Proletari din toate țările, uniți-vâ I 80 de ani de la proclamarea independenței de stafe a Rominiei La 9 Mai, poporul nostru «rb»- * asigura-t 4 PAGINI 25 BANI Să pregătim temeinic încheierea anului școlar populare reușiseră săJși im- să poată parcurge pe scurt încăodată, în individual, întreaga pent. u asi- ziei, ale cărei interese a primit < > ■ acolo SA VA HENȚIA 1877 pe front că nu reușesc nu-și însușiseră încă oarece care se fata conducerii școlilor și a rînd, el caută să-i a- doilea (Continuare in pag. 4-a) ZIUA VICTORIEI o maniei naziste. A doua zi, direct a| cercurilor conducătoare DIN ACTIVITATEA CASELOR DE PIONIERI înscris s-a fără să se aibă tn vedere nevoile Astfel, la reale ale acestor unități. au (Continuare în pag. 4-a) 2iiiiiiiiiiiiiMniiiiiiiiiiiiiiiiiimi!iiiiiiiiiiiiniiiiiim 100 de ani de învățămînt medical 1 din I se știe profituri pentru monopoliști. au E raz- mează sistemul socialist mondial lurile — adică uitat sau n-au Occident, care nu se cu gîndul că omeni- deveni o realitate concret^, ea trebuit să fie întărită rHn jertfe secțiilor sele de nii La invitați, pionieri să învețe ceea ce au adîpcit în suficientă se pierd cundare, sențiale, indicarea de bază. De aceea, odată chestiunilor care trebuie de la rlndulrea lor socială in vederea menținerii al cel rănii și ea nu a a materie, fie și chestiuni problemele discuțiile scos insă tn activi- piere, la o grădină botanică, unde există posibilitatea la cimp dă elevilor prilejul să înțeleagă la !n- farma- seivi- pentru este așa numita politică , de poziții de forță", concretizată cursa înarmărilor, în crearea rea ar putea fi ferită de războaie distrugătoare, aducătoare de mari celor de al lupte iegă- cola- muncitori, care vedeau în numai izbinda unei lupte tarifului un de- sccial- conser- fire, și transportarea lor la cum și cu mijloacele apărare antiatomică. cnvîntarea rostită la puternic semnele baza căi procedee pe care le timpul anului școlar de altfel, de multe cate nici atunci (de sele de oameni ai muncii — ță- rani, lucrători, mește ugari — < ar într-o măsură importantă ea apăsi și pe umerii unei părți a burghe- baze in pe în de aceasta mare putere o deschidea împotriva imperiului otoman. Po- porul nost u a întărit acest act di- plomatic prin entuziasmul cu cara Ziua victo- an, aniver- copiilor, din care aceștia nu pricep aproape nimic. La unele case de pionieri, încadră- rile personalului didactic s-au făcut finind seama de gradul dez- lor și de volumul de noțiuni — să facă legături noi, logi- singură temă cunoștințele studiate elevi în diferite clase cu privire noțiunea de număr etc. Directorii și diriginții trebuie să etc). De aceea, ei fie să cuprindă întreaga cadrul studiului materie. Pentru elevii feri ăi care cu arma în mînă pentru rea independenței. Sub presiunea acestui mele bubuituri de tun lumii înfrîngerea f’arel sfîrșitul lipsit de glorie care au tîrît omenirea in a-și sele dării păcii. După cum greslve din pot împăca cauză imbră- întregul nos- O doreau ță- măsură In al Jute — voltării însușite Ea a constituit o țișată cu căldură de tru popor muncitor. doilea război mondial. Ziua de 9 mai 1945 astfel în istorie drept riei. De atunci, an de blocuri militare agresive de tipul NATO., S.E.A.T.O., pactul de Ia cunoștințe. O problemă deosebită s-au creat, în cursul acestei împotriva dușmanului comun furi trainice de prietenie și borare. Oamenii iubitori de pace au vestit fasciste bine cum se aplică în practică șir întreg de probleme studiate cursul anului și pe care atunci în amănute fără a reține care se pregătesc cercurile a- stă în cadrelor le-au putut înțelege pe deplin, ------ .----. anumite utilizează și în — procedee care, ori nu sînt indi- pildă se forțează Bagdad, în organizarea de militare pe teritorii străine, dezlănțuirea , războiului rece" in declanșarea chiar a unor farmacie «iau pregătiți ceput ofițeri de sănătate, ciști și veterinari pentru ciul sanitar al armatei și spitale de județe. lele premergătoare examenelor șl de stat, și consoli- recapitulare a întregii materii prevă- zute pentru examenele de absolvire sau de maturitate. In acest fel Ii se va da elevilor posibilitatea ca în zi- mai cu promovat în perioada postbel’că o politică de continui agravare a situației internaționale. Aceasta pună voința lor, infrîngînd Jele reacționare. Romînia se litura-e Rusjei în lupta p» Acum 12 ani, la 8 mai 1945 ge- neralii germani Keitel, Stumpf și Friedeburg au semnat. în numele comandamentului hitlerist, actul de capitulare necondiționată a Ger- toate de felul celor din Coreea, Vietnam sau Egipt Sfidlnd popoarele lumii șl tncăl- cum și obligația țărilor a respecta tariful vamal Turcia. Aceasta situație pra economiei țării, o suportau în primul obiectiv, pre- moderne de Recent, in parada de 1 noastre de stabilit de apăsa asu Greutatea rînd ma- că se- e- cu re- prin țara noastră spre Dunăre. Rusia se obligă să asigure fespeci tarea tuturor drepturilor poli- tice ale statului romîn și să să memoreze pagini întregi din carte, retranscriu pe maculatoare ex- trase din manual în mod mecanic mențină și să apere integrii tatea țării. Era creat, astfel, ini strumentul politic menit să asii gure țării noastre posibilitatea de obține independența. Mai și în activitatea sportivă, seamă la Cluj Referatul prezentat, ca și purtate pe marginea lui au la iveală și lipsuri serioase C. FRAGA f | ReS’ curent de opinie, guvertiul ză conVebția cu Rusia, în reia armatele rusești puteaiț trece seama de timpul scurt ce i se rezer- vă. Trebuie evitate, însă, șl temele T J I 1 BatEfa mjnmlnlului Organ al Ministerului Invățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt Vineri 10 mai 1957 ANUL IX Nr. 422 Se apropie încheierea anului șco- lar. Ca întotdeauna în această etapă elevii, profesorii, organele tnvățămîn- iului își sporesc eforturile, muncesc mai încordat. Toți se străduiesc să-și aducă partea lor de contribuție la succesul recapitulării finale și al examenelor. In anul acesta, însă, încheierea cursurilor are o semnificație deosebi- tă. încheiem acum primul an de a- plicare a măsurilor cuprinse în Ho- tărîrea cu privire la îmbunătățirea învățămîntului de cultură generală. Rezultatele muncii noastre vor arăta fn ce măsură am îndeplinit marile sarcini puse de partid și de guvern în fața școlii — de a ridica în mod simțitor nivelul instruirii și educării elevilor, de a lega procesul de învăță- mînt de viață, de munca în producție. Acum, tn săptămînile care ne mai despart de încheierea cursurilor, tre- buie să ne îndreptăm toate eforturile înspre organizarea și desfășurarea în cele mai bune condiții a recapitulării finale la toate clasele, înspre asigu- rarea unei pregătiri temeinice a ele- vilor pentru examenele de absolvire ți de maturitate. Ce probleme îl frămîntă pe orice pedagog cînd pregătește și apoi cînd desfășoară munca de recapitulare, lec- țiile de sinteză ? In primul rînd, el se străduiește ca In aceste ultime săptămtni de școală elevii lui să revadă materia parcursă de-a lungul anului, să rețină ceea ce este important, să-și completeze go- ce și interesante. între cunoștințele căpătate, să ajungă la generalizări, la o asimilare mai cuprinzătoare a întregii materii studiate. Munca de recapitulare la toate cla- sele trebuie să se desfășoare în mod organizat pe întreaga școală, pe ba- za unui plan temeinic alcătuit dinain- te, bine gîndit, pentru fiecare disci- plină în parte. Planurile pentru reca- pitularea finală trebuie să fie întoc- mite în urma unei analize amănunți- te a nivelului de pregătire a! elevilor Ia clasa și la disciplina respectivă, pe baza cunoașterii dificultăților pe care le-au întîmpinat elevii în cursul anu- lui și a lacunelor existente în cuno- ștințele lor. Cu toate măsurile care au fost luate în ultimul an, continuă încă să persiste în multe școli diferite forme de supraîncărcare a elevilor. Este de așteptat ca acum, cînd elevii vor tre- bui să recapituleze un volum mai ma- re de cunoștințe la toate disciplinele, să se ivească forme și mai grave de supraîncărcare, ceea ce nu poate să Activitatea multiplă și complexă, desfășurată tn cadrul organizației de pionieri, constituie un ajutor prețios tn lupta cadrelor didactice din școli- le noastre pentru educarea tinerei ge- nerații. Una din problemele cele mal importante pe care le ridică munca educativă este aceea a organizării timpului liber al pionierilor și școlari- lor. Nouă, educatorilor, nu ne poate fi indiferent ce preocupări are elevul după ce și-a pregătit lecțiile pentru ziua următoare, unde și cum Iși pe- trece el timpul liber. Tocmai pentru organizarea chibzuită a timpului liber al elevilor au fost create casele de pionieri, în a căror activitate se pune un accent deosebit pe munca inde- pendentă a copiilor. Avind In vedere importanța acestor Instituții educative, secția de învăță- mînt a sfatului popular al regiunii Cluj și comitetul regional U.T.M. au inițiat șl organizat, de curlnd, o con- sfătuire cu directorii și responsabilii de educație politică de la ca- pionieri din cuprinsul regiu- consfătuire au participat, ca și lucrători de la casele de din regiunea Timișoara. Analiza activității caselor de pio- nieri din regiune a prilejuit un va- loros schimb de experiență. Referatul secției de învățămînt a regiunii și al comitetului regional U.T.M., cu tema ,.Contribuția caselor de pionieri la educația comunistă a elevilor", a ară- tat că, de la înființarea acestor insti- tuții șl pînă tn prezent, s-au obținut o serie de rezultate pozitive. Condu- cerile acestor case și colectivele de pedagogi care lucrează tn cadrul lor au organizat activități variate și in- teresante In cercuri. Elevii care frec- ventează cercurile au îndrăgit aceste activități, deoarece prin ele iși dez- voltă înclinațiile și aptitudinile, își lărgesc In mod simțitor cunoștințele căpătate In școală. Secțiile de educație politică din ca- drul caselor de pionieri au făcut cu- noscut pionierilor, prin forme adecva- te (convorbiri, șezători, reuniuni. In- tilniri cu luptători din ilegalitate, cu fruntași tn producție, cu oameni de știință, cu scrdtori și artiști etc.), e- venimentele politice din (ara noastră și de peste hotare, i-au familiarizat pe măsura puterii lor de in(e!egere cu realizările de seamă ale oamenilor muncii din patria noastră, din U.R S S și țările de democrație popu- lară. . Aceste secții contribuie și la in- itruirea activului pionieresc. Rezultate frumoase tn această privință f-au ob- se răsfrîngă însă decît în mod cu to- tul nefavorabil șî asupra sănătății e- levilor și asupra pregătirii lor. asupra eficacității însăși a recapitulării fina- le. De aceea, este necesar ca în fieca- re școală să se ia din timp toate ma- surile pentru a se evita pericolul su- praîncărcării elevilor, pentru a Ii se asigura acestora condițiile cele mai bune în vederea recapitulării finale. Trebuie să se stabilească în acest sens o coordonare în munca profe- sorilor care predau la aceleași clase în vederea repartizării juste a temelor pentru acasă și a activității în afară de clasă și extrașcolare în timpul pe- rioadei de recapitulare finală Activita- tea tn afară de clasă și extrașcolară trebuie redusă numai la acele forme care pot contribui în mod real la re- capitularea finală. In această perioa- dă trebuie să li se lase elevilor cît mai mult timp pentru studiul individual, care trebuie îndrumat îndeaproape de către profesori. Experiența ne arată că numeroși elevi întîmpină în această etapă greutăți deosebite pentru că nu știu cum să învețe, cum să facă față reca- pitulării unui volum mai mare de cu- noștințe. Ei folosesc adesea aceleași capitulate, învățătorul sau profesorul trebuie să dea elevilor toate explica- țiile cu privire la modul cum trebuie ei să se pregătească. După cum se știe, este indicat ca recapitularea finală să se facă nu ur- mind aceeași cale de parcurgere a capitolelor care a fost străbătută în timpul anului, ci legîndu-se cunoștin- țele diferitelor capitole în cadrul unor lecții de sinteză, pe baza tratării unor teme mai cuprinzătoare. In legătură cu aceasta se ridică problema foarte importantă a alegerii temelor pentru lecțiile de sinteză. Temele cu carac- ter prea vast care presupun recapi- tularea unui număr prea mare de probleme, împiedică de fapt adînci- rea acestora de către elevi și, de a- cea, trebuie evitate. De pildă, o ase- menea temă cum este „Lupta de cla- să în orînduirile sclavagistă și feu- dală", propusă de un profesor de isto- rie pentru a fi recapitulată la clasa a V-a, într-o oră, este prea vastă și nu va Îngădui o revedere te- meinică a materiei, mai ales ținînd ținut la casa de pionieri din Cluj, unde a fost organizat un club al in- structorilor. Aici, instructorii de pio- nieri din oraș primesc îndrumări practice cu privire la organizarea și îndrumarea cercurilor din școli. Secțiile de știință și tehnică contri- buie la lărgirea și aprofundarea cu- noștințelor pe care elevii le capătă in școală, dezvoltindu-le, prin lucrări practice, interesul pentru tehnică. Cercurile tehnice joacă un rol de sea- mă tn dezvoltarea aptitudinilor și tn orientarea profesională a elevilor, ele constituind un ajutor însemnat la rea- lizarea Invățămîntului politehnic. O frumoasă activitate desfășoară cercurile de aeromodelism de la ca- sele de pionieri din Cluj și Bistrița, cercul de legătorie șl de împăieri din Năsăud, cercul de radio din Cluj — care tn curlnd Iși va instala și o sta- ție proprie de radio-emisie — precum și o serie de alte cercuri. Membrii cercului de fizică de la casa pionie- rilor din Abrud, de pildă, au execu- tat tn miniatură un tren și un esca- vator electric, iar tn cercul de croito- rie de la casa pionierilor din Cluj, pionierele au învățat să croiască și să-și coasă singure, la mașină, rochițe și șor(ule(e. Casele de pionieri au obținut rezul- tate frumoase și tn privința educației artistice Concertele date de corul și de orchestra casei pionierilor din Cluj, îndeosebi, slnt mult apreciate. De a- se.menea, programul artistic prezentat de casa pionierilor din Gherla pe scena Teatrului Național din Cluj cu prilejul zilei de 8 Martie a dove- dit că și tn această casă se desfă- șoară o activitate rodnică pentru edu- carea artistică a copiilor. O seamă de succese s-au obținut tatea caselor de pionieri din regiune S-a arătat, ustfel, că secția de invă- țămint a regiunii șt secțiile raionale, comitetul regional U.T.M. și comite- tele raionale n-au controlat îndea- juns și n-au îndrumat sistematic ac- tivitatea caselor de pionieri, lăsind munca acestora numai pe seama ini- țiativei și a priceperii colective, or pedagogice. !n asemenea condiții, nu este de mirare că unele activități or- ganizate în cadrul caselor de pionieri suferă de formalism, nu reușesc să atragă pe copii. De pildă, la casele de pionieri din Ocna-Mureș și Zalău se prezintă referate secit inaccesib le prea restrînse, care, pe de o parte, nu îngăduie stabilirea legăturilor între capitole, iar pe de alta nu asigură nici cuprinderea tuturor problemelor însem- nate din curs. Este absolut necesar ca în perioa- da recapitulării finale să se țină ma de sarcinile care stau în școlii în legătură cu pregătirea tehnică a elevilor. Recapitularea lă trebuie să însemne un prilej stabili o legătură cît mai strînsă sea- f ața poli- fina- de a între cunoștințe’e de fizică, de chimie, de matemat.că precum și între fiecare dintre acestea și activitatea practică, de a arăta e’evilor aspecte noi de a- plicare a acestor cunoștințe in activi- tatea productivă, de a rezolva cu ele- vii probleme cu conținut practic. In recapitularea unor cunoștințe de fizică sau chimie, de pildă, este indi- cat să se refacă și unele lucrări de laborator la care să fie antrenați pe cît este posibil mai mulți elevi. Pot fi organizate și unele activități în a- fară de școală, care să nu răpească mult timp, dar să contribuie la o mai bună înțelegere a cunoștințelor și la legarea lor mai strînsă de practică. Acum, după studierea în întregime a programei, o vizită — chiar de scurtă durată — la o întreprindere din apro- etc., mai un în nu de- didactice în perioada încheierii anului școlhr o constituie pregătirea elevilor pentru examenlil de absolvire la cla- sele a IV-a șL a Vll-a și de maturi- tate la clasa a X a. Pentru ca lecțiile de pregătire a examenelor să dea re- zultate cit mai bune, este necesar ca și ele să se desfășoare pe baza unui plan de muncă bine stabilit, întocmit de către întregul colectiv didactic ca urmare a unei analize amănunțite a eoniițiilor în care s-a desfășurat în- treg procesul instructiv-educativ la clase respectivă. îndrumările ministe- rului cu privire la recapitularea ma- teriei în perioada de pregătire a exa- menelor de absolvire și de maturitate nu trebuie aplicate în mod mecanic, ci țdaptate la condițiile fiecărei școli. Colectivul didactic din fiecare școa- lă |a trebui să stabilească ce număr de ore de recapitulare este ne- cesar să se acorde pregătirii penjnu examen la fiecare disci- plină, în funcție de necesitățile con- crete ale clasei respective. împărțirea materiei pe ore în întreaga această perioadă la fibeare disciplină trebuie să fie bine gîndită de către profe- sori, astfel incit să se asigure pînă la casa de pionieri din Aiud au fost în- cadrați doi pedagogi pentru conduce- rea unui singur cerc, tn timp ce cercul artistic n-a putut lua ființă din lipsa unui profesor de specialitate. Legătura Intre școli șl casele de pionieri este tncă slabă. Directorii și diriginții multor școli din Cluj, de I 1 I § | Anul acesta, se împlinesc 100 de ani de la înființarea Școlii na- ționale de medicină și farmacie din București. Această primă for- mă de învățămînt medical supe- rior din București a fost creată de unul din înaintașii medicinii romînești, doctorul Carol Davilla, prin transformarea școlii de chi- rurgie, care începuse să funcțio- neze cu cîțiva ani înainte. In școala națională de medicină și începuturile acestui locaș do știință nu au fost de loc ușoare. Cu toate acestea, doctorul Carol Davilla nu a dezarmat. Cu spri- jinul doctorului Krețulescu, el a luptat pentru dezvoltarea Școlii naționale de medicină și farma- cie din București. Astfel, ea a do- bîndit nenumărate succese, deve- nind tn scurt timp cel mai impor- tant centru de învățămînt medical din Balcani. In 1870, școala de medicină în- temeiată de Carol Davilla se transformă tn Facultate de me- dicină. De atunci pînă tn zilele noastre, Facultatea de medicină din București a pregătit nenumă- rate serii de medici. Mii de doc- de examen are îndeosebi o mare însemnătate studiul individual. De aceea, profesorii lor trebuie să-i în- drumeze cît mai amănunțit în această privință. Elevii trebuie învățați cum să învețe pentru a putea cupr nde o materie vastă de cîțiva ani de școală, așa îneît să se poată opri asupra pro- blemelor esențiale Este limpede ce însemnătate capătă stabilirea temelor de sinteză la clase- le care au examen, deoarece aici este vorba de a concentra în mod chib- zuit nu numai materia dintr-un sin- gur an, ci cea studiată în decurs de cîțiva ani de zile. Profesorii trebuie să folosească toată măiestria lor în alegerea temelor, să studieze toa- te cunoștințele pe care trebuie să le repete elevii, să sistemati- zeze aceste cunoștințe și să le pre- zinte ca un tot. La fizică, de pildă, alegîndu-se pentru examenul de ma- turitate o astfel de temă ca „Siste- me de unități de măsură" se pot cu- prinde cunoștințe de fizică din toate clasele medii, se poate insista asupra bazelor științifice ale acestor sisteme și asupra aplicațiilor lor în practică. La matematică se pot cuprinde într-o preocupe în mod deosebit în această perioadă de asigurarea unei frec- vente cît mai bune a elevilor, întru- cît, lipsind fie și numai la o singură lecție de sinteză, elevul pierde posi- bilitatea de a recapitula un număr de capitole, iar aceasta nu poate decît să aducă prejudicii serioase pregăti- rii lui. O formă importantă de ajutorare a elevilor în etapa de încheiere a anu- lui școlar o constituie consultații’e. Cadrele didactice au datoria să pro- grameze consultații la toate clasele și, în special, la clasele care se pre- gătesc pentru examene. Pentru aces- tea din urmă trebuie prevăzute con- sultații atît în perioada de pregătire, cît și în zilele dinaintea examene- lor. Consultațiile trebuie planificate cu grijă, iar programul lor trebuie adus din vreme la cunoștința elevilor. Conducerile școlilor, cadrele didac- tice au obținut în acest an o serie de realizări în înarmarea elevilor cu cu- noștințe temeinice, strîns legate de practică. Este necesar ca acum, în perioada finală a anului școlar, să se mobilizeze toate forțele nentru ca aces- te succese să fie consolidate, pentru a asigura încheierea cu succes a mun- cii desfășurate de elevi și de profesori. pildă, nu (in legătura cu lucrătorii de la casa pionierilor, nu-i sprijină, nu folosesc ajutorul pe care l-ar putea primi din partea lor. O astfel de ati- tudine denotă lipsă de in'eres d n partea pedagogilor respectivi față de educația elevilor. In cadrul consfătuirii, participantii i ridicat numeroase probleme și au PETRE BUCȘA șeful secției de învățămînt și cultură a sfatului popular al regiunii Cluj tort au pornit de aci în întreaga țară pentru a-și aduce aportul la îngrijirea sănătății oamenilor. De aci s-au ridicat savanți care fac cinste medicinii romînești : Gh. Marinescu, I. Cantacuzino, Victor Babeș, C. I. Parhon și alții. In anii regimului de democrație populară, Facultatea de medicină din București a devenit un puter- nic centru de învățămînt medical. Au tost îmbunătățite condițiile de învățămînt, s-au creat laboratoa- re noi, biblioteci, cursuri, etc. In același timp a crescut numărul cadrelor didactice, au iost puse la dispoziția viitorilor medici burse, cămine etc. După încheierea lucrărilor Con- gresului național de științe medi- cale, va avea loc, sîmbătă, 11 mai, la Facultatea de științe juridice, sărbătorirea a 100 de ani de In- vățămînt medical. In cadrul șe- dinței festive, profesor dr. Th. Burghelea, rectorul I. M. F. - București, membru corespondent al Academiei, va prezenta un referat cu privire la dezvol- tarea Invățămîntului medical și farmaceutic din București. Tot cu prilejul sărbătoririi se va deschide și expoziția .Centena- rul învățămîntului medical și far- maceutic din București”. torește unul din momente e glori- oase ale luptei sale ,pen ru .liber- tate : dobindirea Independenței ță- rii, scuturarea Jugu’ui otoman, 'A- cest act a însemnat încununarea luptei multiseculare duse de înain- tași pentru dezrobire, pentru nca- tirnarea patriei. Ca urmare a acestei lupte și a victoriilor militare pe care Rus'a le obținuse împotriva Turc ei, |ă- rile romine își putuseră consolida pe la mijlocul seco ului trecut au- tonomia lor internă, garan.ată, in cele din urmă, de cele șapte pu- teri prin Tratatul de la Paris din anul 1856. Cu toate acestea, chiar și după această dată răminea in picioare tributul către Poartă, pre- gurarea și întărirea pleții Interne au împins-o la luptă pentru clști- garea independenței față de Impe- riul otoman. Independența țărf'or romîne fu- sese unul din țelurile principale ale revoluției din 1848. Alături de problema în'ăturării re a iilor feu- dale și a unirii, dobindirța inde- pendenței naționa'e înflăcărase ini- mile revoluționarilor pașoptiști, . dar înfrîngerea revoluției a amî- nat pentru un timp împlinirea a- cestor idealuri. Unirea s-a înfăp- tuit in mod incomplet în 1859, unele din trăsăturile feudalismului șl-au prelungit existența in cadrul regimului burghezo.moșieresc, iar independența naționa'ă urma să se rezolve acum, în ultimul sfert al secolului al 19-lea. sarea ei este sărbătorită cu bucurie șl entuziasm de toate popoarele iubitoare de pace. Sărbătorind Ziua victoriei, oamenii cinstiți din toa- te țările lumii Iși manifestă hotă- rîrca lor de neclintit de a apăra pacea, de a nu mai permite cercu- rilor agresive să împingă omenirea In asemenea măceluri distrugătoa- re de vieți omenești, de uriașe va- lori materiale și spirituale. La sfîrșitul celui de al doilea război mondial popoarele sperau că s-au realizat condițiile unei păci durabile și ale unei colaborări in- ternaționale îndelungate. Ca ur- mare a politicii externe înțelepte a Uniunii Sovietice, în anii războiu- lui s-a inchegat puternica coaliție antihitleristă, care a corespuns in- tereselor celor mai arzătoare ale popoarelor angajate In lupta Îm- potriva dușmanului. Intre popoare- le Uniunii Sovietice, Statelor Uni- te ale Americil, Angliei șl Franței, toate țările lumii au fost pe deplin îndreptățiți să considere că dacă in anii războiului a fost posibilă și rodnică o asemenea co’aborare pentru dobindirea păcii, cu at t mai mult este poslbiliă și necesară după război o astfel de colabora- re pe plan internațional între ță- rile mari și mici indiferent de o- de veacuri Împotriva jtăpinirii tur- c«ti, ci șT perspectiva unqr schinC blri in viAță lor ecojfomfcă și so- oAlă ; o doreau mințile .wim nat«, a'e unor intelectuali care și-au pus talentul și priceperea lor in s ujba servirii acestui țel ; a dorit o și o parte a burgheziei, în primul rind pentru a-și asigura o piață autoh- toni, împotriva ccncurtnțci pe care o făceau pmdusele industriale din apusul și centrul Europei, pen- tru care imperiul otoman și țara noastră — subordonată vamal al acestuia — erau bușeu foarte avantajos. împotriva acestor forle politice stătea moșierlmea vatoare, legată prin multe economice și politica, de capita iștii din apusul și cent u! Europei, sprî- j'nitori al menținerii integrității imperiului otoman. Pentru moșie- rimea romină reacț ouară păstra- rea statu-quo u ni po itic, in ca- drul imperiului feudal otoman, era o garanție a menținerii privi- legiilor și dominației sa'e de clasă. Lupta pențru Independență apă- rea acestor moșieri conservatori ca fiind plină de primejdii, mai a'es dacă era vorba ca ea să Ii' cuce- rită cu arma în mînă de către ță- rani. Moșierii au adoptat atitudini diferite, mergind .de la așazisa , neutralitate" în problema războiu- lui ce se pregătea între Rusia și Turcia, pînă la o „ocupare pre- ventivă" a Rominiei de c^tre ar, matele austro-ungare. Totul mer- gea către o împiedicare a pregăti- rii țării pentru războiul contra Turciei, precum și către stînjenirea încheierii alianței cu Rusia. Mo;ie- rimea reacționară se situa și acum pe poziția trădării Intereselor noas- tre naționale. lată de ce, în ciuda faptului că aproape toată țara se pronunța cu hotărîre pentru independență, int, a- rea Rominiei în războiul ce înce- puse in Peninsula Balcanică împo. cînd in mod grosolan voința oa- menilor iubitori de pace, cercurile imperialiste au mers p‘nă acolo incit au organizat refacerea re- «chiparea și relnstruirea Wehr- machtbltii revanșărU," Cu sprijinul americane, engleze și franceze gu- vernanții de la Bonn au inaugurat încă din 1951, în mod oficial, po- litica nefastă a remilitarizării Ger- maniei occidentale. Sub oblăduirea forțelor imperialiste internaționale, Adenauer și clica lui fascistă au decretat serviciul militar obligato- riu în Republica Federală Germa- nă, au dezvoltat rapid producția de armament, au promovat în fruntea noului Wehrmacht pe foș- tii generali hitleriști. In goana lor pentru a netezi drumul acestor ar- mate către un nou război mondial, cercurile imperialiste anglo-franco- americane au mers atît de depar- te, îneît au permis dotarea arma- tei Germaniei occidentale cu arme nucleare. După cum se știe, mllita- riștll vest-germani au și început să fabrice ei înșiși arme atomice. Imperialiștii urmăresc să cre- eze în Europa un sistem militar în care ro ul dominant, să-l aibă re- vanșarzii vest-germani. Este sem- nificativ faptul că generalul na- zist Speidel a fost numit coman- dant al forțelor N.A.T.O. din cen- trul Europei. In cadrul așa num - tei „piețe comune" șl al „eu-atc- mului" cele mai mari avantagii sînt create monopolurilor vest-ger- mane. Scopul acestei politici este clar: cercurile imperialiste inter- naționale, în frunte cu cele din S.U.A., vor să îndrepte noul Wehr- macht împotriva Uniunii Sovietice și a țărilor de democrație populară. In ultimul timp militariștii vest- germani cu sprijinul direct al im- perialiștilor americani, englezi și francezi fac tot ce le stă în putin- ță pentru a cultiva In Germania occidentală ostilitatea față de U- niimca Sovietică. Acum, c'nd popoarele sărbăto- resc pentru a 12-a oară Ziua vic- toriei, nu este lipsit de importan- ți să li se reamintească amatorjjr de noi aventuri războinice care a fost sfîrșitul celor ce au încercat să subjuge prin forța armelor o- menirea și să distrugă civilizația el milenară. In zilele noastre, forțele care se ridică împotriva agresiunii și a agresorilor cresc ne’ncetat. în- treaga evoluție a vieții internalio- nale arată că raportul de forțe schimbat radical în favoarea cialismului. Numeroase țări Europa și Asia, eliberate de jugul fascist, au pășit pe calea cialismului. Țările socialiste, frunte cu Uniunea Sovietică, • sa so- din sub so- in for- triva Turciei a fost posibilă numai in condițiile unor puternice fră- mintări Jjolili.ee intgrne și în urma acțiunii'3iallrite a maselor popui lire, carț-fcireau ruperea legătu- ^filor culîPoAta și, 11 nevoie, lupta armata rusă in trecere prin țara noastră. Ex« ponentul acestei bucu- rii a fost și C. A. Roi setti, primarul Capita- lei, care a salutat tre- cerea trupelor ruse prin București cu cui vintele : „Deven|t nu- mai de eri capitala ui nul stat pe deplin in- dependent, orașul București e miqdru să deschidă astăzi porțile sale liberatorului po- poarelor din Orient..,“ Desfășurarea evenii mentelor în țara noas- tră a dus la acte de provocare fățișă din partea Turciei. I Flota turcă a bombardat Brăila, unde sosiseră trupe rusești ; apoi al- te orașe romînești au fost bombardate și a- tacatc de turci. Aceste împrejurări au dus la situația că între (ara noasVră și Turcia se crease în fapt, o stare de război. Totuși, în adunarea depqtațiloil și în guvern mai erau forte politice care se opuneau unei ruptuai făți- șe cu Turcia. A trebuit ca poporuf să intervină dîn nou pentru a de- termina aduna ea să proclame se- pararea completă a țarii, npastre de imperiul ntoman și fn te mijloacele moderne de luptă ne- cesare pentru zdrobirea oricărui agresor" Acum la sărbătorirea celei de a 12-a aniversări a Zilei victoriei, cuvintele ministrului Apărării al U.R.S.S. trebuie să constituie peni tru amatorii de aventuri războ nii ce un sever avertisment. Poporul nostru, profund devotat cauzei păcii, sărbătorește anul a- cesta Ziua victoriei în plin avînt al luptei sale creatoare pentru con- struirea socialismului șl întărirea puterii patriei noastre. Alături de toate popoarele lagărului soc'alist, el își întărește vigilența revoluțio- nară și își intensifică eforturile in lupta pentru menținerea și apăra-, rea păcii în întreaga lume I. DRAGU । GAZETA INVĂȚĂMINTULUI £2^2 PRE G M TEMEINIC I N C H E I E R E Activitatea de clasa a Orientări in procesul repetării gramaticii îndrumare metodică legătură cu materia anilor precedent!. pregătirii și desfășură- perioada , îndrumări elevii cum trebuie să se lucreze cu Faptele menționate mai sus, ca șl Pentru obținerea unor rezultate cît mai bune cuvinte JULIETA BONJUG Cont. univ. ION BERCA to- de pildă, cum și-a propui Lecțiile recapitulative cer o muncă creatoare Ce rele ale societății critică Gr. A- consolidare a vo- fabulele studiate fi cu tn cursul de ei Vll-a, repetarea se va .Influența creației de Am atacai problematica lecțiilor de sinteză in deosebi la lectura literară, se leagă unele din aceste tovarășa profesoară conținutul lor de idei fi chiar sd poată C. CH1OSA din Capitală s-a pro- recapitulativă pentru g nerale, nu vor tă materia. Dar „N. Bălcescu pus ca temă In cern unii zeze riei spe. care legătură cu aceasta trebuie să fa- insă ți următoarea observație: pedagogi, străduindu-se să reali- și la gramatică regruparea mate- pentru repetarea in altă ordine particularitățile vtr- puterea lor reală de nivelul lor de cunoș- altele finale dovedesc necesitatea repetării In clasa a IV-a intr-o strînsă țărani cămin gătură tribul siuni rece pate care și mai lecțiile lexandrescu in ce mijloace ?" La clasa a desfășura atît restrînse — efectuarea exercițiului de retrover- siune aceste expresii, așa Incit ele- Astfel se pot rea In puneri cărora de aplicații cu caracter creator realiza, de pildă, prin alcătui- mod independent a unor com- orale și scrise, in întocmirea se folosesc diverse categorii Manea Marcovici să recapi- eu elevii clasei a VII-a tex- ca a- intere- pregă- ajută- pentru a exer- elevi, vor fi recapitulate in mod cial, fără a se delimita cap. tolele trebuie repetate. In felul acesta, Insă, lecțiile de teză sini o muncă de măcinare atră populară") ) Înainte și acum" cu- ruse pro- de de teme recapitulative, precum planuri ale lecțiilor de repetare sin- in vinte in expresii proprii limbii va fl nou pentru el. Tovarășa fesoară le va explica Înainte gramaticale, conform indicațiilor (ver. be la anumite timpuri, propoziții cu părți de propoziție de același fel), prin bine ele- de repe. cină de bază a predării limbii in școală. Bală. Iată, yarășa tuleze și fi- pletă activizare și cabularulul Însușit anului. Pentru a realiza mentul noutății in și „Discuții despre viitor")) populare" (care va include „Cum a ridicat țăranul pia- „Țăranul și duhul apelor"). mărturie a dragostei sale pentru pa- trie fi popor". in sat" „Basme textele tra‘‘ și S. PAMFIL profesor la școala medie nr. 17 din București tare finală șl pentru a face ceste lecții să fie ctt mai sânte, tovarășa Marcovici își tește de pe acum materialul completarea unui text cu omise etc. Stimulind Interesul elevilor efectuarea in mod independent recapitulării, de stei elevilor, de înțelegere șl de tințe. De pildă, pe „Viața țăranilor (tn cadrul căreia ale consiliului clasa a VI l-a sint cunoscute elevilor, deoa- ele slnt cuprinse in textele gru in jurul temelor, dar felul in la club, o școală, o creșă, un cultural etc. Discuțiile in le- cu aceste ilustrații vor con- de asemenea la lărgirea și le cultivăm scrisă, sar- școala de o preo- săi din vor fi cuprinse textele „Viață nouă cițiilor gramaticale, exprimarea orală și rii repetării finale". pe baza unor subiecte de pildă „Cum ne pedagogic in trebuie să părăsească acest gen teme și să țină seama, în organizarea Elena Constantinescu de la 7 ani nr. 23 din Capitală cupă mult faptul că elevii Unii profesori se tem că, dacă nu convinși fiind că fiecare profesor, (i- vor ștab li teme --------"'— - .................. clasa a VII-a nu au încă noțiuni su- recapitulative largi, nînd seama de principiile de O'dn putea recapitula toa- general, poate găsi posibilități mai acest considerent nu variate și mai bune de repetare a trebuie privit în mod mecanic. La materiei decit cele indicate mai sus. Am avut de curind prilejul să cu- nosc cîteva planuri alcătuite de învă- țători al claselor a IV-a In vederea re- petării finale a cunoștințelor de gra- matică. In general bune, aceste pla- nuri aveau insă marea lipsă că preve- deau numai repetarea materiei studiate In clasa respectivă, considerind-o ca o repetare finală de an. Procedîndu-se astfel, insă, pe de o parte se elimină din pianul repetării — in mod nejust — unele cunoștințe de gramatică pe care elevii le-au studiat in anii prece- denți, iar pe de alta se frinează reali- zarea procesului de asimilare intr-un tot unitar a întregului volum de cu- noștințe gramaticale parcurs în cel patru ani de școlaritate. Se știe că noțiunile de gramatică — ca și alte noțiuni — nu se for- mează deodată în mintea elevilor, ci că procesul formării lor este un pro- ces complex, care trece printr-o serie de etape, pe măsură ce cunoștințele elevilor despre faptele șl fenomenele cuprinse in noțiunile respective se lăr- gesc și se precizează. Ținindu-se sea- ma de caracterul abstract al noțiunilor de gramatică și de particularitățile de vîrstă ale elevilor școlii elementare, de posibilitățile lor de asimilare, aceste noțiuni se predau in clasele I—IV pe baza unul riguros sistem concentric. La terminarea clasei a IV-a, elevii tre- buie să posede un sistem de cunoștințe gramaticale care să constituie o bază sigură pentru completarea și adinci- rea lor în clasele următoare. Tocmai de aceea învățătorul clasei a IV-a nu se poate mulțumi numai cu repetarea materiei din anul curent, ct are datoria să organizeze astfel reca- pitularea, incit elevii să părăsească școala elementară cu cunoștințe te- meinice teoretice și practice — bine înțeles la nivelul înțelegerii lor — asupra tuturor categoriilor gramatica- le studiate in decursul celor patru ani de învățătură. Din păcate, In unele școli se mal găsesc elevi care, la finele clasei a IV-a, au serioase lipsuri in cunoștințele de gramatică. De pildă, unii elevi, da- torită pronunțării greșite a unor su- nete, scriu neortografic, neputind transforma Just structurile fonetice In structuri grafice corespunzătoare. Alții, datorită aceleiași cauze, intimpină greutăți in schimbarea formelor mor- fologice ale categoriilor gramaticale. In asemenea cazuri, o lecție de re- petare cu tema „Alfabetul, literele, su- netele vocale și consoane, împărțirea cuvintelor in silabe și sunete" — lec- ție care cuprinde cunoștințe predate in anii precedenți — nu constituie o activitate inutilă, ci, dimpotrivă, una foarte folositoare. O temă aplicativă legată de această lecție — de pildă alcătuirea listei elevilor clasei in or- dine alfabetică sau gruparea în or- dine alfabetică a unui număr anumit de cuvinte date — contribuie mult la dezvoltarea deprinderii elevilor de a folosi în practică cunoștințele teoretice respective. Mai sint absolvenți al școlii ele- mentare care, deși cunosc definițiile categoriilor gramaticale, nu pot recu- noaște aceste categorii intr-un text, nu pot face o analiză morfologică justă. Evident, această situație denotă me- morarea mecanică a definițiilor grama- ticale. Ca atare, este necesară o seri- oasă muncă pentru a asigura înțele- gerea de către elevi a conținutului no- țional, a esenței noțiunilor gramati- cale. Acest lucru se poate realiza In procesul repetării finale numai prin urmărirea căii concentrice pe care o impune conținutul acestor noțiuni. De exemplu, trebuie să se repete defi- niția categoriei gramaticale după sen- sul ei, apoi schimbarea formelor ei morfologice, apoi rolul ei In propoziție etc. Există șl elevi care, deși recunosc într-un text categoriile gramaticale, nu pot formula definițiile acestora, le-au uitat. Și in acest caz este nece- sară repetarea cunoștințelor gramati- cale In ordinea dispunerii lor concen- trice in programă șl manuale. Ținînd seama de- faptul că recapi- tularea finală are o importanță deo- sebită pentru Încheierea cu succes a anului școlar, cadrele didactice de la școala medie nr. 1 din Tulcea se străduiesc să organizeze ctt mai bine această activitate. Pentru a clarifica problemele or- ganizării materialului de recapitulat ca și problemele metodicii lecțiilor de recapitulare, in cadrul cabinetului pe- dagogic al școlii au loc consfătuiri, in care profesorii prezintă proiecte tele studiate la limba rusă. Temele tn jurul cărora se va desfășura reca- pitularea sînt: „Patria noastră" (In cadrul căreia se vor repeta textele ^Bogățiile patriei noastre", „Pe ma- lul lacului Brateș" și „Armata noa- In această grupare nu s-a ținut seama de ordinea textelor din ma- nual, ci de conținutul lor. Aceasta va trezi Interesul elevilor și va În- gădui ca, în cadrul lecțiilor de reca- pitulare, să se obțină o mai com- tor. Pentru recapitularea temei „Via- ța țăranilor odinioară și acum", da pildă, va folosi ilustrații in care este prezentată munca la ctmp in condi- țiile grele dinainte, precum și Ilustrații înfățișind munca mecani- zată pe terenul unei gospodării a- gricole colective, tractoare, combine, consolidarea vocabularului elevilor. Ca temă pentru acasă elevii vor face o scurtă retroversiune, care să-i ajute să-și fixeze cîteva din ideile principale tn legătură cu te mele studiate în cursul recapitulării. Cuvintele necesare acestei retrover- BBB9BB decit cea dată in manuale, se abat In bună măsură de la organizarea con- centrică a repetării cunoștințelor. Bine procedează acele cadre didactice care, pentru a evita o astfel de situație, atunci cind planifică temele pentru re- petare prevăd In planul lor mal Intll repetarea cunoștințelor predate in cla- sele precedente care nu mal figurează in manualul de gramatică al clasei a IV-a și apoi repetarea cunoștințelor predate in ultima clasă. In felul acesta se pot descoperi mal ușor și lacunele din cunoștințele elevilor. De asemenea, in acest caz și folosirea ulterioară a analizelor gramaticale complete, orale și scrise, se va desfășura cu mai multă ușurință și cu mal bune rezul- tate. învățătorul trebuie să vadă in lecțiile de repetare un sistem de lecții, sistem legat de orinduirea concentrică a materialului gramatical, ca și de pro- cesul complex de formare a noțiunilor gramaticale. O atenție deosebită trebuie să se acorde volumului și conținutului teme- lor aplicative, distribuirii pe lecții a cunoștințelor ce urmează a fl repetate, precum și pregătirii elevilor pentru o percepere activă a acestor cunoștințe. Este Îndeobște cunoscut faptul că adesea, lecțiile de repetare le par ele- vilor plictisitoare. Aceasta este Întot- deauna rezultatul unei metodici nejus- te a repetării. Relmprospăttnd șl flxind in memoria elevilor materialul studiat, cadrele didactice trebuie să albă grijă ca elevii să fie conștienti de necesita- tea și folosul repetării materiei, să vină cu interes la lecțiile recapitulative. Un asemenea interes se poate stimi nu- mai atunci cind repetarea lărgește ori- zontul copiilor și îi face să privească intr-un fel nou faptele șl fenomenele cunoscute, cind temele șl aplicațiile pentru repetare au un caracter creator. vii să nu intlmpine greutăți in mun- ca lor individuală. Și la celelalte discipline s-au În- tocmit cu atenție planurile de reca- pitulare a materiei. De pildă, tov. Elena Dumanski, profesoară de lim- ba romină, acordă o mare grijă pre. gătirii lecțiilor de sinteză la grama- tică la clasa a VII-a. Ocupindu-se cu stăruință de orga- nizarea muncii lor in această pe- rioadă, cadrele didactice din școala noastră se străduiesc să Încheie anul școlar cu rezultate ctt mai bune, să asigure o pregătire ctt mai temei- nică a elevilor. Alegerea temelor pentru lecțiile de sinteză constituie una din cele mai importante sarcini ale pedagogului în această perioadă de pregătire a reca- pitulării finale și a examenelor. Este necesar să se aleagă asemenea teme care să asigure nu o reluare meca- nică a cunoștințelor studiate în cursul unui an — sau al mai multora, a- tunel cînd e vorba de clasele a IV.a, a Vll-a și a X-a — ci o reală con- solidare a acestor cunoștințe, o în- chegare a lor într-un sistem unitar, care să îngăduie formarea unei priviri de ansamblu asupra fiecăreia dintre disciplinele studiate tn parte și asu- pra tuturora, tn general. Mulți profesori știu să aleagă cu chibzuință subiectele temelor recapitu- lative. Totuși, într-o serie de școli se mai merge încă, în această orivință, pe o linie formală. Am citit, de pildă, cu îngrijorare, în „Gazeta în- vățămlntului" din 3 mai a.c. în arti- colul „Lecțiile de sinteză", de Mtrcea Ștefănescu, că la școala medie nr. 1 populare în operele clasicilor litera- turii noastre". Evident, titlul sună ex- trem de interesant și s-ar părea că trebuie să spunem : iată o temă de sinteză cuprinzătoare, potrivită pentru lecțiile recapitulative. Ne întrebăm insă dacă nu e prea cuprinzătoare, dacă elevii clasei a VII-a — chiar cei excepțional de bine pregătiți — au a- tîtea cunoștințe încit să fie tn stare să trateze just o asemenea temă și, mai ales, dacă au gradul de matu ritate necesar pentru înțelegerea ei. Cu alte cuvinte ne întrebăm dacă elevii clasei a Vll-a cunosc in su- ficientă măsură nu numai speciile, dar șt caracteristicile creației populare și dacă pot pătrunde, la virsta lor, esența geniului creator al poporului, asimilat și fecundat de V. Alecsandri, M. Eminescu, G. Coșbuc etc. în ope- rele lor. Credem că tratarea așa cum se cu- vine a acestei teme nu este posib lă la virsta și la nivelul de cunoștințe al elevilor clasei a Vll-a, ci că ei vor putea înșira doar unele din ope- rele pe care le cunosc din creația marilor clasici, cu mențiunea că au fost scrise după modelul celor populare sau că In ele se dezvoltă teme iden- tice cu cele din creațiile populare. Dar acest fel de a trata o temă de sinteză nu duce oare la superficia i- tate, la formarea unor concepții ero- nate, în sensul că elevii capătă ilu. zia că se pot formula judecăți fără a avea premizele necesare ? Organizarea recapitulării materiei, In special la lectura literară, păcă- tuiește de multă vreme în școala noa- stră prin tendința spre formulări care sună frumos, sini foarte-foarte cuprin- zătoare, dar total sau în mare parte nepotrivite posibilităților reale ale ele- vilor. Ca să demonstrăm această a- serțiune n.ar fi nevoie decit să cităm unele teme luate din planurile de re- capitulare din anul precedent. De pildă, la multe școli din Capitală și din țară s-au dat astfel de teme: la clasa a V-a „Racilele educației șt ale școlii din trecut" ; la clasa a Vl-a „Lupta pentru libertate națională și dreptate socială in operele studiate"; la clasa a Vll-a „Dezvăluirea racilelor societății bur- ghezo-moșierești In operele marilor noștri scriitori clasici și contemporani". Șl la gramatică lecțiile de repetare au avut un caracter general și ne- precis, prevăzîndu-se analize grama- ticale complete, fără a se specif.cu ce anume probleme, mai slab însușite de golt care secătuiește puterile elevilor și li lasă tot atit de pregătiți sau de nepregăt ți ca înainte de a se începe recapitularea finală. Departe de noi gindui de a afirma că acestea slnt rezultate generale în școală, dar e bine ca atunci cînd există o primejdie ea să fie semna- lată. Adresindu-ne mai multor profesori de limba romină din Capitală, aceștia ne.au mărturisit că au încercat și ei tentația temelor cu titluri răsunătoare, formulate frumos, dar generale. Atunci insă cînd au vrui să treacă la tra- tarea lor, s-au lovit de mari greutăți: elevii nu puteau cuprinde numărul mare de texte pe care le aveau de petat, nu reușeau să urmărească problemă Intr-un număr mare opere. Cel mai mulți povesteau । și simplu conținutul textelor — și ceasta, de altfel, cu omisiuni și lipsă de legătură log că. Tocmai aceea, acești profesori au înțeles re- o de pur ! a- cu de că de In activitatea secției de învățămtnt a regiunii Constanța a devenit obiș- nuită preocuparea pentru îndrumarea atentă a învățătorilor și profesorilor in vederea cit mai bunei organizări a muncii în perioadele care cer eforturi speciale — cum slnt, de pildă, primele Săptămim de școală, perioada tezelor trimestriale etc. Este de la sine înțeles că acum, in etapa cea mai importantă a anului școlar — etapa recapitulării finale — grija pentru îndrumarea ca- drelor didactice este cu atit mai mare. încă din luna mart e, colect.vul de inspectori metodiști a studiat materia- lele in care fuseseră consemnate con- statările făcute cu prilejul controlului efectuat In perioada corespunzi oare din anii precedenți. Această cercetare ne-a dat posibilitatea să desprindem o serie de lipsuri tipice care s-au manifestat în trecut în or- ganizarea și desfășurarea recapi- tulării finale. Astfel, ne-am dat seama că multe cadre didactice au socotit repetarea finală a materiei nu ca un prilej de sistematizare și sin- tetizare a problemelor esențiale, ci de remediere a propriilor lor greșeli să- vtrșite în predare în timpul anului Deaceea, ele au întocmit planul de recapitulare nu pe bază unor probleme de sinteză, ci pe baza re- luării acelor părți din materie pe caie, datorită unei predări defectuoase, elevii nu le Ințeleseseră și nu și le în- sușiseră. Desigur, in cadrul recapitulă- rii finale trebuie să se insiste asupra acelor capitole care in cursul anului n-au fost suficient înțelese de elevi. Dar este limpede că nu poate fi vorba acum de a face ceea ce nu s-a făcut în de- cursul unui an întreg. Dacă în lecțiile de recapitulare se tratează nu subiecte de sinteză, ci capitole izolate, elevii slnt mai mult dezorientați decit aju- tați, pierd posibilitatea de a stabili unele legături tntre cunoștințele căpă- tate în cursul anului. O serie de profesori au folosit în anii trecuți lecțiile de repetare finală numai ca mijloc pentru lichidarea rămînerii tn urmă a unor elevi. Tn felul acesta, elevii buni au fost neglijați și nici cu cei rămași In urmă nu s-a realizat mai nimic. Unele cadre au confundat sarcinile repetării finale cu acelea ale pregătirii elevilor pentru examene și au limitat conținutul lecțiilor la o prelucrare me- canică a unor chestiuni de examen. Acest neajuns s-a oglindit în răspun- surile mecanice, schematice, pe care le-au dat mulți elevi la examene. De asemenea, unii învățători și pro- fesori au neglijat introducerea unor elemente noi in lecțiile de repetare, mărginindu-se să reia capitolele cursu- lui in aceeași ordine în care fuseseră predate. Nu-i de mirare că în aseme- nea cazuri lecțiile recapitulative i-au plictisit pe elevi, care n-au mai simții nici un interes pentru studiu. Am constatat apoi, cercetind situația din anii trecuți, că acolo unde direc- torii se documentaseră temeinic asupra problemelor recapitulării finale, ei au putut îndruma cu competență colectivul pedagogic, reușind să ia imediat măsuri de lichidare a unor greșeli. Așa au stat lucrurile la școlile medii nr. 1 și nr. 2 din Constanța, la școala din comuna Vasile Roaită, raionul Negru Vodă, la școala din comuna Ciobanu, raionul Hlrșova etc. In multe cazuri, insă, di- rectorii n-au reușit să facă față sarci- nilor controlului și îndrumării cadrelor in perioada recapitulării finale. Pentru a preveni repetarea In acest an a unor asemenea lipsuri, ne-am pro- pus să organizăm cu mai multă minu- țiozitate munca de îndrumare a școli- lor. De aceea, in prima jumătate a lunii aprilie am organizat In fiecare raion, cu directorii tuturor școlilor și cu responsabilii cercurilor pedagogice, clte o consfătuire de două zile pentru discutarea și clarificarea problemelor privitoare la organizarea Și desfășura- rea repetării finale a materiei. La aceste consfătuiri au fost prezen- tate următoarele materiale pregătite de inspectorii metodiști: „Repetarea finar lă a materiei", „Sarcinile directorului pentru organizarea șl desfășura- rea muncii metodice în perioada repetării finale a materiei", „îndrumări pentru întocmirea planificărilor" (la limba romină, istorie, matematică, fizică, Științe naturale, constituție). S-au dat indicații ample cu privire la stabilirea temelor recapitulative, la fo- losirea bibliografiei, a materialului didactic, a experiențelor, a excursiilor, a observațiilor din orele de activitate practică etc., pentru a se asigura re- petării finale un caracter mai concret, mai legat de viață. De asemenea, s-a clarificat problema locului pe care-l ocupă verificarea cunoștințelor In lec- ția de recapitulare, s-a precizat modul rămași In urmă pînă cind se trece la repetarea finală fl In timpul desfă- șurării acesteia, s-au dat indicații cu privire la diferitele forme de muncă metodică, precizindu-se ce anume se poate face in cadrul cercurilor peda- gogice și tn școală In raport cu tim- pul pe care ll avem la dispoziție, eu numărul cadrelor, cu pregătirea lor. O problemă asupra căreia s-a Insis- tat In mod deosebit a fost aceea in le- gătură cu evitarea supraîncărcării ele- vilor. Tn anii precedenți, lipsa de șoor- donare a muncii otdrtlor a dus /s «u- praaglomerarea elevilor cușme și cu material de studiu De aceea, acum s-a precizat că directorii și diriginții vor trebui să vegheze cu mare grijă asupra volumului și numărului temelor, ca și asupra materialelor ce li se vor indica elevilor pentru recapitulare. In unele raioane, ca de pildă In ra- ionul Tulcea, s-au prezentat la consfă- tuiri și proiecte de planuri de muncă pe școală pentru această perioadă. Din sondajele care au fost făcute In ultimele zile rezultă că directorii și cadrele didactice privesc Cu toată seriozitatea problemele muncii în acea- stă importantă etapă a anului școlar. La colțul pedagogic al școlii medii din Tulcea, de pildă, se desfășoară o in- tensă activitate metodică. In comisiile pe obiecte se discută proiecte de pla- nuri de lecții, se aleg materialele ie vor fi utilizate în cadrul repetării. A crescut grija cadrelor didactice pentru ajutorarea elevilor rămași in urmă. Numeroase colective pedagogice au organizat săli speciale de meditație pentru acești elevi și ti pregătesc cu conștiinciozitate. Acțiunea de pregătire a directorilor și a responsabililor cercurilor pedago- gice a scos In relief o lipsă a muncii noastre, care se oglindește șl tn activi- tatea pedagogilor din școli. In timpul anului nici noi, nici cadrele didactice n-am acordat diferitelor forme de repe- tare curentă suficientă atenție. Acea- sta Insă ar fi ușurat mult desfășurarea recapitulării finale. In general. Insă, putem afirma că tn școli s-a creat un climat favorabil desfășurării unei munci stăruitoare, care asigură In mare măsură cerințele pregătirii ctt mai temeinice a elevilor pentru încheierea anului școlar. I. BADICA STRÎNSĂ legătură CU PRACTICA Desfășurarea tn bune condiții a re- capitulării materiei asigură nu numai verificarea și consolidarea cunoștințelor elevilor, ci contribuie tn același timp și la creșterea nivelului de pregătire a! elevilor, ti ajută să stabilească noi le- gături tntre fenomenele studiate, să a. jungă la o generalizare a legilor, teo- riilor și principiilor pe care se funda- mentează aceste fenomene. Recapitula- rea trebuie să dea elevilor, de aseme- nea, prilejul de a înțelege mai bine legătura Intre cunoștințele teoret ce studiate de ei șl practica producției socialiste. Intocmindu-mi pe baza acestor consi- derente planul de recapitulare a cunoș- tințelor studiate la fizică, am Împărțit materia, la fiecare clasă la care pre. dau, în cîteva teme fundamentale, ți- ficient de precise asupra modurilor verbelor și asupra predicatului verbal exprimat prin verbe la diateza pasivă, prin verbe impersonale, precum și a- supra predicatului nominal format cu alte verbe decit a fi. Și-a programat deci, între altele, o lecție de recapi- tulare în care să revadă cu elevii, pe baza analizei unui text potrivit, modurile personali șl nepersonale ale verbelor, subliniind funcțiunile lor sin- tactice, și o altă lecție în care să in- siste asupra deosebirii dintre predica- tul verbal și cel nominal pe baza repe- tării noțiunilor de verb predicativ și nepredicativ și să reia problema verbe- lor și expresiilor verbale unipersonale. In legătură cu aceste ultime două pro- bleme va repeta cu elevii și propozi- țiile subordonate subiect ve și predi- cative. Acestea vor fi, desigur, două lecții grele, care presupun o limpe- zire a noțiunilor teoretice și o verifi- care, cu ajutorul analize gramaticale, a însușirii cunoștințelor. Ele slnt insă absolut necesare pentru a asigura în- sușirea de către elevi — care nu vor mai studia de acum înainte gramatica — a unor cunoștințe temeinice cu privire la o problemă-cheie a acestei discipline. Cu elevii clasei a V-a. tovarășa profesoară șl-a propus să reia la gra- matică problema declinării substanti- vului, articolului și pronumelui perso- nal, pentru că și-a dat seama că ei mai fac confuzie între cazurile nomi- nativ-acuzativ și genitiv-dativ. Le- garea noțiunilor sintactice învățate în ultimul trimestru cu cele de morfo- logie ti va ajuta pe elevi ca acum, cu prilejul acestei lecții de repetare, să-și însușească mai bine cunoștințele cu privire la cazuri. In lecția urmă- toare tovarășa profesoară va continua repetarea aceleiași probleme, insistind insă de data aceasta, cu ajutorul unei dictări special întocmite, asupra con- secințelor ortografice ale folosirii ca- zurilor (scrierea substantivelor articu- late șt nearticulate, a formelor neac- centuate ale pronumelui personal). Cu multă grijă se preocupă profesorii de romină de la școlile nr. 10, nr. 22. nr. 157 și altele de recapitularea mate- riei de lectură literară în clasele V, V! și VII. La clasa a V-a, repetarea textelor studiate se va desfășura pe baza gru- pării acestora cile două-trei Intr-o lec- ție, dacă temele pe care le tratează sint asemănătoare și, mai ales, dacă elevii au posibilitatea In felul acesta să rețtnă ceea ce este important in cuprinsul textelor și totodată să tragă concluzii cu caracter mai general. Iată cîteva din subiectele alese, care ni se par indicate: „De ce-ț iubeau copiii pe Dotnnu' Trandafir Iar ne Domnul Vucea nu?" ; „Cum e zugră- vită mama tn amintirile Iul I. Crean- gă și în poeziile cu același nume de G. Coșbuc și V. Porumbacu ?" La clasa a VI-a, textele pot fi gru- pate fie în același chip, fie ținindu-se seama că fac parte din aceleași spe- cii literare, specii bine cunoscute și accesibile elevilor. Subiectele alese de profesori ilustrează ambeie posibilități. De pildă: „Prin ce fapte se vădește dragostea de țară a poporului in „So- bieski și romtnii" de C. Negruzzi șt „Peneș Curcanul" de V. Alecsandri apare figura lui Ștefan cel Mare in poemul ,.Dumbrava Roșie" de V. Alecsandri și în romanul ,,Frații Jderi" de M. Sadoveanu ?" — cit și Pe baza unor subiecte mai largi, dar care țin seama de puterea de sinteti- zare a elevilor. Așa sint, de exemplu, subiectele. „Principalele trăsături de caracter ale oamenilor noi: Silvester Andrei, Mit rea Cocor, Toader Doini- torul și faptele din care reies ele" ; urmări, tn cîteva opere, o anumită problemă literară, de pildă folosirea unor mijloace artistice asemănătoare ori diferite sau cum demască M. Emi- nescu in „împărat și proletar" și 1. L. Caragiale In „O scrisoare pierdută" caracterul mincinos și putred al socie- tății burgheze. Profesorii de romină de la școlile menționate și-au propus ca, din cele 8-9 teme recapitulative pe care le vor studia cu elevii, numai una sau aouă să fie dezvoltate in scris. In schimb, ei vor da o deosebită atenție îndru- mării elevilor pentru studiul indepen- dent și. In special, pentru sistemul de organizare a notițelor pe macula.or — in așa fel incit elevii să poală expune logic și închegat cunoștințele lor In legătură cu tema resoectivă. La clasa a VII-a, unde e vorba de recapitularea materiei studiate In de- curs de trei ani, problema aceasta este și mai importantă. Pentru tovarășa profesoară de la școala de 7 ani nr. 150, de pildă, ea nu constituie Insă o pre- ocupare de ultim moment, in legătură cu pregătirea examenului, ci este con- tinuarea unei munci de lungă durată. Totuși, acum profesoara ii acordă și mai multă atenție. Alcătuirea sistematică și minuțioasă a planului expunerii unei teme de li- teratură este o condiție ,,sine qua non" a lecțiilor de sinteză cu elevii claselor a Vll-a. Profesorii trebuie să-i învețe ca, la ideile mari, princi- pale ale fiecărui subiect să adauge idei secundare, asocieri referitoare la . , _ , ,. alte opere literare cunoscute, citate „O călătorie prin frumoasele priveliști ilust^iVe vtrsur{ sau tn proză, a- ale patriei noastre cu actorul poezii- leSf cu ij& . al căror f m FC^USCUter r a - ^lecsandrl- bine chibzuit în economia expunerii, M. Eminescu, G. Coșbuc" etc. De asemenea, profesorul trebuie să La clasa a VII-a unele subiecte de arate elevilor cum trebuie începută și sin eză cuprind și repetarea cunoștin- încheiată expunerea in funcție L. țelor despre viața și opera unor scrii- ieza tratată și cu mențiunea că aici tori, dobindite în cursul ultimelor trei f,e 0Gate vădi felul personal de a a- clase. Așa este, de exemplu, subiectul borda probleme sau de a trage con- ,,Viața și opera lui V. Alecsandri, cluzii. literatură, de pildă, nu este absolut Pentru aceasta, însă, este necesar să obligator ca subiectele recapitulative nu ne mărginim numai la șabloane, să cuprindă toate operele literare stu- recunoscute de practica școlară ca ne- dlate în cursul anului școlar. Impor- corespunzătoare, să fim atenți la reac- tant este ca elevii să revadă pe cele (ia firească a elevilor în fața unor ce- mal însemnate, să pătrundă mai adine rint* eart'i depășesc. nînd seama și de numărul de lecții re. capitulative pe care le am la dispoziție. Caut ca lecțiile de recapitulare să nu fie, pur și simplu, o copie a lecțiilor obișnuite Evit, in primul rind, Îngră- mădirea amănuntelor, care nu pot decit să-i supraîncarce pe elevi, fără a le da nimic esențial cu privire la problemele studiate. Pentru a trezi Interesul elevi, lor, pentru ca recapitularea să aibă un caracter viu. njă străduiesc să includ în lecțiile recapitulative exemple nume- roase și cît mai variate din viața de toate zilele și din procesul de produc, ție, să leg cît mai strîns temele de sin. teză de practică. In acest scop mi-am pregătit o serie de filme pentru proiec. ții, am hotărît la care întreprinderi a- propiate voi face vizite cu elevii etc. Experiența din anii trecuți mi-a arăl tat, de asemenea, că folosirea lucrărilor de laborator la lecțiile recapitulative constituie un mijloc deosebit de e. ficace pentru fixarea cunoștințelor în perioada de recapitulare finală, pentru înarmarea elevilor cu priceperea de a aplica în practică cunoștințele însușite. Metodele pe care le voi folosi în des. Ușurarea lecțiilor recapitulative depind de fiecare temă în parte. De pildă, voi împleti metoda euristică cu metoda de- monstrativă, metoda expozitivă cu cea experimentală etc. Iată, de pildă, cum am planificat re- capitularea finală la clasa a Vl-a. Pen. tru a consolida cunoștințele elevilor In legătură cu executarea unor măsurători și deprinderile lor practice în legătură cu acestea, am hotărît ca, în prima lecție de recapitulare, să efectuez cu ei măsu. rători de lungime, de suprafață, de vo. lum, de greutăți, de forță, de greutăți specifice, de presiune a lichidelor și ga. zelor etc. Aceste măsurători vor fi exe. cutate și tn cadrul laboratorului și pe teren. In a doua lecție vom recapitula, tot cu ajutorul lucrărilor de laborator, precum și al proiecției de diafilme, legea lui Arhimede și aplicațiile el la lichide și gaze, precum și condițiile de plutire a corpurilor. Legea conservării și trans. formării energiei o vom recapitula folo- sind metoda euristică și experiențe de laborator. 0 atenție deosebită voi acorda temei referitoare la mecanismele simple și a. plicațiile lor In tehnică și în viața de toate zilele. Aici voi aplica metoda de. monstrativă și a lucrărilor de laborator. Pianul de recapitulare a materiei la clasa a X-a cuprinde, de asemenea, ci- teva teme care leagă cunoștințe din ca. pitole diferite studiate în cursul anului. Astfel de teme sînt: „Determinarea re. zistenței electrice a conductorilor", „Cu. rentul electric continuu și alternativ", „Oscilațiile electro.magnetice", „Deter- minarea lungimii de undă", „Ce este lu- mina ?“ In cadrul unor teme vor fi stu- diate aparatele de proiecție și aparatele pentru studiul micro și macrocosmo.su. lui. Structura atomului va fi recapitulată în cadrul a două teme: una cu privire Ia căile care au dus la stabilirea struc- turii atomului, iar alta cu privire Ia fo. losirea în scopuri pașnice a energiei c- tomice. O temă specială va fi dedicată legii conservării și transformării ener. giei. In cadrul recapitulării voi acorda o atenție deosebită și rezolvării unor pro- bleme cu conținut practic legate de unul sau mai multe capitole. Temele pe baza cărora voi recapitula materia la fiecare clasă au fost cornii, nicate din timp elevilor, care au primit, totodată, îndrumări asupra felului cum trebuie să se pregătească în această ne- rioadă, deoarece recapitularea se bazea. ză în primul rînd pe felul cum se des- fășoară studiul individual al elevilor GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI De la Ministerul învățămîntului și Culturii Instrucțiuni pentru îmbunătățirea activității de atletism în școli tletismul este folosit ca sport compli ani științelor social.istorice. De asemenea a In acest jariste tn domeniul tnvățămintuiui P“- de juni- 14 mai la 7 iulie; ori, de 1a condi- ție să arătate mai sus constituie Elementele atletice intră tn compo- nența tuturor ramurilor de sport ți a- In vederea îmbunătățirii muncii in- pentru ioc sub cuvlnt adresează se G. B. INA al tn să flecare „șef", porți să te a învățămîntului la o durată de 11 și apoi de 12 ani. Prin prelungirea duratei învățămin- tului se va putea organiza mai satis- făcător și predarea științelor naturii și ților de laborator celorlalte lucrări vilor. școlar, la 23 la lor didactice trebuie tuțiile de kivățămint Cultu- tabără care s-au evidențiat prin sportive obținute în acest mentară cere o serioasă pregătire domeniul fiziologiei vtrstelor și fiziologiei generale, al psihologiei, pedagogiei și al metodicii predării bază necesare oricărui acestui fapt, atletismul tățile fizice de tînăr. Datorită a fost prevăzut Politic al C.C. sport de bază. Biroului 1949 ca dintre acei rezultatele an școlar. Măsurile menta r vilor. școala atenție drepturi de secții. In viitor trebuie să se introducă sistemul de ridicare a ca- lificării profesorilor de diferite spe- cialități pe baza unor facultăți cores- punzătoare. Trebuie să trecem treptat la pregă- tirea învățătorilor pentru clasele ele- mentare (I—IV) in sistemul institu- țiilor de tnvățămfnt pedagogic supe- rior, deoarece predarea în școala ele- școli să se poată desfășura tn țiuni mai bune. Ministerul învățămîntului și rii organizează In luna iulie o biectelor, precum și tn domeniul de- senului și ai activității practice. Sa- lariile învățătorilor de școală elemen- tară care au primit instrucțiune su- școlii de cultură generală. Elaborînd planul de perspectivă dezvoltării învățămîntului public viitorii 15—20 de ani, este necesar un început în vederea îmbunătățirii ac- tivității atletice, care trebuie să Ja <* mare dezvoltare începind cu noul an școlar. de vară la Bucșoaia, regiunea Suceava, în care vor fi trimiși în mod gratuit, timp de 20 de zile, cîteva sute de elevi în hotărîrea al P.M.R. din și practice și al individuale ale ele- KOS ob- supă'ă și încep să ților de educație fizică, chiar o atenție principală. Printre întrecerile atletice care mai incluse in insti- superior, cu în pregătirea de bază a sporti- Pentru aceste considerente, trebuie să acorde o deosebită atletismului in cadrul activită- Cel de al XX-lea Congres al P.C.U.S. a cerut învățămîntului să întărească baza didactico-materială a că-s neprLcepute sau fetițe care la orice cuvint ce li se în al al o- Despre planul de perspectiva al dezvoltării învățămîntului public in U. R. S. S. în viitorii 15-20 de ani Congresul al XX-lea al P.C.U.S. șl Plenara din decembrie a Comitetului Central al partidului au stabilit pen- tru o etapă îndelungată perspectivele dezvoltării politice, economice șt cul- turale a Uniunii Sovietice. In dome- niul învățămîntului public, sarcina fundamentală constă în înfăptuirea învățămîntului general mediu, în dez- voltarea învățămîntului politehnic, In asigurarea unei legături strinse a școlii cu munca soclal-productivă, în educarea tinerei generații în spiritul atitudinii comuniste față de muncă, în ridicarea nivelului Ideologico-politic și științific al întregii activități in- structiv-educative. Noua etapă tn dezvoltarea școlii sovietice — trecerea la învățămîntui general mediu și realizarea invăță- mîntului politehnic — ridică kt fața organelor de Învățămînt și a științei pedagogice o scrie de probleme teo- retice și practice. N. K înainte de toate privitoare la munca stituțiile preșcolare tatea care trebuie grădinițele de copii apar problemele educativă în in- și ia continui- să existe între și clasa l-a, la caracterul și conținutul învățămîntului general, la legătura Intre învățămîn- tui general și cel profesional, la tipu- rile și structura școlilor de cultură generală, la durata învățămintului, la legăturile școlii de cultură generală cu diferitele tipuri de instituții de învățămînt profesional Cu alte ou vinte. viața cere cu stăruință elabo- rarea bazelor științifice ale sistemului de Învățămînt public in viitorii 15—20 de ani. se va putea realiza o mai rațională Însușire a limbilor străine, sarcină dic- tată nu numai de dezvoltarea legatu- rilor cu celelalte țări, ci și de cerin- țele progresului științific și tehnic în țara noastră. Este evident că aceste sarcini care stau în fața școlilor sovietice de cul- tură generală pot fl rezolvate cu suc- ces numai în condițiile trecerii trep ate Caracterul învățămîntului general și corelația sa cu învățămîntui profesional Se știe că învățămîntui general este o categorie istorică. Conținutul și formele sale se schimbă în legătură cu dezvoltarea producției sociale, a tehnicii, a culturii și științei. De aceea, în rezolvarea problemei privi- toare la ceea ce trebuie să reprezinte învățămîntui general în condițiile tre- cerii de la socialism la comunism tre- buie să plecăm de la perspectivele dezvoltării economice, politice și cul- turale ale Uniunii Sovietice Tn c»l mal scurt timp Uniunea So- vietică trebuie să rezolve sarcina el economică fundamentală — de a în- trece cele mai dezvoltate țări capita- liste In ceea ce privește producția pe cap de locuitor. Această sarcină poate fi rezolvată cu succes pe calea dez- voltării neîntrerupte a producției pe baza tehnicii celei mai înaintate. De aici izvorăște pentru școală o sarcină deosebit de importantă : producția are nevoie de oameni cu un înalt nivel de cunoștințe generale și de de- prinderi de muncă, de oameni cu un larg orizont politehnic. Școala sovietică de cultură gene- rală trebuie să includă in planul său de Invățămint nu numai discipline care dau elevilor cunoștințe despre natură și societate, ci șl discipline care dau cunoștințe despre baze'e științifico-tehnice ale producției con- temporane. De pe această poziție por- nim noi la stabilirea corelației Intre învățămîntui general și cel profesio- nal și a structurii școlii de cultură generală. Problema unei corelații juste între învățămîntui de cultură generală și cel tehnic a fost nu odată obiect de discuție. în ultimul timp a apărut din nou tendința de a rezolva acea stă problemă In același spirit in care s-a încercat să fie rezolvată în anii 1920-1921 și 1930, adică Hmitfnd învățămîntui general la școala de 7 ani, pe baza căreia să se creeze di- ferite forme și tipuri de învățămînt profesional (mediu și superior). In legătură cu aceasta trebuie să ne oprim asupra articolului „Ce fel de școa'ă ne trebuie apărut în „Literaturnaia Gazeta" din 1 decem- brie 1958, Printre autorii acestui articol se numără și tovarășii B. G. Ananiev, membru activ al Academiei de științe pedagogic» șl N M. Ver- zilin, membru corespondent al Aca- demiei de științe pedagogice. Ară- tînd că principiile Învățămintului ge- neral în școala de 10 ani trebuie să rămină nestrămutate, autorii acestui articol au cerut totodată ca „obliga- tor general să fie pentru copii dru mul pină la clasa a Vil a inclusiv". Mai departe, după părerea lor, în fața adolescentu'ui trebuie să se des- chidă două posibilități : continue a învăța în clasa a VHl-a, fie să tămînt nale“. esență nizate nerală intre într-o instituție de învă- special, de tipul școlii profesio- In acest fel, autorii propun în ca școlile medii speciale orga- pe baza școlilor de cultură ge- de 7 ani să fie păstrate nu nu- mai într-o perioadă anumită, ci să fie larg dezvoltate. Aceasta este o perspectivă cu desăvîrșire inaccepta- bilă. Păstrarea pregătirii profesionale pe baza școlii de 7 ani trebuie să fie privită ca o măsură necesară numai pentru un timp foarte scurt, La începutul anului 1956, consfă- tuirea reprezentanților Ministerului învățămîntului al R.S F.S.R., ai Aca- demiei de științe pedagogice, ai Di- recției generale a rezervelor de mun- că, ai Comitetelor Centrale al Corn- somolului și al Sindicatului Muncito- rilor din Învățămînt s-a manifestat împotriva propunerii cu privire, la profesionalizarea timpurie. Transfor- marea claselor mari ale școlii de cultură generală în clase tehnice sau profesionale nu înseamnă un pas Înainte, ci un pas înapoi. Realizarea unei asemenea propuneri ar aduce daune importante și învățămîntului general și învățămîntului profesional din țara noastră Este necesar să ținem seama și de faptul că economia națională nu cere ca întreaga tînără generație între 15 și 18 ani să primească o instrucțiune teh- nică medie. Se știe că aproape jumă- tate dintre absolvenții școlii medii vor fi cuprinși în producția industrială și agricolă, ca muncitori calificați. lar pregătirea, de pildă, a muncitorilor de profesii de masă, organizată pe baza Veriga de bază a învățămîntului public trebuit s-o constituie școala medie de cultură generală polite.inlcă. cu o durată de 12 ani cuprinzînd elevi in virstă de la 6 la 18 ani. Copiii intre 2 și 6 ani trebuie să fie educați în grădinițele de copii. Grupa mare din grădinița de copii trebuie să reprezinte, în mare măsură, o cla- să pregătitoare pentru școala de cul- tură generală. Datorită condițiilor diferite de dez- voltare natural-geograf că, demogra- fică, economică și culturală, in Uniu- nea Sovietică nu se poate realiza un singur tip de școală de cultură ge- nerală Principiu! unității școlij de cul- tură generală nu exclude varietatea tipurilor de școli Esie bine ca in vii- tor să funcționeze școli cu clasele 1—IV, I—Vil și I—X, iar mai tfrziu cu clasele I—XII. Tn chip de experiență ar urma ca în actualul cincinal să se organizeze școli în care clasele VIII-X să fie di- vizate în secții. în planul de învăță- mînt al acestor secții ar urma să pre- domine fie obiectele din ciclul fizico- matematk. fie obiectele d.n cic'ul bio. logico-agronomic, fie obiectele din ciclul social-economlc și umanist. I- deea pedagogică de bază a acestei di- vizări constă în faptul că ea îngăduie tratarea diferențiată a elevilor în pro- cesul de învățămînt și creează condi- țiile pentru dezvoltarea lor multilate- rală pe baza luării în considerație a intereselor, a capacităților, a înclina- țiilor și a talentelor individuale. Tn Rusia prerevoluționară funcțio- nau tipuri diferite de Instituții de în- vățămînt mediu : gimnazii, școli reale, comerciale etc. Prin conținutul in- strucției pe care o dădeau, acestea se deosebeau cu totul unele de altele, dife- rențele fiind determinate nu de cerin- țele pregătirii sistematice a tineretului pentru învățămîntui superior, ci de caracterul de clasă al politicii puterii bile. Diferențele în conținutul învăță- mfntului între gimnazii șj școli reale, de pildă, începeau chiar din primele c>ase. Elevii erau primiți într una sau alta din aceste instituții de învăță- mînt nu pentru că manifestau o mai mare înclinație pentru disciplinele umaniste, pentru științele natura'e sau pentru matematică, ci din rațiuni de clasă. Se știe că absolvenții glm- naziilor și școlilor reale prerevoluțio- nare nu aveau drepturi egale în ceea ce privește continuarea studiilor în instituțiile de învățămînt superior In școala sovietică, divizarea clase- lor va purta un cu totul al! caracter. Fiecare elev al clasei a VIII a va pu- tea să-și aleagă în mod liber una din- tre ramurile care corespund interese- lor și capacităților sa e. Caracterul de cultură generală șl politehnic al fiecărei secții se va a- sigura prin faptul că în planul lor de învățămînt vor fi reprezentate toate obiectele de bază ale școlii de cultură generală : limbile, literatura, jstor.a, geografia, matematica fizica, chimia, biologia, bazele producției, arta, edu- cația fizică. Ținînid seama de dezvoltarea legă- turilor internaționale și de sarcinile dezvoltării științei și tehnicii, este just să se mărească numărul școlilor de tip special cu predarea într-una din limbile străine (engleză, franceză, chineză, germană etc.). Pentru copiii deosebit de talentati într-una sau alta dintre ramurile artei trebuie prevăzută o largă dezvoltare a școlilor de artă, în care pregătirea dt cultură generală la nivelul școlii medii să se îmbine cu pregătirea de specialitate. Rețeaua școlilor pemtu tineretul muncitoresc și sătesc trebuie să fie calculată pentru o deplină cuprindere a tineretului care lucrează în produc- ție și nu posedă o instrucțiune medie. Activitatea de educație fizică In școli, ca parte integrantă a educației comu- niste, constituie o preocupare perma- nentă a partidului și guvernului. Pentru realizarea sarcinilor trasate de partid și guvern, Ministerul Invăță- mîntuhii și Culturii a elaborat o serie de măsuri menite să îmbunătățească necontenit conținutul educației fizice în unitățile de învățămînt. Ca urmare a sprijinului acordat pe această linie, în ultimul timp activita- tea sportivă în școli s-a îmbunătățit. Dintre ramurile de sport practicate în școli, activitatea de atletism a ră- mas în urmă față de importanța ce trebuie să i se acorde în vederea dez- voltări) și pregătirii fizice a tineretu- lui. Aceasta se datorește tn mare mă- sură insuficientei preocupări din par- tea unor directori de școli pentru asi- gurarea bazei materiale și a inven- tarului sportiv necesar practicării a- tletfsmului, precum și unor profesori de educație fizică, care nu au insistat suficient asupra pregătirii elevilor în această ramură de activitate. Atletismul este o ramură a educației fizice care cuprinde exerciții de aler- gări, sărituri și aruncări, elemente na- turale de mișcare accesibile tuturor elevilor. Practicarea lui dezvoltă cali- sint tn curs de desfășurare an șco'ar, menționăm : — campionatul republican faza de regiune și finală, de 30 iunie; — campionatul republican — cupa balcanică prin coresponden- ță, pentru jun'ori, de la 11 la 31 mai; — manifestările sportive din ca- drul serbărilor de sfîrșit de an școlar Profesorii de educație fizică au sar- cina de a pregăti elevii în vederea par- ticipării în cele mai bune condiții la aceste întreceri, asigurind instruirea lor continuă. Este necesar de asemenea a se fo- losi campionatul republican de juni- ori și cupa balcanică prin corespon- dență pentru a angrena și pregăti ele- vii în mod permanent în activitatea a- tl etică. Inspectorii regionali metodiștl de educație fizică vor îndruma și con- trola modul de pregătire a elevilor pentru aceste manifestări în acest scop vor stimula pe profesorii de e- ducație fizică și vor angrena direc- torii de școli pentru a acorda tot spri- jinul acestor pregătiri. Inspectorii regionali răspund direct de buna organizare a fazei de regiu- ne, care trebuie să capete un caracter festiv, și In acest scop vor colabora tu C.C.F.S., U.TM. și cu celelalte oim gane locale Conducerile școlilor vor lua măsuri pentru îmbunătățirea bazei material». Vor amenaja terenuri pentru atle- tism în curțile școlilor sau pe tere- nuri virane din apropiere, pe care le vor cere de la sfaturile populare. Vor procura materiale și echipament de sport necesar practicării atletismului ca : greutăți, stllpi pentru sărituri, ștachete, discuri, pantofi cu cuie, tre- ninguri etc. Ținînd seama că se pune un accent deosebit pe activitatea de educație fi- zică a elevilor, acțiunea de îmbunătăți- re a bazei materiale necesare acestor activități va fi continuată și în timpul vacanței de vară, astfel ca la Începu- tul noului an școlar educația fizică în Condițiile îmbunătățirii radicale a calității muncii instructiv-educative învățămîntului mediu, un învățămînt special. Considerațiile expuse concluzia că îmbinarea sistem a două sisteme Învățămînt istoricește nu cere de fel mai sus duc la intr-un singur de instituții de constituite — general și profesional — nu este justă, îmbinarea Tntr o singură instituție a în- vățămfhtului general și a celui profe- sional este rațională numai tn cazurile etnd Însușirea cunoștințelor și deprin- derilor speciale șl dezvoltarea capaci- tăților corespunzătoare cere un timp îndelungat și trebuie începută din cea mai fragedă vtrstă (de exemplu pen- tru studiul muzicii, al picturii, a! co- regrafiei și al unor profesii produc- tive). avem în vedere construirea unor clă- diri noi de școli și lărgirea celor e- xistente. In același timp, trebuie să luăm măsuri pentru micșorarea efec- tivului claselor, aiungînd către 1960 Ia un număr de 35 de elevi în clase'e I—IV și 30 de elevi în clasele V—X. Pentru lecțiile de limbi străine și pentru activitățile practice în ateliere și pe loturile școlare este bine să se introducă sistemul împărțirii în două grupe a claselor unde sint mai mult de 20 de elevi. Pentru a satisface nevoile tuturor capiilor în ceea ce privește gustările calde, este necesar ca în cincinalul viitor să se deschidă în toate școlile cantine și să se dezvolte bufetele In cincinalul următor trebuie să se in- troducă hrana gratuită pentru 30% dintre copil, îndeosebi pentru cei din clasele mici, iar în următoarele două cincinale, pentru toți elevii școlilor de cultură generală. Trebuie îmbunătățită într-o măsură însemnată cineficarea școlilor. Pen- tru satisfacerea cerințelor școlilor în ceea ce privește utilajul didactic este necesar să se lărgească baza de pro- ducție în acest domeniu pe calea con- struirii unor noi uzine specializate și a unor secții specializate pe lîngă u- zinele existente. Este necesar să se dezvolte rețeaua stațiilor tehnice raionale pentru copii șl să se creeze și în orașe o rețea de stații ale tinerilor naturaliști. Este foarte Important să se măreas- că tirajul literaturi) metodice, pentru o deplină satisfacere a cerințelor pe- dagogilor în acest domeniu. cupat de îmbunătățirea muncii structiv-educative. Raportul, ca și discuțiile au In evidență rezultatele pozitive Nu de mult, la școala medie mixtă din orașul Strehala, regiu- nea Craiova, a avut loc o adunare generală a pedagogiilor comuniști. Adunarea a dezbătut raportul tov. M. Gheorghițescu, directorul școlii, privind desfășurarea procesului de învățămînt șl a analizat modul in care organizația de partid s-a preo. ținute tn ultimul timp tn munca școlii. Se acordă mal multă aten- ție îmbunătățirii conținutului pre. dării Umbli romîne. fizicii, mate- maticii, geografiei, s-au înregistrat unele succese In Introducerea ele- mentelor de politehnizare a învăță- mintului S-a Intensificat controlul îndeplinirii hotărîrilor, a crescut inițiativa membrilor de partid in organizarea unor forme variate și eficiente de muncă educativă, s-a întărit spiritul critic șl autocritic al pedagogilor. Din raport șl din discuții a re- ieșit Insă că mai sint cadre didac- tice care au numeroși elevi rămași In urmă la învățătură, Așa stau lu- crurile, de pildă, la clasa a VUI-a. Unii dintre profesorii acestei clase, ca de exemplu tov. C-tln Costescu, nu se preocupă suficient de perfec. țlonarea metodelor lor de predare, din care cauză elevii manifestă un anumit dezinteres pentru Invățătu- ră. Tovarășa Teodora Dagotă, In- structoare superioară de pionieri, nu acordă suficientă atenție folosi- rii unor forme atractive de activi- tate cu pionierii. Organizația de bază a subliniat și slăbiciunile care mai există 1n munca directorului școlii In ceea c« privește controlul și îndrumarea colectivului didactic. In deosebi a cadrelor didactice ti- nere. In încheierea adunării generale tovarășul I. Fianu, secretarul or- ganizației de partid din școală, a subliniat sarcinile care stau In fața pedagogilor comuniști In Ulti- ma etapă a anului școlar. N STOCHINA Perspectivele dezvoltării conținutului învățămîntului general și politehnic Măsuri pentru pregătirea cadrelor pedagogice Discutînd problemele dezvoltării sis- temului de învățămînt public în viitorii 15—20 de ani trebuie să luăm In con siderare, în primul rînd, schimbările care trebuie Introduse în conținutul în- vățămlntului Începind de prin 1930. școala medie de cultură generală s-a dezvoltat în Uniunea Sovietică în primul rînd ca o școală care pregătește contingente pentru învățămîntui superior. De aceea, ea a dat cea mai mare atenție înarmării elevilor cu cunoștințe despre bazele științelor, asigurării unei pre- gătiri satisfăcătoare la limba maternă, matematică, biologie, fizică, chimie, istorie și geografie. îndeosebi Ince pînd din anul 1935, învățămîntui de cultură generală a caracter unilateral, să acorde o atenție umaniste. în dauna nice, a dezvoltării estetice a elevilor. căpătat un anumit Școala a început specială obiectelor pregătirii politeh educației fizice și Aceasta n-a sării în ochi aHt timp cît învățăm n u superior absorbea aproape pe toți cei care terminau școala medie de 10 ani Dar încă la Congresul al XVIII lea a! partidului s-a arătat necesitatea pre gătirii elevilor din școala medie pen tru activitatea practică. Congresul al XIX lea și apoi Congresul al XX lea au pus cu toată hotărîrea sarcina realizării învățămintului politehnic in școala de cultură generală. Pregătirea nentru activitatea prac tică cere o dezvoltare însemnată a participării elevilor din clasele mari la munca productivă în industrie și agri cultură Pentru aceasta trebuie să se prevadă în planul de invățămfnt un timp suficient. Nu se poate așa cum s a făcut la stabilirea ultimelor pla- nuri de învățămînt pe anul 1954— 1955 și a proiectelor pe anul 1956— 1957 — să se obțină acest timp pe seama diminuării pregătirii de cultură generală și. îndeosebi, pe seama supra- încărcării elevilor. Este necesar, totuși, să se îmbogă- țească conținutul predării disciplinelor fizico matematice, ținîndu-se seama de necesitatea de a-i familiariza pe elevi cu cele mai noi cuceriri ale fizicii și tehnicii. Nu se poate recurge pentru aceasta la scăderea nivelului cunoștin. țelor de limbă, literatură, Istorie Tre- buie să îmbunătățim în mod hotărîtor studierea limbilor străine și, de ase- menea, educația fizică și estetică a copiilor. Este necesar să fie înlăturată pe deplin supraîncărcarea elevi'or și să se creeze posibilități reale pentru o mai temeinică și mai adîncă însu șire de către aceștia a bazelor știin- țelor. pentru însușirea cunoștințelor politehnice, a priceperilor și deprinde rilor practice Și, In sfîrșit, trebuie izgonit verbalismul din învățămînt și trebuie să se asigure o mai mare dez voltare a muncii practice independente a elevilor, îndeosebi a acelora din cla sele mari. Interesele dezvoltării generale cer nu micșorarea, ci o anumită mărire a duratei învă‘ămintului in școala de cultură generală Prelungirea duratei învățămîntului va da pos.bilitatea să se repartizeze mai raționa! materia iul de studiu pe ani de învăță, mînt, va asigura o mm bună coor donare reciprocă a discinline'or, va micșora supraîncărcarea elevilor atît pe ca'ea scurtării duratei zilei de In vățămint, cît și pe calea diminuării volumului excesiv existent actua'mente al temelor pentru acasă, va îngădui să se ridice randamentul tuturor activită- perioară trebuie ridicate la nivelul sa- lariilor profesorilor școlilor medii. Este neapărat necesar să se micșo- reze norma profesorilor de matemati- că, de limba rusă și de literatură. Institutele de perfecționare a cadre- La Facultatea de medicină ve. terinară a Institutului agronomic din Arad. ♦) Problema planului de perspec tivă al dezvoltării învățămintului public în U.R.S.S. a fost discutată de către prezidiul și institutele A- cademiei de științe pedagogice a R.S-F.S'R. Cu prilejul discutării a- cestși probleme s-au făcut o serie de propuneri cu privire la structura șt durata învățămîntului in școlile de cultură generală. Materialul de fa(ă este textul prescurtat al referatului prezentat de N. K. Goncearov la o consfătuire la care au luat parte colaboratori științifici de la A- cadcmia de științe pedagogice, directori de școli, profesori și Lucră- tori din domeniul învățămîntului public. Educarea tn spirit colectiv a co- piilor de vlrstă preșcolară ridică o serie de probleme speciale. Fărp îndoială că, date fiind particularitățile vîrstei lor, copiii preșcolari nu pot infelege noțiuni- le complexe privind importanța vieții în colectiv, rolul individului in cadrul colectivului sau însemnă- tatea răspunderii so'idare a tuturor membrilor acestuia. Dar, deși sint mici, copiii pot realiza In bună măsură toate acestea in practică, în viata lor. Este necesar pentru aceasta numai ca educatoarea să se strădw'ască permanent și cu pricepere de a le forma trăsături pozitive de caracter, de a-i face să trăiască o adevărată viată de colectiv. Munca de formare a colectivului de copii trebuie să se desfășoare in tot timpul cit stau cop. ii in ■grădiniță Ș‘ de aceea ea poa e îm- brăca aspe te foarte v r ate și poate include cele mai diferite mijloace. De multe ori educatoa- rele scapă insă din preocuparea lor problema educării copiilor In spirit colectiv pentrucă socotesc că această problemă se rezolvă numai prin aefiuni speciale prin aplicarea unor „rețete". Astfel, ele neglijează îndrumarea atitudinii și comportării copiilor In acțiunile mărunte, de fiecare zi. Dar tocmai în asemenea aefiuni mărunte, care alcătuiesc de fapt viața de zi cu zi a copiilor, se pot educa astfel de însușiri ca grija față de to- varăși și de bunurile obșteș i. cin- EDUCAREA IN SPIRIT COLECTIV A COPIILOR PREȘCOLARI stea și sinceritatea in raporturile cu cei de-o virstă și cu pedagogii, atenția față de cei mai mici, în- crederea și respectul reciproc etc. Jocul, care este cea mai speci- fică formă de mani, estare a copii- lor, reprezintă mijlocul principal de apropiere a copiilor intre ei, de a-i deprinde cu viața in colec tiv și de a-i învăța să respecte cerințele colectivului. Jocul creea- ză interese comune, dar cere, în a- celași timp, respectarea de către jiecare copil a intereselor celor- lalți. Se intlmplă nu odată să vezi ntr-o grădiniță copii care caută <ă-și smulgă unul altuia mir.gea din mină, care țin neapărat să fie ei „șefi" intr-un joc sau altul, băiețași care alungă fetițele din plîngă. Toate acestea arată că, fa grădinifă respectivă, educatoarele n-au înțeles că jocul trebuie să fie unul din mijloacele cele mal în- semnate de educare In spirit co- lectiv. O educatoare bună, price- pută, știe însă că una din pr.mele ei datorii este aceea de a-i învă- ța sistematic pe copii cum să se joace. Ea U ajută să înțeleagă că jucăriile și ’ocuri'e sînt [ăiute deopotrivă pentru toți, că are dreptul să fie pe rînd că nu este îngăduit să te urit in timpul jocului sau superi pentru orice fleac. Deosebit de importante viața colectivului sint micile obi- ceiuri care iau uneori aspect de tradiție in grupa de copii. Ele a- parțin grupei și sînt însușite și îndrăgite in foar.e scurt timp de toții copiii, chiar și de cei nou veniți. lată, de pildă, un asemenea o- bicei care înfrumusețează viața grupei combinate de la grădinița nr. 78 din Capitală și care li face pe copiii din această grupă să simtă că sînt un adevărat colectiv. In fiecare dimineață, înainte de a începe gimnastica, ei intonează un cîntec vesel în care este vorba despre copiii harnici și vioi ce pornesc la treabă. Nici unul din- tre copii nu uită vreodată de a- cest clntec, iar ochii lor străluci- tori arată cît de drag le este și trădează impresia tuturor că în cîntec este vorba chiar despre gru- pa lor. Fiecare nou venit se simte cu adevărat prieten cu toți copiii numai atunci cînd poate cinta alături de ei. Asemenea obiceiuri, legate de acțiunile mărunte ale vieții de fie- care zi, poți găsi in multe grupe și ele au o mare valoare educati- vă. Trebuie să știi numai să le folosești cu pricepere, căci valoa- rea lor nu se face simțită in orice condiții. Adeseori educatoarele trec pe lîngă multe fapte tn stare să devină mijloace educative, dar nu le infeleg șl nu le iau In seamă. Măiestria pedagogică însă constă tocmai in a ști să folosești în scopuri educative fiecare prilej pe care-l creează viața în comun a copiilor în grădiniță. Un asemenea prilej, de pildă, cum este primirea copiilor nou veniți în grădiniță, dă ioc tn unele cazuri doar la o ac- țiune de o zi, in care noii veniți dnt prezentați celor „vechi", li se pun cîteva întrebări — și gata. In alte locuri însă, lucrurile s'tau cu totul altfel. De pildă, la grădin ța de pe Ungă fabrica de medicamen- te nr. 7 din București, copiii mai mari au tn grijă, de la începu- tul anului, cite un copil mai mic nou venit — o „pereche" pe care o ajută la îmbrăcat, la spălat etc. Dezvoltînd astfel la copii dorința de a-i ajuta pe cei mai mici, bine- înțeles fără a-i transforma în dă. dace, educatoarea a realizat o a- propiere strtnsă între copiii de vtr- ste diferite, a îmbunătățit discipli- na în grupa combinată. Fără a-și propune In plan, zilnic, sarcini și măsuri pentru formarea colectivului de copii, educatoarea trebuie să aibă în vedere perma- nent acest scop. Este limpede că aici nu se pot da rețete, că nu se pot folosi șabloane, că nu se pot aplica în mod mecanic măsuri sta- bilite odată pentru totdeauna. Dar majoritatea acțiun lor de fiecare zi din grădinifă trebuie să fie prile- juri de a îmbunătăți comportarea copiilor In colectiv. Există, desigur, și unele condiții exterioare care favorizează înche- garea colectivului și care trebuie să stea în atenția educatoarelor, a pă- rinților și a secfillor de învățămînt. Astfel, este știut că Schimbarea continuă a grupei, trecerea copiilor de la o grădinifă la alta, de la o grupă la alta dăunează în mare măsură formării acelor trăsături de caracter care se nasc și se dez- voltă in cadrul unui colectiv în- chegat. De asemenea, o condiție im. portantă este continuitatea In mun- că a educatoarelor la aceeași gru- pă. Muncind cu pricepere, cu perse- verentă și cu răbdare, bazîndu-se pe o temeinică cunoaștere a fiecă. rui copil In parte șl a întregit gru- pe, educatoarea poate să închege in rîndurile preșcolarilor colective in cadrul cărora să se realizeze o educa(ie armonioasă a copiilor. I JJUT/h'; J/'/✓.I / Î3XAC GAZETA ÎNVAȚAMÎNTULU! MUZEUL MILITAR CENTRAL Capitala țării noastre s-a îmbo- gățit recent cu un muzeu de istorie deoȘebit de interesant, organizat sub îngrijirea Ministerului Forțe- lor Armate. Acest muzeu ilustrează dezvoltarea societății omenești pe teritoriul Republicii Populare Ro- mine din cele mai vechi timpuri și pină astăzi, insistind in mod spe- cial asupra faptelor de arme ale poporului nostru Muzeul prezintă momente importante din viața îna- intașilor, ilustrează rolul mase- lor in dezvoltarea țării noa- stre. precum și rolul acelor condu- cători care au știut să lupte pentru interesele poporului, înfățișează lupta dusă de poporul nostru, îm- preună cu popoarele vecine, împo- triva cotropitorilor. !ntr-una din secțiile muzeului se află harta așezărilor preistorice de pe teritoriul patriei noastre. Pe ea sint însemnate localitățile unde s-au găsit urme ale așezărilor omenești primitive, de pildă Cio- clovina, Baia de Fier, Topalu, Vă- dastra, Cucuteni, Hăbășești etc., de unde, prin săpături arheologice, s-au scos la iveală topoare de pia- tră. virfuri ascuțite de cremene, dulți de aramă, precum și unelte de bronz și de fier aparținind unor vremuri îndepărtate. Cu m'i de ani în urmă, pe locul unde azi se află localitatea Po- pești-Mihăilești din regiunea Bucu- rești se întindea o așezare dacică. Obiectele descoperite acolo, expuse la muzeu, vorbesc despre viața da- cilor, ne arată la ce stadiu ajunse- seră ei în meșteșugul olăritului și al prelucrării fierului, ne fac cu- noscute armele lor de luptă: săbii, topoare, sulife, arcuri, precum și sica — arma lor caracteristică. O hartă ne arată drumurile ne care romanii au pătruns pe pămîn- tul dac și ne indică locurile unde au staționat legiunile. Un luptător roman cu scut oval, cască și gla- diurn veghează parcă asupra ma- , chetelor nistrului roman de la li- dava și a monumentului de la Adamclisi. Numeroase ne, stampe din perioada tablouri, hărți, dese- ne prezintă momente migrafiunii popoare- lor și a închegării, statelor feudale rominești. Intr-o amploare deosebită slnt perzentate faptele de arme ale ce- lor mai viteji domnitori moldoveni și munteni, ca Mircea cel Bătrin, Ștefan cel Mare, Ion Vodă cel Cum- plit, Mihai Viteazu etc. Este înfăți- șată imaginea luptei lui Vlad Țe- peș cu turcii din anul 1462, repro- dusă după pictura lui Th Aman „A- tacul de noapte". De asemenea, în- tr-un cadru larg de exponate sînt prezentate momente din vre- mea răscoalei conduse de Horia, Cloșca și Crișan sau a celei con- duse de Tudor Vladimirescu, docu- mente privitoare la revoluția din 1848, obiecte ale domnitorului Al. I. Cuza, printre care și tocul mic, modest, cu care s-a semnat actul unirii Un mare număr de ex- ponate se referă la războiul de neatirnare din 1877, Ia răscoalele din 1907, la primul război mon- dial. Deosebit de interesantă este sec- ția muzeului care înfățișează docu- mente din istoria mișcării munci- torești din (ara noastră. Printre a- cestea un loc important îl ocupă documentele privitoare la influen- ta Marii Revoluții Socialiste din Octombrie asupra mișcării noastre muncitorești și la lupta P.C.R. în rindurile armatei. Panouri mari, tablouri, grafice, desene, hărți ne înfățișează uria- șele realizări obținute de poporul nostru in anii regimului democrat- popular. O sculptură de mari pro- porții reprezintă trei ostași: un ve- destraș, un marinar și un aviator din forțele armate ale R.P.R. care, alături de forțele armate ale țări- lor socialiste, întăresc capacitatea de apărare a lagărului păcii împo- triva acelora care vor să tulbure liniștea omenirii printr-un nou război mondial. Muzeul are o deosebită valoare educativă pentru tineretul nostru școlar. Vizitarea lui de către elevi și studenfi va contribui la educația acestora in spiritul dragostei pen- tru tradițiile înaintate ale trecutu- lui nostru istoric, in spiritul patrio- tismului socialist. I * Pentru tinerii electricieni De curind la Pala- tul Pionierilor din București a fost inau- gurată o micro-cen- trală electrică deser- vită de pionieri. In clișeu: electricieni la de comandă al centralei. tinerii tabloul micro- 80 de ani de la proclamarea independenței de stat a României (Urmare din pag. l-a) de slnge, pe cîmpiile de luptă de la sudul Dunării. Poporul nostru a Înțeles limgede acest lucru și ar- mata romînă a început să-și dea contribuția sa, mal intii prin ac- țiunea ce acoperire întreprinsă pe linia Dunării — ceea ce a ușurat trecerea armatelor rusești prin țaia noastră, la adăpostul acestei acoperiri — și mai apoi pr'n par- ticiparea Ia operațiunile mi itare întreprinse de armata rusă la su- dul Dunării. Acolo, pe pămîntul Bulgariei, soldați! romîni au lup- tat, cot la cot cu soldații ruși și cu voluntarii bulgari, împotriva aceluiași dușman : imperiul oto- man asupritor. Acolo, la Vidin, li Rahova, la Smîrdan, în luptele pentru luarea redutei ur.vița și pentru cucerirea Plevnei au pornit la asalt dorobanții și roșiorii ro- mîni, alături de soldații ruși, pen- tru a cuceri independența șoporu- lui romin și a popoarelor din Bal- cini. Aie eori hrana armatei ruse era împărțită și soldatilor lomini, iar trompeta gornistului Furtună >a fi chemat la atac ce atîtea cri nu numai pe romîni, ci și pe ca- zaci. Războiul acesta a fost un răz- boi popular la care țăranii și mun- citorii de pe plaiurile Moldovei sau din cîmpia munteană au mers ,,cu voie bună", dîndu-;| adereo i viața. A existat atunci un puternic curent de simpat.e in favoarea luptei pentru independență. El a cuprins și cercurile revoluționare ce luaseră ființă în țara noastră, și masele de țărani, care au dus greul războiului atît pe front, cît și 1n țară, după cum a cuprins și pe inte ectuall. Aceasta explică erois- mul armatei pe cimpul ce luptă, ero- ism întruchipat în figurile de co- mandanți viteji ca maiorul Șonju, căpitanul Valter Mărăcineanu, că- zut în fruntea ostașilor pe care-i conducea in atacul de la Grivița. Dragostei de țară și-au Jertiit via- ța și soldatul Grigore Ion și alîți alți eroi necunoscuti, care au mu- rit anon m pentru a întări cu sîn- gde lor independența patriei. Aceeași atitudine a avut-o și populația civilă d:n țară, care și-a dat aportul său prin 'darurile fă- cute în favoarea celor plecați pe front. Astfel de daruri au venit nu numai de la populația din ve- chea Romînie, ci și de la cea din Transilvania. Ele erau făcute mai ales de lecu torii mai săraci; ță- rani, muncitori și intelec uali. O bună parte din aceste ofrande erau dăruite de învățători, care își ofe- reau adeseori o parte d