Sibiiu’vca Centrala , Reg’ona'ă Hun'd.^v : wa \ P rolei uri din toate țările, uniți-vâ! ANUL IX Nr. 425 Vineri 31 mai 1957 4 PAGINI 25 BANI Rubrici pentru un jurnal de vacantă Caietul este încă intact. Filele albe, netede, lucioase, au In ele acea binecunoscută che- mare ce infioară nu numai pe scriitor sau gazetar, dar și pe ori- cine își pune in gind să facă doar simple însemnări, chiar numai pen- tru sine. Des'gur că, după cum nu este vorba de considerațiile ce se fac Organ al Ministerului Invățămintului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Învățămînt in general asupra diferenței frumusefea paginilor albe și țile a ceea ce este gata scris vcntualele regrete că n-a hirtia așa cum era!), nu nici de elaborat indicatii lor ce ar trebui trecute Pentru aceasta există in fost este dintre călită- (cu e- lăsată vorba asupra ce- in jurnal. Cicerone Theodoreicu toate șco- lile instrucțiuni amănunțite. Gînduri de ziua ta g i ■FETITA CI NTARETULUI NEGRU*» E ziua ta azi și ziua tuturor pruncilor pămîntului. Ți-am pregătit, așa cum ai dorit tu, costumașul cel nou și, cînd te vei trezi, ursulețul tău te va întîrnpina cu un buchețel de flori, II vom lua șl pe el la plimbare în oră- șelul copiilor care s-a ridicat în parc pentru ziua voa- stră. Eri, cînd făceam împreună proiecte pentru marea săr- bătoare de azi, m-ai întrebat dacă toți copiii din lume se vor dute in orășelul copiilor. Pentru că tovarășa educatoare v.a povestit că 1 iunie e ziua tuturor co- piilor din lume.,. Nu țl-am răspuns atunci. Dar acum, cind aștept lin- gă pătucul tău să-ți deschizi ochii, să-mi spui „bună dimineața" și să sari fără astimpăr pe covor, nerăbdă- tor să pornim spre orășelul ce ascunde toate minunile măruntei tale lumi, acum Iți răspund. Mulți, nenumărațl copii se vor bucura astăzi, ca și t ne. Toți copiii din Uniunea Sovietică, din marea Chină, din toate țările unde popoarele, stăpine pe soarta lor, își făuresc sin- gure viitorul. Dar vezi, copilul meu, sînt pe lumea asta și altfel de țări. Ascultă, să-ți povestesc și despre copiii din țările acelea. Nu-i o poveste frumoasă. E întunecată, tristă — și nici nu e o poveste-.. Micuții iranieni nu se vor duce azi în orășelul copiilor, căci așa ceva nici nu există in țara lor. Ei și azi, în ziua tuturor copiilor lu-* mii, cind li s-ar cuveni flori și soare, daruri șl îmbră- țișări, vor respira praful ucigător din atelierele unde țes cu degetele lor micuțe și scheletice cele mai moi și mai frumoase covoare din lume, pe care vor căl- ca nepăsători bogătașii, ucigașii copilăriei... Copilașii negri din Harlem, cartierul cel mai oropsit din strălu- citorul New York, vor tremura și azi Ia gîndul că pă- rinții lor, plecați din zori să le aducă o bucată de piine, ar putea să cadă sub ploaia de pietre și sub loviturile bastoanelor de cauciuc ale celor ce ridică linșajul la rang de principiu. Jn marile orașe ale „lumii noi" poate va întreba și azi o fetiță, tremurlnd de spaimă ; „Mamă, oare nu există țară fără cer?" Pe micuții nevropațl, In- dopați din primii ani ai copilăriei cu „exerciții de apă- rare antiatomică", ii înspăimîntă cerul senin, albastru, care te bucură atît de mult pe tine, pruncul meu iubit... In satele Ital ei, în suburbiile „orașului lumină", în cartierele mărginașe ale pitoreștilor orașe sud-americane rătăcesc și azi copii ofiliți, sfirșiți de foame, bă- tindu-se cu cîinii pentru resturile din lăzile de gunoi. Copii ce nu cunosc bucuriile învățător.i, care dorm pe caldarâmul străzilor, sub poduri, ori in cocioabe ce adă- postesc într-o singură cămăruță întunecoasă și lipsită de aer. zeci de oameni frînți de oboseală, învinși de viață. In uriașele uzine ale, morții, In birourile somptuoase, in cabinetele politicienilor adepți ai „războiului rece"... și cald, imperialiștii pregătesc și în această primă zi de cireșar soarta copiilor Hiroșimei pentru toți copiii pămîntului. Ei vor ca orășelul tău de vis, zilele tale senine, casele pe care dorești să le construiești cînd vei fi mare, să piară in vîrtejul dezagregării atomice, pen- tru ca mîine toate popoarele de pe glob să îngenun. chieze iar sub biciul atotstăpinitorului ban. Dar nu te teme, pruncul meu. Făt Frumos din cartea ta de povești a învins zmeul. Ca și el, părinți de pretu- tindeni, tați și mame ai copiilor albi, galbeni ori negri, vor Învinge și zmeul ce se cheamă imperialism. Pe a patra parte a globului pămîntesc l-au și învins. Vei crește, copilul meu, veți crește voi toți, copi i patriei mele, și vă vom învăța să cunoașteți șl să urîți din suflet acest zmeu. Vă vom învăța să iubiți munca pașnică, să stimați valorile ce se nasc în orice parte a globului pămîntesc, să fiți prieteni cu frații și surorile voastre din orice țară și dușmani neimpăcați ai asupritorilor de pe orice meleag. Să vă iubiți fier- binte patria și să-i închinați toate forțele voastre crea- toare, să iubiți pacea și s-o apărați cu orice preț, ală- turi de popoarele din toate țările lumii. EVA NOVAC La radio, la noi, ascultă Două fetife-adeseori... Ascultă-atent, cu grijă multă. Au păr gălbui. Și sînt surori. Și iepurașul lor, colegul De joc, urechile-a ciulit: Tustrei, pe ctntărețul negru La radio l-au auzit... De-o fată el cinta odată. La școală c-ar fi vrut și ea! Dar era neagră, mica fată. Pe negri, școala nu-i primea. Iar ele-atunci, mâhnite foarte, Au întrebat, cu ochii vii: — Fetița lui... e-așa departe? * Ce-ar fi să ne-o trimeată-aci ? ...Au, astăzi, o păpușă neagră Surorile cu păr gălbui. Iar ele știu de ce li-i dragă: De-aceea, că-i „fetița" lui l Ducînd, de mâini, pe păpușică, Surorile îi spun, pe drum: — La școală mergi cu noi!.., N-ai frică. La școală mergem toți acum. A vem un iepuraș cuminteI Și ursulețu-nvață, dai La școală — și tu— ia aminte: Să nu vii cu vreo notă rea... | . •) Din volumul „Făurari de frumusețe". £ ■ fi ■ I In loc de material festiv Știu I Și anul acesta 1 Iunie este aceeași zi de sărbătoare. Există, se pot consemna sute de acțiuni sărbă- torești, festivități, realizări închinate acestei zile. Ca și în alți ani, scrii- torii pentru copii primesc telefoane nu numai de la revistele pentru copii. Sînt solicitați, li se cer mate- riale festive. Dar dacă în loc de material festiv am visa puțin, în preajma acestei zile, cu ochii deschiși, așa cum vi- sează atît de des micii noștri prie- pentru mine, ci pentru alții... Cum să vă spun, m am interesat și am aflat ce se numește album sau atlas zoologic: acolo se vede deosebirea dintre o pisică și un cățel. De altfel, o știam dinainte. Așa că nu eu am acum nevoie de acest atlas, ci acei care fac jucării pentru noi. Dacă vreți, îl cedez din partea mea, de 1 iunie". teni sărbătoriți ? Și că ascultăm... ...UN CALENDAR .Poeții au spus ne am VIU : adesea crescut odată cu republica, aceasta notaji afirmația nu închipui că am De data ca pe o metaforă, ci ca pe un adevăr. Am 10 ani și am vîrsta republicii noa- stre. E greu să privești, să înțelegi retrospectiv acești ani. Dar va fi minunat ca, atunci cînd va fi să mi privesc viața, să am puncte de reper comune cu țara : la cinci ani s-au aprins luminile termocentralei, la șase ani s a pus în funcție cel de al doilea furnal de la Reșița... Eu și re- publica împlinim 10 ani. Sînt deci, cum s ar spune, un calendar viu". ...UN GENEROS : „Eu sînt foarte mic, e adevărat, dar de Ziua copilului n-aș dori nimic ...UN EROU : — A, sînteți scriitor? Atunci mi-e mai greu să vă spun așa, direct. Ve- deți, eu sînt un erou din romanele pionierești și vreau să vă prezint tră- săturile mele. —i Văd un cerc. Ce simbolizează ? — Se referă la cercul de la Pala- tul pionierilor în care activez. De obicei e de navomodelaj sau altceva la fel de interesant. v — Și acest caiet cu coperți alba- stre ? . — E jurnalul taberei pentru căr- țile cu subiect din vacanță. Mai în toate cărțile dvs. începeți cu filele unui jurnal găsit... — Văd o tobă, o trompetă, o cra- vată... — Sînt semnele pe care le folosiți ca să i ajutați pe cititori să recunoască imediat că sînt pionier. — Dar această umbră cu un zîm- bet blind, ^care vorbește în lozinci ? — Ei, cum de nu știți ? E intruc- Spre o literatură mare pentru cei mici Dacă z-ar alcătui un catalog al cărților pentru copii apărute în ultimii zece ani (și un asemenea catalog, pe care-1 sugerăm Editu- rii t.neretului, ne-ar fi foarte util), am obține un volum cu surprinză- tor d8 multe pagini. Intr-adevăr, Dacă acești scriitori de altăda- torul. Doar ați scris mereu despre el. Și, pentru că sînteți scriitor și eu un erou care nu fac pozne decit a- tunci cind dvs. îmi permiteți, vă rog să nu luați toate acestea ca o aluzie. Eu am, așa cum spun colegii dvs. care vau recenzat cărțile, t „forță e- ducativă". ...O PISICA; — Protestez împotriva faptului că am fost condamnată să mor de foa- me. Vinovati sînt acei care au băgat toți șoarecii în cărțile pentru pre- școlari. ...UN VINATOR: Pădurile noastre au fost pustiite. Cer ca aceiași vinovați de mai sus să treacă la repopularea pădurilor, cu riscul ca toate animalele să se exprime in versuri sprințare. ...CÎTEVA FLORI DIN CIȘML GIU : — Mai bine să fim rupte decit să mai auzim cîntîndu-se „Nu mai ru- peți flori copii**!.., ...UN PĂRINTE: — Da, urmăresc și sînt la curent cu problemele educației, dar nu pot să vă scriu nimic acum... Mă doare mina. înțelegeți : am avut o discuție cu cel mic.., ★ Slnt atitea de spus de 1 Iunie; urări, realizări, visuri... Intr-un fel, în această zi ne bucurăm noi mai mult decit cei săr bătoriți, căci ghicim în jocul de azi bătaia gravă a viitorului de mîine... AL. POPOVICI în acest răstimp tipărit enorm: după date aproximative, numărul titlurilor depășește cifra de 2000. Faptul este grăitor prin ei însuși pentru înflorirea, în re- gimul de democrație populară, a unui sector al literaturii altădată neglijat. Nu vrem să spunem prin aceasta că pentru copii vrednică de mai noi, care literatura noastră nu avea o tradiție interes; cercetările au și dus la unele reeditări, au confirmat că o ase- menea tradiție există și trebuie valorificată. Dar, comparativ cu trecutul, ceea ce se realizează în anii aceștia apare ca un progres masiv, organizat, ce se desfă- șoară într-un ritm viu. Este rezul- tatul prețuirii ce se irată unui gen considerat la noi multă vre- me „minor’, dar care nu e cu ni- mic mai prejos decît literatura pentru adulți. Numele lui Ander- sen, al fraților Grlmm, al lui Ch. Perrault, al Selmei Lagerloff nu se bucură de tot atîta faimă pretu- tindeni ca și acelea ale tuturor confraților lor care au îmbogățit tezaurul literar al lumii? Lev Tol- stoi, Charles Dickens, Jack Lon- don și atîți alți mari scriitori nu s-au simțit micșorați scriind pen- tru cititorii de-o șchioapă... tă și-au dat osteneala țe pe copii să fie mal iubească adevărul și să urască minciuna și să-i Inve- buni, să dreptatea, fățărnicia, literatura pentru cei mici creată în Uniunea Sovietică și în țările de democrație populară își pro- pune să ducă mai departe Și să ridice mai sus nobila sarcină educativă. Obiectivul principal al cărților pentru copii ce se astăzi în țara noastră este jinirea educației comuniste, stitulnd astfel un auxiliar de preț al muncii pedagogice școală și din familie. scriu spri- con- mare din Firește, nu e cu putință, în spa- țiul restrîns ce ni se pune la dis- poziție, să trecem în revistă, fie cît de sumar, etapele dezvoltării noii noastre literaturi pentru co- pii. Lucrarea va trebui întreprin- să ; aniversarea a zece ani de la proclamarea Republicii constituie un prilej Ce ne obligă la aceas- ta. Se poate vorbi mai întîi, ca de un semn al progresului, de can- titatea producției de literatură . pentru copii. S-ar putea reproșa că în arta cantitatea se află pe un plan cu totul secundar. Este adevărat, dar tot atît de adevă- rat e că experiența nu se poate cîștiga decît prin exercițiu, iar fără exercițiu, fără acumularea u- nei experiențe nu sînt posibile marile realizări. In ceea ce ne privește, respingem minimalizarea și disprețul față de oricare carte pentru copii care s-a scris în anii aceștia, chiar dacă ea ne-a ne- mulțumit în unele privințe. Căci fiecare carte dintre acestea ne apare ca rezultatul unei munci da pionierat și ca o experiență ce pregătește marea noastră litera- tură pentru cei mici. Soli ai aces- tei literaturi s-au șl arătat la lu- mină : „Prima" de Tudor Arghezi, atîtea poezii ale lui Marcel Bres- lașu, ale Măriei Banuș, ale lui Cicerone Theodorescu, „Nică fără frică' de Nina Cassian, basmele lui Viadimir Colin, cărțile lui Ra- du Tudoran și altele. Lista scriito- rilor care activează în domeniul literaturii peptru copii este astăzi foarte bogată. E de remarcat fap- tul că cei mai mulți sînt tineri literaturii pentru copil. Exemplul sovietic a rodit șl în acest sec- tor; este evident că pe paginile lui S. Marșak, Mihalkov, V. Bianki, A. Gaidar etc. au uceni- cit toți cei care și-au început In anii aceștia cariera de scriitori pentru copii învățăminte au pu- tut irage și din reactualizarea unor cărți scrise de apreciați au- tori din alte țări (cărțile lui Erich Kăstner, de pildă, constituie un model). Iar dintre scriitorii noștri care au creat în perioada dintre cele două războaie, versurile E- lenei Farago, ale Otiliei Cazimir, > care cresc odată creație. Numeroși au deveni) foarte tre micii cititori : cu propria lor sînt cei care cunoscuți prin- Octav Pancu- Sorinei Cassvan au interesat numai pe micii cititori, ci și scriitorii tineri care au găsit indicații pentru perfecționarea nu pe noi ar- Iași, Nicuță Tănase, Gica iuteș, Mioara Cremene, Al. Mitru, hai Stoian, Ion Hobană, Mi- Petre Luscalov și alții și alții. Nici o vîrstă nu e neglijata. In- dicațiile pedagogilor, activitatea de îndrumare dusă de redacțiile revistelor și ale Editurii tineretu- lui au precizat pentru scriitori cerințele impuse de nivelul de în- țelegere al preșcolarilor, școlari- lor mici și așa mai departe. Chiar daca între pedagogi și scriitori s-au produs uneori ciocniri — de principii — folosul a fost bilate- ral, iar polemica, atunci cînd nu s-a lăsat dominata de dogmatism, a impus mai departe dezvoltarea tei lor. Cultura de „specialitate’, adică însușirea principiilor pe- dagogice și studierea experien- ței înaintașilor este absolut ne- cesară. Firește, nu omitem cu- noașterea vieții — factor esențial al reușitei, ca în oricare domeniu al artei. Iar cunoașt&rea vieții nu se rezolvă numai prin observarea reacțiilor sufletești ale copiilor, ci și prin familiarizarea cu pro- blemele școlii, ale educației în familie, prin studierea aprofunda- tă a mediului social. Cine și-a închipuit că poate face literatură pentru copii „după ureche", a e- țuat lamentabil. ION ROMAN (Continuare in pag. 2) Este vorba. în aceste zile cînd se apropie vacanța, de delimitarea pre- cisă a preocupărilor, de stabilirea problemelor mari și noi, a „rubrici- lor" în care să se împartă activita- tea de vară și, implicit, inevitabilul jurnal de vacanță... •In mai puțin de o lună vor începe să răsune pe țărmul mării și în cree- rii munților stîngacele dar energi- cele trompete ale taberelor de pio- nieri. lată o problemă centrală: ta- berele. Odihnă, desigur, și recreație și joc. Dar și o muncă inteligentă, gindită, interesantă și atrăgătoare de educare și instruire a copiilor. Pe primul plan — și mijloacele nu vor lipsi — continuarea acțiunii de strin- gere legăturii cu viața. începind de la cunoașterea naturii, a plante- lor și animalelor, și terminlnd cu excursiile, cu vizitele la gospodăriile colective, G A S. și S.M.T., în între- prinderi șl pe șantiere. Numai parti- ciparea la lucrările agricole în zilele încordate, fierbinți, ale campaniei de vară, cît va însemna pentru copii, cum îi va face să înțeleagă, să simtă bucuria muncii laolaltă! In organizarea odihnei elevilor în această vacanță vor exista forme noi. Tabere pe lîngă gospodăriile a- gricole de stat și stațiunile de ma- șini și tractoare, tabere turistice, un concurs „Să ne cunoaștem ținutul natal". Sint tot atitea posibilități noi de a realiza o vacanță plină, bogată în impresii și învățăminte. Aceste forme noi nu pot scăpa educatorului. Dimpotrivă, folosite cu pricepere, ele pot constitui prețioase mijloace pentru educarea elevilor în spiritul dragostei pentru muncă, al dragos- tei pentru patrie. Programul de vacanță nu poate fi încărcat. „Rubricile” jurnalului de vacantă nu sint rigide, nu forțează la o activitate cronometrată. Și clmpul larg ce rămine la dispozifia educatorului — în tabără, sau tn oraș și sat cu cel ce nu pleacă în tabără — este un prilej de preocu- pare pentru o latură de mare însem- nătate în educafia copiilor: dezvol- tarea gustului lor pentru frumos, formarea culturii lor artistice — e- ducația estetică Nu poate exista un mijloc mai bun ca excursia pentru a-i face pe copii, mai ales pe micii citadini, să cunoască- frumusețile pa- triei noastre Depinde de educator, care va ști să-i scoală pe țărm cind iese soarele din mare sau să-i o- prească pe o culme de munte într-o zi fără nari, pentru ca ei să rămtnă apoi toată viata îndrăgostiți de natură, de frumusețile patriei și să știe să guste așa fum trebuie un peisaj. Tot atît de însemnată este șl acti- vitatea micilor artiști — cîntărefi, dansatori, desenatori — în tabere șl cluburi. îndrumată cu pricepere, ca va duce, fără îndoială, la descoperi- rea de noi talente, și, în general, va canaliza preocupările copiilor pe a- ceastă linie. Iar participarea la spec- tacole și concerte, vizitarea expozi- țiilor de pictură și sculptură, înso- țite de explicatii și comentarii amă- nunțite, își vor aduce și ele contri- buția la educarea estetică a copiilor. In vara aceasta multe școli din (ară vin în excursie la București. Este de neconceput ca o asemenea excursie să nu aibă în program vizi- tarea unora din marile întreprinderi ale Capitalei, a monumentelor sale istorice, a muzeelor și expozițiilor sale. De altfel, în vara aceasta, pentru o intensă activitate de educație es- tetică există un prilej deosebit, cit se poate de potrivit: acțiunile tn cin- stea Festivalului Mondial de la Moscova, Darurile pentru tinerii din lumea întreagă, care se vor întilni la Moscova, festivalurile sărbători a manifestările artistice, locale din zilele marii tineretului lumii sînt momente ce nu pot scăpa educato- rului. In sfîrșit, o ultimă rubrică tn fur- nalul de vacan(ă: rezultate. Aici trebuie făcută o trimitere. O referire la alte jurnale, cele ale copiilor. Și fără îndoială că, dacă celelalte ru- brici ale jurnalului nostru vor fi complectate așa cum se cuvine. în jurnalele copiilor vo'm găsi negreșit leii-motivul — încîntător la vîrsta începuturilor în ale scrisului: „zilele de neuitat ale vacanței". V. SAPUNA Intîmpinînd sărbătoarea tineretului lumii Elevii șl pionierii din școlile patriei noastre desfășoară o activitate bogată în întîmpinarea celui de al Vi-lea Fes- tival Mondial al Tine- retului și Studenților. Pionierii unității nr. 12 de la școala de 7 ani din comuna Grojdibod, raionul Corabia, de pildă, au amenajat o pepinieră cu peste 800 de puieți și au însă- mînțat cu porumb un lot de 2 ha, pe care l-au numit „Lotul fes- tivalului". O acțiune asemănă- toare a întreprins și ti- neretul școlar din co- muna Viadimir, raionul Tg. Jiu. Pe lotul în su- prafață de 1800 m. p. pe care l-a pus la dis- poziția lor sfatul popu- Iar comunal, școlarii din comuna Viadimir au insămînțat porumb hibrid. Și studențimea timi- șoreană se pregătește cu entuziasm pentru întîmpinarea Festivalu- lui de la Moscova. Brigada artistică de agitație a Institutului politehnic a pus în sce- nă piesele de teatru „Student în anul 2007" și „Năravuri de exa- mene", ai căror autori și interpreti sînt stu- denții. Corul mixt al institutului, compus din 140 de persoane, își îmbogățește repertoriul cu noi cîntece, iar or- chestra pregătește pie- se interesante de mu- zică populară, culese din bogatul folclor bă- nățean. L'n frumos program de muzică populară pregătește pentru concurs și orche- stra de lăutari a stu- denților, compusă din 7 persoane. Cele două e- chipe de dans — echi- pa mixtă, formată din 24 de persoane și echi- pa bărbătească, com- pusă din 6 persoane — nu se lasă nici ele mai prejos, repetînd cu în- suflețire frumoasele dansuri bănățene. Studenții Institutului pedagogic din Timișoa- ra au pregătit și ei, în cinstea Festivalului, un au de tră program artistic. Ei o brigadă artistică agitație și o orches- compusă din violo niști, acordeoniști, ghi- tariști și mandolinișii. Sîmbătă la ora 10 dimineața in Parcul de cultură și odihnă „1. V. S^lin" din București, trompetlștii Vor vesti plecarea ștafetei „Scînteii nierului“ in Turul R.P.R. Primul schimb al ștafetei este mat din cei mal buni pionieri din pitală. • Ștafeta „Scînteii pionierului * pio- for- Ca- va străbate timp de aproaoe două luni 2189 km, trecind prin 227 comune și 41 oraș?. In mesajul ștafetei pionierii din fiecare sat, din fiecare oraș vor scrie realizările lor în cinstea Festivalului de la Moscova. Ștafeta „Scînteii pionierului** va a- junge din nou in București in ziua plecării delegației tineretului nostru la Festival și va fi luminată con- ducătorului delegației. „Gazeta invățămintului" urează drum bun purtătorilor ștafetei „Scîn- teii pionierului". Itima NOTA Cînd se anunță sfîrșitul ultimei ore de curs din anul școlar, profe- sorul închide catalogul în care a în- semnat zi de zi note pentru elevi. Acolo rămln păstrate, ca mărturii pentru anii ce vor veni, semnele a- precierii date de profesor pentru munca elevilor de azi. Peste, ani și ani, catalogul acesta va fi deschis poate cu emoție, cu sfială. Faptele mari de mîine ale ele- vilor de astăzi pot face din catalo- gul acesta un document valoros, a- supra căruia se vor apleca cu res- pect cercetătorii din generațiile vii- toare. In el se va găsi poate numele omului care a știut să înscrie înfăp- tuiri de seamă tn paginile istoriei patriei. Și atunci, notele de azi, sem- nele acestea mici pe care profesorul le-a așezat cu migală în fagurele de pe pagina catalogului, pot căpăta o valoare nemăsurată. In atitea școli cataloagele de odinioară au devenit documente istorice de mare preț. Cu mina tremurindă, cu grijă sint atin- se foile cu însemnările ce trebuie păstrate încă și încă, un bung șir de ani. La fel se va întimpla, poate, cu catalogul pe care profesorul îl încheie acum. Cercetătorii vor căuta poate în el, atunci, adevărul zilelor de azi. S-a glndit oare învățătorul sau profesorul la toate acestea atunci cind a luat tocul In mtnă și a scris? A cuprins el oare tn notele înscrise tot adevărul care urmează să se păs- treze peste ani și să se transmită generațiilor viitoare? Poate că era mai potrivit să-i spu- nem învățătorului, profesorului toate acestea la început de an și nu acum, în ultima zi. Dacă n-am făcut-o a- tunci și o facem azi, încă nu este zadarnic. Să privească acum rubri- cile din catalog și să le judece gin- dind la toate acestea. O privire peste foile catalogului a- cum, la sfîrșit de an, îi poate aduce în minte pedagogului întreaga mun- că desfășurată anul acesta. Se va gîndi la ceea ce a înfăptuit și la ceea ce a pierdut din vedere, la ceea ce a dus la capăt cu bune rezultate sau cu rezultate mai slabe. O ru- brică — un nume înscris în ea — un șir de note. Altă rubrică, alt nu- me, alt șir de note. Copiii și munca lor. Copiii și munca profesorului, li apare pe rînd imaginea fiecărui co- pil și se simte îndemnat să se între- be ce știe și ce nu știe acest elev, cît de adine a înțeles ceea ce l-a învățat, cum folosește învă- țăturile date. întrebări și iar între- bări așteaptă răspunsurile lui, ale pedagogului. Un examen? Da. Un examen despre împlinirea datoriei. La prima rubrică, la primul nume, note mari. De ce? La a doua rubri- că, la al doilea nume, note mici. De ce? S-a încercat oare totul? Și așa pină la ultima filă. Poate va vedea pedagogul că a muncit mai mult cu primul elev, că l-a uitat adeseori pe cel de al doilea; poate că va infelege că elevul cu note mici ar fi putut să tnve(e la fel ca și ceilalți copii și. dacă n-a invă(at, nu el este vi- novatul. Cîte întrebări pun și ctte răspunsuri așteaptă însemnările în- scrise tn catalog I Pedagogul va privi tn urmă șirul săptămînilor. al zilelor de școală. Va retrăi pe rînd întîmplările din viața clasei. Se va vedea la catedră sau în mijlocul elevilor, își va aminti cum le-a vorbit, cum i-a îndrumat. Va sta din nou față în fată cu fie- care elev pe rînd. Cînd se anunță sfîrșitul ultimei ore de curs din anul școlar, profeso- rul închide catalogul. Dar să nu uite că mai are o notă de pus — acti- vității sale. Ea ti va arăta dacă tre- buie să stea alături de pedagogii ,,fruntași" sau alături de cei „ră- mași in urmă". Ultima notă — a sd proprie — li va fi un îndemn șl un sfătuitor pentru munca viito- rului an. E. MANAC Spre o literatură De la Ministerul Invățămîntului și Culturii mare pentru cei mici (Urmare din pag 1) ministrului Invățămîntului nr. 62 din 27.11.1957, elevii părinți, sorii clasei, cu instructorul de pionieri sau cu emisiunea exercită o N. ION Din nou despre munca artistică CEA DE A DOUA SESIUNE ȘTIINȚIFICA A SOCIETĂȚII DE ȘTI NȚE MATEMATICE Șl FIZICE DIN R.P.R sint necesare Și luat ființă o comisie pre- laboratorilor lor crește permanent, N. BURCEA Pag. 2-a 22 (Continuare tn pag, 4) Bibliografie zeta invățămintului ideea lucrării nu termeni anume — o a Se pune însă întrebarea : fică oare comitetul sindical valori- aceste matematică așteptate cu In de va la altele, nefolo- dreptul dăună. ce din sine și unor înțeles copilul punct de ținutului structive punsurile turisește că s-a pe copilul său schițe ascultate cum trebuie să — ne arată că recunoscut pe în personajele la radio și a se poarte cu reușește sa ventivitate accesibilă Povestiri ducere din materiale trebuie considerate ca condiție a dezvoltării javorabile copilului ? un nici să intensi- în vederea operativ șl sindical va lui nu mai făcut pînă nul Buzău impune ca himic despre conținu- despre regulamentul originale în dome- să antre- conferin- azi n-au aflat tul ei și nici concursului. In raion a tea să stimuleze creațiile ale membrilor de sindicat niul literaturii și muzicii, neze la concurs autorii de țe și monografii. terea dăunătorilor in agricultură, colectarea etc. Aceste activități trebuie în așa fel alese, desfășurate, incit elevii să participe la ele timp comitetul sindical fice munca de pregătire concursului. Lucrînd mai mai organizat, comitetul guri metode de rezolvare și să boreze singuri sinteze, O altă chestiune importantă dicată in cadrul discuțiilor a aceea a modului de exprimare a de concurs. Ea n-are însă nici plan de muncă, nu s-a întrunit odată, n-a dus nici o activitate. Nu-i de mirare, de aceea, că St. Tita. Moftulică este un personaj poate fi întîlnit încă adesea, relua apariția ca o revistă cu ca- racter internațional, publicînd ma- In ourînd va apare. în Editura Tineretului, volumul Moftulică de părerea noastră, nu. Dar să faptele să vorbească. e de nu în 11- INDRUMARI PENTRU ORGANIZAREA PRACTICII, EXCURSIILOR ȘI VIZITELOR PRACTICE IN PRODUCȚIE Șl ACTIVITĂȚILOR SOC1AL-OBȘTEȘT1 OBLIGATORII, IN PERIOADA 2-20 IUNIE pe ge- de la cerință ordin ; educa- vedere pedagogic a materialelor. foarte sint. In acest sens, la scrisori date în prezinte cu multă m- cosmosul într-o formă înțelegerii celor mici, de 1. A. Kuprin — tra- limba rusă — este un teriale scrise de specialiști crla bor arii acestor^ cu putea să îndrume formațiile exis- tente, să orienteze repertoriul lor în valorificarea folclorului localității respective. De asemenea, el va pu- este mult și ceea ce s-a acum în orașul și raio- este nesatisfăcător. Se în această perioadă de odată cu calitatea colaborării, curînd, „Buletinul Societății științe matematice și fizice" își alt volum pe care îl va scoale Edi- tura Tineretului, în Colecția „Bi- blioteca școlarului". posibilități așa cum trebuie’ După " " lăsăm Incepind din anul țcolar 1956/1957, potrivit ordinului lor și vizitelor cadrele didactice vor organiza cu el discuții ‘ ’l asupra celor constatate. valoare și utilitate emisiunii fără îndoială, orientarea justă doi băieți", „Mai e un loc nunchi", „Marea bătălie Iazul Mic"). Umorul e o de asemenea de prim servește admirabil țelurile . . din întreaga lume. Olimpiadele mate- matice și fizice organizate de So- ghiară din - „Gazeta și fizică" — sînt , . interes de cititori și numărul co- Prof. univ. N. Theodorescu membru corespondent ai Academiei R.P.R. A. Hollinqher Susciftnd un larg Interes — fapt ce se poate vedea, printre altele, din conținutul scrisorilor ce sosesc in număr tot mai mare pe adresa re- dacției — emisiunea radiofonică „Pă- rinți și copii" răspunde mei adinei necesități și, în același timp, umple un gol ce se face resimțit prin lipsa unei literaturi pe teme de educație în familie. Trecerea în revistă — chiar și su- mară — a lucrărilor difuzate in a- cest an ne arată că emisiunea, folo- sind mijloace de prezentare variate și atrăgătoare, abordează probleme din cele mai diferite de educație (greșita înțelegere a dragostei pă- rinților față de copii — în schița „Dragoste de mamă" de Voron- kova, critica excesului de dădăceală — în fragmentul „Virsta fericită" din volumul „Simple povestiri" de T. Arghezi, atenția ce trebuie s-o a- corde cei mart particularităților psi- hologice ale adolescenților — in sce- nariul radiofonic „Prima scrisoare de dragoste" de V Basarabeana, edu- carea copiilor nervoși — în răspun- sul la scrisoarea muncitorului Vasile Georgescu din Constanța etc). Ceea ce conferă insă in deosebi este, din can- in- răs- emi- siune. Astfel, un corespondent din Tg. Mureș, observind deosebirea dintre copilul unui medic — care, deși are asigurate toate condițiile în familie, învață mediocru — și copilul unor oameni cu situație materială modestă — care e fruntaș la învățătu- ră — pune întrebarea: oare lipsurile ' Răspunzînd, redacția emisiunii a- ’tetă că o asemenea punere a pro- b. mei este greșită. Esențial pentru educația unui copil nu este faptul că el mănincă pîine albă sau integrală, că poartă cămăși de poplin sau de zefir. Important este ca el să fie e- ducat astfel. Incit să aprecieze efor- turile pe care părinții le fac pentru dînsul, să înțeleagă că trebuie să păstreze și să îngrijească hainele, cărțile sau alte obiecte pe care ie primește. Călirea fizică și morală a copilului trebuie realizată prin do- zarea și gradarea efortului la învă- țătură, prin sport și alte mijloace educative și nu prin impunerea for- țată a unor privațiuni. Inlăturînd excesele, care dezvoltă la copil gus- tul pentru lux și risipă, părinții au datoria să asigure mijloacele și con- dițiile necesare dezvoltării copilu- lui Folosind forme diverse și atrăgă- toare (schița, scenariul, foiletonul sătlnc eft.), 'emisitlneă nti pterdc ttfn vedere scopul său principal, acela de. a veni în ajutorul părinților prin în- drumări și sugestii privind educația copiilor, In schița intitulată Dim- potrivă", de A Fischbein, de pildă, combătindu-se procedeele nejuste fo- losite de unii părinți, li se arată a- cestora ce atitudine trebuie să adop- te față de copiii ce manifestă un pronunțat spirit de contrazicere. Ileana, eroina schiței, este o fetiță căreia îi place să procedeze impo- triva dorinței părinților. Sezisîn- du-se, părinții descoperă o „metodă" ingenioasă. îi „cer" tocmai ceea ce nu trebuie să facă și o „opresc" de la lucrurile pe care ar trebui să le înfăptuiască. Metoda pare a fi mira- culoasă, căci fetița, urmărind să-i contrazică, îndeplinește întocmai dorința lor reală. E bună însă această metodă ? — se pune între- barea. Nu, nu este bună, răspunde autorul; căci nu ne este permis ca de dragul unor succese de moment să dezvoltăm spiritul de contrazicere al copilului. Părinții trebuie să în- tărească autoritatea lor față de copii, să-i obișnuiască a făptui a- cele lucruri care să-i oprească de sitoare sau de-a toare. De obicei, insă, este formulată în așa cum se întimplă în lucrarea a- mintită mai su^ — ci se desprinde din relatarea faptelor Să luăm schi- ța scenarizată „Plimbare și educa- ție" de A. Covrig. E vacanță. Gîn- dindu-se că ar' fi bine să se ocupe de timpul liber al copilului, tatăl îl ia la plimbare în oraș. Pe drum, însă, In loc să caute mijloace de destindere potrivite cu virsta șl ne- voile copilului, el își vede de ale sale; intră Intr-un restaurant să bea o bere, duce o discuție interminabilă cu un amic pe care îl întîlnește, la librărie se oprește numai asupra căr- ților ce îl interesează pe dînsul. iar tn parc, cînd Andrei, zărind un grup de copii ce se joacă, încearcă să se apropie de dînșii, îi smucește de mină, apostrofîndu-l: — „Lasă pros- tiile !" Seria „distracțiilor" . se în- cheie cu un spectacol la teatrul de o- peretă. Seara ttriiu, cei doi se întorc acasă. Copilul e plictisit, obosit și nervos. Tatăl e intrigat: „Ce-o fi avînd copilul ăsta, că nu pare deloc mulțumit de plimbarea pe care am făcut-o împreunăI" Tatăl lui Andrei e nedumerit, as- cultătorii însă nu. El înțeleg foarte bine de ce s-a plictisit copilul. Și păcate. Prin el autorul urmărește să-i îndrepte pe acel copii mof- turoși care, prin comportarea lor. dovedesc egoism și lipsă de respect față de cei maturi. Scrisă în versuri simple, vioaie și ou u- mor, cartea va constitui o lectură plăcută și în același timp instruc- mal înțeleg — deși autorul nu o de- clară — că au datoria de a renunța, atunci cînd este necesar, la plăce- rile lor, in favoarea nevoilor copl. lului. Este neîndoios că educarea copii- lor impune părinților unele sacrificii. Sint însă unii părinți care — din nepricepere, din comoditate sau din egoism — se decid mai greu să ac- cepte acest imperativ. Asemenea ati- tudini greșite manifestă în deosebi acei părinți care, ignorînd sau su- bestimind consecințele nefaste pe care dezmembrarea familiei le are pentru dezvoltarea ulterioară a co- piilor, pornesc pe calea divorțului. Dîndu-șl seama de importanța pro- blemei, emisiunea ,,Părinți și copii" a difuzat un număr apreciabil de materiale pe această temă — unele dintre ele avînd valoarea unor a. devărate pledoarii în sprijinul uni- tății familiei. Ajutindu-i și orientîndu-i pe pă- rinți în educarea copiilor, emisiunea vine indirect în sprijinul școlii. Despre aceasta vorbește convingă- tor, în scrisoarea adresată redacțtei emisiunii, profesorul Petru Filimon, de la școala de 7 ani nr. I din Sebeș-Alba. Cazul pe care îl rela- tează dov Filimon — al unei mame care, în urma audierii unor mate- riale transmise la radio, și-a schim- bat atitudinea nejustă ce o avusese pînă atunci față de școală — este în acest sens elocvent. Un aspect ce nu trebuie neglijat atunci cînd vorbim de o emisiune radiofonică este acela al modalități- lor de tratare a temelor abordate. Ținînd seama de particularitățile ge- nului radiofonic — care presupune lucrări ușor accesibile la audiție — emisiunea „Părinți și copii" foloseș- te de obicei materiale vii, antre- nante, Cu o relatare clară, fără ar- tificii, a faptelor Ignorarea, tn unele cazuri, a aces- tor criterii elementare duce — după cum ne-am putut da seama ascul- tlnd schița „Bucuriile copilăriei" de Lia Pisăru — nu numai la monoto- nie, ci chiar la confuzii. Vrind să combată obiceiul unor părinți care refuză să satisfacă unele mici dorințe ale copiilor, au- toarea își începe povestirea prin re- latarea cazului unei mame care nu-Și lasă copilul s-o însoțească la piață. Foarte curînd, însă, părăsindu-și eroii, Lia Pisăru deplasează acțiunea la țară, pentru a ne vorbi despre pă- rinții care refuză să-și ia copiii a- tuncl clnd merg la oraș. Ajungind la acest punct al povestirii, autoarea alunecă în chip ne justificat in, istori- sirea unei tntmplâri fără nici o le- gătură cu tema. Lipsa de unitate a acestei schițe, care este mai de grabă o succesiune de digresiuni, ne citată In orașul și raionul Buzău exis- tă posibilități pentru ca la faza ra- ională a primului concurs pe țară al cercurilor artistice de amatori ale sindicatului muncitdrilor din inva- țămînt comitetul sindical să se prezinte cu formații bine pregătite Este drept că numeroase comitete de instituție, organizații sindicale de bază și grupe sindicale din șco- lile orașului și raionului Buzău au prelucrat hotărîrea Prezidiului C.C. al S.M.I. cu privire la organizarea concursului ar istic de amatori. Dar dacă mulți membri de sindicat cu- nosc această hotărîre, mai sînt unii — ca de pildă cei din comunele Verești, Gherăseni, Tăbăcești sau Valea Teancului — care nici pînă gătirile pentru concurs se desfășoară la întîmplare. In unele comune, ca de pildă în comuna Pleșcoi sau în comuna Cochlrleanca, unde organi- zațiile sindicale de bază se preo- cupă, din propria lor inițiativă, de mobilizarea cadrelor didactice, trea- ba merge bine. In orașul Buzău, însă, munca nu se desfășoară deloc mulțumitor Comitetul sindical raional a ana- lizat deabia zilele acestea munca artistică. Cu acest prilej, el și-a luat angajamentul să participe la concurs cu formații de cor, echipă de teatru, brigadă artistică de agi- tație, soliști vocali și instrumentiști, tivă atît pentru cei mici, cît și pentru părinți și educatori. Editura Tineretului va publica de asemenea în curînd basmul „Căluțul de foc” de V. Huber. Basmul științifico-fantastic al tinerei scriitoare Veronica Huber cum greșeala de construcție a unei lucrări poate duce la ratarea temei propuse Ascultind această povestire, părinții nu și-au putut, da seama cum este bine să procedeze în cazuri similare, deoarece întrebările ridi- cate în prima parte a povestirii au rămas pînă la urmă fără răspuns. Am luat în discuție cazul acestei schițe pentru a semnala redacției e- mlsiunii unele pericole de care tre- buie să se ferească în elaborarea și selectarea materialelor. Adăugăm la observațiile de mai sus cîteva su- gestii, de care credem că redacția p- misiunii ar trebui să țină seama pe viitor. S-a putut observa, astfel, că emisiunea se ocupă mai mult de pro- blemele educării copiilor mici și mai puțin de educarea elevilor. Or, este necesar ca emisiunea să acorde, dacă nu prioritate, cel puțin o aten- ție egală educării copiilor școlari și, în legătură cu aceasta, problemei a- jutorării lor la învățătură de către școala. Redacția emisiunii trebuie să ur- mărească mai îndeaproape și pro- blemele ce se pun pentru părinți in diferitele etape ale anului școlar. Sîntem acum, de pildă, în preajma examenelor. Părinții au nevoie de ajutor în organizarea regimului de zi al copiilor, în îndrumarea și supra- vegherea lor. Este bine ca, alături de școală, emisiunea să contribuie și ea la orientarea părinților în această direcție In prima parte a acestui an șco- lar am ascultat la radio o serie de lucrări — unele dintre ele chiar foarte reușite — privind educația în comun a băieților și fetelor, comba- terea bătăii ca mijloc de educație etc. Ar fi bine ca redacția emisiunii să nu neglijeze asemenea teme, ci să revină mai des asupra lor — pe cît posibil nu prin reluări, ci prin lu- crări noi. Aprecierea largă de care emisiu- nea „Părinți și copii" se bucură în rîndul părinților ne arată că ea a găsit calea ce duce către inima lor. Declarația unei mame care — -așa cum se poate vedea dintr-o scrisoare adresată redacției emisiunii — mur- puternică influență asupra ascultă- torilor. Facem această observație nu pen- tru a aduce un elogiu, ci pentru a sublinia răspunderea și, implicit, o- bligația ce revine emisiunii, de a îmbunătăți pe viitor și mai mult ca- litatea materialelor difuzate. cvartet- de instrumente cu coarde etc. Măsurile luate in vederea reali- zării acestor angajamen e au învio- rat în oarecare măsură activitatea artistică. Repetițiile la cor sint mai regulate, repertoriu! s-a îmbo- gățit, a început pregătirea unei bri- găzi artistice, în componența căreia intră multe cadre tiner^. Totuși, e- chipa de teatru cont nua să meargă slab. Deși are în repertoriu trei pie- se, echipa n-a mai făcut de mult repetiții, n-a mai apărut în fața pu- blicului dornic s-o vadă. Pînă la faza pe raion a concursu- In această perioadă gazetele de pe- rete din școli, stațiile de radioam- plificare și organele de presă locale trebuie să fie mai des folosite pen- tru popularizarea formațiilor cu ac- tivitate bogată, pentru stimularea inițiativelor creatoare. Ar fi bine ca la sfîrșitul etapei de pregătire a fazei raionale să se organizeze spectacole în întreprin- deri, cămine culturale, gospodării a- gricole colective, precum și excursii cu artiștii amatori pentru cunoaș- terea raionului, a regiunii respec- tive. Cele cinci povestiri cuprinse în volum tratează teme diferite, dar vădesc toate o adîncă cunoaștere de către autor a vieții, a naturii, precum și o nețărmurită dragoste pentru om. In colecția „Biblioteca școlaru- lui" a Editurii Tineretului va apare și volumul „Basme". Selectate din diverse culegeri mai vechi, basmele ce alcătuiesc acest volum dezvăluie înaltele tră- sături morale ale omului din popor caracterizat prin modestie, cinste, vitejie Alături de calitățile cerute în mod obișnuit literaturii, cărțile pentru copii trebuie să întruneas- că și altele. S-a vorbit în multe rînduri despre accesibilitatea ca- re, practic, este înțeleasă adesea ca simplism în construirea ima- ginii și în expresie. Simplismul duce însă la banalitate, platitu- dine. Dar copiii nu pot fi cuceriți prin versuri plate, prozaice, nici printr-o proză seacă, despre fap- te neinteresante. Dintre scriitorii noștri tineri „specializați" în lite- ratura pentru copii, Octav Pancu- lași ni se pare a fi găsit un stil într-adevăr adecvat («Are tata tive. Am apreciat, din acest punct de vedere, cartea de versuri „Centru înaintaș" de Ion Hoba- nă (care în recenta povestire, tot în versuri, «Petrică și ceasul vră- jit", folosește într-un mod foarte original fantasticul de nuanță folclorică). Uneori, de dragul u- morulul se încalcă reguli ele- mentare ale veridicității (cum 1 se întîmplă, pe alocuri, lui Mi- hai Stoian în „Mică e vacanța mare"). Alteori se sacrifică ade- vărul pentru un greșit înțeles spirit de aventură („Cireșaril" Iul C. Chirlță). Sînt însă defecte de creștere Aventura șl umorul tre- buie cultivate cu perseverență. Și tot cu perseverență se cuvine să combatem didacticismul, tezismul (care ne-a surprins neplăcut în «Jocul cel mare"), fiindcă — așa cum o dovedesc Mircea Sîn- timbreanu în „Cu și fără ghioz- dan' și Nicuță Tănase în «Muzi- cuța cu schimbător" — tendința educativă nu contrazice arta. Discuția ce se va purta în jurul literaturii pentru copil creată în acești ultimi zece ani atît de bo- gațl în realizări va trebui, cre- dem, să nu ocolească nici pro- blema tematicii. Viața copiilor în școală s oglindită încă palid, superficial. Autorii au abandonat fără a le aprofunda sau au oco- lit multe teme dintre cele mai In- teresante: relațiile dintre copil șl profesori, dintre școală și familie, internatul, școlile profesionale, a- daptarea copilului de la țară în mediul citadin, traiul copiilor în satele noastre în continuă trans- formare revoluționară. Lista departe de a fi complectă ; altfel, însemnările de față nici și-au propus decît să aducă discuție cîteva din aspectele teraturii pentru copii. Unul din țelurile cele mai impor- tante ale Societății de științe mate- matice și fizice din R.P.R. este a- cela de a contribui la ridicarea ni- velului științific al profesorilor de specialitate, la îmbunătățirea pregă- tirii elevilor din învățămîntul mediu în domeniul matematicii și al fizicii. In activitatea ei de pînă acum, Societatea a reușit, în bună măsură, să-și îndeplinească această sarcină. Filialele și subfilialele sale, răspîn- dite în întreaga țară, se organizează din ce în ce mai bine. Revistele sale — seriile A și B și ediția ma- cietate, care la început au apărut unora ca acțiuni de mică importan ță, s-au dovedit a fi un instrument din ce în ce mai puternic de sti- mulare și descoperire a aptitudini- lor științifice ale maselor de elevi. Colecția de broșuri intitulată „Bi- blioteca Societății de științe mate- matice și fizice" crește și se răspîn- dește continuu. Toate acestea dove- desc că profesorii din învățămîntul mediu doresc din ce în ce mai mult să se țină la curent cu progresele științei, să-și îmbunătățească pre- gătirea profesională, că un număr tot mai mare de elevi sînt atrași de studiul matematicii și fizicii. In ultimul timp, ca urmare a ac- tivității pe care o desfășoară Socie- tatea, profesorii din învățăm’ntul mediu au început să elaboreze lu- crări științifice originale. Dacă pri- ma sesiune științifică a Societății, care a avut loc în 1955, a fost rea- lizată în mare măsură cu contribu- ția doar a cadrelor din învățămîn- tul superior și din institutele Aca demiei R.P R., cea de a doua sesiu- ne științifică, care a avut loc la în- ceputul acestei luni, s-a caracterizat printr-un număr destul de însemnat de lucrări prezentate de profesorii școlilor de 10 ani și a însemnat un pas important pe calea antrenării acestora în activitatea științifică. cursurilor de zi din clasele V-XI (exceptind elevii clase- lor care se prezintă la examene) sint obligați să presteze timp de 2 săptămini, intre 2—20 iunie, practica agricolă sau industriala, să efectueze excursii pentru a cunoaște munca productivă și să participe la activități social-ob- șlești și cu caracter didactic. Avînd în vedere contribuția însemnată pe care aceste variate activități o aduc in politehnizarea invățămintului, în dezvoltarea și întregirea pregătirii multilaterale a ti- neretului școlar, precum și faptul că in timpul anului șco- lar nu sint suficiente posibilități pentru organizarea lor, s-a stabilit in structura anului școlar o etapă distinctă In care ele să se poată desfășura în mod organizat și te- meinic. In această perioadă, elevii școlilor stabilite de organele locale, îndrumați de cadrele didactice și de organizațiile de tineret și pionieri, iși vor consolida o serie de cunoș- tințe însușite in cursul anului școlar, vor învăța să le «- plice în practică, își vor dezvolta deprinderile practice de munca, vor avea posibilitatea să cunoască diferite pro- cese de producție, frumuseți și bogății ale țării și realizări ale regimului nostru. De asemenea, elevii își vor forma deprinderi de a întreține, înfrumuseța și gospodări școala Activitatea prestată în această etapă are o deosebită însemnătate educativă. Elevii au mai multe posibilități de a cunoaște și de a prețui munca productiva, pe oamenii muncii ; de a contribui după puterile lor la munca con- structivă pe care o desfășoară întregul nostru popor; de a lucra în colectiv ; de a-și spori simțul de răspundere ; de a îngriji și a respecta bunul obștesc ; de a-și cunoaște și iubi patria. Ținind seama de faptul că perioada de încheiere a anu- lui școlar a cerut elevilor serioase eforturi intelectuale, etapa 2—20 iunie, prin variatele și multiplele ei activități (cele mai multe desfășurate in aer liber) va trebui să con- tribuie și la destinderea elevilor, la intărirea forțelor lor Printre activitățile prevăzute, un loc important il ocupă practica în producția agricolă și industrială. Practica în agricultură se poate face pe loturile școlare și in cadrul G.A.C., G.A.S. din localitate sau din locali- tățile apropiate. In această practică pot fi antrenați elevii claselor V-VI și VIII-IX (repartizați pe clase sau pe bri- găzi). De organizarea practicii agricole răspunde directo- rul școlii, iar profesorul de științe naturale îndrumează direct munca. Activitatea se va desfășura după un plan dinainte sta- bilit, în care se vor prevedea : zilele și orele in care elevii vor efectua practica, felul muncilor executate și numele profesorilor și instructorilor "de pionieri care conduc gru- pele de elevi. La planificare se mai ține seama de faptul că, pentru elevii claselor V-VI, durata practicii în timpul unei zile nu trebuie să depășească 4 ore, iar pentru elevii claselor VIII-IX să nu depășească 5 ore (in care să fie calculat și drumul). In ce privește practica in industrie, directorii de școli vor putea repartiza la această forma de muncă numai elevii din clasele a VIII-a și a IX-a care au primit in de- cursul anului școlar pregătirea necesară (in atelierele școlii sau ale școlilor profesionale ori direct in producție). Durata practicii industriale tn timpul unei zile nu poate să depășească 4 ore pentru fiecare serie de elevi. Atit pentru practica in agricultură cit și pentru prac- tica in industrie, in vederea stabilirii felurilor de munca și, in funcție de acestea, a organizării muncii elevilor, di- rectorul școlii se va înțelege in prealabil cu conducerile unităților agricole și industriale și va obține aprobarea comitetului executiv al sfatului popular. Munca în care vor putea fi antrenați elevii din diferitele clase va fi re- partizată și dozata potrivit vîrstei acestora. Se va ține seama și de făptui că practica agricola sau industrială sa alterneze șl cu alte activități prevăzute Un alt mijloc insemnat de a face cunoscută elevilor munca productivă, de a-i pregăti pentru activitatea prac- tică in viitor, de a lega cunoștințele lor teoretice de prac- tică și de a le trezi și dezvolta dragostea de muncă și respectul față de oamenii muncii îl constituie excursiile și vizitele în producție. Acestea își pot însă atinge scopul numai dacă sînt organizate cu toată grija. Pentru aceasta directorul școlii va lua legătura cu conducerea întreprin- derii stabilind zilele in care elevii pot să viziteze fabrica, secțiile și atelierele. Cadrele didactice care conduc grupele de elevi trebuie să cunoască in prealabil locul de muncă și procesul de producție ce urmează a fi prezentat elevi- lor ; după aceea să discute cu elevii, în zilele care preced data excursiei, in scopul atit al împrospătării cunoștințe- lor în legătură cu specificul unității care va fi vizitată, cit șl al trezirii interesului și curiozității pentru aspectele noi de muncă pe care ei le vor cunoaște. Elevii vor fi în- drumați să-și noteze observațiile, iar la sfîrșitul excursii- profesor emerit In general, ulfma sesiune a fost rod- nică în rezultate. Lucrările sale s-au desfășurat în opt secții : de algebră, de analiză matematică, de geome- trie, de fizică, de mecanică, de as- tronomie, de matematici elementare și de metodica fizicii. In afara șe- dințelor pe secții, au avut loc și două ședințe plenare în secții reu- nite. In prima, prof. V. Vilcovici a ținut o conferință asupra noțiunilor fundamentale de mecanică clasică, iar în a doua, prof. Tib. Popovici a făcut o expunere asupra activității Institutului de calcul de analiză nu- merică al filialei din Cluj a Acade- miei R.P.R. In cadrul sesiunii au fost prezen- tate, în total, 100 de comunicări. Numărul mare al acestora confir- mă interesul deosebit pe care l-a trezit această sesiune în rîndurile cadrelor didactice. Repartiția comu- nicărilor pe secții dovedește nu nu- mai varietatea problemelor, ci și un echilibru firesc al preocupărilor. Analiza matematică a beneficiat de cele mai numeroase comunicări — și aceasta pe bună dreptate, ținînd seama de diversitatea domeniilor sale. Și geometria, care totdeauna a constituit o disciplină de predi- lecție a cercetătorilor romîni, a fost bine reprezentată la sesiune. Este important de remarcat numărul mare de comunicări de fizică, ceea ce ne îndreptățește să credem că acea- stă importantă știință va cunoaște în scurt timp o dezvoltare deose- bită și în țara noastră. Nu se poate trece cu vederea nici vo'.umul comu- nicărilor de algebră, de mecanica și de astronomie, discipline xare sînt de asemenea cercetate pe o scară din ce în ce mai largă de matema- ticienii noștri. Realizarea învățămîntului poli- tehnic în cadrul matemalicii a fost obiectul unui mare număr de comu- nicări Intr-o comunicare mai am- plă, în care s-a tratat problema lu- crărilor practice la matematica, s-a arătat că măsurătorile topografice nu trebuie să constituie singura formă de lucrare practică și s-a pro- pus o serie de alte lucrări (măsurări al R.P.R. de volume, calcule aproximative, al- cătuirea de devize simple etc). In alte comunicări s-a analiftt legă- tura dintre desenul tehnic și seni- țele pe care le construiesc elevii la lecțiile de geometrie în spațiu, s-a discutat asupra folosirii în problemele cu conținut practic a unor neegali- tăți, s-au dezbătut chestiuni legate de metodica predării funcțiilor cir-, culare inverse, a corpurilor de ro- tație etc. Problemele legate de predarea matematicii și fizicii în școala de cultură generală au constituit în ul- timii ani o preocupare deosebită pentru Societatea de științe mate- matice și fizice. In cadrul seriei A a „Gazetei matemat ce și fi- zice", ca și în cadrul consfătuirilor organizate de Societate cu profesorii din învățămîntul mediu, problemele metodelor de predare a matematicii și fizicii au ocupat un loc însemnat. Toate acestea au contribuit la sti- mularea interesului profesorilor pen- tru studiul metodelor care trebuie folosite în predarea matematicii și fizicii și pentru generalizarea expe- rienței înaintate în acest domeniu. Aceasta s-a reflectat în cele aproa- pe 20 de comunicări privind meto- dica predării matematicii și fizicii care au fost prezentate la sesiune. Cităm dintre ele, în primul r:nd, două comunicări in care s-a pus problema modernizării programelor de matematica din școala de cultură generală. Autorii au propus elimina- rea unor chestiuni de amănunt și prea speciale din matematica ele- mentară (în deosebi de geometrie .plană și de trigonometrie), pentru a se face loc unor chestiuni de mate- matică modernă cum ar fi, de exem- plu, elemente din teoria mulțimilor. Intr o comunicare cu privire la pre- darea geometriei elementare s-a arătat că unele noțiuni de bază ale acestei discipline nu sînt tratate cu suficientă claritate și precizie, la un nivel corespunzător cu dezvo tarea științei și cu posibilitățile de înțe- legere ale elevilor. O preocupare importantă, comu- nă celor măi multe comunicări de matematică, a fost aceea de a des- In această perioadă se poate continua munca in ate- lierele școlare sau ale școlilor profesionale, precum și in cercurile tehnice din școli, palate și case de pionieri, sub atenta indrurnare a cadrelor didactice și a instructorilor de pionieri. Elevii pot finisa lucrări începute in timpul anului și executa altele noi, îmbogățind astfel materialul didactic și contribuind la pregătirea expoziției de sfirșit de an. Pe scară largă, elevii vor fi antrenați in diferite activi- tăți social-obșiești (potrivit necesităților și specificului localității respective și posibilităților de virstă ale copii- lor) ca, de exemplu: amenajarea de spații verzi, cule- gerea de plante medicinale, de fructe de pădure, comba- de fier vechi organizate și cu interes și plăcere, să cunoască însemnătatea lor soaiala și patrio- tica și să li se dezvolte, astfel, dorința de a răspunde și in viitor cu elan ia diferite acțiuni sociai-obștești. De o deosebita utilitate și Importanța educativă sint și activitățile cu caracter didactic gospodăresc: confecționa- rea, repararea și colecționarea materialului didactic; în- zestrarea și organizarea muzeelor, laboratoarelor, a cabi- netelor și a atelierelor școlare, pcecuni și a bibliotecilor ; amenajarea terenurilor de ‘sport, înfrumusețarea* curților și grădinilor școlii etc. Durata activităților prestate zilnic de elevi nu poate depăși 4 ore. Evidența tuturor acțiunilor întreprinse între 2-20 iunie va fi consemnată în condica de prezență a școlii. Multiplele și variatele activități la care vor putea lua parte elevii în această etapă vor avea efectul Instructiv- educativ dorit numai dacă acțiunile vor fi din timp și foarte bine organizate și dacă se va asigura — cu spri- jinul organizațiilor de tineret șl de pionieri — o bună dis- ciplină. In acest scop, fiecare diriginte, în colaborare cu profe« reprezen. tanți ai U.T.M.-ului, va elabora, pentru activitățile ce ur- mează să se desfășoare in acest timp, un plan de muncă, pe zile și ore, pe clasă, pe grupe de elevi, cu Indicarea formelor de activitate, a cadrelor didactice și a instruc- torilor de pionieri care răspund de grupele de elevi etc. Pe baza planurilor pe clase se va întocmi un plan de muncă pe întreaga școală. In acest plan vor fi încadrate șl diferitele manifestări pe care U.T.M., în colaborare cu M.I.C., ie-a programat in aceeași perioadă (concursuri sportive, concursul tinerilor naturaliști etc.). in alcătuirea planului pe intreaga școală vor fl cuprinși, în ansamblul activității, și elevii și cadrele didactice care pregătesc manifestările sportive și manifestările cultural- artistice pentru serbarea de sfîrșit de an. In localitățile cu populație numeroasă și in deosebi in școlile cu număr mare de elevi, dacă nu există posibilități pentru a fi antrenați zilnic toți elevii in diferite forme de activități practice sau obștești, dimineața sau după amiază, aceștia vor fi programați sa participe numai intr-un anu- mit număr de zile din săptămînă. In planul de muncă al școlilor mal pot fi prevăzute și : organizare de excursii cu elevii in natură (pentru cu- noașterea regiunii, colecționarea de material pentru mu- zeul școlii etc.), în localități Istorice, vizite la hiuzee și expoziții, vizionări de filme documentare, participări la spectacole, precum și manifestări sportive și cultural-ar- tistice desfășurate în cadrul școlilor. Se va avea de asemenea grijă ca astfel de activi- tăți sportive și cultural-artistlce sa se organizeze cu elevii din internatele școlare și in zilele cind nu sint progra- mate alte activități cu clasele respective. Organizarea timpului liber al elevilor din internatele școlare, în această perioadă, trebuie să fie în atenția di- rectorilor de școli, a diriginților și a organizațiilor de pionieri și tineret. Planul de acțiune pe întreaga școală va fi discutat și aprobat in consiliul pedagogic. Eventualele scutiri de la activitățile obligatorii din pe- rioada 2—20 iunie se pot acorda, pentru motive bine în- temeiate, de directorul școlii. Temeinica organizare și pregătire a tuturor acestor ac- tivități, in funcție de posibilitățile locale, va asigura o participare activă a elevilor și a cadrelor didactice și va imprima muncii desfășurate in această etapă aceeași se- riozitate, disciplină și simț de răspundere ca și în de- cursul celorlalte etape ale anului școlar. Activitatea desfășurată în cele două săptămîni va fl cu- prinsă în cadrul bilanțului întregii activități din anul șco- lar respectiv, prezentat în ziua adunării solemne. coperi greutățile pe care le înttm- pină elevii în studiul matematicii și fizicii și de a stabili metodele care se pot folosi pentru a asigura înlă- turarea acestor greutăți, însușirea sistematică a cunoștințelor, înțelege- rea mai adîncă a acestora. S-au pre- zentat diferite tablouri care pot fi folosite cu bune rezultate în repe- tarea finală a unor capitole de ma- tematică, exemple de probleme com- plexe care fac apel la mai multe discipline matematice (geometrie și trigonometrie, algebră și geometrie) etc. Intr-una din comunicări s-a ară- tat un procedeu foarte util pentru a-i ajuta pe elevi să folosească in mod «onștienâ cînmșțințele lor teo- retice Ja- rezolvlreâ problemelor da geometrie în spațiu. Procedeul con- stă în a cere elevilor să indice, la tiecare afir.mație pe care o fac in cursul rezolvării unei probleme, pe ce teoreme se sprijină. Dezvoltarea imaginației spațiale a elevilor a fost obiectul a două co- municări în cadrul cărora s-au pre- zentat și materiale didactice care pot fi folosite în acest scop. Men- ționăm în special un model de ma- terial didactic universal pentru pre- darea geometriei în spațiu : un dis- pozitiv format dintr-o serie de ver- gele de metal care pot fi reunite prin niște mecanisme simple, articu- late și din care se poate construi în cîteva minute orice poliedru O problemă importantă ridicată în cadrul discuțiilor a fost următoarea : nu cumva străduințele profesorilor de a înlesni munca elevilor prin clasificări, tablouri de sinteză, re- zolvări de probleme tip și alte mij- loace de acest fel împiedică dezvol- tarea gîndirii logice a acestora ? Foarte mulți din cei prezenți au a- rătat că toate aceste procedee tre- buie folosite cu prudență, pentru a se da elevilor posibilitatea să gîn- dească singuri, să găsească sin- ela- ri- fest e’e- vilor. S-a constatat că- și unii pr. fe- sori folosesc în predare un limbaj nepotrivit. In legătură cu acea-ta s-a atras atenția asupra grijii pe care trebuie s-o ara'e p ofesorul limbajului, asupra rigurozității ști- ințifice a acestuia. poveste mai asemenea rată, incit in-a obligat să încep cu minunate trăiesc acești cea Și de nici șaptespre- MARIA POPESCU ELISABETA ROMAN și această posibilitate Știm care stăteam de vorbă pină hotărî- convorbirea încheiat pro- Pentru elenii care nu dau examene mină ți de muzică, o serbare pe rite jucării, ei au învățat să ducă A' In atelierul meca- medii ră a elevilor Printre altele, s-a Bucu- rești. .ftllImMIIIIMIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMIIim din școlile Pag. 3-a EXAMINATORUL SPICUIRI Gazeta învățămîntului eu, cu mîinile mele, le placă urmași- loc a sftrșitul, Ce zile văd — așa, de ar fi fost vorba, lucrez cu mai romînă, sau la vins : la fizică. parcă nu de mine ci de alta — Ia ce multă plăcere : la fizică ? M-am con- Asta-1, inginer me- de ce, Elisabeta se In- tace, Coiegele o privesc „Ce este ?" — le întreb răspunde una din ele, încă nu și-a precizat .. . gustul timp, Unele cren- codi- de în- cu Eli- fru- dln tești, la școala medie mixtă nr. 19 „Ion Creangă" se pregătește, sub conducerea profesorilor de limba ro- fesorului Gheorghe Stoica, dirigin- tele anului I ,,A" de la școala pro- în oraș, la artă. Pentru orice fel de vărat, să fac periența și 8U uit. Am să fiu să știți ceva ? mase plastice 1 am să creez 1“ nu vor fi insă Va continua să tot cursul lunii instruire pentru IV-a, a Vil-a și de din Nu știu trerupe și stînjenlte. «Știți, îmi Elisabeta școala populară de că nu vreau să fiu arhitect, ci unul ade- lucru pină la sfîrșit, sa inventeze, lucreze organizat. Zilele acestea, pildă, au vopsit in galben peste de mesuțe confecționate din pla- . Pe tăbliile mesuțelor au desenat că tocmai aici trebuie dusă mal mare bătălie. Sînt atît de multe înfăptuiri moașe la școala medie nr. 2 canic am să fiu 1“ Și Luciei Teodorescu îi place mult literatura — dar, lucru sur- prinzător, literatura a dus-o spre chimie, și la naturale m-am gîndit încă de- tre fiecare ucenic în parte — fișează aceste rezultate pe un nou special amenajat. Interesantă este și inițiativa un I să I de 30 i caj. lu- vor co- mînă, și la — dar nu stul". Cînd am poate totuși să devină toare pentru viața lor. Și încă un lucru, tot atît semnat. In timpul discuției și a- pa- lucruri care să lor...' Dacă o fetiță stau numai și mâ chlmlstă. Și vreți Am să creez noi Da, sînt sigură că vigoare viața adevă- nr. 105 va profesorilor GAS. din nlc al școlii nr. 23 din • La secția de învățămînt șl cultură a sfatului popular regional Constanța a avut loc recent o co > Nu peste multă vreme cei care astăzi, in grădinițe, fac parte din grupa mare, vor schimba micul ghiozdan în ilare este împachetată gustarea cu un ghiozdan adevărat. Peste cîteva luni vor începe și pen- tru ei bucuriile și grijile de școlar. Dar pentru ca trecerea de la joc la școală să fie cît mai ușoară, mai firească, copiii din grupa mare au fost ajutați încă din timpul anului să-și formeze deprinderi, să-și în- sușească cunoștințe care să-i ajute atunci cînd vor începe să scrie, să citească, să socotească. Și la grădinița nr. 22 din Capi- tală, ca șl la multe alte grădinițe din întreaga țară copiii din grupa mare se pregătesc să devină elevi. Ei au învățat să-și exprime gîndu- rile in propoziții corecte, au aflat înțelesul multor cuvinte pe care nu le știau înainte. Pe masa educatoa- rei lor se pot vedea multe cărți de povești șj poezii ale scriitorilor no- ștri clasici și contemporani, adec- vate vîrstei copiilor. Aceștia cunosc o parte din povestirile lui Creangă și Sadoveanu, versuri de Maria Ba- nuș, Cicerone Theodorescu, Nina Cas- sian. Dar copiii au invățat in grădinițe și să numere șl să socotească. Fi- rește, n-au făcut „exerciții", ca la hotărît ca cinci școli medii din regiune să organizeze tabere de elevi In cadrul gospodăriilor agri- cole de stat. Pe lîngă faptul că vor prilejui întărirea sănătății elevilor, aceste tabere vor contribui și la înarmarea lor cu deprinderi de muncă agricolă, la strlngerea le- găturilor dintre școală și unitățile socialiste din agricultură, (coresp. I. CIOBANU). • Sub îndrumarea comitetului sindical al muncitorilor din învăță- mînt, profesorii de matematică din raionul Lipova au ținut de curînd o consfătuire de producție cu te- ma „Folosirea materialului didac- tic în cadrul recapitulării materiei". Consfătuirea a avut drept scop popularizarea și generalizarea me- arhitectură. lungă — spun» ea. Să vedeți, vo- iam să am portretele lui Emines- că, Creangă ?i Caragiale și mi le-am desenat singură. Mi-am dat seama cft-mî place tare mult să desenez și am început să mă ocup de asta în fiecare ceas liber. Pe urmă, aînd am fost la București, la . Muzeul de artă, m-am gîndit : doamne, cîte lucruri minunate au făcut oamenii cu mîinile lor ! Și-mi plăcea mereu să mă uit la tot ce-i frumos — la statui, la tablouri, dar mai ales la clădiri — și la cele semețe, și la cele mai mici, dar proporționate, cu linii simple și, cum să spun ... nobile. Atunci, cu încetul, mi-a venit gîndul să fiu arhitect. M-am sfătuit și cu părinții și cu diriginta noastră. Și pe urmă am început să mă pregătesc se- rios pentru treaba asta aici, la noi zece ani se gîndește la ceea ce vor spune despre munca ei „ur- mașii", e bine. E bine și arată ca la noi, în școli, a crescut o gene- rație care știe ce vrea și luptă să-și atingă țelul — un țel curat și nobil, pătruns de dragoste pen- tru om, de încredere în forțele lui. Am văzut la aceste fete nu nu- mai interes, dar o adevărată pa- siune pentru muncă. Silvia Dumi- trescu vrea să devină chimistă. «Așa de mult îmi place să lucrez cu substanțe, cu eprubete, cu apa- rate — spune ea — că aș putea să stau zile întregi în laborator și... tare nu-mi place cînd lucrăm prin rotație. Parcă mă mănîncă palmele cînd văd că alții fac ex- Ana Buda vrea 0d studieze fizi- ca nucleară, Maria Manole vrea să devină judecător, Aurelia Tă- taru medic. — Da, medic, spune și Elisabeta Ungureanu. E frumos să fii medic de țară. Dar ... dar mal bine să spună ea". Așa am aflat că Elisabeta Ungureanu «Încă nu și-a precizat’ drumul, încă nu știe ce va deveni. Poate medic la țară, poate funcționară la oraș. «Am note bune și la ro- mea cu fetele știam că, din 195 de eleve cîte sînt în cele cinci serii ale clasei a X-a, 25 încă nu se hotărîseră pentru vre-o meserie anume, „nu se gîndiseră încă de- stul", cum spune Elisabeta Ungu- reanu Am reflectat mult la tot ceea ce aflasem. M-am înttlnit apoi și cu tovarășele diriginte. O seamă de concluzii îmi erau clare. Cele discutate cu dirigin- tele, însă, mi au întărit aceste con- cluzii și mi-au arătat într-o lumină mai puternică anumite aspecte ale muncii educative din școală, pe care le întrezărisem numai. Dacă marea majoritate a eleve- școală, dar au participat la multe jocuri cu ghinde, castane, scoici sau cuburi, jocuri care ii puneau in si- tuația să numere, să facă socoteli simple. Fără să-și dea seama că învață — jucindu-se cu „umbrela cu puișorii" (joc confecționat de educa- toarea lor) și socotind ciți puișori se adună sub umbrelă cînd plouă și ciți pornesc din nou prin curte cind ploaia a stat — copiii au învățat, de fapt, să adune și să scadă de la unu pînă la zece. Nici educația artistică a viitorilor școlari nu este neglijată. Desenul joacă un rol deosebit în această privință. In timpul anului, copiii din grupa mare au executat desene de- corative din linii sau forme geome- ței literei „o". Desenul i-a deprins pe copii și să folosească și să com- bine just culorile. Ei știu acum că floarea lalelei trebuie vopsită roșu sau galben, că stînjenelul trebuie colorat în violet, iar frunza trebuie vopsită întotdeauna în verde. Educatoarea de la grupa mare a acordat o deosebită atenție activității manuale a copiilor. Executînd dife- todelor de muncă ale profesorului de matematică losif Deheleanu, de la școala de 7 ani din comuna Bir- zova. In ceea ce privește folosirea materialului didactic tn pregătirea elevilor pentru examene. Consfă- tuirea a prilejuit un bogat schimb de experiență (coresp Ml HAI GAVRILA). • In sala de festivități a școlii medii nr. 1 din Giurgiu, membrii cenaclului literar „Mihail Sado- veanu" de pe lingă clubul Sindi- catului Muncitorilor din învățămînt din Capitală au citit în fața a peste 120 de cadre didactice din lucrările lor orig.nale în versuri și in proză. După încheierea progra- mului, comitetul sindical al munci- torilor din învățăm'nt din raionul lor dlntr-a zecea știu ce vor să devină în viață, aceasta se dato- rește în cea mai mare parte pro- fesoarelor lor, care s-au priceput să le cultive înclinațiile, să le în- drumeze pe calea potrivită fiecă- reia. Așa au lucrat tovarășele Olga lonescu, profesoară de chi- mie și de fizică, sau Filofteia Ps- tra, profesoară de matematică. Și dirigintele au fost tot timpul alături de elevele lor. E foarte semnifica- tiv în privința aceasta ce mi-a povestit Maria Manole, elevă în- tr-a X-a «D", a cărei dirigintă este tovarășa Lidia Budișteanu. „La început — mi-a spus Marfa — cînd tovarășa Budișteanu a devenit di- riginta noastră, eram cam supă- rate. De ce vine mereu la noi ? Și în recreații, și la începutul orelor, și înainte de a pleca acasă. Sîn- tem copil mici, sau ce ? Prea mult ne dădăcește 1 Abia pe urmă am înțeles . voia să ne cunoască, să știe cît prețuim fiecare. Și pînă la urmă ne-am apropiat atît de mult, c-am devenit chiar prietene. Ne aducea cărți să citim, ne povestea despre viața ei de elevă, despre tot ce se gîndea că ne-ar putea interesa. Noi, fetele, ne-am hotărît să ne întîlnim și în viitor cu diri- ginta noastră." In tot ce fac și spun elevele clasei a X-a se simte influența pu- ternică, pozitivă a muncii educa- tive din școală. Dar, din păcate, se simt și slăbiciunile acestei munci. Cum se face că pină acum, în pra- gul examenului de maturitate, mai sînt eleve — chiar dacă puține la număr — care nu știu încă ce vor deveni ? Oare nu pentru că profe- soarele și dirigintele s-au ferit în- trucîtva de cazurile mal dificile, cum e acela al Elisabetei Ungu- reanu ? Atunci cînd am stat de vorbă cu fetele, le-am pus la un moment dat o întrebare. «Ce se va întîmpla dacă nu veți reuși la concursul de admitere în facultate 7 Există doar — ml-au răspuns — ne-am gîndit și noi, dar n am găsit încă solu- ția ’ O singură elevă, din toate cele cu care am vorbit, aflase răs- puns la această întrebare. Dacă nu va izbuti să intre la Facultatea de științe juridice — mi-a spus ea — va intra ca muncitoare la labo- ratorul unei rafinării. Era insă o soluție pe care o găsise în afara școlii, în familie. Așa dar, profe- soarele și dirigintele n-au pus ele- velor lor această problemă — care sabeta Ungursanu, cea care „încă nu se gîndise destul", am auzit-o spunînd că nu l-ar displace să fie funcționară. Am întrebat-o ce sînt părinții ei și am aflat că-s țărani săraci. De ce oare n-au îndru- mat-o pe Elisabeta profesoarele și diriginta ei spre o profesie agri- colă ? De ce nu i-au arătat ce lu- cru mare și însemnat at fi să se întoarcă la sat, ca un om cult, așa cum e acum, și să pună umărul la ridicarea lui ? N-ar fi oaie aceasta o treabă mal frumoasă decît să fie funcționară î Din păcate, prea puține din cele 195 de eleve ale claselor a X-a sînt înclinate să intre direct în pro- ducție. Marea majoritate vor să intre în facultate și chiar cele care șovăie 80 Îndreaptă spre birouri, spre munca funcționărească. Nu-i motive decorative, frumoase și erate cu grijă. Viitorii elevi dărui la I Iunie aceste mesuțe piilor din grupa mijlocie. Activitatea muzicală ocupă un important în educarea artistică copiilor. Educatoarea lor i-a învă- țat să cînte nuanțat, să deosebească ritmul unui marș de ritmul unei hore, să pronunțe clar cuvintele cîn- tecului. Dar copiii din grupa mare au in- vățat și multe alte lucruri: să țină mobilierul curat, să păstreze o carte sau un caiet, să se comporte civili- zat. Gimnastica, pe care o fac regu- lat, i-a deprins cu eforturi mereu crescînde. Plimbările pe distanțe din ce în ce mai lungi, uneori chiar pe vînt sau ploaie, i-au făcut mai re- zistenți. Curînd, ei vor păși pragul școlii. Rezultatele pe care le vor obține in școală vor fi, fără îndoială, și un rod al activității pe care a desfășurat-o cu ei aici in grădiniță, educatoarea lor. V. POPOVICI Giurgiu a organizat o excursie pe Dunăre, (coresp. ION HABOR) • Cercul tinerilor naturaliști de la școala de 7 ani din comuna Aschileul Mare, raionul Cluj, edi- tează în fiecare lună revista „Munca noastră". Revista este scrisă în întregime de elevii clase- lor V-VIl. Răsfoind paginile aces- tei reviste ne dăm seama de preo- cupările variate șl interesante ale tinerilor naturaliști. Astfel, Eugenia Corba. din clasa a Vl-a, scrie des- pre excursia științifică pe care o vor face elevii școlii în vacanța de vară, iar Irln-a Mureșan despre îmbogățirea muzeului Revista mai publică materiale despre ședințele cercului tinerilor naturaliști, des- pre lucrările practice efectuate oe parcela experimentală etc. Revista „Manta noastră" constituie un exemplu demn de a fi urmat de către cercurile tinerilor naturaliști din școlile noastre. (coresp. AUREL ANTON) bine. înseamnă câ prea puțin 11 s a' trezit dragostea pentru munca manuală, că n-au fost făcute să înțeleagă pe deplin că a fi mai- stru, conducător tehnic, muncitor, e poate chiar mai frumos și mai nobil ca a fi inginer, medic, pro- fesor sau judecător și mult, mult mal frumos decît a fi funcționar. Desigur, este aici și o problemă a muncii educative cu elevii, dar și o problemă a activității cu pă- rinții. în rîndurile acestora, mai ales, sînt de tare multă vreme în- rădăcinate idei nejuete cu privire la profesiunea copiilor — și poate Ploeștl îneît există, neîndoielnic, și condițiile pentru a înlătura aceste lipsuri. Chiar în luna care a mai rămas pînă la examenul de matu- ritate se mai pot lac^ multe lucruri — și colectivul didactic poate și trebuie să le facă. în curînd, elevele claselor a X-a de la școala medie nr. 2 din Plo- ești vor părăsi penim totdeauna clasele în care au intrat pe cînd erau numai de-o șchioapă. Dar nu-și vor uita nici școala, nici pro- fesoarele. Inelul subțire de argint pe care și l-au pus în deget, în aceste zile, toate viitoarele absol- vente și care poartă săpată, în in- terior, data la care toate se vor în- tîlnl din nou — peste cinci, șapte sau zece ani — este o mărturie a prieteniei care le leagă, a dragos- tei lor pentru școala care le-a crescut, un legămînt că vor înde- plini în viață tot ceea ce au învă- țat aici. Filele «calendarului școlar s-au scurs nesimțit de repede. Acum, șco- lile profesionale au intrat Intr-o e- tapă hotărîtoare pentru munca în- cepută cu mai bine de 9 luni în urmă : etapa recap tulării f nale a materiei și a pregătirii examenelor. In cele mai multe școli profesio- nale, profesorii, maiștrii și ucenicii desfășoară o activitate intensă, ca- racterizată prin seriozitate și sîrgu- ință, prin voința de a încheia cu succes'munca unui an întreg. In zilele “ acestea, efortul colectiv al cadrelor didactice din școlile pro- fesionale este îndreptat spre mobi- lizarea generală și deplină la în- vățătură a ucenicilor, pentru ca re- cap tularea finală a materiei să ducă, printr-o asimilare mai adîncă și prin clarificarea tuturor proble- melor de bază ale obiectelor predate, la insușirea temeinică de către uce- nici a cunoștințelor. Meritorie este, de asemenea, grija profesorilor și maiștrilor de a intro- duce în lecțiile recapitulative ele- mente noi și atractive, care să de- ștepte interesul ucen cilor pentru re- capitulare. Profesori și maiștri ca gătesc pentru examene și se vor desfășura tot felul de activități in- teresante și atractive pentru absol- venții celorlalte clase : excursii, vizi- te in producție, la muzee și expo- ziții, lucru în cercurile tehnice sau și pe loturile de folos so- activități sint la pregătirea la dezvoltarea pe care le-au artistice, în ateliere experimentale, acțiuni cial etc. Toate aceste menite să contribuie politehnică a elevilor, deprinderilor practice dobîndit în cursul anului, la cu- noașterea de către copii a activității creatoare a muncitorilor și a țărani- lor muncitori. Iată numai cîteva din activitățile ce se vor desfășura la școlile din raionul nostru . Sub conducerea pedagogilor, e- levii din clasele mici vor cartona cărți din bibliotecile școlare. Echi- pe de elevi de la școlile de 7 ani nr. 97, 98 și altele vor cartona plan- șe de material didactic pentru ma- tematică, științele naturale, fizică Și chimie. Astfel, materialul va putea fi păstrat în mai bune condiții pe o perioadă îndelungată, servind mai multor serii de elevi. Elevii școlii de 7 ani nr. 112 vor amenaja în curtea școlii lor o bază sportivă, alcătuită dintr-un teren de volei, unul de baschet șl o groapă pentru sărituri. Cu multă tragere de inimă vor lucra elevii acum și în ateliere, pe loturile școlare și în unitățile agri- cole. Elevii de la școala medie mix- tă nr. 20, de pildă, care au făcut practică de atelier în cursul anului la școala profesională „losif Ran- gheț“, vor continua și în timpul a- cestei perioade activitatea lor prac- tică în atelier, sub conducerea pro- fesorului lor de fizică și chimie. E- levii școlii de 7 ani nr. 103 vor lu- cra, organizați în brigăzi, la în- grijirea celor 500 de pomi din li- vada școlii. Cei de la școala de 7 ani nr 108 vor efectua lucrări de întreținere a culturilor pe lotul ex- perimental, cei de la școala nr, 111 vor face practică agricolă pe terenul de pe lîngă casa de copii nr. 7 — Brădet, iar o echipă de elevi Grijile și frămintările care se nasc acum, înainte de examene atît în școli, cît și în familii, ne aduc in minte figura examinatorului și fără voie compari examinatorul de azi ou cel de ieri. El nu mai este asaltat de scrisori de la senatori, nici timorat de amenințările prefec- ților sau ale marilor potentați, așa cum se întitapla pe vremea lui Ca- ragiale. In școala noastră nouă apar tot mai rar examinatori ca Mar.u Chicoș Rostogan, „distinsul... pedagog absolut" care se adresa elevilor „Mă prostovanei Tu ala ghe colo..." s-au care-l declara la examen „emirunke" pe micul Ftiriadi, fiul distinsei doamne cu același nume, pentru trei răspun- suri de „Da dom ’le I", ca insti- tutorul Bumbeș sau ca profesorul de latinește Costică lonescu, oare promitea fără cea mai mică mustrare de conștiință să schimbe 3-iul in 7. Marele Caragiale le-a imprimat acestor „pedagogi" atît de sugestiv amprenta morală a epocii, a clasei căreia îi era aser- vită școala, incit ei rămin ca docu- mente vii ale învățămintului soci- etății burghezo-moșierești în care au trăit. Noul pedagog din școala noastră, rod al noilor condiții create pe baza transformărilor istorico-so- ciale prin care a trecut țara din 1944 încoace, se bucură de un fru- mos prestigiu în rîndurile oameni- lor muncii. Deplin stăpîn pe pro- fesia sa, pe el nu-l poate Influența nimeni, nu-l poate obliga nimeni 3ă acționeze contrar conștiinței sale profesionale. Chiar dacă pe alocuri mai sbirntie telefoane, chiar dacă mai aleargă cite o „însemnărică" purttnd numele unul nepot, al unui Slivăț Ștefan, de la școala profesio- nală „Timpuri Noi“, 1. Szekey, de la școala profesională „Trac orul" din Orașul Stalin, Silvasi Alexandru de la școala profesională nr. 1 din Si- biu, Ion Voropchievici, de la centrul școlar de textile și pielărie din Bucu- rești. Ion Mar nescu de la școala profesonală de construcții din Ga- lați și mulți alții ca ei constituie exemple de conștiincioasă îndepli- nire a sarcinilor în această etapă de încheiere a anului școlar. Urmărind obținerea celor mai bu- ne rezultate la examenele practice și teoret ce de promovare, profesorii și ma.ștrii din școlile profesionale apelează tn mod sistematic la aju- torul organizațiilor U.T.M. Pentru desfășurarea cît mai rod- nică a meditațiilor colective și indi viduale, pentru o mai eficace orga- nizare a studiului individual, pen- tru mobilizarea ucenicilor în munca de pregătire a examenelor, profesori și maiștri ca cei de la școala profe- sională metalurgică din Oradea, școala profesională „Partizanul Ro- șu" din Orașul Stalin, școala profe- sională nr. 4 din București și ' al- tică cunoștințele pe care le-au stu- diat in cursul anului. De asemenea, mulți elevi vor vizita expozițiile și muzeele Capitalei, iar elevii claselor a VIII-a și a IX-a de la școlile me- dii din raion vor vizita, sub con- ducerea profesorilor de limba romî- nă și de istorie, biblioteca Academiei R.P.R. Pentru a îmbogăți cunoștințele e- levilor despre țara noastră, pentru a-i face să cunoască mărturiile tre- cutului nostru istoric și înfăptuirile anilor acestora, s-au orgamizat unele excursii de documentare pe o pe- rioadă mai lungă. Una din acestea este excursia pe care o vor face în Moldova, la începutul lunii iunie, un grup de elevi din clasele a VIli-a și a IX-a de la școala medie mixtă nr. 19 „Ion Creangă". Ei vor vizi- ta aici principalele centre industria- le și culturale — Iași, Suceava, Ba- cău, Bicaz. De asemenea, un grup de elevi fruntași la învățătură și disciplină din școlile medii ale ra- ionului vor face o excursie in Car- pații Răsăriteni, iar un grup de e- levi de la școlile medii nr. 18 și nr. 20 va vizita comuna Islaz. fiu, sau al odraslei unui prea bun prieten, răspunsurile date sini de cele mai multe ori demne de misiu- nea ce i s-a încredințat învățăto- rului sau profesorului. Dorința de a aprecia cît mai just cunoștințele elevilor, pentru ca fiecare notă in parte să constituie o oglindă cil mai reală a pregătirii lui. a deve- nit o chestiune de onoare pentru majoritatea pedagogilor. Prestigiul învățătorului sau pro- fesorului examinator de azi, pres- tanța și autoritatea lui se reflectă nu numai in dreptatea cu care se străduiește să aprecieze cunoștin- țele elevilor. El știe că asupra sa se îndreaptă cu cea mai mare a- tenție zecile de oglinzi albastre, negre, căprui, știe că fiecare gest al său. fiecare- vorbă a sa se răs- fringe în atît de felurite ecouri. El știe că atitudinea și felul cum e- xaminează, cum apreciază răspun- surile elevilor se întipăresc in miit- tea lor uneori pentru multă vreme și chiar pentru toată viața. Ciți dintre noi nu povestim cu cel mai mare lux de amănunte felul cum am fost examinați la bacalaureat, la un examen de absolvire sau de admitere! De aceea, in toată com- portarea lui de examinator, proje. sorul de astăzi dovedește multă în- țelegere față de psihologia copilului, față de emoțiile cu care intră in examen. Tonul pe care ll folosește, răbdarea cu care ascultă, tactul pedagogic cu care intervine, atitu- dinea caldă, apropiată sînt rezul- tatul tocmai al acestei înțelegeri, al respectului față de elev. Departe de a-l intimida sau de a-l încurca cu întrebări-ghici- toare, noul pedagog pune întrebări adine gîndite, formulate cît mai tele folosesc cu pricepere ajutorul utemiștilor fruntași la învățătură. De exemplu, conducerea școlii pro- fesionale metalurgie din Oradea, împreună cu comitetul U.T.M, al școlii au organizat o adunare gene- rală cu toți ucenicii, iri care s-au discutat rezultate^ obținute la în- vățămîntul teoretic și practic. B ne pregătită, adunarea generală a a- dus rezultatele scontate, stimulîn- du-i pe ucenici la noi eforturi în vederea succesului examenelor. Du- pă discuțiile purtate, adunarea a a- doptat o serie de măsuri menite să-i ajute pe ucenici : organizarea consultațiilor pe baza unfi: program stabilit, organizarea activității prac- tice din ateliere pe brigăzi etc. O comisie formată dintr-un profesor, un maistru și secretarul a&anizațici U T.M. din școală săp tămînal rezultatele obținute la teo- rie Și practică — pe clase și de că- care elevii din clasele a V-a și a Vl-a o vor prezenta copiilor de la școala de 7 ani din Leordeni. Au fost prevăzute de asemenea ac- țiuni în legătură cu pregătirea ser- bării școlare de sfîrșit de an pe raion și în fiecare școală, precum și acțiuni in legătură cu întîmpinarea celui de al Vl-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților de la Moscova. Prin colectivul său de inspectori, secția de învățămînt controlează și îndrumă organizarea tuturor acestor activități, urmărind ca ele să con- tribuie cu adevărat la educarea pa- triotică, comunistă a elevilor, să constituie o experiență pozitivă pen- tru îndrumarea pe viitor a muncii școlilor. JIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHINIWIIIIIIIIKIIIIIIIIIIillllllllllini1llllllWllll!inill1lllll!1inillllili1)ll1llllllllllll!llllllll!lllII!IHnifflllfll!IHIIIIIW .....IIIIIIII1IIW concls șl mai ktgic, întrebări care se referă cu precizie la o singură problemă. Pas ca pas, in desfășu- rarea examenului iese ba iveală tot mai mult priceperea sa pedagogică de a ajuta elevul să dezvolte tema aleasă in ceea ce are ea mai esen- țial, mai caracteristic, priceperea de a da elevului posibilitatea să-și arate cu curaj cunoștințele însuși- te, posibilitatea de a le sistematiza, de a le expune, de a face legături. Așa s-au comportat învățătorii și profesorii la examenele din ulti- mii ani, și la București, și In ce- lelalte orașe ale țării, și In satele depărtate ale munților sau ale șe- surilor Cei care nu au ajuns încă la această nouă atitudine și pre- gătire pedagogică sint observați repede, ca pălămida într-un lan de gnu. La examenele care bat la ușă, pedagogul examinator să dove- dească mai multă înțelegere și grijă, mai multă pricepere pedago- gică. Măsurile luate in acest an școlar pentru îmbunătățirea invă- țamintuhii de cultură generală, în- drumările date de către minister au contribuit mult la ridicarea ni- velului muncii din școală. Fiecare succes al școlarilor va însemna, totodată, succesul pedagogilor, al părinților care i-au îngrijit și în- drumat zi cu zi. In nlciun caz a- cest succes nu va mai putea fi opera unui prieten sau a unei mame care a cerut „sprijin" ca să-și poală încheia sindrofia cu cuvintele cucoanei Caliopi: „...am scăpat. Am dat șl bacatoriatul ăsta I" Va fi rodul unui an întreg de muncă, apreciată cu justețe. fesională „Partizanul Roșu" din O- rașul Stalin. Folbsind sprijinul bi- roului organizației U.T.M., profeso- rul Gheorghe Stoica a organizat ajutorarea sistematică a elevilor ră- mași în urmă și îndrumează stu- diul individual al tuturor elevilor. In cadrul cabinetelor tehnice au loc, sub îndrumarea dirigintelui, discuții asupra unor probleme teoretice sau pract ce legate de materia studiată și care n-au fost înțelese pe deplin. Pregătind examenele practice, mai- ștrii instructori din școlile profesio- nale cu ateliere proprii de practică urmăresc închegarea cît mai perfec- tă a brigăzilor de ucenici. Ei încre- dințează acestor brigăzi lucrări complexe din planul producției, lu- crări care solicită folosirea largă a unei, serii: întregi de cunoștințe teo- retice și practice predate în cursul anului. In școlile profesionale tutelate de întreprinderi, maiștrii instructori, în colaborare strînsă cu maiștrii și șefii de secții ai întreprinderdor, se străduiesc să asigure cea mai bună rotație a ucenicilor la fiecare mașină și prin fiecare fază de operație, ast- fel îneît aceștia să poată avea o privire de ansamblu asupra procesu- lui de producție și să cunoască în întregime diferitele procedee tehno- log ce. Referatele, discuțiile și lucrările practice din cadrul cercurilor teh- nice, demonstrațiile practice ale u- nor muncitori fruntași vin și ele să întregească în mod rodnic mun- ca depusă de profesori și maiștri pentru recapitularea materiei, ast- fel Incit ucenicii să intre In exa- mene cît mai bine pregătiți. Din păcate, însă, la unele școli profesionale se mai constată o se- rie de deficiențe, datorite insuficien- tei preocupări a conducerilor școli- lor cit și a cadrelor didactice pen- tru buna pregătire a ucenicilor. La școala profesională de ucenici din Cîmpeni a Min sterului Agriculturii și Silviculturii, de pildă, instruirea practică a ucenicilor se desfășoară dezorganizat. Studiul programei nu a fost terminat la timp, iar unii pro- fesori nu s-au prezentat cu regula- ritate la orele de cursuri. Nu au fost încheiate la timp nici mediile ucenicilor pe trimestrul II. Este ne- cesar să se ia măsuri urgente pen- tru a se înlătura lipsurile existente. îmbunătățirea muncii desfășurate în această perioadă de către profe- sorii șl maiștrii-instructori ai șco- lilor profesionale, de către directorii acestor școli, este o chezășie a suc- cesului la examene, a bunei pregă- t ri a viitorilor muncitori calificați. I. MOSCU Seminarul internațional de la Sinaia s Delegația culturală aR.P. Romîne bulgare Sărbătoarea culturii de la Paris s-a înapoiat dini cercurilor de studii și al simpo- I, Pantazi, director general în Miuis- Culturii, O NOUA INTELECTUALITATE Ui La sosire, fost prezenti INCETEZE EXPERIMENTAREA SA ATOMICE I ARMELOR aoro- CINCINATTI Schimbul liber de păreri poate contribui la înțelegerea U N ȚIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIINIIIIim Tn dimineața de 23 mai K. E. Vo- II a Școala din Bularat de Universitatea cazul A și fizice din R. P. R (Unmare din pag. 2-a) HORIA ȘERBAN S discufiile Cristea tul au prezentat diferite aspecte efectelor dăunătoare pe care le tei sesiuni ne atrag necesității imperioase niza biblioteci cît mai atenția asupra de a se orga- bine înzes,rate La ris a ale au deo- de ato- sale ale Facultatea de medicină din Pa- avut loc vineri o conferință de folosit bombe lacrimogene pentru împrăștia pe demonstranți. deosebjt de atttea altele în acestei maladii. Și totuși este ceva cu totul fiind complect de acord cu propu- nerile sovietice privind interzicerea Congresul părinților și învățători- lor din Cincinatti (S.U.A.), consacrat problemelor invățămintului, a adop- tat o rezoluție în care cere încheierea tembrie din Sofia au participat ximativ 100.000 de oameni. expe- și . cit vechiul susțină a ome- tecii Universității din Hanoi 2000 cărți științifice și tehnice. „Martin Luther" tri- ale vi- JOHANNES ENGBERG profesor ia Școala populară pentru adulțl din Askov (Danemarca) unui „acord internațional, care să pună capăt experiențelor și folosirii bombelor cu hidrogen și a celorlalte arme nucleare*'. schit: John Morbin a suferit leucemie produsă de radiațiile mice. Toate simptomcle bolii s-au manifestat identic cu cele care a popoarelor împotriva riențelor cu armele atomice hidrogen, întîmplarea din cartier londonez vine să odată mai mult cauza’ justă , teru1 Invățămintului și Cu „apostrof*1 nu se mai scrie, Gramatica ne îndrumează ; în Gara de Nord, au tovarășii : Al Lăză- mlmistrul Franței La București, Jean Deciry, consilier. zioanelor. Printre participanții la din grupe a fost și prof. tehnologic din Massachusetts și dr. g Charles Price, dc la Universitatea § din Pennsylvania s-au declarat, in s cadrul unei emisiuni televizate, ca cultății muncitorești Griefswald din R. D.. Germană. I statui* I li» 111 1 De aproape două săptămîni, Sinaia găzduiește lucrările seminarului in- ternațional pentru educația adulților tn Europu, organizat sub egida Fe- derației Mondiale a Asociațiilor pen- tru Națiunile Unite in colaborare cu U.N.E.S.C.O. Referatele și discuțiile purtate tn cadrul seminarului abordează o se- rie de teme interesante. Astfel, în conferința prezentată de dr. Anous- hiravan Khoshkish, directorul educa- ț'ei din Federația Mondială a Aso- ciațiilor pentru Națiunile Unite, s-a vorbit despre preocupările Națiuni- lor Unite pentru problema alimen- tației, precum și despre organizația Națiunilor Unite pentru alimentație și agricultură (F.A.O.). Dl. Paul Jankowski, din partea Oficiului de informații al O.N.U., a prezentat o conferință despre activi- tatea socială a Națiunilor Unite. Dl. Alfonso Crespo a înfățișat activita- tea Organizației internaționale a muncii. In cadrul conferințelor plenare ale seminarului internațional, prof. Stan- ciu Stoian, directorul Institutului de științe pedagogice, a prezentat o am- plă și documentată expunere intitula- tă „Educația adulților și progresul economic și social". Dl. Paul Lengrand, din secția pen- tru educarea adulților a U.N.E.S.C.O., a prezentat o expunere în legătură cu activitatea U.N.E.S.C.O. în dome- niul educației, iar d-ra Nita Watts a prezentat o informare asupra activi- tății consiliului economic și social O.N.U. și a comisiei economice pen- tru Europa a O.N.U. Dl. dr. D. K. Rijkels, reprezentant al Organizației mondiale pentru ocrotirea sănătății, a făcut o informare asupra activită- ții acestei organizații. Intr-una din grupele seminarului, prof. Nicolae Pascu, președintele C.C. al Sindicatului Muncitorilor din In- între popoare și Sîntem foarte bucuroși că semi- narul internațional asupra educării adulților are ioc în Romînia. S a îăcut mai mult decît ceea ce este necesar pentru ca seminarul să se desfășoare în cele mai bune con- diții. Noi credem că schimbul liber de păreri asupra unor probleme prin- cipale, la care participă reprezen. tanti ai diferitelor țari, poate con- tribui la înțelegerea între popoare și la consolidarea păcii. Din materialele prezentate de participanții romîni am constatat cu bucurie că munca educatorilor romîni depusă pentru ridicarea continuă a nivelului cultural al po- porului se desfășoară pe scară largă. Dorim să felicităm pe colegii noștri pedagogi din Romînia pen. tru marile succese pe care le-au „Sînt conv.ns că veți reuși să clădiți o școală pentru formarea intelectului, a capacității de gîndire“ Îmi pare bine că am prilejul să salut pe colegii mei romîni. Sînt numai de cîteva zile în țara dvs., dar din cele auzite înainte și din cele văzute în drumul pe care l-am făcut de Ia București, prin sate, pînă la castelul Pelișor mi-am for- mat convingerea că Romînia a fost o țară cu contraste sociale și cui- turale foarte mari. Deoarece vin dintr-o țară cu un trecut vechi de- mocratic știu că educația adulților joacă un rol important în dezvol- tarea egalității sociale și politice. Cea de a doua sesiune științifică a Societății de științe matematice Comunicările cu privire la meto- dica predării fizicii s-au referit în deosebi la organizarea lucrărilor de laborator, a experiențelor demonstra- tive. Trebuie menționat un dispozitiv nou prezentat Ia sesiune, util în studiul mișcării unui corp pe un plan înclinat, cu ajutorul căruia se pot înregistra pozițiile mobilului la intervale de timp foarte mici (1/50 secundă). Dispozitivul este remarca- bil prin (aptul că este foarte simplu și poate fi folosit la lucrările fron- tale. Calitatea comunicărilor a fost m vădit progres față de sesiunea an- terioară. Chiar și temele mai modest cercetate merită să fie relevate, dacă se ține seama de greutățile pe care le întimpină unii profesori din provincie în procurarea materiale- lor documentare. Rezultatele aces- APOSTROFUL Dar Iov. director tot nu știe. Că-ntr una ne apostrofează 1 vătămint, a vorbit despre rolul sin- dicatelor din R. P. Romînă in edu- carea adultilor. Conducătorul gru- pei, prof. Johannes Engberg (Dane- marca) a subliniat valoarea rapor- tului prezentat. In cealaltă grupă, participantii ro- mîni Dumitru Mihalache și prof. Cristea Pantazi au informat pe cei- lalți participanti despre activitatea culturală de masă și despre ridica- rea nivelului cultural prin interme- care a vorbit despre realizările țării noastre în domeniul bibliotecilor și difuzării cărții în scopul educării a- dulților. In cadrul unei grupe a luat cuvintul Octav Livezeanu, vicepreșe- | dinte al I.RRC.S., care s-a ocupat ! într-o scurtă comunicare de rolul u- niversităților (cursuri serale și fără • frecvență) și al Asociației din R. P. Romină pentru Națiunile Unite in e- ducarea profesională a adulților. In aceeași grupă au prezentat comuni- cări participanți din Uniunea Sovie- tică și Anglia. Luind în continuare cuvintul in cadrul uneia din grupe, Octav Live- zeanu a subliniat necesitatea ca educația adulților să fie făcută in spiritid Cartei O.N.U,, al păcii și colaborării intre popoare. In cadrul conferințelor de infor- mare asupra Republicii Populare Ro- mine cerute de participanții la se- minar, prof. univ. Dumitru Tudor a vorbit despre unele aspecte ale isto- riei poporului romin, prof. univ. M. Hașeganu a înfățișat aspecte ale dezvoltării industriei tn R. P. Romî- nă, iar prof. univ. Alexandru Roma- novici aspecte ale dezvoltării agri- culturii in R. P. Romînă. la apărarea păcii" obținut. In experiența lor sînt multe lucruri care pot fi folosite rodnic de pedagogii din alte țări. Noi știm că rezultatele bune obți- nute în dezvoltarea 'invățămintului public se datoresc ajutorului primit din partea guvernului popular al Romîniei. Urăm din toată inima educatori- lor romîni noi succese în misiunea lor generoasă, în interesul poporu- lui romin și al păcii în lumea în- treagă. P. V. MAKARȚEV membru In biroul central al Asociației din Uniunea Sovietică pentru Națiunile Unite, membru al conducerii V.O.K.S. K. V ȚURINOV profesor la Universitatea de Stat „Lomonosov** din Moscova Sînt convins că veți reuși să clă- diți o școală atît pentru formarea intelectului, a capacității de gîn- dire, pentru îmbogățirea cunoștin- țelor sau pregătirea pentru o me- serie sau profesie, cît și o școală în care individul este ajutat să ca. pete un simț de unitate cu semenii săi. în cadrul școlilor medii și al filia- lelor Societății, pentru a se crea condiții convenabile de muncă știin- țifică pentru toate cadrele didactice de specialitate. Conducerii Societății îi revine sar- cina de a sprijini și încuraja dorin- ța de cercetare care s-a manifestat evident cu prilejul acestei sesiuni. Trebuie dezvoltate și întărite legă- turile Societății cu filialele sale și stimulate străduințele profesorilor de a realiza lucrări științifice de o calitate din ce în ce mai bună, de a ridica necontenit nivelul predării. In ansamblu, cea de a doua se- siune ș iințifică a Societății de șt in- țe matematice și fizice din R.PR. a contribuit la îmbunătățirea activi- tății membrilor săi. la stimularea lor pentru a obține noi succese în muncă. TOVARĂȘULUI DIRECTOR „EU** (Pronumele în funcție de răspundere) Cînd e bine, strig mereu t Toate, toate le fac eu ! Cînd sînt lipsuri sau sînt rele, Voi le faceți, ei sau... ele!... INTR-O CLASA CU ATMOSFERA GLACIALA Afară-i cald... și e frumos, In clasă i frig și...Crivăț ba Că profesorul, adormit, Dă cunoștințe... congelate La 24 mai, în Bulgaria s-a sărbă- torit Ziua Invățămintului public, cul- turii, a scrierii slave și presei bul- gare. Cu prilejul acestei date impor- tante la 23 mai a avut loc la Sofia o adunare festivă a oamenilor mun- cii, la care au participat Anton Iu- gov, președintele Consiliului de Mi- Muncitorul Wll- fried Zwieg este e- lev in anul I al Fa- Acolo unde se înălța odinioară, lugubru, castelul lui Safet Bei, se găsește astăzi școala de 7 ani a satului Bularat. Bătrînii țărani al- banezi au multe de povestit despre ceea ce au suferit pe vrema lui Ma- lik Pașa, bunicul lui Safet, iar apoi pe timpul moștenitorilor acestuia. — Mi.aduc aminte foarte bine, deși eram încă mic de tot — ne spune un bătrin de 80 de ani — cum începeau flăcăii să strige: „Vine!" și toți țăranii din Bularat, înspăimin- tați, fără a spune niciun cuvînt, se adunau pe ambele părți ale drumu- lui, așteptind pe Malik Pașa, care venea aici în fiecare vară pentru a schimba aerul.., ...Dar intr-o zi, la începutul a- nului 1945, consiliul popular al sa- tului a hotărît să clădească pe rui- nele vechiului castel o școală nouă de 7 ani, de care era otita nevoie. Hotărîrea fu pusă în discuția adună, rit țăranilor. „O școală fiouă?" — se întrebară țăranii din Bularat. Nu le venea să creadă, căci și înainte de război se vorbise de asemenea lucru, dar fără niciun rezultat con- cret, După ce discutară timp înde- lungat, se hotăriră să clădească școala. Fiecare țăran a contribuit cu cîte ceva. Mai mult decît atît, oame- nii au transportat tot nisipul, lem- nul de construcție și scindările. Dar sătenii n-au rămas singurii care au realizat această construcție : statul a cheltuit două milioane pentru con- struirea școlii. Școala de 7 ani din Bularat are șapte săli de clasă, o sală pentru pionieri, un muzeu, o sală de tea- tru, cancelarie etc. Curățenia este În curînd va apare o ediție în limba maghiara a ..Gazetei învățămîntului'‘, cu denumirea „Tanugyi Ujsăg‘,cu periodicitate săptămânală niștri, membri ai C.C. al P.C. Bul- gar ,și ai guvernului, precum și I. K. Prihodov, ambasadorul U.R.S.S. In Bulgaria. In cadrul adunării Vîlko Cerven- kov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru impecabilă. Deseori, organizațiile de tineret și de femei participă la buna întreținere a școlii. Am vizitat sala pionierilor și mu- zeul, Învățătorul Spiro Gadja ne.a explicat că pionierii își petrec orele libere organizind convorbiri despre cărți ca „Tana", „Oameni cu con- știința curată", ,,Tinăra Gardă" etc. La muzeu există mijloace minunate pentru concretizarea lecțiilor de fi- zică și chimie. In apropiere au fost amenajate o grădină de flori și un lot cu culturi de sezon. 205 elevi din Bularat și din sa- tele învecinate frecventează regulat școala. Colectivul didactic este com- pus din 9 pedagogi. Profesorul e- merit Thoma Tatari lucrează aici din 1948 și de doi ani de zile este di- rector al școlii. El ne-a arătat cîteva date care, infățișînd situația din Bu- larat, ilustrează perspectivele tinerei generații din întreaga Albanie. 229 de elevi au absolvit pină tn pre- zent școala din Bularat. Aproape jumătate din ei își continuă studiile în învățămîntul mediu și superior, în școlile albaneze sau in străină- tate. Școala de 7 ani din Bularat pre- zintă o imagine a marii griji pe care o manifestă partidul și puterea populară pentru educarea tinerei generații. Abia cu cițiva ani în ur- mă țăranii din Bularat mai vedeau castelul beiului și tremurau de că. Acum, ei aud vocile vesele copiilor și, fericiți, se gîndesc la itorul minunat care-i așteaptă. J. THANO Piatra n-a mai putut Pag. 4-a ; al Invățămintului și Culturii, a rostit o cuvintare in care a relevat succe- sele ob(inute tn domen'ul învățămîn' tului public și culturii in fără in anii puterii populare. In Bulgaria nu exis- tă neștiutori de carte pină la virsta de 50 de ani, nu există sat in. care să nu fie școală. Este asigurat in- văfămlntul obligator de 7 ani. Aproximativ 35 la sută din absol- ventii școlilor de 7 ani Iși continuă studiile In școli medii, tn școli pro- fesionale și pedagogice. Numărul in- stituțiilor de învățămint superior a crescut de patru ori. iar numărul în- vățătorilor s-a dublat. Rețeaua instituțiilor de ocrotire a sănătății s-a mărit de trei ori. In prezent în Bulgaria există un medic la 825 de oameni. A crescut tirajul ziarelor și revis- telor. S-a dublat tirajul cărfilor. De o mare căutare se bucură cărțile so- vietice. Cu prilejul acestei sărbători, la 24 mai la Sofia șl tn alte orașe din țară au avut loc demonstrații tradiționale ale lucrătorilor pe tărtmul culturii, artei și Invățămintului, ale studenți- lor și elevilor. La demonstrația festi- vă care a avut loc tn Piața 9 Sep- roșilov însoțit de Ho Șl Min, preșe- dintele R. D. Vietnam, și de alți oa- meni de stat ai republicii a vizitat Universitatea din Hanoi unde a luat cuvintul in fața a 2.500 de studenți. Tn numele lui K. E. Voroșilov, V. P. Eliutin, minjstrul Invățămintului Superior al U.R.S.S., a oferit biblio- La Universitatea „Martin Luther** din Halle-Wittenberg — R. D. Ger- mană — peste 1.000 de studenți se pregătesc în vederea examenelor de sfirșit de an. Acum 20 de ani, universitatea din Halle pregătea aproximativ 1.200 de studenți, în timp ce astăzi numărul studenților se ridică la 4 500, dintre care 50 la sută sînt fii de muncitori și țărani. In afară de aceasta, 1.000 de tineri studiază la Institutul munci- toresc de pe lingă aceeași universitate. Anul trecut studenții au primit burse în valoare de 11.500.000 mărci. Toți studenții primesc îngrijire medicală gratuită. Numărul institutelor care funcționează în cadrul Universității „Martin Luther** a crescut. Un nu- măr de 12 profesori ai universității slnt laureați ai Premiului de Stat și alți patru sînt profesori emeriți. 50 profesori sînt membri ai diferi- telor academii din Germania. Anul trecut 40 de oameni de știință din Germania occidentală și 18 oameni de știință străini au ținut prelegeri aci și 200 de oameni de știință din Halle au fost în străinătate pentru a participa la congrese sau pentru a ține conferințe. Joi dimineață s-au înapoiat de Ia Paris acad. Mihail Ralea, președin- tele Instituitului romîn pentru re a- țiile oulturaile cu străinătatea, con- ducătorul delegației culturale a R.P. Romîne, care a purtat convor- biri cu reprezentanții guvernului francez în vederea examinării mij- loacelor de dezvoltare a relațiilor culturale între Romînia și Franța, scriitorul Demostcne Botez, deputat în Marea Adunare Națională, mem- bru al delegației, prof univ. Mihai Neculce. care a făcut parte dan de- legație jn calitate de expert. presă tn cadrul căreia 10 oameni de știință, medici și fizicieni au expus în fața ziariștilor vederile lor asupra primejdiei exploziilor experimentale cu arme atomice și cu hidrogen. Pro- fesorul Lacassagne, profesorul Tur. pine, profesorul Tubiana și ceilalți oameni dje știință care au luat cuvîn- --------------a- CONGRESUL DIN Kensington. un vechi cartier al Londrei, a devenit de cîtăva vreme punctul de atracție al presei londo- neze, stîrnind în jurul său o vîlvă de care nu s-a mai bucurat probabil de multe decenii. Ce a reușit oare să înlăture tradiționalul calm al locuitorilor capitalei britanice? Apa- rent, un fapt oarecare : John Mor- bin, un tînăr de 21 de ani, fiul unui mic farmacist din cartierul Kensin- gton, a încetat din viață fiind bol- nav de leucemie. Un fapt cu nimic locuitorilor d.in Uiroshima și Naga- saki după bombardamentele atomi- ce. Medicii spitalului St. Thomas, care l-au avut în îngrijirea lor pc tînărul student londonez, au subli- niat într-o declarație că acest caz nu poate fi unic, deoarece atmos- fera Londrei este plină de radiații atomice. In aceste zile. cînd în întreaga lume se desfășoară o puternică miș- nirii. Tinerii japonezi din 63 de ora- șe, reprezcntînd elevi și studenți din 168 institute universitare și colegii, au desfășurat o puternică manifes- tație de stradă împotriva acțiunii Marii Britanii privind experiențele cu arma atomică în Oceanul Paci- fic. La Tokio, mii de tineri au de- monstrat în fața ambasadei brita- nice și a fost nevoie de puternice forțe ale poliției și armatei, care au 4.000.000 de analfabeți! în cadrul unei conferințe de presă care a avut Ioc la Sevilla, Artigas, I rearw. adjunct el ministrului Aface- rilor Externe, Al. Buicafi și O. Live- zeanu, vicepreședinți ai I.RRC.S., Sanda Rangheț. secretar aii Comite- tului național pentru apărarea păcii din R.P. Romină. Paul Popesou-Na- veanu, Ion Georgescu, director ad-in- terim în Ministerul Afacerilor Exter- ne, funcționari superiori din Minis- terul Afacerilor Externe și I.R R C.S., precum și un grup de profesori și studenți ai Universității „C. I. Tarhon". Au fost de față Pierre Francfort, radiațiile atomice asupra organismu- lui uman și în special asupra eredi- tății. In încheierea dezbaterilor, profeso- rul Loeper a arătat că oamenii de știință doresc în unanimitate înce- tarea experimentării bombelor ato- mice. | 1 De asemenea, nu de mult străzile ■ Londrei au fost străbătute de colua- g ne uriașa de manifestanți care au £ participat la un miting dc protest g în Trafalgar Square, protestînd îm- r potriva experiențelor cu bomba H, g pentru ca tineri ca John Morbin să c nu mai fie trimiși în brațele merții. £ Pe toate meridianele, popoarele £ se ridică împotriva experiențelor cu s armele atomice. Alături de milioa- £ nele de cetățeni simpli se face auzit E glasul competent al unor renumiți E oameni de știință. Recent, doi iluștri g oameni de știință americani, prof. 2 Stanley Livingston» de la Institutul r experiențelor nucleare. „Mulți dintre oamenii noștri de £ știință, a declarat prof. Livingstone, ( recunosc în propunerile Uniunii So- g vîetice privind încheierea unui acord pentru interzicerea experien- țelor nucleare un pas pe drumul păcii". Amintirea victimelor de la H.iro- shima și Nagasaki. cazul tînărului londonez John Morbin, avertismen tul dat de numeroși oameni dc știin- g ță cu renume mondial ca eminen- tul savant Frederic Joliot-Curie și, îndeosebi, vocea maselor de milioane de oameni doinei de via- ță vor reuși să stăvilească aven- tura lipsiră de răspundere a con- ducătorilor occidentali, să Împiedi- ce experiențele cu armele nucleare. £ | directorul general al Invățămintului primar de pe lîngă guvernul Iran- chist, a recunoscut că in momentul de față există în Spania 4 milioane de analfabeți, dintre care 2 000.000 sînt copii de vîrstă școlară. Artigas a de- clarat de asemenea că în momentul de față 1n Spania se resimte nevoia de 25.000 de localuri de școli și că sînt urgent necesare reparații și re- novări ale altor 17.000 de imobile de școli. Gazeta învățămîntului Organ al Ministerului Invățămin- tului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului. Muncitorilor din învățămînt. COLEGIUL REDACȚIONAL: Maria Banuș, Petre Drăgoescu. Ion Dragu, Emilia Mănac, Ludovic Nagy, fon Nistor, Nicolae Sipoș. / ' Redacția ți administrația: București, Piața Scînteii nr. 1 Telefon 760.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin" București Piața Scînteii. Abonamente. 1 an - 12,50 lei, 6 luni — e."), 3 luni — 3,12 Ici.