Proklori din toate țările, uniți-vă ! - r; IN PERIOADA ANUL IX Nr. 423 Vineri 17 mai 1957 4 PAGINI 25 BANI SniEîs IwulăminTulul Organ al Ministerului Invățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt SECȚIA DE ÎNVĂȚĂMÎNT încheierii anului școlar Folosind sprijinul secției nale, secția de învățăm.'nt tură u orașului Brăila a rat cunoașterea temeinică tre toate cadrele didactice trucțiunilor și îndrumărilor regio- și cu! asi ju- de că- a ins- Min s- Ca un prim rezultat al lor luate se constată o măsuri- serioasa Ne oprim din nou asupra discipli- nei, problemă mereu actuală care cere o permanentă grijă din partea școlii. Nu ne propunem însă, de data aceas- ta, să arătăm care sînt abaterile de la disciplină ale elevilor. Ele sînt în cea mai mare parte cunoscute. Nu propunem nici să arătăm care căile de educare a disciplinei, este problema pe care vrem s-o căm — atitudinea pedagogului ne sînt Alta ridi- față de manifestările de indisciplină ale u- nor elevi. Și, ca să nu ocolim prea mult, spunem din capul locului că des- pre indiferența unor pedagogi față de comportarea elevilor este vorba. Se cunoaște bine țelul pe care tre- buie să-l atingem, știm ce avem de făcut pentru a realiza disciplina con- știentă a elevilor. S-a realizat unita- tea de vederi, de opinii în educării disciplinei. Există conduită pentru elevi. Sînt mare, măsurile care pot fi problemele norme de stabilite, în folosite de către pedagog în munca educativă. Chiar dacă vrem să fim modești tre- buie să recunoaștem că școala noastră are succese remarcabile în educarea e- levilor. Este deajuns să amintim des- pre relațiile tovărășești dintre elevi, despre atîtea forme de colaborare și ajutor reciproc, despre spiritul de răs- pundere și atitudinea critică și auto- critică ce se dezvoltă în colectivele de elevi, sau despre prețuirea muncii, des- pre convingerea sădită adînc în con- știința elevilor noștri că numai munca asigură dreptul la o viață ferieftă. In multe clase există o atitudine colectivă de combatere a ceea ce este negativ în comportarea unor elevi. Dar, alături de toate acesteia, întîl- nim — chiar dacă numai la un nu- măr restrîns de elevi, dar întâlnim — abateri de la disciplină, de la normele de conduită școlărească și cetățenească. Și, dacă lucrurile stau așa, dacă nu toți elevii se comportă disciplinat, nu putem fi liniștiți. De ce? Pentru că sînt încă mulți pedagogi care abdică de la dato ria lor, care uită că sînt educatori oxi- unde Nu rința bună rință torii și oricînd. există îndoială cu privire la do- tuturor pedagogilor de a da o educație elevilor lor. Această do- există și ea îi unește pe educa- din școlile noastre. Dar cînd e vorba de a trece la fapte, interesul pentru combaterea formelor concrete ale indisciplinei se manifestă cu nuan- țe diferite, nu este la fel de puternic în toate împrejurările. Dacă exiștă u- nitate de vederi, nu există și unitate de atitudine. Este adevărat că învățătorii și pro- fesorii iau poziție față de abaterile ma- nifestate de elevi în școală și, mai ales, față de acele abateri care îi a- ting, care îi interesează direct. Cînd un elev este nepoliticos, necuviincios cu el, profesorul reacționează imediat, cu mai mult sau mai puțin tact, dar reacționează, pentru a pune la punct lucrurile. Dar dacă necuviința se ma nifestă față de alt profesor sau față de altă persoană, grija unor profesori pentru punerea la punct a lucrurilor este mai slabă. Dacă în primul caz răspunsul vine imediat, sancțiunea este aplicată pe loc, în cel de al doilea caz este vorba de o dezaprobare sau uneori nici chiar atît. Ce înseamnă a- ceasta ? Că nu problema educației este luată în seamă în primul rînd. că nu ea trezește răspunsul prompt al profe- sorului, ci amorul său propriu. Și mai departe lucrurile merg pe a- ceastă linie de slăbire a grijii, sului profesorului. De pildă, deosebire atunci cînd e vorba cu care profesorul lucrează sau de elevii altor profesori. a intere- este o de elevii la clasă, Dacă lucrurile se petrec astfel scoală, in afara zidurilor școlii în ele iau In multe cazuri o formă de-a drep- tul condamnabilă. Aceasta este pro- blema la care am vrut să ajungem, pe care încearcă să o ridice rîndurile de față. Pe stradă, în sălile de spectacol, în localurile publice, în tramvaie și autobuze mulți învățători și profesori uită că sînt educatori. Aici ei privesc cu indiferență, lasă neobservat afrontul necuviincios al unui elev față de un om vîrstnic, nu văd pe elevul care stă pe bancă In tramvai în timp ce un bătrîn abia se sprijină în picioare lingă el, nu ian în seamă pe aceia care umblă dezordonat pe stradă, nu aud pe aceia care „fac galerie" în sălile de spectacol. Și dacă pedagogii procedea- ză astfel, ce să mai spunem de ceilalți cetățeni, care nu sînt educatori? Con- secința este că se încurajează astfel abaterile de la disciplină ale tinerilor. Degeaba se discută în consiliile peda- gogice problemele educației, degeaba se fac referate de zeci de pagini, dacă nu luăm atitudine fermă față de com- portarea nejustă a elevilor, dacă nu s-a lipsesc directivele precise, că nu exis- tă sancțiuni potrivite pentru variatele forme ale încălcării disciplinei. Dar oa- re munca educativă tncene și sfîrșește cu sancțiuni, norme etc. ? Desigur, nu s-ar putea spune că pedagogul are to- tul de a gata. De obicei, faptele vii nu încap întocmai în tiparul normelor Ele au uneori dimensiuni mai largi decît normele și fete multiple. Cadrul normelor va fi întotdeauna mai strimt decît formele de manifestare posibile ale indisciplinei. Dar ele pot fi adap- tate — și aceasta este sarcina pedago- gului : să găsească în fiecare caz solu- ția potrivită adapttnd normele, directi- vele formelor vii, concrete. Fenomenul indisciplinei este com- plex și pedagogul trebuie să descopere toate laturile lui. Asupra actului con- cret de indisciplină el trebuie să pri- vească cu multă atenție. Fenomenul pedagogic trebuie observat la micro- scopul discemămîntului, cu aceeași a- tenție cu care naturalistul privește la microscop diversele preparate. Numai cînd vezi bine țesătura intimă a faptu- lui poți să ai o atitudine justă față de el. Este necesar, deci, mult discernă- mînt în stabilirea măsurilor, a sancțiu- nilor potrivite. Căci este știut, aplica- rea unei sancțiuni nepotrivite poate să a^oă un efect contrar celui dorit. De- sigur, se mai pot îmbunătăți normele, mai pot fi luate măsuri care să creeze condiții mai bune pentru desfășurarea muncii educative. Aceasta se va face. Dar și în condițiile pe care le are acum pedagogul dispune de posibilitatea de a educa elevii In spiritul disciplinei conștiente, de a le da o educație cetă- țenească sănătoasă. O discuție a pedagogilor tn fiecare școală ar aduce roade bogate In pro- blema de care ne ocupăm. Se vor pu- tea găsi soluții eficiente pentru multe cazuri concrete de abateri. Dar, In mod sigur și imediat, discutarea In con- siliul pedagogic a atitudinii profesori- lor și învățătorilor față de comporta- rea elevilor nu numai In școală, dar și în afară de școală ar pune pe primul plan, așa cum se cuvine, alături de grija pentru instruirea elevilor, pentru înarmarea lor cu cunoștințe, grija pen- tu educația lor cetățenească. Dacă sînt încă învățători și profesori care au uitat că îndatoririle lor de educa- tori trec și dincolo de zidurile școlii, Iși petrec ei timpul atunci cînd sînt în școală. Dirigintele trebuie știe ce fac elevii lui după ce și nu să pre- gătesc lecțiile. Cu părinții împreună va găsi apoi calea pentru. îndrumarea elevilor, pentru supravegherea lor după orele de curs. Se încheie peste puțin timp anul școlar. Vine vacanța, cînd elevii sînt mai mult tn supravegherea părinților. Problema supravegherii coniilor în pe- rioada vacanței trebuie discutată în mod serios cu părinții. Familia tre- buie să-și înțeleagă datoria, să aștepte totul de la școală, să exigența față de copii. Alături de educatori și de trebuie chemați toți cetățeriii. nu ridice părinți pentru ca să se creeze acel zid puternic care să nu lase nici o portiță pentru indisci- plină. Mergeam pe stradă într o zi. înain- tea mea, un copil și, la o mică dis- tanță in urma lui, un cetățean care părea să fie tare grăbit. Copilul a dezvelit o bomboană și a aruncat hîr- tia jos. Trecătorul grăbit, care era acum la un pas în spatele copilului, a pus mina pe umărul acestuia și l-a îndemnat să ridice hîrtia și s-o arunce la coș. Copilul a ascultat îndemnul fără vorbă și și-a continuat drumul. L-am mai văzut de citeva ori, apoi, a- propiindu-se de coșurile de hlrtii de la marginea trotuarului. Probabil con- tinua să măntnce bomboane. Un sfat dat Ia timp, o învățătură pentru copil. Mi-am spus — iată un cetățean care înțelege să-și dea contribuția la educa- ția copiilor. Așa trebuie să facă toți cetățenii. Trebuie să se creeze o opinie publică sănătoasă, care să lichideze de la început orice încălcare a normelor civi- lizate de comportare în societate de către elevi și tineri. Pedagogii trebuie să fie în fruntea acestei acțiuni patrio- tice, cetățenești. E. MANAC terului Invățămîntului și Cu.furii cu privire la recapitularea fina ă a ma.eriei și la pregătirea examene- lor^O brigadă condusă de tovară- șa J. Beșliu, inspector-metodist id secției de învățămînt și cultură a regiunii Galați, din care fac par e inspectorii din orașul Brăila și cîțiva directori eu experiență, vizi- tează acum școlile din oraș, urmă- rind cum se aplică aceste instruc- țiuni și îndrumări. Membrii brigăz i se interesează în deosebi dacă materia de învățămimt este sinteti- zată pe probleme și dacă in lecțiile de recapitulare sînt introduse une- le elemente noi, care să trezească interesul elevilor pentru recapitu- lare. In același timp, membrii bri- găzii urmăresc dacă planurile lec- țiilor recapitulative cuprind, la fie- care obiect Și la fiecare clasă, pro- blemele esențiale, dacă nu au o.mi- si mi care să dăuneze bunei pregă- ti i a elevilor. Ocupîndu-se de îndrumarea șco- lilor și de controlul îndeplinirii sar- cinilor in legătură cu desfășurarea recapitulării finale și cu pregăt rea examenelor, secția de învățămînt și cultură a oraișului Brăila a luat totodată măsuri menite să lărgeas- că accesul fiilor de muncitori și ță- râni muncitori în școlile medii și în Invățămîntul superior. Im acest scop s-a întocmit o evidență a ele- vilor oare urmează să termine în acest an clasele a VII a și a X-at Pentru absolvenții fii de muncitori și de țărani muncitori secția de în- vățămînt și cultură organizează centre de pregătire în vederea in- trării în clasa a VIII-a și în facul- tăți sau institute. preocupare d'n partea directorilor pentru încheierea anului școlar în cele tpai bune condițiunl. Tovarășa Maria Porupca, de pildă, directoarea școlii de 7 ari tir. 12, și-a întocni t un plan de acțiune amănunții cu privire la încheierea anu'ui școlar, din care nu a omis nici un obiec- tiv — de la recapitularea materiei și pregătirea elevilor pentru exa- mene pînă la organizarea festivi- tății închiderii anului școlar și a vacanței elevilor și cadrelor didac- tice. In această școală pedagogii au fost preocupați de găsirea unor t&me de recapitulare cît mai cu- prinzătoare, care să poată grupa cunoștințele însușite de elevi nu numai în clasa a Vll-a. ci șl în anii anteriori. Astfel, tov. Elena Mihai. profesoară de limba romînă, a fixat pentru recapitulare la cla- sele a Vll-a. la lectura literară, te- me ca : „Folclorul, izvor de inspi- rație pen ru scriitorii c'asici stu- diați", „Ogl.nd rea societății bur- gnezo-moșierești în operele scriito- rilor studiați", „Tipul în literatura noastră August 1944“ etc. De asemenea, tov. omului nou de după 23 Eleonora Tă- năsescu, profesoară de matematică, recapitulind cu elevii clasei a Vll-a „B“ fracțiile algebrice, a revizuit în același timp și cunoștințele a- cestora despre fracțiile ordinare, studiate în anii anteriori. Și cadrele didactice de la școala medie nr. 1 acordă multă atenție grupării lecțiilor’ pe teme, prezen- tării sintetice, pe probleme, a a- cestora. Tovarășa Ema Mercheș, directoarea acestei școli, a aplicat în mod just îndrumările cu privi- re la pregătirea elevilor pentru examene. S-au luat primele mă- suri pentru ca, după terminarea cursurilor, elevilor care vor da exa- men să li se asigure zilnic, în timpul a 4 ore, pregătirea la cîte două obiecte de tnvățămint. La fie- care obiect vor avea loc. in prima oră. discuții asupra capitolului re- petat și apoi o expunere sintetica asupra unui alt capitol din materia cerută pentru examen. Cu multă grijă sînt pregătiți pentru examen și elevii clasei a VII-a de la școala de 7 ani nr. 20. Aici s-a întocmit din timp graficul orelor de pregătire și s-au luat mă- suri pentru a asigura desfășurarea cu succes a acestor ore Dacă secția de învățămînt și cul- tură s-a preocupat de îndrumarea școlilor pentru asigurarea unei recapitulări temeinice, ea a negii* jaf insă de ă lua măsuri pentru înlăturarea supraîncărcării elevilor. De aceea In unele școli se consta- tă lipsa grijii pentru a îi se crea elevilor condiții bune de munca, pentru înlăturarea supraîncărcării lor cu teme și lucrări care iau mult timp, dar nu' ajută în fapt la o bună însușire a cunoștințelor. La școala de 7 ani nr. 12, de pildă, profesorii claselor V-VII cer zilnc elevilor să întocmească tablouri sinoptice, scheme recapitulative, desene și hărți ele. La fel stau ’u- crurle și la școlile de7 am nr. 7 și nr. 9. La aceasta se adaugă și fap- tul că o serie de elevi sint reținuți la diferite activități sportive. Este necesar ca, secția de învățăminț și cultură eă ia măsuri pentru înlătu- rarea acestor neajunsuri, asigurînd tuturor elevilor timp suficient pen- tru studiul individual și pentru o« dihnă. Preocuparea secției pentru re- zolvarea tuturor problemelor ce stau tn fața insti'uțiilor de învăță- mînt în această perioadă va asigu- ra încheierea cu succes a aicestul an Im școlile din Brăila. V. ALECU Citiți în acest număr: încheierea situației școlare a elevilor din școlile Opera nucilor sculptori Poartă de țară executată elevii membri ai cercului de de sculptură și cartona] de la casa raională de cultură „Gh. Gheor- ghiu-Dej“ din'Galați Manualul de teoria literaturii creat un zid ce încercare nei cuviințe. Spun unii zinteres, de de de că care să se lovească ieșire din normele nu este vorba de uitare a datoriei, ci ori- bu- de- că ei trebuie să-și aducă aminte de ceasta. Pedagogul diriginte are încă o Și țl tehnico. mai mare răspundere. El trebuie să se intereseze de felul cum sînt suprave- gheați elevii tn familie, de felul cum | Concursul do REZULTATE ÎMBUCURĂTOARE La începutul anului școlar, dezbătlnd problema introducerii învățămîntului politehnic, membrii consiliului pedago- gic al școlii medii nr. 5 din București și-au pus o întrebare: „cum vom iz- buti să asigurăm înarmarea elevilor noștri cu deprinderi practice la nive- lul tehnicii moderne ?" Nu era o pro- blemă ușor de soluționat. Dar iată că în ajutorul școlii a venit o întreprin- dere industrială situată In apropiere, întreprinderea „Tehnocin". Elevii cla- selor a Vll-a și a VllI-a au început să facă, odată pe săptămînă, cîte două ore de practică In producție la această în- treprindere, care produce aparate de proiecție pentru diafilme șl aparate cinematografice șl ai cărei muncitori, în majoritatea lor tineri, s-au arătat bucuroși să devină dascălii elevilor. Se înțelege că organizarea acestei acțiuni n-a fost un lucru simplu. Ele- vii trebuiau tmpărțiți pe secții, în așa fel Incit fiecare să poată îndeplini sar- cini individuale precise, sub suprave- gherea maiștrilor și fără a stlnjeni pro- ducția, ba chiar ajutînd-o. In același timp, trebuia găsit un sistem de ai trece pe elevi, prin rotație, de la o sec- ție la alta, pentru ca fiecare să aibă posibilitatea să cunoască întreg proce- sul de producție, să urmărească toate operațiile, pînă la piesa finită. Toate aceste dificultăți au fost învinse prin străduința conducerii școlii (directoa- re tov. D. Cenușaru, director adjunct tov. Elena Georgescu) șl a tînărului și entuziastului profesor de fizică. loan Popa. In deșteptarea interesului elevi- lor pentru noua formă de muncă un mare rol l-a avut instructorul supe- rior de pionieri, tov. Botezata. La început, unii părinți n-au înțeles marea valoare educativă a practicii, s-au temut că aceasta le va dăuna co- piilor, Diriginții au avut de dus în această direcție o muncă stăruitoare de lămurire. Această muncă a [ost însă curînd încununată de succes, mai ales datorită faptului că primele rezultate pozitive ale activității elevilor tn în- treprindere n-au tntîrziat să se arate. 'Chiar și părinții care avuseseră cele mai mari îndoieli au început să se mtndrească Intrtnd cu realizările copiilor lor. tn întreprindere, ti puteai vedea pe tinerii „maiștri" tăind tabla pentru cutiile aparatelor de proiecție, ștanțind tolele de metal pentru confec- ționarea transformatoarelor, scriind pe metal cu pantograful, mlnuind pila sau burghiul la ajustarea diferitelor piese. La secția electro-acustică, ele- vele confecționau bobine pentru trans- formatoare șl făceau lipituri cu cositor, sub privirea îngăduitoare și ztmbitoare a muncitoarelor. Deosebit de mult i-a interesat pe elevi slrungăria. Cea mai mare ferici- re pentru ei era să li se încredințeze strungul pentru a tăia, sub suprave- gherea lucrătorului, șuruburi, role și alte piese mici. Faptele au dovedit că practica tn producție nu numai că nu i-a împie- dicat pe elevi de la învățătură ci, dim- potrivă, a venit în ajutorul acesteia. Elevii au pătruns mai adine și mai te- meinic înțelesul multor cunoștințe teo- retice căpătate la fizică și la matema- tică. De exemplu, elevii clasei a Vll-a stăplnesc acum foarte bine capitolul „Electricitatea", datorită faptului că au văzut dinamuri și redresoare în func- țiune. au minuit el înșiși tablouri de comandă, au construit ei înșiși trans- formatoare. Lucrînd în întreprindere, elevii clasei a Vlll-a au putut face ne- numărate aplicații practice In legătură i.« mecanismele simple învățate la ca- pitolul „Statica" (plrghii, scripeți etc.). Faptul că profesorul de fizică a fost permanent in mijlocul elevilor in orele de practică în întreprindere a ajutat mult la îmbinarea cunoștințelor teore- tice cu activitatea tn producție. Tot astfel, tovarășa Cecilia Nicolae, profe- soară de desen, le-a dat elevilor cu- noștințele necesare pentru înțelegerea anumitor schițe ale pieselor care tre- buiau lonfecționate (spirale, șuruburi, etc ). In raport cu virsta lor, elevii au făcut desene tehnice remarcabile, lu- crlnd apoi după ele. Bobinele, șuruburile, rolele, piulițele și celelalte piese alcătuite de elevi vor constitui o mică expoziție a practicii tn producție, pe care școala o va or- ganiza tn cadrul serbării de sftrșit de an. Acum, clnd se face tn școală bilanțul muncii desfășurate tn decursul atltor luni de muncă, iese la iveală unul din cele mai importante rezultate ale prac- ticii tn producție: faptul că ea contri- buie mult la fusta orientare profesio- nală a elevilor, tn zilele acestea, ele- vii clasei a VII-a se află tn fața unei probleme de cea mai mare însemnătate — alegerea drumului tn viață. Diri- ginții claselor a VIt-a. tovarășii Mihai Constantinescu și Jana Rancu, discută deseori cu elevii lor această problemă. Ei au constatat cu bucurie că activita- tea practică din întreprindere a deter- minat orientarea multor elevi spre munca productivă. Petre Constantin șl Nicolae Alexandru se glndesc să intre tntr-o școală profesională electroteh- nică; el au îndrăgit meseria trotehnician lucrlnd In secția acustică a Dobre loan drepta spre lurgică, cu mai curlnd fabricii. Smultea fi mulți alții se de elec electro- Marin, vor tn- școala profesionali meta- năzuința de a deveni cit strungari. Dezvoltarea dragostei elevilor pen- tru munca productivă constituie o sar- cină de cea mal mare importanță tn această perioadă, cînd poporul nostru luptă pentru ridicarea nivelului tehnic al producției prin dezvoltarea electri- ficării, mecanizării și automatizării producției. După cum se vede, rezol- varea problemei pedagogice atît de complexe a îndrumării profesionale a elevilor este mult ușurată In condiții- le in care aceștia au prilejul să cunoas- că îndeaproape munca tn industrie, Practica In producție a elevilor, pe care școala medie nr. 5 a experimen- tat-o in anul acesta pentru prima oară, a dat rezultate bune, in ciuda greutăților începutului. Pe baza învă- țămintelor acestui an școlar, se va. trece în viitor la o muncă mai orga- nizată și mai bogată tn conținut, care să permită o mai largă familiarizare a elevilor cu procesele de producție. . M. ȘTEFAN 1 admitere medii de generala gagice. în școlile cu turâ Aici Y02KAC! Pionierii de li stația de râ- dioemisie a Palatului pionieri- lor din Timișoara au stabilit le- gături prin radio cu copii din întreaga lume. 1 Difuzat la început sub forma unor broșuri litografiate, puse la dispoziția profesorilor, manualul de teoria li e- raturii a ajuns în sfirșit acum, către sfîrșitul anului, m mîinile elevilor, tipărit. Știm că îniîrzierea aceasta poate fi explicată prin cauze obiective. Dar tot așa de bine știu și tovarășii do la Editură că apariția manualului abia :in trimestrul 111 consdtuie o cauză obiectivă a re- zultatelor mai slabe obținute de elevi. Discuția asupra manualului nu trebuie aminată. In pre- sa literară și în oea științifică de specialitate neîntîrziat dezbătute problemele pe care le ridică Iul de teoria Literaturii, In nota introductivă, colectivul de redacție „Acest manual de teoria literaturii, conceput și trebuie m-anua- spune ; alcătuit pe temeiul esteticii marxist-leniniste, cuprinde un mate- rial vast, care, prin natura lui, este deseori greu accesi- bil elevilor de clasa a VIII-a... Cu încredere că munca modestă așteptăm sprijinul se ocupă a colectivului de autori va fi just apreciată, părerile profesorilor și specialiștilor, ca prin activ al corpului didactic și al tuturor celor ce cu aceste probleme, o viitoare ediție să cores- pundă în și mai mare măsură scopului propus". Convins de justețea punctului de vedere exprimat în rîndurile de mai sus și unindu-mă cu autorii în dorința ca ediție să constituie un alt pas înainte, aștern citeva observații. Fără îndoială, față de acest domeniu, manualul sensibil. Autorii au știut viitoarea pe hîrtie tot ce am avut pînă de față prezintă un acum în progres să profite de experiența cîști- gată în ultimii ani. Au corectat și mai cu seamă au Îm- bogățit substanțial materialul manualului de teoria lite- raturii apărut în 1952. Au ținut seama și de unele obser- vații făcute cu prilejul dezbaterilor asupra manualelor de istorie a literaturii (pentru clasele a VIII-a și a IX-a după vechea programă). Căci, orice s-ar spune, lucrarea de față nu mai este un simplu material științific, ci un manual. Se observă pretutindeni strădania autorilor de a grupa materialul după principii pedagogice, subdiviziunea in capitole fiind dictată nu numai etc Toate aceste forme dau rezul- tate deosebit de bune dacă în ale- gerea lor se ține seama de speci- ficul clasei, al școlii, de pregăti- rea elevilor, de condițiile în care s-a desfășurat munca în cursul a- nului și de sarcinile care stau in fața profesorilor de matematică în perioada recapitulării finale. In perioada de primăvară, elevii au desfășurat pe lotul experimental al școlii lucrări de pregătire a so- lului, sădiri de pomi, au amenajat două asolamente — asolamentul de cimp și asoiamentul legumicol — pregătirea răsadurilor de legume timpurii în răsadnițe calde etc Ele- vii au amenajat o răsadniță de insă- mîntare și una de repicat, pe care le îngrijesc prin rotație. Fiecare e- chipă de elevi răspunde de îngriji, ; practice pe parcelă. Ei și-au format deprinderi de mînuire a casmalei, a sapei, a greblei, știu să piche- teze terenul, să-l parceleze după planul dat și să-l pregătească pen- tru culturile de toamnă și de pri- măvară. De asemenea, i-am îndru- mat pe elevi să facă observații a- supra umezelii din sol la terenul pregătit din toamnă și la cel pre- gătit primăvara Ei au fost sur- prinși de umezeala care mustește în solul pregătit din toamnă, de frăgezimea lui față de solul pregătit primăvara. Ei singuri au tras concluzii asupra avantajelor oferite de pregătirea din toamnă a terenului. Rezultatele obținute pînă acum reprezintă doar un început Acesta va fi consolidat în lunile de vacan- ță, cînd unii elevi vor lucra ne- mijlocit în agricultură și vor avea posibilitatea să-și adîncească și «ă-și lărgească cunoștințele. Prof. PAUL PTEANCU GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Să îmbunătățim munca artistică Spre seară, după ce clasele șco- lilor se golesc rînd .pe r.nd, învă- țătorii și profesorii din Constanța se îndreaptă către casa învățători- lor. Aici se desfășoară înto deauna o activitate plină de însuflețire. In camera unde fac repetiții mem- brii echipei de teatru vocile se în- crucișează cu vioiciune. Pînă în- cepe treaba, „actorii" mai vorbesc cite ceva despre munca lor în da- tă, peste zi. Coriștii sînt și ei la datorie și curînd pornesc să repet» melodiile cu care se vor prezenta la concursul cercurilor artistice de amatori. Pregătirea concursului este o pro- blemă căreia comitetul sindical al muncitorilor din invățămint din o- rașul Constanța îi dă multă atenție. Aceasta a făcut ca munca cultura, lă a organizațiilor sindicale de bază și a grupelor sind cale să se învioreze. S-a intensificat acti- vitatea formației corale, a fost re- făcută echipa de teatru. Din rin-» durile pedagogilor constănțeni s-au remarcat soliști vocali, rec.tatori, cititori artistici. S-au descoperit, în masa cadrelor didactice, posibili- tăți ce nu erau cunoscute înainte. Astfel, comitetul sindical se preo- cupă să închege o formație de muzică instrumentală — o mică orchestră de coarde. Numeroși pe- dagogi sînt preocupați de întocmi- rea unor conferințe și lucrări cu care intenționează să concureze. Primele roade ale acestor preo- cupări — mult mai variate și mai bogate ca altă dată — au și înce- put să se vadă. In cadrul manifes- tărilor pentru sărbătorirea semi- centenarului răscoalei din 1907 a iost organizată la club o seară li- terară, în cadrul căreia, după con- ferința ,,1907 în literatură", ex- pusă de profesoara Paraschiva Leonte, grupul de cititori și recita- tori a prezentat un interesant pro- gram artistic. Formația corală a pregătit și a prezentat programe de cîntece Închinate celei de a 87-a aniversări a nașterii lui V. I. Lcnin și zilei de 1 Mai. In repertoriul co- rului se includ numeroase melodii populare romînești , cîntece de masă etc. Printre sînt și învățători soliștii vocali și profesori de la școlile cu limbile de predare turcă și tătară. Echipa de teatru a introdus în repertoriul ei comedia „Omul care a văzut moartea'* de Victor Efti- miu. Pregătirea primului act cs’e gata și s-au început repetițiile la cel de al doilea act. Totuși, în munca de pregătire a concursului persistă unele lipsuri. Deși regulamentul de organizare a acestuia precizează că la concurs se pot prezenta și brigăzi artistice de agitație, comitetul sindical n-a luptat pentru alcătuirea unor ast- fel de brigăzi din rîndurile membri- lor de sindicat din școli, deși unele i ! Probleme ale activității j [ sindicale comitete de instituție sau unele or- ganizații de bază sindicale au rea- le posibilități pentru închegarea brigăz.lor artistice de agitație. De asemenea, faptul că întreaga activitate culturală a fost centrali- zată la comitetul sindical orășenesc constituie un neajuns care dăunează muncii. Limitarea activ.tații organi- zatorilor de grupă sindicală sau a comitetelor de instituție doar la mobilizarea membrilor diferitelor formații artistice ale sindicatului a slăbit spiritul lor de inițiativă. Fap. tul că nu s-a pus accentul pe acti- vitatea în cadrul organizațiilor sin- dicale de bază sau în grupele sin- dicale a dus la destrămarea unor formațiuni care se închegaseră aici, așa cum este cazul cu formațiunea de la școala medie din Vasile Roaită care tocmai cu puțin înainte de în- ceperea concursului s-a destrămat și nu s-a mai reînființat. Hotărîrea C.C. al S.M.I. cu pri- vire la organizarea concursului a- rată că în formațiile artistice pot fi atrași membri de familie ai oa- menilor muncii din învățămînt. Peste această recomandare s a tre- cut cu oarecare ușurință La fel, dacă este pozitiv faptul că în mun- ca culturală au fost a.rași tovarăși din aparatul administrativ, este însă o lipsă lăsarea în afara aces- tor preocupări a personalului de îngrijire. Acesta trebue atras în activitatea culturală pornind tocmai de la micile formațiuni din cadrul grupelor sindicale. Aceste neajunsuri se datoresc in mare măsură faptului că, deși co mitetul sindical a înființat, conform regulamentului, o comisie de Con- curs, aceasta n-a fost antrenată in muncă și are o existență formală. De la 1 martie pînă acum, nici comitetul și nici comisia de con- curs n-au analizat problemele p:e- gătirii concursului, pentru a se pu- tea lua unele măsuri operative. Ar fi putut fi cunoscută cu acest pri- lej lipsa de activ.tate a responsa- bilului formației de dansuri popu- lare (tov. Valeriu Burlan), care n a făcut nimic pentru îndeplinirea sar- cinilor ce i-au fost încred nța’e. Toate acestea explică de ce rea- lizările obținute pînă acum în ac- tivitatea pentru pregătirea con- cursului sînt sub nivelul posibiJ- tăților oamenilor muncii din în- vățămînt din orașul Constanța. In formațiunea corală pot fi atrași mai mult decît 50 membri existenți, echipa de dansuri poate fi cu ușu- rință înființată, se pot recruta mai mulți dansatori soliști d n rindul pedagogilor de la școlile naționali- tăților conlocuitoare, cercul de re- citatori și cititori artistici poale fi încă lărgit etc. Pentru aceasta este însă necesar ca membrii comitetului e.ind cal să analizeze temeinic activitatea co- misiei de concurs și ca această ac- tivitate să fie sprijinită și de că- tre secția de învățămînt. Numai dacă problemele muncii culturale vor constitui o preocupare a tutu- ror factorilor de răspundere din învățămînt se va putea ridica ni- velul acestei munci, se vor putea valorifica toate posibilitățile exis- tente. De curînd, studenții , din anul 1 al facultăților de agricultură, horticul- tura și Ingineri economiști din cadrul Institutului agronomic „N. Bălcescu" din București au intrat în sesiunea examenelor de sfîrșit de an. ...Emoționată- Marta Lucreția, din grupa 130 a Facultății de agricultură, pășește în sala unde se ține exame- nul de topografie. Dar odată subiectul „tras“. își recapătă stăpinirea de sine și, calmă, începe să-și pregătească su- biectele. Această operație durează des- tul de puțin timp, deoarece în cursul anului a studiat cu sîrguință. Dovadă este și fantul că proiectul ei de an. întocmit notat cu a primit Acum, tratează cu pricepere și grijă, a fost „foarte bine", iar la același calificativ, la examen, Marta subiectele clar, cu colocviu Lucrefia precizie. fără ezitări. Pentru răspunsurile sale bine gîndite. tovarășul lector Dan Costin i-a notat în carnet, și de data aceasta, calificativul „foarte bine". Ca și Lucreția Marta, un număr în- semnat de studenți din grupa 130 au fost notați cu acest calificativ. L-au primit și Barbu Dobrescu, și Silvia Boroiu. și Tudor Popa, și Mariana losif și alții. De asemenea, destul de menul de istorie a mișcării muncito- rești pe care l-au susținut studenții din grupa 322 din anul 1 a! Facultății de horticultura. Datorită faptului că studenții acestei grupe s-au pregătit temeinic tot timpul anului, studiind cu seriozitate bibliografia indicată și luînd parte regulat la discuțiile din seminarii, ei s-au putut prezenta la examen cu un nivel de cunoștințe des- tul de bogat. Rezultatele muncii lor s-au văzut acum cu prisosință. Toată grupa a obținut note de trecere, evi- dențiindu-se în mod deosebit studenții Delia Onac. Geonge.a Bogza, Filimon Gîscă și alții. Și studenții din grupa 132 a anu- lui I de la Facultatea de agricultură s-au prezentat bine pregătiți la exa- menul de istorie a mișcării muncito- rești. Rezultatele obținute de ei au arătat că tinerii studenti au muncit cu stăruință pentru a-și însuși în- vătătura marxist-leninistă. Studenti ION BADICA Manualul de teoria literaturii (Urmare din pag. l-a) Desigur, nu li se pot prezenta elevilor de clasa a VllI-a analize literare prea subtile, dar trebuie să li se dea mă- car citeva idei interesante, trebuie învățati să gîndească asupra textului citit, să surprindă măcar ceva din fru- musețea lui originală. A-i deprinde cu ideea că pătrunde- rea sensului unei opere literare se reduce numai la rezu- mat plus lista de figuri poetice și schema versului mi se pare grav. Ca exemplu tipic, pentru că nu e cu nimic deosebit de multe altele, aș cita comentariul la „Oda ostașilor romini". Nemulțumitoare ca analize literare, îndrumările anali- tice prezintă și un alt inconvenient (intîlnit, de pildă, an comentariul 1a nuvela „Alexandru Lăpușncanu"). Ne afkm în fața unui manual de teorie a literaturii. Un scop esențial — daca nu chiar scopul esențial — este acela de a lămuri noțiunl'e de teorie a literaturii. Or, în desfășurarea lor amplă, îndrumările pierd din vedere scopul lecției respective, împiedicindu-se in tot felul de observații lăturalnice. Socotesc că ar cîștiga mult dacă ar merge mai precis la țintă. Totul să fie astfel prezen- tat, Incit să servească drept premiză pentru generaliza- rea finală, pentru delimitarea noțiunii ce trebuie explicată elevilor. O astfel de înlănțuire stringent logică a comen- tariilor ar scuti pagini numeroase, ar ușura procesul de asimilare a cunoștințeor predate, ar deprinde și pe elevi cu desfășurarea logică a gîndirii. Manualul păcătuiește pe alocuri și față de cerințele științifice. Prin simplismul său vulgarizator, de pildă, comentariul asupra „Rondelului apei din grădina japone- zului" duce la o falsificare a.însuși sensului poeziei lui Macedonski, Dar acesta e un caz izolat. De obicei, con- fuziile apar nu în interpretarea unei anumite opere, ci în lămurirea problemelor de teorie a literaturii. Dat fiind scopul limitat al acestui articol și spațiul re- strîns de care dispun, nici nu încerc să dezbat aici aceste probleme. Merită o cercetare specială și ea trebuie făcută neîntîrziat în coloanele publicațiilor de specialitate. Pot numai să pomenesc cîteva aspecte. Insuficient este lămu- rită esența comicului, redusă la contrastul între realitate și aparență. Din formularea dată în manual rezultă ideea că nu există altă modalitate a rîsului decît aceea bazată pe indignare, aceea care biciuiește un adversar (pag. 384). Tot din pricina formulărilor neprecise, elevii pot ră- mîne cu impresia că numai realismul face posibilă pre- zentarea adevărului vieții, nu și romantismul, de pildă (pag. 358). In general, se întrebuințează fără discriminare cuvîntul „realist" în sensul de „veridic", îneît nu mai știi dacă Veridicitatea tablourilor în „\laicu Vodă", „Răzvan și Vidra" etc. este o abatere de la realism sau o contra- zicere a realismului, nu știi dacă, după anumite afirmații ale autorilor, n-ar fi cazul să negi acestor opere sau al- tora apartenența la romantism. Cum era și de așteptat, ce'e mai multe lucrări discu- tabile sau neclare se întîlnesc în partea I-a „Noțiuni ge- nerale de teoria literaturii". In capitolul „Imaginea ar- tistică" nu se vorbește suficient despre aspectul emoționa! al artei și deci despre înrîurirea ei profundă asupra su- fletului omenesc. Diferențierea între artă și știință se stabilește, în capitolul „Literatura — artă a cuvîntului", fără nici o raportare la obiectul lor (despre așa ceva se va vorbi indirect abia în capitolul „Omul în centrul ope- relor literare", unde însă nu li se lămurește limpede ele- vilor cum poate fi omul în centrul operei literare care descr.e natura, de pildă). Situlndu-se pe o surprinzătoare poziție antidiaiectică, autorii ajung să afirme că „omul de știință examinează obiectul sau fenomenul asupra că- ruia și-a oprit atenția fără a ține seama de obiectele sau fenomenele înconjurătoare schimbătoare din jur, cerce- tează trăsăturile lui generale, permanente, acelea care nu se schimbă după împrejurări..." Noțiunile de partinitate, caracter național și caracter popular sint insuficient lă- murite și în deosebi neraportate una la cealaltă, este concepută abstract, sociologizant, ca seetor al nu ca temă concretă a unei anumite opere de artă porată în substanța ei vie și unică. Din punct de vedere științific și pedagogic, una problemele cele mai acute ale manualului rămîne Tema vieții, încor- dintre aceea a definițiilor, care sint uneori confuze sau discutabile (de- finiția nuvelei etc.) și aproape întotdeauna greoaie, alam- bicate, imposibil de reținut. Practica la catedră în acest an a dovedit cu prisosință că definițiile trebuie neapărat reformulate mai simplu, mai precis și mai concis. Nu in- sist asupra acestui punct extrem de important, pentru că am convingerea că aș bate la porți deschise. Toată lumea este convinsă: cel puțin elevii și profesorii, cei care folo- sesc manualul In cadrul discuțiilor din cercurile peda- gogice, profesorii au fost unanimi In susținerea necesi- tății unei revizuiri a definițiilor. Supărătoare sînt și unele inconsecvențe. Adăugirea sau nu a notei istorico-literare pare dictată de criterii arbitrare. Chiar și structura notelor In situații similare diferă în mod nejustificat. (La dramă și comedie sînt urmărite formele pe care aceste specii le-au luat de-a lungul timpului; la tragedie se vorbește numai despre originea ei). Pentru că nu este deloc lipsit de importanță în prac- tica pedagogică, aș vrea să mă opresc și asupra aspec- tului grafic. Lipsesc ilustrat lie. etît de necesare tn spe- cial intr-tm manual în care elevii iau contact cu un domeniu vast și tn mare măsură străin lor pînă atunci : literatura universală. Im această privință constatăm un regres feță de manualele de Istorie a Literaturii, , Am discutat pînă și unde socotesc că insă fără a spune poate fi rezolvată acum manualul ca atare, arătînd cum ar trebui îmbunătățit. Nu pot încheia că, după părerea mea, problema nu pe deplin mulțumitor cîtă vreme dis- cuția se poartă numai pe acest teren. Rădăcinile dificul- tăților fntîmpinate trebuie căutate mult mai departe Deficitară este in primul rlnd programa, pe care autorii au fost obligați să o respecte: este supra-supraincărcată și aglomerează nenumărate opere în loc să concentreze dezbaterea multor prob'eme conexate Intre ele prin stu- diul aprofundat al unei singure lucrări. In sfîrșit, așa cum am avut prilejul să o spun în re- petate rînduri, cred că noțiunile generale de teorie a li- teraturii pot fi tratate la nivelul cerut numai la sfîrșitul școlii medii, ca o încununare și sintetizare a tuturor cu- noștințelor dobîndite treptat. ■ ‘ I ■ w ■ fy III La muzeul raional Elevii școlii medii nr. 1 din Dej tn vizită la muzeul raional din localitate, mulți studenți au „bine". Dar... (căci este cîțiva studenți din luat calificativul și un „dar") vreo această grupă — păscuți de „ghinion", spun ei (și în realitate nepăsători față de îndatori- rea lor de a învăța) — au fost notați cu „insuficient". Printre ei se află Monica Moldoveanu, Silvia Furtună, Nicolae Teodorescu. Mai bine au mers lucrurile la exa- ca N. Gruia, Claudia Ghimpu, R. Po- povici, D. Oprișan și alții, care în tot timpul anului s-au pregătit bine, au dat acum răspunsuri care au fost no- tate cu „bine" și „foarte bine". Au fost însă și unii studenți, ca Tiberiu Grigorescu sau Constantin lonescu, care au minimalizat pregătirea exa- menului și s-au prezentat sub posibi- litățile lor. Studenții din anul I sînt abia 1a începutul sesiunii de examene. Rezul- tatele obținute de ei pînă acum sînt, în general, bune, ceea ce dă speran- ța că și la celelalte examene se vor prezenta bine pregătiți, așa îneît să poată încheia cu succes acest prim an al lor de învățămînt superior. C. PENCEA Incheierea situației școlare a elevilor din școlile profesionale și tehnice (Urmare din paf. 3-a) orale la toate obiectele de tnvătămint 100 de ani de invătămint medical In acest an s-a împlinit un veac de la înființarea Institutului ine- dico-farmaceutic din București. A- cest eveniment a fost sărbătorit de curlnd intr-un caoru testlv, in aula Facultății de științe juridice din Cap.tala. Au luat parte la festivitate academicieni, profesori universitari, conducători ai minis- terelor, reprezentanți ai C.C. al U.T.M,, ai Societății științelor me- dicale din R.P.R., ai Asociațiilor de studenți, medici, personal me- dico-sanitar din (ară, studenti- Au participat și numeroși oaspeți stră- ini, savanți ți academicieni din diferite tari și continente. Multe dintre lucrările prezentate cu prilejul acestei sărbătoriri au vorbit despre realizările dobindite in țara noastră in domeniul știin- țelor medicale, au arătat nivelul ce constituie o proporție satisfă- cătoare. Aceste cifre arată dez- voltarea considerabilă pe care a luat-o învățămîntul medical în ța- ra noastră in anii regimului de- mocrat-popular, grija partidului ți guvernului pentru ridicarea învă- {amintului ți apărarea sănătății oamenilor muncii. Dacă înainte cu 13 ani porțile facultăților de me- dicină erau deschise numai pentru fiii celor avuți, acum institutele medico-farmaceutlce au devenit un bun a| celor ce muncesc. Mijloacele materiale puse la dis- poziție de partid ți guvern in ve- derea ocrotirii sănătății poporului sint din ce în ce mai mari. Se dezvcllă rețeaua de spitale ți dis- pensare, se iau măsuri pentru in- tensificarea acțiunilor de protecție a muncii ți tehnică a securității. înalt al științei medicale precum și contribuția ei șirea științei medicale In cei 100 de ani de învățămîntul medical noastră s-a dezvoltat romînești, la propă- mondiale. existență, din țara continuu, punindu-se tehnice cu special în nergetică, structiilor. accent pe măsurile caracter preventiv, in industria extractivă, e- siderurglcă și a con- Unitățile sanitare sînt promovlnd mii de medici, profe- sori, savanți care, prin activitatea lor științifică, au adus o contri- buție valoroasă și bogată la dez- voltarea științei medicale univer- sale, la Îmbunătățirea stării sănă- tății poporului nostru. Medicii din țara noastră conti- nuă să dezvolte cu cinste opera începută in acest domeniu de ma. rli promotori al invățămîntului medical — N. Kretzulescu și Ca- rol Davilla, care au pus bazele acestui învățămînt și au adus un aport deosebit la dezvoltarea în- vățămîntului medical din țara noastră. Sub conducerea lui C. Davilla ia ființă in anul 1855 școala de chirurgie, iar in 1856 se înființează Școala națională de medicină și farmacie, prima in- stituție de invătămint superior medical. In anul 1869 această lucrare scrisă La examenul de tehno- logie specială, la anul I, concomitent cu verificarea cunoștințelor la tehno- logie specială, se vor pune întrebări din tehnologia materialelor și protecția muncii studiate în anul școlar respec- tiv, legate de problemele prevăzute in biletul de examen tras de ucenic. Pen- tru examenul de promovare la școlile profesionale cu alt specific decît cel in- dustrial, școlile din sectorul agricol, so- cial-cultural, economic, sanitar etc. se vor considera ca „tehnologie specială" obiectele de studiu care formează spe- cificul meseriei sau al profesiei res- pective Pentru ucenicii ultimului an de stu- diu, trimestrul 111 se va încheia la 10 iunie, dată pînă la care se va recapi- tula Ș* sintetiza întreaga materie par- cursă In timpul anului școlar. Încheie- rea situației școlare anuale se va face numai pe baza mediei trimestrelor. De la 11 la 17 iunie inclusiv, ucenicii se vor pregăti pentru examenul de absol- vire, La examenul pentru obținerea certi- ficatului de muncitor calificat și a diplomei de absolvire a șco'.ii profe- sionale nu șe pot prezenta decît Uce- nicii care au promovat ultimul an de școlarizare De lai 18 1a 25 Iunie aceștia vor da proba practică pentru obținerea certi- ficatului de muncitor calificat De la 25 la 30 iunie, ucenicii care au obținut certificatul de muncitor calificat se vor prezenta la examenul de absolvire a școlii. Proba practică pentru obținerea cer- tificatului de muncitor calificat constă dintr-o lucrare complexă, executată în condițiile de timp și calitate corespun- zătoare categoriei tarifare pentru care ucenicul a fost pregătit de școală. Examenul de absolvire se va da la obiectele stabilite prin planul de învă- țămînt respectiv. Lucrare scrisă se va da numai la tehnologia specială. Exa- menul la desen va consta dintr-o lu- crare grafică. La celelalte obiecte, exa: minarea se va face oral. Nota va fi stabilită de către profesorul care predă obiectul respectiv, iar situația candi- daților Va fi definitivată de către în- treaga comisie, după terminarea exa- menului. Pentru școlile profesionale de uce- nici cu meserii sezoniere al căror pro: ces de învățămînt se desfășoară în perioade separate de învățămînt prac- tic și învățămînt teoretic, examenele de promovare la obiectele de curs teo- retic se vor da la finele perioadei de învățămînt teoretic pentru anul școlar respectiv, iar examenele de promovare la instruirea practică la sfîrșitul peri- oadei rezervată instruirii practice din anul școlar respectiv. Pentru ucenicii din ultimul an de studiu, situația anuală la Invățămîn- tul practic se va stabili pe baza no- telor obținute tn cursul perioadelor de practică. După aceasta ei se vor pre- zenta la examenul de muncitor califi- cat, care se va ține fn perioada pre- văzută pentru examenul de absolvire în planul de învățămînt, după aceleași norme ca și pentru ucenicii celorlalte școli profesionale. După terminarea examenelor, școlile vor planifica întreaga perioadă de vară pentru ucenici, repartizîndu.le perioada de vacanță și perioada de practică. Pentru ucenicii angajați la întreprin- deri șl instituții mici, cooperative meș- teșugărești și meseriași particulari, anul școlar se încheie astfel: pentru ucenicii care frecventeză cursurile teo- retice ale unei școli profesionale, în- cheierea situațiilor școlare se va face în aceleași condiții ca și pentru cei- lalți ucenici din școală; ucenicii. care au fost pregătiți prin cursuri speciale teoretice 1a o școală profesională, pre- cum și cei care au primit pregătirea teoretică în cadrul întreprinderii vor da examene de promovare, care vor consta din lucrări scrise și examinări teoretic și dintr-o probă practică la invătămintul practic. Examenele de promovare și de ab solvire Ia școlile tehnice și la școlile tehnice de maiștri se vor desfășura pînă la 30 iunie. Parcurgerea mate- riei semestrului II se va încheia la 31 mai. Pentru meseriile și specialitățile ale căror planuri de învățămînt prevăd alte termene de desfășurare a exame- nelor se vor respecta prevederile pla- nurilor de învățămînt respective. Intre 1 și 15 iunie vor avea loc lecții de recapitulare și sintetizare a materiei. Intre 16-30 iunie se vor des- fășura examenele de promovare, care vor consta din probe scrise șt orale și din lucrări practice. La școlile tehnice de maiștri, unde practica se desfășoară In ultima peri- oadă a anului școlar, examenul la in- struirea practică se va da la sfîrșitul perioadei de practică. Pentru elevii din ultimul an al școlilor tehnice sau tehnice de maiștri, situația școlară anuală a fiecărui obiect nu se va încheia prin examen de pro- movare, ci pe baza mediei anuale rezultată din notele semestriale Media se exprimă prin cifre de la 5 la 1 Și nu se calculează artlmetic. Ea trebuie să corespundă nivelului real de cunoș- tințe al elevilor. In vederea desfășurării în bune con- dițiuni a examenelor de absolvire pen- tru școlile tehnice și tehnice de mai- ștri, conducerile școlilor vor lua mă- suri In legătură cu parcurgerea tn Întregime a programelor școlare, cu recapitularea și sintetizarea lor. La școlile ai căror elevi din ultimul an au făcut In semestrul II numai practică, recapitularea materiei se va iace numai la obiectele la care se dă examen. Dacă unii din acești elevi nu au obținut rezultate satisfăcătoare la unele probe de control sau de exa- men 1a finele semestrului I, vor repeta aceste probe și vor fi reexaminați între 9-14 iunie. La examenul de absolvire nu se pot prezenta decît elevii care au promovat ultimul an de școală. La școlile tehnice de personal teh- nic, examenul de absolvire va consta din probe scrise și orale care se vor da la materiile indicate în planul de învățămînt. dintr-o lucrare de sinteză (lucrare scrisă) asupra activității prac- tice desfășurate în anul școlar respec- tiv, sau din susținerea unui proiect de diplomă, dacă planul de învățămînt prevede aceasta. La școlile tehnice de muncitori cali- ficați se vor da două examene : exa- menul de muncitor calificat și exame- nul de absolvire a școlii. Ambele exa- mene se vor da In aceleași perioade și In aceleași condiții ca și examenele de muncitori calificați și de absolvire de la școlile profesionale de ucenici La școlile tehnice de maiștri, exa- menul de absolvire constă de aseme- nea din probe scrise și orale, care se vor da la materiile Indicate in planul de învățămîmt, dintr-o lucrare de sin- teză asupra activității practice desfă- șurate In anul școlar respectiv, sau din susținerea unui proiect de diplo- mă, dacă planul de învățămînt pre- vede aceasta. La școlile tehnice de personal teh- nic și la școlile tehnice de maiștri, la care examenul de absolvire prevede și susținerea proiectului de diplomă (sau a unei lucrări speciale de diplomă la școală devine facultate de medi- cină. Aid au fost numiți ca pro- fesori personalități de seamă ale științei medicale romînești, ca Victor Babeș, Nicolae Kalinderu, Gheorghe Asachi, Tom a lonescu și Gheorghe Marlnescu a căror acti- vitate se remarcă prin preocupa- rea de a lega cercetările teoretice de nevoile de apărare a sănătății poporului. Dezvoltarea pe care a luat-o în- vățămîntui medical și farmaceutic in ultimii 13 ani la noi este fără precedent. Necesitatea de a avea cadre de specialiști care să pă- trundă pînă și în cele mai mici cătune a făcut să sporească mult numărul institutelor medlco-farma. ceutice. Ca urmare, astăzi avem cinci institute de invățămint me- dical — la București, Cluj, lași, Tîrgu Mureș și Timișoara — in care învață 10.149 studenți. Nu- mărul absolvenților acestor insti- tute a crescut an de an. Din anul 1944 și pînă în 1957, numai la Facultatea de medicină din Bucu- rești au absolvit 5480 de medici, adică mai mult decît totalul absol- venților dinainte de această dată. De asemenea, în acești 13 ani și-au terminat studiile 1877 de farmaciști, față de 2848 care an absolvit in perioada anterioară. Datorită acestei dezvoltări, pro- porția de medici va fi de un me- dic la 600—700 de locuitori, ceea înzestrate cu utilajul necesar și se produc cantități mari de medica- mente. Dezvoltarea vertiginoasă a în- vățămîntului medical a impus crearea unui număr mare de can- tine, cămine, biblioteci, destinate viitorilor medici. Prin reforma în- vățămîntului din 1948 s-a creat un nou sistem de organizare a invă- țămlntului medical, s-a îmbunătă- țit planul de invățămint ți, in con- formitate cu acesta, ți programa. In planul de învățămînt medical au fost introduse discipline noi ca Igiena muncii, alimentației, s-au întărit disciplinele profilactice. Pentru a se asigura o justă orien- tare ideologico-politică a viitorilor medici s-au creat catedre de științe I sociale. Procesul de învățămînt a fost pus pe baze realist-ștlințifice. In toate institutele medico-farma- ceutice din țară există preocupări serioase pentru activitatea practi- că, pentru cercetările științifice. Numeroase cadre didactice sint antrenate în cercetări țtiințlîice de mare însemnătate. S-au depus e- forturi deosebite pentru îmbunătă- țirea muncii educative în rindu- rile studenților, obținîndu-se suc- cese remarcabile în această pri- vință. Ridicarea calitativă a în- vățămîntului medical este asigu- rată de cadre bine pregătite, care ii înarmează pe viitorii medici cu temeinice cunoțtințe de speciali- tate ți îi educă în spiritul dragoș- v tei față de patrie, față de oameni, le insuflă dorința de a fi de folos patriei ți poporului. In momentul de față se pregă- tețte un ansamblu de măsuri in vederea îmbunătățirii continue a calității învățămîntului medical ți farmaceutic. Astfel, se va intro- duce internatul ți externatul, se vor lua măsuri pentru creșterea volumului de activități practice, pentru descongestionarea progra- mului, astfel ca studenții să aibă mai mult timp liber pentru studiul individual. Fiind create toate aceste con- diții, studenții și cadrele didactice din învățămîntul medical sint da- tori să depună toate eforturile pentru a continua cu cinste dru- mul deschis de înaintașii lor, de creatorii învățămîntului medical din țara noastră. școlile din acesta va fi pregătire a prevăzută în La școlile de diplomă, consta din fata întregii sectorul social-cultural) întocmit în perioada de examenului de diplomă planul de învățămînt. la care se susține proiect examenul de absolvire va susținerea proiectului în comisii și examinare orală de către profesorii de specialitate din comisie, la obiectele prevăzute în pla- nul de învățămînt pentru examenul de absolvire. 'OKsaaB Despre munca obșteasca a cadrelor didactice Un mare număr de învățători șl profesori din țara noastră desfășoară în rîndurile țăranilor muncitori o ac- tivitate rodnică, neobosită pentru a- tragerea acestora pe făgașul agricul- turii socialiste și pentru ridicarea ni- velului lor cultural. Numeroase scri- sori sosite la redacția ziarului nostru vorbesc despre acest lucru. Să răsfo- im cîteva din aceste scrisori. După cum ne scrie tov. VESPASl- AN ȘTEFANESCU, o frumoasă acti- vitate desfășoară cadrele didactice din comuna Chirnogi, raionul Olteni- ța. Învățătorii Nic. Oncescu, S;an Pană, Nic. Manea și alții stau dese- ori de vorbă cu țăranii muncitori, lă- murindu-i, pe baza unor exemple con- crete din viața raionului, asupra a- vantajelor pe care le aduce munca In colectiv. Pe această cale cadrele di- dactice din comună își întăresc tot mai mult contribuția la lărgirea celor cinci întovărășiri agricole din locali- tate. Citind scrisoarea tov. C. PREDES- CU, aflăm că învățătorii și profesorii din comunele Răchitoasa, Burdusaci și Crăiești, raionul Zeletin, țin regu- lat conferințe în legătură cu proble- mele agrotehnicii, dau sfaturi cu pri- vire la îngrijirea culturilor, populari- zează succesele obținute de membrii gospodăriilor agricole colective și ai întovărășirilor agricole. Lucruri frumoase se pot spune și despre cadrele didactice din satul Fundeni, raionul 23 August. Așa cum ne informează tov. GLEB STATNIC, printre pedagogii din acest sat se nu- mără agitatori destoinici ca tov. C. Marinescu, Gh. Coțofană și T. Țu- nescu. Ei i-au lămurit pe țăranii mun- citori C. Mincu, C. Filip, Nic. Tîrcă, 1. Banu, Nic. Ene, 1. Apostol etc., care astăzi se numără printre membrii întovărășirii agricole din comună. Cadrele didactice se preocupă mult și de munca culturală în rîndurile ță- ranilor muncitori. Astfel, în regiu- nea Timișoara, după cum ne scrie tov. TRA1AN GALERIU, circa 40 la sută din numărul total al directorilor de cămine culturale sînt cadre didactice, iar un mare număr de dirijori de co- ruri, de dirijori de orchestră, de in- structori ai echipelor și ai brigăzilor artistice sînt de asemenea învățători și profesori. învățătorul Pavel Duda, din comuna Belinț, raionul Lugoj, este dirijorul unui cor format din 80 de persoane, iar unele cadre didactice din această localitate, ca Eugen și A- lexandrina Benghina, Maria Cralovi- ceanu, Cleopatra Trișcau, Ersilia Fră- țilă participă cu însuflețire la pregă- tirea unor piese de teatru ca „O raiu- ială", „Micul patriot" etc. învățătoa- rea Tatiana Groza, responsabila co^ misiei de femei, a organizat cu săten- cele gospodine un cerc în care se pre- dau cunoștințe despre cultivarea gră‘ dinilor cu zarzavat, creșterea păsări- lor, creșterea viermilor de mătase. Aici se predau, de asemenea, lecții de croitorie. In scrisoarea sa, tov. LAZAR NO- GHIU ne povestește despre frumoasa activitate culturală desfășurată de pedagogii din comuna Șinteu, regi- unea Oradea. Sprijniți de utemiști și de țăranii muncitori, pedagogii din această comună au pregătit în ca- drul căminului cultural un frumos program artistic, compus din cîntece, jocuri populare etc. De asemenea, au pregătit un spectacol cu piesa „Soția baciului". Obținînd frumoase succese, colectivul artistic al acestei comune a dat spectacole și în alte localități, ca Nădlac și Peregul din regiunea Timi-. șoara. Tov. NICOLAE BALTASIU ne scrie că pedagogii și elevii din raio- nul Șomcuta Mare au organizat fru- moase serbări, care contribuie ia cul- turalizarea țărănimii muncitoare. Ast- fel, cadrele didactice de la școala din comuna Seini au pus în scenă come- dia in trei acte „Titanic Vals", cu care, In timpul lor liber, au făcut cî- teva deplasări prin comunele înveci- nate. Dacă așa stau lucrurile în majori- tatea satelor țării noastre, se mai în- tîlnesc încă, din păcate, învățători și profesori care nu răspund cum se cuvine la sarcinile pe care le au în desfășurarea muncii obștești. Bună- oară, cadre didactice ca Ion Vochi- țoiu, Maria Minohulescu sau Grigore Vîlceanu din comuna Săulești, raio- nul Gilort, nu depun toată stăruința în munca lor obștească. Este necesar ca toți pedagogii din țara noastră să urmeze exemplele po- zitive ale acelor cadre didactice care, pe lingă stăruitoarea lor muncă la ca- tedră, aduc o contribuție însemnată la atragerea țărănimii muncitoare ... pa făgașul agriculturii socialiste, la răss pîndirea culturii în popor. Redacția r administrația; ucurești, Piața „Sctnteii", Telefon 7.60.10, Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sclntoii „I. V, Stalin" București Piața „Sctnteii", Abonamente: 1 an - 12,50 lei. 6 luni - 6.25- Ici; 3 luni - 3,12 lei,