Proletari din toate țările, uniți-vâ
Organ al Ministerului învățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt
ANUL IX Nr. 424
Vineri 24 mai 1957
4 PAGINI 25 BANI
Un grup de delegați la
seminarul internațional de la Sinaia
an
Seminar
internațional
O greutate pe care am tntlmpinat
regiunea Galaf.
vor organiza
(Continuare in pag. 4-a}
rîndul lor. mobilizați
muncă,
înțeles mal bine că trebuie să lucreze
expert-
ale învățămintului
Rite.
Afanasenko
ministrul învățămîntului al R.S.F.S.R.
verificăm
vor orga
E. AFANASENKO
Organizația
turii și alimentafiei'
Trebuie să fi
de croitorie, deoarece fiecare elevă
este
erau în anul 1914,
teritoriul
(Continuare în pag. 2-a)
sarcinile
ruia
și metodele de educare
adulților
prieteniei intre ponoare'
.Căile
arătat
aceia dintre
mai
prezentată și intr-o serie de
alte
generală al e-
condiția prin.
practică cele învățate.
Lecfii asemănătoare
începind de luni dimineață,
ful turlelor castelelor Pelișor
nobila muncă pentru binelo patriei,
21.05.57
Conje-
didac-
Față do 86.000 de studențl cîțl
Dar, in conformitate
geografie și chiar de ma-
în afară de aceasta, tre-
existe pe Ungă școli ate-
Amur, există trei institute de în-
deosebi asupra faptu-
O. ȘAFRAN
directorul școlii medii i
„Dimitrie Cantemir'
ticipa activ la pregătirea
rintei.
Comitetul de pregătire a
rinței mondiale a cadrelor
Kazan, Novosibirsk, Irkuțk etc,
concretiza cunoștin-
ajutorul ei. tn ce mă-
nivelului de cultură
levilor. Aceasta este
sură șt-au însușit elevii cunoștin(ele
de mecanică și cum știu să aplice in
Elena Vîlcoci, secretară a
Conferința mondială
de la Varșovia
a cadrelor didactice
ceste pregătiri sînt o mărturie
tehnic, de
tematică.
filiale. Asemenea filiale existâ
viitoare soție
în vtr-
și Foi-
La Expoziția de artă aplicată ți decorativă a R.S.F.S.R. din București
ritoriul R.S.F.S.R., pină în cele
Sverdlovsk, Petrozavodsk,
cu seriozitate.
In cadrul unui schimb
ferate siberiene, funcționează
în munca noastră a
cată de faptul că la
grama a fost Preu
care inva(ă
a par.
confe-
DECADA CULTURII
Pedagogii șl elevii școlii noastre au trăit in ziua de
21 mai clipe de adevărată sărbătoare: ne-a vizitat tov.
E. I. Afanasenko, ministrul învățămintului al R.S.F.S.R.
Oaspetele s-a interesat mult și îndeaproape de activi-
tatea școlii noastre, de experiența pe care am dobindit-o
noi în aplicarea măsurilor privitoare la politehnizarea
învățămintului. Cu multă solicitudine, el ne-a împăr-
tășit din experiența școlilor din R.S.F.S R., dindu.ne in-
formatii deosebit de interesante asupra muncii acestora.
In timpul vizitării școlii, tov. Afanasenko a fost atras
de voioșia copiilor din clasele elementare, care.și petre-
ceau recreația in curte. A lăsat imediat de-o parte orice
altă preocupare și s-a grăbit să coboare printre ei. Co-
piii l-au inconiurat îndată cu bucurie și dragoste, i-au
necesare
Pentru
inceput să înființăm pe
lingă unele școli cite un atelier
Conferința prezentată de prof. Stan-
ciu Stoian nu este singura manifes-
bine. S-a legat repede o discufie vie și plină de interes.
Recreația li s-a părut tuturora — și in primul rind ele-
vilor — neobișnuit de scurtă.
Nu este, desigur, întimplător faptul că oaspetele a
făcut cele mai lungi popasuri printre elevi. Unul dintre
ele s-a petrecut intr-o sală unde aveau loc repetiții ale co-
rului elevilor din clasa a Ha. altul în camera pionierilor.
La plecare, oaspetele a fost insofit de sute de priviri
care exprimau în același timp regretul provocat de des-
părțire și recunoștința pentru cinstea pe care ne.a tă-
cut-o, găsindu-șt timp să vină printre noi.
meroase organizatii de pedagogi
și-au manifestat dorinfa de
nualele
deloc ■
entă organizat cu o școală din Cluj,
profesorii de fizică din școala noastră
au pregătit cu elevii claselor a VUl-a
o lecfie de recapitulare a cunoștințe-
lor In fa(a strungului. Lecția se va
desfășura în ultimele două ore de
fizică din acest an, In atelierul școlii
profesionale „Clement Gottwald" unde,
de altfel, elevii au desfășurat de la
începutul anului lucrările practj.ce
prevăzute în programă. In pregătirea
lecției profesorii au fost ajutați de
specialiști de la școala profesională
Așteptăm de la această lecfie rezul-
tate inte-esante. deoarece vrem să
lor din R.PR. Raportul conține date
semnificative despre progresul rea-
lizat in acest domeniu prin diferite
forme de educație.
în afara conferințelor care au loc
în plenară, participantii seminarului
au fost împărtifi în două grupe de
lucru. Primul grup, la a cărui condu-
cere a fost ales prof. Stanciu Stoian,
discută metodele și condițiile materi-
ale necesare educării adultilor, precum
rul roșu", ,, Copilărie fericită",
„Primul punct" și multe alte filme
care vorbesc despre via(a copiilor
de la noi și de peste hotare, in tre-
cut și astăzi.
De asemenea, pe scenele teatre-
lor, cluburilor, căminelor culturale
și in școli vor fi prezentate progra-
me artistice închinate copiilor. In
buie să
liere.
Am și
Folosind amabilitatea „Gazetei învățămintului" din Repu-
blica Populară Romînă, doresc să transmit din partea cadrelor di-
dactice din R.S.F.S.R. un cald salut frățesc colegilor noștri — ca-
drele didactice din Romînia socialistă — șl să vă urez succes în
tare a delegației romîne care
nit interesul participanfilor
minar. Delegația romînă a
celorlalte delegatii un amplu
privind problema educației
Intr-o ședință care a avut loc de
cutind. Comitetul de pregătire a
Conferinfei mondiale de la Var-
șovia a cadrelor didactice, compus
din reprezentanti ai Comitetului
Administrativ al F.I.S E., din dele-
gati ai Sindicatului de învățămînt
din Japonia și ai Federalei Edu-
catorilor din Siria, a constatat că
anunfarea Conferinței mondiale a
cadrelor didactice a trezit un mare
interes tn rîndurile pedagogilor,
în special în țările Asiei, In țările
arabe șl tn America Latină. Nu-
școltl. Vizita aceasta a avut Și un în-
semnat efect educativ, deoarece,
văzînd eforturile muncitorilor, stră-
dania lo', elevii s-au simțit și ei, la
de realizare a unitătu Internatio-
nale a cadrelor d dactice"; „Ziua
mondială a Chartei Educatorilor".
Cu prilejul Conferinței mondiale
de la Varșovia a cadrelor didactice
se va organiza o expoziție cu pri.
vire la situația actuală a școlii
și a pedagogilor din întreaga lume.
După Conferință, expoziția va fi
a stir-
la se-
difuzat
raport
adulți-
Ca tn toate școlile, problema reca-
pitulării finale a materiei și a înche-
ierii cu succes a anului școlar preo-
cupă îndeaproape și colectivul didac-
tic al școlii noastre.
In cadrul consiliului pedagogic s-au
'discutat din timp problemele privitoa-
re la planificarea temelor recapi-
tulative, iar în comisiile pe obiecte
s-au conturat subiectele ce urmau să
fie tratate, fără să se omită forme cit
mat variate și mai atractive de reca-
pitulare : alcătuirea unor referate de
către elevi (fără să se abuzeze Insă
de acestea, pentru a nu se ajunge la
supraîncărcare), lecții ținute in atelier
și laborator etc. O atenție deosebită
s-a acordat stabilirii temelor la obiec-
tele care asigură politehnizarea invâ-
țdmintului, astfel incit aceste teme
să scoată în evidență legătura cunoș-
tințelor teoretice cu practica, cu pro-
cesul de producție.
In perioada de recapitulare noi or-
ganizăm și scurte vizite ale elevilor
tn întreprinderi, pentru ca ei să poată
vedea în ansamblu cum se aplică tn
*) Textul prescurtat al confe-
rinței ținute la Clubul Sindica-
tului Muncitorilor din Învăță-
mînt din Capitală de E. I. AFa-
nasenko, ministrul Invățămîn-
tului a! R.SF.SR.. șeful dele-
gației de oameni de cultură din
R.S.F.S.R. care ne vizitează țara
în cadrul Decadei culturii
R.S.F.S. Ruse.
u apărut
cum ar fi
de cunoș-
tn timpul
IV-a, de
Intreprin-
apropierea
țele despre agricultură și mecanizarea
agriculturii, elevii claselor a VH-a au
vizitat întreprinderea .Semănătoarea",
unde au văzut diferite tipuri de ma-
șini agricole, felul cum sint constru-
ite și cum funcționează.
Au fost șt cazuri cînd nu s-a acor-
dat atenția meritată recapitulării șt
a trebuit să relnoim lupta împotriva
acestui păcat, pe cît de vechi pe atît
de dăunător, care duce la improvi-
zații, la repartizarea nejustă a tim-
pului afectat unor capitole, la reve-
derea nesistematică, uneori chiar
haotică, a cunoștințelor, la lecții plic-
tisitoare. sarbede. neatractive.
fabricii „Idealul" din Mediaș ac
confecționat un nou tip de bicicle-
Se prevede, de asemenea, tur-
narea, cu ajutorul Institutului Fil-
mului Polonez, a unui film al Con-
ferinței. care va fi apoi folosit pen-
tru turnarea unui film despre ca-
drele didactice.
Institutele de învățămînt supe-
rior sînt răspîndlte pe întreg te
Comitetului național pentru apărarea
copilului, secretară a C F D R.
Seminarul s-a deschis luni diminea-
ță printr-o ședință festivă la care au
luat cuvîntul reprezentanți ai ONU.
și ai Federației Mondiale a Asociații-
lor pentru Națiunile Unite, precum și
Mihail Macavei, membru in Comitetul
executiv al Asociației Romîne pentru
Națiunile Unite, C. Nicuță, adjunct al
ministrului învățămîntului și Culturii,
prof. lorgu Iordan, rectorul Universi-
tății „C. I. Parhon" care a salutai pe
participanți în numele cadrelor didac-
tice din (ara noastră.
Intr-una din sălile castelului Foișor,
reprezentanții O.N.U. șl ai organisme-
lor specializate au prezentat partid-
punților la seminar conferințe infor-
mative despre actvitatea organizații-
lor respective. Astfel de conferințe au
avut ca teme „Activitatea organizați-
ei Națiunilor Unite și a principalelor
sale organisme în cei II ani de exis-
tență", „O.N.U. în problema agricul-
de seamă, reprezentînd atit O.N.U. și
organismele sale specializate, cit și
organizațiile și instituțiile care se ocu-
pă de problema educației adulților din
14 țări europene, lată numele citorva
dintre aceștia ■ dr. Robert Smith, se-
cretar general ad-interim al Federației
Mondiale a Asociațiilor pentru Națiu-
nile Unite și Dr. Anoushiravan Khos-
hkish, director de studii in această Fe-
derație, Paul Jonkowski, din partea
O.N.U., Allan Degerman, directorul
unei școli populare pentru adulți din
Suedia, care este directorul de studii
al seminarului, Georges Collard, din
Franța, conferențiar la Centrala de
educație muncitorească. Lilia Marino-
va Karagiozova, din R.P. Bulgaria,
directoare a Institutului pedagogic din
Varna, Arne Johannes Nissen, din Da-
nemarca, directorul unei școli din Fen-
smark. Vasile Simonide. din Grecia,
conferențiar la Școala superioară de
studii industriale din Atena, K. V. Țu-
rinov. profesor la Universitatea de
Stat „Lomonosov" din Moscova și alte
delegații din diverse țări ale Europei.
Delegația romînă este formată din
Octav Livezeanu, vice-președinte al
I.R.R.C.S., Dumitru Mihalache, secre-
tar general al S.R.S.C., prof. Cristea
Pantazi și Lajos Nagy, directori gene-
rali in Ministerul învățămîntului și
Culturii, prof. N. Pascu, președintele
C.C. al Sindicatului Muncitorilor din
învățămînt. prof. Stanciu Stoian. di-
rectorul Institutului de științe pedago-
practică o serie întreagă
tințe pe care le-au studiat
anului. Elevii claselor a
pildă, au vizitat turnătoria
derii ,,Mao Țze-dun", din
niza și cu elevii claselor a Vil-a și a
X-a in laboratorul electrotehnic, în
legătură cu aolicarea în practică a
cunoștințelor despre electricitate.
Profesorii de matematică au prevă-
zut să efectueze cu elevii claselor a
IX-a și a X-a măsurători a distan-
țelor inaccesibile și a înălțimilor a
căror bază este inaccesibilă. In acest
scop s-au construit din timp aparatele
zile consacrate artiștilor ama-
tori, micilor naturaliști, zooteh-
nicieni și tehnicieni, o zi a spor-
tului precum și un concurs literar
cu tema: „Viața fericită a copiilor
din patria noastră". In întreaga re-
giune se vor deschide 20 de expo-
ziții șt bazare cu obiecte confecția-
V-a, literatura la clasele a VUI-a și
a X-a etc. Pentru învingerea acestor
dificultăți au fost Și mai sint încă
necesare eforturi mari și din partea
profesorilor, și din partea elevilor.
S-ar putea adăuga încă multe în
legătură cu ceea ce am realizat. în
perioada aceasta, ca și in legătură cu
greutățile intimpmate și cu lipsurile
pe care le mai avem Ne mărginim
insă numai la semnalarea faptului că
direcția școlii și-a dat seama, pe par-
curs. că n-a organizat cu suficientă
grijă controlul desfășurării lecțiilor
vățâmtnt superior. Iar Ia Vladi-
vostok, punctul terminus al căli
de mînuire a anumitor mașinl-unel.
te șl a cunoștințelor de agrotehni-
că șl de zootehnie.
Acest plan nou de învățămînt
este verificat în anul școlar curent
într-un număr de 585 de școli din
republică. Am făcut pină acum un
bilanț al experienței dobîndite, am
adus unele corective, pentru că nu
totul era perfect. Planul îmbunătă-
țit va fi verificat in anul școlar vii-
tor într-un număr de aproximativ
4.000 de școli. Vom continua să
corectăm lipsurile pe care le vom
constata, urmînd ca după un an
să introducem noul plan de învă-
țămînt în toate școlile.
Desigur, un asemenea plan cere
existența unei baze de producție
extrem de bună, de bogată. Este
necesar ca fiecare școală să aibă
cabinete foarte bine utilate de fi-
zică, de chimie, biologie, de desen
Academia de științe are o rețea
întinsă de institute de cercetări.
In anul 1956. numărul lor a ajuns
In R.S.F.S.R. Ia 712 institute (in-
clusiv filiale) dintre care la Mos-
cova 508 șl Ia Leningrad 141.
pentru promovarea înțelegerii inter-
naționale printr-o mai bună cunoaș-
tere a Națiunilor Unite. Primele in-
tervenții ale participanților romini au
fost prezentate de prof. Cristea Pan-
tazi și dr. Lajos Nagy.
In cea de a doua grupă de lucru,
condusă de prof. Johannes Engberg,
profesor la o școală nentru adulți din
Danemarca, se discută rolul diferitelor
organizații în educarea adulților și
problema calificării educatorilor pn-
tru adulți.
In aceste zile, seminarul de la Si-
naia își continuă lucrările El consti-
tuie un rodnic schimb de experiență
între educatorii europeni și va con-
tribui, desigur, șt la progresul educa-
ției adulților din țara noastră.
A. VALENTIN
care stau astăzi în fața noastră, la
Congres au fost aduse și critici șco-
lii sovietice. Ministerului Invăță-
mintului, precum și Academiei de
științe pedagogice. Critica stă-
șor de la Sinaia flutură în bătaia vin-
tului drapelul albastru al Organiza-
ției Națiunilor Unite, sub ale cărei
auspicii se desfășoară un eveniment
de o importanță deosebită pentru pe-
dagogii europeni — seminarul inter-
național asupra educației adulților in
Europa.
Recunoscind realizările dobîndite
de Republica noastră populară în do-
meniul educației adulților, Federația
Mondială a Asociațiilor pentru Națiu-
nile Unite, în colaborare cu
U.N.E S C.O , au încredințat țării noas-
tre cinstea de a organiza un seminar
internațional asupra acestei teme im-
portante. La Sinaia au sosit oaspeți
grăitoare a dragostei și grijii pi
care o poartă poporul nostru copii-
lor — nădejdea șl bucuria lui.
actual al Federației Ruse există
astăzi 1.200.000 de studențl.
internațională a muncii, legislația și
activitatea ei" etc.
Una dintre conferințele urmărite cu
viu interes a fost conferința „Educația
adulților și progresul economic și so-
cial". prezentată de prof. Stanciu Sto-
ian. directorul Institutului de științe
pedagogice, membru al delegației ro-
mlne.
Conferențiarul a făcut un scurt isto-
ric al educației adulților tn (ara noas-
tră șl a subliniat realizările dobîndite
în acest domeniu în ultimii ani. „Tre-
buie să arătăm mai Intîi—a spus prin-
tre altele conferențiarul — că dato-
rită faptului că educafia adultilor este
la noi o problemă de stat, de ea se
ocupă tn bună măsură sistemul de în-
vățămînt public. Șl tn alte părți se
întîlplă acest lucru, dar la noi educa-
ția adulților este parte componentă a
învățămintului public. Astfel, noi avem
o întreagă re(ea de cursuri fără frec-
ventă, cursuri organizate șl îndruma-
te de cadre didactice retribuite de
stat, școli șl cursuri serale muncito-
rești și sătești".
Tn continuare, prof. Stanciu Stoian
s-a ocupat șt de educarea adulților In
(ara noastră, prin instituții speciale
cum sînt S.R.S.C., Așezămintele cultu-
rale, organizații sanitare și sportive
etc. Vorbitorul a arătat că semnele
progresului realizat tn educația adul-
tilor din țara noastră sint lichidarea
analfabetismului, creșterea activității
editoriale etc.
După Marea Re-
voluție Socialistă
din Octombrie, pu-
terea sovietică, po-
porul rus ca șl ce-
lelalte popoare ale
țării noastre au
primit și în dome-
niul învățămîntului
ca și în celelalte
domenii, o foarte
grea moștenire. A-
proximativ 4/5 din
numărul total al
copiilor de vîrstă
școlară nu erau
cuprinși în școală,
exista o lipsă a-
cută de clădiri pen-
tru școli.
trăit acele timpuri
Iui că școala noastră, care re-
zolvă cu succes problema predării
bazelor științelor, rezolvă încă ne-
mulțumitor sarcina de a pregăti e-
levii pentru activitatea practică,
pentru viață. Congresul a cerut ca
Ministerul Învățămîntului, împreu-
nă cu Academia de științe pedago-
gice, să ia măsuri hotărîte pentru
lichidarea acestei lipse Și a indi-
cat căile pentru rezolvarea acestei
probleme, arătind că școala trebuie
să devină o școală de cultură gene-
rală politehnică.
Ideea politehnizării învățămîntu-
lui școlii medii, ideea învățămîntu-
lui politehnic nu este o idee nouă,
încă de mult clasicii pedagogiei,
ca de pildă Rousseau și mai ales
Pestalozzi, au pus problema nece-
sității învățămîntului politehnic.
întemeietorii comunismului știin-
țific, Marx, Engels și Lenin, au a-
cordat multă atenție problemei po-
litehnizării învățămintului. Trebuie
să arăt că în Programul Partidului
Comunist adoptat încă la Congresul
al VIH-lea s-a prevăzut de aseme-
nea necesitatea de a se introduce
învățămintul politehnic în școli.
Aprecierea principială a esenței
problemei politehnizării invățămîn-
tului este pentru noi o problemă cît
se poate de clară. Căile pentru re-
zolvarea ei, însă, nu sînt încă des-
tul de clare. Școala sovietică și
știința pedagogică sovietică se pre-
ocupă în momentul de față de gă-
sirea acestor căi pentru rezolvarea
problemei politehnizării învățămîn-
tului.
Curînd după Congres, Ministerul
învățămintului și Academia de ști-
ințe pedagogice au elaborat o nouă
programă de învățămînt. Țin să
subliniez că, în năzuința noastră de
a rezolva problema politehnizării,
noi considerăm ca o condiție nea-
părat obligatorie faptul ca înfăptu-
irea politehnizării învățămintului să
nu ducă în nici un caz la scăderea
cind Institute de învățămînt su
perlor.
cipală și obligatorie și de aceea nu
este cituși de puțin vorba de re-
ducerea atenției față de discipline-
le din ciclul științelor sociale. Dim-
potrivă, întemeindu-ne pe experien-
ța care o avem și pe convingerea
noastră profundă, socotim că în-
făptuirea politehnizării este înso-
țită și va fi și pe viitor neapărat
însoțită de înlăturarea elementelor
scolastice, a elementelor de toceală
mai bine zis, care, fără îndoială,
se mal vădesc în școli.
Conform noului plan de învăță-
mînt care se aplică acum în școli-
le noastre a fost sporit numărul o-
reior de lucru manual la clasele
I—IV, al orelor de lucru în ate-
liere sau pe loturile experimentale
in clasele V—VII. A fost desființat
studiul constituției, ca obiect aparte
în clasa a Vll-a, capitolele de con-
stituție fiind introduse în cursul de
istorie din clasa a X-a. Tn clasele
VIII —X au fost introduse obiecte
noi — bazele producției industriale
pentru școlile de la orașe și baze-
le producției agricole pentru școlile
de la sate, precum și practica obli-
gatorie în fabrici și uzine la ora-
șe și in colhozuri sau sovhozuri la
sate.
Nu este vorba în nici un caz de
transformarea învățămîntului de
cultură generală într-un învăță-
mînt profesional. Este vorba de
studierea indicilor calitativi de
bază, fundamentali ai producției
industriale sau agricole actua-
le, de înarmarea elevilor cu de-
prinderi de producție. Pentru ele-
vii din clasele VIII—X planul pre-
vede și ore facultative pentru do-
bîndirca uhor deprinderi concrete
ca să-ți dai seama cît de uriașe, cit
de mari și complexe au fost greu-
tățile pe care am reușit să le lichi-
dăm pină în preajma celui de al
doilea război mondial. De aceea,
pentru noi, oamenii sovietici, este
ușor de înțeles de ce, de cite ori
vorbim despre cultură, vorbim mai
Intîi despre rezultatele uriașe pe
care le-am dobîndit în domeniul în-
vățămintului, în rezolvarea acestei
sarcini cu adevărat istorice.
După război am reușit să înfăp-
tuim în orașe învățămîntui mediu
general obligatoriu, iar acum, în
lumina sarcinilor trasate de cel de
al XX-lea Congres al P.C.U.S., am
trecut la înfăptuirea învățămîntului
mediu general obligatoriu în Întrea-
ga țară.
La Congresul al XX-lea al parti-
dului nostru au fost subliniate suc-
cesele mari și incontestabile obținu-
te pe tărîmul învățămintului public.
să rldem". Acest album va fi tipă-
rit în mai multe culori. La ilustra-
rea lui și-au dat concursul carica-
turiști și graficieni cunoscuți ca
Taru, Rik, Arno, Cobar, Leru etc.
In întreaga (ară se fac pregătiri
intense pentru Ziua copilului. A-
Cel mal Important centru ști-
ințific al R.S.F.S.R. șl al întregi!
Uniuni Sovietice este Academia
de științe a U.R.S S. In principa-
lele centre culturale ale R S F.S.R.
Academia de științe a înființat
In fiecare an. la 1 Iunie, milioa-
ne de oameni din întreaga lume
sărbătoresc Ziua internațională a
copilului. „Copiii sînt florile vieții"
— spunea Maxim Gorki. Pentru ei,
in patria noastră se creează condi-
ții minunate de dezvoltare. Micii
cetă(eni ai (ării sînt înconjurați de
dragoste, de grijă plină de căldură.
Cu prilejul sărbătorii copiilor. In
fiecare sat șt oraș din Republica
noastră Populară se vor organiza
în acest an manifestări interesante
și atractive, bogate In con(inut:
șezători literare, seri de basm, vi-
tă, un mare număr de triciclete și
trotinete
In satele șl comunele din Re-
giunea Autonomă Maghiară, comi-
siile de femei și organele sfaturilor
populate comunale au luat măsu-
rile necesare pentru organizarea șl
buna funcționare a 240 de grădi-
nițe sezoniere
In cinstea zilei de I Iunie, revista
„Luminița" va face o frumoasă
surpriză cititorilor ei prin editarea
unui album de povești vesele, în i-
magini interesante, intitulat „Hai
nate pentru cei mici și se vor a-
prinde numeroase focuri de tabără.
Colectivele unor întreprinderi din
regiunea Stalin pregătesc pentru
copil hăinuțe tricotate, jucării, noi
sortimente de dulciuri. Muncitorii
mal îndepărtate regiuni. Astfel,
In orașul Habarovsk, situat pe
O mare dezvoltare a luat In
R.S.F.S.R. învățămîntui superior.
fost aceea provo-
unele obiecte pro-
încărcată și ma-
cu întîrziere sau
istoria la clasa a
zite șl excursii, întîlniri ale co-
piilor cu luptători din ilegalitate,
cu muncitori fruntași, colectiviști,
scriitori și oameni de știință.
Pe ecranele cinematografelor din
Capitală și din celelalte orașe ale
(ării vor rula filme pentru copil. Ei
vor avea prilejul să vadă „Ora H",
„Măgărușul Magdanei", „Doi prie-
teni", „Fetița mincinoasă", „Nulă-
tice a stabilit un proiect pen-
tru ordinea de zi. Acest proiect
prevede, printre altele, prezenta-
rea următoarelor referate: „Situ-
ația actuală a școlii și a cadrelor
didactice din întreaga lume, căile
de îmbunătățire"; „Educarea tine-
retului In sniritul oatriotismului șl

GAZETA INVĂȚĂMINTULUI
pag. 2
IN ETAPA RECAPITULĂRII FINALE
Există oare toate condițiile?
De vorbă
cu părinții
DESPRE VIZITA DELEGAȚIEI M. I- C. IN UNIUNEA SOVIETICA
care a mai rămas
EXAMENE DE DIFERENȚA
trebuie
formele de studiu organizate de
(lecții recapitulative, con-
școală
DECADA CULTURII R S.F.S.R
Probleme actuale
bineînțeles nu făcind în locul
lor
ale invățămintului nostru
(Urmare din pag. 1)
de pe poziții greșite de unii
IV al Fa-
din anul
cultății de mecanică, din toți stu-
cele mai multe
deosebit
parcurs
înțeles pe deplin în cadrul studiulullor". El s-a oprit în special asupra
M. CHELARU
Pregătiri pentru încheierea anului școlar
în învățămîntul de partid
bază
de
nu
Meto-
nale. Ceilalți „s-au pierdut
pe
£
dacă în tot da-
studiu s-a mun-
tara
stau
anului școlar. Aceasta
este și firesc, rezultate
Ultimele zile ale lunii mai
6dus și în școala medie din
înțelegerea unor
sau în aplicarea
drele organizează
denți consultatii
de
care
de
în timpul
are, cum
denților și
întreg anul
recoltă mai mare
die a colhozului,
cește, au devenit
In anul trecut,
lor mari și chiar
cipline
lor ca,
materii
dual,
strînsă
didactice
școli.
bune și in ceea ce privește munca
lor profesională. Cadre didactice
cum sînt losefina Mihăilescu, Pe-
tra Vlaicu, Dumitra Bratu și multi
alții conduc cu pricepere recapi-
anul
In
s-au
puse
cadrelor
studiului
didactice,
individual
dicată a muncii
și seriozitatea
al studenților.
La grupa 735
școlar,
cadrul
lămurit
decît recolta me-
s au întărit fizi-
mai organizați,
toți elevii clase-
și cei din clasa a
I
De
sînt
care
rare,
care
exa-
Ilus-
se
înșiși
toată
bunei
derea
din
pe-
un
au
era
pri-
în-
și cu studenții, cînd se acordă
atenția studiului individual șl
îndrumări a studenților în ve-
organizării lui
construirii socialismului în
noastră și cu sarcinile care
în fața pedagogilor.
Birourile organizațiilor de
dual întreaga materie
respectivă. La aceste
sistematizează materia
cesc unele probleme
poate realiza atunci cînd profesorii
șl conferențiarii sînt exigenți cu el
au
Ro-
mai dificile La grupa 214 de la Fa-
cultatea de ingineri economiști, de
pildă, asistenul Tudor Homoș a or-
ganizat un interesant seminar reca-
pitulativ în legătură cu problemele
cursului «Organizarea întreprinderi-
un
sin-
de
exa-
dispo-
obți-
Incolo
Si
Ș
plenarei cu părinfii
și unele probleme
Unor probleme importante ca: lucrul
simultan la mai multe mașini, con-
struirea graficului planului standard
pentru producția de serii, ciclul de
producție al montajului motoarelor
etc. De asemenea, în cadrul semi-
narului recapitulativ a dat răspun-
suri la o serie de întrebări pe care
le-au pus studenții din grupă. Ast-
fel de seminarii au loc și la alte dis-
Plata pentru această normă
însă egală cu plata pe care o
mcau adulții pentru norma
treagă.
Elevii au intrat în brigadă
sînt însă, din fericire, destul de
In ansamblu, rezultatele pe
le obțin studenții anului IV la
menele din sesiunea actuală
trează încă odată cît de mult
cadrelor didactice
școlar și din ultima
care vor încheia
Z. NACHIM
director adjunct la școala
medie nr. 13 din București
denții care s-au prezentat la
menul de „Bazele proiectării
zitivelor* numai o studentă a
nut calificativul „suficient".
la disciplina
asminarii se
și se adln-
esențiale și
In timpul
pot obține numai
cursul perioadei de
cit serios.
Neîndoielnic, la
și ele dau prilej studenți-
după parcurgerea întregii
în cadrul studiului indivl
să stabilească o legătură
între diferitele capitole stu-
de utile,
real folos pentru studențl
seminariile recapitulative
loc după ce studenții au
în cadrul studiului indivl-
feanu, propagandist la cercul
materialism dialectic la
pildă, meditațiile. De asemenea
controlată frecvența lor la
studiază cadre
la mai multe
sultații etc.) și, mai ales, trebuie
sprijinite în desfășurarea studiului
elevii vor fi antrenați în pregătirea
manifestărilor
chestiuni1 teoreMcâ
acestora — cate-
pentru acești stu-
speciale în care
tularea în clasele tor, asigură
nivel ridicat lecțiilor de
teză și o însușire temeinică
către elevi a cunoștințelor.
Din păcate, însă, lucrurile

șiori o atmosferă de muncă mai în.
cordată ca de obicei, far pentru
elevii claselor a IV-a, a VII-a și a
X-a, emoția apropiatelor examene.
Profesorii își pregătesc cu serio-
zitate lecțiile de recapitulare, Iar
cei mai mulți dintre elevi frecven-
tează cu regularitate orele de con-
sultații'. ți .meditații. Aceste condi-
ții nu sînt însă suficiente pentru
a asigura succesul la învățătură al
elevilor. Cum trăiesc ei? In ce mod
își pregătesc lecțiile ? De către cine
și cum sînt îndrumați în această
perioadă ?
In răspunsurile la aceste între-
bări trebuie căutate de multe ori
cauzele reușitei sau nereușitei ele-
vilor noștri. O preocupare mai a-
tentă merită în această privință
copiii care locuiesc departe de fa-
miliile lor, în internate sau la
gazde.
In internatul școlii medii din Ro-
șiori sînt găzduite un număr de
64 de eleve. Pe cele care au cursuri
după amiaza le-am găsit în sala
de meditație, spațioasă și dotată
cu tot mobilierul necesar. Fetele
mi-au vorbit cu plăcere despre
condițiile mulțumitoare pe care le
a,u în internat: hrană substanțială
și gustoasă, liniște necesară stu-
diului și odihnei.
. 'Activitatea elevelor interne în
orele consacrate studiului indivi-
dual este supravegheată de tova-
rășa pedagogă, controlată de diri-
ginți și de tovarășul Ion Alexan-
drescu, directorul adjunct al șco-
lii. Diriginții se Interesează de mo-
dul în care se pregătesc elevele
interne pentru lecțiile recapitula-
tive, le dau îndrumări utile cu pri-
vire la studiul individual. Majori,
tatea elevelor din internat frecven-
In acsastă ultimă etapă a anului
școlar, la Institutul politehnic din
București toate forțele au fost mobi-
lizate în vederea asigurării unei cît
mai bune pregătiri a studențifor
pentru examene Conducerea Insti-
tutului, cadrele didactice, organiza-
țiile de partid și U.T.M., sindicatul,
asociațiile studenților au luat mă-
suri pentru a da tuturor studenților
posibilitatea să se prezinte la exa-
mene cu cunoștințe temeinice. Nu
este vorba aici, însă, numai de o
muncă de campanie. Se știe doar
că „asaltul" de la sfîrșitul anului
nu poate da, prin el însuși, rezul-
tate bune Asemenea rezultate se
'din catedrele institutului lucrurile
s-au petrecut tocmai astfel. S-a
muncit serios tot timpul, Iar măsu-
rile luate acum, în preajma exame-
nelor, sînt menite să consolideze re-
zultatele eforturilor depuse luni la
rînd.
Experiența din ultimii ani a ară-
tat cît sînt de eficace în perioada
preliminară sesiunii examenelor di-
feritele forme de ajutorare a stu-
denților în studiul lor individual :
consultațiile, seminariile recapitu-
lative etc. De aceea, conducerile
facultăților au arătat și în acest an
multă atenție organizării unor ase-
menea activități. In afara consulta-
țiilor obișnuite, programate Pe în-
treg semestrul, în această perioadă
au fost organizate la multe disci-
pline consultații speciale pentru
studenții care au restanțe din se-
mestrul I, precum și consultații su-
plimentare pentru toți studenții în
vederea pregătirii pentru sesiunea
de examene. La aceste consultații,
studenții cer lămuriri cu privire Ia
diferite probleme pe care nu le-au
I
I


Perioada de pregătire a înche-
ierii anului școlar în învățămîn-
tul de partid este una din cele
mai grele, dar în același timp și
una din cele mai frumoase perioa-
de de muncă pentru cursanți. Cei
mai mulți dintre ei se pregătesc
cu spirit de răspundere pentru se-
minariile finale, considerîndu-le
pe drept cuvînt ca un ajutor de
seamă în fixarea și adîncirea cu-
noștințelor politice și ideologice
dobîndite în cursul întregii pe-
ribade de studiu.
In orașul Giurgiu sînt cuprinși
în formele de învățămînt de par-
tid numeroși învățători și profe-
sori. Unii dintre ei au studiat în
cursul acestui an Istoria P.M.R.,
alții economia politică, iar alții
materialismul dialectic.
Căutînd să acorde un ajutor cît
mai serios cursanților numeroase
organizații de bază din școlile o-
rașului Giurgiu au analizat activi-
tatea desfășurată de membrii lor
în cadrul cercurilor învățămîntu-
iui de partid. Organizația de bază
de la școala medie nr. 2, de pil-
dă, a discutat de curind, în ca-
drul unei adunări generale, pro-
bleme privitoare la munca propa-
tează orele de consultații și medi-
tații organizate de școală și con-
duse de către profesorii de specia-
litate.
Cu toate acestea, există în In-
ternat un număr de zece eleve ră-
mase în urmă la învățătură, dintre
care două chiar în primejdie de
a pierde anul. Dacă insuccesul la
învățătură al unor elevi poate fi
justificat prin lipsa unui control
permanent din partea părinților
sau datorită condițiilor nu în-
totdeauna bune de viață, pe care
le au unii elevi care locuiesc la
gazde, aceste motive nu mai pot
fi Invocate atunci cînd e vorba de
copiii oare trăiesc în internat și,
prin urmare, ar trebui să fie în
permanență sub grija și îndruma-
rea școlii, a pedagogilor. Înseam-
nă că acești copii n-au fost con-
trolați cum trebuie, n-au fost spri-
jiniți suficient.
Pentru a îndrepta, în măsura în
care aceasta mai este posibil pînă
la sfîrșitul anului școlar, situația
la învățătură a elevelor din inter-
nat rămase în urmă la învățătură,
se pot organiza pentru ele forme
speciale de ajutorare, cum sînt, de
individual.
Care este, însă, situația celor
care n-au putut fi cuprinși în in-
ternat? In majoritatea lor, aceștia
sînt băieți. Unii dintre ei se pre-
gătesc cu seriozitate pentru lec-
țiile recapitulative și pentru exa-
mene. Alții însă neglijează învă-
țătura. O vizită în strada 7 Noiem-
brie nr. 55, unde locuiesc la ce-
tățeanul Marin Gheorghe elevii
individual. Adesea, în cadrul con-
sultațiilor se reiau, dacă este nece-
sar, unele teme, care se analizează,
se adîncesc, fără ca prin aceasta
însă consultația să-și piardă carac-
terul ei specific, să se transforme
în prelegere sau în seminar.
Este interesant și just procedeul
folosit încă din timpul anului în
această privință de către catedrele
de matematică, de geometrie des-
criptivă șt desen. Descoperind în
cadrul seminariilor diferite lacune
în cunoștințele unor studenți — în
s-au reluat și s-au lămurit toate a-
ceste probleme In acest mod, înlă-
turîndu-se la timp, treptat, golurile
sau confuziile din cunoștințele stu-
denților, s-au putut asigura condiții
bune pentru recapitularea în adîn-
cime a materiei.
In institut au fost organizate în
această perioadă și meditații spe-
ciale pentru studenții proveniti din
facultățile muncitorești, ca Și pen-
tru studenții din alte țări care stu-
diază la noi în țară și care întîm-
pină unele dificultăți din cauză că
nu cunosc încă pe deplin limba.
Aceste meditații s-au dovedit a fi
gandiștilor, la conținutul ideo-
logic al activității în cercuri,
la organizarea recapitulării. Mem-
brii organizației de bază au ce-
rut propagandiștilor și cursanților
să asigure o mai strînsă legătură
a discuțiilor din cerc cu practica
din școli au intensificat In acea-
stă perioadă controlul asupra ac-
tivității propagandiștilor și cuisan-
ților. Membrii birourilor organi-
zațiilor de bază au fost reparti-
zați pe lîngă cercuri pentru a le
ajuta la o mai bună pregătire și
desfășurare a seminariilor finale.
Ca urmare a acestui ajutor mun-
ca propagandiștilor s-a îmbună-
tățit.
De pildă, tov. Elena Mireanu,
propagandistă la cercul de econo-
mie politică de pe lîngă școala
medie nr. 2, și-a întocmit un plan
amănunțit în vederea închiderii
anului școlar cu cît mai bune re-
zultate. Cunoscîndu-și bine
cursanții, știind care sînt rezulta-
tele obținute la studiu, în cursul
anului, de către fiecare tn parte,
Marian Spălățelu și Matei Geor-
gescu din clasa a X-a „A“, pre-
cum și elevul Gheorghe Nițu din
clasa a VlII-a ,,B“, ne va edifica
în această privință. In cameră
sînt aruncate în neorînduială ma-
nuale, caiete de notițe și bu-
căți de pîine uscată. Nici unul din-
tre cei trei elevi n-a fost găsit a-
casă. N-au fost găsiți acasă nici
elevii 'Alexandru Perețeanu, din
clasa a X-a ,,B'‘ și Alexandru An-
gelescu, din clasa a X-a „A", care
locuiesc la cetățeanul Marin Gugiu,
Acesta nu a putut da lămuriri a-
supra locului unde se găseau elevii
la o oră cînd ei trebuiau să fie
preocupați, în primul rînd, de pre-
gătirea lecțiilor, de recapitularea
materiei pentru examene.
Deși conducerea școlii s-a inte-
resat de îmbunătățirea condițiilor
de viață ale elevilor care locuiesc
la gazde, unii diriginți ca tov. Ște-
fan Popescu, Gheorghe Pîrvulescu
și Ion Stratulat luînd deseori mă-
suri concrete în această privință,
școala nu a făcut tot ceea ce tre-
buia. In condițiile cînd nu există
internat pentru băieți alegerea gaz-
delor și controlul elevilor care lo-
cuiesc aici trebuie să fie o preo-
cupare căreia școala să-i acorde o
mai mare importanță.
Sfatul popular al raionului Ro-
șiori și cel al regiunii București
vor trebui să-și propună ame-
najarea unui local pentru internat,
iar într-un viitor cît mai apropiat
să construiască un local corespun-
zător.
îmbunătățind, în această perioa-
dă, toate condițiile care determină
succesul la învățătură, școala medie
din Roșiori va reduce numărul celor
rămași în urmă, va contribui la
mai buna pregătire a elevilor.
V. ALEXANDRU
diate, să strîngă toate cunoștințele
pe care le-au căpătat într-un tot, să
le sistematizeze.
Toate aceste forme de ajutorare
pe care le organizează catedrele
contribuie la buna pregătire a stu-
denților pentru examene. Fără în-
doială, însă, că rezultatele exame-
nelor depind în primul rînd de felul
cum muncesc studenții în cadrul
studiului individual. Desigur că și în
această privință este nevoie de spri-
jinul decanatelor, al cadrelor didac-
tice.
Ocupîndu-se de această pro-
blemă decanatele au organizat vi-
zite ale cadrelor didactice la cămi-
ne. Măsura s-a dovedit folositoare,
întrucît a prilejuit scoaterea la
iveală a unor neajunsuri care au
putut fi înlăturate. De pildă, erau
prea pufin9 săli de studiu. Acum
spațiul de care dispun studenții
pentru studiu a fost lărgit prin ame-
najări simple. S-a adus și mobilier
suplimentar. S-a Îmbunătățit ilumi-
narea sălilor. Din bibliotecile unor
cămine lipseau cursuri de care stu-
denții aveau neapărată nevoie pen-
tru pregătirea examenelor. S-a înlă-
turat și acest neajuns, o parte din
cursurile de la biblioteca institutu-
lui fiind repartizate în această pe-
rioadă la bibliotecile căminelor.
Primele rezultate ale muncii stu-
tov. Mireanu a putut fixa din vre-
me evidenta cursantilor cărora tre-
buie să le acorde în mod deose-
bit ajutor, precum și problemele
asupra cărora trebuie să stăruie.
De asemenea, ea și-a pregătit cu
grijă materialul bibliografic și 1.
lustrativ.
Se pregătește cu grijă pentru se-
minarul final și tov. Nicolae Pro-
da lui bună de lucru în cadrul
cercului, claritatea cu care expune
problemele, orientarea justă pe
care o asigură discuțiilor au fă-
cut ca în tot timpul anului
cursanții cercului condus de el
să studieze cu interes. Acum, în
perioada de încheiere a muncii,
tov. Profeanu dă multă atenție a-
leqerii celor mai bune metode de
recapitulare.
Și cursanții și-au sporit mult e
forturile în aceste săptămîni. Ma-
joritatea învățătorilor și profeso-
rilor care studiază în învățămîntul
de partid și-au îmbunătățit frec-
vența la seminarii și studiază cu
seriozitate, revăzînd în linii prin-
cipale toate problemele parcurse
pină la sfîrșitul anului școlar —
și, îndeosebi, pînă la examene —
se mai pot lua multe măsuri, se
mai pot face multe lucruri, pentru
a încheia munca pedagogilor și a
elevilor cu rezultate bune.
Acum, cind ne sporim eforturile
pentru recapitularea cît mai temei-
nică a materiei, avem în deosebi
nevoie de ajutorul părinților. Baza
recapitulării o constituie, după cum
se știe, studiul individual pe care e-
țevii îl desfășoară acasă. Este fi-
rească, deci, grija noastră pentru a
lămuri părinții asupra felului cum
pot înlesni acest studiu al copiilor
lor, pentru a le arăta cum să-i su-
pravegheze și să-i ajute pe copii.
De curind In cadrul unei adunări
cu părinții, am stat pe îndelete de
vorbă cu ei asupra tuturor acestor
probleme, am stabilit împreună cu
ei măsuri concrete în vederea îm-
bunătățirii muncii în această pe-
rioadă. Părinții au ascultat, la în-
ceput, un referat amplu, prezentat
de conducerea școlii, referat care
a cuprins probleme esențiale legate
de încheierea anului școlar. I-am
informat pe părinți cum se des-
fășoară acum munca noastră și a
elevilor, le-am solicitat ajutorul și
le.am arătat și care sînt sarcinile
lor, ce trebuie să facă pentru
a preveni eventualele surprize în
pregătirea elevilor. Referatul a
accentuat în mod deosebit că acum
e nevoie ca părinții să urmărească
cu o mai mare grijă și atenție fe-
lul cum își organizează copiii mun-
ca de pregătire a lecțiilor, să se
intereseze mai serios de felul cum
își îndeplinesc sarcinile în această
perioadă. De asemenea, în referat
li s-a arătat părinților cum să-i a-
jute pe copii la învățătură —
rioadă au și început să se vădeas-
că — și anume, la examenele anu-
lui IV, care sînt în plină desfășu-
rare
La grupa 213 b de la Facultatea
de ingineri economiști, de pildă,
toți studenții au obținut la cele trei
examene pe care le-au dat pînă a-
cum rezultate deosebit de bune Cu
excepția a trei de „bine", toate ce-
lelalte calificative sînt, la toate dis-
ciplinele, numai de „foarte bine". A-
ceste rezultate arată și calitatea ri-
s-au obținut numai calificative de
„bine" și „foarte bine". Doi Btudenți
din această grupă nu au fost însă
primiți la examen, pentru că nu au
prezentat la timp proiectele de an.
Această situație — ne spune tov. a-
sistent Volcu Tache — «e datoiește
faptului că el nu au luat în serios
munca pe parcursul întregului se-
mestru, au lipsit deseori de Ia orele
ds curs și de proiect unde se dă-
deau indicațiile necesare pentru al-
cătuirea acestuia. Asemenea cazuri
stau peste tot așa. La unele cercuri
de studiu se manifestă delăsare,
dezinteres atît din vina propagandi.
știlor, cît și a cursanților. Aceasta
este, de pildă, situația la cercul
de studiere a Istoriei P.M.R. de
pe lîngă școala de 7 ani nr. 1.
La acest cerc, Ia care s-au înscris
30 tovarăși, doar 15 cursanți se
pot pregăti pentru seminariile h-
drum". Cum se explică acest lu-
cru ? Tov. Evdochia Georgescu,
propagandista cercului, nu s-a
străduit să asigure un caracter
viu și interesant discuțiilor din
cerc. Acestea se desfășoară
școlărește, sînt rupte de viață.
Nu-i mai puțin adevărat însă și
faptul că biroul organizației de
bază nu s-a sezisat da această 11-
tuație și n-a luat măsuri de în-
dreptare.
Subapreciere față de Invățămîn-
tul de partid manifestă și unii din-
tre cursanții cercului de economie
politică de pe lîngă școala de 7
ani nr. 6, precum și biroul organi-
zației de bază de la această școa-
lă, care n-a analizat de multă
vreme felul cum se desfășoară
munca în cerc. Membrii de partid
de la această școală mai au încă
posibilitatea de a îmbunătăți în-
vătămîntul politic în cadrul or-
ganizației lor de bază. Pentru a-
ceasta, însă, este necesar să-șl in-
tensifice munca în această direc-
ție, să aplice cu cea mai mare a-
tentie toate îndrumările pe care
le primesc din partea cabinetului
de partid.
Străduindu-se să încheie anul
școlar în învățămîntul de partid
cu rezultate cît mai bune, învă-
țătorii și profesorii vor dobîndi o
mai temeinică pregătire ideologi-
co-politică, avînd astfel posibili-
tatea să îmbunătățească în mod
serios calitatea muncii lor de in-
struire și educare a tineretului.
P. FRUCHTER
temele, ci Invățîndu-i să studl.
eze ritmic, să nu-și piardă ore în-
tregi cu ocupații inutile pentru ca
apoi să fie obligați să învețe
noaptea sau să nu învețe deloc.
In cursul discuțiilor noastre cu
părinții le-am arătat că noi ne
străduim mult să înlăturăm supra-
încărcarea elevilor și că, in
privința aceasta, ne pot ajuta și ei.
Astfel, le-am cerut să urmărească
ca elevii să nu-și piardă un timp
prețios în munca de recapitulare
căutînd în tot felul de cărți capitole
în legătură cu problemele ce tre-
buie repetate, ci să extragă esenți-
alul din manual, din notițele șl
conspectele făcute în timpul anului,
așa cum se indică în planurile re-
capitulative alcătuite la lecție de
către profesori împreună cu în-
treaga clasă.
Am atras atenția părinților șl a-
supra faptului că ei trebuie să ur-
mărească cu seriozitate respecta-
rea timpului de joc și de odihnă al
copiilor, așa tncit aceștia să nu.și
primejduiască sănătatea făcind e-
forturi nechibzuite. In același timp
însă, i-am făcut atenți să nu per-
mită copiilor frecventarea exage.
rată a spectacolelor sau participa-
rea la diferite competiții sportive
fără știrea școlii, deoarece acestea
răpesc din timpul necesar studiu-
lui, dăunează asupra pregătirii
elevilor.
Am vorbit mult cu părinții des-
pre obligativitatea frecvenței atit
pînă la 31 mai, cît și în perioada
de la 2 la 20 iunie, în care au. loc
la unele clase pregătiri pentru exa-
mene, iar la altele diferite activi-
tăți obștești, culturale și sportive.
Părinții au luat astfel cunoștință
de faptul că în ceea ce privește ac-
tivitatea elevilor din clasele V,
VI, VIII și IX, conducerea școlii,
împreună cu colectivul peda-
gogic, elaborează un plan amănun-
țit de acțiuni menite să strîngă
mai mult legăturile Invățămintului
cu producția. In acest sens elevii
vor participa la activități practice
tn atelier, în laboratoare, tn cabi-
netul geografic și pe lotul școlar.
In aceeași perioadă se vor organi.
za excursii în întreprinderi, la gos-
podării agricole colective, la mu-
zee sau expoziții. De asemenea.
părinți în legătură cu încheierea
situației școlare a elevilor și cu
unele probleme de organizare a
examenelor. Astfel, răspunzlnd u-
nor părinți care au propus să nu
se ia în seamă, la încheierea situ-
ației școlare, notele de la desen,
muzică și educație fizică, întrucît
aceste obiecte cer anumite aptitu-
dini, conducerea școlii a răspuns
că notele respective nu se dau
după aptitudini, ci după efortul de
muncă depus de elevi. Alți părinți
au făcut propunerea să se renunțe
la sistemul examinării pe bază de
bilete, deoarece aceasta ar însemna
că elevii răspund „la noroc". Con-
ducerea școlii i-a lămurit că uti.
Uzarea sistemului de chestionare pe
baza biletelor de examen duce
tocmai la înlăturarea răspunsuri-
lor „la noroc". Biletele sînt alcătu-
ite după o chibzuire serioasă șl
cuprind fiecare în parte întrebări
dozate cu seriozitate, menite să
scoată la iveală nivelul real de
cunoștințe al fiecărui elev. Părinții
au recunoscut că punctul de vedere
al școlii este just.
Participarea vie a părinților la
discuții a arătat interesul pe
care-l poartă ei școlii, a dovedit
că ei înțeleg să sprijine școala
pentru educarea multilaterală a
elevilor. Astfel, ședința noastră
cu părinții a prilejuit un interesant
schimb de păreri, cu învățăminte
folositoare șl pentru părinți și
pentru noi.



Delegația Ministerului Invățămîntu-
lui și Culturii, condusă de tov. C. Ni-
cuță, adjunct al ministrului Invăță-
mîntului șl Culturii, care a vizitat in
primăvara aceasta Uniunea Sovietică
pentru a studia organizarea învățămîn-
tului superior sovietic, a prezentat de
curind in ședința Colegiului ministe-
rului o informare cu privire Ia pro-
blemele urmărite, instituțiile vizitate
și valorosul material documentar cu-
les
Au fost expuse probleme privitoare
la organizarea Ministerului Invăță-
mintului Superior din U.R.S.S., a u-
nor institute șl facultăți, privitoare la
învățămîntul fără frecvență șl seral, la
pregătirea inginerilor economiști, la
predarea științelor sociale, la organi-
zarea calificării și perfecționării ca-
drelor didactice, la recrutarea studen-
Ministerul Invățămintului și Culturii
anunță că absolvenții școlilor tehnice
de maiștri care dau dovadă de apti-
tudini deosebite, Iar la examene au
obținut note numai de 5 și 4 (10—8)
atît în școală cît și la examenul de
absolvire, pot fi recomandați de mini-
stere, la propunerea întreprinderilor
de 1a care provin, să se prezinte la
examenele de diferență față de școala
medțe de cultură generală pentru a a-
vea dreptul să se înscrie la concursul
de admitere In instituțiile de învăță-
mînt superior.
Maiștrii din întreprinderile produc-
tive, cu studiile echivalate prin Ordi-
viitoare mamă, așa că trebuie să
știe să coasă, să brodeze, să gă-
tească. Desigur, nu putem să în-
ființăm dintr-o dată pe lingă toate
școlile asemenea ateliere de croi-
torie, nici cabinete în care să în-
vețe gospodăria. Dar vom înființa
treptat în fiecare an, tot mai multe
ateliere de croitorie și cabinete pen-
tru predarea gospodăriei.
Experiența pozitivă acumulată de
școlile care lucrează pe baza
noului plan de învățămînt este
concludentă pentru noi. Datorită
acestui plan avem acum posibilita-
tea de a rezolva mai bine proble-
mele educației, deoarece se știe că
educația prin muncă este o parte
constitutivă a educației comuniste
în generai.
In ultimii ani această latură a
procesului educativ a fost întrucit-
va neglijată, lucru asupra căruia
ne-a atras atenția Congresul al XX-
lea. Prin realizarea invățămintului
politehnic, prin practica de produc-
ție obligatorie lichidăm această lip-
să, îi deprindem pe copii să mun-
cească. încă din primele clase co-
piii învață să se deservească sin-
guri, să lucreze cu plastilină, cu
creioane colorate, să-și coasă un
nasture, să-și pună un petec,
să facă curățenie în clasă. In
clasele V-VII, muncind în atelie-
re sau pe loturile experimentale, e-
levii învață să lucreze cu metal sau
cu lemn, să mînuiască uneltele a-
gricole, iar în clasele VIII—X lu-
crează obligatoriu în producție, la
mașinile sau mașinile-uneite ale
întreprinderilor. Astfel doblndim
posibilitatea de a forma în conști-
ința fieqărui copil convingerea că
viața fără muncă este ceva de ne-
conceput, că orice muncă este sti-
mată și venerată. Aceasta este o
sarcină foarte complexă, dar ex-
trem de importantă. Și în această
privință am acumulat o experiență
extrem de interesantă, care confir-
mă justețea poziției adoptate de
noi.
iată cîteva exemple din experien-
ța politehnizării Invățămintului
In unele școli din R.S.F.S. Ru-
să. In stanița Gora Poliskaia din
ținutul Stavropol, în Caucazul de
nord, școala lucrează în cea mai
strînsă legătură cu colhozul local.
Acesta este un colhoz foarte bogat,
care are peste 20.000 ha pămint șl
un venit de peste 20.000.000 ruble
anual. Tn 1955, unii dintre elevii
claselor VIII—X au fost primiți ca
membri ai colhozului, formînd o
brigadă. Li s-au dat un lot de 22
hectare, uri tractor și inven-
tarul necesar. Le-a fost repartizat
și un agronom care să-i indrumeze.
Brigada a primit carnete pentru În-
registrarea zilelor-muncă. S-au sta-
bilit norme speciale pentru elevi, e-
gale cu 75% din norma unui adult.
bună voie, cu consimțămintul părin-
ților. Se sculau la 6 dimineața, luau
după aceea micul dejun, munceau
pînă la ora 5, cu pauzele respecti-
ve. In perioada căldurilor mari fă-
ceau pauze pentru baie. Care a
fost rezultatul ? Copiii au obținut o
VH-a și unii dintr-a Vl-a au ce-
rut să fie primifi in brigadă. Mal
mult decit atit, au fost organizate
asemenea brigăzi într-un număr de
122 de colhozuri din întreg ținu-
tul.
Munca de acest fel se desfășoa-
ră in timpul verii. Iarna, membrii
brigăzilor ie pregătesc pentru mun-
ților, la normarea activității cadrelor
didactice, la practica in producție a
studenților etc. Pentru a se documenta
in aceste probleme delegația a lucrat
în diferite direcții și servicii din Mi-
nisterul Invățămintului Superior din
U.R.S.S, Delegația a Împărtășit, de a-
semenea. învățămintele culese din vi-
zitele la Universitatea „Lomonosov",
la Direcția Invățămintului din Minis-
terul Agriculturii, la Academia agricolă
„Tlmirlazev" din Moscova, la Univer-
sitatea „A. A. Jdanov" din Leningrad
precum și la alte numeroase Instituții
de Învățămînt superior.
Studierea experienței Invățămintului
superior din U.R.S.S. va contribui la
îmbunătățirea Invățămintului superior
din țara noastră. Ia mai buna pregă-
tire a cadrelor de specialiști necesari
economiei și culturii noastre.
nul Ministerului Invățămintului și Cul-
turii nr 52 din 1057, beneficiază de
drepturile absolvenților școlilor tehnk
ce de maiștri.
Examenele de diferență se organi-
zează la școlile medii care au cursuri
fără frecvență, In București și orașele
de reședință regională și se desfășoa-
ră in sesiunile stabilite pentru invă'ță-
mintul fără frecvență. Sesiunea de
vară va avea loc Intre 2—16 Iunie
1957.
Informații suplimentare se pot lua
de la școlile medii de cultură genera-
lă care au organizate cursuri fără
frecvență.
cile care urmează să le facă vara.
Cel puțin două ore pe săptămină ei
se ocupă de problemele de agro-i
tehnică, pregătesc din timp sămin-
ta, iar cind colhozul duce îngrășă-
mintele pe ogoare iau și ei parte
la transportul acestora.
Părinții votează cu amindouă
jniinile pentru acest sistem și ele-
vii sint și ei mulțumiți. Problema
disciplinei in școlile unde au fost
organizate asemenea brigăzi a fost
complet rezolvată.- Semnalez, ca un
amănunt, faptul că in brigada de
Ia stanița Gora Poliskaia șeful bri-
găzii elevilor este el insuși elev
— șl anume un elev in clasa a
IX-a, care înainte era cel mai neas-
cultător, cel mal dezordonat elev
din clasă și care după o lună a
devenit de nerecunoscut, un adevă-
rat șef de brigadă. Și succesele e^
levilor la învățătură au devenit in-
comparabil mai mari.
Se poate că această cale nu este
In toate amănuntele sale o cale
ideală, dar este tn orice caz apro-
piată de ceea ce ne este necesar.
Această experiență este folosită
în momentul de față și in regiunea
Rostov din Krasnodar, ca și aproa-
pe in fiecare regiune din republică.
In școlile orășenești elevii stu-
diază, începind din clasa a VlII-a,
problemele fundamentale ale pro-
cesului de producție, care cuprind
elemente de electrotehnică și stu-
diul mașinilor. Pe baza vizitelor in
întreprinderi, ei studiază de aseme-
nea diferite mașini-unelte, iar apof
încep să lucreze ca ucenici, sub
conducerea muncitorilor la mașini-
le-unelte respective. Deși redusă ca
durată, practica elevilor In produc-
ție are o importanți extrem de mare
atit din punct de vedere educativ
cit și pentru îmbogățirea cunoștin-
țelor. Mii de elevi au trecut și trec
In cursul acestui an prin această
practică și atit ei cit șl părinții lor
vorbesc cît se poate de pozitiv des-
pre această experiență. Elevii au
început să privească problemele vie-
ții cu mai multă seriozitate, au aa
cum mal mult simț de răspundere,
au început să învețe mult mai bine.
Cîteva cuvinte despre studierea
bazelor științelor. Tn concepția noa-
stră, polltehnizarea Invățămintului
înseamnă ca, de pildă, cursul de
fizică să se predea astfel incit fie-
care elev să efectueze In mod obli-
gatoriu anumite lucrări de labora-
tor, pentru a ști să folosească in
viață, in practică legile fundamenta-
le ale fizicii. La fel trebuie să stea
lucrurile în ceea ce privește chi-
mia sau biologia,
începind din acest an, am ho-
tărît să prelungim durata pregăti-
rii cadrelor in institutele pedago-
gice, de Ia 4 ani la 5 ani. Prin a-
cest sistem nou vom rezolva pro-
blema pregătirii unor cadre didac-
tice cu profil mai larg. De pildă, la
facultatea de filologie și istorie se
pregătesc profesori pentru limbile
rusă și franceză, rusă șl engleză
sau rusă și germană — adică
limba rusă plus o limbă vest-euro-
peană. Pentru republicile naționale,
să spunem pentru republica tătară,
se pregătesc profesori pentru limba
rusă și tătară, profesori de fizică și
de bazele producției etc.
Este posibil ca, incepind din sep-
tembrie 1957, să trecem la pregă-
tirea pentru școlile elementare a
unor invățători care să aibă studii
superioare.
Am relatat, pe scurt, cîteva as-
pecte din munca noastră îndrepta-
tă spre realizarea unei legături tot
mai strinse a invățămintului cu via-
ța. înfăptuind o asemenea legătură,
școlile din R.S.F.S. Rusă, ca și șco-
lile din întreaga Uniune Sovietică
rezolvă din ce in ce mai bine sar-
cina plină de cinste de a crește
noua generație de constructori ai
comunismului.
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
pag. 3
mai
In
ră-
D«
Pentru întărirea muncii de educare patriotică, comunistă a elevilor
Din inițiativa C.C. al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt,
In ziua de 15 mai a.c., a avut loc la Craiova o consfătuire de pro-
ducție cu tema : „Contribuția membrilor
dactice — din școlile regiunii Craiova la
nistă a elevilor". La această consfătuire
comitetelor sindicale raionale, președinții
organizatori de grupe sindicale, secretari
de sindicat — cadre di-
educarea patriotică, comu-
au participat președinții
comitetelor de instituție,
_ .	ai organizațiilor de bază
P.M.R. din școli, directori, cadre didactice fruntașe în munca de
Invățămint, activiști de partid și de stat.
Consfătuirea a prilejuit un larg schimb de experiență in do-
meniul muncii de educare patriotică, comunistă a tineretului școlar.
In cadrul acestei consfătuiri, tovarășa Elena Isacu Bolog, vice-
președinte al C.C. al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint, a
prezentat un referat în care s-a analizat felul cum își Îndeplinesc
membrii de sindicat — cadre didactice — din regiunea Craiova sarci-
nile ce le revin în realizarea educației comuniste a elevilor. In cele
ce urmează dăm în rezumat atît referatul, cît și discuțiile purtate,
precum șl chemarea pentru îmbunătățirea muncii educative adresată
cu acest prilej cadrelor didactice din toate școlile țării, de către cei
oare au participat la această consfătuire.
Mijlocul prin ci pal
Munca de instruire și educare a
tinerei generații, de formare a omu-
lui nou, participant activ la cons-
truirea societății socialiste, este o
muncă grea și plină de răspundere.
Ea a fost încredințată de partid și
guvern celui mai numeros detașa-
ment de intelectuali din țara noastră:
învățătorilor, profesorilor, educatori-
lor
Membrilor de sindicat ce lucrează
în domeniul instruirii și educării
elevilor le revine sarcina
de importantă de a asigura
conținut educativ întregii
școlare. Ca și în munca de
In acțiunea de educare a
lecția constituie mijlocul
deosebit
un bogat
activități
instruire,
elevilor,
principal.
Prin cunoștințele ce se transmit co-
piilor în cadrul lecțiilor, aceștia sînt
ajutați să cunoască legile de dezvol-
tare a naturii și societății, să-și for-
meze o concepție materialist-științifică
despre realitatea înconjurătoare. Cu
ajutorul lecțiilor, profesorii și învă-
țătorii contribuie la formarea trăsă-
la for-
turilor frumoase de caracter,
marea fizionomiei morale a
nou.
Membrii de sindicat din
orașului și regiunii Craiova,
omului
școlile
în ge-
nerai, folosesc cu pricepere conținu-
tul lecțiilor în scopul educării ele-
vilor în spirit comunist. Mulți dintre
aceștia se străduiesc să ajute pe
elevi în a cunoaște și a-și explica
diferitele fenomene de pe poziții ma-
terialiste. Profesorul de fizică Jerdea
Romulusr de la școala medie nr. 4
din Craiova, de exemplu, vădește
multă preocupare în această privință.
In lecțiile sale, tov. Jerdea caută să
dovedească elevilor superioritatea
concepției materialiste despre lume și
viață, caracterul ei științific. La lec-
ția predată la clasa a X-a „E“ cu tema
„Interferența", de pildă, el a condus
elevele spre înțelegerea naturii ma-
teriale a luminii. Totodată, el le-a
vorbit despre valoroasa contribuție
pe care au adus-o în această pro-
blemă oamenii de știință ruși și so-
vietici.
Unii profesori de fizică, chimie,
matematică și astronomie etc. folo-
sesc din plin lecțiile pentru comba-
terea credințelor mistice, a supersti-
țiilor legate de diferite fenomene ale
naturii. Astfel, profesorii de mate-
matică și astronomie de la unele
școli medii din Craiova au organi-
zat în seara zilei de 13 mai, ca apli-
care a lecției despre eclipse, urmă-
rirea de către elevi a fenomenului,
cu ajutorul lunetei, cerîndu-le să ex-
plice în mod științific ceea ce ob-
ceea ce privește educarea elevilor în
spiritul patriotismului socialist și al
internaționalismului proletar. La lec-
ția de istorie cu subiectul: „Stema
și drapelul R.P.R.“, desfășurată la
clasa a IV-a a școlii medii nr. 4, de
exemplu, copiii se întreceau să des-
crie cu nestăpînită bucurie și dra-
goste bogățiile și frumusețile patriei
noastre, simbolizate prin stemă și
prin culorile drapelului. Realizări în-
semnate obține în această direcție și
profesoara de limba romînă de la
școala de 7 ani din comuna Cîrcea.
Cu prilejul analizei romanului „Tină,
ra Gardă" de Fadeev, la clasa a
Vll-a, de pildă, profesoara a citit
„jurămîntul" membrilor tinerei gărzj
cu atîta expresivitate, îneît,. după
rostirea lui, în clasă a domnit o cli-
pă de tăcere — indiciu sigur al pă-
trunderii sensului acestui jurămînt și
al emoției profunde trăite de elevi.
O preocupare deosebită se remarcă
în direcția împletirii dragostei de
patrie, cu dragostea pentru marea
noastră prietenă Uniunea Sovietică și
celelalte țări de democrație populară,
cu dragostea pentru oamenii muncii
din lumea întreagă. Tovarășa Euge-
nia Țurcanu, profesoară de istorie la
școala medie nr 3, de exemplu, în
predarea lecției cu tema „Participa-
rea Romîniei alături de U.R.S.S. la
războiul drept antihitlerist", pe baza
unui bogat material faptic, a trezit
în sufletele elevilor admirație față
de eroismul bravilor ostași sovietici
care s-au sacrificat nu numai pentru
eliberarea propriei lor patrii, ci și
pentru eliberarea atîtor popoare de
sub jugul fascist.
Unii membri de sindicat reușesc
să dezvolte la elevi, cu ajutorul Itc-
ției, al orelor de activități practice,
dragostea pentru muncă, pentru ac-
tivitatea.,practică productivă. In acest
sens trebuie menționate orele de ac-
tivități practice desfășurate în ate-
liere sau pe parcela experimentală
la școlile medii nr. 1 și nr 4 și la școala
de 7 ani nr. 9 din Craiova. Mem-
brii de sindicat din aceste școli dau
elevilor prilejul nu numai să cu-
noască munca în mod direct, ci și
s-o îndrăgească datorită succeselor
pe care le obțin în efectuarea dife-
ritelor lucrări. Elevii școlii de 7 ani
nr 9 din Craiova, de pildă, au în-
drăgit activitatea practică agricolă,
îndrumați și supravegheati de profe-
sorul de științele
acestei școli, în
practice, îngrijesc
tele cultivate pe
fală, urmăresc cu
naturale, elevii
orele de activități
cu dragoste plan-
parcela experimen-
interes dezvoltarea
serva.
O valoroasă contribuție la
forma-
rea concepției materialiste a elevilor
aduc și profesorii de științele na-
turale, care, atît prin lecții, cît și
prin orele de activități practice la
colțul naturii vii sau pe parcela ex-
perimentală, dovedesc elevilor că e-
voluția plantelor și animalelor »nu
este întîmplătoare, că aceasta nu
este condusă de forțe supranaturale,
ci de legi obiective, care pot fi cu-
noscute și folosite. Profesorii de
științele naturale E. Stănescu de la
școala pedagogică din Craiova și P.
Truică de la școala de 7 ani din co-
muna Cîrcea, raionul Craiova, de
exemplu, la lecțiile „Fenomene de
anotimp în viața plantelor" și „Dez-
voltarea lumii animale și vegetale",
au arătat în mod științific cum s-a
produs evoluția pe scară animală și
vegetală, combătînd concepțiile anti-
științifice creaționiste. Totodată, ei
au arătat elevilor importanța condi-
țiilor de viață pentru dezvoltarea or-
ganismului animal și vegetal, au in-
sistat asupra unității dintre organism
și mediu, dovedind prin exemple din
istoria lumii vegetale și animale că
prin schimbarea condițiilor de viață
ereditatea se zdruncină, iar organis-
mele capătă noi caractere, care se
transmit apoi la urmași. In același
scop, tovarășa Livia Catora, de la
școala de 7 ani din comuna Leu,
raionul Craiova, cu ajutorul culturii
comparative la roșii pe parcela expe-
rimentală, a demonstrat elevilor, în
mod practic, interdependența ce
există între viața plantelor și condi-
țiile de mediu, ilustrînd felul cum
folosirea de îngrășăminte naturale și
chimice, aplicarea metodelor agroteh.
nice înaintate, determină recolte bo-
gate
In continuare, referatul a arătat
cum lecțiile de istorie, de literatură,
desfășurate de unii învățători și pro-
fesori din orașul și regiunea Cra-
iova dovedesc, de asemenea, preocu-
parea membrilor de sindicat de a
ajuta elevii să-și explice în mod
științific, materialist, diferitele feno-
mene istorico-sociale. Așa, de exem-
plu, profesorul de istorie Popescu
Uda de la școala medie nr. 2 din
Craiova. fiind perseverent în a cere
școlarilor explicarea logică a fenome-
nelor istorico-sociale, a reușit să-i
facă pe aceștia să interpreteze just
faptele istorice, uneori chiar cu oare-
care maturitate politică. La lecția
privind primul război mondial, de
pildă, elevii, ajutați de profesor, au
demonstrat caracterul de cotropire al
participării Romîniei la acest război
Succese remarcabile au obținut
unii muncitori din învățămînt din
vașul și regiunea Craiova șl în
lor. Ca urmare, deși locuiesc la oraș,
mulți dintre elevii claselor V—VII
doresc să muncească In agricultură
cînd vor fi mari.
Acordînd atenția cuvenită tuturor
laturilor educației comuniste a ele-
vilor, unii muncitori din învățămînt,
învățători și profesori, obțin rezultate
bune și în educarea la elevi a senti-
mentelor estetice, în îndrumarea ele-
vilor în direcția cunoașterii și apre-
cierii valorilor artistice. Asemenea
preocupări se observă în munca tov.
Angola Săndulescu, profesoară de is-
torie la școala de 7 ani nr. 2, care
folosește în lecțiile sale, în acest
scop, un bogat material ilustrativ.
De exemplu, în predarea lecției de
istorie la clasa a Vl-a cu tema „Li-
teratura și arta în secolele XVI și
XVII", după ce a făcut o scurtă
incursiune în literatură, a discutat
cu elevii despre valoarea artistică a
operelor lui Cervantes, Lope de Vega
și Shakespeare. Tn continuare, pe
baza unor reproduceri după tablou-
rile „Torcătoarele", „Copilul cerșetor"
și „Lecția de anatomie", le-a vorbit
despre pictorii Velasquez, Murillo și
Rembrandt.
Exemplele care să ilustreze felul
cum membrii de sindicat se strădu-
iesc să folosească toate posibilitățile
de educare comunistă a elevilor prin
lecție pot fi înmulțite. Se constată,
totuși, în această regiune și o serie
de lipsuri în ceea ce privește reali-
zarea unor lecții cu un bogat con-
ținut educativ. Mai sînt încă membri
de sindicat care predau lecțiile în
mod formal, situîndu-se pe poziții
obiectiviste. Mulți consideră în mod
greșit că principala lor sarcină este
numai transmiterea de cunoștințe La
școala medie nr. 2, de pildă, în pre-
darea lecției „America de sud", nu
s-a vorbit nimic elevilor despre fră-
mîntările politico-sociale din această
parte a globului, despre lupta po-
poarelor sud-americane pentru re-
zolvarea problemei naționale. La
școala medie nr. 3, în predarea fizi-
cii la unele clase nu sînt folosite
toate prilejurile pentru a se com-
bate concepțiile mistice, obscuran-
tiste. De exemplu, la lecția „Descom-
punerea luminii albe", noțiunea de
spectru solar a rămas cu totul ab-
stractă pentru elevi Profesorul nu a
făcut nici o legătură cu apariția
curcubeului și nu a combătut con-
cepțiile mistice legate de acest fe-
nomen.
Unii învățători și profesori nu de-
pun tot interesul în educarea elevi-
lor în spiritul patriotismului socia-
list și al internaționalismului prole-
tar, desfășurînd lecții aride, seci, îm-
btcslte de date științifice. De exem-
plu, fn desfășurarea lecției de reca-
pitulare „Natura patriei în operele
scriitorilor clasici studiați", ținută la
clasa a Vll-a B a școlii de 7 ani
nr. 12, profesoara s-a mulțumit ca
elevii să cunoască doar titlurile
operelor respective și să reproducă
mecanic unele fragmente din ele,
fără a urmări participarea afectivă a
școlarilor la conținutul emoțional al
exemplelor discutate.
O slabă preocupare se observă la
unii profesori și în direcția cultivării
la elevi a curajului, bărbăției, cins-
tei, dragostei de adevăr, a spiritului
critic și autocritic. Profesorul de
limba romînă de la școala de 7 ani
nr 15 din Craiova, de exemplu, in
predarea fragmentului din „Taras
Bulba", la clasa a Vl-a, nu s-a străduit
să trezească în sufletele școlarilor
dorința de a fi și ei curajoși, de a
dovedi bărbăție și eroism prin fapte
le lor De asemenea, profesorul de
pedagogie de la școala pedagogică
din Craiova, în discutarea lecțiilor
mulează spiritul critic și autocritic al
acestora, acceptînd din partea elevi-
lor atitudini de mulțumire de sine,
elogiind lecții cu serioase lipsuri.
Organizațiile sindicale din școli, ca
și organele sindicale raionale au da-
toria .să acorde maj mult interes
față de conținutul educativ pe care
îl dau lecțiilor membrii de sindicat,
mănifestînd exigență și principiali-
toată capacitatea, tot
slujba educării lui.
Printre membrii de
talentul în
sindicat din
practice desfășurate de
elevi, nu sti-
tate
sau
tn îndrumarea fiecărui învățător
profesor.
Activitatea în afa ra clasei
Munca de educare comunistă a ti-
nerei generații nu se oprește la ac-
tivitatea desfășurată în clasă, în ca-
drul lecțiilor. Ea continuă în forme
noi, cu ajutorul unor metode variate,
în afara clasei și a școlii. Activita-
tea^ în afară de clasă și extrașco-
lară contribuie fără îndoială la lăr-
girea orizontului general de cunoș-
tințe al elevilor. Preocuparea mem-
brilor de sindicat trebuie să fie
orientată, însă, în primul rînd, asu-
pra conținutului educativ al acestor
activități, care trebuie să ducă ia
dezvoltarea dragostei față de patrie
și de regimul nostru democrat-popu-
lar, a dragostei față de muncă, la
dezvoltarea intereselor și aptitudini-
lor elevilor, a inițiativei lor crea-
toare și a spiritului de disciplină.
Comitetele de in-
liste din industrie șî
Tot datorită muncii
sindicat, la școala de
agricultură,
membrilor de
7 ani din co-
lor
despre „Cuceririle oamenilor
muna Celaru s-a ajuns ca fiecare
clasă să aibă organizată echipa sa
artistică.
Vizitele organizate de membrii de
sindicat. de la școala de 7 ani din
comuna Cîrcea la S.M.T.-ul Cîrcea,
G.A.S. Romanești, excursiile la mun-
tele Păpușa, Lunca Jiului, precum și
vizitele la întreprinderea 7 Noembrie
și depoul C.F.R. Craiova organizate
de membrii de sindicat de la școala
medie nr. 1 din Craiova au dat ele-
vilor posibilitatea să înțeleagă mai
bine unele probleme cunoscute la
lecții, le-au trezit dragostea pentru
munca productivă.
Un puternic ecou au avut în su-
muncii din țara noastră", iar Maria
Tănăsoiu din comuna Laloș, parti-
cipantă la răscoalele țărănești din
1907, a povestit elevelor fragmente
din desfășurarea acestor răscoale în
comuna Sa.
Cu toate rezultatele bune obținu-
te, mai sînt, însă, membri de sin-
dicat care nu acordă suficientă aten.
ție educării, elevilor p.rjn activitatea
fn afară'de clasă șf extrașcolară. La
școala pedagogică, de exemplu, mem-
brii de sindicat au organizat în tot
decursul celor 4 ani de studii pen-
tru actualii elevi ai anului IV o sin-
gură excursie ■
— și o singură
stituție din unele
școli și-au dat sea-
ma că membrii de
sindicat trebuie să
fie pe deplin lămu-
riți asupra conți-
nutului educativ pe
care trebuie să-l
aibă activitatea
desfășurată de elevi
în afară de cla-
să și de școală.
Astfel, din iniția-
tiva comitetului de
instituție, la școala
medie nr. 3 din
Craiova s-a susți-
nut un referat cu
tema : „Activitatea
în afară de clasă
și- extrașcolară
elevilor". Atît
feratul, cît și
cuțiile duse
marginea lui
a
re-
dis-
pe
au
subliniat necesita-
tea unei depline
concordanțe intre
educația dată ele-
vilor în școală,
cadrul orelor
curs, și cea
mi'.ă de elevi
activitatea în
ra clasei și a
Iii.
în
de
pri-
pnn
afa-
șco-



Către toți muncitorii din învățămîntul de cultură
generală din Republica Populară Romînă
Membrii de sindicat din școlile elementare și medii ale
giunil Craiova, întruniți astăzi, 15 mai 1957, în consfătuirea
re-
de
producție cu tema „Contrib uția muncitorilor din învățămînt
Ia educarea patriotică, comunistă a tineretului școlar", tnțelegînd că
una
este
dură
din principalele sarcini care stau în fața cadrelor didactice
educarea tineretului în spirit comunist, vă cheamă cu căl-
ca,
conținut
afară de
împreună :
să intensificăm eforturile pentru a da lecțiilor un bogat
educativ, veghind la puritatea lor ideologică ;
să sporim preocuparea pentru organizarea activității In
clasă și extrașcolare, a activităților din timpul vacanțe-
lor, în așa fel îneît aceste activități să devină cît mai potrivite
cu vîrsta copiilor, cît mai educative, cît mai pline de învățăminte ;
— să întărim legătura cu părinții școlarilor, desfășurînd o
mai temeinică propagandă pedagogică în rîndul acestora, în așa fel
îneît sprijinul pe care-1 primește școala din partea familiei în do-
meniul educării comuniste a micilor cetățeni ai patriei noastre să
fie din ce în ce mai puternic;
— să întărim lupta pentru ridicarea nivelului politic și ideo-
logic al muncitorilor din învățămînt pentru cimentarea colectivelor
pedagogice din școlile în care ne desfășurăm activitatea, pentru
mobilizarea tuturor cadrelor didactice la acțiunea de educare pa-
triotică, comunistă a copiilor p e care partidul și guvernul i-a încre.
dințat școlii noastre noi.
t".u?	•
Una din sarcinile esențiale ce re-
vin membrilor de sindicat din învă-
țămînt în acest domeniu o consti-
tuie sprijinul pedagogic pe care ace-
știa sînt chemați să-l dea organiza-
țiilor U.T.M. și de pionieri din școala.
In această privință, se poate spune
că un mare număr de membri de
.sindicat acordă U.T.M.-iștilor și pio-
nierilor un permanent sprijin în gă-
sirea unor forme de activitate intere-
sante și atractive.
Cu mult tact pedagogic îndrumă
unii membri de sindicat activitatea
pionierilor și U.T.M.-iștilor către îm-
bunătățirea disciplinei, acolo unde se
observă încălcarea acesteia. La școa-
la medie nr. 1, de exemplu, abaterile
de la disciplină luaseră forme îngri-
jorătoare. îndrumați de organizația
P.M.R. din școală, membrii de sim
dicat au ajutat comitetul U.T.M. să
ia măsuri menite să ducă Ia îmbună-
tățirea disciplinei elevilor, atît în
școală, cît și în afara școlii.
O valoare deosebită în educarea
elevilor în spirit comunist au acti-
vitatea desfășurată în cadrul diferi-
telor cercuri, organizarea diferitelor
excursii și vizite în unitățile socia-
liste din industrie și agricultură,
munca de folos obștesc, întîlnirile cu
vechi luptători pentru libertatea ce-
lor ce muncesc, pentru o viață mai
bună. Sub îndrumarea membrilor de
sindicat de la școlile medii nr 1 și
3 din Craiova, de pildă, în cadrul
fletele elevilor întîlnirile cu comu-
niștii din ilegalitate, cu particlpanții
la răscoalele țărănești din 1907. La
școala medie nr. 3 din Craiova, de
pildă, tov. Ivanovici a vorbit eleve-
D i r i g i n t e
In munca de instruire și educare
a tinerei generatii în spirit comu-
nist, dirigintele are un rol însemnat.
Sarcinile lui nu se rezumă numai la
organizarea și desfășurarea orei
cative, așa cum mai cred încă
Discuțiile ce s-au dus pe





|



• pe Valea Jiului
vizită — în între-
prinderea 7 No-
iembrie din Craio-
va Situații ase-
mănătoare se mai
găsesc și în alte
școli din orașul și
regiunea Craiova.
La școlile de 7
ani nr. 2 și nr. 9
nu este deloc în-
drumată lectura
particulară a elevi-
lor, din care cauză
elevii clasei a IV-a
citesc cărți inac-
cesibile vîrstei lor.
Insuficientă pre-
ocupare se observă
din partea unor
membri de sindicat
față de comporta-
rea elevilor pe stra-
dă, în parcuri, în
săli de spectacole,
deși actele de in-
disciplină în ase-
menea împrejurări
nu sint fenomene
prea rare.
Membrii de sin-
dicat din școlile
regiunii Craiova,
în activitatea lor
viitoare, trebuie să
acorde mai multă
atenție felului cum
își petrec timpul
liber elevii din internate, comportării
elevilor eu prilejul diferitelor, reu-
niuni tovărășești,
tru crearea unor
rășești între fete
îndrumării lor pen-
relații juste, tovă-
și băieți.
edu.
unii
mar»
ginea referatului prezentai au în-
semnat o serioasă contribuție la
lărgirea experienței membrilor de
sindicat din Invățămint în dome-
niul muncii educative.
Luînd cuvîntul, tovarășa Mar-
gareta Bădescu, profesoară la
școala medie nr. 1 din Craiova,
a arătat necesitatea unei temei-
nice munci de lămurire din par-
tea organizațiilor sindicale din
școală pentru a mobiliza cadrele
didactice la muncă, pentru a crea
l e
diriginți. Ele sînt legate de _______________
gul proces de instruire și educare a
între-
elevului în școală și în afară de
școală. îndeplinirea acestor sarcini
reclamă multă dragoste și înțelegere
față de copil, dorința de a-ți pune
școlile regiunii Craiova există mulți
diriginți care au o bună pregătire
profesională, o justă orientare poli-
tică și pedagogică, diriginți care
dovedesc o adincă cunoaștere a ele-
vilor și a clasei ce o conduc, obți-
nînd frumoase rezultate în munca
de educare
Un exemplu bun în această pri-
vință îl constituie profesorul Ion Du-
mitrescu de la școala medie nr. 2
din Craiova. In caietul său de diri-
ginte, acesta notează cu grijă, nu
pentru alții, ci pentru el, ca diri-
ginte și ca om, tot ceea ce a cons-
tatat în legătură cu fiecare elev,
încă de la începutul anului școlar.
Notările sale sînt rezultatul obser-
vării atente a elevilor în timpul ore-
lor, în recreații, pe stradă și acasă,
în munca individuală și socială, re-
zultatul unei îndelungate convorbiri
cu colectivul clasei sau numai cu
elevul, cu părinții și cu profesorii.
Preocuparea pe.care o manifestă prof.
Dumitrescu Ion în direcția cunoaște-
rii temeinice a copiilor din clasa ce
i-a fost încredințată îl ajuță mult In
munca de diriginte și de profesor,
scutindu-1 de o serie de greșeli. Cu-
noașterea vieții copiilor, cunoașterea
preocupărilor și visurilor lor, a suc-
ceselor și înfrîngerilor i-au ridicat
prestigiul și I-au ajutat să cîștige în-
crederea elevilor săi. O situație la
învățătură mereu mai bună, un co-
lectiv de elevi tot mai disciplinat
caracterizează în prezent clasa prof.
Dumitrescu Ion.
In continuare, referatul a ilustrat
cu exemple legătura pe care diriginții
o țin cu părinții sau cu gazdele pen-
tru cunoașterea temeinică a elevilor,
îndrumarea pedagogică pe care mem-
brii de sindicat o dau familiilor în ca-
drul lectoratelor pentru părinți.
Printre multiplele forme de activi-
tate ce stau la îndemîna diriginților
în vederea educării patriotice, comu-
niste a elevilor sînt și orele educa-
tive. Rezultatele educative ce se pot
obține cu ajutorul unor asemenea ore
sînt mari și depind, în deosebi, de
conținutul educativ pe care profesorii-
diriginți reușesc să li-1 dea. Orele
educative desfășurate de tovarășa
Alexandra Anghel de la școala medie
nr. 4, de exemplu, oglindesc grija
pe care o are tovarășa dirigintă pen-
tru pregătirea unor ore educative cu
un conținut cît mai substanțial, mai
interesant și mai atractiv. Instruc-
tivă și deosebit de educativă a fost,
de pildă, ora de diriginție consacrată
comemorării răscoalelor țărănești din
1907. Seriozitatea cu care s-a în-
tocmit referatul, recitările „Noi vrem
pămînt" de G. Coșbuc, „Seceta" de
Elena Farago și „1907“ de AL Vla-
huță, ca și bogatul album alcătuit pe
această temă din reproduceri după ta-
blourile lui Octav Băncilă, N. Grigo-
rescu, Ștefan Luchian, losif Iser și
alțji, documentarul istoric ce s-a'lu-
crat au întărit dragostea elevelor
pentru popor și, totodată, ura împotri-
va exploatatorilor, au trezit în sufle-
tele elevelor dorința de a lua legă-
tură, prin scris, cu țăranii muncitori
din comunele în care au avut loc răs-
coalele țărănești din 1907 Călduro-
sul răspuns primit de la președintele
gospodăriei agricole colective din co-
mun a Bîrca a fost și este un puternic
imbold în muncă pentru elevele cla-
sigur, de munca celorlalți profesor^
se oglindesc în primul rînd în situa,
ția la învățătură a elevilor, în disci-
plina lor. Clasa a IX-a A condusă ds
tovarășa Anghel, cea mai activă di-
rigintă din școală, este fruntașă la
învățătură, este colectivul cel
închegat și cel mai disciplinat
clasa a IX-a A nu există eleve
mase în urmă la învățătură.
aceea, considerăm că bine s-a orien-
tat comitetul sindical din școala me-
die nr 4 cînd ă solicitat tovarășei
Anghel ca în cadrul unei consfătuiri
de producție să comunice și Celorlalți
profesori metodele sale de lucru.
Caietele diriginților, procesele ver-
bale ale consiliului pedagogic, dările
de seamă ale organizației sindicale,
planul de muncă al organizației'
U.T.M. din multe școli ale regiunii
Craiova dovedesc o preocupare se-
rioasă pentru închegarea colectivului
de elevi. La școala medie nr. 4, da
exemplu, diriginții depun permanent
eforturi pentru înjghebarea și ci-
mentarea colectivelor claselor Rezul-
tatele acestor preocupări au și în-
ceput să se Vadă. Tot mai des, ele-
vele iau poziție față de abaterile
disciplinare ale colegelor, abateri ce
ar putea știrbi onoarea școlii. Semni-
ficativă este în acest sens atitudinea
pe care au luat-o elevele cu ocazia
unei serbări Ia care fusese invitat un
grup de eleve fruntașe. Una singură
se prezentase fără uniformă. Fiind
întrebată de la ce școală vine, ele-
velor Ie-a fost greu să spună că fac«
parte din școala medie nr. 4.
Aceeași exigență dovedesc colecti-
vele de elevi din școala medie nr.
4 față de școlarii care manifestă de-
zinteres 1a învățătură. Intr-una din
zile, cinci copii din clasa a V-a fugi-
seră de Ia ore. Pionierii au cerut
imediat să fie trași la răspundere.
In cazul abaterilor grave, diriginții for^
mează un front comun cu organizația
U.T.M. pe școală.
In continuare, referatul s-a ocupat
de lipsurile ce se constată în activi-
tatea diriginților, insistînd asupra
formalismului ce se observă la uneia
școlt în munca de cunoaștere a ele-
vilor, în felul cum se fac vizitele la
domiciliu.
Cele mal multe deficiențe, însă, se
observă în organizarea și desfășura-
rea orei educative. O greșeală frecven-
tă în școlile craiovene, o fconștituie im-
bîcsirea orei1 educative cu numeroase
teme, cea ce duce la oboseală, la
plictiseală, la diminuarea efectului
educativ a! activității respective. La
clasa a IX-a B de la școala medie
nr. 4, de exemplu, s-au discutat nu
de mult, într-p singură oră educa-
tivă, 5 teme: ,1 Mai", „8 Mai". „9
Mai" „ziua presei" și „ziua radiou-
lui". E de la sine înțeles că un ast-
fel de procedeu este dăunător muncii
educative. De asemenea, nu mai pu-
țin dăunătoare este tendința de a se
susține fiecare temă prin referate
scrise. In loc ca elevii să arate cu
vorbele lor ceea ce gîndesc și simt,
citesc referate cu fraze pompoase,
copiate de prin reviste și ziare.
Greșită este metoda acelor diriginți
care lasă ca ora educativă să fie
condusă — parțial sau total — de
elevi’, așa cum se întîmplă la școlile
nr. 2 și nr. 4 din orașul Craiova
sei a IX-a A-
Rezultatele
de profesorul
Ultima parte a referatului a dez-
bătut problema valorii educative pa
care o are exemplul personal al pe-
muncii educative duse dagogulul în viața elpvilor, în munca
de educare a lor în' spirit Comunist
diriginte, alături, de-
cercului de
bătut teme
glindită în
Alecsandri"
burgheze în
ragiale", au
literatură, elevii au dez-
ca : „Natura patriei o-
pastelurile lui Vasile
și „Critica societății
opera lui Ion Luca Ca-
organizat simpozioane
tn rîndurile lor un front
comun
cu temele: „Viața și opera lui Nico-
lae Bălcescu", „1907 oglindit în li-
teratura noastră" Toate acestea au
contribuit la dezvoltarea interesului
elevilor față de frumusețile patriei,
a sentimentului de mîndrie patriotică
față de luptătorii pentru libertatea și
fericirea acestui popor, la dezvolta-
rea disprețului față de putreda socie-
tate burgheză La aceleași rezultate
educative au dus lucrările executate
în cadrul cercului de desen de la
școala medie nr. 3, avînd ca teme:
„Luptele purtate de Ștefan cel Mare",
„Cauzele răscoalelor țărănești din
1907“. „Conținutul poeziei ..1907“ de
Vlahuță" etc. Un valoros conținut
educativ a avut și intensa activi-
tate depusă de membrii de sindicat
din școlile orașului Craiova îm pre-
gătirea spectacolului de cîntece,
dansuri și gimnastică al formațiilor
școlare, spectacol care prin tematica
sa (Imnul F.MTD,, Măreț pămînt al
patriei iubite, Cîntec despre partid,
Sirena lui Roaită, Vremea aceea-, vre-
mea asta) a trezit adînci sen-
timente patriotice în rîndurile elevi-
lor șf ale publicului spectator. De
asemenea, cîntecele executate cu atî-
ta măiestrie de către corul de copii
participant 1a serbările „decadei
1907“ au fost rodul unei bogate ac-
tivități desfășurate de membrii de
sindicat din școlile medii nr. I și 2
din orașul Craiova Frumoase succese
a obținut în această direcție și școa-
la medie nr. 2 din Caracal Sub în-
pentru realizarea sarcinilor impor-
tante ce le revin in domeniul edu.
cației comuniste a elevilor. In mai
toate școlile, a spus tovarășa Bă-
descu, se observă că muncesc in-
tens 3—4 membri de sindicat, tar
ceilalți desfășoară o muncă func-
ționărească. așteptind să fie stimu-
lați mereu din afară. Organizațiile
noastre sindicale trebuie să cultive
în rîndurile membrilor lor răspun-
derea pentru sarcinile ce li s-au
încredințat și, totodată.
dorin-
ța de a obține succese cit mai
importante tn domeniul instrucției
și educației. Nu este suficient să
muncească bine numai cîțiva oa-
meni tn școală Trebuie să mun.
ceașcă toți bine, fiind pe deplin
lămuriți că principala lor sarcină
este să dea patriei tineri instruiți și
educați in spirit comunist.
Tovarășul Aurelian Gîdei, preșe-
dintele comitetului de instituție de
la școala medie nr. 4, după ce a
recunoscut lipsurile organizației
sindicale din școala sa in pregăti-
rea și îndrumarea ideologică a
membrilor de sindicat, a expus
experiența sa
„Eu mi-am
mult, a spus
educativă cu
nu înseamnă
proprie ca diriginte,
dat seama mai de
el, că a tmbîcsi ora
tot felul de referate
educație, ci o se-
riobsă pierdere de vreme și pentru
profesori șl pentru elevi. De aceea,
țn munca mea de diriginte ia
clasa a V-a, clasă care în general
este foarte grea, am căutat să
consacru ora educativă unei sin-
gure
strîns
cretă
bună
recția
teme. De obicei, tema este
legată de o, problemă con-
a clasei și are ca scop o
îndrumare a elevilor In di-
respectivă. De
drumarea membrilor de
număr mare de elevi
în corul și echipa
a școli! șî prezintă în
sindicat, un
s-au înscris
de dansuri
mod regulat
consacrat unele
în afara celor
muncii unor
ore
de
teme
tea: ,,Cum pregătesc
nildă am
educative,
analizii a
ca aces-
lecțiile".
programe artistice tn unitățile socia.
„Cum repet materia pentru lecție",
„Cum recapitulez materia". Unele
teme sint legate de sărbătorirea
anumitor evenimente, dar și atunci
tot numai o singură temă st
dezbate în ora educativă. Cînd se
întilnesc mai multe evenimente cu
conținut asemănător, referatul este
pregătit așa ca să le cuprindă pe
toate".
In continuare, tov. Gldei a ară-
tat că a obținut unele succese în
ceea ce privește conducerea orei
educative dar că nu este pe de-
plin mulțumit, deoarece într-o se-
rie de probleme are încă nelămuriri.
Ar fi bine, a spus el, ca Direcția di-
dactico-metodică din Ministerul în-
vățămîntului și Culturii, Institutul
de științe pedagogice să elaboreze
îndrumări metodice care să ajute
tn mod concret profesorii diriginți
tn legătură cu conținutul orei edu-
cative
Reluînd aceeași problemă, tov,
Olga Nuțu. membră în organizația
sindicală de la școala medie
nr. 2. a arătat necesitatea unor te-
meinice îndrumări atît pentru
profesorii diriginți, cit și pen-
tru pedagogi în generai, deoa-
rece în Școlile noastre există încă
mulți profesori care nu știu să
dea lecțiilor un conținut eaucativ,
care fac instrucție și nu educație.
Tovarășul Ion Călin, inspector
școlar la secția de invățămint a
orașului Craiova, a arătat sprijinul
deosebit de valoros pe care-l pri-
mește organizația sindicală din
școala de 7 ani nr. 3 din partea
organizației de bază P.M.R. pen.
tru o bună desfășurare a procesu-
lui de Invățămint
Vorbind despre activitatea diri-
ginților. el le-a atras atenția asu-
pra faptului că încă nu există su-
ficientă grijă pentru elevii care lo-
ctiiesc la gazde. ■ Copii de la țară,
fii de țărani muncitori, a spus el,
locuiesc la persoane potrivnice ac-
tualei educații ce se înfăptuiește în
școlile noastre Membrii de sindi-
cat. profesorii diriginți au datoria
să fetească pe elevii lor de influ-
ența nefastă a acestor persoane.
Tovarășa Virginia Cristea, pre-
ședinta comitetului sindical Cora-
bia, a ridicat, cu multă căldură,
problema prestigiului membrilor
de sindicat din învățămînt, a e-
xemplulul pe care trebuie să-l dea
elevilor șl părinților învățătorul
sau profesorul. Prestigiul cadrelor
didactice, a spus tovarășa Cristea,
este strîns legat de nivelul lor
științific și ideologic, da rezulta»
iele muncii lăr.
In continuare, a pus problema
asigurării timpului necesar pentru
studiu. Cu acest prilej, tovarășa
Cristea a dezvăluit și a criticat
gravele greșeli pe care le fac
unii lucrători ai sfaturilor populare
din raionul Corabia, care obli-
gă învățătorii și profesorii la munci
necorespunzătoare sarcinilor ce
li s.au încredințat de către partid
și de către guvern, care încă mal
rețin din salariile cadrelor didac-
tice pentru faptul că au absentai
de la diferite ședințe ale sfatului,
Tovarășul Petrică Petre, direc-
torul adjunct al școlii medii nr. 2,
a propus ca organele sindicale să
inițieze asemenea consfătuiri de
producție, ș* pentru învățămîntul
seral, unde, date fiind diferențele
mari de vîrstă (16—45 ani), se
simte mult lipsa unor îndrumări
atît în ceea ce privește predarea,
cît mai ales munca educativă.
Tovarășele Eugenia Țurcanu de
la școala medie nr 3 și Alexandra
Anghel, de la școala medie nr, 4,
au vorbit despre, rolul profesorului
de istorie în realizarea educației
comuniste a elevilor. Totodată, ele
au arătat necesitatea unei temei,
mce pregătiri ideologice și infor-
mări politice a profesorilor de isto-
rie, pentru ca aceștia să poată a-
insistat asupra lipsurilor serioase
ce se constată tn acțiunea de edu-
care a tineretului în spirit comu-
nist au arătat măsurile concrete
care trebuie luate în viitorul an
școlar pentru îmbunătățirea mun-
cii diriginților, pentru pregătirea
ideologei a tuturor cadrelor —
condiție absolut necesară pentru
desfășurarea unei munci educative
de calitate. Totodată, ei au propus
Ministerului Invățămîntului și Cul-
turii ca tn cadrul consfătuirilor din
august, cadrele didactice să fie în-
drumate a discuta șt problema edu.
cației
vilor.
patriotice, comuniste a ele-
fn încheiere, tovarășa Elena
Isacu
Bolog, vicepreședinte al C.C.
juta elevii în înțelegerea
nelor istorico-sociale.
Atît tovarășele Anghel
canu. cît și alți tovarăși
fenome-
șl Tur.
pârtiei-
panți la discuții au insistat mult
asupra importanței pe care o are
antrenarea cadrelor didactice la ac.
tivitățl științifice, au arătat in mod
concret cum s-a oglindit In lecțiile
lor activitatea intensă pe care au
desfășurat-o pentru întocmirea mo-
nografiilor legate de sărbătorirea
a 50 de ani de
1907.
Au mal luat
Pupăză, Nicolae
la răscoalele din
cuvîntul tovarășii
Goșa, directorul
școlii de surdo-muți și Olga Liște-
veanu, membră a organizației sin-
dicale de la școala medie nr. 3
care a ridicat problema continui-
tății diriginților tn muncă.
Muncitorii din învățămînt din re-
giunea Craiova au primit, cu prile-
jul acestei consfătuiri de producție,
un prețios sprijin din partea orga,
nelor de partid și de stat. In cu-
vintul lor, tovarășii Ion Apostolatu,
secretarul comitetului de partid re-
gional, Florea Mitruț, secretarul
sfatului popular orășenesc și An-
drei Nicolae, șeful adjunct al sec-
ției Ue tnvățămtni reglpnale- au
al Sindicatului Muncitorilor din
Invățămint. a insistat asupra o-
biectivelor principale către care tre-
buie să-și îndrepte atenția, in pri-
mul rînd.. membru de sindicat din
învățămînt în murtcă lor educativă:
formarea concepției materialist-
dialectice a elevilor șl educația pa-
triotică a tineretului.
Trebuie să educăm astfel tinere-
tul nostru, a spus vorbitoarea, incit
acesta să poată ajunge lă Identifi-
carea propriilor sale interese cu
interesele întregului popor. Ne
trebuie astfel de tineri, care să-și
vadă sensul vieții lor nu prin priz.
ma intereselor cercului îngust in
care trăiesc, ci prin prizma intere,
selor largi ale poporului muncitbr,
Să dezvoltăm in rîndurile tineretu-
lui nostru dragostea fierbinte, nă-
valnică față de patrie. Școlile noa-
stre să dea astfel de absolvenți,
care să fie gata oricînd de orice
sacrificiu pentru patrie.
Factorul hotărltor la educarea
tinerelor generații în spirit comu-
nist este învățătorul, profesorul,
educatorul. El trebuie să rămiriă
pentru fiecare din copiii pe < are
i-a educat exemplu de om devotat
cu tot sufletul patriei, progresului.
învățătorul, profesorul, dirigin-
tele va putea exercita asupra ele-
vilor o puternică influență educa-
tivă tn spiritul moralei comuniste,
dacă el însuși dă exemplu de cinste
și modestie, dacă-și cunoaște pe
deplin meseria, dacă este adine de-
votat cauzei construirii socialismu-
lui dacă este adine pătruns de
problemele etice profesionale.
Urindu-le succes deplin in înche-
ierea anului școlar șl la examene,
tov. E. Isacu Bolog le-a '"urat,
totodată, succes tn munca educa-
tivă de viitor.
pag. 4
GAZETA ÎNVĂȚĂMINTULUI
Intîlnire la Leipzig
Conf. unlv. Ănqhal Manoloche
tarea din viată a poetului G. BACOVIA, reprezentant
literaturii romîne.
de frunte al
tntîlnesc totodată
ele se
în
rea,
Liceu
se deschid
Din zările ce
necontenit
NOI PENTRU ȘCOLARI ȘI TINERET
la război.
j'l|||||||||||||||||||||||||||||l|l||||||!llllllllllllllllllllllllllllllllllllll»
le potriva
g
=
O grădină botanică școlară
or
de-
se.
organizează aci lecții de recapitulare.
La o școală medie sătească
unitatea
I.
mai grabnică a experimen-
să ne exprimăm asen-
zicieni de pretutindeni
pentru a
pentru
I
ca fiecare la locul lui de
muncă să
In atenția cititorilor
(Urmare din pag. 1)
profe-
Edin-
se preocupă numai organizații cu
ractep confesional sau războinic".
Combinatul po-
Scinteii", Piața
cere încetarea imediată a experien.
țelor cu armele atomice, interzice-
porul grec. Ne alăturăm glasul
protestul savanților de seamă și
conducătorilor bisericii și cerem
Haret nr. 12 la
ligrafic „Casa
Scinteii nr. I.
„Gazetei Invățămîn-
mutat din str. Spiru
conținut
orienta-
a cores-
și agri-
Dacă
adesea
Mondial al Păcii în legătură i
interzicerea armelor nucleare,
moțiune se spune printre altele :
tn versurile
pesimismul
la
al
ca
cu
in
ting al
sprijinul
cotarea
atomicâ
Lulnd
sale străbat
șl descuraja-
Redacția
tulul" s-a
O utilizează de asemenea, destul
des, școlile din regiune, precum
cele din regiunile apropiate.
lupta împotriva ațîțătorilor
pentru pace.
au
la
Pe
sească acesta.
Discuțiile purtate au vădit
scopul Încheierii unui acord
interzicerea lor
Un grup de 4 cunoscuți
sori de la universitatea din
cetățonllor orașului în
cererii cu privire la în-
experlențelor cu arma
șl cu hidrogen.
cuvintul la miting, Dmitri
au-
bo-
de
ii
numai o clipă,
muncii proletari !
cerea cît
tări) lor.
Dorim
Să mai surid
— Sculați ai
propage, să transforme in faptă ceea
ce a recunoscut ca adevăr și necesi-
Uniunea Scriitorilor din R.P.R. și Ministerul Invă-
țămîntuluî și Culturii anunță cu adincă durere ince-
au fost primite ca un pro-
acțiune și au fost aplaudate
de toți pedagogii germani
la consfătuire.
Din ștreșini picură...
Și-un zvon de vremuri mari —
Se duc neințeleșî ghețari —
Sub cer cu cîntece și flori,
— Sculați ai muncii proletari I
ca-
Șl
și alte activități ale acestora sint
ganizate de obicei In grădină.
Aici se cultivă plantele necesare
culturale, trebuie să aștepți de la
torități sau să cerșești mila celor
gați ca să faci cite Ceva".
tate" —
gram de
puternic
prezențe
școlarizării, asigurarea unui
științific al învățămintului și
rea școlii și educației pentru
punde dezvoltării industriei
culturii. Rezoluția precizează
IANKA BRIL: Școala verde. Co-
lecția „Inșiră-te mărgărite" Ed ti-
neretului
RUSALIN MUREȘAN: Niculae
La 20 mal In orașul Dubna din
apropierea Moscovei unde ea
află Institutul unificat de cerce-
tări nucleare, a avui loc un mi-
Clop de Paie. Colecția „Inșiră-te
mărgărite" Ed tineretului
MAGDALENA POPA: Jocul cel
mare. Colecția „Inșiră-te mărgări-
te" Ed. tineretului
tematică a Universității „C.
Rugăm pe corespondenții no-
ștri să ne trimită materialele
pe această adresă.
că, deși
mai există diferențe de opinii, idei co-
cire pentru 'noi șj pentru toate popoa-
rele lu’mii". De aceea, el l-a chemat pe
pedagogi să-șl intensifice necontenit
burgh au adresat o scrisoare cu-
prinzînd cereri similare candidați-
lor la alegerile parlamentare supli-
mentare din South Edinburgh.
3
I
In primăvara aceasta a avut loc la
Leipzig o consfătuire a pedagogilor
din întreaga Germanie. Consfătuirea a
fost convocată, tn numele cercului
„Schwelmer", de pedagogi din R.F.G.
și R.D.G. însuflețiți de gindul unirii
pe cale pașnică a țării lor, 700 de pe-
dagogi germani s-au adunat la Leip-
zig pentru a dezbate împreună pro-
blemele unei educații sănătoase a ti-
neretului german și, legat de aceasta,
problema vitală a poporului german,
problema unificării Germaniei.
Inițiativa organizării unor consfă-
tuiri ale pedagogilor din ambele părți
ale Germaniei a fost luată încă acum
cinci ani, de către un număr restrlns
de pedagogi din Vest și din Est, or-
ganizați in cercul .Schwelmer" (după
numele localității tn care a luat fiin-
ță). Orașul Leipzig, de care se leagă
cele mai frumoase și mai puternice
tradiții pedagogice ale poporului ger-
man, a fost de la început locul in-
tilniril.
In primii ani, consfătuirile de la
Leipzig strtngeau laolaltă un număr
restrlns de participanți. Ele au contri-
buit însă mult lă stabilirea contactu-
lui intre pedagogi, au prilejuit discu-
ții prietenești, care au dus la găsirea
căilor de legătură. Au urmat vizite
reciproce, s-a organizat schimbul de
informații. In ultima vreme, consfătui-
rile anuale de la Leipzig. cunoscute
sub numele de „Zilele pedagogilor
germani", string un număr tot mai
mare de pedagogi din ambele părți ale
Germaniei. Ideile cercului .Schwel-
mer" au început să aibă priză puter.
nică în rîndurile învățătorilor și pro-
fesorilor din întreaga Germanie,
La consfătuirea din acest an, din-
tre cei 700 de participanți, 400 erau
din R.F.G. Consfătuirea s-a transfor-
mat intr-un adevărat congres al pe-
dagogilor din întreaga Germanie, cel
mai mulți dintre participanți fiind
delegați ai unor grupuri locale. Au
luat parte și decanii de vtrstă ai pe-
dagogilor germani, renumiții profesori
Paul Austereich din Berlin și K.
Scheibnig din Leipzig. De asemenea,
au participat pedagogi din Cehoslova-
cia, Franța, Bulgaria, U.R.S.S., Romi-
nia. Anglia și Japonia.
Consfătuirea a trezit un interes viu,
a avut un ecou puternic In inimile pe-
dagogilor germani. Propaganda răz-
boinică dusă de cercurile imperialiste,
militarizarea Germaniei occidentale, e-
ducația în spirit războinic a tinerei ge-
nerațil din R. F. Germană l-au făcut
să tresară chiar pe unii dintre oamenii
cei mai indiferenți. Speriate de răsu-
netul acțiunii cercului „Schwelmer",
autoritățile din R.F.G. au căutat să
saboteze consfătuirea. Mulți dintre pe-
dagogii din Vesl care își anunțaseră
participarea au fost împiedicați să vină
sau amenințați cu represalii. De aceea,
dr Fritz Helling, pedagog din R.F.G..
deschizlnd consfătuirea și remarclnd
numărul mare al participanților din
Vest, spunea: „Dorința de Intîlnire, de
înțelegere și colaborare este ceea ce
i-a determinat pe prietenii cercului și
pe cel care aderă la ideile și acțiunea
lui să treacă peste granițe"
Primarul orașului Leipzig. singura
persoană oficială care a participat la
consfătuire, a luat cuvintul pentru a
saluta pe pedagogi in numele orașului
cărților, mașinilor, muzicii și pedago-
gilor. „Dacă nu vom reuși să împie-
dicăm militarizarea Germaniei occi-
dentale — a spus el — pa fi nenoro-
Toți participanții au fost însuflețiți
de același gind: apropiere, înțelegere,
colaborare. împiedicarea războiului,
educația sănătoasă a tineretului. Tot
ceea ce s-a spus în legătură cu a-
ceasta a înttmpinat adeziunea unani-
mă și însuflețită a pedagogilor ger-
mani din. Vest și din Est.
Programul consfătuirii a cuprins
două părți. In pripuș parte au avut
loc vizite tn școli, instituții culturale
și științifice, gospodării agricole colec-
tive, precum și convorbiri organizate
pe grupe de specialitate: învățămînt
elementar, mediu, special și pe disci-
pline. In partea a doua s-a desfășurat
ședința plenară, in cadrul căreia au
fost prezentate referate șl au avut loc
discuții tn legătură cu tema „Dezvol-
tarea științei și tehnicii moderne șl e-
ducația — sarcinile pedagogilor".
Din mulțimea lucrurilor interesante
pe care am avut prilejul să le cunoaș-
tem tn timpul șederii noastre In Re-
publica Democrată Germană voi încer-
ca să arăt cîteva, care cred că pre-
zintă mai mult interes pentru pedago-
gii din țara noastră.
Pedagogii din R.D.G. acordă mult
interes educației științifice și politeh-
nice a elevilor. Unul din multele mij-
loace folosite de ei cu succes In acest
scop il constituie și grădinile botanice
școlare. Grădina botanică din Leipzig,
organizată și condusă de secția regio-
nală de învățămînt, se găsește aproape
de centrul orașului, pentru a fi la tn-
demina elevilor și cadrelor didactice
din toate școlile. Grădina urmărește
scopuri didactice precise: să contribuie
la pregătirea profesorilor de științe na-
turale și să creeze posibilități de de-
monstrare In predarea acestui impor-
tant obiect de învățămînt. De aceea,
la munca de întreținere a grădinii iau
parte. în afara personalului tehnic ți
de lucru, toți profesorii de științe na-
turale din oraș. Ei îngrijesc anumite
sectoare care le sint repartizate și în-
deplinesc anumite lucrări de speciali-
tate. Ședințele cercului pedagogic 'al
profesorilor de științe naturale, precum
monstrăril și experimentării in școli,
așezate după criteriul biologic șl geo-
grafic. Există, de asemenea, două sere
mari, in care se cultivă in ghivece, în
număr suficient de exemplare, plante-
le necesare școlilor pentru lecții șl
pentru colțul naturii vii. In mijlocul
grădinii se află „grădina școlară mo-
del" de felul cum trebuie să facă fie-
care școală: exemplu pentru profe-
sori și elevi.- Prin grija cabinetului
pedagogic și a conducerii grădinii
fost elaborate îndrumări privitoare
organizarea grădinilor botanice
Ungă școli.
Grădina este frecvent folositi de
levii școlilor din Leipzig. In special
Ca urmare a dorinței manifestate de
pedagogii din R.F.G. a fost vizitată —
la alegerea acestora — o școală me-
die sătească, situată la cîteva zeci de
km de Leipzig. Intr-un castel, ocupat
odinioară de moșieri, învață astăzi co-
piii țăranilor muncitori. Oaspeții au a-
sistat la lecții, au cercetat în amănun-
țime felul cum este organizată și în-
cadrată școala, cum lucrează organi-
zațiile de tineret, condițiile de viață
ale cadrelor didactice. In cadrul con-
vorbirilor prietenești care au avut loc
s-au pus numeroase întrebări. Uneori,
întrebările păreau să reflecte nu numai
interes și curiozitate, ci și îndoială —
dar aceasta era repede spulberată de
adevărul evident al faptelor consta-
tate. Mulți dintre oaspeții din R.F.G. și
din celelalte țări capitaliste, făclnd
comparație Intre ceea ce vedeau aici
și ceea ce există In școlile lor, au de-
clarat deschis: „La noi sint școli medii
numai în orașe, la depărtări mari".
„Taxele șl întreținerea costă mult, nu
le pot plăti decît cei avuți", .Autorita-
tea școlară nu se îngrijește de califi-
carea șl perfecționarea cadrelor didac-
tice". „La noi, de educația tineretului
au încheiat, în aplauzele tuturor: „Așa
vrem să facem și la noi".
Pentru că ne aflam la (ară, am vi-
zitat și o gospodărie agricolă colecti-
vă. Două lucruri s-au impus aici în-
deosebi atenției pedagogilor din țările
capitaliste și au fost mult comentate
de ei: posibilitatea aplicării pe scară
largă a tehnicii și a automatizării
muncilor, ceea ce asigură o rentabili-
tate mare în folosul tuturor, precum și
posibilitatea realizării și susținerii în
foarte bune condiții, de către gospodă-
ria colectivă, a tuturor acțiunilor șco-
lare, culturale și sanitare (creșe, gră-
dinițe de copii, școală, dispensar, că-
min cultural, bibliotecă, club). „Și la
noi. — spunea unul dintre pedagogii
din țările capitaliste — se automa-
tizează procesele de muncă în
agricultură, dar numai de către cei
bogați, care au ferme mari și realizea-
ză venituri pentru ei. Cit despre în-
ființarea și întreținerea instituțiilor
imediat atenția într.un mod politicos
dar categoric: „Nu se poate fuma în
școală. Elevii ar putea să vă vadă
sau să simtă mirosul de tutun".
Această grijă pentru educația elevi-
lor se manifestă și la lecții. Nu sub
formă de declarații, de cicăleală, de
„morală" răsuflată, ci in atitudinea
profesorului, în aprecierile sale scurte
dar juste, in măsurile pe care le ia. De
exemplu, profesorul de fizică la lecția
căruia am asistat'nu le-a făcui elevilor
nici o „observație" și nici un reproș,
după cum n-a lăudat în mod formal
pe vreunul. In schimb, caracterizarea
scurtă pe care o dădea răspunsurilor
însemna de fapt, pe lingă sublinierea
calității cunoștințelor, și sublinierea la-
turii educative: „Să înveți tot așa", a
spus profesorul unui elev care a răs-
puns foarte bine și e de obicei un elev
foarte bun; „așa răspunsuri vreau, ca
cel de azi". — unui elev care in lec-
țiile anterioare nu prea dăduse răspun-
suri bune; „a-ha I" (nuanțat exclama-
tiv) unui elev care n-a răspuns nimic.
Aceeași atitudine am constatat-o și
Uniți în lupta
Aceste cîteva aspecte descrise mat
sus ne-au făcui să cunoaștem mai bine
munca și realizările colegilor noștri
din Republica Democrată Germană. In
a doua parte a consfătuirii, ascultind
referatele prezentate și participind la
discuții, am avut prilejul să înțelegem
pe deplin gîndurile care-i frămîntă,
năzuințele care-i însuflețesc, lupta care
ii mobilizează In marea sală
„Auenwiese" a orașului Leipzig, pes-
te 700 de învățători și profesori ger-
mani, bărbați și femei din Est și din
Vest, au repetat parcă, prin aplauzele
lor puternice, îndelungate și însufleți-
te, cuvintele doctorului Fritz Helling,
pedagog din Vest, care spunea:
„Trebuie să discutăm și să colaborăm,
că să nu ne ucidem unii pe alții-. Nu-
mai în pace vom putea realiza idealu-
rile noastre de pedagogi și de ger-
mani... Avem datoria morală, patrioti-
că și umană să luptăm, să nu precu-
pețim nimic in lupta aceasta, pentru
a-i determina pe politicieni să înțe-
leagă aceasta".
Referatul cu tema „Dezvoltarea
științei și tehnicii moderne și educația
— sarcinile pedagogilor" a fost expus
de profesorul Richard Wachsen, din
R.F.G., iar coreferatul cu aceeași temă
de prof F. Schrager, din R D.G. Pă-
rerile expuse In referat și coreferat, ca
și discuțiile purtate au constituit un
bun prilej pentru a scoate la iveală
problemele comune, punctele de vedere
deosebite, precum și contradicțiile care
ăxistă tn acest domeniu. In cadrul
consfătuirilor restrlnse și la discuțiile
din plenară au participat cîteva zeci
de pedagogi germani, in majoritate
din Vest, precum și delegați străini,
între care și membrii delegației noas-
tre.
Referatul și coreferatul au subliniat
faptul că dezvoltarea vertiginoasă a
științei și tehnicii ridică probleme
mari in fața pedagogilor. Aceștia tre-
buie să fie oameni pregătiți la nive-
lul actual al științei și tehnicii. In
R. F. Germană. însă, se constată că
educația, ca șl întreaga dezvoltare a
societății, a relațiilor între oameni au
rămăș în urmă față de dezvoltarea
forțelor de producție. Pedagogii tre-
buie să lupte împotriva acestui fapt,
să sprijine din punct de vedere cultu-
ral și educativ uriașa dezvoltare a
științei și tehnicii, dind cetățenilor pre-
gătirea științifică, tehnică și umanistă
corespunzătoare. Pe baza pedagogiei
științifice s-a arătat care trebuie să
fie conținutul învățămintului, căile și
metodele pe care trebuie să le folo-
Muncă temeinică de instruire
, și educare
Și vizita pe care am făcut-o la
școala medie hr‘. 54 din Leipzig s-a
soldat cu multe impresii plăcute și în-
vățăminte interesante pentru noi.
Ne-au impresionat ordinea, disciplina,
entuziasmul și seriozitatea cu care lu-
crează și cadrele didactice, și elevii.
Am asistat la lecții de fizică, de biolo-
gie, de desen șl de chimie. Am avut
prilejul să cunoaștem laboratoarele,
sala de proiecție și sala de desen a
școlii.
O trăsătură caracteristică lecțiilor la
care am asistat o constituie faptul că
elevii sînt puși mereu tn situația să
gindească, să facă legături, să rezolve
probleme. La fizică, de pildă, chiar la
predarea materialului nou, nu se folo-
sește caietul decît tn ultimele 10 minu-
te ale lecției, cind elepii își înseamnă
doar formule, reguli sau scheme ce
trebuie memorate. In tot timpul predă-
rii, însă, ei participă activ la lecfie:
glndesc, răspund, urmăresc schițele de
la tablă sau materialul didactic. Se
acordă multă atenție muncii indepen-
dente. După explicație, flecare elev fo-
losește microscopul, observă, desenea-
ză ce a observat, face comparații. O
metodă folosită larg în școală este șl
aceea a proiecțiilor de filme.
In urmă cu trei ani. la școala me-
die nr. 54 din Leipzig s-a introdus tn-
vățămintul mixt. Disciplina școlară,'. în
general, și trecerea la învățămîntui
mixt n-au constituit probleme educa-
tive dificile. Stabilirea' In școală a
unor cerințe precise legate de ordinet
disciplină și muncă școlară și mani-
festarea exigenței necesare In respec-
tarea cerințelor au făcut ca proble-
mele să poară fi ușor soluționate. La
clasele din învățămîntui mediu, orele
de educație fizică și de sport se fac
separat pe sexe. Orarul este astfel al-
cătuit ca să facă posibilă instruirea
băieților șl a fetelor din două clase.
Pentru a satisface nevoia de mișca-
re, de exercițiu fizic și de recreare a
copiilor, tn flecare clasă se fac două
ore de sport pe săptămtnă, în afara ce-
lor două ore de educație fizică. Acti-
vitatea tn aceste ore se organizează
tn aer liber, pe cît e posibil și iarna.
Fiecare școală are terenurile sale,' a-
menajate corespunzător, de cele mai
multe ori prin munca elevilor, mobili-
zați de organizațiile de tineret. Au loc
adeseori întreceri sportive, competiții,
reuniuni ale elevilor — acestea din
urmă mai rar, de obicei la terminarea
școlii.
Nu numai elevii sint ținuți să răs-
pundă cu strictețe cerințelor, ci șl ca-
drele didactice. Am înțeles mai bine
aceasta cînd unul dintre oaspeți a
vrut să aprindă țigara, la ieșirea din
clasă, pe culoar, înainte de a ajunge
la cancelarie. însoțitorii nostru, sur-
prins și foarte emoțional, i-a atras
de vederi In această direcție a pedago-
gilor din Est, datorită bazei științi-
țice, materialiste pe care se sprijină
el. Pedagogii din Vest au formulat
puncte de vedere și soluții variate șl
contradictorii, mergtnd de la orienta-
rea științifică pină la curente idealis-
te. Astfel, unii din el au susținut că
ar exista o contradicție între tehnică
și umanism, între educația științlfico-
tehnică șl educația umanistă, alții au
negat datoria pedagogului de a se in-
teresa de condițiile sociale, de înar-
mare, de pregătirile pentru război.
Discuțiile au fost vil și convingătoa-
re, combăttnd tezele eronate expuse de
unii participanți și militlnd pentru o
poziție activă, progresistă a școlii și
a pedagogilor. Cunoscutul pedagog
doctor Robert Aii din Berlin a de-
monstrat că. nu există contradicție
intre tehnică șl umanism. Directorul
Hanemann din Halle, de pildă, a ară-
tat că educația. nu se limitează la
influența școlii, ci depinde In cea mai
mare măsură de condițiile sociale, de
întlmplările politice, de război — ca
și de multe împrejurări ale vieții de
toate zilele, cum sint cărțile citite, fil-
mele vizionate etc Pedagogul nu poa-
te despărți - toate acestea de sarcinile
sale, de educația pe care el o dă tn
școală.
Profesoara Rosenau, referindu-se la
rolul și datoria pedagogilor, spunea:
„Copiii noștri vor putea întreba odată:
ce ați făcut voi ca să nu fie bombe
la ora de lucrări practice tn atelier, la
care am asistat într-o altă școală pe
care am vizitat-o. Eleve din clasa a
VH-a lucrau aici la pitirea unei lăcăți
de aluminiu. Ne-au atras în mod deo-
sebit atenția cîteva lucruri care, la
prima vedere, pot părea neînsemnate.
Intii, organizarea locului de muncă,
pregătirea pentru lucru, ordinea, atitu-
dinea serioasă. Fiecare elevă, ca la o
comandă neauzită — fiindcă venea din
lăuntru și se impunea cu forța deprin-
derii dobîndite — și-a pus. salopeta, a
scos din dulap trusa personală, a așe-
zat-o pe masa de lucru, a luat din ea
o pilă și un echer metalic și, după ex-
plicația profesorului-maistru, care n-a
durat mai mult de 7 minute, a început
lucrul efectiv. Elevelor li s-a ous, o-
dată pentru totdeauna, o cerință care
acum a devenit lege: nu se strică și
nu se risipește materialul. Fiecare bu-
cățică de aluminiu a fost măsurată,
întoarsă, iar măsurată, pilită și din
nou măsurată. La sfîrșitul orei, locul
de muncă și trusele au fost lăsate în
cea mai deplină ordine. Profesorul-
maistru n-a cerut, nici n a amintit a-
ceasta, observa doar și aștepta ca lu-
crul să fie terminat.
pentru pace
atomice? Copiii pretind dreptul lor la
viață, la sănătate, la educație, la o
viață mai fericită".
In cursul discuțiilor, punctele de ve-
dere au început să se apropie tot mat
mult, așa incit vorbitorii din Vest și-au
dat seama că, dacă unele probleme îi
mai despart de pedagogii din Est, sint
mai multe — și sint esențiale — pro-
blemele care li apropie și li unesc cu
aceștia. Unul dintre vorbitorii care
susținuseră contradicțiile dintre tehni-
că și umanism, revenind la tribună, a
recunoscut faptul că teza lui era ero-
nată, iar un alt vorbitor, un pedagog
catolic care spusese că numai credin-
ța poate alina suferințele omului, a
luat din nou cuvintul pentru a arăta
că-șl dă seama de netemeinicia spuse-
lor lui. Și, parcă temîndu-se că ar
putea fi acuzat că s-a lăsat influențat,
a adăugat: „Eu spun aici ceea ce con-
știința mea îmi dictează, fiindcă văd
că se pregătește ceea ce ne-a dus de
două ori la catastrofă". Și un vorbitor
care ceruse să se separe ideologia și
politica de școală a ținut să revină la
tribună, înainte de închiderea discu-
ției, pentru a spune: „Noi, pedagogii,
avem datoria morală și patriotică să
facem ca tunurile să ruginească și de
aci înainte, cum au ruginit de la
război și pină azi. cu toate zvlrcolirile
dușmanilor păcii. Noi n-am fi educa-
tori buni dacă n-am învăța pe elevii
noștri ce am învățat noi din istoria
suferințelor poporului nostru".
In ultima zi a consfătuirii, aproape
n-a fost vorbitor care să nu plece, ca
de la un adevăr și o necesitate, de la
cerința ca pedagogii să se intereseze
de condițiile de muncă și de viață din
societate, să lupte împotriva înarmă-
rii, a războiului, pentru folosirea paș-
nică a energiei atomice. Toți cei care
au luat cuvîntul au vorbit despre răs-
punderea pedagogilor, despre necesi-
tatea ca pedagogii germani să se în-
țeleagă unii pe alții, despre datoria lor
de a promova tot ceea ce poate duce
la destindere, înțelegere, colaborare,
unire- Unul dintre pedagogii din Vest
a afirmat chiar: „Numai cînd poporul
va stăpîni mijloacele de producție, oa-
menii vor putea avea o cultură și o
educație adevărată, vor putea evita,
războiul, iar pedagogii își vor putea
îndeplini misiunea lor. In R.D.G. acest
lucru s-a realizat și e în curs de con-
solidare. E necesar ca și în R.F.G să
se creeze condițiile acestor prefaceri".
Cele două rezoluții adoptate de con-
sfătuire și concluziile rostite de dr.
Fritz Helling au rezultat firesc și lo-
gic din discuții, fiind unanim aprobate
prin aplauzele furtunoase și entuziaste
ale participanților. In prima rezoluție
se arată că pedagogii din Vest cer
reorganizarea școlii, sporirea duratei
mune mari și importante li apropie și
îi unesc pe pedagogii din întreaga
Germanie.
In rezoluția a doua se arată că pe-
dagogii germani, îngrijorați de faptul
că înarmarea atomică prinde tot mai
mult teren, se alătură savanților ato-
miști care luptă împotriva înarmării
atomice.
Consfătuirea de la Leipzig a peda-
gogilor din întreaga Germanie a avut
o mare importanță pedagogică și poli-
tică. încheind consfătuirea, dr. Fritz
Helling afirma un adevăr șl exprima
convingerea tuturor participanților la
consfătuire, spunlnd: „Am reușit ceea
ce am îndrăznit. Consfătuirea aceasta
înseamnă un pas important pe drumul
cercului nostru, pe drumul luptei noas-
tre" Ultimele lui cuvinte — „Rămine
I
■
Versurile lui Bacovia sînt măr-
turia zguduitoare a unui suflet
care a înregistrat durerea fără
strigăt pătimaș, cu o sensibilitate
surdă, dar neobișnuit de ascuțită,
de originală.
Critica burgheză a considerat
poezia lui Bacovia ca produs al
unei imaglr.iații maladive. Dar po-
ezia lui este ecoul agoniei unei
clase și totodată un protest îm-
potriva societății burgheze, a a-
cclei societăți care prin exploata-
re și asuprire zdrobește omul, îm-
pingîndu-1 pe pragul disperării.
Intuind rădăcinile sociale ale
dramei sale, G. Bacovia a denun-
țat lumea burgheză și a deplîns
suferințele mulțimii ca pe propri le
suferințe. El a condamnat cu as-
prime și școala burgheză in care
a învățat.
puternice ecouri ale nădejdii în
victoria clasei muincitoare, în so-
sirea unei vieți no:.
CĂRȚI
SEVER A. BIVOLARU: Jocuri și
distracții pentru taberele de vară.
Colecția „Pentru activitatea pionie-
rească" Ed. tineretului
Liceu, — cimitir
Al tinereții mele —
Pedanți profesori
Și examene grele..
Șl azi mă-nfiori
Liceu, — cimitir
Al tinereții mele !
pri ma vara
Liceu. — cimitir
Al tinereții mele —
In lume m-ai dat
In v.ltorile grele
Atit de blazat..
Liceu, — cimitir
Al tinereții mele !

războiului atomici
în cadrul unei adunări ținute In
amfiteatrul „Bacaloglu" al Facul-
tății de matematică și fizică a Uni-
versității „C. 1. Parhon" din Bucu-
rești. cadrele didactice și studenții
acestei facultăți și-au exprimat soli-
daritatea deplină cu lupta popoare-
lor lumii pentru interzicerea arme-
lor atomică și cu hidrogen.
Prof. Al. Sanielevici, membru
corespondent al Academiei R.P.R.,
a făcut o expunere în care, printre
a’.te'.e. a arătat:
Fizicienii epocii contemporane
au fată de ceilalți oameni tn gene-
ral. și fată de guvernele și perso-
nalitățile politice în particular o
înaltă datorie etică, de la care nu
se pot sustrage fără dezonoare.
Cunoscători adinei ai efectelor ime-
diate și urmărilor întîrziate ale
exploziilor nucleare șt termonuclea-
re, precum și ai faptului că teh-
nica modernă a proiectilelor tele-
ghida*e fac? vulnerabil orice colț
al păminlului, oricît ar fi el de de-
părtat. fizicienii zilelor noastre sînt
datori să.și spună deschis, cu toa-
tă greutatea, cuvîntul lor competent,
spre a arăta efectele catastrofale
pe care le-ar avea lipsa de scruou-
le și de răspundere a politicienilor
care în pofida intereselor popoare-
lor. fac jocul trus'urilor de arma-
ment, ce nu ezită să pună în cum-
pănă setea lor de cîștigurl fabu-
loase și moartea a zeci și sute de
mil.oane de oameni, distrugerea u-
nor incalculabile valori materiale și
culturale
Răspunzînd imboldului conștiin-
ței noastre de oameni ai științei și
de cetățeni, noi, cadrele didactice și
studenții Facultății de fizică și ma-
rea șl scoaterea lor din armamen-
tele tuturor statelor, pentru distru-
gerea stocurilor de explozibile nu-
cleare și termonucleare existente,
pentru folosirea energiei nucleare
exclusiv în scopuri pașnice.
După expunerea făcută de prof.
Al. Sanielevici, participanții la a-
dunare au vo at în unanimitate o
moțiune prin care sprijină apelul
sesiunii de la Berlin a Consiliului
Constatăm cu satisfacție că cele
mai largi cercuri de oameni de ști-
ință, mai ales fizicieni au luat pozi-
ție împotriva experimentării ar-
melor atomică și cu hidrogen. Sa-
lutăm cu toată căldura declarația
savanț’lor germani, japonezi și a
celor de la Institutul unificat de
cercetări nucleare din Dubna. sa-
vanți cu renume mondial, ce și-au
spus răspicat cuvîntul împotriva
cursei Înarmărilor atomice, pentru
folosirea energiei atomice In scopu:|
pașnice.
Știm că există în lume forțe care
opun o acută rezistență satisfacerii
acestei dorințe legitime a popoare-
lor. Considerăm absurdă și peri-
culoasă ideea că prin cursa înarmă-
rilor atomice se asigură un echilibru
ca/e elimină primejdia unui nou
război.
Am luat cu satisfacție cunoștință
de poziția guvernului sovietic care
propune neobosit interzicerea arme-
lor nucleare șl care și în prezent
depune toate eforturile pentru a ob-
ține ca măsură preliminară interzi-
Parhon“, ne asociem protestului fi-
zicienilor demni de acest nume din
lumea întreagă, care sînt conști-
enti că menirea lor este de a munci
pentru viață și nu pentru moarte,
pentru înflorirea unei vieți din ce
în ce mai bogate și mai frumoase,
iar nu pentru transformarea conti-
nentelor în pustiuri de ruine fume-
gînde. Alăturăm cu toată modestia,
dar cu toată hotărîrea. glasul no-
stru glasului celor mai de vază fi-
După cum relatează presa, re-
cent consiliile municipale ale ora-
șelor scoțiene Cowden-Beate și
Dundee au adoptat o rezoluție în
care cer încetarea imediată a ex-
periențelor cu armele atomice și
cu hidrogen și organizarea unor
tratative între marile puteri in
Ziarele care apar la Atena au pu-
blicat un apel al Mișcării împotri-
va experimentării armei nuc'.eare.
„Experiențele cu arma atomică care
continuă, se spune în apel, amenință
să submineze sănătatea generației
noastre și viitoare. Constatăm cu
adincă neliniște primejdia reală care
amenință omenirea și Îndeosebi po-
In pragul sfîrșitului de an
recapitulative și al întregii activități a
cadrelor didactice și a elevilor. S-au
luat măsuri pentru ca acest neajuns
să fie măcar de acum înainte înlă-
turat.
Ne gtndim de pe acum la valorlfi-
carea experienței noastre din acest an
școlar — primul in care s-au aplicat
prevederile hotărîrii partidului șt gu-
vernului cu privire la îmbunătățirea
învățămintului de cultură generală.
Am acumulat în acest an învățăminte
foprte folositoare pentru munca noa-
stră de viitor. încheierea situațiilor
timentul necondiționat față de pozi-
ția guvernului țării noastre, care
alături de guvernele celorlalte țări
socialiste a Întreprins șl întreprinde
numeroase acțiuni pentru interzice-
rea aripelor nucleare șl sprijină
toate măsurile pentru realizarea, ca
prim pas, a unui acord Intre marile
puteri cu privire la încetarea expe-
rimentării armelor nucleare.
omenirea să fie salvată de ca-
tastrofă Calea spre aceasta o con-
stituie un acord internațional".
Apelul a fost semnat de academi-
cieni, profesori, fruntași ai vieții po-
litice și reprezentanți ai cercurilor
de afaceri.
școlare și examenele ne vor arăta și
mai bine care sînt laturile pozitive șl
care sînt lipsurile noastre, ne vor
ajuta să pornim mai bine înarmați la
munca noului an școlar.
M1RCEA CUCU
directorul școlii medii
nr. 2 din București
Blohlnțev, directorul Institutului,
a declarat că adevâratll oameni
de știința din întreaga lume tre-
buie sâ se pronunțe împotriva
primejdiei războiului atomic. Noi,
lamenll de știința, a spus el,
considerăm de datoria noastră
sâ ne pronunțăm cu toată hotă-
rirea In sprijinul celor care luptă
pentru Interzicerea armei atomi-
ce, pentru încetarea experiențe-
lor cu această armă, pentru pace
i întreaga lume.
La acest miting au mai luat de
asemenea cuvintul profesorul
Van Gan cean, din partea savan-
ților chinezi, savantul cehoslovac
Ivan Ulegla, fizicianul polonez
RIchard Sosnowslrl, profesorul
Hainltz (H.D.G.).
In cadrul mitingului a fost adop-
tată în unanimitate o rezoluție in
sprijinul Apelului Consiliului Mon-
dial al Păcii și al declarației Co-
mitetului sovietic pentru apărarea
păcii.
In această rezoluție se spune
printre altele că oamenii muncii
din orașul Dubna — acest centru
internațional pentru studierea și
folosirea energiei atomice in sco-
puri pașnice — își alătură glasul
la cererea cu privire la încetarea
imediată a experiențelor cu ar-
mele de exterminare In masă.
„Acumularea de noi arme da
exterminare In masă, se spune in
rezoluție, generează primejdia
dezlănțuirii unul nou război dis-
trugător, iără precedent In Istor'.a
omenirii. Opinia publică mondială
este In mod justificat profund în-
grijorată de primejdia experien-
țelor continue cu arma nucleară".
In rezoluție se arată In continua-
re câ „oamenii de ștlințâ de la In-
stitutul internațional de cercetâri
nucleare de la Dubna s-au pro-
nunțat in mod categoric . pentru
interzicerea armei atomice șl pen-
tru realizarea cît mal grabnlcâ a
unul acord între țari cu privire la

încetarea Imediată a experiențe-
lor cu bombei atomice șl cu hl- §
drogen, finind seama câ arlce
râzboî nuclear, oriunde ar Iz-
bucni, se va transforma In mod
obligatoriu intr-un râzboî atomic
loial cu consecințe grave pentru
omenire'.
Din păcate, se aratâ In continu-
are In declarație, propunerea cu
privire la Încetarea experiențelor
cu arma nuclearâ n-a gâslt pină
în prezent sprijin în rîndul acelor
(ări ale câror cercuri guvernante
nu-șl dau seama deloc de primej-
dia și pentru fârlle lor a unul răz-
boi atomic. In încheierea rezolu-
ției se spune câ, protestînd cu =
hotârlre, popoarele din toate |â-
rlle pot șl trebuie sâ obțină In-
terzicerea experiențelor cu arma
atomicâ șl nuclearâ.
Gazeta învățămîntului
Organ al Ministerului învățămîntului și Culturii și al Comitetului
Central al Sindicatului Munci torlfor din învățămînt.
COLEGIUL REDACȚIONAL:
Maria Banuș, Petre Drăgoescu, Ion Dragu, Emilia Mănac, Ludovic
Nagy, Ion Nistor, Nicolae Sipoș.
Redacția și administrația: București, Piața Setatei! nr. 1 Telefon 7-60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin" București Piața Scînteii. Abonamente: 1 an — 12,50 lei; 6 luni — 6,25; 3 luni — 3,12 leL