionul Săveni: Vasilescu N Nlcolae, Dărăhanl. REGIUNEA TIMIȘOARA : com Pătaș, raionul Bozovicl; Afrenie Ion, Beller Pan- kratz, Inspector regional, Timișoara; Cărăbaș Ion, com. Chizătău. raionul Lugoj; Cftrpini- șan Justlna, com. Belebreșca, raionul Mol- dova Nonă; Frînaru Francisc, com. Jebel, la- lonul Ciacova; Florescu Toma, com. Mînfi- ‘dur. raionul Făget; Lukaup losif, Lipova, Munteanu Augustin, șeful secției învătămint și cultură, raionul Reșița; Camloșul Mare, raionul Szabo Radu, șeful secției cultură, raionul Ciacova; com Ghimboca, raionul ( Maria, com. Jamul Mare, Sima Florica, com. Sînnicolaul Mare; de învățămînt și Szekely Gheorghe, Caransebeș: Vuian , satul Ghervian, na, raionul Baia de Aramă; Conslantlnescu Ion, Obîrșia Veche, raionul Corabia; DMiuț Ion, com. Pociovaliștea! Diaconii Constantin, com raionul Novaci; Bîrza, raionul REGIUNEA Kcsa Iștvăn, dorhei. REGIUNEA AUTONOMA MAGHIARA: tnv., com. Zetea, raionul O- covicl Stana. Sus, raionul comuna Ilia. REGIUNEA Iași ; Andrleș educatoare, com, Apoldul de Sebeș ; IAȘI : loan, Stănilă Moîse, înv., Apostu Olga. prof., înv., com. Ivăncești , PITEȘTI : Bera Alexandru, prof„ Cîmpulung; Radu Petre Ion, prof. șef. secției înv. și cultură. Pitești: Tomașescu Aurelia, prof., inspector, Pitești. REGIUNEA PLOEȘTI : Moșneaga Marga- reta, prof., Ploești. REGIUNEA TIMIȘOARA : lovănescu Cor- nel, prof., Timișoara; Mloc losif, înv,, șef. secție înv. și cultură, raionul Gătaia; Taban loan, inv., inspector regional Timișoara. com. Pavel, Vlădeni, prof.. prof., Bîrlad ; Buhăești-Gară, Bordeianu Nicullna, prof., raionul lași; Iași; lonescu Roșu Ellsabcta, raionul Negrești ; Dellon Grigore, înv., com. Teodorei Medalia Muncii Gheorghe, prof., lași. REGIUNEA ORADEA: Ari Estera, înv., com. Valea Iul Mihai, raionul Secueni ; Antal Viorica, educatoare, orașul Bciuș ; Boeru loan, înv., satul Giurtelec, com. Măie- riște. raionul Șimleu ; Drăgan luliana, înv., corn. Comlăuși, raionul Criș ; Dringă Antiin, prof., Beiuș ; Dilmbea losif., înv . com. Husăsău de Ținea , raionul Salonta ; Gheor- ghlu Maria, Înv. Oradea ; lanța Docnlța, Îhv„ com. Ineu, raionul Oradea ; Luță Elena, înv., com. Hldișei raionul Beiuș ; Matei Balș; Dumitrescu Maria, educatoare, com. Rojiștea, raionul Gura Jiului; Ghira Alionte, Craiova; lordache llie, com. Celaru, raionul Caracal; Keul Elena, Turnu Severin; Min- druță Elefterle, com. Ligulești-Barzei, raio- nul Gilort; Marlca Emilia, educatoare, com. Segarcea; Moaca Ion, inspectai școlar, Tur- na Severin; Moreanu Maria, com. Bâileștî; Nicu loan, com. Castra-Nova, raionul Cra- iova ; Ologolu M. Vasile. com. Căprenil de Sus, raionul Amaradia; Pătrașcu Sutana, com. Curtișoara, raionu Tg. Jiu; Petcu Va- sile, Tg. Jiu; Petrescu Vasile, com, Gighe- ra. raionul Gura Jiului; PIrvulescu Njcolae, com. Dîrvari, raionul Cujmir; Popa Dumitru, com. Măciuca-Popești, raionul OHețu; Stă- nescu Gheorghe, com. Gfurglța, raionul Se- garcea; Stănescu Paulina, com. Braniște, ra- ionul Craiova; Teodorescu Iulian, com. Cor- dești-Țlurezani, raionul Amaradia; Vlșan T. Ion, com. Giurgița, raionul Segarcea; Vlad Marin, com. Ada-Kaleh, raionul Turnu Se- verin; Zimbrea Irina, orașul Caracal. REGIUNEA GALAȚI : Blănuță Eusebie. com. Vrîncioaia, raionul Vrancea; Brezuică Gh. Teodor, com. Însurățel; Belu Elena, com. T. Vladimlrescu, raionul Brăila: Bordea Teo- dora, com. Chlșcanl । aionul Brăila; Codirii Dumitra, com. Rușețu, raionul Filimon Sir bu; Crîncev Claudla, educatoare, com. însu- răței; Custurescu Maria, satul înainte, com. Cioara, raionul însurăței ; Dîbu Ecaterina, raionul Gătaia; Woltz Francisc, com. Bence- cul do Sus raionul Timișoara. REGIUNEA AUTONOMA MAGHIARA: Bu- zaș Andrei, com. Ocna de Sus, raionul Sîngiorgiu de Pădure; GorJ Anatolic, Re- ghin; Guoler G6za, com Hodoșa. raionul To- plița; Hagiu Maria, com. Brețcu. raionul Tg. Sțcuiesc: Htisch Ervin, com. Batos — Vila — raionul Reghin; Mihaly Bela, com. Dum- brăvioara. raionul Mureș; Mlkld» Ecaterina, com. Plăieștii de Jos. raionul Miercurea Ciuc: Moldovan Nlcolae, com. Vîlcele. raio- nul Sf. Gheorghe; p6ter Zoltan, com. Troița, raionul Mureș; Pctreș Ignat, com. Dltrău. ra- ionul Gheorghfeni; Rusz Margareta, Sîngior- giul de Pădure; Toma Alexandru, Vătava, raionul Toplița. ORAȘUL BUCUREȘTI raionul raionul , „1 Mal" Bălcescu' ,T-Vladimlrescu' ,1. V. Stalin"; I: Butnaru Vasile, "; Belciu Matilda, Buga Elena, raionul Marlnescu Vtrginla, raionul „N. Sandu Mihall, raionul „I Mai"; Soiomon Petrache, raionul „*23 August"; Ga- nea Alexandrina, Institutul pedagogic de în- vățători. Profesor fruntaș REGIUNEA BACĂU : înv., com. Dragomirești AdăscăHțel Emanoll, raionul P. Neamț; Francisc, prof., Beiuș ; Moca Emil, înv., com .................... Sălăgeanu Elena, com liche ionul ionul Liești; Dogaru Alexandru, Galați; Fi- Gheorghe, com. Priponeștii de Jos, ra- Tecuci; Fluture Vasile, Inspector, ra- Liești; Ghelase Gheorghe, inspector, Cojocaru Alexandru, prof., Roman; Hotnog Ana, prof.. Piatra Neamț; Hîescu Adela, Înv. Piatra Neamț! Manela Maria, înv., com Ră- căciuni, raionul Piaira Neamț; Maria, înv.. Bacău; Oprea Pacalt, prof.. Bacău; Po- povicl loan, Inspector regional. Bacău; Son Elena, înv.. Bacău; Teofănescu Viorica, tnv. Bacău : Tohăneanu Marin, prof., com. Tăr- hăuș-Ghimeș raionul Moinești; Velea Vasile. prof.. Piatra Neamț. REGIUNEA BAIA MARE : Babiclu Gavril. înv., Somcuta Mare. Chișu Victor, inv., com. Vad, raionul Sighet; Csontos Emilia, înv., com. Corod, raionul Satu Mare; Danciu Ion, înv., Tg. Lăpuș; Ivănescu Aurel, înv., com. Băsești, raionul Cehul Silvaniei; Stan Tertu- lia, înv., com Mădărași, raionul Satu Mare; SUto Emilia, educatoare, com. Dcmăcușcni, raionul Lăpuș; Varga Carol, înv., cnm. Vi- șeul de Sus; Varady Maria, prof-, Baia Atare. REGIUNEA BUCUREȘTI : Făcăoaru Cor- nelia, înv , inspector regional la secția de înv. și cultură București ; Gran Niculina, PlșCoH, raionul Săcueni ; prof., Oradea ; Tica Lucia, Remetea, raionul Beluș. REGIUNEA PLOEȘTI : educatoare, eoni., Boncu Natalia, prof , Ploești ; Brînzel Sofia, înv., Ploești ; Codreanu Ortansa educatoare, com. Poiana Cîmpina raionul Cîmpina ; Danciu Crlsfea, Înv,, Cartiei Sirbi. raionul Rm. Sărat ; Dulcă Gheorghe, 1nv«, Sinaia, raionul Cîmpina; Drăgulescu Ctin, Inv., inspector școlar, Rm. Sărat; Dimitriu Remus, înv., com. Grădiștea, raionul Mizil; Dragomlr Lucreția, înv., Mi- Brălla; Gheorghe Gheorghe, Brăila; lonescu Agnes, Mărășești, raionul Panclu; lordache Ana, educatoare, com. Movilita, raionul Pan du; Lazăr Andone, Inspector, Tecuci; Luca loan, com. Băneasa. raionul Bujor; Marin Constantin, com. Beiteștii de Jos, raionul Călmătui; Miscenco Elena, educatoare, Ga- lați; Morogan Adela, com. Recineaga, raio- REGIUNEA BACĂU : lliescu Adela, Pia- tra Neamț; Țarălungă Mircea, Bacău; Tomu- lescu Zalra, Piatra Neamț. REGIUNEA BAIA MARE: Ambrua Vera, Cărei; Ciurdăreanu Cornel, Satu Mare; Lu- caclu Maria, Baia Mare; Lozlnschi Anatolie, Sighet; Spân Adalbert, com. Rătești, raionul Satu Mare. REGIUNEA BUCUREȘTI: Anghel Maria, com. Balotești, raionul Snagov; Dascălu Ște- fan, com. Doi Mărunt, raionul Lehliu; Gele- letu Mihai, Alexandria; Georgescu Laurențiu, Călărași; lonescu Camelia, Turnu Măgurele; Matei Constantin, com. Jilavele, raionul Ur- ziceni; Mihăilescu loseflna. Giurgiu; Mlhala- che llie, Roșiorii de Vede; Moacă Olga, com. Bărcfinești, raionul Urzicenl; Petre Andrei, Slobozia; Rebluc Olga, Turnu Măgurele; Ro- șu Dumitru, com. Budești, raionul Oltenița; com. Buftea, raionul zll ; Marin Georgescu Cristlna, Tîrgoviște ; Maria, înv , spector* școlar, înv., Moreni. Ne agu eoni. Lucia, prof., Ploești ; Mărccști, raionul educatoare, in- Ploești ; Radu L Ștefan, jjiih! Cîmpina; Tomescu Ion, prof., tîrgoviște ; Teodorescu Ion, înv., com Comarnic, raionul Cîmpina. REGIUNEA PITEȘTI : Alexandrescu E. Dumitru, înv., com. Bărăști de Vede, raio- nul Vedea ; Bîrlădeanu Radu, înv., com. Un- nul Măcin; Neculce Brăila; Popa Dumitru, Maria, educatoare, Odobești, Focșani; Popescu Constantin, Gal; pescu Păuna, Focșani; Rebega Ion, raionuî [i; Po- Podui Marinescu Gheorghe, Răcari REGIUNEA CLUJ: Cluj; Bitlu losif, com. Bartha A. Adalbert, Sleu-Odorhei. raionul prof.. București; București : Lelpnic Orășeanu Valentin, Sorin, prof.. Insp. cultură București : Gheorghlu Sfelian, prof., Laura, prof., București ; pi uf.. București, Peiti N. regional, secția înv. șl Popescu Gh. Elena, înv. gheni, raionul Costești ; Bubu Ioana, înv., raionul Horezu ; Cătănoiu com. Călinești, raionul PI- cum. Brezoi, Gheorghe, înv. București ; Popescu loan, înv., com. Șob dana, raionul Ollenița ; Petrescu Cornelia. tești ; lonescu Alexandrina, educatoare, Rm. V Icca , lliescu Eugenia, înv., com. Runcu, ralbnul Rm. Vîlcea ; lonescu Gheorghe, înv., eoni. Marița. laionul Ihorezu ; Lăzărescu Silvia, picf , Rm Vîlcea ; Marinescu Nico- educatoare, raionul Stancu Ștefan Emil, „Gh. Gheorghlu-Dej “ : prof.. șef. adj. al sec- Sirbulescu de Învătămint și cultură București : Georgeta, prof., inspector secția de Invățămint București : Tartacan Alexandru, înv., București : Teodosiu lolan- da, Înv. București ; București ; Vlădoianu rești REGIUNEA CLUJ : Cluj; Benedek Clara, Tătara Dumitru, Inv. Eleonora, înv. Bucu- Brinzel Vasile, proi., prof.. Cluj: Bendea Nicodim. Înv., com. CSrpinlș, raionul C m- penl. Briceag Adela, educatoare, Bistriț;i; Curcii Maria, înv., Cluj; Curcă losif, Inv. com Roșia Montană, raionul Cîmpcni: Cim- peunu Constantin, înv., com. Mica, raionul Dej: Dobre Nlcolae, înv șef secție înv. și cultură raionul Gherla; Filimon Vasile, nv șef. secție înv și cultură, raionul Luduș; Kouba Paula pro!.. Cluj; Moldovan Ion, prof.. Aiud; Mocanu Gheorghe, înv. șef secție înv. și cultură. Turda; Nagy Carol, înv., Cluj; Radu Ion, Inv.. com. Cojocna, rao- nul Cluj; Redeanu Ion, înv., satul Băgău, com. Lopadea Nouă, raionul Aiud; Sopa Pa- raschiva, tnv., CI11J; TBkes Adalbert, înv., com. Perlnzei, raionul Huedin: Ungureanu Vera. prof.. Cluj. REGIUNEA CONSTANȚA: Burgaza Ioana, înv. com. Jegălla raionul Fetești; Ciocan Ion, prof., insp., sect. de înv și cultură, Constanța; Ignat Elena, prof., Babadag; Ni- colau Elisabeta, educatoare, com. Geamurlla de Jos, raionul Babadag; Pascu Vasilica. înv., Medgidia; Teodorescu Dumitru, satul Măgura, com. Cerchezii, raionul Vodă. REGIUNEA CRA1OVA ! Badea I. înv., com Cernătești. ialonul Filiași ; înv . Negru Savu, Ber- îescu I. loan, Înv., Tg Lovrești, raionul Gilort; Bădița Ionel, înv , com Vîrciorova, raionul Ti. Severin ; Băloiu Elena, înv,, com Amărăștii de Jos, raionul Caracal ; Cucu Maria, educatoare, com. Baia de Aramă ; Constantinescu Constantin, înv., com. lancu C0111. ' Victor, nv , Curtea de Argeș , Nae Dumitra, [oare Pitești ; Ocnașu G. Irina. proi., Vulturești, raionul Muscel : Petrescu Vîlcea ; înv. corn Bolșoara. raionul Rm. Popcscu Păun. înv. com Ștefan cel Mare, raionul Găești , Păun Zenoviu, înv., corn. Stolnici, raionul Costești ; Păunescu Elena, înv., Pitești : Stan Marin, Tătulești raionul Vedea. REGIUNEA STALIN : Becarian Orașul Poplaca, Stalin ; Foamete Vlad, tnv., corn. Ctin, înv.. raionul Sibiu; losif Lucreția, prof., com. înv., com. Mateiaș raionul Rupea; Micii Maria, înv., Orașul Stalin ; Rațiu Maria, prof., raionul Rupea ; Toader Ana, înv., cultură Sibiu ; Diaconescu REGIUNEA SUCEAVA: corn. SapovcnLUngurem. șef secție înv. șl Ioana, înv. Sibiu. Clocoiu Ion, înv., raionul Săveni ; Encel Mina, educatoare, Botoșani ; Fritescu Dumitru, înv., orașul Fălticeni ; llioale Bea- trice, înv.. Fălticeni : Munteanu Matilda, înv., com. Dobirceni. raionul Trușcști ; Ștefănescu Nlcolae, înv., satul Strahotin, com Dîngeni. raionul Tiiișeti REGIUNEA TIMIȘOARA : Costa V. Vetu- rla, prof., Lugoj; Colccag 1. Vasile, Înv,, Făget ; Valeriu, get. lonescu Alma Cornca, prof. Pop înv., Ti mi Alcxa, piof , Arad ; Schclegia c,om. Marginea, raionul Fă- REGIUNEA Derszi llona, AUTONOMA MAGHIARA: educatoare, com. Racoșul de Sus, rabnul Odorhei; lordache Alexandrina, educatoare, Ig. Mureș; lonescu Dldina, înv, com. Deda raionul Toplița; Kereszi Andrei, înv., com. Poiana Mereni. raionul Tg. Se culese; K'3I<5 Margareta, înv., com. Clumeni. jalonul GheorglfiPiil. Nagy Ertsebet, înv., com. Țibo, raionul Odoihei; Pupp losif, înv., Slngeorgiu de Mureș; Para Alexandru, 1nv. com. Arcuș raionul Sf. Gheorghe; Pușcaș losif, înv., satul Loglg, comuna Lunca, «a- ionul Reghin; Szocz Ș-eîan, inv., com. Lunca de Jos. raionul Ciuc; G-ocsman Palma, prof., Tg. Mureș; Găltalvl Alex., prof., Cristurul Secuiesc al Ministerului Învățămîntului și Culturii Prin ordinul nr 1069 din 25 Iunie 1957 ....................................... . - - a fost acordat, pentru merite deosebite in domeniul învățămlnlului, titlul de „ÎNVĂȚĂ- TOR FRUNTAȘ" și „PROFESOR FRUNTAȘ" următorilor tovarăși ; Maria, com. Orașul-Nou, raionul Oaș; PhJzos losif. com Oiașul Nou, raionul Oaș; Poenaru Vasile. eoni. Săcășeni, salul Cleja, raionul Tășnad, Sălăgeanu Mihai, Mare : Somay ludlia, Porumb loan, Baia Mare; Inspector regional, Bala Bala Mare; Rlesman Emerlc, com Supurul de Jos, raionul Tăș- nad: Rusu Gheorghe, Zaharia Ana, Slghel. com. Șomcuta-Mare ; REGIUNEA BUCUREȘTI : inspector, Zimnlcea: < Băduleasa, raionul T. Clrjan Andrițolu Ion, Costică, Măgurele; com. Dumitru Aurelia. Roșloill de V<»de; Fllip Elena, com. Moara Săracă, raionul Snagov; Malciu Vîr- ban, com Gorneni. raionul Domnești; Marin Vasilica, educatoare, com. Dridu Movila, ra- ionul Urzicenl; Nlculescu Nlcolae, com. Ra- du-Negru. Stoeneșt;, raionul Călărași; Petre Niță, com. Brîncnveanca, raionul T. Măgu rele; Popa Georgeta. com. Coconi, raionul Oltenița; Petrescu Ștefan, com. Buciumeni, raionul Răcari; Popescu Ion, com. llean* raionul Lehliu: Pîrlog Marin, com. Smlrdioa sa, raionul Zimnlcea. Popescu Ioana, educa toare, cnm. Grădiștea — Fălăstoaca, raional Vidra: Popescu Victor, com. Mavrodin, raio Rkhter Petre, com. Rădu- nul Alexandria; Iești alnnul cnm Gostlnari Videle : Stancu Gherghina raionul Vidra; Stoian Nlco- Invăfător fruntaș lae, com Poiana, raionul Slobozia; Ureche Gheorghe, com Mînăstlrea, raionul Oltenița REGIUNEA CLUJ . Anca Vasile. Abrud, REG1UNEA BACAU . Bordelanu Vasile. în- drumător cultura! Piatra Neamț; Deac Ele- na, educatoare, Bacău, Isser Olga, educa- toare, Bacău; Manciu N Constantin, com. Răcătău. raionul Bacău. Mârtțeanu Eugenia, com Dărmăneșli, raionul Moinești; Manciu V. Maria com Racăciuni raionul Bacău; raionul Luiza, Turda; raionul raionul Tiberiu, cnm. St llie, com Cîmpeni; Balogh Ghizela, Cluj; Biro com Moldoveneștl-Văleni, raionul Bircă Mihai. com. Creaca-Lupoaia, Jibou: Bogdan Gheorghe, com. Cășei, Dej, Bulzan Aurel, Cluj: Demcter Sînc;ai raionul Huedin; Citirea Bisti ița Bîrgăului; Fejer Paula, Mircea Piatra Poduri, Ursu I Coroiu. Gheorghe, com Pîngârațl. raionul Nearnț: Sova C Alexandrina, co:n satul Valea S «șu. raionul Moinești; Ana com Călugăre.ii-Corolu, satul Poiana Teiului alonul Ceahlău. REGIUNEA BAIA MARE: Ardelean Ma ria, com B1rsat/2 din numărul lor primesc salarii sub minimul necesar. Din a- ceastă cauză, 1/3 din numărul copii- lor de vîrstă școlară rămîne în afara Invățămintuiui elementar. In timp ce copiii capitaliștilor frecventează clase dotate cu un buget anual de cîte 6.000 dolari (cum sint, de pildă, tn școlile confesionale catolice), copiii muncitorilor trebuie să frecventeze clase care au în totul 100 dolari bu- get anual. Statul și Camera Repre- zentanților, ca și municipalitățile diferitelor orașe nu alocă mai mult de 55—60 dolari anual pe cap de elev. Iar școlile „grupurilor minori- tare" (ale negrilor) nu au, bineîn- țeles, nici măcar atîta. E bine să amintim tn treacăt că, dacă S.U.A. au prevăzut din venitul național doar 3% pentru Invăță- mînt. Uniunea Sovietică alocă în a. celași scop 8% (după cum o subli- niază înșiși americanii). Să mai vorbim despre lipsa acu- tă din școlile americane a manuale- lor, a sălilor de clasă ? Să mai a. mințim despre sălile în care un în- vățător e nevoit să țină cursuri pen- tru un număr de cîte 60—70 de elevi ? Să mai vorbim despre proble- ma gravă a părăsirii Invățămintuiui de către cei mai buni institutori ? In cinci ani de zile (1941 —1945)', peste 350.000 de învățători au fost nevoiți să.și caute alte profesiuni, mai remuneratoare. In această perioadă de timp, după cum spune revista „News Week", lipseau institutori pentru zeci de mii de clase. Sînt rezultate pe care „filozofii” faimosului mod de viață american le trec sub tăcere. Faptele, tnsă, vorbesc singure. OSCAR JIANU Gazeta Invățămintuiui COLEGIUL REDACȚIONAL: Maria Banuș, Petre Drăgoescu, Ion Dragu. Emilia Mărise, Ludovic Nagy, Ion Nlstor, N. Sipoș. Un salut călduros L« redacția noastră a sosit zilele acestea o scrisoare din Cehoslovacia. Autoarea el, to. varășa Dana Kabova, Inspec- toare școlară a raionului Senec, felicită pe Învățătorii și profe- sorii din țara noastră ou prile- jul ..Zilei Învățătorului". Publicăm mai jos textul seri, sorii. Cu prilejul marii voastre sărbători, „ZIUA INVA- ȚĂTORULUl", vă tri- mit un călduros salut fi vă doresc să obțineți mereu noi și însemnate succese în muncă. Sint bucuroasă că pol să vă scriu cîteva rinduri chiar în aceste zile, cînd mulți din- tre voi veți fi distinși cu Or- dine și Medalii ale Republicii Populare Romine, sau veți primi titlul de învățător sau profesor emerit, învățător sau profesor fruntaș. Noi, învățătorii din Ceho- slovacia, sărbătorim „Ziua în- vățătorului" la 28 martie — ziua nașterii lui J. A. Komen- ski, marele nostru înaintaș. Anul acesta, cu prilejul împli- nirii a 365 de ani de la naș- terea lui și a 300 de ani de la apariția operei sale „Di- dactica Omnia", festivitățile or- ganizate la „Ziua învățătoru- lui" în toată țara noastră au avut un caracter deosebit, au contribuit într-o măsură și mai însemnată la mobilizarea noastră în lupta pentru ridi- carea nivelului invățămintuiui. învățătorii din Cehoslovacia urmăresc cu interes succesele, voastre în construirea socia- lismului. Prietenia popoarelor noastre datează din trecutul îndepărtat. Această prietenie s-a consolidat în timpul luptei pentru eliberarea patriei noas- tre, la care, alături de armata marii noastre aliate, Uniunea Sovietică, a luat parte și ar- mata romînă. Poporul nostru nu va uita niciodată jertfele pe care le-au adus eroii romîni, stropind cu sîngele lor pă- mîntul Slovaciei. Mormintele și monumentele lor de la Luce- nec, Zvolen, Banska Bystrica, Piestany și Trencin sînt și vor rămîne un simbol al prieteniei indestructibile dintre popoarele noastre. Ne sînt cunoscute preocupă- rile voastre în domeniul educa- ției tineretului și ne bucurăm constatînd că luptați pentru a- celeași țeluri ca și noi: le- garea școlii de viață, educa- rea copiilor așa îneît să de- vină oameni de nădejde, pa- trioti adevărati. Vă urez mult succes tn mun- ca de plămădire a viitorilor cetățeni, constructori ai socia- lismului in patria voastră. DANA KABOVA LA MAREA SÂRBÂTOARE (Urmare din p^g, la) noștiuțele însușite. Se întărește ne- contenit munca desfășurata de învăță- tori și profesori pentru educarea mul- tilaterală a tinerelului — astfel incit fiecare elev să devină un uui