Proletari din toate țările, uniți-vâ! Organ al Ministerului Invăfămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt ANUL IX, Nr. 426 Vineri 7 iunie 1957 4 PAGINI 25 BANI EXAMENELE S-a spus de mult ceea ce era de spus în legătură cu pregătirea exa- menelor. S-au dat îndrumări; au avut loc consfătuiri cu învățătorii, cu profesorii, cu diriginții, cu părinții; s-au alcătuit planuri. Acum, planurile sînt aduse la îndeplinire. Elevii în- vață, profesorii îi ajută să-și sistema- tizeze cunoștințele, să le închege in- tr-un tot unitar. S-ar părea, așadar, că nu mal este nimic de adăugat. Munca scoate Insă întotdeauna la iveală, în desfășura- rea ei, probleme care n-au putut fl prevăzute înainte și care trebuie re- zolvate pe dată, din mers. Munca te face să vezi limpede unde sînt gre- șeli și cum trebuie corectate. fată un exemplu. Deși n-au trecut dectt ctteva zile de la începerea pre- gătirilor pentru examene, s-a și pu- tut constata că In unele școli, în loc să se acorde atenția principală mate- riei din anii anteriori, se repetă cu- noștințele din anul curent. Acestea, Insă, pe lingă faptul că slnt proas- pete în mintea elevilor, deoarece au fost studiate foarte de curînd, au fost recapitulate și în ultimele săptămîni de școală. Atunci, care e rostul re- luării lor acum ? Oare nu pur șl sim- plu faptul că unii profesori aleg ca- lea cea mai comodă pentru ei și nu vor să facă eforturi prea mari? In felul acesta, însă, nu putem asigura o pregătire serioasă a elevilor. Este știut doar că examenele — fiind exa- mene de absolvire și nu de promo- vare — vor constitui o verificare a tuturor cunoștințelor predate tn ca- drul unei discipline tn decursul unui ciclu de ani de Invățămînt. Așa dar, avem datoria să-l ajutăm pe elevi să repete aceste cunoștințe. Sau altceva. S-a constatai că unii elevi se pierd tn fața materialului vast pe care trebuie să-l revadă a- cum. nu știu prea bine cu ce să în- ceapă șt cu ce să termine. Și aceasta se întlmplă de cele mat multe ori, din vina pedagogului, pentru că el nu dă indicații precise, pentru că nu delimitează cu strictețe problemele ce trebuie studiate. Nu ajunge să le spui elevilor; „repetați pentru mline capitolele cutare șl cutare". Este ne- cesar să le arăți care slnt problemele cele mai importante din aceste capi- tole, să le indici ce pot lăsa la o par- te și ce este absolut' necesar să re- țină, să-i Indrumezi cum să repete. Se știe că planurile de recapitulare trebuie riguros respectate, așa ca nici o temă să nu rămină neîmprospătată în mintea elevilor, să nu se creeze timpi morți, să nu se producă întlr- zieri. Unii profesori, însă, manifestă în această privință o rigiditate dău- nătoare. Desigur, planul trebuie înde- plinit întocmai. Dar. dacă ne dăm seama cu prilejul consultațiilor, de pildă, că un mare număr de elevi au lacune în cunoștințele lor asupra unor anumite capitole, se poate și tre- buie să modificăm întrucîtva tema- tica lecțiilor recapitulative, în funcție de necesitățile pe care le constatăm în mers. Cu toate recomandările făcute, II se mai dau încă elevilor. in această etapă, tot felul de teme, li se cere să deseneze hărți, să alcătuiască com- puneri, rezumate, să confecționeze material didactic — sub cuvint că toate acestea ar ajuta la consolidarea cunoștințelor. Nu ajută. Dimpotrivă, îi împiedică pe elevi, răpindu-le un timp pe care l-ar valorifica mult mal bine tnvățînd. Există deficiente șl în ceea ce privește metodica lecțiilor de re- capitulare. De pildă, în unele clase elevii stau pasivi, asculttnd numai ce le spune învăfătorul sau profesorul, fără ca atenția lor, participarea lor activă să fie solicitată în vreun fel. E limpede insă că un asemenea pro- cedeu nu-i poate ajuta prea mult. Cu totul altceva este Insă dacă ti pui elevului mereu întrebări, dacă-l stimulezi să gîndească. să rezolve el însuși problemele pe care i le pre- zinți. Mai ales trebuie făcut acest lu- cru cu elevii mai slabi la învățătură. Aceștia să fie ajutati în mod deose- bit, asupra lor să se îndrepte în pri- mul rind atenția noastră. La un atit cîte dacă el reproducă examen nu interesează amănunte știe elevul, este sau nu în stare să tot ce scrie In carte. Inte- resează, înainte de toate, dacă el a înțeles cunoștințele pe care le ex- pune, dacă este în stare să judece, să tragă concluzii cu caracter generali- zator. Dar uneori acum, în preajma EDUCAJIA ADULTILOR RECANTl L ARE examenului, lucruri, atit neglijăm tocmai aceste de importante, și stăruim asupra unor date secundare, lipsite de însemnătate. Aceasta ti poate duce pe elevi pe un drum greșit, îl poate face să creadă că tocmai ast- fel de date trebuie să rețină. De aceea, avem datoria să procedăm cu multă grijă. Nu numai atrăgindu-le atenția să nu se oprească asupra a- mănuntelor, c^și punindu-le întrebări care presupun răspunsuri bine gin- dite. personale, nu reproduceri meca- nice. Paralel cu pregătirile pentru exa- mene se desfășoară acum In școli ac- tivități practice cu elevii claselor a V-a, a Vl-a, a Vllf-a fi a IX-a. Este foarte important ca aceste activități — Cărora, de altfel, trebuie să li se acorde toată atenția — să nu turbu- re în nici un fel munca viitorilor ab- solvenți, să nu-i împiedice in nici un fel de la învățătură. O primă condi- ție pe care trebuie s-o asigure școlile în această privință este liniștea — în clase, la bibliotecă. In curte. Cu pricepere, cu interes, acest lucru se poate rezolva ușor. După cum este ușor, dacă există tragere de inimii, să se creeze In toate internatele con- diții cit mai bune: spațiu suficient ca fiecare să poată lucra în voie, liniște, hrană substanțială, ceasuri de odihnă plăcută, de destindere, care să-i for- tifice pe elevi șl să-i ajute să învețe ritmic, susținut. Șt, la fel ca în școală, trebuie asigurate condiții bune pentru elevi și acasă. Să nu ne temem că-i stînjenim pe părinți. Să t chemăm cit mai des la școală și să mergem noi înșine la ei, ajutln- du-i să facă acum tot ce trebuie pen- tru copiii lor. îndeosebi este necesar să-i lămurim pe părinții elevilor din sate că au datoria să-i lase pe copii să învețe, să nu le mai ■să lucreze In gospodărie. Există toate condițiile examenele din acest an ceară acum pentru ca să însemne un nou succes al școlii noastre. Este necesar numai un ultim efort din partea noastră și a elevilor. Să fa- cem cu bucurie acest efort, să-i aju- tăm pe elevi să-l facă șl ei, la rlndul lor. Răsplata va fi mare, va însemna încununarea fericită a muncii unui an întreg. în discuția seminarului european de la Sinaia Prof. unlv. Stanciu Stoian Problema educației adultilor este relativ noui, mai ales în iorma In care se pune astăzi. Putem distinge două faze în modul cum a iost ea pusa și rezolvată In ultimii 150 de ani. O primă fază, pe care am putea-o denumi faza Iluministă, poporanistă sau chiar lluminiat-popora- nistă, este legată de începutul de avlnt al indus- triei moderne și al transformărilor social-culturale legate de ea. O a doua fază am pulea-o denumi faza culturii populare muncitorești, legată de dez- voltarea contemporană a industriei, de apariția proletariatului și, în general, de mișcarea munci- torească, atit pe plan național cit șl internațional. Prima iază se caracterizează prin credința pu- ternică în puterea de transformare a societății prin propagandă culturală. E o atitudine idealistă, în care, după cum vedem, elementul politic și cel e- conomic ocupă un plan secundar sau chiar lipsesc cu toiul. Spre deosebire de acest curent, In faza a doua se accentuează tot mai mult strînsa legă- tură care trebuie să existe între cultura poporu- lui și structura politică șl economică a societății. Fără să se subestimeze valoarea de translormare prin cultură a omului și societății, acum se dă o importanță deosebită factorului politic și celui e- conomic. Ceva mai mult, activitatea cullural-edu- cativă a maselor populare este pusă în slujba lup- tei pe care aceste mase > duc pentru ridicarea nivelului lor de viață, din toate punctele de vedere. Educația adulțiior capătă, în acest sens, un conținut Ideologic tot mal precis. Interesul pentru educația adulțiior în Europa, mai întîi In apus și apoi în răsărit, i fost mare în secolul al XIX-lea, pentru ca apoi să se întin- dă tot mai mult șl să cuprindă și celelalte conti- nente Un autor englez, E. J. King, observa nu de- mult în „Revista internațională de educație' că mișcarea pentru educația adulțiior In lume mar- chează chiar „o oarecare delăsare în lumea ve- che', față de entuziasmul care se arată acestei probleme în țările răsăritului, în țările Asiei în special, „înflăcărate de naționalism și politică'. Observația nu este cu totul nejustă. In adevăr, îrt anumite părți ale globului entuziasmul pentru ri- dicarea culturală a maselor populare este foarte mare. Explicația acestui entuziasm nu stă însă in faptul că mișcarea e veche sau nouă, ci în făptui că această mișcare este strîns legată de lupta de dezrobire națională șl socială, precum și de con- tliuirea unei yfeți no/, In Cehoslovacia, de pildă, fară de veche cultură, entuziasmul nu este mat mic ca în țările din Extremul Orient. Poate dim- potrivă. Mai mare sau mai mic, interesul pentru educa- ția adulțiior este totuși astăzi mai mult sau mai puțin general. Motivele pentru care o atare ac- țiune este socotită necesară pot să difere de la o zonă la alta a lumii, stilul poate să fie și el di- ferit, dar preocuparea există pretutindeni. De a- ceea a și intrat ea în programul de activitate al forurilor internaționale, legate de Organizația Na- țiunilor Unite. Intre aceste foruri este și Federa- ția Mondială a Asociațiilor pentru Națiunile Unite (F.M.A.N.U) și Organizația Națiunilor Unite pen- tru educație, știință și cultură (U.N.E SC.O.) care au organizat și seminarul european de la Sinaia. Pentru a înțelege mai bine mișcarea actuală pentru educarea adultilor și însemnătatea semina- rului de la Sinaia, este necesar să spunem un cuvînt despre Organizația UNESCO, ca principală instituție internațională care lucrează în această direcție. UNESCO este una din cele 11 instituia specia- lizate care lucrează in cadrul Consiliului Economic și Social al O.N.U. Așa cum se spune in convenfia care a creat-o, UNESCO „Iși propune de a con- tribui la menfienerea păcii și securității strîngind prin educație, știință și cultură colaborarea intre națiuni, pentru a asigura respectul universal al justiției, al legii, al dreptului omului și libertă- ților fundamentale pentru toți, fără distincte de rasă, sex, limbă sau religie, pe care Charta Na- țiunilor Unite le recunoaște pentru toate popoa- rele". Cea mai importantă acțiune a Organizației Na- țiunilor Unite pentru educație, știință și cultură (UNESCO) este educația in sensul cel mai larg al acestui cuvint. Acțiunea educativă de care se interesează UNESCO cuprinde atit educația co- piilor și tineretului, cit și pe cea a adultilor. In adevăr, înțelegerea și colaborarea intre po- poare nu sînt posibile fără realizarea unei men- talități de un nivel mai ridicat și cit mai apro- piat între toate popoarele lumii. Statistica ne arată însă că astăzi nu mai puțin de 200 milioane de copii în vîrstă de școală nu frecventează cursurile (Continuare in pag, 4) Activități în curînd intrăm în vacanță. Pen- tru școlari se deschide un cimp larg de activități în aer liber, care-i fortifică, ii fac mai vioi, mai sănătoși, care le dau posibilitatea să-și ma- nifeste în voie inițiativa, posibilită- țile creatoare. In fiecare vacanță copiii noștri s-au bucurat de aer, de soare, au străbătut munții, au admirat măre- ția lor, au înotat în valurile răco- roase ale mării. Aceste clipe au rămas vii în amintirea lor. Dar gîndiți-vă, educatori care ați fost cu copiii în tabere, în excursii : nu-i așa că, pe lingă ceasurile de însuflețire, au fost și ceasuri în care i-ați văzut pe elevi plictisiți, neinteresați, cu gîndurile aiurea, La expoziția de obiecte și de- sene lucrate de preșcolari șl' elevi, organizată de clubul Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt din București, o serie de exponate dintre cele mai apreciate poartă numele elevei Viorica Popa. Vă- zindu-i lucrările, firesc e să vrei să afli mai multe despre viața acestui copil plin de talent. Am vrut și am aflat. Viorica Popa avea 9 ani cînd a intrat pririia oară la casa de copil nr. 6 din Capitală. Era o elevă timidă, tăcută. Nu avea tragere de inimă pentru nici o îndeletni- cire, stătea tot timpul abătută Dacă-i întrebai pe educatori sau pe profesoara-malstrâ ce părere au despre acest „caz", îți răspun- deau cu oarecare rezervă : — Deocamdată, Viorica nu ne-a arătat Încă ce poate. Dar săptămlnile treceau, șoara-malstră Margareta sescu, cu o dragoste caldă. Profe- Tănă- ocro- titoare, se apropia tot mai mult de Viorica. Și Încetul cu Încetul a pătruns In sufletul ei, ce Viorica avusese dragoste părintească. Îndruma și o sfătuia dîndu-i ceea mai puțin: Deseori o In munca ei școlară. După orele de clasă lu- crau împreună în atelier. Astfel, Viorica și-a cultivat gustul pentru frumos, pemtru artă — a început să capete o adevărată pasiune pen- tru îndeletnicirile artistice. Azi Viorica Popa, acel copil ti- mid care „nu arătase încă ce poate" a devenit nu numai o bună Serbările școlare de sfîrșit de an au o anumită notă de romantism. Ni le amintim fiecare cu emoție, cu bucurie. Evocarea lor se înlănțuie cu alte eveniment ale vieții șco- lare. Deasupra tuturor se înalță figurile, uneori severe, alte ori blînde, ale profesorilor noștri. A- cestea nu pot fi uitate niciodată, căci dăltuirea lor în inimi nu poa- te fj ștearsă cu nici un chip ...Cortina se ridică ușor, în timp ce liniștea s-a așternut pe nesim- țite. Pe scenă, 50 de elevi au ră- mas încremeniți în așteptare. Pen- tru el. centrul universului se gă- sește acum aici. Toate privirile Concediile anuale de odihna In învâfâmlntul de cnlturâ gcnerniâ, profesional Sl tehnic Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Ro- mlne a emis la S iunie 1957 un decret cu privire la reglementarea concediilor anuale de odihnă In învățămlntul de cultură generală, profesional și tehnic. Decretul prevede : 1. Personalul didactic și didactic de conducere din învăță- mlntul de cultură generală, profesional și tehnic are dreptul la un concediu anual de odihnă plătit, egal cu durata vacanțe! școlare de vară. Pentru primul an de muncă in invățămînt, concediul de odihnă se va acorda In întregime, chiar dacă angajațll nu au 11 luni de muncă neîntreruptă, cu condiția să ii funcționat de la în- ceputul anului școlar. 2. Efectuarea concediului anual de odihnă In aiara vacan- țelor școlare, precum șl compensarea in bani slnt interzise. Concediul anual de odihnă poate 11 efectuat șl In afara va- canțelor școlare, in cazul clnd acest concediu nu a putut tl efec- tuat pentru motivele prevăzute de articolul 66 din Codul Muncii. 3. Concediile de odihnă ale personalului prevăzut la art. 1 se vor eșalona potrivit nevoilor de asigurare a condițiilor pentru buna desfășurare a lucrărilor de Încheiere a anului școlar In cure șl de pregătire a deschiderii noului an școlar. 4. Concediile de odihnă ale personalului din învățămlntul de cultură generală, profesional șl tehnic, neprevăzut la art. 1 se sta- bilesc potrivit dispozițiilor Codului Muncii. 5. Ministerul Invățămlntulul șl Culturii împreună cu Comitelui Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt, cu avizul Con- siliului Central al Sindicatelor din R.P.R., vor stabili lista persona- lului care se încadrează In prevederile ari. 1 șl vor întocmi Instruc- țiuni pentru aplicarea prezentului decret. 6. Orice dlspozlțluni contrare prezentului decret «e abrogă. Pentru îmbunătățirea muncii de educare patriotic?, comunistă a elevilor Zilele trecute a avut loc in Capi- tală plenara lărgită a comitetului orășenesc de partid, Ja care au par- ticipat secretari ai organizațiilor de partid din școlile de cultură gene- rală, directori ai acestor școli, di- rectori de Întreprinderi, părinți al elevilor, activiști de la comitetele raionale de partid, lucrători de Ia secțiile de Invățămînt. reprezentanți ai comitetelor sindicale și ai comi- tetelor U.T.M. Din partea biroului comitetului orășenesc de partid, tov. Romulus Susan, șeful secției de știință și cul- tură, a prezentat dn referat privind activitatea organizațiilor de partid, U.T.M. și de pionieri in domeniul e- ducației patriotice, comuniste a ele- vilor din școlile de cultură generală. Participanțli la discuții au dezbătut pe larg o serie de probleme privind conținutul și metodele muncii de e- ducare a patriotismului socialist, a atitudinii comuniste față de muncă, față de învățătură. In conclu- ziile ședinței tov. Ștefan Cruceru, secretar al comitetului orășenesc de partid, a arătat sarcinile actuale ale școlii in acest domeniu. Plenara lărgită a comitetului oră- șenesc de partid din București a a- doptat o hotărlre in vederea îmbu- nătățirii muncii de educare a tine- retului școlar In spiritul patriotis- mului socialist și al internaționalis- mului proletar, in spiritul moralei comuniste. care sa-i atraga pe copii departe de ceea ce vă străduiți să puneți în centrul preocupărilor lor? V-ați întrebat vreodată care este cauza acestei evădări ? Nu-i acestei munci. Referate nesfîrșite, seci, jocuri statice, necorespunză- greu de aflat această cauză : stă în felul cum ați organizat tivitatea copiilor. Dacă această tivitate răspunde cerințelor dacă este pe potriva virstei și tereselor lor, atunci îi atrage, ea ac- ac- lor, in- ii toare virstei copiilor, lecturi ziare, scrise într-un limbaj pe nu-1 Înțeleg — toate acestea mai practică încă din păcate. din care se rea armonioasă a trupului și a min- ții lor I Totul depinde de metodele pasionează. Dacă nu, cele mai bune intenții nu servesc la nimic — co- pilul se plictisește, se gîndește la ale lui și caută să dobindească singur ceea ce nu-i oferim noi. Deși s-a acumulat o experiență largă, pozitivă în munca cu copiii, totuși educatorii nu s-au dezbărat de formele greoaie, obositoare ale tinere elevă, ci și o bună desenatoare. Eleva cu „mtlni de aur*, cum obiș. nuiesc s-o dezmlerde educatorii și colegii, execută frumoase lucrări de pictură. Privind unul din ta- blourile ei, lucrat anul trecut în tabăra de la Lereștl-Muscel, ai în fațâ minunata priveliște a văii Rîului TIrgului, Înfățișată prin tră- sături Îndrăznețe de pensulă și printr-un colorit atrăgător. îndrumată de profesoara ei, Vio- rica a confecționat interesante a- bajure chinezești, păpuși cu fețele pline de expresie. Minuind cu pri- cepere fierăstrăul de traforaj, ea a lucrat o casetă pe suprafața oărela se întretaie un simetric la- birint de linii. r , Toate aceste lucrări, executate cu priceperea unul artist In dez- voltare, și-au ocupat locul cuvenit In expoziția organizată la clubul- Sindicatului Muncitorilor din Invă- țămlnt. Vizitatorii xpozlției se a- proiple cu admirație de aceste Educatorii să nu uite nici o Clipă că elevii, copiii au preferințe pro- prii virstei lor și că ei sînt che- mați să facă posibilă realizarea a- cestor preferințe. Copilul trebuie să se simtă liber, inițiativele lui crea- toare să se manifeste nestingherit în activitățile pe care le va desfă- șura. Să nu simtă în permanență că educatorul acționează și gîndește pentru el. Prima condiție pentru a deștepta interesul copilului este aceea de a-i da prilejul să activeze el însuși. Să nu stea tot timpul să asculte sau să vadă ce spun și ce fac alții, ci să facă el, cu mîinile lui, expe- riențe distractive, interesante, să lucreze pe terenul agricol, să alcă- tuiască și să interpreteze programe pentru serate literare, șezători, seri de basme. Dacă energia copiilor, dacă inițiativa lor este folosită, le insuflăm încredere în forțele pro- prii șl acestea pot fi dezvoltate In mod creator. Firește, aceasta nu înseamnă de- loc că educatorul va rămîne pasiv. Dimpotrivă, ei va conduce activita- tea copiilor. Dar a conduce nu în- seamnă a frîna,. ci dimpotrivă, a stimula Inițiativa, a da drum liber tuturor posibilităților creatoare. Ce lucruri minunate se pot face în vacanță cu copiii pentru educa- rea lor multilateră, pentru dezvolta- folosite de educatori, dragostei de tară, de trezește prin citirea a discursurilor seci. 1 resantă în producție, Sentimentul natură nu se lozincilor sau O vizită inte- o excursie, o plimbare în mijlocul naturii, o po- vestire înflăcărată despre viața unui erou al poporului fac mult mult decît o organizează, Se știe ce avea asupra „ședință" cum se din păcate. ințroență mare mai mai pot copiilor cărțile bune, de reală valoare artistică și care pun probleme legate de viața și preocupările lor. Dar dacă aseme- nea cărți sînt „prelucrate" într-un stil plicticos în Ioc să fie prilej de dezbatere înflăcărată, ele nu-și ating telul, ci le apar copiilor ca un oarecare material sec, școlăresc, care nu-i pasionează și nu-i în- deamnă la nimic. Cei mai mulți educatori sînt bine intenționați, iubesc copiii și vor să desfășoare o activitate rodnică, care să-i antreneze pe copii. Dar unii dintre ei ignorează elementul esen- țial : psihicul copilului. Poate vă amintiți de filmul sovie- tic „Echipa de pe strada noastră". Cu multă tragere de inimă, una din- tre eroinele acestui film, o instruc- toare de pionieri, amenajase pen- tru copii un minunat parc din care nu lipseau rondurile, aleile, chioșcurile, băncile, omul obosit după o zi de MARJA (Urmare tn pag. 2) florile, Pentru muncă ILEA oblecte, apoi numele elevei și se glndesc a pus pentru creion pentru tonașe, sau citesc pe etichetă Viorica Popa. Citesc la ziua clnd Viorica prima oară mina pe a desena linii, bas- ovale. Pe toate le făcea, desigur, cu stîngăcie, cu mîna tremurîndă. Apoi văd parcă alături de Viorica figura înțelegă- toare a unui pedagog. Privesc șl își dau seama că tn crări se contopesc munca pedagogului și vei. aceste Ju- deopotrivă munca ele- GH. FLEANCU sînt ațintite asupra lor, de ei de- pinde dacă serbarea școlii va porni cu adevărat bine. Inimile bat accelerat Alături de mine participă la ser- bare un om cu figura preocupată, neliniștită. Din mișcă pe scaun, așeze mai bine ceva. Intre timp, rului s-a ridicat cînd In cînd ee vtînd parcă sa se încerc să-l întreb însă, mina dirijo- deasupra capului, a stat o clipă nemișcată, apoi a coborît fulgerător, revenind într-o mișcare ritmică, prelungită. Peste sală voci puternice ou pornit in- tr-un marș sportiv. îndată atmos- fera s-a Încălzit, fe le s-au des- LA SCENA O cronică dramatică obișnuita vor- bește, după o premieră, în general, despre două lucruri; conținutul spec- tacolului ș( interpretarea. Despre ar- tiștii înșiși, despre biografia, despre destinele lor personale, numai cu prilejuri jubiliare. Cînd împlinesc un număr respectabil — fi rotund — de ani. clnd primesc distincții, titluri, ordine. De la festivalul care la 1 iunie a fost prezentat pe scena Teatrului de Stat din Pitești principalul aspect despre care se poate vorbi este însă tocmai acesta: viața,soarta „artiști- lor" care au evoluat pe scenă. Nu pentru că ar avea un număr respecta- bil de ani. Chiar dacă e rotund, nu- mărul anilor lor nu trece decît, cel mult, de primul deceniu. Și, oricum, tins, inimile și-au reluat bătaia re- gulată. Vecinul meu Îmi zlmbește. La prima pauză stăm de vorbă li- niștiți. îmi spune că programul ar- tistic a fost pregătit doar In clteva săptămfni de către profesorii ion Lotreanu și au dorit ca să aibă și prie. — Aveți, răspundere — Firește Ioana Harnagel. Elevii la sfîrșit o echipă de an școala artistică pro- desigur. In cadrul muncă de școlii ? — îmi răspunde veci- CONST. RADO! (Continuare în pag. 2) DESCHISĂ vlrsta de 10 sau 15 ani nu este su- ficient de jubiliară. Cit despre dis- tincții fi recompense, singurele pe care le-au primit pină acum .au fost aplauzele la scenă deschisă... Dar tocmai acest lucru merită toată atenția: micii artiști, elevi din ca- sele de copii ale regiunii Pitești, copii fără familie pe care-i crește statul nostru, au ajuns de la primele spectacole să culeagă aplauze la scenă deschisă! Poate că nimic nu arată mal grăitor condițiile minunate ce s-au creat la noi pentru dezvoltarea multilaterală a copiilor, decît un ase- menea spectacol, cu melodiile armo- nioase ale corului, grația luminoasă a dansurilor șl frumusețea exerctții- lor de gimnastică artistică. Fără voie, fiecărui spectator i-a venit în minie viața celor de pe scenă, soarta umilită ce l-ar fl așteptat tn anii ve- chilor rtnduieli, perspectivele lumi- noase ce ll se deschid astăzi. Văztnd siguranța cu care evoluau copiii, fie- căruia l s-a născut, firesc, gindul că, poate, din micii artiști de azi se vor, ridica mline mari ctntărețl, actori, balerine. Tn orice caz, micii artiști de la ca- sele de copii din Curtea de Argeș, Ctmpulung, Rlmnlcu-Vtlcea. Gdeștl și Pitești au arăiat, prin, nivelul exe- cuției, că pedagogii lor se preocupă de educația artistică a fiecăruia, că îndrumă, stimulează și dezvoltă ru grijă aptitudinile, talentele celor Pd care statul i-a încredințat educației lor. Este o realizare care merită, tn* tr-adevăr, aplauze la scenă deschisă, V, SAPUNA De la Ministerul înDățămîntului și Culturii ...O uliță phăfuită de orășel . do- brogean, sub un soare arzător, o fetiță desculță, oacheșă, cu ochi de migdală. Poate să aibă vreo trei- sprezece ani. E puțintică la trup, fiindcă munca de pește 12 ore pe zi la fabrica de covoare a împiedi- cat-o să crească, dar e sprintenă, ageră ca un pul de căprioară. In jurul el jandarmi: o duc s-o anche- teze împreună cu alte muncitoare, fiindcă la fabrica lor s-au găsit ma- nifeste. în pulberea drumului, o femeie istovită, o țărancă sărmană care a venit să-și vadă copila și o privește dusă de zbiri. Sufletul ei dirz și drept de femeie muncitoare, revolta ei îndurerată se cristalizează în îndemnul adresat fiicei ei: — Donca, și dacă te omoară să nu spui nimic 1 Ochii fetiței se aprind. Știe ea ce are de făcut I Donca n-a trădat nici- odată. Și nu numai fiindcă n-a ros- tit în chinuri numele nici unui to- varăș sau al niciunei acțiuni, ci și fiindcă n-a șovăit niciodată să-și ia misiunea cea mai primejdioasă. ...Prin anul 1933, la Constanța, o curte de întfvsoare mucedă, umedă și cenușie. Deținutele politice trec în jurul curții într.o plimbare mo- notonă. O ttnără strînge la piept, cu duioșie, un pruncușor slăbuț, înve- lit în petice de cîrpe. Cum să nu fie palid, sărmănelul, dacă a văzut ziua' între zăbrelele- dese ale tem- niței ? Donca, măicuța lui, se zba- te să-i dea o rază de lumină, de căldură. Se urcă pe o ladă și în- tinde trupșorul copilului în sus, spre soare. Gardianul răcnește, dar ea tot încearcă să-i arate băiețașului lu- mina. Apoi paznicul o împinge, o gonește. Va lupta ea tnsă fără teamă, în tot timpul sctrrtei sale vieți, spre a aduce soarele pe chipul și inima copilului ei și a tuturor copiilor. Gîndeam odată că eroii sînt oa- meni din altă substanță decțt noi, deosebiți întru totul. Și tată că re- latările tovarășelor Doncăi îmi înfă, fișează o femeie bltndă și simțitoare, uneori drăcoasă și glumeață, căreia îi plăcea să cînte și să rîdă, să în- cerce o rochie nouă. Povestea, cu candoarea mamelor tinere, nenumă- rate amănunte despre băiețașul din leagăn și se străduia să fie frumoasă pentru sațul el. Intr-un cuvînt, o fe- meie tînără ca multe altele. Dar forța minunată a partidului nu stă oare chiar in faptul de a ști să scoa. tă la lumini din sufletele simple diamantul neprețuit al abnegației pentru omenire, al conștiinței lucide și eroice ? Donca, eliberată, pleacă la părin- ții soțului ei; n.are parte să stea Ungă el căci, comunist fiind, se află în temniță. E timpul cînd fascismul prinde teren, cind uneltește cu tot mai multă furie războiul. Partidul luptă să creeze frontul antifascist pentru apărarea păcii, libertății, de- mocrației, Donca nu poate să nu ia parte la această mptă. Ca inima strînsă de durere se desparte de pruncușor și-l încredințează bătrini- lor. „Ce-aș putea să fac pentru copi- lul meu, rămlnind lingă el, cum l-aș putea apăra de război, de mizerie?" le spunea ea. ț ^Jn cămăruța înăbușitoare a ti- pografiei clandestine, mîinile înde, minatice ale Doncăi scot zilnic sute de manifeste, demascind teroarea fascismului, primejdia războiului. Intr-o noapte, ușa e smulsă din. țl- (îni, poliția năvălește, calcă în pi- cioare literele de plumb, ti izbește pe cei trei activiști peste față, peste trup, cu vîna de bou, cu măciucile, îi zvtrle în dubă Și-i duce la sigu- ranță. Aici ancheta e dusă cu o cruzime sălbatică. Am întrebat pe o tovarășă de în- chisoare a Doncăi: „Ce vă da pu- tere să răbdați atltea torturi ?" Mi-a răspuns: „Dacă, afllndu-mă în fața unui agent șl văzlndu-l cum se apropie mare, gras și beat ca să mă lovească, m-aș fi simțit sin- gură, aș fi fost pierdută. însemna ca, înebunită de groază, să mărtu- risesc șl să ajung astfel o zdreanță mototolită tn puterea lui. Dar ti simțeam alături, nevăzuțt, pe toți comuniștii cu cart luptam Impreu* nă, întregul popor pentru care lup- tam — și asta mă susținea cu • tărie pe care n-o puteau înfrînge zeci de zbiri". Donca a simțit lîngă ea tăria ne- învinsă a partidului, flacăra mono- litului viu. De aceea,. buzele el zdrobite de pumnii călăilor n-au lăsat să scape nici un cuvînt, pe. cetluite fiind cu sigiliul onoarei și conștiinței comuniste. Tn ziua procesului, însă, din boxa acuzaților, unde se afla împreună cu alți nouăsprezece luptători antiz fasciști, glasul ei a răsunai lim- pede. — „M-am despărțit de copilul meu ca să arăt miilor de mume drumul pentru fericirea copiilor lor". ...Închisoarea de femei din Dum- brăveni. O zi mohorită, înghețată, de iarnă. Deținutele politice zîm- besc cu înduioșare, îșl tritind săr- manele lor găteli Ieftine ca s-o îm- podobească pe iubita lor tovarășă Donca: o batistă, un guleraș alb. Donca, tn ultimul timp cu obrajii In întlmpinarea „ZILEI INVÂȚAT0RULU1 “ în această săptămînă, Ia redacția noastră a sosit o scrisoare foarte interesantă, compusă aproape nu- mai din cifre. Expeditorul ei — co- mitetul sindical al muncitorilor din învățămînt din raionul Pucioasa — ne comunică parte din acțiunile inițiate în întîmpinarea „Zilei învă- țătorului". Iată cîteva dintre ele: 5 centre pregătesc pe fiii de muncitori și țărani munci- tori care se vor prezenta la examenele de admitere In școli medii și pedagogice. 6 echipe de teatru, două for- mații de cor, trei echipe de A O A .1 1 ia ție, dansuri, o brigadă de agi' numeroși soliști vocali și re- citatori se pregătesc peatru con- cursul artistic de amatori inițiat de C.C. al S.M.L । de spectacole prezintă a- \z | ceste echipe în comunele și ** întreprinderile din raion. q a de membri de sindicat vor 'ua Par*e 'a excursiile di- dacțico-științifice ee se vor organiza în numeroase localități din țară. auto- e rul urmează să dea fnrma definitivă a manualuluU Auțprțtj’-j^zifitA mar n nualul refăcut iu termenul stabilit. t ț Directorul Editurii aproba manualul pe baza referatului de prezentare cu „bun de cules" întocmit de Tedăcție și verificat de rtdhctorul șef al editurii. In afară de referatul delegatului. Ministerului Invățămintuiui și Culturii, D.G.I.E.M. are dreptul să verifice pe parcurs manualele, inclu- siv desenele și coperta, și să propună măsuri în țonseclnță, pînă la data aprobării manualelor de către d|redtoru1 editurii. Pentru manualele elaborate prin concurs, se' vor respecta prevederile regulamentului de concurs, aprobat de Consiliul de Miniștri. Traducerile manualelor se efectuează de colaboratori cu pregătirea necesară de specialitate, posedînd certificșfuț .de tradpcător. Ordinul cuprinde prevederi cit privire la aprobarea „bunului de tipar", a desenelor, hărților, planșelor, coperților, precum șî a materialului di- dactic. INFORMAȚII Șl al Și Și al Prin ordinul nr. 133 din 31 mai 1957 al ministrului Invățămintuiui Culturii, tov. Dinu Vasile se eliberează din funcția de director general Direcției generale a editurilor din cadrul Ministerului Invătămintului Culturii. Prin ordinul nr. 134 din 6 iunie 1957 a! ministrului Invățămintuiui Culturii, tov. Paul Cornea se eliberează din funcția de director general Direcției generale a teatrelor și instituțiilor muzicale șl se numește în funcția de director general al Direcției generale a editurilor din Minis- terul IhvSțămidtiiluI șl Cllturil. , ANALIZA ACTIVITĂȚII SECȚIEI DE INVAȚAMINT A SFATULUI POPULAR AL CAPITALEI * Colegipl Ministerului învățămîntulttl șl Qulturii a analizat de cu- rînd activitatea secției de iuvățămlht a' sfatului po^lilaf al Capitalei. Tov. G. Petricu,. directorul secției, ă prezentat su acest prilej un amplu referat privitor fa problemele școfarlzărĂ/ste bisîi materiale • șdBlHoT, ale predării, ale polîtehnizării invățămintuiui, ale muncii educative etc. In coreferatul prezentat de tov. P. Năstase. de la serviciul inspec- ției dîn Direcția 1hv#țămthtu1ui de cultură generală din Ministerul în- vățămîntului și Culturii, ca și în discuțiile purtate în cadrul ședinței Colegiului-s-au făcut numeroase propuneri .pentru. îmbunătățirea muncii în școlile Capitalei. ’ ; ' Pe baza referatului, coreferatului șl dlscuțUlo/, Colegiul a adoptat concluzii corespuhzătoare. Activități care să4 atragă an luni urcă pe scenă penttu a doua oată munoitdril Ioana Florea, Nl- colae State, Ion Făgeșanu, Virgil Călin, Aurelia Neagu și Gheorghe Schmidt, strungari la «Timpuri Noi". Ptimtt dafă au primit titlul de fritntdșl în producție, astăzi pri- mesc diploma de fruntași la învă- țătură. Opt dihtre muncltorii-elevt, care au toate mediile de 5, au pri- mit diplomă de onoare. Vecinul meu se agită. Iată tnsă că, de pe' scenă, 1 se rostește nu- mele : «Elevul Dumitrescu Ștefan-, mențiune peritru rezultate la învă- țătură". S-a îmbujorat întocmai ca un copil Coboară fericit. La între- barea mea în legătură cu obiectul la căre l«a fost cel mai ^reu, îmi răspunde fără ezitare : — La frariceză. Profesoara, însă, m-a „persecutat* tot anul chemin- du-mă la lecție oră de oră. Pînă lă urmă n-am avuf încotro. La vîrsta mea nu-ți poți permite să nu știi. Acum a'urcat pe scenă o familie întreagă — Biolaru Tudor și Bio- laru Sevastița, soțul și soția, elevi în clasa a V-a. Festivitatea a continuat pînă tîr- ziu. Profesorii și elevi; au petrecut apoi împreună o după amiază în Parcul de cultură și odihnă «I. V. Stalin*. Bucuria izbînzilor Ii unește pe profesori și elevi în lupta pen- tru un viitor luminos. pe copii (Urmare din pag. îj ; era locul de odihnă ideal, daf pentru copii energia era în prea care clocotește puțin atractiv. Ei preferau să joațe In stradă pasionantele meciuri de ' fotbal. De-abia atunci a înțeles initruc-' ioarea care sînt necesitățile coJ pliior. A amenajat un teren spe- . cial' pentru sport și. abia din acel moment . parcul a. început să fie populat de acei cărora le .fusese destinat. > In vacanță, educatorul Să-i țină Ja curent pe copii cu evenimentele care frămîntă tineretul din întrea- ga lume,- El trebuie, de exemplu, șă-i facă să par-tipipe. măcar de depar- te Ia Festivalul de la Moscova, ca- pitala din acest an a tineretului lumii. Dar nu prin prelucrări, în care să se înșire pe puncte impor- tanța ți scopul festivalului, ci prin activități vil, creatoare . Educatori, dacă veți folosi cu pri- cepere toate marile posibilități puse la dispozița Voastră, dacă veți ști să vă apropiați de copii, să le deș- teptați interesul, fi veți putea face să simtă că slnt cu adevărat în vacanță, să se bucure din plin de ea și să se întoarcă lă școală rumeni ți vioi, mai puternici, mai bogati sufletește, cu amintirea unei yeri fermecătoare, de neuitat,. In aceste zile de sfirșit de an... ---------rrnui-,.B| ,., .. ..........................Lll||...|||||^|||lll■llul||l■ffl||| Ultima etopd de muncâ Pentru absolvenții claselor a IV-a, a Vll*a și a X-a, zilele care succed terminării cursurilor sînt mai boga- te, mai pline de însemnătate decit zilele obișnuite'ale anului școlar. Această etapă constituie un ultim popas de pregătire, o ultimă-verifi- care a forțelor înaintea examenelor. In clasa a IV-a ,,C“ de la școala de 7 ani nr.-U din Capitală se re- petă cunoștințele de aritmetică și geometrie. Răspunsurile copiilor sînt corecte, dovedind cunoașterea mate- riei ;■ în schimb, In conducerea lec- ției, învățătoarea trece cu multă u- șurință de la un capitol la altul fără să insiste asupra unuia. Astfel, în decursul unei singure ore s-a vor- bit despre adunare. Înmulțire, fracții zecimale și ordinare, linii, unghiuri, etc. dar, deși s-au efectuat cîteva I exerciții simple, elevii nu au fost anlrenațj să rezolve nici o problemă care să le dezvolte raționamentul și sa-i pregătească a facej față cu suc- ces examenului. Dimpotrivă, la clasa a IV-a „A* de la aceeași școala aii fost efectua- te numai probleme, Cțfle patru ore consecutive de aritmetică n-au fost alternate de nici o altă activitate, iașa Incit au devenit obositoare și, prin aceasta, n-au putut constitui un adevărat sprijin pentru elevi. Asistînd la aceste ore de recapitu- lare a aritmeticii îți poți da seama de cele două greșeli tipice care se fac. de obicei. In această privință : fie că se stăruie în deosebi asupra cunoștințelor teoretice, neglijîndu-se ; aplicarea lor în practică, cu ajutorul problemelor, fie că se rezolvă numai probleme, fără a se recapitula cu- noștințele teoretice Ambele procedee sint nejuste și tre- buie înlăturate. Este necesar sa se organizeze astfel recapitularea. Incit să se consolideze și cunoștințele teo- retice, și priceperea • • de a le aplica la rezolvarea exerțjl- țiilor și probleme- lor. A Q activitate de% sebit d< re^î i" t-rr.: tru examW ab- ; AmMM* solyenW a VH-a desfășoară,, la șcpala, medje nr. I clin Cîthplna profesoara "de limba rOnlîrtă Matilda Butoi. Cu prilejul recapitulării și sintetizării cunoștințelor despre Vo* cabular. tovarășa Butoi a scos în evidență deosebirea dintre fondul principal de cuvinte și vocabular, msistînd asupra mijloacelof de îm- bogățire a acestuia: derivare, compu- nere șl schimbarea funcției gramati- cale. In legătură cu noțiunile de fo- netică s-a pus accentul pe reguli cu privire la îrtipărțirea cuvintelor în silabe. In tot timpul recapitulării exemplele au fozt date de către e- levi, întreaga dasă fiind antrenată să participe la discuții. Profesoara a intervenit numai pentru a faoe com- plectări și a trage concluzii. Activă . și interesantă, lecția a contribuit la aprofundarea și sistematizarea cu- noștințelor elevilor. Metodele aplicate fn recapitularea noțiunilor de gramatică la nivelul clasei a Vll-â nu mai pot fi. Insă, utilizate cii succes tn discutarea ace- lorași probleme cu sei a X-a, candidați maturitate. Intr-adevăr nu a absolvenții clâ-( la examenul da «dus nimic nou și interesant revizuirea cunoștințelor despre frază Ia clasa a X-a ,,A“ de la aceeași școală, care a început cu astfel de întrebări elementare: este fraza ?; de rfte feturi pot H propozițițiile dintr-o frază ? ; ‘ee se înțelege prin coordonare și subordo- nare ? etc. E drept că, după această primă parte, a urmat analiza sintactică s unor fraze din lucrarea dramati- că a scriitorului Mihail Davido- glu „Cetatea de foc" și a cîtorva exemple din poezia „Dușmancele" de George Coșbuc. Elevele au făcut dovadă că sint stăpîne pe cunoștințe- le de gramatică și că se descurcă cu ușurință în recunoașterea propozi- țiilor dintr-o frază, chiar dnd aceas- ta are o structură mai complicată și numeroase incidente. Dar n-ar fi fost mâi atrăgătoare lecția, dacă exem- plele ar fi fost însoțite de observații țasupra stilului autorilor studiați ? Dacă așa stau Hicrurile în ceea ce privește recapitularea gramaticii, la literatură se ridică o altă problemă. Anume, surprinde faptul că profe- soara a trecut în planul de pregătire a absolvenților teme alese exclusiv din literatura romînă de după 1900 — de pildă „Viața satului rom!nesc în literatura . primelor patru decenii ale secolului al XX-lea“ ; „Aspectele răscoalei din 1907 oglindite în ratura romînă"; ,,Probleme ale lismului socialist în proză" etc. aceste cunoștințe au fost deja lite- reâ- Dar sin- tetizate și recapitulate de elevi în ca- drul recapitulării linale a materiei dih clasa a X-a. Cum vor avea pri- I le|’Jl tineri! candlSățl 1â examenul de maturitate să revadă și să sis- tematizeze materia elaseldr a VIII-1 ți a IX-a, din eaw da «eemenea wr fi chestionați la examenul de matu- ritate și pe care n-au mai revăzut-o de cîțiva ani ? O situație asemănă- toare se constată ]a această clasa și la fizică, unde pregătirea pentru examenul de maturitate a' început cu „Structura atomului", ultimul capi- tol din materia clasei a X-a. Luînd măsurile necesare pentru înlăturarea neajunsurilor existente, conducerile școlilor și cadrele didac- tice trebuie să orienteze pregătirea candidatilor în conformitate cu ce- rințele examenelor, fapt car» va a- sigura succesul acestora. V. ALEXANDRU Biletele de examen De cîțiva ani s-a încetătenît fn școlile noastre sistemul examinării orale pe bază de bilete. Este un sis- tem bun. care asigură o verificare deplină a cunoștințelor elevilor și-i mobilizează tn același timp la stu- diu, deoarece ei știu că, pentru a răspunde' la cele două sau trei su- biecte din biletele de bază și Ia chestiunile din bfletele-șnexe (la,uncie discipline), trebuie să recapituleze în- treaga materie In aparentă, s-ar părea că alcătui- rea biletelor este un lucru ușor. For- mularea întrebărilor, gruparea lor fn bilete cere însă din partea exa- minatorului multă chibzuință. între- bările trebuie în așa fel alese, ineît ele să stimuleze judecata elevului, să-i dea acestuia posibilitatea să ex- pună problema atît teoretic, cît și din punctul de vedere al aplicării ei practice. In anii trecuti s-a observat că u- nii profesori alcătuiesc un număr prea mic de bilete de bază și de bi- se pregătesc examenele . lete anexe comparativ pu numărul e- levilor. Este bine ca numărul bile- telor folosite pentru o serie de elevi să întreacă numărul acestora, pentru a se evita astfel repetarea. Acest lu- cru se poate face cu ușurință mai ales acum, cind elevii sînt obligati să pregătească pentru examenele de absolvire și materia din clasele an- terioare ale ciclului respectiv. Acolo unde sînt clase paralele sau clase cu un număc mare de elevi se poă folosi aceleași bilete de bază, schim- blnd doar biletele anexă. Unii învățători sau profesori au desfășurat în anii trecuti recapitu- larea materiei după biletele de exa- men, ceea ce a dus 1a însușirea par. tială și fragmentată a materiei de către elevi Asemenea greșeală nu trebuie să se mai.repete. Fiecare învățător sau profesor este obligat ca, înainte de examen cu trei sau cinci zile, să predea bi- letele președintelui comisiei. Dacă a- cesta din urmă va verifica Cu aten- ție biletele pe măsură ce profesorii examinatori le prbdau, biletele vor putea fl îmbunătățite și vor aduce, fără îndoială, un aport însemnat la cunoașterea nivelului real ăl pregă- tirii elevilor t u d e n ț i î de mîine Pînă la ora 8 triaj sînt numai cî- teva minute. In sălile de cursuri ale Institutului de construcții din Bucu- rești numeroși tineri — băieți și fete — discută cu aprindere, cohsui- tîndu-se unii pe alții, căutînd so- luția unei probleme, verificîndu-șl reciproc cunoștințele. Sînt viitori ab- solvenți ai școlilor medii dih Capi- tală, fii de muncitori și țărani mun- citori care se pregătesc pentru exa- menul de admitere în înVățămîtitul superior. Alături de aceștia se afla și tineri muncitori din Întreprinderile Capitalei, care, peste cîteva luni, vor fi studeriți. Grupa a Vl-a este for- mată numai din astfel de tineri. A început ora de matematică. Fi- guri senine, priviri atente urmăresc demonstrațiile de la tablă. O ușoară dungă între sprintene denotă preo- cuparea de a nu scăpa nici cel mai mic amănunt, de a pătrunde in mie- zul problemelor. Tovarășa profesoară Maria S'.Oe- nescu vorbește despre numerele ira- ționale și despre proprietățile radica- lilor. Siguranța și precizia răspunsu- rilor, ușurința cu care calculează unii tineri ea Ion Ciurafu, Constantin Miută „au loh Preda mă poartă cu gîndui tntr-uh viitor nu prea înde- părtat — peste cîțiva ani — cînd a- cești muncitori vor fi ingineri, arhi- tecți sau profesori destoinici. Ce neprețuită comoară de cadre pentru patria noastră se află în tîndurile acestui tineret călit în muncă, atît de dornic săjși însușească cultura cea mai înaltă, să-și pună toată puterea sa *de muncă în slujba poporului I lată-1 pe tînărul David Sert, de Ia „Grivița, Roșie'. Fiu de muncitor Zidar, blonâ, de statură potrivită, cu privirea anrîzătoare, cu • voce cal- dă, Iți vorbește despre pasiunea lui pentru artă, despre dorința de a se dedica studiului arhitecturii și de a . se ocupa și de pictură. Crișan Staicu, de la „Flamura Ro- șie", energic, hotărît, este convins că în curînd va fi student al Institutu- lui de construcții și nu peste mult ’ timp inginer. Tatăl său, om instruit, posedlnd bogate cunoștințe tehnice, a nutrit șl el aceeași dorință în ti- nerețe. Dar toate elanurile lui s-au frfnt de obstacolele pe care le ridica în fața oamenilor muncii implacabila orînduire burgheză. Strungarul Staicu se bucură astăzi că fiul său va îndeplini ceea ce n-a reușit să realizeze el. Pentru a-și ajunge scopurile, Crișan Staicu se pregăteș- te cu seriozitate, consacrînd tot- timpul liber studiului individual și- frecventînd cu o regularitate de la care nu s-a abătut niciodată cursuri- le organizate de secția de învățâ- mînt a Capitalei. 'La centrul care funcționează tfi localul școlii medii nr. 13 se pre- gătesc fii de muncitori care vor absolvi în curînd clasa a X-a și se' : vor prezenta apoi la concursul de admitere in facultățile de filologie, istorie, științe juridice, geografie etc. Primul obiectiv al acestora este tre- cerea cu succes a examenului de ma- . turitate, după care va urma pregă- tirea pentru admi erea în învățămîn- tul superior. In sala în care se află grupa a IV-a, elevele claselor a X-a de la școala medie nr. 15 ascultă expu- nerea tovarășului Emil Blănaru des- pre „Figura omului nou în literatura romînă de după 23 August". Pasiu- nea lor pentru studiu este citeodată de-a dreptul surprinzătoare. Din toată ființa Floricăi Rădules- cu se desprind modestia, seriozita- tea, discreția. Va urma Făcui atea de filologie și va deveni, probabil, profesoară- Am întrebat-o ce a a- tras-o către această profesie. — îmi place să învăț mereu, să aflu cit mai multe lucruri noi. Nu pot concepe viața fără a invața în permanență și a transmite și altora cunoștințele mele Carmen Neagu mi-â declaratbă găsește minunată ideea organizării unor astfel de cursuri care să pre- gătească pe fiii de muncitori atit pen- tru examenele de maturitate, cît și pentru admiterea în universități și institute. Dar ideea n-a fost suficientă pen- tru ca aceste cursuri să ia ființă și să-și atingă scopul. Secția de în- vățătnînt a Capitalei a desfășurat o serioasă muncă organizatorică. Fi- xarea centrelor și alegerea localu- rilor unde vor funcționa, precum și recrutarea cadrelor sînt probleme care au fost rezolvate încă din luna aprilie, dar între timp s-au ridicat noi și noi probleme. Nu toți munci- torii au același nivel de pregătire. Unii cer să se înceapă predarea unei discipline cu noțiunile ei elementare, alții sînt stăpîni pe aceste noțiuni și doresc mai multe exerciții aplica- tive. Soluția a fost găsită, în parte, în repartizarea muncitorilor cu o pre- gătire mai bună în grupele absol- venților din acest an ai școlilor me- dii. Pentru a fi Informată cu exacti- tate asupra tuturor aspectelor mun- cii de la aceste cursuri, secția de în- vățămînt a Capitalei a încredinjet unuia dintre inspectori — și amithd tovarășei Maria Sâvulescu — sar- cina de a se ocupa de această pro- blemă. Am întîlnit-o pe tov. Savu- lescu la centrul de pregătire de la Institutul de construcții. Venea de la centrul care funcționează la In- stitutul politehnic. Pretutindeni s-a interesat de frecvență și a căutat să ajute la soluționarea problemelor existente. La cele cinci centre care funcțio- nează în Capitală sînt pregătiți pen- tru a intra în învățămîntul superior un număr de două mii de fii de muncitori și țărani muncitori. Ei vor mări numărul intelectualilor prove- niți din sînul clasei muncitoare și al țărănimii muncitoare, vor contribui la desăvîrșirea construirii socialis- mului, ducînd mai departe opera pe care au început-o părinții lor. V1OREL ALECU „EXAMENUL" LOR! La grădinița de copii din comuna Putna-Rădăuți La practica în uzina l-am, întovărășii într-una din zilele acestea pe . elevii clasei- a JX-a „li" de la ștoală medie nr; 23 din Capitală ia u2ina '^Mao Țze- dun", Unde își desfășoară aCum practica în producție. Am intrat împreună cu ei în secția de montaj a uzinei, unde urmau să afle cum se prelucrează piesele metalice prin ștanțare. Elevii au văzut In secție, diferite tipuri de prese, au aflat' ce operații Se efectuează cu ele. Au cercetat pe îndelete o matriță,, lăniurindu-se asupra părților din care este alcă- tuită și asupra felului cum se fixea- ză în presă. — La un zăvor mic noi am lucrat în atelierul școlii peste o oră — a spus elevul Vasile Guran. Cît timp este necesar pentru confecționarea aceleiași piese cu mașina ? — Două-trei minute — a răspuns maistrul. Ei, faceți socoteala și o să vedeți limpede cit timp economisește mașina, cum ușurează ea muncă și micșorează efortul. Practica pe care o desfășoară acum elevii clasei a IX-a ,,B": îrt uzină le va da prilejul de a cunoaști nu numai munca într-o secție, ci in toate secțiile importante ale uzinei. La prima lor vizită în uzină au aflat multe lucruri interesante despre teh- nica securității muncii și despre tă- ierea metalelor cu ajutorul mașinilor și al dispozitivelor. In cursul zilelor care vor urma vor căpăta cunoștin- țe tn legătură cu prelucrarea piese- lor lă strung, cu'funcționarea rabo- tezelor, a mașinilor de frezatf cu su- dura autogenă și electrică, 'cu for- jarea, cu tratamentele termice etc., vor doblndi noțiuni elementare pri- vind construcția diferitelor mașini- unelte și principiile lor de funcțio- nare, vor vedea cum ’ucrează mun- citorii cu ele, iar acolo unde există posibilitatea, vor pune ei înșiși, mina și vor executa unele operații simple. Primele ore de activitate practică în uzină au și dat celor cate răs- pund de această activitate prilejul să tragă unele învățăminte. Bună- oară, ei au înțeles'că, pentru ca ele- vii să fie pe deplin lămuriți asupra celor văzute în uzină, este neapărat necesar ca ei să facă necontenit le- gătura între explicațiile pe care le ascultă acum sau operațiile pe care le efectuează și cunoștințele teore- tice dobindite la lecții. Numai, așa vor putea afla răspunsul la atit ea în- trebări interesante care li se ivesc acum : care este mecanismul prin care se transformă o mișcare în alta ? De ce este necesar ca la gău- rirea pieselor după burghiul spiral să se folosească și burghiul ălizor ? De ce este necesar să fie răcit burghiul în timpul funcționării ? etc, etc. Depinde de ■ profesorul care conduce pratica dacă elevii capătă sau nu răspuns la astfel de întrebări, dacă ei înțeleg în adin- clme principiile de funcționare a unei mașini sau înregistrează, doar, mecanic, cum funcționează ele. Pen- »> > >>>>>>»>»»>>»>»>1 Viața școlilor In aceste zile put‘- sează într-un ritm nou. Clasele a IV-a, a VH-a și a X-a se pregătesc pentru examene. Elevii care nu dau examene desfășoară o activitate-ex- trem de variată — de la practica in uzină sau în agricultură pînă la vi- zite și excursii sau pregătirea serbă- rilor de sfirșit de an. La cursurile fără frecvență se desfășoară exame- nele. In unele școli se țin consiliile pedagogice pentru încheierea situa- ției școlare a elevilor. — Pe toate trebuie să le cuprind, pe toate trebuie să le urmăresc — spune îngrijorat tovarășul Saivan Florea, inspector școlar la secția de învățămint a Orașului-Stalin. A- cum vin de la examenele elevilor care studiază la cursurile fără frec- vență. Ieri am asistat în două școli la ședințele consiliilor pedagogice. In general, profesorii au respectat instrucțiunile ministerului și au în- cheiat mediile în mod corect. Pe lei pe colo, însă, tot se mai găsesc tru ca pregătirea practică a elevilor să aibă o bază științifică, pentru ca ea sa devină intr-adevăr politehnică,- este necesar sd ne sprijinim in ver- manență pe cunoștințele teoretice pe care le au elevii, să sudăm cu- noștințele de fizică, chimie, mate- matică cu cunoștințele noi pe care le capătă in uzină. De aceea, conlucra- rea profesorilor care predau aceste discipline trebuie întărită și mai mult în timpul practicii în uzină Primele ore de practică au arătat și profesorului-niaistru care con- duce practica elevilor cum trebuie sa procedeze pentru a asigura suc- cesul muncii lui. El a înțeles că este foarte necesar să știe precis ce și cit va studia cu elevii în fiecare lecție- Despre construcția și funcționarea strungului sau a rabotezei, de pildă, se poate vorbi foarte mult. Intr-un timp scurt insă, așa cum este cel pe care îl au la dispoziție elevii, nu se pot da decit cunoștințe esențiale — și acestea accesibile elevilor. De aceea capătă o mare însemnătate alegerea cunoștințelor ce vor fi date și sta- bilirea volumului lor. Tovarășul maistru Rizescu și-a dat seama că nu trebuie să se piardă In amănun- te. în descrierea detaliilor, cl să-i ■ajute pe elevi să-și formeze o idee clară asupra părților esențiale ale fiecărei mașini, asupra operațiilor pe ...se desfășoară activități practice care le poate executa, asupra avan- tajelor pe care le prezintă față de munca manuală. O altă problemă care s-a ridicat de la început a fost și aceea privind metodica organizării și desfășurării practicii în uzină. In timpul anului, la lucrările de atelier, s-a dovedit a fi foarte util ca, înainte de a începe munca practică, să aibă loc o pre- gătire teoretică, in cadrul căreia elevii capătă cunoștințele teoretice privind operațiile Ce vor avea de efectuat, să fie informați asuora or- dine! acestora, asuora instrumente- lor pe care le vor folosi etc. In con- dițiile din uzină, nu se pot da exali- cafti largi, nu se pot folosi scheme, tablouri, modele etc. De aceea, dacă nu li se dau elevilor în prealabil, înainte de a intra în secție, expli- cațiile necesare, există primejdia ca el să nu înțeleagă în adincime ceea ce văd. Lovindu-se de această greu- tate la primele ore de practică în uzină, profesorul-maisttu și-a dat seama că trebuii să organizeze îna- inte de fiecare lucrare practică un instructaj introductiv Practica tn uzină înseamnă nu numai un prilej de instruire. de adlncire și complectate a cunoștin- țelor pe care le-au căpătat elevii in Cursul arlului, ci și un prilej de edu- INSPECTORUL ȘCOLAR profesori care se prezintă în con- siliul pedagogic cu situația neînche- iată la unij elevi, cu gîndui, pro- babil, să vadă ce. spun colegii lor, ce spune directorul. Parcă s-ar teme să- nu apese răspunderea numai pe umerii lor... Inspectorul aruncă o privire pe pla- nul lui de muncă, iși stringe toate hirtiile și se pregătește să plece la școala medie nr. 1. II întovărășesc. Pe drum îmi povestește că nu de mult directorii școlilor au primit În- drumări cu privire la felul cum să organizeze pregătirea examenelor, cum să planifice diferitele activități la care trebuie să participe în pe- rioada 2—20 iunie elevii care nu dau examene. Ieri, tov. Saivan s-a in- format la școala medie nr. 1 dacă s-au întocmit planurile privind ace- ste două acțiuni. Nu numai că s-au întocmit, s-au și afișat din timp. A- cum, inspectorul vrea să studieze a- ceste planuri în amănunțime. Tovarășa Stela Popescu, directoa- rea adjunctă a școlii medii nr. 1, li cație tn spiritul dragostei de patrie Pășind tn uzină, văzlnd realizările oamenilor muncii, secțiile noi, ma- șinile fabricate pentru prima oară în țara noastră în anii puterii popu- lare, elevii cunosc nemijlocit înfăptu- irile poporului, simt mai puternic dragostea față de cei ce muncesc, față de patria noastră. Practica pe care o desfășoară acum elevii în uzină ti îmbogățește cu cunoștințe noi și folositoare cu privire la producție, le dă prilejul să cunoască activitatea creatoare a oamenilor muncit, face să crească respectul și dragostea lor nentru cei ce făuresc bunurile patriei noastre, interesul lor pentru munca In uzină. Mulți dintre ei se hotărăsc ca, după 'terminarea școlii, să se încadreze In această muncă nobilă, folositoare patriei. Prof. M. SCHEIN Tinerii agricultori Pe șoseaua spre Pipera, în ră- coarea dimineții trec grupuri de copii clntind. Sint elevii școlii medii din cartierul Herăstrău, care se îndreaptă spre gospodăria agricolă de stat „Roșia", unde vor face practica în agricultură. Profesoara de științe naturale, tov. Sofia Munteanu, e foarte bucuroasă ca acest răstimp de aproape trei sap- tămîni, pină la 20 iunie, îi îngăduie să complecteze și să dezvolte deprin- derile practice ale elevilor. A stabilit legătura cu membrii conducerii gos- podăriei agricole de sta! și a con- statat cu plăcută uimire că inginerul șef, tov. B. Struistaru, era și el la curent cu instrucțiunile Ministerului Invățămtntului și Culturii și se ardta foarte „primitor". Sarcina de a-i în- soți pe elevi și a le da explicațiile necesare și.a asumat-o zootehnlcia- nul gospodăriei, medicul veterinar Al. Georgioni. /șa s-a făcut că vi- zita a început de la sectorul zoo. tehnic, cu care pe drept cuvînt se mândrește binevoitorul ghid. lată un șir de clădiri de cărămidă, acoperite cu țiglă și frumos văruite. Ce fel de locuințe sint acestea, atît de scunde ? Sint încăperile în care sînt adăpostiți porcii. Ei au aici com- partimente pentru dormit, comparti- mente pentru alimentație șl (arcuri pentru adăpat și pentru a sta la soare. Elevii au vizitat apoi grajdurile tn care sint îngrijite cele 300 vaci cu lapte'ale gospodăriei. După aceasta, ca o continuare firească, a fost vizi- tată o mică uzină în care ctteva ma- șini electrice lucrau fără încetare. prezintă planurile, arătind criteriile pedagogice de care s-au călăuzit ca- drele didactice in întocmirea lor. Am- bele planuri dovedesc exigența cu care privesc cădrele didactice de ta școala medie nr. 1 atît pregătirea e- levilor pentru examene, cit și justa organizare a activităților practice. Inspectorul e mulțumit, dar vrea să știe și cum sînt aplicate planurile. Se interesează in prmul rind de su- biectele lecțiilor de sinteză și de fe- lul cum se desfășoară aceste lecții. Problema nu este de loc străină de preocupările directoarei adjuncte, ca- re arată Îndrumările pe care le-a dat cadrelor didactice în această pri- vință. Ea ține să accentueze necesl. tatea de a se folosi și acum. In pe- rioada recapitulării, demonstrațiile practice la fizică, chimie, științe na- turale, precum și datoria profesorilor de a da prilej elevilor să pună în- trebări cu privire la anumite proble- me care nu le sint suficient de clare. Planul activităților programate la școala medie nr. 1 pentru perioada 2—20 iunie se caracterizează în spe- cial prin felul cum alternează vizi- tele, excursiile, cu vizionările de fil- me. cu activitatea prentru pregătirea serbărilor de sfirșlt de an. Acest plan se respectă întocmai, ca orice orar școlar. Profesorii îl îndeplinesc cu toată seriozitatea, căutlnd să asi- gure tuturor activităților un conți- nut științific și educativ cit mai bo- gat. Tovarășul inspector notează, no- tează m.șreu in carnetul lui. Se aș- ștern aici nu numai constatări, ci șl observații critice cu privire la activi- tatea școlii — dar și a secției, pre- cum și ginduri de viitor. Trebuie să controleze cum se desfășoară munca la școlile mărginașe — școlile de 7 ani tir. 1, nr 2 și nr. 19 — unde a constatat, cu prilejul recapitulării materiei anului In curs, deficiențe se- rioase : teme prea generale, confuz sau chiar greșit formulate, lecții de recapitulare organizate nejust din punct de vedere pedagogic. Este ne- Gazeta invățămintu^ui Paq^ 3-a Era secția de pasteurizare a laptelui, in mare măsură automatizată. Alfa turi se fabrică brlnza și smtntina, Clțiva elevi și-au exprimat dorința de a lucra în micul laborator pentru a calcula grăsimea din lapte, în timp ce alții au fost atrași de mașinile care produc frigul, de tablourile de comandă și nenumăratele aparate de control. De altfel, gospodăria ara și o secție mecanică, la care -i- motorii de fizică abia așteptau să a* jungă. După ce au fost vizitate livezile, semănăturile de orz și iazul, elevii au putut cunoaște condițiile de viață ale oamenilor muncii din gospodărie. „Grupul social" este o clădire nouă, în care se află cantinele, dormitoa- rele și băile. In timpul vizitei s-au precizat șl sectoarele unde vor fi repartizați e- levii. Planul nu e definitiv, desigur, căci îndeplinirea lui depinde mult și de... buletinele meteorologice. In sec- torul zootehnic elevii vor fi reparti- zați la îngrijirea rațelor și găinilor. Ei vor scoate așternutul de paie din cotețe, vor mătura cotețele, le vor dezinfecta cu clorură de calciu și le vor așterne din nou cu paie; vor hrăni păsările; vor recolta ouăle d n cuibare, le vor curăța și le vor nu- măra. In acest fel vor fi consolidate și aplicate în practică multe cunoș- tințe despre ameliorarea și crearea raselor de păsări, despre produsele specifice acestora, despre principale- le condiții pentru ameliorarea rase- lor (îngrijirea, hrana, selecționare ). Alți elevi Vor lucra la plivitul buruie- nilor din grădina de legume. Ei vor învăța astfel să recunoască plantele dăunătoare care sustrag hrana celor folositoare fi le sufocă prin umbr're. Un grup de elevi va planta flori decorative aduse de la seră și va a- ranja estetic aleile de flori din curtea gospodăriei. A plicind cunoștințele că- pătate la orele de științe naturale, ei vor învăța tehnica transplantării plantelor și — ceea ce este mai im- portant — vor înțelege mai bine ra- portul dintre biologia plantei și con- dițiile de viață în care se dezvoltă. O parte din elevi se vor înarma cu scări și coșuri pentru a culege cire- file. Alții vor recolta fi vor aranja In lădițe căpșunile, iar alții vor Stringe ceapa și usturoiul. In sfîrșit, un gr un de elevi va fi repartizat la recoltatul mazărei. Aceștia din urmă vor avea prilejul de a repeta cunoștințele des- pre rolul mazărei și al altor legumi- noase in fertilizarea și restructurarea solului. Practica este astfel organizată, in- cit fiecare grup de elevi să treacă prin mai multe dintre formele de muncă enumerate mai sus. Și este bine ca rostul acestora să le fie ex- plicat în amănunțime, așa incit el să nu considere practica numai ca un prilej de destindere plăcută, ci și ca pe o continuare, într-o formă nouă și atrăgătoare, a procesului de învăță- mint. Discuțiile care vor avea 10c după îndeplinirea acestor acțiuni vor va- lorifica învățămintele culese, îl vor ajuta pe elevi să tragă concluzii in- teresante și noi pe marginea activi- tății lor. Interesul cu care atît elevii cit șl cadrele didactice au trecui la reali- zarea practicii agricole ne tndrep ă- fește să credem că aceasta va fi încununată de rezultate dintre cele măi bune. M. ȘTEFAN cesar să vadă acum dacă aceste de- ficiențe au fost înlăturate. In școlile Orașului StaEn se des- fășoară multe activități interesante, care merită să fie cunoscute îndea- proape de către inspectori. Tovarășul Saivan nu știe de care să vorbească mai întii. Despre expoziția de ma- terial didactic pe care o pregătesc împreună cadrele didactice de la șco- lile cu limba de predare romtnă și cele din școlile minorităților nado- nale? Despre competițiile sportive, care constituie serioase prilejuri de înfrățire tovărășească a elevilor de diferite naționalități ? Despre v.itoa- rea serbare pe oraș a tuturor șco- lilor ? Sau despre minunata excu sie In care pleacă chiar azi elevele școlii medii nr. 2 cu limba de pre- date getmană. care vor vizita por- tul Galați, Delta Dunării, Constanța și Bucureștiul, Capitala patriei ? — Sint multe de văzut Și-mi pare rău că nu le pot cuprinde pe toate. Ne înghit prea mult timp sarcinile administrative... ★ Regretul cu care încheie tovară- șul Saivan e sincer, spus din inimă. Dacă, însă, și-ar Întocmi un plen de muncă mal operativ, cu sarcini și date precise, așa cum de altfel cere cadrelor didactice, el ar putea cuprin- de mult mai multe probleme și ar a- juta mai multe unități școlare. In această perioadă era cu atit mai ne- cesar un astfel de plan, cu cit re- zolvarea unor probleme nu suferă nici o amîhare. In planul de mun- că al tovarășului Saivan sint tre- cute toate obiectivele ce trebuie ur- mărite în această perioadă. Nu sint specificate, însă, școlile la care se va desfășura inspecția, datele de e- exScutare, pentru a se asigura In felul acesta operativitatea, condiție esen- țială a oricărui pian de muncă. Dacă tovarășul Saivan, cu pricepe- rea pedagogică de care dă dovadă, va împleti exigența față de activi- tatea învățătorilor și profesorilor cu exigența față de propriul său std de muncă, ajutorul dat școlilor va creș- te în măre măsură. <^6 - Ififc ÎN SPIRITUL' DISCIPLINEI CONȘTIENTE 8 Uniunea Profesorilor Japonezi TOKIO JAPONIA In cabinetul directorului școlii medii nr. 501 din Moscova se află un dulap mare. Prin ușa de sticlă a acestuia se văd păpuși îmbrăca- te în culori vii, polițe in minia- tură șl multe alte obiecte frumoa- sa, lucrate cu îngrijire. Toate aces- tea slnt daruri pregătite de către elevi pentru prietenii de peste ho- tare participant! la cel de al VI-lea Festival Mondial al Tineretului. Printre numeroasele daruri, trei lucrări ocupă un loc special. Este vorba de portretul lui Lenta, înră- mat în roșu, de o poliță și de o casetă. Directorul școlii se mîn- drește în mod deosebit cu aceste lucrări — și nu atît pentru mește- șugul tinerilor artiști, cît pentru taptul că ele au ajutat pe trei ștrengari neastimpărați «ă se trans- forme în școlari disciplinați și buni la învățătură. Colectivul pedagogic, organiza- ția pionierească șl organizația de comsomol a școlii au discutat de multe ori despre disciplina nesa- tisfăcătoare a clasei a Vl-a. Mai cu seamă erau amintite des nu- mele lui Iuril Noskov, Vladlmir Suhaciov și Anatolii Popov. Ei erau căpeteniile tuturor poznelor, îndemnurile, argumentele nu aveau nici un efect asupra lor. — Nu pot găsi „cheia*, mijlocul de a-1 disciplina — îl spunea me- reu directorului dirigintele clasei a Vl-a, iînărul pedagog Valentin Gladkovski. — Da, trebuie luate măsuri — confirma scurt directorul. Stați de vorbă cu părinții acestor elevi, ce- reți comsomoliștilor să vă ajute șl, mai ales, căutați „cheia" către su- fletul copiilor. Primul ajutor a venit pe neaștep- tate. Intr-o dimineață, elevii din clasa a Vl-a au constatat că cine- va a ruPt cactusul care creștea în- Elena Cernîțeva (ARTICOL SCRIS PENTRU „GAZETA INVAȚAMINTULU1“) tr-un vas pe pervazul ferestrei, în clasă. Indignați, el au hotărît să-1 găsească pe vinovat. Insă nimeni nu mărturisea. — N-am știut că în clasa noas- tră sînt oameni capabili de o ase- menea faptă, și încă lași — a spus mîhnit dirigintele. N-aveți curajul să recunoașteți. Atunci a ieșit în fața clasei Vla- dimlr Suhaciov : — Eu am făcut asta, dar nu sînt laș. Din acea zi, poznele lui Vladimir șl ale prietenilor lui au întîmplnat dezaprobarea generală a clasei. Dirigintele s-a folosit de acest fapt pentru a sta din nou de vorbă cu Suhaciov. L-a vizitat acasă. Aici a găsit-o pe mama lui Vladl- mir. Tatăl lui murise nu de mult. Mama s-a plîns că fiul el n-o as- cultă și nu-și îngrijește lucrurile. Dirigintele și-a dat seama că băia- tul e mîhnit că s-a certat cu cole- gii lui. Atunci, ca din întîmplare, i-a propus să ia parte la o consfă- tuire a elevilor ta legătură cu car- tea Elenei Koșevaia, „Fiul meu". — Dacă n-ai citit încă această carte, s-o citești neapărat. — Am s-o citesc — răspunse bă- iatul, care își dădu seama că, par- tlcipînd la consfătuire, ar avea pri- lejul să se împace cu tovarășii săi. Cartea l-a determinat pe Vladl- mir să se glndească la multe. Iată de ce cuvîntul Iul la consfătuire a fost sincer Șl pornit din inimă. Treptat, Vladimir a început să se schimbe. Prinsese interes pentru La 31 mai, in sala coloanelor din Palatul sindicatelor de la Moscova, pionierii de azi s-au intilnit cu unii dintre primii pionieri sovietici, aniver- sind crearea organizației lor. (TELEFOTO AGERPRES) lectură. Mama lui a venit odată la școală șl a povestit dirigintelui că fiul ei a început să se poarte mai bine. In ce privește pe Iuril Noskov și Anatolii Popov, purtarea lor — conform hotărîrii comitetului de comsomol din școală — a fost dis- cutată în adunarea detașamentului pionieresc al clasei a Vl-a. La dis- cuții au luat parte șl comsomoliștll din clasa a IX-a. Cuvintele acestora au produs o impresie adincă asupra elevilor șl l-au făcut pe mulțl să se gîndea- scă mai serios la purtarea lor. — Nu de mult, în școală, a luat ființă un cerc nou — de traforaj — condus de tînărul muncitor Via- ceslav Utocikin, de la uzina „Di- namo". Acesta a început prin a arăta copiilor lucrările salo : rame pentru tablouri, garnituri pentru scris, casete, polițe. Frumusețea acestor obiecte i-a captivat pe copii șl mulțl s-au înscris de În- dată în cercul de traforaj. Printre ei se aflau și cel trei prieteni — Vladimir, Iuril și Anatolii. Dirigin- tele l-a rugat pe conducătorul cer- cului să se ocupe în mod special de ei. Chiar din primele zile Iuril Nos- kov, care continua să se răsfețe, a rupt un fierăstrău. Conducătorul cercului i-a cerut să cumpere unul nou, din banii proprii. După acea- stă întîmplare, Iuril a început să lucreze cu mult mal multă atenție. Lui Anatolii Popov 1 s-a ordonat odată, după terminarea orei de traforaj, să strîngă gunoiul. Ana- tolii a încercat să refuze. — Bine, a răspuns liniștit Via- ceslav Utocikin — dar să nu mal vii niciodată la cerc. Anatolii a fost nevoit să ia mătura și să mă- ture atelierul Șl cu cît mal bune șl mal com- plicate deveneau lucrările elevilor din clasa a Vl-a, cu atît mal inte- resant era să lucrezi ta cerc, cu atît mai conștiincioși deveneau copiii. Activitatea în cerc a avut o influență pozitivă șl asupra suc- cesului copiiilor la învățătură șl asupra disciplinei lor. Așa a fost găsită „cheia" tăinui- tă care a ajutat la îmbunătățirea atitudinii elevilor din clasa a Vl-a. * D-luI Pascu Nicolae str. Sf. Apostoli Dragi colegi, Avem plăcerea să vă facem cunoscut anual al Uniunii Profesorilor Japonezi kayama, Palatul Prefecturii Wakayama, zi a Congresului se va sărbători cea de 14 ci se de 8 mal 1957 București cel de al va ține la 5 la 8 l5-1ea Congres în orașul Wa- iunie. In ult'.ma a 10-a aniversare de la taliin- țarea Uniunii Profesorilor Japonezi. In prezent, in Japonia, invățămintu! precum și viața și drepturile învățătorilor întimpină mari greutăți. Singura soluționare a acestor greutăți depinde de o puternică unitate și de eforturile neîncetate ale tuturor Învățătorilor din Japonia. Cei de ai 15-lea Congres ce se va ține tn curînd în astfel de grele condiții, are o mare însemnătate, ca foarte oportun pentru ca cei 500.000 mebri să-și stabilească hotărlrea și acțiunile în scopul de a anula planul unei educați) reacționare în Japonia și de a promova și mai mult dezvoltarea sa democratică. Vom fi foarte recunoscători dacă vom putea avea un mesaj de la organizația dvs. cu ocazia celui de al 15-lea congres anual ș a 10-a aniversare a Înființării Uniunii Profesorilor din Japonia. Noi credem că acest mesaj frățesc al dvs. va încuraja nu numai pe delegații la congres, dar pe toți membrii Uniunii noastre, va stimula discuțiile la congres ș| va con'.rifcui intr-o mare măsură la acțiuni hotărite în viitor. Dorim călduros sprijinul dvs., Cu toată prietenia Takashi Kobayaschi Președintele Uniunii Profesorilor Japonezi Pe coperta .Buletinului savan- tilor atemlști", care apare în Sta- tele Unite, este reprodus cadra- nul unui ceasornic ale cărui mt- nutare se apropie de 12. Acosta este ceasul exterminării atomice. Dacă minutarele nu vor fi oprite, o catastrofă cumplită se va aba- te asupra omenirii; iată sensul simbolic atribuit acestui desen de grupul de savanți americani care editează revista. Da; astăzi nu numai savanții atomiști stat conștienți de primej- dia pe caro o reprezintă pentru omenire cursa înarmărilor nu- cleare. Aceasta o înțeleg pături tot mal largi din toate țările lu- mii. O dovadă elocventă o cons- tituie campani. pentru încetarea oricăror experiențe cu arma nu- cleară, care a căpătai o amploa- re uriașă. In toate țările din cele cinci continente se țin adu- nări, se organizează conferințe undo se dezbate cea mai vitală problemă a contemporaneității : este în asentimentul tuturor cînd cere să *• pună capăt acestor primejdioase experimentări. Această idee a devenit comu- nă celor mai mulți pedagogi din toate colțurile lumii, care simt răspunderea ce o au pentru vii- torul tinerelor generații pe oare le educă. Pentru triumful acestei nobile idei, pedagogii demască pe sti- pendiatii magnaților industriei atomice și ai imperialismului agresiv, caro pretind că explo- ziile nucleare nu ar provoca, ciaă, vreun râu nici celei mai mici vie- tăți. Arătfnd cit do false sînt a- serțiunlle .liniștitoare" ale adap- ților exploziilor atomice, profeso- rul iugoslav Pavle Savic a subli- niat câ este foarte greu sâ pre- vezi undo vor duce și la ce efec- te dezastruoase se va ajunge în urma acestor experimentări. Și s-a alăturat și el tuturor celor ce au cerut să se încheie un acord internațional pentru ince- Cu ocazia celui de aniversări a Înființării vă transmitem salutul Domnului Nikkyoso Tokio al XV-lea Congres anual șl a celei de a X-a Uniunii) Profesorilor Japonezi, vă felicităm și cald șj frățesc al muncitorilor din Invățămînt dln Republica Populară Romină, constituiți In Sindicatul nostru. învățătorii și profesorii din țara noastră se solidarizează cu lucta pe care o duc învățător,! japonez) pentru progresul școli) șl pentru apărarea drepturilor și libertăților lor democratice. Urăm celor 500.000 membri ai Uniunii dvs. șl tuturor învățători or șl protesorllor japonezi noi și importante succese tn întărirea unității de acțiune in lupta lor hotărită pentru o viață mal bună șl pentru democratizarea școlii japoneze. Sindicatul Muncitorilor din Invățămînt NICOLAE pascu Președinte 830 oo oe oo oo oo oo oo oo oooc oo 00 oo oo 00 oo oo oo oo ooa no oo oo oeeoooenoooooeoo oo ooeooo ooeooooooooo oo oeooeeoooS eliberarea omeni- nirli do amenința- rea atomică. Șl pretutindeni se au- de glasul educa- catarilor — de la dascălul do școa- lă sătească pînă la profesorul uni- versitar care cer să se pună capăt armelor atomice. ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ATOMIC! •xperlmentărll Da ce întîrzle tarea experimen- tării armelor nu- cleare șl interzice- rea acestor arme de distrugere în masă. Această conclu- zie este însușită do întreaga omenire dornică de pace, atunci realizarea O fotografie elocventă a fost do curînd publicată de o revistă străină; la malul mării un japo- nez vorbește unui grup numeros de țărani și țărănoi. Este învăță- torul satului, arăttnd auditoriului său — oameni caro din neferi- cire cunosc prea bine efectele dezastruoase alo bombardamen- telor atomice de la Hiroșima și Nagasaki — că șl experiențele cu arme atomice stat vătămătoare, așa cum o dovedește faptul că toți copiii indigenilor contaminați în cursul experiențelor făcute de americani în Oceanul Pacific au rămas tn urmă In ce privește croșterea șl dezvoltarea lor. El unul asemenea acord care coras- punde sentimentelor menilor din lume î Pentru realizarea cesar consimțămîntul tuturor oa- acelor mari -----------®----- Copii navigatori In capitala Țării Sovietice se des- chide primul serviciu de navigație fluvială pentru copii. In acest scop s-au construit două motonave avtad fiecare o capacitate de 120 de pa- sageri, debarcadere plutitoare și bărci cu pînze. Pregătirea „personalului" acestui serviciu de navigație a și început. Pe lingă trei case ale pionierilor din capitala Țării Sovietice s-au orga- nizat cercuri de tineri navigatori, în care s-au înscris peste 300 de elevi din clasele superioare In ultimul timp, opinia publică franceză manifestă o justificată în- grijorare tn legătură cu lipsa de cu- noștințe generale care caracterizează tineretul țării. Numeroase publicații au efectuat o serie de sondaje in rlndurile tineretului, căutind să sta- bilească gravitatea acestei situații și să găsească motivele rare au de- terminat-o. S.a constatat că sfera cunoștințe- lor celor mai mulți dintre tinerii chestionați se limitează la domeniul dansului, al sportului, la unele pro- bleme neesențiale din cinematogra- fie. In schimb, ei nu posedă cunoș- tințe de literatură, geografie, istorie, nu-și cunosc țara, nu știu care slnt conducătorii ei. Slnt semnificative sondajele efec- tuate In rlndurile tinerilor recruți. Deși Franța duce in Algeria un răz- boi colonialist stngeros, despre care scriu zilnic ziarele, despre care vor- bește lumea întreagă, majoritatea tinerilor recruți chestionați n-au fost in stare să spună pre Algeria. Care este cauza Să dăm cuvîntul nimic precis des- acestei situații 2 ziarului „France Observateur". Potrivit relatărilor acestei publicații, nu de mult au fast chestionați 200 de tineri recruți pro- veniți din însăși capitala țării și din localitățile din jurul Parisului. în- trebați cum își petreceau duminicile înainte de a fi incorporați, numai 15 la sută dintre ei au putut să dea un răspuns cit de cit clar. Ei au arătat că făceau un anumit sport, mergeau la meciuri, la cinema și dans. Cît despre conținutul filmelor, despre dansurile și sporturile prefe- rate de tinerii francezi, se știe că ele contribuie la otrăvirea conștiinței tineretului, la Îndobitocirea și nu la cultivarea lui. Se naște aci o întrebare firească : cine este vinovat de această stare de lucruri ? La această întrebare „France Ob- servateur" nu mai dă nici un răs- puns. Poporul francez, insă, nu poate să nu-șl dea seama că întreaga vină pentru nivelul scăzut al cunoștințe- lor generațiilor tinere o poartă regi- mul politic al țării, întregul slsiiem de instituții menite să asigure in- strucția și educația tineretului. O subliniere a ziarului „France Observateur" ni se pare insă extrem de judicioasă și la locul ei. „De ce atunci — se intreabă ziarul — acești băieți care nu știu să se ocupe de propria lor viață, care se pare că nu știu că au măcar dreptul să se intereseze de existența lor, de ce s-ar interesa ei cine este președinte al Consiliului de Miniștri, sau care este regimul partidelor politice din Franța? Pentru ce s-ar interesa acești băieți de problemele vieții publice, clnd n-am știut să-l facem să se intereseze de propria lor viață In societate?" Acest „de ce" tși are desigur tllcul lui si singura re- zolvare a problemei la care el se referă o va putea da numai poporul puterf care produc arme atomice: U.R.S.S., Statele Unite și Anglia. Poziția Uniunii Sovietice este clară și categorică pentru Înce- tarea exploziilor atomice Ca un prim pas pe calea dezarmării. Recent, tovarășul Hrușclov, în in- terviul acordat reprezentanților televiziunii americane, a subliniat din nou voința U.R.S.S. de a scoate din lege armele atomice. .Slntem gata să ae mulțumim ca problema dezarmării ză iie solu|lonată nu dintr-odată prin- tr-a măsură atotcuprinzătoare. Slntem de acord sâ Începem cu puțin pentru a ajunge la mult... Să punem capăt exploziilor, să Încetăm experiențele, eă Interzi- cem arma cu hidrogen și arma atomică, Să reducem forțele ar- mate, Iar apoi eă ajungem la de- zarmarea tetaiă lată programul nostru; eă Ineepem atăoar cn pu- țln, dar eă Începem". Din păcate, poziția chior două mari puteri capltallete eete alta. Pînă acum, puterile occidentale au rămas surdo la aceste propu- neri ' Dar mișcarea pentru Interzi- cerea experiențelor cu arme ato- mice creste văzînd cu ochii, de- venind o torță uriașă. Ea va pri- mi, desigur, un Important sprijin de la Sesiunea Consiliului Mon- dial al Păcii, care e deschide în aceste zile ta capitala Ceylonu- francez. N. T. lui. Colombo. Toți bună credință sînt lupta lor pentru un adăpost do riscul triumfa. oamenii convinși viitor pus atomic de că la va Giniiiiniiiiiînnimnmiiniiniiwim^ miniintmininiiniiiiiiiniiiiiioiiiminnniiiiminraMiiiînmimwiiînniiiiiiiiiniiiiiN^ iimiwnin EDUCAȚIA seminarului ADULTILOR în discuția european de la Sinaia (Urmare din pag. 1Ț școlare i de asemenea, tn vreme ce pe pămlnt fr* xistă fărl unde analfabetismul a fost complet li- chidat, ta alte țări el continuă să Înece In igno- ranță marea majoritate a populației. Aproximativ jumătate din populația globului este Încă analfa- betă. Ținind seama de necesitățile culturale pentru adultl ale dileritelor zone de pe glob și uneori chiar de nivelul cultural a! diverselor straturi so- ciale ale aceleiași țări, UNESCO și-a îndreptat activitatea sa în două direcții importante : in di- recția asigurării unui minimum de instrucție, edu- cație și calificare profesională pentru adulții din țările slab dezvoltate sau păturile sociale înapo- iate, și în direcția ridicării continue a nivelului cultural al maselor populare In celelalte țări. Pripia din aceste acțiuni, cunoscută în mod o- bișnuit sub denumirea de „educație de bază’, s-a bucurat mai mult pînă acum de atenția instituției internaționale de care ne ocupăm. Pentru ea s-au creat și două centre regionale de pregătire a ac- tiviștilor din respectivele regiuni ale lumii: unul la Patzcuaro (Mexic) șl altul la Sirs-el-Layyan (E- gipt). Tot pentru această acțiune s-au scris ma- nuale șl îndrumări tehnice, iar în anul 1955 s-a ținut un seminar sau stagiu de studii la Bangsaen în Tailanda, în apropiere de Bangkok. Seminarul sau stagiul de studii care s-a ținut în anul acesta între 20 mal —, 2 iunie ia Sinaia este primul se- minar pe care UNESCO, în colaborare cu FMANU îl ține, avînd ca temă educația adulțiior din ță- rile mai dezvoltate din punct de vedere economic și cultural. Cînd vorbim de O acțiune educativă, prima pro- blemă care ni sg pune este aceea a scopului edu- cației. Care este, în acest caz, scopul educației adulțiior în general și a! educației adulțiior din Europa (pentru că despre Europa a fost vorba la acest seminar) în special 1 Credem că putem de fini acest scop în Zelul următor.- ridicarea șt men ținerea continuă, la un nivel cît mai înalt, indicai de cerințele vremii, a tuturor bărbaților si femei- lor, printr-o cît mai egală distribuire a bunurilor culturale, realizînd tot mai mult ștergerea dife renței esențiale dintre munca fizică și cea inte lectuală, dintre Intelectuali șl mase, aslgurînd tot- odată fiecărui individ o cît mal ușoară mișcare în cîmpul muncii șl al vieții sociale în genere, eli- berlndu-I de teama că poale deveni fa un moment dat inutil și Izolat. Seminarul sau stagiul de studii de Ia Sinaia a avut In vedere problema educației adultilor așa cum se pune ea și in general, dar mal ales așa cum se pune ea In fările europene. La acest sta- giu de studii au participat activiști din domeniul educafiel adulțiior din următoarele țări euro- pene : Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Danemarca, Franța, Grecia, Italia, R. P. F. Iugoslavia, Marea Britanie, R. P. Polonă, R. P. Romină, R.P. Ungară, Suedia, Uniunea Sovietică. In afară de aceștia, se Înțelege, au luat parte reprezentanti ai O.N.U., UNESCO și FMANU. Toate condițiile au fost a- sigurate pentru ca problema să fie discutată inte- gral și la un nivel corespunzător. Reușita lucră- rilor a fost In plus garantată de măsurile organi- zatorice luate de FMANU și UNESCO, precum și de Asociafia pentru Națiunile Unite din R.P. Ro- mină. Pentru buna reușită a lucrărilor, stagiul euro- pean de studii de la Sinaia a cuprins două părți: conferințe ale experfllor, tratînd diferite aspecte privitoare la educația adulțiior și lucru In grupe, după stagiului. S-a fie o cit mal natului. S-au ținut un program propus de organizatorii căutat ca Intre aceste două părfi să strinsă legătură In activitatea semi- următoarele conferinte, programate 1 „11 ani de existentă Unite’ de Paul Jan- de conducerea seminarului: a Organizației Națiunilor kowskl de la Oficiul de Informații al Națiunilor Unite i „Organizația Națiunilor Unite și proble- mele agriculturii și alimentației" de Dr. A. Khosk- hish, director al educației de la FMANU-Geneva ; „Organizația Internațională a muncii și învățămin- tul profesional" de Alfonso Krepso, șeful diviziei de informații publice de la Organizația internațio- nală a Muncii; „Educația adulțiior șl progresul economic și social’, „Munca de educație a Lengrand, șeful secției la UNESCO; „Munca de prof. Stanciu Stoian ; Națiunilor Unite' de Paul de educație a adultilor de Economică a Națiunilor Unite cu referințe speciale la comisia economică pentru Europa" de Nita Watts, de la Divizia de cercetări a Comisiei pentru Europa; „FMANU șl munca sa in domeniul educației adultilor" de dr. A. Khoskhish. Programul conferințelor organizate de direcția seminarului a fost completat cu o conferință ți- nută de prof. D. Tudor („Scurtă privire asupra is- toriei Romlnllor'j șl două conferințe cu caracter economic ținute de prof. Hașeganu („Dezvoltarea industriei In R.P. Romină") și prof. Romanovlcl („Dezvoltarea agriculturii 1n R.P. Romină"). Par- ticipanții la stagiul de studii au vizitat de aseme- nea diferite Întreprinderi, gospodării agricole co- lective șl instituții culturale, puțind astfel să do- blndească o idee cit mai clară despre efortul care se face In țara noastră atit din punct de vedere economic cit șl din punct de vedere cultural, ca și de rezultatele obținute. In ce privește grupele de lucru, acestea au fost două, fiecare cu misiunea de a dezbate un as- pect deosebit al problemei. Grupa întîia s-a ocupat de metode și material didactic pentru educația o- dulților, cea de a doua de diferitele organizații ce se ocupă cu educația adulțiior, rolul lor și pregă- tirea educatorilor. Discuțiile au fost la un nivel ridicat, vii, s-au desfășurat Intr-o atmosferă de Înțelegere reciprocă, ceea ce a permis să se ajungă la concluzii acceptate, în cea mai mare măsură, de toți participanta. Discutînd despre metodele și materialul necesar in educația adulțiior, grupa întîia de lucru a tre- buit să pornească de la prezentarea sistemelor ac- tuale de educație a adultilor din Europa, ceea ce e- vident, a atras după sine și discutarea conținutului educației, dat fiind strînsa legătură dintre conținut și metode. Pe lingă aceasta, așa cum s-a subliniat In preambulul raportului făcut de această grupă, era necesar să se scoată In evidență că însăși tratarea conținutului în spiritul cel mai științific cu putință constituie și trebuie să constituie una din metodele de bază ale muncii culturale cu adulții. In sfîrșit, dat fiind scopul însăși al Orga- nizației U.N.E.S.C.O., care este, după cum am vă- zut, menținerea păcii prin educație, știință și cul- tură, grupul de lucru, după ample discuții, a ajuns la precizarea cîtorva teme care rămîn să fie su- gerate tuturor popoarelor, pentru a ține seama de ele In educa/ia adulțiior. Intre aceste teme sînt; știința și tehnica în serviciul omului, al păcii și progresului, insistîndu-se asupra pericolului unui război atomic șl al experiențelor cu bomba ato- mică i literatura și arta In serviciul apropierii In- tre popoare > necesitatea de a susține eforturile pe plan internațional, pentru realizarea dezarmării / coexistența între popoare în spiritul păcii șl al u- nel active înțelegeri mutuale; comemorarea mari- lor personalități din trecut, care s-au distins ta lupta pentru pace i necesitatea de a se da un loc mai larg în manualele de Istorie luptei pentru pace ș.a. Discuții interesante s-au purtat șl în legătură cu metodele de lucru, atît In ceea ce privește meto- dele utilizate pe plan național, cit și cele utilizate pe plan internațional — un capitol special ocupîn- du-se de metodele specillce muncii în rlndurile muncitorilor, țăranilor și femeilor. Regretăm că spațiul nu ne permite să intrăm mal In detalii a- supra acestor metode. Putem sublinia numai i că participanții la discuțiile semfnariale de la Sinaia au recomandat utilizarea în educația adulțiior a tuturor metodelor: cele auditive (cuvîntul vorbit), cele vizuale (insistîndu-se aci asupra rolului cu- vlntului scris), ca și cele audio-vizuale și motrice. Pe lingă metodele pedagogice, cu o circulație mal mult sau mal puțin generală, au iost aduse în dis- cuție și metode utilizate cu deosebire In clte o (ară, discuția luînd în felul acesta caracterul ți- nu) adevărat și fructuos schimb de experiență. A doua grupă de lucru a avut a se ocupa, după cum am arătat, de diferitele organizații de educa- ție a adulțiior, de roiul lor și de pregătirea edu- catorilor. S-a putut vedea cu această ocazie că educația adulțiior în Europa are deja nu numai o istorie, ci și diferite stiluri de muncă. Așa, de pildă, Anglia și, alături de ea, Statele Unite ale Americii, utilizează mai mult așa numita „exten- siune universitară’. Educația adulțiior In Anglia este în primul rînd o acțiune inițială și organizată de marile centre universitare, ca un fel de acti- vitate extrașcolară a lor. In țările nordice (Suedia, Danemarca, Finlanda) educația adulțiior se face în instituții școlare cu caracter mal mult sau mal puțin particular, așa numitele școli superioare populare sau universități populare. In apus, alături de instituții particulare de educație a adulțiior e- xistă universități populare organizate din inițiativa mișcării muncitorești. După cum ușor se poate vedea, unele forme de educație a adulțiior din cele arătate mai sus ca existente în alte părți, au existat și Ia noi. In parte și într-un anumit fel, ele există șl astăzi. Sistemul de educație a adulțiior Ia noi, ca și In celelalte țări cu structură socială asemănătoare țării noastre are ceva deosebitor,. a cărui esență scapă de multe ori educatorilor din alte țări, chiar atunci cînd aceștia arată oarecare bunăvoință ta a-i pătrunde sensuL In adevăr, în țara noastră există astăzi un sistem închegat de cultură a maselor și de educație a adulțiior. La noi educația adulțiior intră ca parte componentă în ansamblul sistemului de Invățămînt, ca o latură a acestuia, tn vreme ce în apus, de pildă, pentru masele populare se organizează mai ales școli și cursuri fără un scop precis, la noi există o întreagă rețea de cursuri fără frecvență și cursuri serale, fără scoaterea elevilor și studen- ților din producție, dar cu înlesniri pentru ei, care le îngăduie să se califice întocmai ca șl elevii și studenții de la cursurile de zi. Pe lingă aceasta, însă, sînt șl la noi instituții ca S.R S.C. și căminele culturale, care duc o permanentă activitate de di- fuzare științei și culturii în orașe ca și la sate, la un nivel din ce în ce mai ridicat, ta spiritul păcii șl înțelegerii dintre popoare. Un atare sistem de educație a adulțiior este, se înțelege, un sistem de stat, dar totodată social și popular în cel mai larg înțeles al cuvîntulul, pen- tru că statul însuși este al poporului. El și-a găsit cea mai deplină realizare în Uniunea Sovietică. Aci țara întreagă este o minunată școală de ridi- care culturală continuă a maselor populare- Po- porul însuși, organizat șl conștient de țelurile pe care Ie urmărește, îșl organizează șl conduce știent propria sa viață culturală. con- Discuțiile în cadrul seminarului european tru educația adulțiior de Ia Sinaia au afirmat pen- încă odată că activitatea in cest domeniu, ca și In a- ceia al educației copiilor și tineretului, nu este și nu poate fi un proces spontan. Confinatul ei tre- buie să aibă un sens. Metodele utilizate, de ase- menea, nu pot fi simple metode de constatare sau asistentă intlmplătoare, ocazionale, ci metode puse In slujba formării omului, In strinsă legătură cu scopul urmărit. Pînă acum. In educația adultilor s-au objinut tt- nele rezultate care pot fi socotite un bun punct de plecare pentru rezultate și mai bune. Ele ne în- dreptățesc chiar să ne glndlm la constituirea unei adevărate știinfe a educației adultilor. In seminarul european ținut la Sinaia s-a discu- tat și despre posibilitatea realizării acestui dezide- rat. Schimbul de experiență și discuțiile ce se pot angaja In acest sens pe plan internațional nu pot fi decît folositoare pentru aceasta. Pe baza suges- tiilor ce se pot face reciproc, pe baza realizări experienței Încununate de succes, precum șl în lu- mina felului spre care societatea șl omul modern își Îndreaptă pașii, In conformitate cu legile obiec- tive de dezvoltare ale societății contemporane, știința educației adulțiior se poate constitui. Se Înțelege, Insă, că o astfel de știință nu se poate construi artificial și nu poate fl izolată, In teme- iurile el, de societatea pe care o servește și deci de ideologia acestei societăți. Gazeta învâțâmîntului Organ al Ministerului Invățămintulu) și Culturii și al Comitetului Cen'ra! al Sindi- catului Muncitorilor din Invățămînt, COLEGIUL REDACȚIONAL : Maria Banuș, Petre Drăgcescu, Ion Dragu, Emilia Mănac, Ludovic Nagy, Ion Nlacr, Nicolae Sipoș. Redacția |1 administrația i București, Plata Setatei] nr. 1 Telefon 7.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafia Cata Setatei! „I. V. Stalin* București Plata Setatei!. Abonamente; 1 an — 1X5Q W: 6 luni — 6,25; 3 luni 3.12 lei.