Proletari din toate țările, uniți-vâ I IN PREAJMA ETAPEI CU FRECVENTA 4 PAGINI 25 BANI Vineri 21 iunie 1957 ^iwiiiiiiiHiiiiiiimiiiiiiiimiiiw .... ■ ZIUA I ■ munca I ■ d« I (Continuare in pag. 3} adml- In In- predau Ia clasele V-—VII fără calificarea necesară. Și aceste vor trebui să se bucure de o deosebită din partea secțiilor vățămint și cultură, care au că progra- fost adesea din cadrul atins nive- alocuri nu iubi(l luptați a avea cursuri atenție de în- datoria *1 țărani muncitori care se prezintă Ia concursurile do teze in școli medii și facultăți; au prezentat spectacole treprlnderi, gospodarii agricole colective etc. in- cu- in pregătir»du-i an de mnncă. ișl încep acti- cursul acestei inceputul lunii Acțiunile inițiale In întreaga țară tn intîmplnarea „Zilei învățătorului* privesc probleme cunoscute ale activității cadre- lor didactice. S-cr părea, cind citești datele șl cifrele ce le oglindesc, că sint lucruri mărunte, obișnuita. In spatele aces- nată tremurat, primele adunări și acăderi, vacanțele șl ultima zl de școală, ziua ultimului Iul îndemn — „să adevărul, să luptați pentru ei, să lubți viața, să pentru ea*. Scrisoarea din fața mea vorbește In cifre despre Elevi al școlii profesionale de ucenici C.F.R. pe șantier. Sara Cimpeanu din vorba de profesoara de limba rusă naturale urmărește să-i vețe pe elevi să aplice noștințele lor teoretice vilor. de rîvna xecută lucrul că pe șan- mult tineri- la fel și — tras cu ure- lor dais ?! cifre ie aimte Insă munca modestă dar plină însuflețire a mii șl zeci de mii de învățători ?! profesori CONSTANTIN RADOI noi — ma- A. MARIN o uimitoare claritate : prima zi de școală, prima literă doie- " ‘ ' apoi... ÎNVÂ TĂ TOR UL UI Biletul a fost tras ! Din acest moment, fafă în fată cu întrebarea scrisă tn bilet, nivelul cunoștințelor este cel care are cuvintut. Emoția e, poate, la fel de mare și pentru examinatorul care-și vede acum rodul muncii de pregătire elevilor tn tot timpul anului școlar. Snieta iBvnîmMuM de perfecționare Organ al Ministerului Invățămintuiui și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt și Cultură ANUL IX, Nr. 428 început examenul de absolvire a clasei a Vll-a. La școala medie din 1-eteștl, emoția a cuprins deopotrivă pe elevi și pe profe- sori. De ce și pe aceștia din urmă ? Pentru că cei mai mulți sint tineri, foarte tineri, abia in al doilea an de funcționare tn tnvățămtnt (nu mai vorbesc de o profesoară asistentă, ca- re-și încheie primul an de dăscălie). Și pentru că mai au șl „oaspeți" la examen ! Subiectul ales — din cele cinci pro- puse — dovedește însă că deși tl- năr, tovarășul Anatol Tudose — care predă limba romînă la una din cele două clase a Vila — a știut să fie totodată exigent cu elevii săi și înțe- legător față de posibilitățile viratei a. cestora. Anume, el s-a oprit, la lite- ratură, asupra subiectului „Analiza li- terară a poemului Dumbrava Roșie de V. Alecsandri", Iar la gramatică asupra analizei sintactice a unei fraze (din Doamna Chiajna de A. Odobes- cu) formată dintr.o principală'șl două subordonate: o finală și o cauzală. In clasele cu ferestrele,larg des. chise, cu catedra împodobită de flori, copiii curat fmbrăcațl, puțin îmbujo- rați, ascultă lămuririle profesorului lor, apoi încep să scrie cu curajul pe care țl-1 dă siguranța cunoștințe- lor. Am citit lucrările celor 35 de viitori absolvenți ai clasei a Vll-a, fiind me- reu urmărită de întrebarea : Ce a reușit să realizeze acest tînăr, proas- păt ieșit de pe băncile facultății? N-a trebuit să aștept prea mult răs- punsul la această întrebare. Elevii to- varășului Tudose au analizat satisfă- cător poemul Dumbrava Roșie — și, ceea ce este meritoriu pentru ei și pentru dascălul lor — nu s-au rezu- mat la povestirea conținutului operei. Mai toți au început prin a arăta cînd a fost creat poemul și ce a urmărit V. Alecsandri. tn 1872 — cu cinci ani Înainte de izbucnirea războiului pen- tru Independența Romîniei — prin evocarea vremurilor de glorie ale domniei Iul Ștefan cel Mare. Unii din- tre ei au menționat izvorul literar de Inspirație al scriitorului — _,O samă de cuvinte" a iui Ion Niculce, ară- tînd totodată că și cronicarul a aflat această legendă tn tradiția populară. Apoi elevii au înfățișat cele două personaje principale din poem : Ște- fan cel Mare, domnul Moldovei, și Albert, craiul Lehiei, arătlnd Însușirile pozitive ale unuia și cele negative ale celuilalt. Majoritatea elevilor cunoș- teau și au citat în tezele lor versurile prin care V. Alecsandri zugrăvește măreața personalitate a lui Ștefan cel Mare. Iată-1 cărunt, dar încă bărbat fntre bărbați Co muntele Ceahlăul prin munții din Carpați... Scoțind în evidență contrastul din- tre cei doi conducători de popoare, toți elevii au subliniat trăsăturile care fac din Ștefan cel Mare un erou po- zitiv — faptul că este exponentul nă- zuințelor poporului, al luptei pentru libertatea țării — pe cind Albert, minat numai de dorința de cucerire, este pentru autor și pentru cititor un personaj negativ. Mai puțin au știut elevii să anali- zeze mijloacele stilistice folosite de scriitor In realizarea personajelor, în descrierea luptei etc. In schimb, n-au uitat să arate că tema tratată de Alecsandri tn Dumbrava Roșie v. lupta pentru libertatea națională — a fost clntată șl de M. Eminescu tn fragmentul cunoscut de ei din Scri- soarea lila șl de G. Coșbuc tn ba- lada Pașa Hassan. Acesta, este, In esență, conținutul lucrărilor scrise la literatură, bineîn- țeles cu variante deosebite de la elev Ia elev. Unii dintre ei au dat mai mare extindere povestirii conținutului, rezumtnd flecare etnt In parte — chiar pe cele care nu le analizaseră tn clasă. Alții au Insistat asupra caracte- relor celor două personaje principale, alții au făcut ample citate din me- morie. De exemplu, pentru a tncepe povestirea subiectului și pentru a schi- ța caracterul șl faptele celor doi eroi, ctțiva elevi au reprodus versuri din capitolul Visul Iul Albert : nic să-șl Îmbunătățească munca, să ceară și să primească sugestii. Tovarășe Tudose, încă din al doi- lea an de muncă la catedră al reușit să dai elevilor cunoștințe juste și suficiente — ceea ce socotesc că este un mare merit. Ai o bună pregătire profesională și ești la curent cu tot ce s-a publicat in specialitate In ultimul timp. Te frămîntă gîndul cum să lă- murești elevilor problemele mai grele și mal subtile de gramatică șl să le dai mal multe informații în domeniul literaturii. Trebuie însă să-ți îndrepți atenția și asupra unor laturi ale pro- cesului de învățămînt care par la pri- ma vedere secundare, dar a căror Importanță se poate descoperi anali- zînd răspunsurile elevilor. In școală nu se urmărește numai ca elevii să înmagazineze cunoștințe, tot mal mulfe cunoștințe, ci să le asimi- leze, să șl le însușească tn așa mă- sură, tnclt să aibă posibilitatea de a le expune cu ușurință, Intr-un mod per- sonal. Am avut impresia — citind lu- crările elevilor — că sînt încorsetate tntr-un tipar care reține elanul perso- nal, înaripat al adolescentului ce ter- C. G. CH10SA i ■ I In pag. 2>a COMISIILE m Jn față un material bogat șl Intereianl : multe, multe A scrisori șl Informații proaspăt sosite din toate colțurile țăriL Ele aduc noutăți despre munca învățătorilor șl pro- * iesorilor. Dar ce păcat că sint zgfrclte în amănunte 1 Mi-ar fi fost greu să Ic descifrez sensul neexprimat șl poate le-aș U prezentat ca atare dacă o întîmplare nu mi-ar fi suscitat interesul pentru mai atenta lor cercetare. Intr-una din scrisori am regăsit numele dascălului meu din primii ani de școală. Nu l-am mai văzut aproape de 20 de ani — Inter- val destul de lung pentru a șterge din amintire acele amă- nunte care au făcut pe vremuri emoțiile Și farmecul celor dinții clase. Șl totuși, unul cite unul, amănuntele se conturează cu ds azi a fostului meu dascăl șl a colegilor Iul. Deasupra stă scris, cu litere de Impecabilă callgralle : .In cinstea zilei învă- țătorului*. Apoi, cifrele care exprimă realizările lor; înfiin- țarea unui colț roșu In gospodăria colectivă, pregătirea a patru formați! de artiști amatori dintre colectiviști, lămurirea a 14 țărani muncitori cu gospodărie individuală pentru a porni șl ei pe drumul cooperativizării agriculturii, nici un elev rămas neșcolarizat etc. Acesto fapte nu mal reprezintă o nou- tate. Sute șl mii de alic cadre didactice înscriu zilnic ase- menea realizări. Semnificația lor te Îndeamnă lotuși la o clipă de meditație... Alături de generațiile cărora le-au desciirat pri- mele taine ale buchUlor intr-un sătuc pe malul Dunării, cițlva dascăli, pe umerii cărora și-au pus pecetea ani mulți, n-au renunțat la luptă, deși virata le-ar fi Ingădult-o. In cinstea zilei lor de sărbătoare,„Ziua învățătorului*, au ținut să adauge noi înfăptuiri la cele realizate pină acum. Răsfoiesc mal departe scrisorile. Intr-una dintre ele este București. Ni se povestește că ea este în primul an de invă- țămint șl că lucrează intr-o școală pentru tineretul muncito- resc. Greutățile începutului au intlmldat-o, dar colegii cu expe- riență l-au venit în ajutor. In trimestrul al II lea, insă, elevii ei au început să absenteze mal des. Fie că plecau din oraș în diferita misiuni, fls că erau prinși prea mult de obligațiile do plan. Plerzînd legătura dintre lecții, cunoștințele lor rămi- neau In urmă. Cind colectivul de profesori din care face parte Sara Cimpeanu a stabilit măsurile pentru întimpinarea sărbă- torească a „Zilei învățătorului" in școala lor, profesoara, cu- prinsă do entuziasmul general, s a angajat să-și aducă elevii rămași in urmă la nivelul cerut de programă. Atunci nu s-a gîndlt prea mult prin ce mijloace. Știa insă că nu sa poate altfel. Au urmat sute de ore de lecții individuale. Mal pe urmă s-a îmbunătățit din nou frecvența. Sara Cimpeanu șl-a cunoscut mai bine elevii, iar sftrșltul anului școlar a adus șl împlinirea angajamentului el. Scrisoarea următoare vorbește de o acțiune mai amplă. Cu două luni în urmă, cadrele didactice din raionul Galați Ișl fixaseră o mulțime de proiecte pentru a Intlmplna ziua lor de sărbătoare. Săptămina trecută, el s-au adunat la comitetul sindical raional să cunoască situația îndeplinirii angajamentelor. ȘI Iată — s a văzut că lot ce se proiectase s-a îndeplinit. Peda- gogii din Galați au reușit să organizeze noi ateliere pe lingă școli, pentru ca elevii să-și poată desfășură mai bine prac- tica; au înființat cursuri pentru pregătirea fiilor de muncitori ■ i „Moldova este pragul întflulul meu pas I Voi merge la Moldova, la Ștefan drept voi merge Șl luciul de pe frunte-1 cu spada mea voi șterge...” La gramatică, cel mal mulți elevi au analizat corect din punct de ve- dere sintactic fraza — care, de altfel, nu era prea grea — și au făcut, așa cum cer Instrucțiunile ministerului, și analiza morfologică și sintactică a unei propoziții. Aici însă au apărut mal multe greșeli șl lipsuri — cum era șl de așteptat de la elevi care n-au mai studiat morfologia din clasa a V-a. Trebuie să mai spun că majoritatea elevilor n-au făcut greșeli de ortogra- fie și că, în genere, construcția pro- pozițiilor, a frazelor a fost corectă. N-aș vrea acum ca cele ce urmează să constituie nelipsita „parte nega- tivă" care apare 1a mijlocul oricărui articol, de la cuvintul „Insă" mai de- parte. Iml ingădul totuși să continui discuția tovărășească avută cu tînărul prolesor Tudose, care s-a arătat dor- pentru examenul de maturitate de la școlile de cultura generala (sesiunea iulie 1957) Experiența primilor doi ani de a- plicare a hotărîrii privind sis- temul de stat pentru perfec- ționarea cadrelor didactice a arătat că etapa cu frecvență, care încheie cursul anual, are o foarte mare im- portanță în completarea, adîncirea și sistematizarea cunoștințelor pe care cursanții și le-au. însușit în perioada de studiu individual. De felul cum se organizează și se desfășoară cursu- rile in etapa cu frecvență depind în Lună măsură rezultatele întregului curs. Învățătorii și profesorii care au ur- mat pină în prezent cursurile de per- fecționare au obținut rezultate mai bune în munca de instruire și edu- care a elevilor. Ei au fost orientali și au primit îndrumări cu privire la unele probleme pe care nu le puteau soluționa singuri. In același timp, ex- periența proprie pe care cadrele di- dactice au împărtășit-o institutelor de perfecționare a ajutat aeestora să cu- noască mai bine munca practică din școli și să-și alcătuiască planurile de lucru in funcție de necesitățile aces- teia. Rezultatele studiului efectuat de în- vățători și profesori la cursurile de perfecționare au și început să se ara- te. Urmărind munca foștilor cursanți, institutele au constatat că aceștia și-au îmbunătățit metodele de predare, știu să lege lecțiile lor de problemele pro- ducției, pun un accent mai mare pe înarmarea elevilor cu deprinderi practice. Toate acestea au determinat o creștere a nivelului de cunoștințe al elevilor lor. In activitatea institutelor interre- gionale există însă lipsuri care s-au resimțit atît în etapa de studiu indi- vidual cît și în etapa de studiu fără frecvență și care au făcut ca unele măsuri să nu-și atingă pe deplin sco- pul. Trebuie să vorbim în această pri- vință, înainte de toate, de insufici- enta mobilizare a cadrelor pentru studiul individual și de insuficienta lor îndrumare. Experiența de pînă ale muncii educative etc. Seminariile vor adinei cunoștințele însușite prin studiu individual și prin audierea lecțiilor, vor prilejui un larg schimb de experiență intre cadrele didactice. Este necesar ca metodele înaintate, experiențele pozitive împărtășite în seminarii să fie generalizate, răspin- dite in masa cadrelor didactice. Se desfășoară pregătiri intense și pentru pregătirea lucrărilor practice. Aces- tea trebuie astfel organizate, îneît să-i lămurească pe cursiști asupra conți- nutului și căilor de realizare a învă- țămîntului politehnic. Este necesar ca întreaga muncă din etapa cu frecvență să arate cursiștilor că toate laturile procesului instruc- liv-cducativ trebuie folosite pentru realizarea educației patriotice, comu- niste a elevilor. In cadrul lecțiilor, al seminariilor, al activităților practice să se sublinieze că toată munca desfășurată în școală și în afara șco- lii urmărește dezvoltarea multilate- rală a elevilor. Să se scoată în evi- dență valoarea educativă a tuturor disciplinelor prevăzute în planul de învățămînt și să se arate mijloacele prin care se realizează, în cursul stu- dierii lor, înarmarea elevilor cu cu- noștințe riguros științifice, dezvoltarea sentimentului patriotic, formarea de- prinderilor de muncă ordonată și de viață civilizată, a gustului pentru fru- mos etc. Pentru ridicarea calității învăță- mîntului, Ministerul Invățămintuiui și Culturii a hotărît să se organizeze și cursuri de îndrumare pe plan re- gional, pentru cadrele didactice care acum a arătat, totodată, ma etapei cu frecvență a prea încărcată. Unele lecții și seminarii etapei cu frecvență nu au lui corespunzător, iar pe s-a acordat suficientă atenție îmbină- rii cunoștințelor teoretice cu practica. Examenele cu care s-au încheiat cursurile n-au reflectat întotdeauna calitatea muncii fi gradul de pregă- tire al cursanților, calificativele date s-au referit de multe ori numai la răspunsurile, date la examene, fără să țină seama de întreaga activitate a cursanților. Colegiul Ministerului Invățămîntu- lui și Culturii, analizînd munca de perfecționare a cadrelor didactice, a luat măsuri importante pentru îmbu- nătățirea ei și pentru înlăturarea lip- surilor existente. Unele se vor aplica începind chiar din perioada etapei actuale cu frecvență, altele în viitorul an. Așa, de pildă, prin reducerea pla- nului de învățămînt al etapei cu frec- vență, cursiștii vor fi ocupați cel mult 5 ore pe zi, rămînîndu-le timpul ne- cesar pentru studiu individual, pentru recreare. Secțiile de învățămînt și cultură ale sfaturilor populare și institutele interregionale desfășoară pregătiri me- nite să asigure cele mai bune condi- ții pentru etapa cu frecvență, care va începe în curînd. Lectorii care ur- mează să lucreze la cursurile regionale sînt recrutați dintre cele mai bune cadre didactice, in special dintre cele care au absolvit cursurile de perfec- ționare cu rezultate foarte bune. Lec- țiile care vor fi prezentate la cursuri vor trata aspecte esențiale ale proce- sului de învățămînt și se vor opri în deosebi asupra problemelor insufi- cient clarificate pînă acum, ca de pildă politchnizarca, unele aspecte să le asigure un conținut corespun- zător și o bună organizare. Cadrele didactice chemate la cursu- rile de perfecționare și la cele de îndrumare înțeleg că participarea lor masivă la aceste acțiuni constituie o dovadă a dorinței lor de a-si îmbu- nătăți necontenit munca, o dovadă n devotamentului lor față de școală. De aceea ele se pregătesc cu conștiincio- zitate pentru ultima etapă a cursului de perfecționare, considerînd-o ca un mijloc însemnat de ridicare a nive- lului muncii lor. VACANȚA COPIILOR Pionieri) și școlarii se vor bucura și in acest an de zile plăcute de odihnă in tabere. Șezătorile, jocurile, serile in jurul focului, corurile, com- petițiile sportive și toate ce- lelalte prilejuri de bucurii care-i așteaptă în vacanță ii vor face pe pionieri și elevi să petreacă clipe de neidtat, fortificindu-i și pentru un nou Unele tabere vitatea incă in luni, altele la I S (Continuare in pag. 3) r elevi , A vocile clare și Privesc trul-instructor însărcinat lent. Aproape toți practicii care tineri de construcții '.bolobocuF, cum îi zic zi- darii, controllnd orizon ta- mai a- munci- cu de cu care e- Încredințat. cără- dis- ver- lirul nematografului, ale riului de noapte și nicii mi-au apărut macarale, materiale strucfii, ziduri care sanato' policli- in lată de con' acum privește tinerii al lucrului, tinerești. In lungul sint grupați de cite un riență. Unii pe zid, altii ziduri de umplutură nu suportă greutăți. Se vede că acești supravegherea vară. In ceea ce marca mea că zidului, băieții cite doi alături zidar cu expe- întind mortarul așează cărămi- apropii de ce e vorba cărămizile dacă înde- re- sini zile, alții controlează ticalitatea zidului cu cu plumb. Lingă depozitul de mizi, vreo cinci cută aprins. Mă ei și văd despre — cercetează spre a constata — „Dar văd tier aveți mai tofi echipati după cite am la cu bulă se ridică. E un șantier de construcții. Mă atrag animația de pe acest șantier, ritmul viu de aer, sau /ntr-una din dimine- țile trecute am fost Ia atelierele ,’Grivl- (a Roșie*. Pînă la in- trarea în ateliere am stră- bătut o distanță apreciabi- lă prin fața numeroaselor clădiri șl hale ale acestui complex. In rînd cu clădi- rile noi ale clubului și ci- cărămizi. II întreb ce se construiește aici. Se uită Ia mine și tace. Mă măsoa- ră de sus pînă jos, apoi îmi răspunde: — ,,Construim o cantină nouă, modernă și spațioasă pentru muncitorii ateliere- lor*. chea — cunoscători In me- serie'. Tovarășul • mă lămurește că acești tineri sint elevi zidari, absolven/i ai anului I al școlii profesionale C.F.R., Iar dinsul este mais- torii sînt tineri, tineri de tot. Toți îmbrăcați în sa- lopete pe al căror cîmp al- bastru-cenușiu au înflorit stropii de var și mortar. Tînărul brunet care se a- flă în vîrful schelei, lingă cîrligul unei macarale, strigă către grupul de la colțul dinspre stradă al noii construcții: „Hei l Gheorghlță I spune echipei de la malaxor să facă mor- tarul mal plastic și să mă- rească dozajul de ciment'. Termenii tehnici ai aces- tei scurte comunicări mă surprind, Mă apropii de un tovarăș mai in vîrstă care tocmai atunci mînuia nive- plinesc condițiile de cali- tate pe care le-au învățat la tehnologia materialelor. Discuția lor se desfășoară în jurul acestei ■ probleme. Cărămizile necorespunză- toare le întrebuințează la IJtatea ultljnuJul strat da cunoscători în meserie mai- strul îmi spune zimbind: — Intr-adevăr, cunosc puțină meserie, dar abia . după ce vor mai învăța incă un an vor fi zidari adevă’ rați. Șl apoi ceea ce au în- vățat în școală nu e dea- juns. Aici, pe șantier, pro- blemele sînt mai complexe, aici se îmbină cunoștințele căpătate la tehnologia ma- terialelor, la matematică, la lizică și la tehnica me- seriei. Băieților ie place pe șantier. Sînt mîndri de munca lor, de construcție, care crește de ia o zi la alta Vorbele maistrului sînt conllrmate de voioșia ele- muncesc cu multă plăcere, că îndrăgesc meseria. Unii își iac chiar planuri de vi- itor. Gheorghe Soare, de 15 ani. este fiul unui colecti- vist, președinte de gospo- dărie agricolă colectivă în' tr-o comună de lingă Bucu- rești. După ce a terminat clasa a VIf-a a școlii ele- mentare, tatăl lui I-a con- vins că e bine să învefe o meserie pentru a fi de Io~ los gospodăriei, Cum gos- podăria lor se dezvoltă din an în an și va avea nevoie iulie. Colectivele lor de con- ducere pregătesc cu grijă ac- tivitatea de vacanță. Ele se ingrijesc dacă sînt asigurate toate condițiile materiale, ne- cesare pentru recrearea co- piilor, pentru a li se orgjaniza îndeletniciri atractive și inte- resante, caută să cunoască împrejurimile pe care copiii le vor putea vizita în zilele de vacanță și locurile, din natură cele mat potrivite pen- tru sport, pentru jocuri în aer liber. Pentru elevii din învăță- mintul mediu se vor orga- niza tabere pe lingă gospo- dăriile agricole de stat șl gospodăriile agricole colec- tive. Activitatea desfășurată in aceste tabere, sub îndru- marea profesorilor de științe munca pe ogoare, să le dez. volte dragostea și interesul pentru această muncă. El vor executa lucrări de introducere a îngrășămintelor suplimen- tare, de polenizare suplimen- tară la floarea soarelui, po- rumb, trifoi, lucernă, vor plivi parcelele legumicole, vor a- juta 1a cirnitul și ciupitul bumbacului sau al pătlăgele- lor roșii etc. Toate acestea îi vor îmbogăți cu multe de- prinderi practice folositoare, ii vor face mai sănătoși și mai vioi, îi vor apropia de viața și problemele satelor, de țărănimea muncitoare. In cele mai pitorești locuri ale țării, Consiliul Central a! Sindicatelor in colaborare cu Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor și Mi- nisterul Invățămintuiui și Culturii vor organiza in vara acestui an tabere turistice pentru elevii școlilor medii și profesionale. Acești elevi, care vor cutreiera munții și dealurile, orașele și satele vor avea prilejul de a cu- noaște nemijlocit bogățiile și frumusețile patriei noastre, realizările oamenilor muncii. V. ALEXANDRU ComlslLc pentru ciamml de maturitate SĂRBĂTORIREA curs cu frecven(ă) con!, unlv. Adriana Mur- (sesiunea mile 1957) Zilei învățătorului Ș Ploeștl (comisia nr. 18 eoni. unlv. Valcrla Coi- Ploeștl (comisia nr. 19 Publicăm mai jos școlile de cultură generală unde vor funcționa comisi Regiunea lași Regiunea Bacău prof. 2 curs lași (comisia nr. 3 3 curs de la examen și elevii de" ia șc. medie >erală Ro- i Iași) prof. unlv. Gheorghe lași (comisia nr. 4 conf. unlv. Mlrcea Nau- Șc. medie 2 Piatra Neamț (comisia nr. (comisia nr. nr. 5 curs Alex Nlcalescu cadrelor didactice din prof. unlv, Adalbert Cse- seral) Șc. medie serală (comisia nr. 4 curs nr. 5 (comisia nr. 9 curs medie nr. univ. Ernest Kiss (Cluj). 10 curs Agavrl- nr. 11 (Iași). conf. unlv. Eugen nr. 1 Șc Tg. Săcuesc (comisia cu frecventă) conf. univ. Marin Dumltrescu vență) eoni. medie nr. 6 curs cu univ. 8 curs 1 Savu medie nr. I Craiova (comisia nr. II 3 maghiară Oradea frecventă) prof. cu Beiiiamln Zttrgo (Cluj). Lungu nr. 10 Oradea (comisia 6 Craiova (comisia curs seral candidati din Craiova, (comisia nr. 6 șl cadrele di- Șc. medie nr. Reg i u n e a cu frecventă prof. curs Nicolae Macarovici (lași). Craiova (comisia nr. 17 București Constantin conf. Gheor* medie Alexandria (comisia nr. 1 Șc- cu frecventă șl fără frecvență) prof. Giușcă (București). Călărași (comisia medie nr. nr. 3 nr. curs cu frecvență și fără frecvență. 13 (comisia nr. 15 curs cu frecvență) conf. univ. Mihai lancu (Bucu- Regiunea Galați Virgii Petric conf. cu frecvență) prof. unlv. Dlonisie Plpplddl 9 curs curs Radu 15 (comisia nr. 19 curs cu medie ucraineană Șiret (comisia 10 curs cu frecvență. Dau examen și elevii Măgurele (comisia nr. 11 Brăila (comisia nr. 4 Șc. medie nr. Lu- Dumi- Focșani (comisii nr. 9 curs nr. 16 Cluj (comisia nr. 5 curs Ion Popescu (Galați). Șt. medie Buzău (comisia nr. 2 nr. curs cu frecvență și fără frecvență) conf. Timișoara (comisia prof. univ. Ion Timișoara (comisia nr. 8 2fl (comisia nr. 33 curs cu Virgii BogdâHCKCU univ. Anton Vraclu (lași). 34 curs cu 2fi (comisia nr. nr. 6 Dobrescu ((ași). Șc. (Bucu- curs Șc- nr. 39 curs seral Huedin (comisia nr. 18 lector curs cu frecvență și fără frecvență) conf. Luduș (comisia nr. 19 curs cu Șc. DaU Dau elevii de la Școala medie nr. nr. Cluj (comisia nr. 4 curs examen și elevii de la 10 Cluj) prof. unlv. Va- (comisia Virglnia curi univ. (comisia Dumitru 5 curs cu univ. loan la Școala medie și fără frecvență) medie nr. 1 cu frecvență (comisia nr. 6 Em. Arghlrla- 16 curs cu examen și 15 curs cu examen și conf. unlv. nr 5, conf. Arsene Oprea (lași), medie nr. 2 maghiară curs cu frecvență și (comisia nr. unlv. Mihall conf. univ. Șc. medie mau) cdnf. unlv Șc. medie nr. cu irecvență Dîmbovița M. curs cu Palade curs unlv. examen și 2 maghiară șl elevii de univ. Victor nr. 2 BIrcă 10 curs (Bucu- 8 curs (Bucu 2 curs (Bucu- 3 curs (Bucu nr. 15 Hiro- (comi- univ. curs prof. Suceava (comisia nr. 11 și fără frecvență) prof. Botoșani (comisia conf. unlv. Șiefanla Suceava — secția ucrai- Magdqlena Lazlo (Bucu nr. 6 conf. Tg. Mureș (comisia nr. 4 conf. unlv. Teodor Na am Reghin (comisia fără frecventă) curs cu Creangă curs seral Dau examen și elevii de la Școlile serale Brăila, Focșani, Tecuci) lector univ. Alba lulia (comisia nr. 1 prof. univ. Gheorghe Silaș Constanța prof. untv. Constanța prof. univ. 7 curs (Bucu nr. 3 Barbu curs (Ga rești). Șc. Șc medie nr sin nr. 9 curs nr. 5 conf. 14 curs cu frecvență) Klmmel (Timișoaia). ion Damian medie nr. 1 cu frecventă. Mihai Răvărut (lași), (comisia nr. 8 curs univ. loan Grindei nr. 7 Curea nr. 7 Jean- (comlsia nr. 6 frecventă) conf. curs cu Ghermă- tir. 38 de la nr. 2 conf. Alha lulia (comisia nr. 2 și fără frecvență) prof. medie nr 3 cu frecvență nr. 9 Gră- nr. 2 Rus- Coșniță (București). Șc. medie nr. 17 nr. 22 cu frecventă unlv. Grigore Popa Șc. medie nr. 1» nr 37 de la univ. Șc- medie ur :urs cu frecvență curs univ. Timișoara piof univ. Șc. medie nr. 3 (comisia nr. frecvență și fără frecvență) lecidr Peterfi (Cluj). Șc. medie nr. cu frecvență și Alexandru Duca Bacău (comisia nr. univ. Olga Necrasov Bacău (comisia nr. univ Orest Nlchna Bacău (comisia nr. Tlrgovlște (comisia nr. 12 conf. univ. Mauriciu Kan- Flexi (București). Șc. medie nr. 4 frecvență) asistent nescu (București). Șc. medie nr. 4 cu frecvență și fără frecvență) Gheorghe Zapan (București), medie nr. 2 Călărași (comisia Șc. curs Șc curs medie nr. i Rm. Sărat (comisia cu frecvență șl iară frecvență) Silvestru Găină (lași). medie nr. 2 Rm. Sărat (comisia medie nr. 2 cu frecvență) (Iași). medie nr. 1 cu frecvență rești).' Șc. medie nr. cu frecvență loan Popescu medie nr 1 cu frecvență) medie nr. 2 Rădăuți (comisia cu frecvență) conf. univ. iile (Iași). (București). Șc. medie nr. frecvență) prof. (București). Șc. medie nr. frecventă și fără frecventă) prof. unlv. Claudian (București). Șc. medie Roșiorii de Vede (comisia curs cu frecvență și fără frecvență) univ. Gheorghe Bănățeanu (București). Șc medie nr. 1 curs cu frecvență) (Timișoara). Șc. medie nr. 2 curs cu frecvepță MD. Șc. medie nr. Șc. medie nr. 3 Galați (comisia nr. 3 curs cu frecvență și fără frecvența), conf. unlv. Dumitru Bogatu (Galați). nr. 13 Jiu. curs cu frecvență și fpră frecvență) conf. univ. Petre Coteț (București). Alexandru Stoenescu (București): medie nr. 1 Ploeștl (comisia nr. 11 cu frcpvonță și fără frecvență) prof. Alexandru Ghica (București). de la Școala medie neană) lector univ. reștl). 1 Botoșani (comisia i șl fără frecvență) curs cu frecvență. Dâu examen la Școala medie Odobești) conf. Sflclea (Iași). Șc. medie Mărășeștl (comisia cu frecvență și fără frecvență. loan Sîrcu (Iași). medic nr. 3 Buzău (comisia nr. 3 curs Școala medie Hlrlău) Chelărescu (Iași) 2 Iași (comisia nr. 2 curs fără frecvență) Dlma (lași). Samson Veza (Citi|) Șc medie maghiară nr. nr. 12 curs cu frecvență. (Craiova). Șc. medie nr. 2 examen și elevii de la Școala medie Vatra Dornei curs cu frecvență și fără frecventă) curs (Tl- frecvență și fătă frecvență) oonf. unlv. AdnM Potlngher (București). Șc. medie nr. 28 (comisia nr 36 curs cu maghiară Tg. Mureș (co- cu frecventă) prof. univ. „M. Baiarab" (comisia și fără frecventă) conf. (București). „M. Eniinescu". (coml- Șc. medie nr. 2 Pitești (comisia nr. cu frecvență) prof. univ. Jaques Byck rești). Șc. medie nr. 2 Pitești (comisia (Oiașul Stalin). Sighișoara (comisia nr. 4 Dau examen și elevii de Rupea, curs cu frecventă vență) conf Șc. medie (comisia nr. 4 curs cu unlv. Sofia Ursu Dancea (Timișoara). medie nr. 2 germană Timișoara (co- Buzătt (București) Șc. medie nr. 3 curs cu frecventă) del (București). frecvență) cont. univ. Șc. medifc maghiară 13 curs cu frecvență) Antal (Cluj) Șc. medie maghiară Șc medie frecvență) (Cluj). Șc. medie Șc. medie nr. 2 cu frecvență) cont. Șc medie nr. 2 cu frecventă) prof Șc. medie nr. 1 cu frecventă si fără frecventă) lector univ. Pamfil Georgian (București). Șc. curs prof. Șc. CUl s Șc curs unlv Șc- curs conf. Șc. curs conf Șc. univ. Șc. Șc- curs unlv. Șc. curs Școala medie serală nr. 14 serală din orașul Călărași) Auslănder (București) Șc. medie nr 12 . (comisia Șc curs cu frecvență șl curs fără frecvență) prof. Margareta Poni (Iași). 5 Dau Dumitru Mengeron (iași), medie nr. 2 Suceava (comisia nr. 12 pentru absolvenții din anii anteriori de la toate școlile și secțiile serale) conf. univ. Ion Gheorghiu (București). Șc. curs Șc. curs univ. Șc. curs curs prof. Șc. medie nr. 2 Oradea (comisia nr. 8 curs cu frecventă și. fără frecvență) conf. univ. Victoria Medeanu (Cluj). Șc. curs madă Șc. Șc. curs univ Șc. curs Ion Ciochina (lași). 1 Piatra Neamț (comisia 17 lo- curs cu curs cu frecvență) conf. univ Georgeta Mun- tcanu (Cluj). 3 Ploeștl (comisia nr. I eoni. univ. Tulcea C. Șc. curs < (lași). și elevii de la Școala medie Panciuj eoni, univ. Constantin Martlniuc (Iași). Șc. mpdie lanca (comisia nr. 12 curs cu frecvență și fără frecvență. Dau examen și elevii de la Școala medie Viziru) lector unlv. Șc- curs clor Șc. Petru medie 18 curs nr. 11 curs Dau examen Aure! Pîrvy (București). Școala medie serală nr. curs seral. Dau examen Tîrgoviște (comisia nr. 13 și fără frecventă) prof. examen și medie nr. 1 Fălticeni (comisia cu frecvență șl fără frecvență) Constantin Braniște (lași). medie nr. 2 Fălticeni (comisia cu frecvență) conf univ. Elena (comisia nr. 14 curs cu Șc. medie nr. 1 Tecuci (comisia nr. 7 curs cu frecventă și fără frecvență) conf. univ. Mihai Bîrcă (Galați). Șc. medie nr. 2 Tecuci (comisia nr. 8 curs cli frecvență) cont, urtiv. Froim Marcus (Ga- Craiova (comisia nr. 18 conf. uni,v. Florlca Băr- (lași). Șc. medie nr. 1 BIrlad (comisia nr. 9 cu frecvență șl curs fără frecvență) curs cu frecvență și fără frecvență. Dau examen și elevii de la Școala medie Vidra) conf. univ. Alexandru Popovicl (Galați). Șc. medie nr. 2 Focșani (comisia nr. 10 Șc. medie nr. 1 iași (comisia nr. I curs cu frecvență și cum fără frecvență. Dau examen cu frecvență) conf. univ. Tudora (Iași). goci (București). Șc. medie nr. curs cu frecvență) frecventă șl ipn Braescu Șc. medie Neculce (București). Șc. medie nr. 20 Lamot (Timișoara). nr. fi germană Arad (comisia cu frecvență. Dau examen și Petroșani) conf. univ. Andrei Incze (Cluj). Șc. medie Hunedoara (comisia nr. 13 curs cu frecvență și fără frecvență) conf. univ. Răzvan Glvulescu (Cluj). medie nr. 1 Medgidia (comisia nr. 6 1 Slghet (comisia nr. 9 curs fără frecvență) conf. univ. (Cluj). 2 maghiară Slghet (comisia Teodor Dumltrescu (Galați). medie serală Galați (comisia nr. (București) Șc. medie Corabia (comisia nr. frecvență șl fără frecventă) conf. Barbălat (Bucutești). Șc. medie Plcnita (comisia nr. Șc medie nr medie nr. 2 Cîmplna (comisia nr. 8 Șc. medie nr I Bacău (comisia nr. 1 curs cu frecvență și făta rrecvență) prof. univ. Vasile Ahabi (Iași). medie nr. I Cîmplna (comisia nr. 7 (Timișoara). Șc. medie Llpova (comisia nr. II cu frecvență) lector univ. Alfred Gaier mișoara). Șc. medie nr. 1 Lugoj (comisia nr. 12 nr. 3 maghiară Satu Mare (co- curs cu frecvență șl fără frec- univ Eugen Molnar (Cluj). nr 4 maghiară Satu Mare (co- curs cu frecvență) conf. univ. Șc. medie nr. frecvență) conf. (București). Șc. medie nr. și fără frecventă) qonl. Petrescu (Iași). Roman (comisia nr. 13 prof unlv. Elena Cocea Șc medie nr 1 curs cu frecvență) (București) Șc. medie nr 2 curs cu frecvență) (București). medic nr. 1 Caracal (comisia nr. 3 cu frecvență și fără frecvență) prof. Molse Cucluc (Buctuești). medie nr. 2 Caracal (comisia nr. 4 curs prof. Șc. curs Santa Șc. curs și curs fără frecventă) Lațlu (Timișoara). Timișoara (comisia nr. 9 prot. univ Nicolae Ml- Șc medie Negrești (comisia nr. 13 cu frecvență și fără frecventă) lector Valentin Fărcășanu (Cluj). nr. 2 maghiară Baia Mare (co- curs cu frecvență și fără frec- univ. Eugen Gergcly (Cluj). nr. I Satu Mare (comisia nr. 3 medie nr 5 cu frecvență univ. Victor medie nr. 7 cu frecvență) Gâlăteanu (București). Șc. medie nr. 3 Constanta curs cu frecvență) prol. univ. (București) șl Școala medie prof. univ. h»»if 3 Deva (comisia Gherla (comisia nr. 17 medie nr. 2 cu frecventă) (București). Craiova (comisia conf unlv. Ion hăileanu (Timișoara). Șc. medie ni. 7 Timișoara (comisia nr 10 curs cu frecvență) prof univ. Alex. Cișinan Franclsc Nagy (Cluj). Gherla (comisia nr. 16 conf. univ. Ștefan Pascu Petroșani (comisia nr. 7 șl fără frecvență. Dau la Școala medie Petrila- lon Clobanu (Cluj). (comisia nr. 8 curs fără medie nr. 1 Săllște (comisia nr. 3 cu frecvență șl fără frecvență) conf. 13 (comisia nr. 16 curs cu elevii de la Școfila medie Lipova. secția ger- mană) lector, univ. Ștefan Binder (Timișoa- ra). și fără frecvență) prof. nescu LBucurești). Șc. nîedle nr. 3 curs cu frecvență) tăchel (București). Șc medie nr. 4 univ. Dumitru 15 (comisia și elevii cu frecvență) conf. univ. Constantin Șc. medie Adjud (comisia nr. 11 curs cu frecvență Dau examen și elevii de la școala medie Podu Turcului) lector pniv. David Riemer (1 nș1) Ion Balazs (CluJ).ț Baraolt (comisia nr. prof. unlv. Arpad univ Alexandru Climescu (lași). 3 curs (Iași). 4. Dau frecvență și fără frecvență) lector Mlh.nl Epuran (Bucuieșfi). Șc. medie nr. 1 Tg. Jiu (comisia nr. cu frecvență) prof. univ. Mihai Zapan rești). mescu (Oiașul Stalln). Șc. medie nr. 2 Sighișoara (comisia curs cu frecvență șl iără frecvență) 15 (comisia nr. 18 univ. Constantin Școala medie Bocșa Vasioviel misia vență. medie univ. Șc. (lași). Șc. medie Cîmpulung (comisia cu frecvență șl fără frecvență. Dau examen șl elevii de la Școala medie nr. 6 curs cu frecvență) conf. unlv. Maria lonescu (Cluj). Șc medie nr. 7 maghiară Ciuj (comisia nr. 6 curs cu frecvență și fără frecvență) cuis cu frecvență) conf. unlv. Alexandru Obreja (lași). Șc. medie nr. 4 secția serală lași (comisia nr. 12 curs seral) conf, un|v. Octavian Mun- teanu (lași). curs cu frecvență. Dau examen șl elevii de la Școala medie Cernavodă) conf. univ. Aurel Nicolau (București). Dorohoi (comisia nr. 3 și fără frecvență. Dau nr. 10 ,,Zoia Kosmodemianskaia“ h curi eu frecvență) prof. Potop (București). nr. 10 ,.Za, particlpanții la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii au ce- rut încetarea experiențelor. Ei au vrut aceasta pentru că încheierea unul armistițiu nuclear și efectuarea unor progrese în problema dezar- Sherwood lupta împotriva cancerului. Con- siliul Mondial al Păcii luptă pentru ca it- mosfera pămfntului să nu fie infectată cu stron- țiul aducător de cancer, căci s-au numărat tn ultimii 12 ani 120 de experiențe cu arme ato- mice. dintre care mal bine de 30 numai fn ultimul an. Iar echivalentul energiei degajate de aceste bombe ste egal cu cea a șase sau șapte mii de bombe atomice de forța celei a- runcate la Hirosima. Aceasta este cauza pentru care râsunâ atft de impresionant Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Omenirea sa găsește într-o situație nouă, fără vreun echivalent anterior în lunga sa istorie. Știința a ajuns la un rsemenea nl- vel, îneît printr-o imprudentă scm prin nebunie premeditată — omul Însuți desființat ca atare. Dar omul nu se sește în postura ucenicului vrăjitor știe să oprească forțele dezlănțuite, unește pe oameni tn fata primejdiei poate ii mal gă- care nu Ceea ce este con- știința lor comună, ce se materializează în opinia publică de care au trebuit să înceapă să ținâ seama, într-o măsură tot mai mare, cercurile conducătoate din iccident. Gazeta învățămîntului COLEGIUL REDACȚIONAL: Maria Banuș, Petre Drăgoes- cu, Ion Dragu, Emilia Mă- nac, Ludovic Nagy, Ion Nis- tor, NIcolae Sipoș. I | 3 mării ar crea climatul favorabil Internationale. Fără îndoială că în felul acesta destinderii s-ar da o lovitură serioasă partizanilor războiului rece, s-ar aduce o contribuție însemnată la schim- barea atmosferei care există in interiorul ță- rilor capitaliste — și care este provocată acolo de existența războiului rece. Activitatea co- misiei cane rarea lor de pentru cercetarea atitudinilor antlamerl- a luat ți ea amploare odată cu accele- cursej înarmărilor. Așa că glasurile ce- la Colombo s au ridicat șl pentru viata Iul Sherwood, au însemnat un apel pentru energia creatoare a generației noastre să pusă fn slujba construcției pașnice și să stea sub semnul terorii, al războiului. ca fie nu Imperatlvul‘ clipei de fată se adresează tinerei generatii șl, implicit, educatorilor Citind documentele adoptate la Colombo ți el. nu po|i să nu descifrezi In ele și mesajul adresat acestora. Căci generația ce vine nu trebuie să cunoască ororile unui nou război ți nici să-și vadă periclitate perspectivele de dezvol- tare. Se știe doar că stronfiul 90 nu este pri- mejdios doar pentru o zj sau două. Ciclul său de evoluție se întinde de-a lungul anilor ți influențează ți creșterea celor ce se vor naște mtlne. Mesajul de la Colombo dă încredere și spe- ranță și, tn același timp, obligă la acțiuni concrete, singurele care pot salva generațiile de orice fel de cancer... EUGEN PHOEBUS Redacția și administrația: București, Piața Sctnteii nr. 1 Telefon 7.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „L v. Stalin” București Pia(a Sctnteii. Abonamente: 1 an — 12,50 lei; 6 luni - 6,25; 3 luni — 3,12 lei.