Proletari din toate țările, uniți-vâ! TT — 'aiela invătămiMui * Organ al Ministerului Invățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Aluncitorilor din luvățămînt și Cultură ANUL IX, Nr. 427 Vineri 14 iunie 1957 4 PAGINI 25 BANI Constituirea Sindicatului Muncitorilor din Învâțâmînt și Cultură Primul examen Sala clasei a IV-a de la școala de 7 uni din Ghergani este împo- dobită ca niciodată. Ramuri de brazi înrămează pe pereți împle- tituri, cusături șl alte lucrări prac- tice executate de copii in timpul anului. Catedra, ferestrele sînt în- cărcate de vase cu trandafiri albi, roșii, cu flori de gura leului. Elevii clasei a IV-a dau examen. Primul examen din viața lor, Im- brăcați curat, așteaptă liniștiți în bănci să fie chemați la examinare. Aparent liniștiți, căci în realitate sint foarte emoționați. Pe figurile tu- turor se vede tulburarea. Unii vor să facă pe curajoșii. Zlmbesc for- țat, ca și cum ar vrea să spună: „Vedeți? Mie nu mi-e frică I" Patru elevi sint chemați la cate- dră să tragă bilete. Tovarășa în- vățătoare Maria Pascaru a împrăș- tiat biletele pe catedră. Fiecare îl ia pe cel mal apropiat. Li se dă hirtie, li se explica amănunțit cum să-și pregătească răspunsul. Tovarășa Pascaru iși stăpînește și ea cu greu emoția. Copiii p» care-i prezintă astăzi la examen i-au fost încredințați cu 4 ani in ur- mă. Acum vede rezultatele muncii ei din acești ani. A pornit cu copiii de la număratul pe bețișoare și astăzi le cere, tn biletele de examen, să dea definiții, să expună reguli, să re- zolve probleme. Are griji mai ales pentru Mandu Dumitru, elev dar care s-a îmbolnăvit și a făcut lecții acasă, zi de trimestrul III. Primul care iese la tablă cu bun, care zi, tot este un transformări, să extragă valoarea unei fracții dlntr-un număr, știu ce se Intîmplă cu diferența clnd se mărește sau se micșorează scăzăto- rul sau descăzutul, ce se întimplă cu citul clnd se mărește sau se mic- șorează deimpărțitul sau impărțito- rul. Unii dovedesc o judecată ma- tematică dezvoltată. In catalog se aștern cîteva note de 5 și multe de 4. Examenul clasei a IV-a scoate la suprafață nu numai realizările, ci și lipsurile, greșelile elevilor, ca și ale tovarășei învăță.oare. Legă- tura dintre aceste greșeli se vădeș- te foarte limpede. Tovarășa învăță- toare a crezut că, dacă muncește zi de zi cu copiii, cu dragoste, cu stăruință, este de ajuns pentru a le da o bună pregătire. Dar ea a ne- glijat propria ei pregătire, fapt care se răzbună din plin acum la examen. Greșelile de ordin metodic se împletesc cu cele de conținut. In loc să lase copiii să formuleze răs- punsul în întregime, sau cel puțin să parcurgă anumite etape, pentru a le putea descoperi lacunele sau confuziile, tovarășa Pascaru inter- vine mereu cu întrebări ajutătoare, răpindu-și posibilitatea de a cunoa- ște adevărata pregătire a elevilor. Copiii și-au însușit bine tehnica calculului scris, dar nu o cunosc deloc pe cea a calculului oral. Tova- rășa învățătoare îl lasă să calcule- ze in scris acum, la examen, ope- rații extrem de ușoare ce intervin unite, după cum se vede din datele problemei, sint destul de mari, nici eleva, nici tovarășa învățătoare nu se alarmează cînd se ajunge la năzdrăvanul rezultat de 0,720.000 m.p. (suprafața terenului). Normal era ca eleva — și cu allt mat- mult tovarășa învățătoare — să fi ob- servat imediat greșeala inifială, produsă la aflarea eleva a scris pentru în loc de kilometri, Printre obiectivele predării matematicii lățimii, clnd întregi metri principale ale in școala ele- mentară de 4 ani, un loc important îl ocupă orientarea practică a ele- vilor, Se pare că acest obiectiv este neglijat în mare măsură. Conținu- tul problemelor este tn general legat de noile transformări ce s-au produs în agricultură, tn viața șco- lilor. Felul cum a fost rezolvată una din problemele date la examen, Insă, oglindește o orientare prac- tică șită, a elevilor cu totul gre- care nu poate fi deloc îngăduită. In bilet se formulase în mod just problema : Lungimea unei camere este de 10 m, lățimea de 6 m și înălțimea de 3 m. Cit costă zugrăvitul, dacă 6 m.p. lei ? In citirea enunțului datelor la tablă, copilul rat data de 6 m.p, în 6 costă 5,50 și scrierea a denatu- m.c. Tova- PENTRU MAI BUNA EDUCARE A ELEVILOR Educarea tine- retului In spiri- tul patriotismu- lui socialist șl al Intemațlona- de Ing. ROMULUS SUSAN șeful secției știință și cultură a comitetului orășenesc P.M.R. București pionier cu ochii negri, strălucitori ca doi cărbuni. Vorbește tare, ca să-și înăbușe bătăile inimii. Răspun- de corect la toate întrebările din bilet. Știe să afle unul din factorii înmulțirii cînd cunoaște produsul și celălalt factor. Transformă ușor de- cimetrii cubi în metri cubl. Judecă foarte bine problema șl o rezolvă cu ușurință. După el urmează o pionieră care în rezolvarea problemelor, 300—240, 1500 + 150 etc. Deși s-a străduit să dezvolte ju- decata elevilor prin rezolvarea unui număr cit mai mare de probleme, tn unele privințe a împiedicat acest proces. In rezolvarea multor pro- bleme, la așezarea operațiilor, așe- zare care exprimă firul judecății vorbește repede, repede ei se rostogolesc grăbite nelele unei sfideze pe un deal, în bătaia vlntului. Cuvintele ca ciocă- pisc de In zadar copilului, rul sint la calcul, levi este deinmulțitul și înmulțito- stabiliți la întlmplare, ca Nu se vede că pentru e- clar că deinmulțitul este încearcă tovarășa învățătoare s-o domolească. Pe nerăsuflate, fetița vrea să spună tot ce știe. Arată care sînt operațiile de ordinul I, de ordinul II, care e ordinea ope- rațiilor, efectuează cu repeziciune exercițiul, aplicind în mod corect cunoștințele însușite despre ordinla operațiilor. La rezolvarea problemei. Insă, se pare oarecum că graba strică treaba", dar ajutată de to- varășa învățătoare, fetița duce șl problema pînă la capăt, dovedind un raționament matematic bine dez- voltat. Rind pe lă, dornici mai bune. rtnd, copiii trec la să dea răspunsuri tab- cit Majontatea sînt stăpini pe cunoștințe; știu să efectueze numărul care se repetă și că înmul- țitorul e numărul care arată de clte ori se repetă deinmulțitul. Predarea matematicii în școală constituie un important mijloc pen- tru a dezvolta la elevi spiritul ob- servației, simțul măsurii. Elevii tre- buie astfel îndrumați prin predarea matematicii, incit ei să poată sezi- sa repede clnd au pornit-o pe un drum greșit, clnd datele nu mai co- respund realității. Tovarășa Pas- caru nu a dezvoltat la elevi acest simț și se pare că nici dinsa nu-l are îndeajuns. Dovadă — felul cum conduce rezolvarea unei probleme în care, dlndu-se lungimea unui cîmp de formă dreptunghiulară (1,200 km.) și lățimea lui (2/4 din lungime), se cere să se calculeie suprafața în hectare. Deși dimensi- rășa învățătoare nu numai că a acceptat această dată, dar a lăsat copilul să afle cubajul camerei pen- tru a ajunge la costul zugrăvitului pereților. Este evident că, printr-o astfel de rezolvare, elevii primesc o orientare cu totul greșită pentru viitorii ani de învățătură, pentru viitoarea lor activitate practică. In viitorul un școlar, tovarășa Pascaru va primi o nouă serie de elevi. Timpul de două luni pe care îl are acum la dispoziție s-ar putea folosi pentru înlăturarea multor la- cune pe care le are tn pregătirea sa profesională. Este necesară și o ac- tivă participare 'la cursurile de per- fecționare, care ar putea-o ajuta la o mai bună îndeplinire a sarcinilor ce-i revin ca învățătoare. MARIA POPESCU Hamului proletar. In spiritul moralei comuniste este o muncă de o deosebită importanță politică Do această muncă sint răspunzătoare în primul rind or- ganizațiile de partid din școli, care au datoria să mobilizeze În- tregul colectiv didactic șl orga- nizațiile de tineret în lupta pen- tru pregătirea unor oameni ca- pabili să-șl pună toate cunoștin- țele și Întreaga putere de muncâ în slujba construlrH s clallsmu- lul în patria noastră. Anallzlnd nu de mult. In cadrul unei plenare lărgite de- comitet, munca desfășurată de organiza- țiile de partid in vederea edu- cării comuniste a elevilor, comi- tetul orășenesc P.M.R. București a constatat că s-au obținut In acest domeniu o serie de rezultate îm- bucurătoare. Comitetele de par- did ale raioanelor Capitalei au acordat In acest an școlar o atenție sporită muncii politico- educative din rîndurile tineretului școlar. Comitetul de partid al ta- lonului 23 August, de exemplu, a analizat in ședința de birou mo- dul In care s-au aplicat in șco- lile elementare șl medii prevede- rile hotărlrii C.C. al P.M.R. șl a Consiliului de Miniștri din Iulie 1,53 cu privire la îmbunătățirea invâțâmintulul de culturâ ralâ, luind mâluri pentru nua ridicare a nivelului educative In școlile din geno- conti- munclj raion. Comitetul de partid din raionul Gh. Gheorghiu-D6ț s-a preocupat îndeosebi de îndrumarea desfă- șurată de comitetul raional U.T.M. in vederea educării elevilor în spiritul patriotismului socialist șl al internaționalismului proletar, a formării trăsăturilor comu- niste. Comitetul de partid al ra- ionului Lenln a acordat multă atenție orientării secției raionale de invățămînt șl comitetului raio- nal sindical in ceea ce privește întărirea legăturilor Intre școală Introducerii șl familie. Toa- te comitetele de partid din Capi- tală s-au preocu- pat îndeaproape de problemele elementelor de poll- tehnlzare In școala de cultură generală. Ele au organizat. In le- gătură cu aceste probleme, con- sfătuiri cu directorii întreprinde- rilor, cu reprezentanți ai școlilor profesionale șl tehnice, cu părinți al elevilor, ațutlnd astfel școlile sa găsească cele mai bune căi pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin In înarmarea elevilor cu deprinderi practice. In dezvolta- rea dragostei lor pentru munca In producția industrială șl agri- colă. Aplicind îndrumările primite din partea comitetului oră- șenesc de partid, comitetele raio- nale și-au alcătuit planuri de mdsur! muncii prlvlnd Intensificarea poIiUco-ideologlce In rlndurlle cadrelor didactice șl au adus In bunâ parte cu succes la Îndeplinire aceste planuri. Expu- nerea unor conferințe pe teme de politicâ internă șl Internațio- nală, pe teme din domeniul ști- inței șl literaturii, organizarea de simpozioane, de intilnlri cu oa- menj de știință și artă au con- tribuit ia lămurirea pedagogilor asupra unor probleme care le erau neclare, la Informarea lor asupra noutăților din domeniul științei, al literaturii S-au dovedit a li i tru îmbunătățirea muncă al birourilor < de partid din școli urmate de semlnarii etc. rodnice pen- stllulul de organizațiilor instructațele l organizate do comitetele raionale de par- tid. Discutarea In cadrul acestor semlnarii și Instructaje a unor teme ca „Activitatea organizații- lor de partid pentru educarea co- munistă a cadrelor didactice și a elevilor*, .Metodele folosite de organizațiile de partid pentru sprijinirea conducerii școlii în procesul Instructiv - educativ”, „Munca brganlzațlllor de partid (Continuare în pag. 2_a) Vacanța — timp valoros 1 FI FI IE! IE! De al face pe elevii tâl eâ prindâ Tot ce știința ne dâ cunoicut: De le-al deechlde drum spre neștiut Visate zârl ipre viltoru-n mers, De al face pe elevii tăi să prindă Tot ce știința ne dă cunoscut: De le-ai deschide drum spre neștiut Visate xărl spre viltoru-n mers, Pe toată durata vacanței școlare de vara, învățătorii și profesorii sint în concediu de odihnă. Mai mult de două luni de zile, pedagogii au posibilitatea să dispună de în- treg timpul lor. să-și organizeze în așa fel zilele concediului îneît să satisfacă toate cerințele : odihnă, distracție, sport, lectură... Fără îndoială că în toate raioa- nele țării se vor lua, prin grija co- mitetelor sindicale, măsuri pentru ca învățătorii și profesorii să aibă condiții cit mai bune de odihnă. In afara locurilor numeroase rezervate pentru cadrele didactice de către Consiliul Central al Sindicatelor și Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale în case de odihnă și sanato- rii, s-au luat măsuri și pentru orga- nizarea odihnei pe cont propriu. Așa au procedat comitetul sindical al raionului Cluj, care a organizat tratamentul pe cont propriu al delor didactice la Sîngeorz-Băi, comitetul sindical al raionului timp, In întreaga țară s-au făcut pre- gătiri pentru a cuprinde într-o intensă activitate culturală și sportivă cadre- le didactice care nu pleacă din loca- litățile unde muncesc. Dar aceste acțiuni, oricît de multe și bine organizate, nu pot cuprinde pe toți pedagogii și nici tot timpul celor care participă la ele. Fiecare învățător sau profesor, chiar în ca- drul acțiunilor organizate — și cu atît mai mult în cazul cînd nu este cuprins în diferite acțiuni — are la dispoziție un timp bogat, pe care-1 poate consacra ocupațiilor sale pre- ferate, lărgirii culturii sale gene- rale, a sferei cunoștințelor sale de specialitate. Cînd, dacă nu în timpul lunilor de vacanță pedagogii își pot rezerva ore de tihnă in care să se pună la curent tu tot ce e nou în litera- tură t Vizite la muzee, spectacole tării științei, ale perspectivelor ar- tei și literaturii — iată tot atîtea mijloace de îmbogățire spirituală. Și, bineînțeles, pedagogul neputînd să rămînă străin de viața poporului său, va găsi, fără îndoială, timp și în cursul lunilor de vară pentru a cunoaște mai mult și mai bine mun- ca întreprinderilor noastre, pentru a sprijini, conform menirii lui de luminător al maselor, lupta ce se va da și patriei. Lunile din plin, în acest an pe ogoarele concediului anual, folosite vor aduce — pe lingă o- De Sâ De Să De le al râmlne-n minte de nașteri, le al râmlne-n minte de neșteri, știi câ încă totul n ai știi câ încă totul n ai le-al vorbi de-ntregul care tuturor iâ-1 faci lâcut 1 lâcut I adevâr știut. Istoria luind dîntru-nceput A lumii ce se zbuciumă șl geme Și-ai stringe șlUn|a-n clire șl In scheme, Sâ ștU câ încâ totul n-ai lâcut I Șl Danco din legendâ a cercat Poporul sâ și-l ducâ pe drum drept Vorblndu-1 doar cu vorbe de-nțelept; Darâ strădania nu 1 lu deplinâ Poporul nu și-l scoase la lumlnâ Decit zmulglndu-și Inima din piept I Ca Danco cel ce Inima Iși dete Poporul sâ șl 1 scoatâ la lumlnâ. Șl munca ta atuncea va <1 pllnâ Clnd Inima ta ll-va torța vie Care sâ ardâ și care >â Ho Pe drumul lor, urmașilor, lumlnâ 1 Prol. 5TEFANIA GOLOPENȚIA ca- sau Lu- goj, care a organizat odihna pi dagogilor în stațiunea balneară Bi >e- :u- ziaș, ca și multe altele. In același și concerte, excursii în locurile îs- împrejurimile localității torice din sau de cutarea odihnă actuale pe pe sau ale traseul excursiilor, dis- indelete cu tovarășii de de drum a problemelor profesiunii, ale dezvol- dihna bine meritată după un an de muncă — ridicarea în noul an șco- lar pe o treaptă superioară a între- gii munci de instruire și educare a tinerei noastre generații. Căci acea- stă muncă va fi dusă de oameni ca- re odată mai mult s-au aplecat a- supra cărților, au pătruns în uzine, au străbătut ogoarele, au poposit în cele, mai frumoase locuri ale patriei, înarmîndu-se pentru a trans- mite tot tezaurul acumulat de ei tineretului. V. PETRE In întîmpinarea „Zilei învățătorului™ Pedagogii din orașul și raionul Ploești vor întîmpina „Ziua învăță- torului” cu frumoase realizări. Co- mitetul sindical raional al muncito- rilor din invățămint îi mobilizează în munca pentru asigurarea succe- sului examenelor, așa ca viitorii ab- solvenți ai claselor a IV-a, a Vil-a și a X-a să încheie anul școlar stă- pini pe cunoștințele însușite. Tot- odată comitetul sindical raional îi antrenează pe pedagogi în pregăti- rea fiilor muncitori a VUI-a țămîntul de muncitori și țărani pentru adm terea în clasa și pentru intrarea în învă. superior. lnteresîndu-se îndeaproape de ridi- carea nivelului de pregătire al ca drelor didactice, comitetul sindical al muncitorilor din invățămint din acest raion urmărește aprovizionarea bibliotecilor școlare cu cele mai noi cărți și reviste și dă o atenție deo- sebită dezvoltării bibliotecilor vo- lante, organizate pentru pedagogii din școlile sătești. De asemenea, sprijină și stimulează dorința acelor cadre didactice care vor să-și for- meze biblioteci personale. in întîmpinarea „Zilei învățătoru- lui” se dezvoltă tot mai mult și ac- tivitatea artistică a colectivelor pe- dagogice. Cu prilejul acestei sărbă- toriri formația artistică raională a cadrelor didactice va prezenta un program artistic alcătuit din coruri, o piesă de teatru și bucăți de con- cert. O deosebită amploare în rîndurile cadrelor didactice o ia sportul. De curînd s a organizat un concurs al șahiștilor amatori din orașele Ploești și Buzău și au luat ființă echipe de popice, de ping-pong și de volei. Pentru ca învățătorii și profesorii să-și petreacă într-un mod cît mai plăcut și mai recreativ vacanța, se vor organiza excursii didactico- științifice în diferite regiuni ale țării. Peste 250 de învățători și pro- fesori vor merge în Delta Dunării. O sută petrece Amara douăzeci de pedagogi își vor concediul la Poiana Țapului, și Slănlc. O deosebită grijă pentru întîmpi- narea „Zilei învățătorului” cu cît mai frumoase realizări o manifestă și comitetul sindical al muncitori- lor din învățămînt dig raionul Ga- lați. In cadrul cenaclului literar din oraș, acest comitet sindical a orga- nizat nu de mult o seară literară la care au luat parte numeroase cadre didactice. Prin grija comitetului sindical ra- ional s-a stabilit un interesant schimb artistic-culturai între școlile din raion și oraș. Șase școli din oraș au prezentat programe artistice la sate. Așa, de pildă, echipa artis- tică a școlii nr. 16 din Galați a dai un spactacol în comuna Indepen- dența. In curînd elevii din această comună vor prezenta și ei un pro- gram artistic la Galați. Echipele ar- tistice de teatru și de cor din ca- drul clubului sindical al muncitori- lor din învățămînt din Galați se de- plasează adesea și ele în satele ra- ionului, unde prezintă frumoase pro. grame artistice. In dimineața zilei de 10 Iunie a.c. au avut loc in București ședințele plenare ale Comitetelor Centrale ale sindicatelor muncitorilor din Invă- țămint, muncitorilor din artă și cul- tură și muncitorilor din poligrafic, presă, edituri și difuzarea cărții. Luindu-se în discuție problema constituirii unui singur sindicat pen- tru muncitorii din invățămint, artă, cultură, presă, poligrafie, edituri și difuzarea cărții, plenarele celor 3 Comitete Centrale au hotărit in una- nimitate unificarea sindicatelor res- pective. In după amiaza aceleiași zile s-a ținut ședința comună a Comitetelor Centrale ale celor trei sindicat?. Pe baza hotărtrilor adoptate in ședințele separate a'e Comitete- lor Centrale sus-amintite, s-a constituit un singur sindicat, care va avea denumirea de Sindicatul Muncitorilor din Invățămint și Cul- tură. Plenara a ales apoi un prezidiu DE VORBA iormat din 15 membri, reprezentlnd toate sectoarele de activitate ale nou- lui sindicat. Au fost aleși tovarășii: Ion Nistor, președinte; Elena Bolog isacu, Jules Cazaban, losif Plischi, vicepreședinți; Ion Muntean, secre- tar; Niki Atanasiu, Gh. Badea, Emil Boldan, Liucur Branișieanu. Filip Bulimar, Dina Cocea, Gh. Hudrea. Maria Mo.oroiu, Ion Petrușca și Const. Tănăsescu, membri. Tov Ion Nistor, președintele C.C. al Sindicatului Muncitorilor din In- vățămint și Cultură, a prezentat apoi un referat asupra sarcinilor ac- tuale ale s:nd:ca ului. In cadrul plenarei a luat cuvintul tov. Liuba Chișinevschi, secretar al C.C.S., care, printre altele, a vorbit despre sarcinile sind catului in do- meniul educației pa riotice, comuni- ste a oamenilor muncii și a tinere- tului. Plenara a aprobat, In cont nuare, bugetul financiar șl de asigurări so- ciale pe anul in curs. CU PĂRINȚII la sfîrșit de an La flecare sfirșit de an școlar au loc tradiționalele ședințe cu părinții. Acum este momentul ca profesorii diriginți să stea pe-ndelete de vorbă cu ei, să le arate ce au de făcut, pentru a continua și In timpul canței educarea copiilor lor. In vacanță răspunderea de a-i druma pe copii cade pe umerii va- in- pă- rinților mai mult decit tn timpul a- nului școlar, cînd elevii se aflau o bună parte din timp tn școală. Un mare număr de elevi își va petrece cîteva săptămîni din timpul verii tn tabere și colonii. Totuși cea mai ma- re parte mijlocul cesar să prag de care să-l cel bun. a vacanței o vor petrece in familiei. De aceea este ne- dăm părinților bcum, In vacanță, un sfat tovărășesc ajute să meargă pe drumul să ducă mai departe acțiu- nea comună a școlii și familiei pen- tru făurirea unui tineret sănătos, ve- sel și viguros, înzestrat cu cele mai alese calități morale. Nu-i nevoie de discursuri lungi — o discuție apro- piată, în care să se precizeze cîteva lucruri principale, esențiale tn buna îndrumare a elevilor, aceasta va fi de un folos real. De pildă, va trebui discutată cu părinții problema odih- nei, a supravegherii copiilor, a me- diului în care cresc și se dezvoltă copiii. Nu va fi greu să-i con- vingem pe părinți că copilul are nevoie de odihnă după munca încor- dată de un an. Este însă necesar să le arătăm cum. Să se joace, să aler- ge, să zburde — într-un cuvînt, să simtă că este în vacanță, să dispună singur de timpul său. Noi știm cum se întimplă în realitate. Unii părinți greșesc într-un fel, alții Intr-altfel. Unii nu-i lasă pe copil să se odih. nească, alții le îngăduie să hoină. rească pe străzi sau nu le suprave- ghează în nici un fel purtarea. Controlul părinților să fie perma. nent, manifestat cu pricepere, dlnd cale liberă de dezvoltare interese- lor copilului și îndrumlnduj toto- dată — fără ca el să simtă, dar cu fermitate. Desigur, va fl de folos dacă vom indica părinților care sînt activitățile cele mai potrivite pentru călirea fizi- că a organismului copilului, pentru dezvoltarea sa inte’ecluală. Șl aici e- xistă—chiar mai mult decit în alte privințe — deosebiri mari între pă- rinți. Unii, cei care iubesc sportul, reduc toată activitatea copilului la sport. Alții nici nu vor să audă de sport, nu.i recunosc importanța, necesitatea și ca a- înaltă valoare artistică, comorile lite- raturii naționale șl universale. Este foarte important să le spunem părin- ților că ei trebuie să știe ce citesc copiii șt să-i ferească de cărțile dău- nătoare, care pot avea influențe ne- gative asupra lor. La fel stau lucrurile cu spectacole- le. Nu orice film sau orice piesă de teatru sint indicate pentru copii. La dispoziția lor sint Insă multe spec- tacole, concerte, audiții de radio or- ganizate special pentru ei. Părinții să-i ducă la acestea — șl nu să-i la- se să-și aleagă singuri sau chiar să-i ducă ei înșiși la spectacolele nepotri- vite. Să nu scăpăm din vedere să le spunem părinților să-l conducă pe copiii lor la muzee, la expoziții care le dau prilejul să cunoască realiză- rile oamenilor muncii, creațiile po- porului și ale artiștilor săi. Copiii să facă și împreună cu părinții lor excursii prin împrejurimi sau în re- giuni mai îndepărtate, după posibili- tăți, pentru a-șt cunoaște (ara cît mai bine și a ști să-l prețuiască frumu- sețile. Copiii au înclinații diferite. Unii pentru muzică, alții pentru pictură, alții pentru tehnică, alții pentru li- teratură etc. Pedagogii știu mai bine spre ce are înclinație fie- care copil și au datoria să le co- munice părinților, ca la rindul lor să-i stimuleze și să-i ajute pe copii să-și cultive și dezvolte înclinațiile. Cluburile de pe Ungă palatele și ca- sele pionierilor căminele culturale, casele de cultură cluburile din între- prinderi le stau la dispoziție pentru aceasta toată vacanța. Dar vacanța nu trebuie să repre- zinte o rupere totală cu cartea, cu învățătura Profesorii diriginți știu bine cu ce rezultate a încheiat anul școlar fiecare copil, știu la ce obiecte mai au unii dintre el lipsuri. Este indicat săj informeze pe părinți de acest lucru, să le arate cum să-și ajute copiii pentru ca, odihnindu.se și juclndu-se. aceștia să nu uite nici.de îndatoririle lor școlare. Pornind de la faptul că în vacanță influența familiei se exercită și mui puternic asupra copiilor, le minti părinților de grija trebuie s-o poarte pentru vom a- pe care crearea unei atmosfere sănătoase In fami'ie. tare interzic tice. Acestora sportul, acest călire fizică, copilului săj prac- să le explicăm că minunat mijloc de plimbările tn aer H- că înțelegerea și armonia dintre rinți, atitudinea unitară față de pil, exigența și consecvența pretențiile față de el sînt rințe care se impun în care familie. Părinții să fie Pi- co- in ce, fie- ei ber, jocurile de curte sînt activități atractive, practicate cu multă plăcere de copii, dar că preocupările nu tre- buiesc limitate numai la sport. Copiii să fie antrenați în activități cit mai variate, la munca in gospodărie sau la acțiuni obștești. Să facă ei înșiși ordine în camera unde locuiesc, să îngrijească grădina, curtea, strada, să ia parte la înfrumusețarea cartie- rului lor Consumul de energie prin sport ,și muncă fizică trebuie compensat prin somn. Unii părinți neglijează acest lucru. Ii iau pe copii seara la spec- tacole, la restaurante, la plimbări, răpindu-le din timpul odinhei și din- du-le prilejul să vadă sau să asculte lucruri care nu sînt potrivite vlrstei lor. Este cu totul condamnabilă ati- tudinea acestor părinți. Vacanța este prilej de îmbogățire sufletească a copiilor, de dezvoltare a înclinațiilor lor. Părinții pot reali- za acest lucru punlnd in mina copii- lor cele mai bune cărți de literatură, cu un bogat conținut educativ și o înșiși exemplu de cinste, de muncă devotată în folosul patriei, să fio atenți la tot ceea ce fac și spun, de- oarece felul lor de viață se imprimă în toată comportarea copiilor. Senti- mentul datoriei, al iubiri' de patrie, al dragostei de muncă, pe care școa- la le-a plămădit in sufletele copiilor să fie întărite și consolidate și in timpul vacantei, in familie. Părinții au posibilități largi de a realiza a- ceasta. Acum, cînd copiii se găsesc mai mult în preajma lor, părinții pot sta mai pe larg de vorbă cu ei. nor- nind chiar de la cele mai mici fapte ale vieții de toate zilele. In toate sfaturile pe care le dau părinților, învățătorii și diriginții să plece de la cerințele concrete ale si- tuației din clasa lor, situație pe care ei o cunosc cel mai bine. De price- perea pe care o dovedesc ei in îndru- marea părinților, de grija și căldura cu care li sfătuiesc depinde în mure parte dacă, la întoarcerea în școala, ti vor găsi pe copii odihniți, capabili să înceapă muncu unui nou an școlar. M. 1LIESCU li Elevi lucrînd pe parcela de plante industriale a lotului școli elementare din comuna Hotarele, regiunea București. De la Ministerul Invățămintuiui și Culturii REZULTATELE UNUI CONCURS MANUALE NOI Cu fiica mea drum îmi pui în- EMIL MÂNU tiraj de 528.600 exemplare, precum școlilor’’ O lucrare necesara Bă'ces- Pentru mai buna educare a elevilor (Urmare din pag. l-a) gri- s im- ma' Bibliografie IN CUPRINS la Mără- priveșta îndeplinirea poporul constituie educative I n f o r algebra și geome- Pe- Sesiunea științifică a Institutului pedagogic din București Marcel Pag. 2-a azeta invățămintuiui .Formarea colectivului etc, șl au stabilit, în pe buni* povestea. organizațiile răspund de in lața orga- preda- titluri. cu un Privește moldovc- cel Mare același cătușe- le sînt repartizate U.TM. pe clase Ei activitatea acestora nizației de partid. neglijentă, manifestă grijă față de bunurile lipsă de respect față sori și învățători, față istorie pe pus chiar care o o con- lipsă de obștești, de profe- de părinți fost gin- că, tn timp ce unii elevi au obișnuiti de profesorii lor să dească singuri, să cerceteze ei sarcinilor i studiul de sls- or- oleacă — s-a des- Editurii Tineretului, tn legătură eu trecerea sa la altă muncă. Prin același ordin tov. Al. I. Ște. fănescu se numește 1n funcția de di- rector al Editurii Tineretului. , esențiale ca, de obiectele educației V-a, a Vl-a și — limba și (scris și oral) ; — aritmetica, Prin ordinul nr. 140 din 14 iunie 1057 al ministrului Invățămintuiui șl Culturii, tov. Maxim Mlhal se e- liberează din funcția de director al Boșu, lancu Berciu, Natalia trini ș a. Majoritatea organizațiilor partid din școli au Îndrumai tematic în cursul acestui an prins de cartea de avea in mină. Mi-a diție : — Merg dacă pe O contribuție de cea mai mare Însemnătate la mal buna pregă- tire a pedagogilor in ceea ce meto- exem- *)Justin Handrea : „Muzeul șco- lar pentru învățămîntul elementar și mediu". Editura de stat didactică și pedagogică, 1957. La comisariatele militare raionale (oraș) se ișc înscrieri pentru con- cursurile de admitere in clasa a VHI-a la liceele militare. „Revista de Pedagogie" te, ei scriu neglijent, fără nici fol de preocupare de ordine estetică. Așa se comportă, pildă, elevii unor profesori de școala nr. 20, de la școala Breslașu" (conf. univ. E. Boldan) și „Caracterul realist al poeziei lui O. Goga" (asist. I. Bălan). ște așa de frumos pe orice pragul celor 14 ani. Dar amiază era cam obosită. — Hai să ne plimbăm am invitat-o eu. Cu greu Fiica mea se pregătește pentru examenul de absolvire a clasei a Vll-a. E primul ei examen mare. Și învață de zor. învață cu acea febrilă și cuceritoare emoție care tmpodobe- tria (scris și oral). Pentru alte detalii, doritorii se vor adresa la comisariatul militar de raion (oraș) respectiv, care le va da toate lămuririle necesare. așa, aievea, cum a crescut nostru... — In luptă a crescut, graficul dezvoltării oștirii ale muncii pildă, .Cum de studiu la comuniste □ „Un fabulist modern la „Muzeul Militar Central" soldat veghind tranșeea de șești I — A,ta mi l-am închipuit cui... întocmai așa, cind tnșiși materialul documentar, să ajungă la concluzii personale, să se expri- nești în timpul lui Ștefan și transformările compoziției ei so- tinăr în ieri după a VII a : literatura romînă S-ă încheiat nu de mult un con- curs : concursul de literatură și de istorie pentru elevii școlilor medii, organizat de Societatea de științe istorice și filologice din R.P.R. Re- zultatele lui arată că in școlile noastre au crescut mulți elevi stă- pini pe cunoștințe, dornici să și le lărgească prin studierea materiale- lor suplimentare, să afle cit mal mulie despre trecutul patriei și des- pre literatura ei. Iată, de pildă, lucrarea de istorie cu tema „Cauzele răscoalei din 1907", a elevului Andreescu Vale- riu, de la școala medie nr. 1 din Cimpuiung Muscel, lucrare care a obținut premiul I. Ea dovedește nu numai buna pregătire a autorului, dar și maturitatea iui de gindire, priceperea de a selecta și a interpre- ta faptele. Comentariile elevului pe. marginea faptelor expuse, notele lui din subsolul paginilor descoperă in Andreescu Valeriu un viitor cerce- tător pasionat în domeniul istoriei. Cunoștințe bogate se observă și in lucrările despre Ștefan cel Mare, care dovedesc că lectwa cronicilor romine și străine i-a ajutat pe elevi să vorbească interesant și cu com- petență despre problemele pe care le aveau de tratat. Și printre lucrările privitoare la literatură au fost multe care indică adevărate talente tn dezvoltare. Este foarte grăitoare In această pri- vință lucrarea elevului Cornel Io- nescu, de ta școala medie ,,Dimitrle cu organizațiile U.T.M șl de pio- nieri din școală* etc., au fost de un real folos, contribuind la In- formarea cadrelor de partid din școli asupra principalelor pro- bleme cde munciț politice speci- fice Instituțiilor de învățămînt. Ca urmare a tuturor acestor măsuri, activitatea organizațiilor de partid din școlile Capitalei In ceea ce privește educarea pa- triotică, comunistă a elevilor s-a îmbunătățit, a devenit mai con- cretă, mai strîns legată de pro- blemele învățăturii șl ale vieții de fiecare zi a elevilor. Merită a 11 menționată în această privință In deosebi activitatea organizațiilor de partid de la școala medie nr. 22 „Gh. Lazâr", de la școala me- die nr. II „D. Cantemir' și de la școala medie nr. 2. Acestea au pus In discuția cadrelor didactice probleme educative contribuie formarea elevilor", de elevi* urma discuțiilor, măsuri concrete in vederea înlăturării lipsurilor existente și pentru ridicarea la un nivel mal înalt a muncii edu- cative pe care o desfășoară ca- drele didactice în mijlocul elevi- lor. Astfel, Ia școala medie nr. 22 »Gh. Lazâr*, membrilor de partid teoriei marxist-leuiiuste. In anul care se încheie acum s-a consta- tat o reală îmbunătățire în acțiu- nea de ridicare a nivelului ideo- loglco-polltic al cadrelor didac- tice prin studierea materialismu- lui dialectic și istoric, a econo- mioi politice, a istoriei P.M.B. etc. Ca urmare, tot mai numeroși sînt pedagogii care asigură un con- ținut științific lecțiilor, se orien- tează just în formarea concepției materialist-dialectice a elevilor, în înarmarea lor cu cunoașterea bazelor științelor, în educarea trăsăturilor de caracter ale omu- lui societății socialiste. Astfel de pedagogi sînt tov. Lenormanda Benari, Alex. lordache, Marla Iordan, Mircea Cucu, Alexa Tăr- tăcan, Eufrosina Lascăr, Mihaela ganizațiile de tineret din școli, fiind sprijinite în această privință de comitetele raionale P.M B. S-au organizat consfătuiri cu ac- tivul U.T.M. din școli șl cu in- structorii superiori de pionier! In cadrul cărora s-au dezbăiui prin- cipalele probleme ale muncii cu tinerelul — educația cetățeneas- că a elevilor, nivelul de cunoș- tințe, etc., — șl sarcinile de viitor ale organizațiilor U.T.M, și de pio- nieri. Aceste consfătuiri au avut rezultate pozitive, orientînd con- ducerile organizațiilor de tineret spre desfășurarea unei activități mai interesante, mai atractive pentru copil, mai potrivite virstei ți înclinațiilor lor. Discuțiile purtate in plenara lărgită a comitetului orășenesc București au scos la iveală însă șl o serie de lipsuri existente în munca organizațiilor de partid din școli In ceea ce priveșle edu- carea patriotică, comunistă a e- lovilor. Astiel de lipsuri există a- colo unde organizațiile de partid nu-și exercită rolul de conducă- tor și îndrumător politic, nu an- trenează cadrele didactice în ac- tivitatea politlco-culturală, mul|u mindu-se că acestea duc o acti- vitate siriei prolesională. Ața stau lucrurile, de exemplu, la țeollle medii nr. 18, nr 25, nr. 4. Unele organizații de partid din școli nu discută probleme legate de îmbunătățirea procesului in« tructiv-educatlv, nu se preocupă de ridicarea polilico-ideologică Cantemlr,‘ din București, care a iz- butit să faci din tema „Figura lui Ștefan cel Mare în literatura noas- tră" o atrăgătoare descriere a chi- pului lui Ștefan cel Mare, așa cum reiese din literatura consacrată domnitorului moldovean. Tema „Cum au evocat scriitorii noștri răscoala din 1907" i-a dat prilej elevului Mihai Botez de la școala medie „Nicolae Bălcesou" din București să facă o incursiune nu numai in literatura romînă, ci și tn unele opere literare ștrăine în care se vorbește despre situația ță- rănimii, pentru a stabili analogii și a sublinia astfel și mai puternic subiectul temei sale. Duioșia doinelor și a cînleaelor noastre populare a fost prinsă ' cu multă iscusință în lucrarea prezen- tată la concurs de eleva Ana Ri- zescu, de la școala medie nr. 15 din București. Ea a sezisat, in vasta noastră comoară folcloristică, ecou- rile durerilor poporului obidit de atitea veacuri, ca și bucuriile anilor în care, eliberat de asuprire, el a început să trăiască o viața nouă, însorită. Au fost prezentate la concurs șl unele lucrări slabe, cu scăderi, con- fuzii, uneori cu o exprimare greoa- ie, pe alocuri chiar greșită. De fapt. în fiecare concurent, în fiecare lucrare, în calitățile sau scă- derile ei se vede, dincolo de munca elevului, munca profesorului, cu ca- litățile șt scăderile sale. Se vede a cadrelor didactice, ceea ce fa- ce ca activitatea de educare co- munistă a elevilor să se desfă- șoare la un nivel scăzut. In alto locuri organizațiile de partid tind să se substituie conducerii școlii, se ocupă de probleme adminis- trative șl neglijează Încă munca polltica-ideologlcă. Din cauză că dălnulesc aseme- nea lipsuri, dălnulesc șl o serie de neajunsuri in comportarea e- levilor. Au continuat să se consta- te, In cursul acestui an, înllrzierl de la cursuri, absențe nemotlva- te, încălcări ale îndatoririlor șco- lare. Mai sînt elev! care se poar- tă dezordonat pe coridoare, în recreații, pe stradă, au o ținută și de persoanele mal In virată. Toate acestea impun organiza- țiilor de partid din școli luarea unor măsuri care să asigure în- lăturarea lipsurilor existente. Fi- rește, in această privință trebuie să se pornească de la munca in rlndurile pedagogilor, de la des- fâșurarea procesului instructiv-e- ducatlv. Se știe că mai sînt pro- fesori șl învățători oare, venind neprogătițl în clasă, sint exemple negative pentru școlari, determi- nlnd □ atitudine de Indiferență a acestora față de studiu, față de îndeplinirea îndatoririlor lor. Cu- noștințele pe care le au elevii unor asemenea profesori, ramîn sărace, schematice, superficiale, vagi. Caietele lor sînt dezordona- un de la nr. 47, de la școala nr. £6 etc. Alte cadre, așa cum sint, de exemplu, unii prolesori de la șco- lile nr. 58 sau nr. 61 se mărgi- nesc numai la predarea cunoș- tințelor, fără a fi de fel preocu- pați de educația copiilor. Semni- ficativă in acest sens este atitu- dinea unei profesoare de la școala de 7 ani nr, 171, care, în momentul cînd 1 s-a adus la cu- noștință că elevul S. Pamfil din clasa e{ are o atitudine huligani- că față de colocatarii casei unde locuiește, a răspuns că nu a In- teresează ce tace elevul după ce a Ieșit din curtea școlii. Din pă- cate, cadre didactice cu o astiel de mentalitate se mai întllnesc și In alte școli. Dar ce lei de edu- cator poate fi acela pe care „nu-1 interesează ce face elevul după ce a ieșit din curtea școlii* ?. E limpede că el nu poate 11 un e- ducător bun, un educator în a- devăratul înțeles al cuvintului. Organizațiile de partid din școli trebuie să ia atitudine țață de a- semenea manifestări, să lămurea- scă tuturor pedagogilor că lor Ii s-a încredințat sarcina de mare răspundere de a educa oameni înaintați, membri al societăți] so- cialiste și nu numai de a trans- mite, pur ți simplu, cunoștințe, fără a >• interesa ce lei de oa- meni creso în clasele lor. Există încă mult formalism in munca dirigințllor, în organizarea și desfășurarea orelor educative, in educarea elevilor se pune prea puțin accent pe tradițiile revoluționare de luptă șl de muncă ale tineretului. De aseme- nea, șe acorda o insuficientă a- tenție acelor activități instructiv- educatlve prin care elevii să poată fi educați in spiritul dra- gostei față de munca fizică Și In- telectuală, cit șl al lormării unei atitudini juste față de colectiv și de avutul obștesc. In vederea lichidării lipsurilor, pentru îmbunătățirea muncii de educare patriotică, comunistă a tineretului școlar, plenara lărgită a comitetului orășenesc București a adoptat o hotărire priu care se trasează sarcini comitetului exe- cutiv al statului popular al Capi- talei, organizațiilor de partid și de tineret din școli. îndeplinirea a cesior sarcini va duce, negreșit, la un nou avint în munca de e- ducare comunistă a tinsrel gene- rații, va contribui la ridicarea ni- velului muncii, la generalizarea experienței pozitive obținute pînă In prezent. me cu propriile lor cuvinte, alții au fost deprinși doar să învețe pe di- nafară date, numiri, fapte, să reți- nă concluzii prezentate de-a gata. Așa se explică faptul că unele lucrări sînt împestrițatg cu genera- lități, cu fraze șablon, lipsite de con- ținut. Rezultatele frumoase obținute la concurs de elevii școlilor „Nicolae Bălcescu” și „Dimitrie Cantemir" din București ai școlii medii nr. 2 din Fălticeni, ai școlii medii nr, 5 din Orașul Stalin și de la multe alte școli au demonstrat că o preocupare atentă, o îndrumare pricepută din partea profesorilor trezește în elevi dragostea, pentru studiu. H îndeamnă să pătrundă pe căile științei, le dezvoltă mintea și sentimentele, Pe acest drum trebuie să meargă toți profesorii școlilor noastre. Nu de mult a apărut în librării lucrarea „Muzeul școlar pentru în- vățămîntul elementar și mediu" de Justin Handrea. Lucrarea își pro- pune să-i sprijine pe pedagogi în confecționarea cu mijloace proprii, cu ajutorul elevilor, a materialului didactic necesar predării științelor naturale, istoriei, geografiei și de- senului artistic. Ea nu este însă numai un îndrumător tehnic, ci capătă și o valoare metodică prin faptul că subliniază importanța in- structiv-educativă a muncii de con- fecționare a materialului didactic cu elevii. Intr-adevăr, în procesul aces- tei activități elevii adîncesc și își fixează o sumă de cunoștințe stu- diate la lecții cu privire la carac- terele morfologice ale plantelor, la structura externă și organizarea in- ternă a animalelor, la răspîndirea, mediul de viață și biologia lor, în- țeleg diferitele forme de relief, scara de proporție și modul ei de folosire, își concretizează cunoștințele de isto- rie privind orînduirile sociale, forma- rea claselor, lupta de clasă etc. In ace- lași timp, li se trezesc interesul și dragostea față de cercetarea natu- rii și, în general, a vieții înconju- rătoare, li se dezvoltă deprinderea de a munci organizat, Indicațiile tehnice existente In lucrarea tov. Handrea sînt clare, precise și ușor de pus în practică. Se dau, de pildă, îndrumări privind colectarea plantelor și întocmirea ierbarelor și se indică o serie de alte metode prin care se pot pă- stra plantele (uscarea în nisip, con- servarea în lichide etc.). Partea din lucrare care se referă la confecționarea materialului di- dactic necesar predării zoologiei este cea mai bogată. Se dau indica- ții variate privind păstrarea pe cale umedă sau uscată a diferiților re- prezentanți ai fiecărei clase a reg- nului animal. De exemplu, sînt in- dicate trei soluții diferite ce se pot folosi în prelucrarea pieilor de ma- mifere. Aceasta dă cadrelor didac- tice posibilitatea să aleagă soluția cea mai accesibilă în condițiile șco- lii în care se lucrează. Tre- buie remarcat ca pozitiv faptul că autorul nu s a limitat numai la descrierea metodelor de conservare, ci arată și locurile de unde se pot procura mai ușor diferite animale, precum și felul cum pot fi prinse. întreaga lucrare ține seama de legătura strînsă care trebuie să fie stabilită între predarea discipline- lor în școală și problemele produc- ției. Acest lucru se remarcă in deo- sebi în capitolele privitoare Ia con- fecționarea materialului didactic ne- cesar predării științelor naturale. Astfel, sînt foarte prețioase pentru profesorii de specialitate indicațiile privind înzestrarea muzeului școlar cu unele colecții care să ajute pe elevi în însușirea bazelor științifice ale producției agricole (profiluri și Alături de experiența înaintată a celor mai buni învățători și profe- sori, a cărei generalizare contribuie nemijlocit la îmbunătățirea învăță- mîntului inostru, un aporț tot mai înseniTiat la ridicairea nivelului muncii instructiv-educat ve îl con- stituie activitatea de cercetare știin- țifică in acest domeniu. Acest lucru l-au dovedit din plin prima sesiune a lecturilor pedagogice, scs'unea din această primăvară a Institutului de științe pedagogice, ca și recenta se- siune științifică a cadrelor didactice de la Institutul pedagogic din Bucu- rești. Sesiunea s-a deschis cu o comuni- care prezentată de conf, univ. Emil Boldan, directorul Institutului, în care a fost trecută în revistă activi- tatea științifică desfășurată de ca- drele institutului în anul 1956. In continuare, conf. univ. Boris Cazacu a prezentat lucrarea intitulată „Des. pre obiectul și metodele de studiere a limbii literare", iar conf. univ. Otto Schechter a vorbit despre „Principiile educației conform cu natu'a la Ko- mensky, Rousseau și Pes.talozzi“. In subsecțiile sesiunii — de peda- gogie-psihologie, de limbă și litera- tură, de istorie, de mai'.ematică-fi- zfcă, de științe naturale și de geo- grafie — s-au prezentat lucrări in- teresante atît prin tematica lor, cit și prin felul personal, original, în care «ir fost dezbătute unele pro- bleme, prin bogatul material docu- mentar c* a stat la bazai alcătuirii tor. Pentru deschiderea noului an șco- lar 1957/1958, în librării se var găsi țoala manualele școlare nece- sare. Pînă astăzi au apărut: 140 de titluri de manuale, ou un tiraj de 6.123.400 exemplare; 21 de vocabu- lare în limbile naționalităților con- locuitoare cu un tiraj de 120.000 e- xemplare; 11 metodici și lucrări de pedagoge, cu un tiraj de 91.500 e- xemplare. In 6 întreprinderi poligrafice din Capitală și în 5 întreprinderi din provincie se află sub tipar 155 de titluri de manuale, cu un tiraj de 5.318.000 de exemplare 10 lucrări de pedagogie și 2 volume de lecturi geografice, cu un tiraj de 218.000 exemplare. După limbile de predare, situația manualelor este următoarea : pentru școlile cu limba de predare romînă au apărut 60 de titluri, dintre care 6 noi, cu un tiraj de 5.496.800 exem- plare; 21 de vocabulare și 11 dici. cu un tiraj de 201.500 plare. Pentru școlile cu limba de re maghiară au apărut 35 de dintre care 6 manuale noi. probe da soluri, colecții de fitopa- tologie, colecții de mașini, piese |i unelte agricole etc.). Numeroasele ilustrații ce însoțesc lucrarea întregesc textul, dau citi- torilor posibilitatea să-și reprezinte mai concret diferitele operații în procesul preparării și conservării materialului didactic. Din păcate, indicațiile cu privire la confecționarea, colecționarea și păstrarea materialului didactic nece- sar în predarea istoriei (piese isto- rice, colecții arheologice, filatelice, cărți poștale ilustrate), a geogra- fiei (hărți, tabele, tablouri, hărți In relief) precum și cu privire la îm- bogățirea muzeului școlar cu coțecții etnografice și de artă sînt sumare, incomplecte. In general, rolul muzeului școlar și al materialului cuprins în el este privit static. Nu se prevăd mo- dele care să demonstreze desfășura- rea proceselor, a fenomenelor na- turii, materiale care pot fi pușe în acțiune — diafilme, diapozitive. De asemenea, credem că au- E. Rozsa: Cîteva considerații privind lupta împotriva formalis- mului la elevii de vîrstă școlară mică. D. Păcurariu : Ion Ghica și unele probleme ale invățămintuiui. L. Bologa : I. A. Komensky și influența lui asupra școlii romî- nești din Transilvania. L. Panait : Cîteva observații în legătură cu orientarea profesională a elevilor. C. Neamțu : Munca educativă în cadrul taberei de pionieri. V. și FI. Dițuleasa : Din expe- riența predării geografiei la clasa a lll-a. Librăria „Cartea prin poștă" din București, strada Biserica Enei nr. 16, raionul Stalin, furnizează cărți pentru biblioteci personale. Valoarea cărților alese se poate ridica pînă la suma de 500 lei, care va fi achitată în ’.8 rate lunare prin C.A.R. raionale ale comitetelor sin- dicale. Cadrele didactice care doresc să comande cărți pe cont propriu, în afara împrumutului acordat de C.A.R., se pot, de asemenea, adresa acestei librării. Pentru aceste comenzi, plata se va face la primirea coletului de cărți. Sesiunea a arătat că tematica ac. tivității științifice desfășurate în In- stitut în anul 1956 a ținut seama atît de necesitatea rezolvării anumi- tor probleme actuale ale științei, cit și de necesitatea de a lega cercetă- rile științifice de nevoile practice ale invățămintuiui. Tocmai acest lucru a orientat catedrele de pedagogie, de limba fomjnă. de matematică și de fizică spr$ cercetarea unor teme le gate strîns de problemele procesului de învățămînt. De exemplu, la ca- tedra de pedagogie s-au pregătii, printre altele, lucrări ca „Repetarea materiei la limba romînă în clasele I-IV" (conf. univ. Ion Berea), „Pro- bleme de educație prin muncă a pre- școlarului" (conf. univ. Dora Gît- lan), la catedra de limba romînă lu- crările „Sinonimia gramaticală" (asistent Gh. Poalelungi), „Preci- zări în legătura cu delimitarea su- biectului în propoziție" (asist. I.. Ia- cobl. iar la cea, de materna ică lu- crarea1 „Istoria învățămîntul'.1! ma- tematic" (conf. univ. A. Hollinger) etc. Unele lucrări întocmite de cadrele de la catedra de literatură romînă au avut ca obiectiv reconsiderarea și revaloriFcarea moștenirii literare clasice sau cercetarea creațiilor scrii- torilor noștri contemporani. Pot fi citate, în această privință, lucrările : șl o lucrare de pedagogie, cu un ti- raj de 2000 exemplare. Pentru școlile cu limba de pre- dare germană au apărut 31 de ti- tluri, din care 7 noi, cu un tiraj de 86.600 exemplara. Pentru școlile cu limbile de pre. dare ale naționalităților conlocuitoa- re cu un număr mic de elevi au apă- rut 14 titluri, cu un tiraj de 11.400 exemplare. Acum se află sub tipar pentru școlile cu limba de predare romînă 45 de titluri, dintre care 33 noi, cu un tiraj de 4.828.900 exemplare, 10 lucrări de pedagog e și 2 volume de lecturi geografice cu un tiraj de 218.000 exemplare. Se află, de aaemenea, sub tipar, pentru școlile cu limba de predare maghiară, 22 de titluri, dintre care 17 noi, ou un tiraj de 333.800 exem- plare, iar pentru școlile cu limba de predare germană 27 de titluri, d n tre care 26 noi, cu un tiraj de 71 800 exemplare. Pentru școlile cu limbile de pre- dare ale naționalităților conlocui- toare cu un număr mic de elevi sînt sub tipar 61 de titluri, cu un tiraj de 83 500 exemplare. torul zupra-apreciază rolul muzeului școlar în detrimentul lucrărilor practice cu organismele vii, desfă- șurate direct în natură. Fără să contestăm valoarea mate- rialelor did^ctjce care pot fi cu- prinse în muzeul școlar, socotim totuși că ele nu pot înlocui mate- rialul viu, necesar in special în pre- darea științelor naturale. Ni se pare necesar să facem această precizare pentru a sublinia că organizarea muzeului școlar, nu trebuie realizată în dauna altor activități practice, — munca pe terenul școlar experi- mental, activitatea Ia colțul naturii vii etc. Cartea „Muzeul școlar pentru învă- țămintuî elementar și mediu" este, in- contestabil, valoroasă. Sintetizînd ex- periența de zeci de ani a autorului in privința organizării și înzestrării muzeului școlar, folosind experiența înaintată a școlilor noastre în acest domeniu, precum și literatura de specialitate, cartea tov. Handrea constituie un ajutor real pentru pe- dagogi. t < ECATERINA CSENGERI Nr. 5, mai 1957 M. D. Gromov: Unele probleme ale formării gîndiril elevilor. I. V. Orghidan : Activitatea or- ganizațiilor pedagogica progresiste de peste hotare. B. Tutoveanu : Probleme ale rea- lizării invățămintuiui politehnic la școlile de 7 ani și medii. I. Antohi; Pe marginea proiectu- lui de prospect pentru istoria pe- dagogiei in R.P.R. A. Foreanu : Pentru un bun ma- nual de istoria literaturii romine peptru clasa a X-a. A. Coman : „Drumul In viață" de F. Vigdorova. I. Drăgan : „Rolul muncii In în- vățămîntul politehnic". N. T. : Consfătuirea cu șefii sec- țiilor de invățămint regionale. mâții Se primesc candidați care posedă certificat de absolvire a 7 clase ele- mentare. înscrierile se fac pînă în ziua de 28 iunie 1957, iar examenele de ad- mitere încep în ziua de 15 iulie 1957. Se va da examen la următoarele discipline, din materia claselor a De asemenea, unele lucrări întoc- mite de cadrele didactice de la cate- drele de științe naturale și de geo- grafie au tins să aducă contribuții la cunoașterea patriei noastre, la dezvoltarea agriculturii și la valori- f carea bogățiilor țării. Printre a- cestea se numără lucrările „Unele rezultate ale culturii tomatelor la Sinaia în anii 1954-1956“ (colectivul condus de conf. univ. O. Munteanul, „Perspectivele agriculturii din raio- nul Jimbolia" (lector M. Mihalcea), „Drenarea apelor din zona inunda- bilă a raionului Sîn Nicolaul Mare" (lector M. Nistor). Comisia de coordonare a activită- ții științifice, condusă de conf. univ. Boris Cazacu și alcătuită din tova- rășii S. Flexi, decanul Faculății de Matematică-Fizică, conf. univ. Leti- |ia Lăzărescu. conf. univ. O. Schech- ter, conf. univ. C. Moruzzi, conf. univ. C. Bogoescu și conf. univ. N. Hangea s-a întrunit periodic, urmă- rind îndeaproape felul cum se des- fășoară activitatea științifică a ca- drelor didactice. Aceeași atenție au acordat.o muncii științifice directorul Institutului, decanii facultăților, șefii de catedre, consiliul științific al In- stitutului, precum și organizația de partid și organizația sindicală, care s-au interesat de mersul lucrărilor și au creat condițiile necesare bunei desfășurări a activității de cercetare. Un stimulent puternic în această direcție 1 aiu constituit premierea de către consiliul științific a unor tova- trebări, să vezi ce știu. Am învățat, dar parcă le uit, le amestec... Sint așa de multe... Dar pe bulevard, zarvă mare. Cu totul nepotrivită unei discuții despre probleme de istorie. Condiția pusă mă îndemna Insă să găsesc o solu- ție. Și am găsit-o, Eram în preajma Muzeului Militar Central. Am invi- tat-o să-l vizităm. In fața documentelor, a armelor, a statuilor am prins a vorbi în șoaptă. Sala dacică ■ chipuri aspre și arme rudimentare. Oameni care, tncșrcuiți în centura munților, au luptat pentru libertate. Ici scuturi, colo stindarde dacice și romane reproduceri după columna lui Traian. Fetița s-a oprit mai îndelung tn fața harții cu primele închegări sta- tale romînești. — Vezi, tată, pricep aici, mai bine ca din carte, și din atlas, cum și un- de s-au închegat cele dinții state ro- minești. — De ce? — Aici sînt arătate și legăturile, influențele, aiutoarele. Sînt înfățișate și împotrivirile ce au stat în calea întemeierilor. Sînt și armele cu care poporul a biruit aceste împotriviri. Aici văd și chipul celor dinții condu- cători teșiți din rtndul poporului. — Ce te impresionează pe tine mai mult cînd privești statuile lui Basarab și Bogdan I ? — m-am transformat eu tn examinator fără voie. — Parcă izbesc cu buzduganul în cei ce nu-i lasă să pună temei de (ară nouă. Iar în jur, armele: sulițe- le șl halebardele, săbiile și săgețile pe care le-au (inut tn miint cei care, la Posada, s-au bătut așa de viteje- ște, că....însuși regele a scăpat cu cî(iva inși"... — citi fetița concluzia din „Cronicon Pictum Vindobonese", în extrasul expus. Am mers mai departe. Ici Mircea, tn straiele lui de cavaler al luptei pentru independență. Colo chipul as- pru. necruțător a lui Țepeș. Dar. deodată, s-a luminat parcă văzduhul din sala închinată lui Ște- fan cel Mare. La mijloc bustul voe- vodului, chip măreț și înfelept. In jur, poporul și faptele... — Scena de la Direptate... șoptim noi. parc# ne-pm aminti de un fapt la care pm participat cindva. — Și machetele cetăților... Uite cum va fi arătpt Suceava... — Nu știu cum, dar parcă aici văd ciate. — Da. Acum n-am să mai uit că tntîi cei 40.000 de țărani luati de la coarnele plugului au ciștigat victorii- le iui Ștefan... In sala următoare ne-a intimpinat Gheorghe Doja. mindru pe cal, cu buzduganul înălțat spre cerul feuda- lității. — Parcă strigă norodul cel o- ropsit la lupta pentru dreptate — a șoptit fetita. Dincolo, Mihai Viteazu pe cal alb, cu gest larg de aprig conducător in războaie. Și mai jos: „pohta ce-am pohtit" — Țara Romînească, Moldo- va, Ardealul sub aceeași iscălitură: Jo Mihail Voevod”... răși pentru activitatea lor de cerce- tare, precum și grija conducerii In- stitutului și a conf. univ. Vlad Bă- nățeanu, secretarul consiliului știin. țific, pentru publicarea lucrărilor prezentate în sesiunile anterioare. De curînd a apărut și un buletin al Institutului, intitulat „Materiale ale sesiunii științifice pe anul 1956 a Institutului pedagogic din Bucu- rești", în care s-au publicat o parte din comunicările din domeniul știin- țelor sociale. Este pozitiv faptul că la sesiune au participat în număr mare cadrele tinere ale Institutului — lectori, a- sistenti, preparatori. Aceasta este o dovadă grăitoare a grijii pe care o arată Institutul antrenării, îndrumă- rii și stimulării în activitatea știin- țifică a tinerelor cadre didactice. Trebuie menționat că, pe lingă munca științifică ce s-a făcut cu- noscută cu prilejul acestei sesiuni științifice, multi dintre membrii ca- tedrelor au desfășurat o frumoasă activitate și prin colaborări la dife. rite periodice sau reviste de specia- litate Numele tovarășilor Emil Bol- dan, B. Cazacu, Mitu Grosu. A. Martin, Ovidiu Drîmba, Gh. Poale- lungi, I. Berea, O. Schechter, A. Hollinger etc. pot fi citite adesea în paginile unor publicații ca „.Studii și cercetări lingvistice". „Viața romî- nească", „Revista de pedagogie", sau pe copertele studiilor editate de „E.S.P.L.A", „Editura Tineretului" etc. Totodată, cadrele didactice țin o așa, nrtnși în vraja trecutului grăitor prin mărturiile lui aevea, am urmărit pe hurta țării cum, purtind halebardele, săbiile și tunurile de fe- lul celor ce se află aici, oștenii lut Mihai au străbătut (ara de la Dunăre la Maramureș, infringind dușnv nul. ...Chipul cărturarului Dini trie Can- temir alături de Petru I: poporul ro- min, ajutat de cel rus, ridică din nou' spada luptei pentru independent-ii — Acum cînd vad chipurile gene- ralilor si uniformele soldaților — spune fetița — cînd văd locurile un- de s-au dat bătăliile cu turcii, înțeleg mai bine ce înseamnă ajutorul dat de poporul rus pentru independența noastră — și îmi arată ușurel cu mina spre portretele lui Suvorov. Kutuzov, Bagration. — Iată-i pe 1 udor Vladimirescu și pe Hona. cum stau față în față. E firesc, doar au luptat pentru (el: dezrobirea poporului din le feudale. Din marmor# albă, chipul cului ne atrase primul atenția in sala închinată anului 1848. Și nu ne miră că Bălcescu e întruchipat in marmoră albă. Fetița s-p oprit asu- pra steagului cu data 3/15 mai 1848. A cercetat pinza și cusătura literelor și s-a întors către mine : — E un steag al libertății. Ce mină l-o fi cusut ?... In ce seară în- frigurată, plină de emoție și de jă, să nu afle stăplnirea... — Oricum, o mină de femeie plă. Am zăbovit îndelung In fața chetelor luptelor de la Plevna. — Uite, aici luptă rușii, aici romi- nii. Alături. — Și steagurile capturate de la Osman Pașa. Cindva, filfiirea lor trufașă va fi îngrozit inimile, iar a- cum stau plecate la picioarele po-' porului care și-a cucerit libertatea. Și pașii ne duc înainte. Alte arme. Alte machete. Alte uniforme. — A, uite motorul, elicea și o roa- tă din avionul lui Vlaicu1 O clipă, inimile ne-au stat ,și am amuțit, cum va fi amuțit acolo, In azur, și motorul avionului care-l pur- ta pe cel dinții om cu aripi, jiu al poporului nostru. Eram in ultimele săli. Credeam că fiica mea obosisț și am întrerupt dialogul șoptit. Am lăsat-o să pri- vească singură mărturiile războiu- lui din 1916—1918 Dar ea mai avea multe de spus. Mi-a arătat întîi un astă vara... Apoi mi-a semnalat cuvintele de mulfumuș ale generalului lerpmia Grigorescu. adresate soldaților ruși după biruința de la Mărășești. Si. dinir-odată, pe cînd privea vitrina din mijloc, am văzut vă stringe pum- nii mintoasă. Am zăbovit mult timp in sălile a- nilor 1944—45. Sint chipuri cunoscu- te, dragi: conducători ai partidului și ai armatei. Tanchiști sovietici ,și poporul care-i intimpină cu flori. Gărzi patriotice și divizia „Tudor Vladimirescu" și toți cși care ne au dat luminosul 23 August. Așezate aici, în mijlocul piramidei acestui muzeu al luptei pentru exis- tența și libertatea poporului, aceste scene justifică înlănțuirea faptelor de la Posada și de la Rovine, de la Va- slui și Călugăren:. de la S tonii ești și Rimnic, de la Plevna. de la Debrețin și Banka Bistrița. — Poporul nostru nu s-a bătut pentru cuceriri. Nici Ștefan cel Mi- re nu-i Caroț Quintul, nici Dimitrie Cantemir nu-i Ludovic al XlV-lea. Noi am luptat pentru existență și libertate. Fetița mi-a cuprins mina și am ie- șit din Muzeu înviorați, ca dintr-un templu al mindriei și al încrederii. DUMITRU ALMAȘ strînsă legătură cu diferitele insti- tute de cercetări științifice, cu cate, drele de la diferite facultăți ale Uni- versității „C. I. Parhon". Țoate acestea .arată că în cadrul Institutului munca științifică se des- fășoară cu rezultate deajuns de bune. Există însă, pentru aceasta, posibili- tăți încă și mai largi, care nu sint încă pe deplin folosite. O parte din cadrele didactice continuă să nu participe la activitatea de cercetare. Unii tovarăși s-au orientat greșit în stabilirea temelor, alegîndu-și su- biecte prea vșste, care cer o expe- riență mult mai largă. Alții au abandonat cu ușurință temele plani- ficate și le-au înlocuit în timpul anu- lui cu altele, care nu au putut fi ter- minate la timp. în sfîrșit, unii și-au ales anumite teme fără a cerceta tn prealabil dacă pot avea sau nu ma- terialul documentar necesar. Deși scad din valoarea muncii de cercetare a cadrelor Institutului, aceste lipsuri, nefiind precumpăni, toare, nu sint caracteristice activi- tății ș.imtifice din Institut. Tn ansamblu, sesiunea științifică a cadrelor didactice de la Institutul pe- dagogic din București a arătat că munca de cerce'are în acest domeniu, îndrumată cu pricepere, poate aduce o contribuție de seamă nu numai la îmbunătățirea pregătirii de spec'ali. tatc a celor ce o desfășoară, ci și — așa cum arătam la început — la ri- dicarea nivelului Invățămintuiui nostru. In preajma .examenelor Cunoștințele adîncesc consolidează și se reprezen- cu diul mișcărilor, dat fiind că LA FIZICi ■ I ^iiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiw^ în- cele din tot- pentru oamenii muncii Cimpulung, la uzina AURELIA TOMESCU CREAȚIA ARTISTICA pot de 15 în Recapitularea de educare a elevilor T. A. a ce- Pregătirea Ia limba maternă a oua acțiuni însemnate ce- constituit o adevărata desfătare a de specialitate, directorii școlilor, Discutarea operei unui scriitor control organele de îndrumare și activat scriitorul, vieții a|e determinat în mod Pag. 3-a Gazeta învățămîntu^ întreaga recaipitu- a V-a și a școală într-un la Timișoara. Ei desfășoară aici antrenament metodic unitar, la nivel tehnic superior, avînd con- decem. elevele Hagi for- orîn- cestora asupra legăturilor dintre romîni șj magh arj, cadrul orelor recapitulare desfășoară în mai subli- ultima de un un acum o atenție mai mare tarilor grafice în legătură stu- elevii in de se pe strînse asupra 3 tre elevele claselor Vl-a de la această lot experimental. Nici elevii clasei la o școală de 7 ani sale, de- în cu Iui Și înfășură încet pe sul le-au pînă intr-atit că nu le mai plece. Rodica Vișineanu și fini- s-au cînd fermecat venea să Măndica pot, pe atîtea". că np-i oricum, alcătuit vor ab- au jucat atît de bine. îneît spec- tatorii lor s-au înveselit grozav pe seama Babei Hîrca, ale cărei vră- jitorii și vicleșuguri se destrămau, Schitu Golești și la fel ca excursia lungă, de zece zile, în care pleacă pentru a cunoaște frumusețile patriei. cercu al case din Ră- fața șe- să-i răsplătească, așa cum cei de la care au învățat Fetele s-au gindit, însă, deajuns să vină la fabrică cu un program oarecare, importante care au electrică din a să fizică activi- a Vll-a de din Rîmnicu Membrii lui plastic pionierilor dăuți în vaietelor. școlii cu limba baza următoare- lor criterii : pri_ vlre generală a- școlii medii nr. 22 „Gheorghe Lazăr“t profesoara Angela In vizită la muncitori conduse -de Filip, elevii luptei lor comune împotriva asupri- torilor. supra epocii care a trăit fazele cele cursurile de pre- ȘI CONSTITUȚIE examenele de da seama o da- tru cauza construirii socialismului de istorie și cele de seamnă. bineînțeles, că ori de cîte ori se ivește prilejul nu leg cunoș- ani din nr. 2 cu limba Constanța, ab- în patria noastră La școala de 7 de predare turcă solvenții clasei a cunoștințele lor lectură literară. Tn cele două lare care le-au examene, elevii țintele din clasa a X-a de anii precedenti. iată cum mi am împărțit materie pentru lecțiile de lare : ție cu cea a sclavilor, colega lui, Seit Sabrie. a vorbit despre mele luptei de clasă în această duire. Intervenția profesorului, care tiți, puțind face față cu succes rințelor comisiei. Nu putem ști, însă, cum se prezenta la examenul de istorie solventele clasei a X-a „A" de capitulării finale. Aceasta nu lecții de recapitu- mai rămas pînă la clasei a VIl-a vor istorie și consti- tuție și mi-am putut VIl-a, sub îndru- tă mai mult că tineretul din școli dovedește multă dragoste pentru trecutul de luptă al poporului, pen- din martie 1942 și din brie 1956 și au arătat că Dragoste de patrie Ii pregătesc pe elevii mei din cla- sa q X-a pentru examenul de matu- ritate. Am la dispoziție pentru o- biectul meu — fizica — patru ore săptămînal. Am chibzuit mult asu- pra felului cum să folosesc mai bine aceste ore și am ajuns la concluzia că voi obține rezultatele dorite dacă voi folosi două ore in fiecare săptă- mmă pentru expunerea pe scurt, sintetică, a cuprinsului unor capito- le din cursurile de fizică studiate în clasele a VlII-a și a IX-a și celelal- te două ore pentru discuții asupra materialului predat la lecțiile ante- rioare și rezolvarea, unor probleme care dau elevilor posibilitatea de a stabili o legătură strinsă Intre cu- noștințele căpătate din diferite ca- pitole aile fizicii. De altfel, grija de a lega cunoștințele pe care le-au do- bîndit elevii în ultimul an de acele din anii precedenți stă și la baza întrebărilor pe care le pun elevilor fn vederea recapitulării. Acord atenție In primul rtnd re- capitulării materiei parcurse în clasele ai VUI-e și a IX-a, deoarece cunoștințele studiate în acest an sînt proaspete în mintea elevilor— și mai mult, consolidate cu prilejul re- La prima lecție, cu privire La stu- diul mișcărilor, am insistat în mod deosebit asupra noțiunii de viteză și de accelerație. Luind ca bază ac- celerația! (a •= 0, e — const.). am clasificat mișcările în uniforme și uniform variate. Am putut acorda despre trecutul și prezentul patriei Elevii școlilor din orașul Constan- ța trăiesc cu intensitate emoțiile sfîrșitului de an școlar. In timp ce elevii clasei a IV-a sînt în plină des- fășurare a examenelor, cei din clase- le a Vll-a și a X-a se pregătesc cu intensitate pentru ele. Tn toată această perioadă elevii folosesc din plin sprijinul profesori- lor, participtnd la gătire organiza- te în cadrul fie- cărei școli. M-am aflat printre ei la cîteva ore de pregătire pentru marea profesorului Selin Rasim, au discutat despre lupta țăranilor ro- mini împotriva exploatării. După ce elevul Ibram Nuredin a caracterizat orinduirea feudală, arătind care era situația țăranilor iobagi în compara- rut elevilor să ilustreze modul cum se oglindește în folclor lupta de clasă a țăranilor iobagi, a adus în discuție elemente noi. Cele spuse de elevi despre lupta haiducilor și de- spre baladele populare au stabilit astfel o interesantă corelație între discuta temele „Lupta țărilor romt- ne pentru independența națională" și „Lupta clasei muncitoare, sub con- ducerea partidului, împotriva regi- mului burghezo-moșieresc". Așa cum se poate vedea de pe acum, ei se vor prezenta la examene bine pregă- școala medie nr. 2, căci din cele 40 de eleve cile sînt în această clasă au fost prezente la ora de pregătire la care am asistat numai 11. adică aproximativ 25 la sută. Desigur că o bună parte din răspunderea aces- tei situații revine conducerii școlii, dirigintei și profesoarei de istorie, ca- re ar fi trebuit să se ocupe într-o măsură mult mai mare de antrenarea elevelor la pregătirea în vederea examenului. Faptul că aceasta nu s-a făcut este cu atît mai surprinzător cu cit profesoara clasei — tov. Cle- mențină Ciocan — știe să organize- ze cu pricepere lecțiile de recapitu- lare, iar elevele prezente la aceste lecții dovedesc un interes real pentru studiul istoriei. Cu toată bogăția de amănunte, care poate uneori dăuna prezentării sintetice a materiei, tov. Ciocan a condus bine discuțiile asupra pro- blemelor transformării socialiste a agriculturii in țara noastră. Discu- țiile purtate s-au referit la documen- tele elaborate de partid, îndeosebi la rezoluțiile plenarelor C C al P.M.R. cunosc aceste documente și însem- nătatea lor. Cunoștințe temeinice dovedesc șle- vii și tn recapitularea constituției. și-au însușit, la lecțiile de matema- tică, cunoștințe în legătură cu func- țiile și reprezentarea, lor. De aseme- nea, am putut să rezolv mai ușor probleme care se bazează pe ecuații de gradpl II. La a doua lecție am insistat asu- pra înțelegerii celor trei legi ale di- namicii. Am scos în evidență faptul că acestea reprezintă cantitativ ace- lași proces mecanic: mișcarea unui corp și schimbarea vitezei lui sub acțiunea forțelor exterioare. Le-am reamintit elevilor că ele apar si- multan în diferite fenomene în na- tură, dar că noi le studiem separat numai pentru a le putea înțelege mai ușor. Această clarificare i-a a- jutait p« elevi să-și explice mai ușor unele fenomene complexe din natu- ră sau procese tehnice, precum și să rezolve unele probleme. In a- celași fel le-iam reamintit și cu- noștințele despre sistemele de uni- tăți de măsură. Am alcătuit un ta- bel general al mărimilor fizice, in- dioînd simbolurile unităților lor de măsură și relațiile dintre aceste uni- tăți. Am avut astfel prilejul să fac o legătură înțre unitățile mecanice, calorice și electrice, care au fost studiate treptat în clase diferite. Lecția următoare a fost dedicată recapitulării cunoștințelor referitoa- re le lucrul mecanjc, putere și ener- gie mecanică. Am dat expresia ge- nerală a lucrului mecanic tn cazul cînd direcția forței nu coincide cu La școala medie nr. 1, tov. Ion Lungu, profesorul care a predat a- cest obiect, se oprește acum asupra temelor celor mai importante din curs: P.M.R., forța conducătoare în Republica Populară Romînă, orlndui- rea social-economică a țării noastre etc. Tov. Lupgu folosește cu pricepe- re, în recapitularea cunoștințelor de constituție, criteriul comparativ. Pa- ralelismul între Constituția R.P.R. și constituțiile burgheze care au existat în ța- ra noastră în trecut sau între Constituția R.P.R. și constituțiile țarilor capitaliste îi ajută pe elevi să-și clarifice unele probleme fundamentale. Grija pentru pregătirea la istorie și constituție a elevilor claselor a Vll-a și a X-a din școlile orașului Cons- tanța constituie o chezășie a succe- sului lor la examene. V. ALEXANDRU absolvenților clasei a X-a de la școa- la medie nr. 7 cu limba df predare maghiară din Cluj se desfășoară in cadrul unor ore de consultații colec- tive și individuale. Atenția principală se acordă reca- pitulării cunoștințelor de istorie lite- rară, pentru tratarea cărora profeso- rij au stabilit teme șintetice, alese astfel îneît să cuprindă problemele esențiale ale materiei studiate de e- levi în ultimii trei ani de școală Iată cîteva dintre aceste teme : „Li- teratura luptei de eliberare împotriva cotropitorilor turci și germani". „Li- teratura anului revoluționar 1848 și ecourile acestei revoluții in literatura posterjoqră", „Demascarea regimu- lui bqrghezo-moiieresc îp lițeratura maghiară de la sfirțițui secolului al XlX-lea și in primele decenii ale secolului al XX-lea“, „Lupta clasei muncitoa. re ca șursă de LA LIMBA MATERNA inspirație în poezia maghiară din R.P.R.", „Ideea Înfrățirii naționali- tăților conlocuitoare in literatura maghiară din R.P.R. înainte și după eliberare", „Oglindirea construirii socialismului îq literatura maghia- ră din R.P.R." etc După cum se vede, fn cadrul pre- gătirii pentru examen s-a pus un accent deosebit pe faptul că cele două popoare care construiesc astăzi cot la coț sppjalismul au luptat și in trecut împreună pentru libertatea lor. Se știe că în decursul ultimilor ani s-au obținut rezultate importante în domeniul cercetărilor istorice și lite- rare referitoare Ia relațiile dințre romîni și unguri in decursul secole- lor. Acum, cu prilejul recapitulării materiei în vederpa examenelor, re- zultatele acestor cercetări pot fi co- municate și elevilor, tmbogățindu-se astfel cunoștințele însușite de ei tn anii anteriori. De pildă, tn tratarea subiectului „Literatura populară pri- direoția deplasării, folosind acum și funcțiile trigonometrice, pe care elevii tiu le cunoșteau atunci clnd au studiat această chestiune în cla- sa a VUI-a. Cunoscînd și celelalte forme de energie, elevii au putut înțelege mai ușor acum că energia mecamică este suma dintre energia cinetică și oea potențială. Legea conservării energiei am ilustrat-o prin alte exemple decît cele date în clasa a VHl-a, făcînd o legătură și cu materia studiata în clasa a X-a la electricitate. Așa, de pilda, am analizat cu elevii transformările de energie care au loc Intr-o hidrocen- trală, într-o termocentrală, într-o centrală atomică etc., conservarea e- nergiei la fiecare din mecanismele simple pe care le-am studiat (pîr- ghii, scripeți, plan înclinat, șurub etc), pe mașini de uz general (ma- șina de cusut, bicicleta), sau pe unele mașini-unelte pe care ei le-au văzuț cu prilejul unor vizite m în- treprinderi și ateliere. In recapitularea hidro și aerosta- ticii, care a constituit tema unei alte lecții, le-am reamintit elevilor proprietățile fluidelor pe care se în- temeiază cele două legi de bază ale staticii fluidelor — legea lui Pascal și legea lui Arhimede. In lecțiile următoare voi recapi- tulai căldura, insistînd îndeosebi a- supra faptului că aceaista este o formd de energie carp se poate mă- sura și se poate transforma în lu- cru mecanic și invers. Cu acest pri- lej le voi reaminti elevilor faptul că legea transformării și conservării energiei este o lege de bază în na- tură. Voi dedica o lecție specială studiu- lui dilatării corpurilor și voi recapi- tulai cu elevii cunoștințele privitoare la explicația cinetico- moleculară a fenomenului de dilatare, reamintin- du-te că forțele moleculare care iau naștere în cazul dilatării au va- lori mari și sînt folosite în tehnică la producerea de lucru mecanic, la motoarele termice etc. Schimbarea stărilor de agregare va constitui și ea tema unei lecții speciale. Comparind proprietățile vaporilor nesaturați și saturați cu cele ale gazelor, elevii vor putea să-și dea seama de ce la anumite mașini se folosește presiunea vapo- rilor, iar la altele presiunea, gaze- lor. In ultima lecția voi recapitula cu elevii cunoștințele referitoare la motoare termice ajutîndu-i să rețină îndeosebi principiul pe care se ba- zează funcționarea mașinilor termice. Și în recapitularea problemelor teo- retice, cai și în rezolvarea probleme, lor. caut să folosesc pe larg cunoș- tințele pe care le-au căpătai elevii cu prilejul vizitelor pe care le-au făcut în timpul anului la Muzeul tehnic și în întreprinderi. Bazai pregătirii elevilqr rămîne studiul lor individual, pe care îl urmăresc cu o grijă deosebită. La fiecare lecțje le indic elevilor para- grafele din manual pe care trebuie să le repete, arătîndu-le care sînt problemele esențiale ce trebuie reți- mite și care sînt amănuntele ce fi lasate lai o pae linie sportivă școlară în Capitala. O frumoasă mărturie a activității sportive a elevilor din Capitală a constituit-o serbarea artistico - spor- tivă ce s-a desfășurat de curînd la Arenele Libertății, în cinstea celui de al VI-lea Festival ai tineretului. La această serbare au evoluat echi- pe de băieți și fete djn școlile de 7 ani și din școlile medii, prezentînd I 1 1 I Nu stnt nici in clasă și nici nu le vorbește profesoara lor. Totuși elevele claselor a IX-a ale școlii medii nr. 2 din Pitești slnt mai atente ca aricind. Mai atente decît la multe lecții. Și nu e de mirare — căci acum se află In- tr-un laborator imens — fabrica tex- tilă „11 Iunie". La început, zgomotul mașinilor le-a stînjenit și le*a intimidat puțin, dar cînd tovarășul inginer Nicolae Olescu ă începui să le vorbească s-au liniștit. Acum sînt numai ochi și urechi, să nu scape nimic din ceea ce văd și aud despre secția de prepa- ratii, despre mașina de bobinat. Foar- te interesant: mașina aceasta com- plicată, care umple cit al clipi sute s-au simțit atrași de istețul Chiosa, țigan sjmplu și cinstit, au fost îngrijorați de soarta frumoa- sei Viorica și au dorit din toată inima s-o îndrăgească un flăcău chipeș care s-o scape de bătrînul și uricîosul bogățaș ^îrzu. Voioșia cu care elevele au venit în uzină ca să le facă o seară plă cută acestor oameni dragi, cu pal- mele bătătorite de muncă, le-a în- suflețit pe artistele noastre în tot timpul jocului. Neliniștite în culise, extrem de atente pe scenă, li se părea totuși că n-au făcut tot ce au putut. Ropotele aplauzelor, cu- vintele calde de mulțumire ale di- rectorului uzinei și ale muncito- rilor le-au convins pe deplin, pînă la sfîrșit, că au jucat bine. Au plecat din uzină după spec- tacol ostenite, dar cu inimile pline de bucurie. gimnastică sportivă, gimnastică ar- tistică, piramide, dansuri populare romînești și ale naționalităților con- locuitoare. Serbarea s-a încheiat cu un tablou ce simboliza înfrățirea tineretului romîn cu tineretul naționalităților conlocuitoare. Nivelul tehnic înalt al execuției, frumusețea și armonia mișcărilor au miilor de părinți și cadre didactice care au participat la serbare. Trebuie subliniată contribuția pe care au adus-o la succesul acestei serbări to- varășa Georgeta Sîrbulescu, inspec- tor pentru educația fizică, ca și pro- fesorii Dan Popescu, Elvira Chivu- lescu, Elena Busuioc și Marieta Bu- zea. Zilele trecute a avut loc și o altă manifestare sportivă a elevilor din Capitală. Pe Stadionul Tineretului s-a desfășurat etapa pe regiune a câmp onatului republican șco- lar de atletism, la care au parti- cipat circa 300 elevi și eleve. Bine organizat din punct de vedere tehnic, acest campionat a dat tineretului prilejul să se afirme, să demonstreze calitățile sale fizice și morale și sa culeagă victorii bine meritate. Prin modul de prezentare și prin rezul- tatele obținute, s-au remarcat elevele de predare rusă, conduși de profe- sorul Ștefan Bujor și elevii școlii medii nr. 7 „I. L. Caragiale", con- duși de .profesorul Camil Morțun. De asemenea, au obținut frumoase per- formanțe elevi ai școlilor medii nr. 2, nr. 11 și nr. 12. Rezultatele campionatului ar fi pu- tut să fie și mai bune dacă s-ar fi respectat cu strictețe prevederile re- de bobine, se bazează pe îmbinarea mișcării rectilinii cu mișcarea de ro- tație, despre care au învățat atîtea la școală. Nici n-a apucat tovarășul Olescu să-și termine explicația despre mași- nile de bobinat, că Vasilica Stănciu- lescu și Cornelia Cerkasov din clasa a IX-a „A" uu și observat că una dintre mașini se deosebește de cele- lalte. — Da, e o mașină nouă de bobi- nat, dar aveți răbdare... Și tovarășul Olescu le explică amănunțit în ce constă deosebirea și, totodată, supe- rioritatea acestei mașini care dă un randament sporit. Ringurile, mașinile de canetat și urzitoarele le-au lămurit cum se poa- te ajunge de la bobinele de cîțiva centimetri la sulurile care dau pînza lată de 1—1,40 m. După ce au văzut mașina de în- cleiat, fetele au ajuns însfirșit la (e- sătorie. N-au putut rezista ispitei de a vedea de aproape, de a pipăi răz- boaiele care mergeau singure, cu su- veicile lor vrăjite și stegulețele ve- sele ale fruntașelor în producție — și s-au împrăștiat printre mașini chiar fără voia tovarășului inginer. Atenția cu care urmăreau țesătoarele războaiele. îndeminarea cu care prin- deau și legau firele rupte, iuțeala cu care schimbau țeava în suveică și netezeau firele și chiar pînza care se Zilele acestea, s-a deschis în Pala- tul culturii din orașul Cluj expoziția secției de artă plastică a comitetului sindical orășenesc al muncitorilor din invățămînt. Profesorii A. Bodnăr, I. Brosz, L. Buday, V. Constantinescu, Z. Ge- deon, L. Munteanu. A. Pop, M. Vâczi au expus picturi in ulei, schițe in creion, acuarele, desene în cărbune, gravuri in aramă, celuloid, linoleum. gulamentului. Unele școli, însă, au încălcat acest regulament, ceea ce, cum era și de așteptat, a provocat o serie de tulburări în desfășurarea competițiilor. De pildă, școala me- die nr. 4 a introdus în concurs pe elevul Bălăceanu Șerban, care nu frecventează cursurile de zi ale șco- lii. S-au produs încălcări ale regu- lamentului chiar și din partea unor organe de îndrumare și control, ceea ce este și mai grav. De exem- plu, raionul 1 Mai a prezentat o ștafetă formată prin selecționarea celor mai buni elevi ai școlilor din raion, în loc să prezin e ștafeta școlii care a cîștigat primul loc la etapa raională. Pe viitor asemenea greșeli trebuie înlăturate, pentru ca fiecare campionat să se desfășoare în cele mai bune condiții. Totodată, este necesar ca directorii școlilor să acorde și ei mai multă atenție campionatelor la care participă elevii din școlile respective, să ur- mărească personal modul cum se prezintă aceștia in cadrul campio- natelor. O măsură care va contribui la bu- na pregătire sportivă a elevilor din școlile Capitalei o constituie semi- cantonamentul organizat prin grija secției de invățămînt a sfatului popu- lar al Capitalei și a C. C. F. S. La acest semicantonament participă 26 de elevi, atleți fruntași, care vor re- prezenta Capitala în finala campio- natului republican școlar de atletism Ioana dinir-a IX-a „C" au aflat de la fruntașele Safta Stanciu șl Gheor- ghița Negoi multe lucruri intere- sante. Ele le-au povestit despre mun- ca lor, despre metodele înaintate de lucru, pe care le-au învățat de la muncitoarele sovietice și datorită că- rora au depășit planul în fiecare lună cu cîte 25—30 la sută. După popasul îndelungat la secția de (esătorie, elevele au ținut neapă- rat să viziteze și vopsitoria: doar în- vățaseră la școală și despre coloranțl și le interesa să vadă cum se aplică in practică cunoștințele pe care și le-au însușit. Muncitorii Nicolae Enache și Gheorghe Vișan le-au explicat cu multă bunăvoință cum funcționează jiggerul — una dintre cele mai complexe mașini, care vopsește, întinde și fixează lățimea pînzei, uscînd-o și nivelind-o odată. Nici la vizitarea secțiilor de sare n-au renunțat elevele și nu declarat satisfăcute decît atunci au văzut cum baloturile de pinză albită, cu dungi și în carouri, erau puse în mașină pentru a lua drumul spre magazine. Frumoasă șt plină de învățăminte a fost vizita elevelor la fabrica „11 Iunie". La fel ca și celelalte vizite făcute acum la uzina metalurgică din Prof. G. Vămser a expus schițe si proiecte pentru covoare secuiești, ilu- strații pentru studii etnografice etc. Exponatele prezintă o mare varie- tate țemqțică, fiind inspirate din arta populară, din viața nouă a patriei noastre. Expoziția a trezit un interes deose- bit in rindul amatorilor de artă din orașul Cluj. Prof. EMERIC PAPP diții corespunzătoare cerințelor. Ar fi binp ca și in alte centre unde există un număr mare de elevi spor- tivi fruntași să se organizeze ase. menea cantonamente. Pentru ca activitatea de educație fizică din școli să se îmbunătățească mereu, pentru ca ea să contribuie din ce în ce mai mult la dezvolta- rea armonioasă fizică și intelectuală a tineretului, trebuie ca profesorii ale comitetelor executive să le acor- de o și mai mare atenție, s-o spri- jine cu și mai multă convingere, să o socotească, așa cum este și firesc, un mijloc important de educare a elevilor. Cele cîteva acțiuni arătate mai sus reprezintă numai o parte din activitatea ce se desfășoară în școli pe linia educației fizice. Acestea să constituie comitetele populare organiza acțiuni anual, în un stimulent pentru toate executive ale sfaturilor care au datoria de a și dezvolta asemenea pe baza unui pian cadrul căruia problema educației fizice a tineretului să ocu- pe un loc important alături de ce- lelalte preocupări ale școlii. Să-i obișnuim pe elevii noștri să practice atletismul, înotul, canotajul și jocu- rile sportive, să-i ajutăm sa devină oameni căliți, puternici, multilateral dezvoltați, care să se bucure de viață 'și să poată munci cu folos pentru binele patriei. M. IONESCU din Direcția educației fizice școlare Oamenii de știință avertizează Oamenii de știință, profesori cu renume mondial din toate țări e lumii, continuă să ia atitudine fer- mă impotriva exper mentării arme- lor nucleare, avertizînd cu argu- mente științifice convingătoare a- supra primejdiei pe care o consti- tuie această exper.mentare pentru omenire. Marcel Prenant, cunoscut biolog francez, profesor la Sorbona, a declarat că guvernele care au re- fuzat să înceteze exploziile expe- rimentale sînt guverne criminale. Omen rea nu se mai poate lipsi de energia atomică folosită in sco- puri pașnice, dar poate foarte b ne să existe fără bombe de hidrogen, a subliniat prof. Prenant. Toți oa- menii care privesc cu îngrijorare în viitor trebuie să sprijine apelul savanților și oa.nen lor de stat lu- cizi, precum și propunerile Un unii Sovietice de a se opri experiențele cu armele nucleare. Profesorul Li Su-Kwen, geolog din R.P. Chineză, vicepreședinte al Academiei de Științe a R.P. Chi- neze. s-a referit la efectele dăună- toare ale stronțiului radioactiv a- supra organismului omenesc. El a subliniat că nici o parte a lumii nu este apărată de acest pericol și a cerut tuturor savanților in- fluenti și maselor largi ale popu- lației să lupte în mod activ pentru imediata Încetare a experiențelor termonucleare. Fizic:en] de seamă din Ceho- slovacia, printre care se numără academicianul Jiri Divis, Joset Chervat, Milos Metusek și Stekel Hnevkovskky, au arătat într-o de- clarație comună că efectele radio- activității asupra ființelor sînt dău- nătoare fără excepție și că rezul- tatele nu pot fi prevăzute. Este ciudat, au declarat ei, că labora- toarele științifice șl instituțiile me- dicale examinează cu grijă toate substanțele rad oactive prescrise pacientilor șl iau toate măsurile de siguranță necesare, în timp ce lu- mea este invadată de o cantitate necontrolată de substanțe radio- active otrăvitoare. Apelul Uniunii Sovietice de a se înceta imediat experiențele cu armele nucleare este vocea rațiunii care arată în mod clar pe ce cale trebuie sâ meargă toți cei ce nu vor să fie veșnic blestemați, se spune in Încheiere în declarația savanților cehoslovaci. In S.U.A. are un ecou larg ape- lul celor 2.000 de oameni de știin- ță amer'cani pentru interzicerea Zilele trecute, cadrele didactice din București s-au întrunit la Clubul Sindica ului Muncitorilor din Invățămint și Cultură, mani- festlndu-și solidaritatea cu oamenii iubitori de pace din lumea întreagă. Se apropie Tn întîmpinarea zilelor cînd tinerii de pe toate meridianele globului se vor întîlni la Moscova, la marea săr- bătoare a Festivalului, școlarii din comunele raionului Tîrnăveni au participat de curînd la un concurs cultural-sportiv organizat de comi- tetul raional U.T.M. în colaborare cu secția de învătămint și cultură. In ziua concursului, orașul Tîrnă- veni a trăit o adevărată sărbătoare. Școlile lui au fost frumos amena- jate pentru primirea oaspeților — școlarii de la sate. Cînd cortina clubului „V. Roaită“ din localitate a fost ridicată, au apă- — Nu se poate, dragul meul — Am zis —fi nimic mal mult! Sint eu sau nu capul familiei și ul comunei Abrud?! Sint l Atunci trebuie să faci și să zici ca mine. Școala e singurul local care-mi place și, dacă nu fac nunta acolo, nu mă mai însor niciodată l S-a gindtt biata logodnică a lui Ion Crăciun, ,,capul", adică pre- ședintele sfatului popular al co- munei Abrud, din raionul Adam- clisi, că n-are încotro. Așa s-a făcut că s-au dat drele la o parte, locul lor o masă cu de toate — mă ă î | băncile fi cate- punindu-se in mare, copioasă, rog, ca la nun- tă I La „coiful naturii vii" au fost aranjate, în ordinea trebuinței, damigene cu vin roșu sticle cu țuică de prune și tot felul de alte produse naturale Invitați • tot satul, tn frunte -u lucrătorii de la sfatul popular. Buna dispozifie tnsujle{ită de tul- burel, de muzică și de dans cu- prinse întreaga masă de invitați. Cu încă un pahar și încă unul, cu încă un dans și încă unul, noap- tea se scurse pe nesimțite. ...Se făcu ziuă îngrijitoarea școlii veni să-și facă serviciul mai de dimineață ca altă dată. Dar vai I Cum își băgă capul pe ușă. 'ămase încremenită: coiful natu- rii vii se transformase într-o experiențelor cu arma nucleară. „Washingtonul, spune un comen- tar al agenției „France Presse". nu se Îndoiește că apelul celor 2,000 -de savanti va influența opi- nia publică americană, tot mai preocupată de problema radiații- lor". In legătură cu aceasta se amintește că o anchetă făcută de curînd de Institutul , Gallup" a ogl ndlt această situație : 63 la sută din persoanele interogate s-au pronunțat pentru încetarea expe- riențelor atomice in toate țările, in timp ce în toamna trecută numai 24 la sută din cei int.-ebați expri- maseră această părere. Importanța acordată apelului ce- lor 2.000 de savanți o dovedește și declarația făcută de către vicepre- ședintele comisiei Congresului pen- tru energia atomică, senatorul Clin- ton Andersen, care a spus că acest apel „va trebui să grăbească con- vocarea unor conferințe pentru con- trolarea radiațiilor răspindite anual în atmosferă". De altfel, in fața subcomitetului Congresului penrru studierea radia- țiilor atomice s-au succedat cîteva zile, pe rind, o serie de oameni de știință americani care în cea mai mare parte au avertizat împotriva primejdiei experiențelor cu arma atomică. Acest pericol a fost sub- liniat — printre altele — Intr-o de- clarație prezentată subcomisiei de către trei oameni de ști- ință americani : dr. James Crew de |a Universitatea din Wisconsin, Bentley Glass de la Universitatea , John Hopkins" și dr. Hermann MUIIer de la Universitatea din In- diana. In declarație se spune că ploile radioactive căzute pină în prezent au avut efecte dăunătoare pentru organismul omenesc și că acestea, se vor intensifica propor- țional cu înmulțirea ploilor radio- active. „Dacă experiențele termonu- cleare vor cont mia în ritmul ac- tual, se spune în declarație, mii, ba chiar milioane de ființe omenești din generațiile viitoare vor muri îna- intai de vreme, se vor îmbolnăvi, deforma sau vor avea de suferit intr-un mod oarecare din cauza ra- diațiilor". Avertismentele hotărite ale oame- nilor de știință din lumea întreagă se alătură astfel protestelor energice ale tuturor celor ce Iubesc pacea, unindu-se Intr-o singură și gran- dioasă acțiune de luptă pentru stă- vilirea primejdiei ce amen'nță ome- nirea. rut rînd pe rînd pe scenă formatii corale, dansatori, soliști vocali, in- strumentiști și gimnaști.^ Sărbătoarea de la Tîrnăveni a ară- lat strădania pedagogilor din oraș și a acelora din comunele Boziaș, Sîncel, Gănești, Crăciunelul de Jos, Cernești, Căriești, Sîntămăria și Bahnea, care i-au pregătit cu multă însuflețire pe elevii lor pentru con- curs. De un deosebit succes s-a bucurat la acest concurs orchestra de ghi- tare și mandoline a casei de copii din Blaj, dirijată de prof. Aurel Ciumaș. NUNTĂ LĂ ABRUD masă de cioburi de sticlă șl de alte obiecte de natură moartă. Pe mese — catăloage și registre a- runcate. Orarul clasei, ne mai gă- sindu-și loc, trecuse în zbor prin geamurile proaspăt sparte spre alte locuri, mai liniștite Pe du- șumea, cît vedeai cu ochii, numai bucăți de cozonac și piftie. Lingă îngrijitoare, un grup de copii cu gentile în spate priveau înmărmu- riți la cele ce se petreceau. — Tovarășe președinte, spuse îngrijitoarea cînd Iși veni puțin in fire, au sosit copiii la școală, ce faceți ? — Ce copii, ce școală ? Dumnea- ta nu vezi că aici e nuntă ? Co- piii, dacă vor să învețe, n-au de- cit să meargă acasă la învățători, sau să se joace in aer liber. Azi e nuntă, precum vezi. — Acum și-au găsit și el să vină la școală t Bietul președinte, spun invitatii, nici la nuntă nu-i lăsat în pace.. Urtnd multă sănătate tinerei pe- rechi, ti sugerăm totuși capului familiei Crăciun și al comunei Abrud să-și amenqjeze din vreme un local pentru cînd o avea cume- tria, Nu de alta, dar s-ar putea ca tocmai tn toiul chefului să vi- nă Iar copiii la școală și să-i ae- ra njeze... M. GINDACU I Elevii sovietici luptă pentru recolte bogate de porumb In ținutul Stavropol, peste două sute de brigăzi de elevi participă cu mult entuziasm, alături de colhoz- nici, la extinderea culturilor de po- rumb, la îngrijirea acestei plante. Suprafața pe care elevii au însămîn. țat-o cu porumb în acest an se ridică la peste zece mii de hectare. Multe dintre brigăzile de elevi folosesc din plin experința bogată pe care au acumulat-o din anii trecuti. Brigada de la școala medie nr. 3 din Pregradnensk este cunoscută în tot ținutul prin sprijinul susținut O PUBLICAȚIE INTERESANTĂ Revista cu periodicitate lunară „Polftehniceskoe obucenie", care a- pare în Uniunea Sovietică de la În- ceputul acestui an, se ocupă numai de problemele învățămîntului poli- tehnic. Studiind și popularizlnd ex- periența bogată ce se acumulează tn această direcție în școala de cul- tură generală a Uniunii Sovietice, „Politehniceskoe obucenie" aduce o contribuție însemnată la dezvoltarea învățămîntului politehnic. In paginile revistei sînt analizate atît problemele privind bazele teo- retice ale învățămîntului politehnic, cît și metodele practice de realizare a acestuia. Sarcina principală a re- vistei constă în a acorda un ajutor concret cadrelor didactice în înar- marea elevilor cu cunoașterea baze- lor producției contemporane și cu deprinderi temeinice de muncă prac- tică. • Prima rubrică a revistei — „Ba- zele generale ale învățămîntului po- litehnic" — este dedicată variate- lor probleme teoretice privind în- vățămîntul politehnic. Materialele publicate la această rubrică se o- cupă de analiza celor mai impor- tante ramuri de producție, de stabi- lirea trăsăturilor tipice ale profe- siunilor de masă din industrie și agricultură, de legătura dintre în- vățămîntul politehnic și învățămîn- tul de cultură generală și profesio- nal, de desfășurarea învățămin ului politehnic în legătură cu particula- ritățile de vîrstă și psihologice ale elevilor etc. La această rubrică sînt puse în discuție, de asemenea, di- ferite păreri asupra unor probleme Succesele Bulgariei prietene R.P. Bulgaria, țară agrară îna- poiată pină acum 12 ani, se transfor- mă cu pași repezi într-o țară in- dustrial-agrară înaintată, cu un ni- vel material și cultural ce crește an de an. Astăzi în R.P. Bulgaria nu mai există nici un neștiutor de carte printre oamenii tn vîrstă pină la 50 de ani. învățămîntul elementar de 7 clase este general și obligatoriu pe întreg cuprinsul țării. In școlile me- dii, profesionale și tehnice și în școlile pedagogice sînt cuprinși cca. B^la din absolvenții școlilor de 7 ani, în școlile medii fiind cuprinși 68^1» din acești absolvenți. In invă- țămintul seral studiază cca. 14.000 de oameni ai mtMcii, iar un număr mare de cetățeni își completează studiile prin învățămîntul fără frecvență. O largă dezvoltare s-a asigurat in R.P. Bulgaria și învăță- mlnlului preșcolar, tn care sint cu- prinși 52°/t din copiii de vîrstă pre- școlară. Un mare rol tn dezvoltarea învă- țămîntuhii l-a jucat tradiția care există in masa poporului bulgar ca toți copiii să termine școala de 7 ani șl dorința aproape unanimă a părinților ca fiii lor să-și continue studiile de invățămint mediu. Invă- țămintul de 7 clase general și obli- gatoriu a fost introdus încă din 1923 de agrarieni, dar datorită po- liticii burgheziei și condițiilor eco- nomice grele create de ea un nu- măr destul de mare de elevi, cu toată străduința părinților, nu pu- teau urma școala de 7 ani sau, dacă se înscriau la școală, nu reu- șeau s-o termine Astăzi nu există sat fără școală. In orice cătun. In orice așezare, orictt de îndepărtată ar fi, dacă se găsesc 20 de copii de vîrstă școlară (sau 10 in regiunile de munte) se deschide o școală elementară, Șco- lile medii de zi funcționează în o- rașe. In centrele muncitorești, pre- cum și în comunele mai mari in care există condițiile materiale ne- cesare. Un factor foarte important pentru asigurarea dezvoltării tnvățămtntu- lui U oonstituie construcțiile de școli. După 9 septembrie 1944, ta R.P. Bulgaria s-au construit coa. 1.100 clădiri noi de școli, adică 1/6 din numărul total al școlilor existen- te și cca. 3(P/i din numărul grădi- nițelor de copii cu program de 12 ore pe zi. In ultimul timp au luat tot mal mare amploare construcțiile mixte — din fonduri acordate de gospodăriile agricole cooperative și fonduri alocate de stat. Gospodă- pe care îl acordă colhozului „Calea către comunism". Numărul elevilor care fac parte din brigadă s-a du- blat în acest an, ajungînd pînă la 114. Ei au semănat o suprafață 'de pesie 150 de hectare și sînt hotărîți să obțină o recoltă mult mai bo- gată decit anul trecut. Membrii bri- găzii au semănat porumbul și vor efectua toate lucrările pînă la strîn- gerea știuleților și însilozare. Rezultate deosebit de frumoase obțin și alte școli. Colhoznicii din Novoselțe, de pildă, sînt nfndri de încă nerezolvate tn legătură cu în- vățămîntul politehnic. Articole ca „învățămîntul politehnic și speciali- zarea în producție", „Despre unele neajunsuri ale programelor de ac- tivitate practică și bazele produc- ției", „Orientarea profesională în școala medie și criteriile alegerii profesiei de către elevii claselor a X-a“, „învățămîntul politehnic și învățămîntul superior" etc., care au apărut numai în primele numere, ridică o serie de probleme deosebit de interesante în legătură cu învă- țămîntul politehnic. Cele mai numeroase articole ale revistei sînt cuprinse in rubricile „Experiența școlilor" și „In ajuto- rul profesorilor". Trebuie remarcat că analiza experienței pedagogice în aceste articole nu se reduce doar la simple descrieri, ci se stabi- lește o legătură funcțională între condițiile in care se desfășoară di- feritele procese pedagogice și rezul- tatele obținute. Odată cu analiza condițiilor material-organizatorice în care se desfășoară un anumit proces pedagogic și cu expunerea metodelor folosite sînt prezentate și rezultatele obținute — cunoștințele, deprinderile și priceperile pe care le-au căpătat elevii. Putem găsi în cadrul acestor două rubrici articole interesante cu privi- re la cele mai variate probleme le- gate de realizarea concretă a tavă- țămîntului politehnic, cum sînt ar- ticolele „Studiul mecanismelor de transmisie a mișcării de rotație", „Elemente de tehnică la lecțiile de geometrie", „Practica elevilor în în- riile agricola cooperative asigură cea mai mare parte din fondurile nece- sare, mina de lucru și cea mal mare parte din materiale, iar statul nu- mai o sumă, in cadrul căreia a- cordu material lemnos și alte mate- riale de construcții care sint dirijate de stat. Pentru elevii din clasele V-VII și mai ales pentru cei din clasele VIII- XI care locuiesc la distanțe mal mari de școlile unSe învață s-a creat un număr corespunzător de cantine școlare. Pentru aceste cate- gorii de elevi gospodăriile agricole cooperative asigură transportul cu mijloace proprii. In cazul cînd dis- tanța de la locuința elevilor pînă la școală este apreciabilă, organele lo- cale se îngrijesc de cazarea ele- vilor. Printre elevii din școlile de cultu- ră generală, in special pentru cel din clasele l-VII, ai căror părinți sint in timpul muncii și nu-i pot supraveghea în timpul zilei, s-au creat, îndată după 9 septembrie 1944, fie în cadrul școlilor, fie în clădiri special amenajate, săli de studiu. Aici elevii iși pregătesc lec- țiile șl temele pentru a doua zi, sub supravegherea și conducerea unor pedagogi special încadrați pen- tru această muncă. Copiii lucrează potrivit unul program zilnic judicios întocmit, care ține seama de vîrsta lor. Astfel de săli sint amenajate pe unități școlare "sau pe grupuri de școli. Rețeaua lor este destul de dezvoltată. în special tn orașele mati. De exemplu, numai In orașul Sofia funcționează 45 de săli în care se asigură supravegherea co- piilor. Pentru a aprecia la fusta lor va- loare succesele obținute în domeniul învățămîntului în Bulgaria este su- ficient să arătăm că, înainte de 9 septembrie 1944, tn 1300 de locali- tăți nu existau școli; peste 100.000 de copii de vîrslă școlară erau ne- școlatizați, iar din cei cuprinși în școală numai 36°/t reușeau să ter- mine școala de 7 ani: instituțiile preșcolare, școlile cu limba de pre- dare turcă șl școlile speciale erau particulare șl puține la număr. Bur- ghezia bulgară aloca fonduri ex- trem de mici pentru invățămint, pentru cultura poporului. Dezvoltarea largă de azi a tnvăță- mintului este sprijinită de întreg po- porul bulgar, care luptă cu entu- ziasm pentru ridicarea continuă a nivelului său cultural, tn condițiile mereu mai bune create de orlndui- rea democrat-populară. G. FLOREA Inspector general In MJ.C, elevii de la școala medie, care au terminat primii semănatul porumbu- lui. Sub conducerea profesorului de biologie ei asigură în permanență îngrijirea acestei plante și se pre- gătesc ca în timpul vacanței să participe și mai intens la lucrări. Elevii din ținutul Stavropol se străduiesc ca porumbul, această mi- nunată plantă, să ocupe un loc tot mai însemnat pe cimpiile roditoare ale locurilor lor natale, pentru a asi- gura astfel ridicarea producției tu- turor produselor agricole. treprinderile industriale", „Practica facultativă în producție a elevilor din clasa a X-a" etc. Un ajutor prețios îl capătă citi- torii prin articole ca „Noul strung universal 1—K-62" sau ,,Despre par. ticularitățile construcției diferitelor tractoare", unde sînt descrise mașini-unelte des In'.îlnite în in- dustrie și agricultură. De aseme- nea, foarte utile sînt articolele în care sînt descrise diferite ramuri de producție și care atrag atenția în primul rînd asupra principiilor știin- țifice generale ale tehnicii, ale teh- nologiei și ale organizării produc- ției. O rubrică interesantă a revistei poartă numele „Peste graniță". Aci putem citi articole ca „Situația și dezvoltarea învățămîntului poli- tehnic în școlile din Bulgaria", „Căi- le politehnizării școlii în Cehoslova- cia", „Pregătirea elevilor pentru ac- tivitatea practică în școlile din S.U.A “, „Învățămîntul politehnic in școlile din R D.G." etc. Revista „Pol tehniceskoe obuce- nie" care acordă un sprijin însem- nat școlii sovietice în vederea rea- lizării sarcinilor ce i-au fost trasate, de cel de al.XX-lea Congres al P.C.U.S., este deosebit de intere- santă și pentru cadrele didactice din țara noastră, cărora le face cunos- cută nemijlocit bogata experiență so- vietică în domeniul politehnizării învățămîntului. M. CHELARU INCIDENTE După cum se știe, la 24 mai o mulțime de 10.000 de locuitori ai Taivanului — printre care un mare număr de tineri — au atacat am- basada americană din Taipe. Repre- zentanții oficiali ai Washingtonului au încercat să prezinte evenimentele din Taivan drept un incident „lo- cal" și „lipsit de importanță". In realitate, însă, în Taivan a a- vut loc o puternică demonstrație an- tiamericană, la care tineretul stu- ȘTIRI SESIUNEA EXAMENELOR de sfirșit de an școlar a început in toate școlile din Albania. Aproxi- mativ 200.000 elevi șl studenți, cu 10.000 mai mult decit anul trecut, au frecventat anul acesta școlile și institutele de invățămint superior din țară. 175.000 DE ELEVI au învățat in anul școlar curent ta clasa l-a a școlilor de cultură generală din R.P. Ungară. In luna septembrie, numărul elevilor din școlile de cui. tură generală din Budapesta va crește cu 21.500. ÎN R.D. VIETNAM, la Haifon (al doilea mare oraș din Vietna- mul de Nord) au fost înființate după eliberare. între altele, șapte școli elementare de ciclul 1 și ciclul 2, destinate copiilor oameni- lor muncii din Vietnamul de Sud care s-au refugiat în nord. Pe lingă profesori, fiecare clasă a a- cestor școli are o instructoare care se îngrijește de viața și activita- tea extrașcolară a pionierilor, pre- cum și o îngrijitoare, care se ocu- pă de hrana, îmbrăcămintea și o- dihna lor. In afară de cursurile școlare obișnuite, se organizează pentru elevi plimbări și vizite In port, In fabrici, la țară etc. LA CONFERINȚA EDUCATO- RILOR ȘI PROFESORILOR din cele două Germanii, o femeie din Germania de Vest a citit din caie- tul de compuneri al unui băiat de 14 ani. Titlul era „Pentru ce să fiu cumsecade și cinstit ?“ Elevul scria; „îmi pierd echilibrul sufle- Politică școlară dezastruoasă in Franca In ajunul celui de al doilea război mondial, tn marea aulă a Sorbo- nei, a avut loc o dezbatere an- tihitleristă, la care au participat profesorii Langevin, Wallon, Hada- mard, Joliot-Curie, Matiblanc, Pre- nant, Roussy și mulfi alții. Era vor- ba de ..teoria" lansată de fasciști după care poporul francez ar fi un popor decadent, o rasă inferioară, destinată aservirii de către popoa- rele viguroase venite din Nord. Vorbitorii au demascat eșafodajul de esență fascistă al acestei teorii, a- rătind In concluzie că decadentă este burghezia capitalistă, clasa celor 206 de familii din Franța și că guvernele pe care le dă această clasă trebuie să dispară de pe arena istoriei. Lupta clasei muncitoare din Fran- ța pentru libertate, pentru o viață mai bună este sprijinită cu en u- ziasm de tineretul și de cadrele di- dactice franceze. Greva pe care au pregătit-o recent institutorii din Franța avea la bază această luptă pentru o viață mai bună. Ea a fost provocată de mizeria cresetndă a corpului didactic și ruinarea loca- lurilor de școală. Din cauza astronomicelor chel- tuieli militare, construcțiile șco- lare vechi se degradează văzind cu ochii, noi construcții a- proape nu se mai ridică, numărul claselor este tot mai neîndes- tulător, Dacă un institutor în- cepător primește un salariu de circa 30.000 de franci lunar, un institutor cu vechime abia ajunge la un sala- riu de 50.000 franci lunar. La acea- Situafia grea a școlii italiene Ziarele italiene sînt nevoite să re- cunoască situația din ce fn ce mai grea în care se găsește învățămin- tul din această țară. Se arată chiar că „în domeniul învățămîntului Ita- lia este una din cele mai înapoiate țări din Europa Occidentală". Cauza acestei situații o constituie sărăcia in care se zbate populația Italiei. In orașele și satele italiene este un fenomen obișnuit părăsirea școlii de către copii pentru a-și cîș- tiga pîinea zilnică. Deosebit de grea este situația în partea de sud a țării. Aici, potrivit declarațiilor mi- nistrului Instrucțiunii Publice, din 100 de copii care au posibilitatea să învețe abia 37 reușesc să termine școala elementară și numai 19 pot continua învățămîntul pînă la vîrsta de 14 ani, cu toate că acest termen de studiu este prevăzut de însăși constituția republicii. Un mare număr de copii ai oa- menilor muncii din Italia sînt cu totul lipsiți de posibilitatea de a învăța, îngroșînd an de an numărul neștiutorilor de carte. Foarte grea este situația in regiunile Calabria, Basilicata și Sicilia. LIPSITE CE IMPORTANTĂ? dios a luat parte în mod activ. Cît de „locale" au fost asemenea incidente o arată puternicul ecou stîrnlt de ele în aproape toate ță- rile de sub influența americană, precum și în cele în care Washing- tonul năzuiește să pătrundă sub cele mai diferite forme. Potrivit relatărilor ziarului ameri- can „Wall Street Journal", în multe țări unde se află soldați americani „a avut loc o serie de neplăceri". tesc pentru că nu mai cred ta ni- mic. Vreau să cred in ceva, dar nu știu de unde să încep. Mai bine ar fi să mor, căci viața și așa nu mai are vreun rost. Dacă nu voi găsi vreo ieșire din situație, mă omor". lată la ce ginduri 11 Împing pe copii militariștii care vor să arun. ce lumea Intr-un nou război. MITINGURI ALE ÎNVĂȚĂTO- RILOR au avut loc In întreaga Ja- ponie In semn de protest împo- triva măsurilor represive aplicate de guvernul japonez membrilor sindicatelor care au participat in primăvara acelui an la lupta pen- tru majorarea salariilor. Partici- pantii la mitinguri au cerut repri- mirea în serviciu a colegilor con- cediati. Potrivit datelor presei ja- poneze, la aceste mitinguri au luat parte aproximativ 500.000 Învăță- tori japonezi. ANUAL 100.000 de tineri șl ti- nere din Canada nu pot termina cursurile de Învătămint mediu, din cauză că părinții lor sint lip- siți de mijloace. IN AMERICA LATINA, după datele oficiale ale U.N E.S.C.O, 14 milioane de copil n-au putut urma școlile in anul trecut. DIN 1914, la Viena n-a fost cons. truită nici o școală. Multe școli nu au clădiri proprii, iar cursurile se țin pe unde se poate. sta se mai adaugă și faptul că su- plinitorii n-au studiile necesare, iar bacalaureații nu vor să devină insti- tutori și preferă să se orienteze spre alte ramuri de activitate, ceva mai bine remunerate. Astfel, din cauza lipsei de institutori, copiii sînt In- ghesuiți ca sardelele în clase, iar invățămintul se desfășoară ia un nivel tot mai scăzut. lată cîteva aspecte ale probleme- lor de invățămint din Franța, pentru rezolvarea cărora marii savanți Lan- gevin și Wallon au vrut să aducă a- numite remedii printr-un proiect de reformă redactat imediat după elibe- rarea Franței de sub jugul hitlerist. Ei au vrut să creeze copiilor francezi posibilități egale de acces spre dife- ritele grade de invățămint. Si aceste posibilități au avut intenția să le facă efective? creind un Invățămint unic, inlăturînd prin urmare inegali- tățile de naștere și de avere, de lo- cuit și de alimentație și, mai ales, preconizind burse, internate și canti- ne suficiente pentru toți copiii ai că- ror părinți sint lipsiți de mijloace. Ministrul Educației Naționale din guvernul Guy Mollet, Billieres, a ela- borat și el un proiect care, tn expu- nerea de motive, abunda fn frazeolo- gie pseudo-democrată. In realitate, Insă, el n-a izbutit să facă altceva dectt să deschidă larg porțile învă- țămîntului mediu și universitar pen- tru influența bisericii și a pa- tronilor, sub pretextul de a ușura bugetul statului prin aportul ce-l vor aduce „colectivitățile locale" (trus- turile). întocmai ca In S.U.A., unde universitățile sint chivernisite și pre- zidate de marile societăți anonime ale trusturilor și monopolurilor. Astfel, BilliFres, în loc să fie a- plaudat tn Cartierul latin, cum ii fu- sese visul, a devenit unul din cei mal odioși miniștri, a fost huiduit, a pro- vocat greve, arestări și bătăi. El a desăvlrșit opera de degradare a ’n- vățămlntului, care a început de alt- fel de prin 1947, din epoca tn care a fost abandonat proiectul Langevin- Wallon. Proiectul Billieres nu mai acorda copiilor aceleași posibilități de por- nire, iar prin legile antilatce pe care le pregătea, Billibres nu făcea altceva decit să întoarcă Franța îna- poi cu trei sferturi de veac. Firește, toate acestea erau în per- fect acord cu politica generală a Fu- ratomului, cu vizita președintelui Re- ne Coty la Roma. Căci es e știut că intenția imperialismului este de a crește noile generații pentru război, diminutnd creditele școlii șt introduclnd in invățămint metode care duc la creșterea unor sclavi do- cili. a unor brute gata să facă orice tn interesul trusturilor. Lupta pentru demascarea acestei politici școlare formează o parte in- tegrantă a marii bătălii pentru pace și pentru un viitor luminos, o luptă la care poporul francez participă, In ciuda tuturor „teoriilor" despre pre- tinsa lut „Imbătrlnire", cu cea mai tinerească vigoare. O. J. Spre cinstea tineretului studios din aceste țări, el se situează în pr.mele rînduri ale patriotilor care se înde- letnicesc cu crearea de „neplăceri" pentru ocupantii americani O atitudine fermă antiamericană au și tinerii din țările ta care im- perialiștii americani vor să-și e\t n- dă influența sub masca „doctr nei Eisenhower". După cum a anunțat coresponden- tul din Khartum al agenției M.E N , Ia sfîrșitul lunii mai în Capita'a Sudanului a avut loc o mare de- monstrație studențească in semn de protest împotriva tendinței S.U.A. de a impune Sudanului mult lău- data doctrină. Studenții de la Uni- vers tatea din Khartum. precum și tinerii din alte instituții de invătă- mînt au parcurs străzile orașului scandînd lozinci violente împotriva imperialismului american Demon- stranții au înaintat autorităților su- daneze o petiție în care au condam- nat „doctrina Eisenhower" și au cerut respingerea ei. In aceeași zi. pe străzile capita- lei Japoniei studenții din Tokio au organizat o demonstrație în ia a ambasadei americane Demonstranții purtau pancarte cerînd încetarea experiențelor atomice din Nevada. Este semnificativ că atunci clnd conducătorii demonstrațiilor au ce- rut să li se permită intrarea ta bi- roul ambasadorului american. Dou- glas Mac Arthur; intrările ambasa- dei au fost Închise. Presiunea de- monstrantilor a determinat ca ta cele din urmă să se permită intra- rea a cinci studenți care au pre- zentat o petiție prin care se cere S.U.A. să suspende viitoarele ex- periențe cu arma nucleară. Afirmtad că „în realitate antlame- ricanismul nu este un fenomen izo- lat", ziarul american „Wa'l Street Journal" a spus, fără îndoială, un mare adevăr. Este ușor de înțeles că autoritățile americane vor mai avea fn repetate rînduri prilejul să se convingă de acest adevăr Gazeta înYăjămîn'ului Organ al Mlnisteru'ui Invă- țămlntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindi- catului Muncitorilor din ln- vățămint și Cultură. COLEGIUL REDACȚIONAL: Maria Banus. Petre Drăgoe- scu. Ion Dragu. Emilia Mănac, Ludovic Nagy, Ion N.'stor, Nicolae Sipoș. Redacții țț administrația; București, Piața Setatei] nr, I Telefon 7 60 10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sctnteii „I. V. Stalin" București Piața Scfnteii. Abonamente: 1 an — 12,50 lei. 6 luni — 6,25; 3 luni — 3,12 lei.