*
SniEîa innfămiaUi
ANUL IX Nr. 420
Vineri 26 aprilie 1957
4 PAGINI 25 BANI
Organ al Ministerului Invățămintului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt
f r 3i n
fizică
matema-
Baia
muncitorești, clasa muncitoare
din
in-
Oameni ai
muncii din toate
Romantismul certitudinilor
nalismului proletar I
Universității
a
MIRCEA HERIVAN
(Continuare tn pag. 41
Sărbătoarea frăției oamenilor muncii din întreaga ume
socialismul exercită o
atracție în toate țările
schimbat radical. Din clasă
asuprită și exploatată, ea a
clasa conducătoare în stat,
pe mijloacele de producție
ternaționale
sește astăzi
a oamenilor muncii
partidele comuniste
de
Și
viitorii tehnicieni cu largi
teoretice și practice asupra
perfecționate metode de
Dacă înțelegi aceasta, iți
absolut natural faptul că
de intensificare a eforturilor lor
slujba înfloririi și întăririi patriei,
manifestare a unității indisolubile
jurul partidului și guvernului, a
lej
în
de
în
cunoștințe
celor mai
producție,
va apare
intilnești
altădată
devenit
stăpînă
și mun-
lizarea unei destinderi în relațiile
ternaționale.
Poporul romîn întîmpină ziua
1 Mai 1957 in condițiile întăririi
solidarității frățești cu oamenii mun-
cii din toate țările lumii.
in-
gă-
Și
zilele noastre
mare forță de
lumii.
Sărbătorirea
e-
ani,
co-
prin.
ani
, îndru-
bune re-
activitatea
din regi-
munca
dovadă
pricepere,
mtnd cu
zultate i
școlilor
une.
toate țările In plin avint al luptei
pentru zădărnicirea politicii agresivă
a cercurilor imperialiste, pentru rea-
răspuns.
va ajunge poate ...
ce nu ? Poate c-o să mă și
Meseria noastră cere nu
unim tot mai strîns sub mărețul steag al internațio»
tică, este șeful sec-
ției de invățămînt
a sfatului popular
instruiește și
ducă, de 18
generațiile de
pil care trec
școala de 4
al regiunii
Mare. în
sa a dat
de inițiativă și
ALEXANDRINA
BONEANU, învă-
țătoare emerită,
PETRU $AN-
DRU, profesor de
Trăiască 1 Mai, ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc I
„Proletarl din toate țările, uniți-
vă I" Cu această nemuritoare che-
mare au încheiat Marx și Engels Ma-
nifestul Partidului Comunist, celebrul
document — program în care, după
cum spune Lenin’, „este expusă cu o
limpezime și o precizie genială noua
concepție despre lume — materialis-
mul consecvent care îmbrățișează și
domeniul vieții sociale, dialectica,
teoria cea mai cuprinzătoare și cea
mai adîncă despre evoluție, și teo-
ria luptei de clasă și a rolului isto-
ric revoluționar de importantă mon-
dială al proletariatului, făuritor al
unei societăți noi, al societății comu-
niste*.
încă din 1889, ca expresie a soli-
darității muncitorilor din toate țările,
Congresul Internaționalei a Il-a a
hotărît ca ziua de 1 Mai să fie săr-
bătorită pretutindeni ca zi de luptă
revoluționară a clasei muncitoare.
Incepînd din 1890, în flecare an, de
la un capăt la altul al globului pă-
mîntesc oamenii muncii sărbătoresc
cu încredere și entuziasm ziua de
1 Mai —-ziua solidarității internațio-
nale a clasei muncitoare, zi de tre-
cere In revistă a forțelor mereu mai
unite, mai puternice ale oamenilor
muncii din toate țările, zi de luptă
pentru pace, democrație și socialism.
Atunci cînd s-a născut și a fost
formulată atotbiruitoarea idee a
frăției celor ce muncesc în lupta
unită împotriva exploatatorilor, so-
cialismul constituia doar o năzuin-
ță a proletariatului. De atunci șl
plnă în zilele noastre, mișcarea mun-
citorească a făcut progrese uriașe.
Pe o mare parte a globului pămîn-
tesc situația clasei muncitoare s-a
cește pentru sine însăși, pentru bi-
nele tuturor oamenilor muncii, pen-
tru construirea socialismului.
Socialismul a devenit o realitate.
Peste 900.000.000 de oameni au por-
nit pe drumul socialismului și nici
o forță din lume nu poate stăvili
mersul lor înainte. în zilele noastre
socialismul a devenit un puternic
sistem mondial, care crește și se în-
tărește necontenit.
Formarea sistemului socialist mon-
dial constituie cea mai mare cuce-
rire a clasei muncitoare și a popoa-
relor din întreaga lume. Prin forma-
rea puternicei comunități a țărilor
socialiste s-a creat o forță materială
ți morală care influențează asupra
-------------------------------------
Proletari din toate țările, uniți-vă I
Profesori, învățători și edu*
catori! Creșteți cetățeni culți,
constructori activi ai socialismu»
lui I Educați cu dragoste noile
generații de elevi și studenți în
spiritul patriotismului socialist și
internaționalismului proletar I
(Din chemările Comitetului Central al Partidului
Muncitoresc Romîn cu prilejul zilei de 1 Mai 1957)
întregii desfășurări a istoriei, accele-
rînd mersul ei pe drumul progresu-
lui.
Marile succese ale construirii co-
munismului în Uniunea Sovietică st
ale construirii socialismului în țările
de democrație populară sînt urmărite
cu dragoste și admirație de oamenii
muncii din lumea capitalistă. Ele au
devenit mîndria clasei muncitoare in-
ternaționale și au arătat tuturor oa-
menilor muncii că puterea claselor
exploatatoare poate fi răsturnată, că
socialismul este pe deplin realiza-
bil. Ca urmare a acestor succese, In
Popoarele țărilor socialiste înt’m-
pină ziua de 1 Mai 1957 intensificîn-
du-și eforturile în vederea întăririi
continue a unității de nezdruncinat a
lagărului socialist. întreaga desfășu-
rare a vieții internaționale în ultimul
lor internaționalismului proletar.
Credincios internaționalismului pro-
letar, poporul romîn, împreună cu
toate celelalte popoare ale tăriior so-
cialiste, apără cu fermitate unitatea
lagărului socialist în frunte cu Uniu-
nea Sovietică, unitate care constituie
principala garanție a independenței
naționale și a suveranității noastre
de stat.
Viața arată că succesele țărilor so-
cialiste, avîntul mișcării de eliberare
națională a popoarelor din țările co-
loniale și dependente, pozițiile cuce-
rite de partidele comuniste din țările
capitaliste stîrnesc furia turbată a
cercurilor imperialiste în frjinte cu
cele din S.U.A. In ciuda eșecurilor
suferite, aceste cercuri continuă po-
litica de înrobire a popoarelor, de
intensificare a pregătirilor război-
nice. In acest scop, una din princi-
palele lor metode este încercarea de
a slăbi solidaritatea internațională a
oamenilor muncii. Partidele comuniste
și muncitorești, strîns unite sub
steagul invincibil al marxism-leninis-
mului, întîmpină ziua de 1 Mai 1957
întărind neîncetat unitatea lor, coe-
ziunea lor ideologică, vigilența lor
revoluționară, forța lor combatantă.
zilei de 1 Mai se des-
Marea sărbătoare a solidarității
fășoară anul acesta sub semnul unor
noi izbînzi ale mișcării muncitorești
internaționale. Slăbește neîncetat ca-
pitalismul mondial, se agravează
criza generală a capitalismului, se
îngustează continuu zona stăpînită și
controlată de imperialism, se destra-
mă rușinosul sistem colonial.
In același timp, cresc și se întă-
resc forțele mișcării socialiste inter-
naționale, se deschid noi perspective
de victorie în fața clasei muncitoare
din toate țările. Mobiliz’nd în jurul
său masele cele mai largi ale poporu-
lui, clasa muncitoare din țările capi-
taliste ridică tot mai sus steagul lup-
tei împotriva războiului, pentru cu-
cerirea de drepturi și libertăți de-
mocratice, pentru transformarea ra-
dicală a societății.
Mărețele idei ale internaționalis-
mului proletar și-au găsit o strălu-
cită întruchipare în formarea și în-
tărirea lagărului socialist, în rela-
țiile de deplină egalitate în drepturi,
de intr-ajutorare tovărășească și de
solidaritate care s-au statornicit In-
tre țările socialiste. In cadrul lagăru-
lui socialist internaționalismul prole-
tar a fost ridicat la rangul de politi-
că de stat,
timp a dovedit tn fața tuturor popoa-
relor că unitatea și forța lagărului
țărilor socialiste reprezintă cel mal
puternic factor al păcii mondiale, al
colaborării internaționale și coexis-
tentei pașnice între statele cu regim
social diferit. Zdrobirea rebeliunii
contrarevoluționare din Ungaria con-
stituie o puternică mărturie a unității
și solidarității lagărului socialist, a
capacității lui de a riposta la orice
încercare de a se atenta la suverani-
tatea și independența națională a ță-
rilor socialiste. Victoria forțelor so-
cialiste asupra contrarevoluției In
Ungaria reprezintă un triumf al idel-
înfloririi continue a regimului nostru
democrat-popular, a patriei noastre
socialiste. Sub conducerea înțeleaptă
a Partidului Muncitoresc Rom'n, oa-
menii muncii din tara noastră înfăp-
tuiesc cu succes sarcinile celui de al
doilea plan cincinal de dezvoltare a
economiei naționale,
In cadrul întrecerii socialiste des-
fășurate In cinstea zilei de 1 Mai oa-
menii muncii au dobindit realizări
remarcabile. Otelarii Reșițel au ob-
ținut cea mai înaltă producție de
oțel din istoria combinatului lor,
dînd peste plan 8.000 de tone de
oțel, sporind productivitatea muncii
cu 8.9% față de plan și reducînd
procentul de rebuturi cu 8,25% fată
de toleranța admisă, La rîndul lor,
minerii din Valea Jiului și-au înde-
plinit și depășit sarcinile de plan. De
Ia începutul anului și p’nă in pre-
zent ei au extras peste 20.000 tone
cărbune peste plan. Petroliștii schelei
Boldești au dat patriei peste 5.000
tone de țiței peste plan. Asemenea
realizări au dobindit și oamenii mun-
cii din industria ușoară. Numai între
1-12 aprilie muncitorii din țesătonile
de lină și de bumbac ale fabricii de
postav din Buhusi au produs peste
plan 9.000 m.p. țesături, iar filatoa-
rele au dat peste plan 4.200 kg de
fire. La sate, muncitorii stațiunilor
de mașini și tractoare și ai gospodă-
riilor agricole de stat, membrii gos-
podăriilor colective și ai întovărăși-
rilor agricole, precum și țăranii mun-
citori cu gospodărie individuală în-
deplinesc cu succes’ lucrările agri-
cole de primăvară.
Alături de întregul nostru popor,
cadrele didactice întîmpină ziua de
1 Mai cu importante realizări în
munca instructiv-educativă și obș-
tească. învățătorii și profesorii îm-
bunătățesc predarea, acordă o aten-
ție din ce în ce mai mare legării
Invățămintului de problemele con-
crete ale construcției socialiste, in-
tensifică munca de educație morală
în spirit comunist a tineretului. Ziua
de 1 Mai găsește marele detașament
al cadrelor noastre didactice In plină
activitate pentru asigurarea unei
bune desfășurări a ultimei etape de
muncă a acestui an școlar. Atenția
pedagogilor este îndreptată acum
în direcția unei bune organizări și
desfășurări a recapitulării finale, a
lichidării golurilor constatate în
cunoștințele elevilor și studentilor,
a sistematizării cunoștințelor acesto-
ra, a pregătirii examenelor.
1 Mai 1957 va însemna pentru în-
vățătorii și profesorii din toate col-
țurile țării noastre, ca și pentru cei-
lalți oameni ai muncii, un nou pri-
VALERIA AL-
DIȘ, profesoară de
limba romînă, este
directoarea școlii
medii nr. 2 din o-
rașul Rimnicul-Să_
rat. Știind să o-
rienteze în mod
just activitatea co-
lectivului didactic,
se bucură de mul-
tă încredere din
partea acestuia, de
stima și dragostea
elevilor și a părin-
ților.
așa
(Din chemările Co miletului Central al Partidului
Aluncitoresc Romtn cu prilejul zilei de 1 Mai 1957)
Minuind mecanismele ani de-a rîndul a simțit
Nicolae Bucur, mecanic la întreprinderea
.1 Mai" din Ploești, nevoia de a învăța. A
simțit, ca o cerință vitală, nevoia de a afla tai-
nele acestor mecanisme, de a cunoaște ceea ce o
aflat apoi că se numesc principii de funcțio-
nare, legi șl sisteme. Și s-a înscris la școală, unde
a aflat despre mișcarea circulară și a înțeles con-
strucția rotoarelor de la motoarele electrice, a
aflat despre pîrghii și a înțeles sistemele cinema-
tice ale aparatelor termoindicatoare Ia care lucra.
Tot In munca lor din întreprinderi au văzut
Maria Frîncu, laborantă la Rafinăria nr. 1 din Plo-
eștl, Paraschiv Tomoșoiu, matrițer la întreprinde-
rea .1 Mai", Constantin Necula strungar la „1
Mai", ca și alți muncitori din Ploești, astăzi elevi
la școala serală mixtă din oraș, că au nevoie să
învețe, să afle tainele meseriei lor pentru a putea
lucra așa cum se cuvine astăzi.
Dar nu este vorba numai de aflarea acelui .de
ce ?' ivit în fața mașinii la care lucrau. Un ori-
zont larg ș-a deschis în fața fiecărui elev. După
orele de muncă, abia avînd timp să mănînce și
sâ se schimbe, muncitorii se înghesuie în băncile
mici in care dimineața învață copiii și încep mi-
nunata călătorie în lumea cunoștințelor .învață cu
același interes despre pirghii și compunerea foi-
țelor cu tovarășa Ariadna Baciu, profesoara da
fizică, despre India și Pakistan cu tovarășul An-
drei Dtrbija, profesorul de geografie și directorul
școlii, despre originea omului, cu tovarășa Elena
Cărbunescu, profesoară de științe naturale. In
clasele cu becurile aprinse la lăsarea serii, poți
vedea un vlăjgan mustăcios care arată la hartă,
cu sfiala unui adolescent, traseul Gangelui, o
tinără muncitoare schițînd compunerea unor forțe
la lecția de fizică sau un om cu tlmplele ușor
încărunțite povestind despre felul cum a coborit
maimuța din copaci și a început să umble în
două labe ...
Și se întimplă lucruri de ți-i mai mare mirarea.
Oamenii aceștia maturi, așezați în bănci, încep să
aibă cîteodată manifestările unor elevi adevărați.
— Psihologia pe care țl-o dă banca — spune
directorul, asistînd la o lecție și fiind tentat și el
să .sufle" răspunsul la o problemă cu care cel
de la tablă nu se descurca. Și chiar o face. Iar
profesoara, obișnuită cu vocile mature, crede că-i
vorba de un elev și aruncă doar peste umăr un
„Liniște I", care 1 face pe director să-și înghită
șoapta..,
Se vorbește mult — șl pe drept cuvînt — des-
pre îndatorirea cadrelor didactice de a le insufla
elevilor dragostea de învățătură. In această pri-
vință, Insă, in școala serală lucrurile stau altfel :
muncitorii-elevi manifestă o adevărată pasiune
pentru învățătură, iar profesorii trebuie să-și pună
la bătaie toate puterile și toate cunoștințele pen-
tru răspunde setei lor de cunoștințe. Condițiile
în care învață tinerii muncitori nu sint dintre cele
mai ușoare. De multe ori, cei ce lucrează în
schimburi sînt nevoiți să facă schimb de noapte
cîte două săptămîni la rînd pentru a putea veni
la școală. Și chiar cei care lucrează dimineața
au un „regim zilnic' foarte strîns ; opt ore de
muncă încordată în întreprindere, lecțiile la școală,
citeva ore de seară pentru toate treburile gos-
podărești și, după somn, iarăși la lucru. Bineînțe-
Ies că în asemenea condiții totul,
totul trebuie sâ se iacă în clasa. Și
organizează munca în așa fel, încît
tințele să fie dobîndite, recapitulate
lecții.
sau aproape
profesorii își
toate cunoș-
?i
fixate la
Dar cu cită dragoste îi ajută elevii
sori in această muncă 1 Ei înșiși execută
liber, cu măiestrie, figuri complicate de
pe profe-
in timpul
geometrie
în spațiu, aduc piese din atelierele lor pentru de-
monstrarea principiilor, pregătesc exemple con-
crete din munca lor. Politehnizarea aici, in școală
serală, se desfășoară și ea intr-un mod deosebit:
in timp ce la școala de zi cunoștințele teoretice
sînt legate de practică, aici se pleacă de Ia prac-
tica muncii fiecăruia Ia teorie. „Eu fac așa...’ —
încep totdeauna elevii cînd vorba de o pro-
blemă de fizică, de chimie, de aritmetică sau geo-
metrie. Și profesorii sînt cei care îi lămuresc de
ce „fac așa“.
Intrînd în școala care le dă răspuns la întrebă-
rile ivite în munca lor, lărgindu-și orizontul cultu-
ral, muncitorii-elevi de azi, muncilorii-studenți
de mîine (căci cei mai mulți vot să dobindeascâ
și o instrucțiune superioară), îngroașă rîndurile
intelectualității noastre noi. Iar fondul de aur al
cadrelor întreprinderilor noastre socialiste se îm-
bogățește cu cei care, înarmați cu puterea cărții,
se întorc în atelierele lor. Nicolae Bucur, Maria
Frîncu, Paraschiv Tomoșoiu șl toți ceilalți muncesc
mereu mai bine, mal conștienți de ceea ce fac,
căci cartea i-a ajutat să înțeleagă problemele P®
care viața șl munca le-au ridicat în fața lor. Și
această cerință a vieții noastre noi este înfăptuită
Străbat, căutlnd să nu-ml vădesc
prea puternic emoția, sălile familiare
ale școlii unde acum 12 ani, elev de
liceu, mă pregăteam, împreună cu co-
legii mei de atunci, să pornesc la săr-
bătorirea primului 1 Mai cu noi șl
adtnci înțelesuri. Clădirea găzduiește
acum o școală tehnică metalurgică.
De obicei, cînd pornesc să seriu
despre viața unei școli, a elevilor,
caut să-mi acordez simțămintele la
diapazonul anilor cind tinerețea de-a-
bia își desprinde primii pași din ado-
lescență. De astă-dată, amintirile dau
singure năvală: și tumultul nemaiin.
tilnit al străzilor, și vigoarea clniece.
lor atunci învățate.
Intru în clasa electricienilor. Au o
lecție de tehnologie...
Revenirea în prezent nu gonește
Imaginile trecutului apropiat, ci se îm-
pletește strîns cu ele, le stimulează.
Clasa nu se deosebește de cea de pe
vremuri. Cunoștințele care se predau
ar părea însă neașteptate, uimind pe
liceenii de acum 12 ani. Ar uimi mai
ales exemplele și competența cu care
le dau elevii:
— Ne-ani izbit de această greutate
și noi, la bobinarea motoarelor trifa-
zice — camplectează uti tlnăr blond,
cu părul rebel, explicațiile date de un
coleg.
— Șeful sectorului nostru din uzină
ne-a spus că aceasta se întimplă doar
cînd spirele bobinei nu slnt strtnse cu
atenție — intervine un altul.
E clar. Pentru a putea cunoaște
activitatea elevilor școlii tehnice nu
te poți opri numai la vizitarea sălilor
de clasă; trebuie in primul rînd ur-
mărită munca lor tn uzină.
Sfera de înțelesuri a cuuîntului
„școală" cucerește orizonturi’ de
largă amploare pentru elevul zilelor
noastre. Școala a încetat să mai în-
semne citeva ore de curs și însușirea
unor noțiuni în cea mai mare parte
rupte de realitate; ea e o punte largă
de legătură cu viața, cu practica.
Școala tehnică înarmează pe viitorii
muncitori de înaltă tehnicitate și pe
aleile largi, către clădirile masive în-
văluite de soare în jocuri de lumini și
umbre roșiatice, tn întretăierea liniilor
ferate cu șinele giganticelor transbor-
doare, grupul viitorilor tehnicieni dis-
cută tn limbajul obișnuiților uzinei.
— Dau ultima culoare celor trei
automotoare noi...
— A plecat Pacificul. (Pacificul e
uriașa locomotivă de trenuri rapide pe
care o produc uzinele).
— Cei de la motoare au terminat
seria de 450 c p. Știi, motoarele pen-
tru care am frezat noi roțile...
Deși nu sint încă muncitori, elevii
școlii tehnice se consideră una cu
colectivul întregii uzine, iau parte la
eforturile eroice ale colectivului, se
bucură de victoriile lui. Acum, tn
preajma lui 1 Mat, toate discuțiile lor
polarizează în jurul realizării angaja-
mentelor în cinstea apropiatei sărbă-
tori.
In uriașa hală a 'sectorului mecanic,
spre dreapta, acolo unde se înalță co-
loanele zvelte, albastre-cenușii, ale
mașinilor de frezat, stau alături, ple-
cați peste planul pinioanelor pentru
macarale, doi tineri. Pe unul îl recu-
noști cu ușurință. Fotografia lui
a figurat deseori la panoul fruntași-
lor în producție, iar de curînd gazeta
de uzină a publicat un reportaj des-
pre el: e muncitorul Constantin Ber-
bec. Cel de alături, avind mereu pe
buze o întrebare însuflețită, e Basne-
geanu, elev la școala tehnică. Rela-
țiile între cei doi tineri izbesc prin
caracterul lor deosebit față de legă-
turile obișnuite, intre meșter și ucenic.
II întreb pe Berbec:
— Ce părere ai: va face față Nicu
Bosnegeanu, mai tîrziu, in munca de
frezor calificat ?
Zimbetul senin al muncitorului e cel
mai bun
— Te
- De
întreacă.
pe deplin.
VALENTIN SAPUNA
elevi ai școlii tehnice metalurgice din
București — frezori, electricieni, ajus-
tori de precizie — făcind practică in
toate sectoarele industriei noastre
grele: la uzinele ,.Mao-Țze-dun" ca și
la „21 Decembrie" sau la „Industria
Optică"
Detașamentul cel mal numeros, însă,
pătrunde odată cu talazul miilor de
muncitori pe porțile unei uriașe cetăți
industriale: uzinele „23 August", Pe
numai pricepere, ci și cunoștințe temei-
nice. Privește — imi arată planul im-
pinzit de cote in milimetri și de com-
plicate formule trigonometrice. —
Pentru mine, multe din cunoștințele
acestea sint noi. mi le însușesc de-abia
acum Mă a/ută el. Lui li e mai ușor;
are școala medie, cunoaște matema-
tica, fizica.
Dar legăturile intre cei doi tineri —
unul muncitor, altul elev al școlii teh-
nice — nu se mărginesc la orele de
muncă In uzină. Intre ei s-a închegat
din comuna Leh-
liu, înzestrîndu-i
cu cunoștințe te-
meinice, învățîn-
du-i să Iubească
munci și pe oa-
menii muncii, în-
suflîndu-le dragos-
tea fierbinte față
de patrie.

ERNEST BA-
LOGH, doctor în
științe geologice,
profesor la Facui-
tea de științe na-
turale și geografie
,,Bolyai“ din Cluj,
are o bogată acti-
vitate didactică și
științifică. A pu-
blicat peste 250
lucrări științifice
— parte din ele
fiind apreciate și
în străinătate. A-
cum împlinește
cincizeci de ani de
activitate în învă-
țămîntul superior.
ILARIE SACEA-
NU, profesor de e-
lectrotehnică la
școala profesiona-
lă electrotehnică
nr. 4 din Capitală,
muncește cu devo-
tament pentru pre-
gătirea teoretică și
practică a viitori-
lor muncitori. A
perfecționat un a-
parat de analize e-
lectrotehnice, înles-
nind astfel instrui-
rea de specialitate
a elevilor săi.

9
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI

r
Tot mai mulți ii de muncitori și țarani muncitori
m învățămîntul superior
Din plastica
Urmind îndrumările Ministerului
Învățămintului și Culturii, nume-
roase secții de îhvățămînt organi-
zează cursuri de pregătire a fiilor
de muncitori și țărani muncitori
pentru concursul de admitere în
invățămintul superior. Secția de
învățămînt a sfatului popular al
Capitalei a dobindit o experiență
pozitivi în această, privință. Arti-
colul de față, prezintă această ex-
periență
In anii regimului democrat-popu-
far, învățămîntul superior din țara
noastră a cunoscut o mare dezvol-
tare. Prin reforma invățămîntului din
anul 1948 porțile instituțiilor de în-
vățămînt superior au fost larg deschise
pentru fiii' oamenilor muncii. Statul
nostru democrat-popular a 'creat condi-
ții cum n-au existat niciodată în tre-
cut pentru ca fiii celor ce muncesc să
urmeze cursurile universitare. Crește-
rea nivelului de trai al muncitorilor și
țăranilor muncitori, precum și spriji-
nul acordat de stat prin burse, locuri
Jn cămine și la cantinele studențești
fiilor lor, au asigurat cuprinderea în
universități și institute tehnice de tn-
vățămînt superior a unui număr însem-
nat de tineri din rindurile clasei
muncitoare și ale țărănimii munci-
toare. Recrutarea pentru învățămîntul
superior a numeroși muncitori din
producție a contribuit ide asemenea Ia
creșterea procentului elementelor
muncitorești în instituțiile de învă-
țămînt superior. Ca urmare a acestor
măsuri, în anii care au trecut de la
reforma învățămintului a început să
se formeze în țara noastră o nouă
intelectualitate, ieșită din rindurile
clasri muncitoare și ale țărănimii
muncitoare, adînc devotată cauzei
construirii socialismului.
Pregătind tineretul pentru intrarea
în instituțiile de învățămînt superior,
școlile medii ale Capitalei acordă o
mare atenție orientării spre aceste in-
stituții a fiilor de muncitori și țărani
muncitori. Pentru a sprijini școlile în
această direcție, secția de învățămînt
a sfatului popular al Capit.alei a or-
ganizat, în vacanța de vară a anu-
lui trecut, un curs de pregătire a ab-
solvenților clasei a X-a, fii de mun-
citori și țărani muncitori. La acest
curs au predat cadrele fruntașe ale
școlilor noastre medii, sprijinite și de
cadre didactice din învățămîntul su-
perior. Cursul, pe care l-au urmat un
număr de peste 200 fii de muncitori
și țăranii muncitori, a funcționat cu
5 centre, fiecare centru fiind condus
rășenesc U.T.M. și instituțiile de în-
vățămînt superior din București.
Spre deosebire de anul trecut, cînd;
la cursuri au participat numai tinerii
care au absolvit examenul de matu-
ritate în anul școlar- 1955/1956. anul
acesta participă la curs și fii de
muncitori și țărani muncitori care au
de un responsabil (director sau pro- -dat examenul de maturitate în anii
școlari trecuți. De asemenea, sînt cu-
fesor de școală medie). In cadrul fie-
cărui centru participantii la curs au
fost grupați după facultățile la care
s-au hotărît să se prezinte la
sul de admitere.
Cursul a avut durata de
lecțiile desfășurîndu-se zilnic
tru ore, pe baza programei
nelor pentru concursul de
în invățămintul superior.
concur-
o lună,
cîte pa-
discipli-
admitere
Ca urmare a conștiinciozității cu
care" au studiat tinerii participanți la
curs, ca și a qjutorulqi primit din
partea cadrelor didactice, rezultatul
cursului a fost mulțumitor : peste
70% din participanți au reușit la
examenele de admitere în învățămîn-
tul superior, unii din ei cu note foar-
te bune.
Deși rezultatul cursului a fost
mulțumitor, totuși în organizarea și
desfășurarea lui au fost deficiențe.
Astfel, el a început să funcționeze tîr-
ziu, după încheierea anului școlar. Nu
s-a dus o susținută muncă de lămu-
rire cu părinții elevilor, încă din pe-
rioada dît ei mai erau în școală. Nu
s-a putut realiza un nivel cît mai
ridicat la toate lecțiile și seminariile,
din cauza sprijinului slab primit din
partea cadrelor didactice din învăță-
mîntul superior.
Secția de învățămînt a Capitalei a
hotărît să organizeze și în acest an
cursuri de pregătire a fiilor de mun-
citori și țărani muncitori pentru in-
trairea lor în universități și institute.
Folosindu-se experiența anului tre-
cut, în acest an s-a trecut la o mai
serioasă organizare, care să ducă la
obținerea unor rezultate mai bune,
încă din luna februarie, în urma u-
nei ședințe care a avut loc la Comi-
tetul orășenesc P.M.R. București, s-a
întocmit un plan de muncă, prevă-
zînd sarcini concrete pentru secția de
învățămînt a Capitalei, Comitetul o-
prinși la cursul de pregătire munci-
tori din producție, activiști de par-
tid și de stat.
Pe baza indicațiilor primite din
partea Comitetului orășenesc P.M.R.
București, secția de învățămînt a Ca-
pitalei și-a întocmit un plan de ac-
țiune care a fost prelucrat cu șefii
secțiilor de învățămînt raionale și di-
rectorii școlilor medii din Capitală. In
conformitate cu sarcinile trasate, di-
rectorii școlilor medii au înaintat sec-
ției de învățămînt tabele nominale cu
elevii claselor a X-a, fii de muncitori
și țărani muncitori (circa 1000) pre-
cum și cu absolvenții din anii trecuți
din aceleași categorii, propuși să ur-
meze cursurile (circa 300). In școli
au avut loc ședințe plenare cu elevii
și cu părinții, cu scopul de a-i lămuri
asupra necesității participării la
curs în vederea unei temeinice pre-
gătiri pentru examenul de admitere
în învățămîntul superior.
Pentru recrutarea muncitorilor din
întreprinderi, au funcționat comisii
alcătuite din delegati ai comitetelor
raionale de partid și inspectori șco-
lari, comisii care s-au deplasat la
întreprinderi, stabilind numărul tine-
rilor muncitori care se pregătesc să
intre în învățămîntul superior și fa-
studiul individual al cursiștilor, fără
de care nu se poate realiza o temei-
nică pregătire a acestora. Pînă la
încheierea anului școlar cursul va
funcționa numai odată pe săptămînă
(duminica), timp de cinci ore.
Conform prevederilor planului de
acțiune, în prima etapă (pînă după
examenul de maturitate) sarcina or-
ganizării și desfășurării cursului re-
vine secțiunii de învățămînt a Ca-
pitalei, urmînd ca în etapa a -doua
(sfîrșitul lunii iulie și luna august —
pînă la concurs) conducerea cursului
să fie preluaită de instituțiile de în-
vățămînt superior.
începerea cursului din timp ș!
condiții mai bune de organizare
funcționare decît în anul trecut
în
Și
va
duce neîndoielnic și la mai bune re-
zultate. Pentru aceasta este însă ne-
voie și de eforturile unite ale tuturor
celor care, prin munca lor, trebuie
să contribuie la lărgirea și mai mult
a accesului fiilor de muncitori și ță-
rani muncitori în instituțiile de învă-
țămînt superior, la creșterea unei in-
telectualități ieșite din rindurile cla-
sei muncitoare.
C. PETRICU
directorul secției de învățămînt
a Sfatului Popular al Capitalei
cultatea la care doresc să
Numărul acestor tineri trece
urmeze,
de 700.
Pe baza acestor evidente, cei pro-
puși să urmeze cursurile au
fost re-
partizați în cinci centre de pregătire.
Au fost selecționate cadrele didactice
de la școlile medii care predau lec
țiile și conduc seminariile.
Deschiderea cursului a avut loc la
21 aprilie a.c. Pregătirea se desfă-
șoară pe grupe de 30—40 cursiști, al-
termndu-se orele de predare cn cele
de seminarizare, așa fel încît să se
poată stimula și îndruma permanent
sovietică
ii,ui?'
„l-a prins T ta-
blou de (A. LEPl-
K0V\
” Ah
zOj
ir
iote?


Sensul educativ al artei lui OBRAZȚOV
A vorbi despre sensul educativ al tată. Părea că nimic n-ar mai putea
artei lui Obrazțov înseamnă, de fapt,
a vorbi despre sensul de a fi al a-
cestei ramuri distincte, reînviate, a
artei teatrale al cărei inițiator, ani-
mator, practician și teoretician
marele
azi.
Arta
artist, oaspetele nostru
este
de
păpușerească n-a cunoscut
nici cind în trecut zile de „mare glo-
rie” ; păpușile și Insuflețitorii lor au
trăit totdeauna în modestia și anoni-
matul spectacolelor de bîlci, alături
de baraca mizeră a „celui mai tare
om din lume” și de taraba vînzăto-
rului de turtă dulce. Și această viață
tristă a micuței rude sărace a artei
să salveze mărunta plăsmuire din
hîrîie, cîrpe și lemn de la o dispari-
ție neștiută, nebăgată In seamă, în-
tr-o vreme cînd cinematograful și
radioul începeau să pătrundă larg in
viața omului de rînd
Dar tocmai acesta este momentul
cînd un artist al teatrului „de oa-
meni”, un neobosit căutător în lumea
artei, Serghei Obrazțov, redescoperă
păpușa, îi consacră pasiunea lui în-
flăcărată, puterea excepționalului său
talent, și ridică arta „actorului cu
păpușa” la nivelul unor înțelesuri
profund umane, făcind din ea pro-
fesiunea sa artistică și făurindu-i —
era pe cale să se stingă, mută și
ui-
Congresul și sesiunea științifică
într-un sfert de veac —
se întinde astăzi peste
Ce l-a determinat pe
mul de o inteligentă
actorul de un desăvîrșit
o faimă ce
continente.
Obrazțov, o-
scînteietoare,
bun gust, să
a Societății de științe naturale și geografie
Lucrărite Congresului șl ale se-
Biumii științifice ai Societății de
științe naturale și geografie din
R.P.R., came au avut loc nu de
mult, au stimulat activitatea crea-
toare a specialiștilor în aceste do-
menii.
Societatea de științe naturale și
geografie din R.P.R. — așa cum
a arătat în cuvîntul de deschidere
la Congres prof. univ. Nicolae Să-
lăgeanu, membru corespondent al
Academiei R.P.R. — continuă tra-
dițiile progresiste ale societății na-
turaliștilor și geografilor din țara
noastră. Societatea are sarcina să
strîngă rindurile oamenilor de ști-
ință care activează în domeniile
biologiei, geologiei și geografiei, să
mijlocească schimbul de experiență,
să asigure dezbaterea problemelor
științifice de actualitate în aceste
domenii, să ușureze publicarea lu-
crărilor de specialitate, să contri-
buie la introducerea în practică a
rezultatelor obținute, Ia îmbunătă-
țirea predării științelor naturale și
geografiei în învățămîmit.
Saluttnd Congresul din partea
Ministerului Invățămîntului și Cul-
turii, tov. Gh. Ploeșteanu, membru
în Colegiul Ministerului, a arătat
că Societatea de științe naturale și
geografie a obținut numeroase rea-
lizări prin activitatea filialelor și a
revistei „Natura”. Ea este chema-
tă să orienteze șl în viitor cadrele
didactice și tineretul spre o dez-
voltare necontenită a disciplinelor
biologice și geografice. Profesorii
trebuie să găsească în Societate un
sprijinitor permanent al activității
lor.
Prof. univ. Tralan Săvulescu,
președintele Academiei R.P.R., a
subliniat. în cuvîntul său de salut
faptul că sarcinile Societății de ști-
ințe naturale și geografie diferă
fundamental de cele ale societăților
din trecut, pentru că sînt puse în
slujba construirii socialismului. Di-
ferite sînt și condițiile de lucru a-
stăzi, deoarece statul democrat
popular acordă cercetărilor în do-
meniul științei un larg sprijin ma-
terial. La baza activității Societății
de științe naturale și geografie, ca
și la baza întregii noastre științe,
stă singura concepție cu adevărat
științifică —- materialismul dialec-
tic.
întreaga muncă a cercetărilor în
domeniul științelor biologice și
geografice — a spus în continuare
vorbitorul — trebuie să fie strins
legată de practică, să contribuie la
sporirea producției, la ridicarea ni-
velului de trai a! celor ce muncesc
Darea de seamă asupra activită-
ții Societății de științe naturale și
geografie prezentată în cadrul
Congresului a analizat atît realiză-
rile ctt și lipsurile din munca a-
cesteia în perioada 1949—1956. Ac-
tivitatea societății — s-a arătat in
darea de seamă — s-a axat pe li-
nia trasată de Hotărîrile partidului
și guvernului. Comunicările, refe-
ratele și conferințele ținute de
membrii Societății au contribuit la
dezvoltarea muncii de cercetare ști-
ințifică, la informarea cadrelor di-
dactice de specialitate, la orienta-
rea 1or asupra unor probleme im-
portante privind conținutul și me-
todica predării.
Atît din darea de seamă, cît și
din discuțiile ce au urmat, s-au
desprins sarcinile de viitor ale So-
cietătiî. Vorbitorii au
insistait asu-
pra faptului că Societatea trebuie
să atragă la activitatea ștriinițifică
pe profesorii din învățaminjlițl de
cultură generală, sprijirfindu-i prin
sugerarea unor teme, prin consul-
tații individuale, materiale de în-
drumare, subvenții și premii, prin
publicarea lucrărilor rezultate din
cercetări. De asemenea, Societatea
trebuie să participe la discutarea
planului de învățămînt, a progra-
melor și manualelor școlare — să
inițieze o acțiune pentru uniformi-
zarea nomenclaturii geografice din
hărți, manuale și tratate, să pu-
blice ghiduri de excursii și îndru-
mătoare pentru studierei, florei, fau-
nei și petrografiei din țara noa-
stră etc. In activitatea viitoare a
Societății de științe naturale și
geografie trebuie antrenați natura,
liști și geografi din învățămîntui
de toate gradele, ca
studios.
și tineretul
Im darea de seamă asupra acti-
vității revistei „Natura” — organul
Societății — s-a arătat că această
publicație a continuat cele mai va-
loroase realizări ale publicațiilor
similare din trecut, a înfățișat
progresul științelor naturale, geo-
logice și geografice în țara noastră
și peste hotare, în deosebi în
U.R.S.S. și în țările de democrație
populară. Revista a publicat nume-
roase materiale elaborate de natu-
raliștii și geografii din întreaga
țară. In viitor, revista va trebui
să dezbată unele dintre problemele
importante ale științelor naturale
astăzi în discuție, ca problema spe-
ciei, a originii vieții etc. De ase-
menea, redacția revistei trebuie să
continue discutarea unor probleme
pe cicluri de articole, să tndrumeze
cadrele didactice din învățămîntul
mediu și elementar în munca
cercetare științifică.
In continuarea lucrărilor
de
Con-
greșului s-a prezentat proiectul
modificat al statutului societății și
s-a ales noul consiliu de conducere
a Societății.
In zilele următoare, s-au desfă-
șurat lucrările sesiunii științifice a
Societății, pe secții și șubsecții.
In secția de geologie s-au pre-
zentat comunicări privind probleme
de hldrogeologie, paleontologie și
speologie — comunicări care au
adus o contribuție Importantă la
extinderea cunoștințelor din dome-
niul acestor discipline. Comunicări,
le prezentate în cadrul secției de
geografie fizică au abordat proble-
me de geomorfologie, hidrologie,
meteorologie biogeografie. Partici-
parea a numeroși tovarăși la dis-
cuții a arătat interesul acestora
față de temele comunicărilor pre-
zentate. Deosebit de valoroase au
fost comunicările privind unele pro-
bleme din domeniile geografiei in-
dustriei, agriculturii, orașelor,
populației etc. prezentate, în secția
de geografie economică. In legătu-
ră cu metodica predării geografiei
s-au prezentat comunicări privind
planul și programa de învățămînt
mediu, excursiile școlare, diferite
metode de predare a geografiei,
folosirea diferitelor aparate în pre-
darea geografiei șa. Un accent
special s-a pus în comunicările a-
cestei secții pe realizarea politeh-
nizării învățămintului în țadrul pre-
dării geografiei. De asemenea, au
fost
cări
prezentate o serie de comuni-
privind metodica predării ști-
ințelor naturale, acestea oprindu-se
îndeosebi asupra aspectelor politeh-
nizării învățămintului în predarea
acestui obiect.
Un loc însemnat l-a>u ocupat la
sesiune comunicările privind rezul-
tatele cercetărilor botaniștilor și
zoologilor — multe din ele fiind
legate de nevoile practice ale eco-
nomiei noastre agricole, sllvicole și
piscicole, cercetările de botanică și
zoologie aplicată. Deosebit de im-
portante s-au vădit, de asemenea,
cercetările de fiziologie a plantelor
și animalelor.
Participarea largă la lucrările
Congresului și sesiunii științifice a
naturahștitor și geografilor din In-
............. t l
vățămlntiul de toate gradele, din
peste 30 de orașe ale țării, inter-
vențiile și propunerile valoroase
ale acestora au arătat creșterea
pregătirff profesionale și ideologice
a membrilor Societății,
îmbunătățind continuu activita-
tea sa. Societatea va putea aduce
o contribuție tot mai însemnată la
dezvoltarea cercetării științifice în
domeniul biologiei, geologiei și
geografiei, la ridicarea pe o treap.
tă mai înaltă a predării acestor
discipline la învățămîntul nostru
de toate gradele
Conf. univ. OCTAV MUNTEANU
secretar general
al Societății de științe naturale, și
geografie


îmbrățișeze vechiul meșteșug al pă-
pușarilor ? Setea de originalitate ?
Poate întlmplarea?
biciuind ceea ce este banal și Ieftin în
artă, ceea ce este vulgar și fals in
viață.
Prin conciziunea expresiei șl a ges-
tului ei, prin marea putere de sugestie
ce 1 se Imprimă, prin capacitatea ei
de a tipiza, păpușa poate, Intr-un a-
nume sens, mai mult decît actorul-
om. Ironia ei este mal incisivă, satira
ei mai pregnantă, mesajul ei ma( di-
rect mai eficace. Și lucrul acesta este
limpede pînă la evidență pentru cel ce
a urmărit extraordinara creație — îm-
binare desăvîrșită a măiestriei și a
sensibilității — pe care o constituie
recitalul lui S. Obrazțov, sau a asistat
la spectacolul de estradă „Concert ne-
obișnuit”.
Cintăreața de romanțe duioase, cu
„sentiment profund”, care și „transmi-
te” emoțiile prin brațe, prin felul cum
își împletește și își frînge degetele,
prin nervozitatea cu care-și frămintă
colierul ; baritonul „favorit
al publi-
Ne-o spune singur — și ne-au
vedit-o cu o uluitoare
convingere spectacolele
avut fericirea să asistăm;
„Pentru mine, păpușile
putere
la care
n-au
do-
de
am
fost
niciodată un scon în sine. Dacă pe
umerii minusculi ai păpușilor nu
s-ar putea pune povara de onoare,
datoria de a aduce cu adevărat folos
oamenilor, așa cum i
se cere
,marii arte”, atunci aș renunța
ți
să
mă
mai scriu despre păpuși sau sa
dedic acestei arte, căci ea n-ar mai
fi decît o simplă intimplare, o , dis-
tracție pentru copii”, sau o încer-
care a esteților de a se arăta origi-
nali”. (Serghei V. Obrazțov, „Pro-
fesiunea mea”).
Intr-adevăr, păpușile ful Obrazțov
poartă pe umerii lor o sarcină de. cin-
ste, o sarcină pe care și-o îndeplinesc
în felul lor propriu, prin mijloacele
lor specifice : aceea de a educa, de a
cului”, care interpretează după șablon
„Aria toreadorului”, grijuliu să-și ex-
hibe temperamentul „vulcanic” și să-și
copleșească publicul la luarea notei de
sus ; dirijorul cabotin, care dirijează
și în acțUși.timp „joacă” —. peqtru
publicul din sală — rolul dirijorului;
bătrînul violoncelist lipsit de talent,
care „și-a consacrat întreaga viață îfn-
bunătățirij muzicii clasice” — toți a-
ceștla șl încă mulți altii sînt tipuri
frecvente de pseudoartiști, pe care ob-
servația fină a lui Obrazțov (in dublă
calitate de actor și regizor) îi surprin-
de și Ii înfățișează îij ceea ce ei au
mai caracteristic, mai tipic Folosind
mereu alte mijloace, crelnd cu un ex-
traordinar simț al gradației o întrea-
gă gamă a parodiei — de la ironia
subtilă la satira ascuțită și directă —
Obrazțov șl colectivul său desfășoară
cu o remarcabilă putere nu numai de
analiză, dar și de sinteză, cu o pers-
picacitate și o înțelegere precisă a e-
forma gustul artistic, de a moraliza, fectului în public, o imenși operă de
educare a bunului gust, de cultivare a
sincerității și a măsurii.	i
Ridiculizarea aspectelor negative^®
care a fost din toate timpurile sarci^
principală a păpușii — stîrnește hazul,
dezvăluind totodată o întreagă con-
cepție despre problemele de morală o
atitudine clară față de om. Ca purt i-
tor al unei morale noi, Obrazțov iro-
nizează sentimentalismu’ abuziv — și
cu atit mai fals — al unora, încred n-
ținti interpretarea .Romanței iga-
nești”... unor căței; in focul ironi-i
sale intră apoi acei spectatori stupizi
care urmăresc la circ numărul îmb in-
zitorului de fiare sălbatice cu speran'a
nemărturisită că, poate, în această
seară tigrul îl va devora pe dresor —
oferindu-li-se tocmai ceea ce așteptau:
tigrul îl- înghite, cu cisme cu tot, pe
Imblînzitor, ștergindu-se apoi tacticos
pe bot ; satira caustică se îndreap ă
apoi rînd pe rînd împotriva bețivilor, a
servililor, a delapidatorilor avutului
obștesc etc. Șl de fiecare dată mijloa-
cele sînt altele, pentrucă fantezia
creatorului lor este nesecată. Dar nici
clnd în- spectacolele lui Obrazțov nu
simți virtuozitatea sau fantezia ca
scop în sine; de fiecare dată ele slu-
jesc exclusiv ideea, tema — numai
atjt cît este necesar pentru a o pune
în lumină fără echivoc.
Remarcabile succese a obținut la
București Teatrul Central dc Păpuși
din Moscova și cu spectacolele „Doi
la zero pentru noi” șl „Lampa ferme-
cată a lui Aiadin”
încheind aceste sumare rlndurl, pu-
tem afirma că publicul romînesc a în-
țeles și a primit înaltul mesaj al tea-
trului lui Obrazțov, s a convins că pe
umeri; lor minusculi păpușile poartă o
mare sarcină educativă, că prin aceas-
ta ele aduc folos oamenilor, apropiind
masele de „arta mare”, în care, fără
îndoială, ocupă și teatrul de păpuși
un loc — și nu dintre ultimele.
R. VALTER
De curînd s-au
împlinit 60 de ani
de la moartea mare,
lui scriitor romîn
Ion Ghica. Strălucit
om de cultură în spiritul genera.
ției de la 1848, Ion Ghica
autorul a numeroase scrieri
re, științifice și politice,
Cititorii, care-l cunosc pe
îndeosebi din minunatele
Ion Ghicâ-pedagog
puie necontenit gra-
matica --------‘---
scă în
cu cea
romtnea.
paralel
latină'.
Despre științele ma-
este
Utera-
Ghica
lui
„Scrisori" către Vasile Aleosandri,
au putut observa că din cadrul
preocupărilor multilaterale ale
scriitorului nu lipsesc cele pedago-
gice, In scrisorile intitulate „Școa-
la acum 50 de ani" și „Dascăli
greci și dascăli romini" Intîlnim
o evocare bogată în amănunte a
invățămîntului de la începutul se-
colului trecut. Dascăli în iștic șt
ceacșiri ofereau fiilor de boieri o
stearpă învățătură teologică. Dar
Ghica amintește cu emoție și de
„acei bieți dăscălași care au fost
depozitarii limbii și naționalității
noastre" și care, „plătiți ca vai
de ei, cu un codru de ptine, trăiau
și munceau necunoscuti, fără să
bănuiască măcar că erau patrioți".
Unele informații se referă La sosi-
rea lui Gh. Lazăr în București și
la înființarea școlii de la Sf. Sava,
eveniment important in istoria in-
ucițămlntului nostru.
Mai amplă este această analiză
critică in „Convorbirile economi-
ce" în care Ghica, studiind buge-
tul Ministerului cultelor și instruc-
țiunii publice, arată: „Cheltuielile
cele mari ce am făcut cu armata
și luxul in birocrație, nu numai că
nu ne-au permis să dăm instruc-
țiunii publice ceea ce i se cuvenea,
dar ne-a făcut
ceea ce era a
proprietate".
Ocuptndu-se,
să nu-i
ei bună
lăsăm nici
și dreaptă
pe rînd,
gradele de învățămînt,
de toate
Ion Ghica
remarcă, mereu, în această lucrare,
că învățătura se face de mîntuia-
lă, fiind lipsită de un caracter
practic. Pe Ghica îl revoltă studii-
le făcute numai pentru diplomă și
în vederea unei activități birocra-
tice, neproductive. Ne atrag în
deosebi atenția îndemnurile pe
care el le adresează părinților,
arătîndu-le că „alegerea profesiunii
copiilor" este „răspundere ma'e,
răci de la dînsa atirnă dezvolta-
rea facultăților, progresul Inteli-
gentei". Și Ghica sfătuiește: „Pă-
rinți care vă iubiți copiii, care vă
iubiți patria, dați educațiune fiilor
voștri, dați-le ‘nnăfăftiră multă și
sănătoasă... împingeți-i la științe,
la Utere, la carte, la meșteșuguri,
la industrie, la agricultură, la co-
tarea școlii rominești. Calitatea
principală a acestui proiect este
normale. Ei trebuiau să trăiască
fără slugi, deservindu-se singuri.
tematice
merț, nu-i aruncati in
cancelariilor".
Numeroasele referiri
prăpastia
la proble-
mele învățămintului pe care le tn-
tilnim în cele două opere amintite
mai sus ne fac să presupunem —
și nu fără temei — că Ion Ghica
a avut legături mai strinse cu
școala.
Intr.adevăr, printre multiplele o-
cupații cu care s-a îndeletnicit
de-a lungul vieții, una din cele
mai dragi i-a fost cea de profesor.
Im 12 octombrie 1842, proaspăt în-
tors tn țară de la studii, tînănil
inginer Ion Ghica se urcase la ca-
tedra Academiei Mihăilene pentru
a preda geometria, geologia și eco-
nomia politică. La bătrînefe el
avea să-și amintească, nu fără
duioșie, de zilele profesoratului
său: „Și iată-mă așezat înaintea
unei table, cu creionul de cretă în
mină, arătînd tinerilor dimineața
proprietățile cercului, ale elipsei, ale
parabolei și ale iperbolei și după
amiază vorbindu-le despre for-
mațiunile munților și ale straturi-
lor pămintului... Lucram șl luptam
nu împins de setea de posturi bine
plătite sau de ranguri pe scara ar-
hontologiei, dar numai de dorința
de a dezvolta In spirite șl în ini-
mă sentimentul binelui, ăl frumo-
sului și iubirea de țară". („O că-
lătorie de la București la
înainte de 1848"}.
In perioada In care Ghica
începea, ou rezultate care au
unanim apreciate, munca de
fesor, școala rominească se
lași
își
fost
pro-
afla
tnir-o stare de înapoiere în raport
cu dezvoltarea relațiilor burgheze.
Dacă în Țara Rominească, datorită
stăruinței lui Petrache Poenaru,
invățămintul sătesc începuse să se
dezvolte pe alocuri, în Moldova si.
tuația era mai grea. Prevederile
au privire la școală din Regula-
mentul Organic se traduceau în
faptă cu greutate șl încetineală. In
aceste condiții, Ion Ghica are me-
ritul de a fl alcătuit un proiect
amănunțit de organizare a învăță-
mintului care, In ciuda unor limi-
te ideologice Inerente vremii, cu-
prinde numeroase elemente de-
mocratice, menite să abile dezvnl-
caracterul lui practic, faptul că nu	„Trebuie propovăduită	cea "mai
se cufundă in uțopjj., ci... pornește	strînsă frăție intre acel	tineri șco>
de la realitatea existentă, de la ne-	lari care se consfințesc	la învăță-
• cesitățile dezvoltata economice a
țării.
Prima parte a acestui proiect
este publicat^ în 1844 în revista nl
cărei „subversiv" titlu — „Propă-
șirea" — fusese tăiat de cenzură,
tura tinerimii țărane". întreaga
lor pregătire era subordonată sar-
cinii pregătirii unor învățători să-
tești care să vină cu toată trage-
rea de inimă în mijlocul țărănimii
ral notează că ele sînt „foarte
losltoare dezvoltării Intelectului
formării unei judecăți drepte
raționale". La Istorie programa
este publicată, deoarece „de.
auto-
fo-
fi
și
nu
la
rimînind numai subtitlul „
științifică ți literară".
In ce privește învățămîntul
Foaie
să-
tesc, t. Ghica propune să se în-
ființeze tn toate satele școli gra-
tuite. „Proprietarii Să plătească
pentru școală o sumă proporționa-
lii numărului de locuitori ce au pe
moșii". Aceste școli urmau să fie
împătțite In 3 „clasuri" mixte, in
cifre să se învețe cititul, scrisul,
gramatica, aritmetica și istoria
(„Jante vrednice de laudă a stră-
moșilor noștri"). De remarcat ca-
racterul practic al învățăturii: co-
piii urmau să capete cunoștințe
elementare de agronorrfle, zooteh-
nie, agrimensură, precum și
„exemplari de cvitanfii, de zoplse
și de jălbi".
Mai interesante încă sint indi-
cațiile au privire la organizarea
unor școli normale destinate pre-
gătirii cadrelor de Învățători pen-
tru școlile sătești. Planul de învăță-
mint al acestor școli normale tre-
buie să cuprindă, arată Ghica, nu
numai limba națională, istoria
națională, aritmetică, geometrie,
științe naturale, muzică și re.
ligie ,dar și „cunoștințe ță-
rănești", a căror anticar e să
se facă într-o formă model
a școlii normale. Nu lipseau, se in.
telege, psihologia, pedagogia, „ar-
ta didactică” și „mtțoda" (adică
metodica), la care Ion Ghica adău-
ga „un curs despre mijloacele de
a cîrmui o școală de sat" și ce-
rința de, a-i exersa pe normaliști
„a vorbi lămurit și cu judecată, în
simplitate și exactețe". Pentru ca
„să se pildulască de metodul di-
dactic", elevii școlii normale tre-
buiau să asiste la lecții în diferite
școli sătești, urmînd să țină la
rindul lor lecții într-o „școală de
exercițiu" special organizată.
Ghica acorda multă atenție vieții
colective, a tinerilor din școlile
șl să se dedice luminării ei.
Notăm o ultimă observație
cu
privire la școlile normale, de mare
Interes pentru perioada In carp
unirea principatelor era un vis
depărtat: „Sistemul și cărțile în-
trebuințate Inir-aceste școli trebuie
să fie aceleași în amindouă princi-
pat urile, căci aceasta ar fi singu-
rul mijloc ca să se poată introduce
In limbă și în obiceiuri o unitate
desăvîrșită, dorință dragă oricărui
romln bun și adevărat Iubitor de
neam",
Continuarea acestui proiect de
învățămînt, atit de progresist pen-
tru acel timp, a fost publicată de
I. Ghica în 1847, In „Foaia
minte, inimă fi literatură"
Gh. Barițiu.
In planul școlilor urbane
pentru
a lui
pentru
capiii din rindurile micii burghezii
recunoaștem același
tic: aci urmează să
rații la mecanică și
se învefe geometria
caracter prac-
se facă apli-
construcții, să
practică, firi-
că, chimie, drept comercial. ți-
nerea registrelor, precum și „geo-
grafia și istoria principatelor mol
pe larg, iar a celorlalte neamuri
numai pe cit pripesc interesele co-
rner ciulul și ale industriei".
In cadrul proiectului de organi-
zare a Invățămîntului redactat de
Ion Ghica se acordă multă atenție
șl „învățăturii secunde sau cole-
giale", pregătitoare pentru studii
superioare. Planul acestui tip de
școală medie este interesant nu
atît prin el însuși, cit prin obser-
vațiile pedagogice și metodice ne
care le adaugă Ion Gh’ca, AsM,
In privința limbii latine — pentru
care ni se dă o programă amă-
nunțită, pe 6 ani — Ghica cere ca
„profesorul să se folosească de
toate ocaziile ce-i va da gramatica
latinească, ca să dea școlarilor no-
tița deslușite șl adevărate asupra
limbii rominești; profesorul să
1844 pină la 1847, multe din idei-
le mele asupra istoriei s-au prefă-
cut". Totuși Ghica indică să nu se
prezinte fapte „asupritoare", care
ar putea provoca „ambiția și do-
rința de stăpânire In inimile tine-
rilor", să nu-i facem „/admiratorii
Romulilor și Cezarilor". „Profeso-
rii de istorie ar face bine să puie
mai multă importanță In apărarea
libertății grecilor împotriva perși-
lor și lacedemonilor, decît în nă-
vălirile și cotropirile romanilor".
. Aci trebuie să adăugăm încă o
observație a lui Ion Ghica in le-
gătură cu predarea istoriei, care
ne arată că marele scriitor era
partizanul unei însușiri conștiente,
pe bază de analiză critică și de
selecție in ordinea valorii, a cunoș-
tințelor, El scria: „Cea mai mare
parte a lecțiilor să fie întrebuința-
tă a cerceta faptele și pricinile
care au avut tnriurire asupra so-
cietății de astăzi, astfel s-ar îm-
plînta în
curate șl
critică șl
neapărat
Planul
inimile tinerimii dorințe
s-ar forma un duh de
de cercetare, atît de
trebuincios..."
de învățămînt pentru
școala medie pe care-l propunea I.
Ghica acum mai bine de un secol
are, după cum e firesc, numeroa-
se lipsuri. Viitorul autor al vCon.
vorbirilor economice" uită să trea-
că In proiect „Economia politică",
deși proiectul e scris in momentul
cînd el însuși preda acest obiect
la Academia Mihăileană. Sint ne-
glijate șl științele naturale, dar re-
ligia e nelipsită. Lipsesc educația
fizică și „clotarea'
pe care le
va ebre mai Hrziu, in „Convorbiri
economice". Cu toate acestea, pri-
vit în ansamblu, proiectul lui Ghi-
ca este unui dintre cele mai pro-
gresiste și mai practice proiecte
apărute înaintea „Proclamației de
la Islaz". Printre alte probleme
demne de atenția istoricilor peda-
gogiei noastre este și cea a aces-
tui proiect și a îneîuriru pe care a
avut-o asupra dezvoltării învăță-
mintului nostru.
MIRCEA ȘTEFAN
GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
■HM
De le Hleisierel
Pentru continua îmbunătățire
MilMului ;i Culiurll
a activităț organiza' iilor sindicale din invătămint
Intimpinarea și sărbătorirea
poporul munci-
me-
Comitetele sindicale raionale
ale
in-
oamenilor
(Continuare-In nr. viitor)
IN ATELIERUL
DE LĂCÂTUȘERIE
de masă a membrilor
Probleme ale muncii științifice
în domeniul pedagogiei
Prof. univ. Standu Stolan
dfe
mai
a
al
Muncitoresc Ro-
Republicii Popu-
deschiderii
Institutului,
sindicat în rîndurile populației
comuna și din satul respectiv.
zilei de
5. In
repaus,
precum
sportive
pentru ca discuțiile
vii și la un nivel
Pentru organizarea
tariatul Institutului,
gogice,
culturale
Organizațiile sindicale din școli
datoria să mobilizeze pe membrii
în rezolvarea tuturor problemelor
prilej de
realizări
din țara
munca de
cestei teme au fost dintre oele
vii și interesante.
La fel de vii și interesante au
apoi discuțiile în jurul lucrărilor
zentate la secțiile de psihologie
de
din
sprijini
U.T.M.
fost
pre-
pe-
au
lor
le-
științe
n-a
ducatiei, a problemelor muncii
todice în școală.
In colectivele pedagogice au
dlspo-
locuri
din
exa-
cova. în cinstea Decadei
R.S.F.S.R. etc.
6. Cadrele didactice vor
organizațiile de pionieri ți
1 Mai.
zilele de 1-2 Mai, zile de
se vor organiza excursii,
și alte acțiuni cultural-
în cinstea celui de al
preocupări si în planul de studii
Invățămtoiuluf superior.
de camdidat în
Elevi ai școlii elementara nr. 2
din Bacău în atelierul de lăcăîușe-
rie al școlii, la ora de lucrări prae*
tice.
fiecare an a două sesiuni: una
Viticultură; Fito-
Vl-lea Festival Mondial al Tl-
la îmbunătățirea activității
pedagogice care au încăleat
zițiile ministerului, fn unele
s-a ajuns chiar la ilegalități
grante. Organizațiile sindicale
școli au datoria să vegheze ca
colective mici,
să fie cît maii
cît mai ridicat,
lucrărilor, secre-
necesare unei discuții mai largi. S-au
organizat, totodată.
, secțiile sale și
administrația au căutat să creeze cele
neretului și Studenților de la Mos-
culturil
Este necesar ca în fiecare unitate
școlară să aibă loc, în mod periodic,
Ia sfîrșitul fiecărui trimestru, adunări
generale în cadrul cărora comitetele
de instituție, activul sindical să ra-


Poporul nostru muncitor întîm-
pină ziua de 1 Mai cu noi succese
în îndeplinirea sarcinilor stabilite
de cel de-al Jl-lea Congres al Par-
tidului Muncitoresc Romîn
Oamenii muncii din patria noas-
tră îți manifestă cu ocazia zilei
de 1 Mai dragostea nemărginită
față de patrie, fată de regimul
nostru de democrație populară,
față de Partidul
mîn și Guvernul
lare Romîne.
Cu acest prilej
tor din tara noastră iți exprimă
recunoștința sa față de Uniunea
Sovietică, care luptă pentru a
apăra pacea și prietenia intre toate
popoarele și pentru solidaritatea
internațională a oamenilor muncii
de pretutindeni.
Intimpinarea și sărbătorirea a-
cestul eveniment în școlile de cul-
tură generală, în școlile pedago-
gice, școlile profesionale și tehni-
ce și în instituțiile de educație
trebuie să constituie un
a pune In lumină marile
ale oamenilor muncii
noastră, de a intensifica
educație politico-ideologică a ele-
vilor, de educare a lor în spiritul
patriotismului socialist ți al inter-
naționalismului proletar. Intîmpi-
narea și sărbătorirea acestui eveni-
ment trebuie să se desfășoare sub
semnul intensificării muncii elevi-
lor pentru însușirea temeinică a
și îmbunătățirea dis.
realizarea acestui scop,
în școlile de cultură generală, pe-
dagogice, profesionale și tehnice
șl în instituțiile de educație se vor
organiza următoarele acțiuni:
1. In cadrul orelor educative, al
celor de informare politică, precum
țl la unele lecții de istorie, limba
romînă, literatura romînă, limba
maternă (în școlile pentru națio-
nalitățile conlocuitoare), geogra-
fie și constituție, cadrele didac-
tice vor organiza scurte expuneri
și convorbiri cu elevii în legătură
cu importanța zilei de 1 Mai, sub-
liniind lupta poporului nostru mun-
citor ți lupta comună a
Specialități la care se pot susține
dizertații de candidat în științe
In conformitate cu Regulamentul
pentru organizarea țl funcționarea
Comisiei Superioare de Diplome,
aprobat prin H.C.M. nr. 26/1953 și
in temeiul art. 49 din Constituția
R.P.R., Ministerul Învățămîntului
și Culturii a dispus ca C dinul
nr. 384/1957 privind instituțiile de
învățămînt superior care au drep-
tul de a primi dizertații de candi-
dat în științe să se complecteze cu
următoarele specialități :
1.	Universitatea „C. I. Parhon"
București : Algebră.
2.	Institutul de inframicrobiolo-
gie al Academiei R.P.R. Pentru
titlul de candidat in științe biolo-
gice : Parazltologie.
3.	Institutul de Cercetări Agro-
nomice al Academiei R P.R. Pen-
tru titlul de candidat in științe a-
gricole: Genetică, ameliorare; A-
grotehnlcă ; Fitotehnle ; Pedologie;
Entomologie ;
patologie.
Pentru titlul
științe biologice: Fitopatologie;
Genetică, ameliorare.
4.	Observatorul Astronomic Bucu-
rești. Pentru titlul de candidat
Cea de a doua sesiune științifică a
Institutului de științe pedagogice a
arătat că mișcarea pedagogică nouă
din țara noastră începe să aibă, ca
să zicem așa, o istorie. Istoria aceasta
este legată de existența și realizările
regimului nostru democrat-popular,
care, sub conducerea partidului, con
struiește cu succes o viață nouă, so-
cialistă.
O sesiune științifică este întotdea-
una un bilanț și un punct de ple-
care pentru noi realizări. Un bilanț
satisfăcător s-a putut face și cu pri-
lejul celei de a doua sesiuni a Insti-
tutului de științe pedagogice. El s-a
putut reflecta în darea de seamă pe
care a citit-o cu prilejul
directorul adjunct al
prof. I. Cremer.
Activitatea Institutului
pedagogice în anul precedent
fost, cum era și firesc, o activitate
spontană, desfășurată la întîmplare
Ea s-a condus după directivele Con-
gresului al II-lea al Partidului Mun-
citoresc Romîn și ținînd seama de
sarcinile trasate de partid și guvern
în domeniul școlii și educației. Un
document important în această din
urmă privință a fost și este Hotărî-
rea partidului și guvernului din 13
iulie 1956 cu privire Ia îmbunătăți-
rea învățămîntului de cultură gene-
rală.
Cercetările Institutului au ținut a-
poi seama șl de concluziile primei
sale sesiuni științifice, precum și de
ajutorul dat din lăuntru și din afară,
de către cei ce s-au ocupat de acti-
vitatea Institutului.
Roadele activității Institutului de
științe pedagogice s-au concretizat în
fapte și lucrări, după părerea noas-
tră, remarcabile. Ele merită să fie
pomenite, fie și cît de pe scurt, pen-
tru a avea, prin aceasta, o oglindă
mai vie a realizărilor.
muncii din lumea întreagă pentru
o viață mai bună.
2.	In preajma zilei de 1 Mai. se
vor organiza in școli adunări festi-
ve, cu care prilej li se va vorbi ele-
vilor și părinților despre „însem-
nătatea zilei de 1 Mai în lumina
internaționalismului proletar", sub-
liniindu-se și rezultatul muncii in
școala respectivă și sarcinile care
stau In fața școlii in. vederea înche-
ierii cu succes a anului școlar
Aceste adunări vor fi urmate de
scurte programe artistice.
3.	Cadrele didactice vor organi-
za, cu sprijinul organizațiilor de
pionieri și U.T.M., întilniri cu frun-
tași în producte scriitori, precum
și cu membri de partid din ilegali-
tate, cu care ocazie se va face o
paralelă între felul cum serbau
muncitorii ziua de 1 Mai în regi-
mul burghezo-moșieresc și cum se
serbează in regimul nostru.
4.	Cadrele didactice, impreună
cu organizațiile de pionieri și
U.T.M.. vor mobiliza pe elevi să
depună eforturi pentru a obține re-
zultate bune la învățătură în cin-
stea zilei de 1 Mai și în perioada
de recapitulare a materiei, in vede-
rea încheierii cu succes a anului
școlar. Colectivele de redacție ale
gazetelor de perete se vor îngriji
de popularizarea metodelor înain-
tate folosite in procesul de învăță-
mint și a angajamentelor luate de
cadrele didactice și elevi în cinstea
din școli în acțiunea de plantare a
pomilor fructiferi, de curățire a po-
milor de omizi, de distrugere a
dăunătorilor recoltei, pădurilor,
de curățire și înfrumusețare a șco-
lilor și grădinilor școlare, de spri-
jinire a acțiunii desfășurate de sfa-
turile populare pentru înfrumuse-
țarea localității respective etc.
în științe fizico-matematice: Seis-
mologie.
5.	Institutul de Energetică al
Academiei R.P.R. Pentru titlul de
candidat în științe tehnice Ener-
getică generală ; Automatizări.
6.	Institutul de fizică atomică al
Academiei R.P.R. Pentru titlul de
candidat în științe fizico-matema-
tice : Structura materiei ; Spectro-
scopie ; Electricitate.
f. Secția de știinte geologice și
geografice a Academiei ' PR-
Peniru titlul de candidat în știin-
țe geologice : Mineralogie ; Stra-
tigrafie.
8.	Institutul de Endocrinologie
al Academiei R.P.R. Pentru titlul
de candidat în științe medicale:
Biochimie medicală.
9.	Institutul medlco-farmaceutic
București. Pentru titlul de candi-
dat în științe medicale : Farmaco-
logie.
10.	Institutul medico-farmaceutic
Cluj. Pentru titlul de candidat în
științe medicale : Istoria medicinii.
11.	Academia Militară Tehnică:
Pentru titlul de candidat în științe
tehnice: Fotogrametrie.
Să pomenim mai întîi despre „Lec-
turile pedagogice" și sesiunile lor
regionale și centrală. Ele au demons
trat cu prisosință că în țara noas-
tră, masa cadrelor didactice din în-
vățămîntul de cultură generația și-a
însușit pedagogia nouă, o aplică în
mod creator și este capabilă și de
generalizări, prin care va putea ajuta
progresul științei pedagogice. Lucrul
acesta este foarte important, *pentru
că știința pedagogică nu se poate
dezvolta dacă nu are la temelie o ast
fel de mișcare de masă.
Pomenim în al doilea rînd de „Re
vista de pedagogie", care a trecut
de la apariție trimestrială la apariție
lunară. Ea și-a constituit un colectiv
redacțional și un activ extern de
colaboratori cu care poate să îmbră
fișeze din ce în ce mai bine multi-
plele și variatele probleme ale învă
țămîntului și educației din țara noas
tra. Alături de „Gazeta învățămîntu
lui", „Revista de psihologie" și „Ana
Iele romîno-sovietice” seria pedago-
gie-psihologie, „Revista de pedagogie"
mobilizează și organizează în jurul ei
forțe pentru rezolvarea problemelor
actuale cele mai importante ale învă-
țămîntului nostru.
In sfîrșit, trebuie să cităm cele 26
de lucrări originale ale Institutului,
primele lucrări apărute masiv în li-
teratura noastră pedagogică după 23
August 1944, care umplu un adevărat
gol în această literatură și sînt un
semn că în țara noastră au crescut
cadre care sînt în stare de o aseme
nea muncă. Regretabil este că pînă •
acum aceste lucrări nu sînt încă în
deajuns de cunoscute E adevărat că
nu este nici prea mult timp de -la a.
pariția lor.
La consfătuirea cu președinții co-
mitetelor sindicale raionale și orășe-
nești ale muncitorilor din învățămint,
care a avut loc între 10—12 aprilie
în București, s-au dezbătut principa-
lele probleme legate de activitatea
practică a organizațiilor sindicale din
școli.
Problemele puse în discuția consfă-
tuirii au fost: ridicarea nivelului acti-
vității organizatorice a sindicatului;
munca politică de masă și cukural-e-
ducativă în rîndul membrilor de sin-
dicat ; probleme ale activității profesio,
nale în atenția organizațiilor sindi-
cale; despre îmbunătățirea activității
de asigurări sociale și munca adminis-
trativ-financiară.
Pe baza referatelor prezentate în
consfătuire și a discuțiilor purtate în
ședințele plenare și in seminarii, pre-
zidiul C.C. al S.M.L a adoptat urmă-
toarele concluzii:
Cu privire la activitatea
organizatorică
muncitorilor din învățămînt au reușit,
în linii mari, să cunoască specificul
și conținutul muncii sindicale, să mo-
bilizeze masa membrilor de sindicat
din învățămînt la traducerea în viață
a hotărîrilor partidului și guvernului.
Multe dintre ele au întreprins acțiuni
care vădesc capacitate organizatorică,
o bună orientare și, în special, dorin-
ța de a nu-și precupeți eforturile pen-
tru a-și îndeplini sarcinile de onoare
cu care au fost învestite de alegă-
torii lor, membrii de sindicat.
In activitatea pe care au desfășu-
rat-o de la alegeri și pînă în prezent,
comitetele sindicale raionale nu au
reușit însă să cunoască .problemele
muncii tuturor organizațiilor sindica-
le de bază din școli. In multe din a-
ceste organizații activul sindical nu
este suficient îndrumat pentru a des-
fășura o muncă susținută și just o
rienlată. De aceea, activitatea lor ră-
mîne încă la suprafața problemelor.
De asemenea, ca urmare a lipsei de
orientare justă a unor organizații sin-
dicale, activitatea acestora se desfă-
șoară paralel cu munca administrati-
vă din școală, fără să existe preocu-
parea pentru folosirea unor metode
specifice în munca sindicală.
Ce trebuie să facă în primul rînd
comitetele sindicale raionale în dome-
niul ridicării capacității lor organiza-
torice ?
Este necesar ca, înainte de toate,
să se ia măsuri urgente pentru în-
viorarea activității sindicale în uni-
tățile de învățămînt. In școli. Cen-
trul de greutate al activității apara-
tului central și al activului raional
să fie mutat în școli, la comitetele de
instituție, la grupele sindicale.
Fiecare membru al comitetului ra-
ional trebuie să cunoască îndeaproape
viața școlilor, a unităților de învăță-
mint de care răspunde, trebuie să
învețe în mod practic pe președintele
comitetului de instituție sau pe res-
ponsabilul grupei sindicale să-și al-
cătuiască planul de muncă, să orga-
nizeze adunări sindicale, consfătuiri
de producție etc. Activitatea organi-
zatorică desfășurată de organizațiile
sindicale din școli trebuie să ducă la
îmbunătățirea procesului de învăță-
mînt, la închegarea colectivelor peda-
Cea de a doua sesiune științifică
a Institutului de științe pedagogice
și-a axat programul de activitate pe
trei teme mai importante: comemo-
rarea răscoalelor țărănești din 1907
și semnificația lor pentru istoria pe-
dagogiei și școlii romînești, comemo-
rarea a 300 de ani de la apariția
principalei opere a marelui pedagog
ceh Jan Amos Komenski — „Opera
didactica OBima* — și lucrări care
tratează probleme de actualitate ale
școlii și pedagogiei romînești.
S au prezentat în total ȘI de lu-
crări. Numărul ar putea să pară cam
mare pentrp o singură sesiune știin-
țifică și în dauna calității atît a lu-
crărilor. cît și a discuțiilor. Conduce-
rea Institutului s-a străduit, însă, să
aibă o exigență corespunzătoare în
trierea lucrărilor, ținînd în același
timp să nu se lipsească de lucrări
mai bune condiții. In special trebuie
să menționăm organizarea unei ex-
poziții „1907“ și alta „Komenski", de
care s-au ocupat în mod deosebit
cercetătorii Institutului G. Dinu ți I.
Antohi, avînd un sprijin prețios din
partea Institutului de arte plastice
(profesorii P. Dumitrescu și Vlad).
Institutul de științe pedagogice a
ținut ca în tematica sa să ocupe un
loc important, , în această sesiune,
comemorarea evenimentelor din 1907,
pentru importanța deosebită a aces
tui. eveniment pe plan, general națio-
nal, dar și pentru importanța lui
pedagogică. Terna 1907 a fost prilej
pentru discutarea unor însemnate
probleme privind istoria pedagogiei
porteze membrilor de sindicat care
i-au ales asupra felului cum și-au
desfășurat activitatea, să arate ce o-
biective își propun în trimestrul ur-
mător. De regularitatea cu care se
vor ține adunările generale sindicale
în unitățile de învățămînt depind in
mare măsură creșterea spiritului de
răspundere al organelor sindicale în
fața celor care le-au ales, asigurarea
democrației muncitorești în cadrul or-
ganizațiilor sindicale de baza.
Este de asemenea necesar ca toate
comitetele raionale să îmbunătățească
munca lor cu activul sindical. In a-
ceastă direcție este valoroasă expe-
riența acumulată pînă acum de către
unele comitete sindicale raionale în
organizarea „Zilei activului sindical".
Pe viitor „Ziua activului sindical" va
trebui să fie organizată pe probleme
și să aibă la bază studierea experien-
ței sindicale înaintate.
Pentru îmbunătățirea activității or
ganizatorice a comitetelor sindicale
raionale este necesar să se organize-
ze, acolo unde este posibil, cabinete
sindicale în care să fie concentrate
cele mai bune planuri de activitate
ale comitetelor de instituție, ale gru-
pelor sindicale, în care să se studieze
metodele înaintate folosite de diferite
comisii, de diferiți activiști. Este bine
ca, în timpul vacanțelor, comitetele
sindicale să organizeze cursuri și se-
minarii cu durata de cîteva zile pen-
tru activul sindical, în cadrul cărora
să se analizeze și să se adîncească
problemele actuale ale activității sin-
dicale din școli.
De o deosebită importanță în îm-
bunătățirea activității organizatorice
este controlul îndeplinirii sarcinilor.
Prezidiul C.C. al S.M.L socotește că
este necesar ca în practica co
mitetelor sindicale raionale să intre
organizarea de plenare trimestriale,
la care acestea să dea socoteală, în
fața activului sindical raional, de fe-
lul cum și-au desfășurat munca pe o
perioadă și să prezinte proiectul pla-
nului de activitate pe trimestrul ur-
mător. 'Aceasta va duce la instituirea
unui control serios al membrilor
de sindicat asupra activității or-
ganelor pe care ei le-au ales și pe
care trebuie să le controleze și să le
ajute în Îmbunătățirea activității lor.
In afară de formele cunoscute ale
controlului, se recomandă organizații-
lor sindicale să extindă controlul re-
ciproc Intre organizațiile sindicale de
bază.
Trebuie acordată o mai mare a-
tenție organizării ședințelor de pre-
zidiu ale comitetelor sindicale raio-
nale, precum și ședințelor de comitet.
In aceste ședințe trebuie analizată în
adîncime activitatea comitetelor de
instituție, a grupelor sindicale, trebuie
luate hotăriri concrete cu privire la
îmbunătățire^ muncii. Este necesar ca
aceste hotărîri să ajungă la toate or-
ganizațiile sindicale de bază din
școli.
Pentru îmbunătățirea activității or-
ganizațiilor sindicale din școli este
necesar să se ia măsuri în vederea
stabilirii unor relații principiale între
comitetul de instituție, grupa sindi-
cală și conducerea școlii.
Sînt școli unde directorii subapre-
ciază munca sindicală și unde, la
rîndul lor. organizațiile sindicale nu
mobilizează pe membrii de sindicat la
îndeplinirea obligațiilor lor profesio-
nale. Sînt de asemenea școli unde au
loc certuri, neînțelegeri intre preșe-
dintele comitetului de instituție și di-
rectorul școlii. Aceștia trebuie să în-
țeleagă că rolul hotărîtor în școală
îl are colectivul pedagogic, din care
fac parte și directorul și .președintele
comitetului de instituție. Organizația
sindicală își va spori prestigiul și în
romînești într-o fază deosebită a ei,
prilej de asemenea și pentru a ridica
și discuta probleme privind educația
patriotică a tineretului. S-au întîlnit
în secția respectivă oameni din ge-
nerația lui 1907, cu sufletul plin de
evenimentele trăite atunci, cu oameni
din generația de azi, ca într-un ade-
vărat schimb de experiență de viață,
într-o sinceră încercare de a păstra,
ca pe un tezaur, trecutul nostru de
lupte progresiste, luminat .astăzi de
învățătura marxist-leninistă. Am tras
și o învățătură din această întîlnire
Am’ simțit că, pentru reconside-nr -
trecutului nostru, avem încă nevoie de
o mai atentă și înțelegătoa.« a-p-wu.
asupra lui, dar și de o tot așa de a-
tentă pătrundere ideologică.
învățăminte asemănătoare am tras
și cu privire la prezentarea celeilalte
teme: comemorarea lui Komenski. Și
această temă a avut un rost educativ
direct, subliniat de Comitetul Națio-
nal pentru Apărarea Păcii, care ne-a
sprijinit dăruind broșuri și insigne
speciale celor care au prezentat lucrări
cu această temă.
Komenski a fost un mare umanist
și un luptător activ pentru pace în
vremea lui. De aceea comemorarea lui
a fost semnificativă și din acest punct
de vedere.
Lucrările legate de tema Komenski
n-au fost simple lucrări comemorati-
ve. Ele au pus în discuție însemnate
chestiuni privitoare la istoria pedago-
giei universale, făcînd astfel o coti-
tură în preocupările noastre de isto-
ria pedagogiei. Ele au adus, totodată,
o contribuție remarcabilă în acest
sens, studiind activitatea marelui pe
dagog ceh. pe teritoriul Ardealului
Discuțiile au arătat, dg asemenea,
că în discutarea unei personalități
pedagogice de însemnătatea lui .Ian
Amos Komenski trebuie să ținem sea
ma ou strietet* da condițiile istorice
măsura în care va contribui la întă-
rirea colectivului pedagogic.
Directorii de școli trebuie să știe
că au datoria să-și asigure colabora-
rea colectivului, să organizeze colec-
tivul cu care lucrează. Dar pentru
organizarea colectivului directorul
trebuie să se sprijine pe organizația
sindicală din școală, să stimuleze ini-
țiativa acesteia, să-i dea prilejul să-și
întărească contribuția la îmbunătăți-
rea procesului de învățămînt.
Sprijinirea activității
profesionale
gate de îmbunătățirea continuă a pro-
cesului de învățămînt.
Una din sarcinile de bază ale or-
ganelor sindicale din învățămint in
domeniul muncii profesionale este a-
sigurarea realizării planului de școla-
rizare; Organizațiile sindicale din
școli trebuie să-și mobilizeze în acea-
stă direcție toate forțele, toată iniția-
tiva. O deosebtiă atenție trebuie acor-
dată, în legătură cu aceasta, organi-
zării internatelor, solicitîndu-se spriji-
nul părinților, al organizațiilor de
masă etc. In consfătuire s-a vorbit
despre internatele din raionul Cos-
iești, bine organizate cu sprijinul
părinților. Experiența acestora trebuie
studiată și popularizată.
Comitetele sindicale trebuie să
sprijine formarea fie la comună, fie
la raion, a unui fond de școlarizare,
pentru a ajuta pe acei copii care, din
diferite motive, au nevoie de acest a-
jutor.
In ceea ce privește contribuția or-
ganizațiilor sindicale la îmbunătăți-
rea conținutului procesului de învăță-
mint, prezidiul C.C al S.M.L subli-
niază ca o sarcină de mare însemnă-
tate mobilizarea tuturor forțelor pen-
tru scăderea numărului de elevi ră-
mași în urmă la învățătură, pentru
scăderea numărului de repetenți, pen-
tru un procent real, dar urcat, de pro-
movabilitate. In școala în care aproape
jumătate din elevi nu reușesc la în-
vățătură nu poate fi vorba de o ac-
tivitate sindicală rodnică. Trebuie du-
să o luptă perseverentă pentru a ri-
dica exigența membrilor de sindicat,
învățători și profesori, față de pro-
pria lor muncă. In ședințele sindicale
trebuie analizată munca acelor cadre
care manifestă delăsare, care nu se
pregătesc pentru lecții, care privesc
cu superficialitate sarcinile instruirii
și educării elevilor.
Este necesar ca organizațiile sindi-
cale din școli să studieze activitatea
acelor cadre didactice care nu au la
obiectele lor elevi rămași în urmă la
învățătură și să popularizeze larg a-
ceastă experiență.
Sarcina cea mai importantă a or-
ganelor sindicale este aceea de a-și
da contribuția la întărirea, la cimen-
tarea colectivelor pedagogice. Comite-
tul sindical raional nu are dreptul să
rămînă indiferent cînd știe că într-un
colectiv pedagogic s-au ivit neînțele-
geri care macină energiile, care dizol-
vă inițiativele, care oferă un exem-
plu rău elevilor și împiedică, în fapt,
și închegarea colectivelor de elevi.
Este necesar ca ori de cite ori apar
asemenea elemente de dezorganizare
a vieții de colectiv, comitetul sin-
dical raional să analizeze care sînt
cauzele și, cu tot curajul, să condam-
ne și să izoleze pe acei oameni care
se ocupă cu intrigăria. Organizațiile
sindicale din învățămînt trebuie să
aibă în vedere faptul că provocarea
neînțelegerilor în colectivele pedago-
gice slăbește eficacitatea activității
creatoare a cadrelor didactice.
în care a activat și să ne ferim de
actualizări forțate.
Atît tema 1907, tema Komenski,
cît și celelalte lucrări, privitoare la
istoria pedagogiei romînești, prezen-
tate la sesiune, au evidențiat forma-
rea în toată țara a unor cadre de
cercetători pricepuți în această direc-
ție. Un rost însemnat aci îl are șl
trebuie să-l aibă cît mai mult filiala
noastră de la Iași, condusă de prof.
Ștefan Bîrsănescu.
Un lot important de lucrări prezen-
tate la sesiune îl constituie cele din
domeniul didactico-metodic. In toate
secțiile — cea a învățămîntului pre-
școlar și elementar, cele ce s-au o-
cupat de metodica predării discipli-
nelor in școala medie și, în parte, în
învățămîntul superior — au fost pre-
zentate lucrări legate de problemele
actuale ale procesului de instrucție și
educație din țara noastră. In centrul
lor au stat probleme ca educația co-
munistă a tineretului, politehnizarea
învățămîntului, îmbunătățirea meto-
delor de predare etc. Sesiunea insti-
tutului a adus un lucru nou în a-
ceasta privință : discutarea probleme-
lor; legate de învățămîntul superior.
El,se înscrie pe linia preocupării cu
totul noi, la noi ca și în alte părți,
de. a crea o pedagogie a îinvățămîn-
tului superior. Discuțiile în jurul a-
dagogică și defectologie. S-a simțit
aici contribuția serioasă adusă în a-
cest domeniu de către catedrele de
psihologie de la București și Cluj, de
Institutul de psihologie al Academiei
R.P.R., condus de acad. Mihail Ratea,
și de filiala noastră de la Cluj, con-
dusă de prof. Alex. Roșea.
Un cuvînt mai mult se cuvine să
spunem despre lucrările și discuțiile
secției de defectologie. Lucrările de
oligofreno-pedagogie mai puțin, cele
de surdo și tiflo-pedagogie mai mult
au arătat că în acest domeniu noi
începem să avem cadre destul de
pregătite de cercetători nu numai pen-
tru latura mai generală a probleme-
lor; ci și pentru contribuții mai se-
rioase de specialitate, cu deosebire
<n domeniul metodicii. Aceasta ne su-
gerează ideea că este timpul să ne
gîndim la introducerea unor astfel de
Este necesar ca organele sindicale
raionale să determine sporirea inte-
resului colectivelor pedagogice și or-
ganizațiilor sindicale de bază față de
activitatea organizațiilor U.T.M. și de
pionieri. Acolo unde colectivul peda-
gogic, organizația sindicală ajută zi
de zl organizația U.T.M. și cea de
pionieri, acolo aceste organizații de
tineret își desfășoară activitatea în
condiții mereu mai bune. Acolo' însă
unde colectivele pedagogice se dezin-
teresează de acest lucru, unde soco-
tesc că de educația copiilor trebuie șă
se ocupe numai utemiștii, care la rîn-
dul lor sînt și ei niște copii, acolo
nu există disciplină în școală, nu
există colective de elevi, nu există o
bună educație.
In sprijinirea procesului de învă-
țămînt sînt deosebit de importante
consfătuirile de producție. Consfătui-
rea de producție este forma cea mai
bună pentru a asigura participarea
în masă a membrilor de sindicat la
discutarea problemelor predării și e-
trat în ultimii ani șute și sute de ti-
neri pedagogi. Un alt contingent de
învățători și profesori țineri va intra
în școli odată cu deschiderea noului
an de învățămînt. Să-i ajutăm pe a-
cești tineri să se integreze cft mai
repede, cît mai organizat, în viața co-
lectivelor lor, să-i ajutăm să-și în-
sușească repede măiestria pedagogi-
că, să-i împrietenim cu cadrele di-
dactice cu multă experiență.
Intr-o serie de școli mai persistă
încă fenomenul supraîncărcării elevi-
lor și a cadrelor didactice. Este nece
sar ca toate comitetele sindicale ra-
ionale în colaborare cu secțiile de în-
vățămînt să ia măsuri pentru înlătu-
rarea supraîncărcării.
Se apropie examenele. Sarcinile or-
ganelor sindicale în aceas'ă etapă
sînt deosebit de importante și mari.
Obiectul consfătuirilor de producție
din perioada aceasta trebuie să-l for-
meze problemele legate de recapitu-
larea materiei. Este necesar ca toc-
mai în această etapă să veghem ca
și elevii și cadrele didactice să nu fie
supraîncărcați.
Este bine să tragem concluzii din
experiența anilor trecuti în ceea ce
privește felul în care s-au desfășurat
examenele. Au fost unele colective
Sesiunea științifică • Institutului
de științe pedagogice a însemnat, în
sfîrșit, un pas Înainte și într-un do-
meniu ceva mai greu pentru o insti-
tuție tînără. Este vorba de bazele
teoretice ale pedagogiei și teoria e-
ducației. Au fost abordate în adevăr,
cu destul curaj, probleme ca : pre-
mizele teoretice ale pedagogiei, pro-
blema legii în pedagogie, educația
ideologico-politică în procesul de în-
vățâmînt, rolul cadrelor didactice în
educația comunistă a studenților ș.a.
Noi știm că asemenea probleme
sînt grele și împing de multe ori
discuțiile spre considerații mai mult
sau mai puțin scolastice, fără un fo-
los practic imediat. Știm însă în a-
ceilași timp că. ocolind asemenea pe-
ricole, discuțiile cu caracter teoretic
ridică în continuu nivelul cercetărilor
și verifică latura lor metodologică.
De aceea trebuie să fie cultivate mai
departe.
Și din punct de vedere metodolo-
gic sesiunea științifică a Institutului
de științe pedagogice ținută în acest
an a adus un progres față de anul
trecut. Cercetătorii noștri în dome-
niul istoriei pedagogiei au dovedit o
măiestrie mai mare în cercetarea iz-
voarelor și interpretarea lor, o grijă
tot mai sporită pentru izvoarele ori-
ginale și documente noi. Cercetătorii
în domeniul didactico-metodic au
căpătat o mai mare deprindere pen-
tru observația sistematică și metodi-
că, precum și pentru aplicarea meto-
dei experimentale în pedagogie.
începutul este timid în această pri-
vință, dar există. Metoda experimen-
tală a fost, de pildă, utilizată în lu-
crări cu teme ca : procedee în rezol-
varea temelor pentru acasă, îndru-
mări pentru predarea muzicii, pre-
legerea în învățămîntul superior,
metodica seminarului și altele. Expe-
rimentul a fost apilicat. de asemenea,
în cercetările de psihologie pedago-
gică și defectologică.
Cea de a doua sesiune științifică
a Institutului de științe pedagogice a
scos la iveală, se înțelege, și unele
deficiențe, peste care nu putem trece
dacă vrem să fie limpezită calea
spre realizări noi. In afară de defi-
ciențele arătate în cursul expunerii,
este necesar să menționăm cîteva în
mod special. Două mai cu seamă.
O primă deficiență privește domeniul
istoriei pedagogiei, eu tot progresul
menele să se desfășoare potrivit in-
strucțiunilor ministerului, fără niciun
fel de abatere.
De asemenea, comitetele sindicale
au datoria să contribuie Ia o bună
desfășurare a lucrărilor de transferare
și încadrări a cadrelor didactice. Mi-
nisterul învățămîntului și Culturii, în •
înțelegere cu Comitetul Central al
S.M.L, a stabilit ca la lucrările de
transferări și încadrări să participe și
reprezentanți ai comitetelor sindicale. ’’
Comitetele sindicale trebuie să folo-
sească din plin acesț drept.
După încheierea anului școlar vor
avea loc serbări de sfîrșit de an.
Comitetele de instituție, grupele sin-
dicale vor trebui șă contribuie la or- ■
ganizarea acestor serbări, urmărind
ca ele să fie prilej da sărbătoare atit, 1
pentru elevi, cît și pentru cadrele di-
dactice.
Prezidiul C.C. al S.M.L atrage a-
tenția comitetelor sindicale raionale
că sint obligate să se preocupe în
mai mare măsură decît pînă acum de
școlile profesionale In școlile pro-
fesionale se formează viitorii mun-
citori din țara noastră. Comitetului
sindical raional, activului sindical tiu
trebuie să le fie indiferente con-
dițiile în care învață ucenicii, condi-
țiile în care își duc ei viața culturală.
De asergep^a, „recomandăm comitete-
lor sindicale raionale că poarte o gri-
jă mai mare față de oasele de copii.
Ele au datoria să pătrundă în proce-
sul de educație care se desfășoară in
casei-a de copii, să ajute cadrele care
jucrevă în aceste case,'să ia altitudi-
ne hotărîtă împotriva acelor educatori
care sint distanți, indiferenți și rău-
voitori față de copiii pe care-i educă. '
Comitetele sindicale trebuie să con-
sidere că sînt răspunzătoare de tra-
ducerea în viață a recomandării par-
tidului nostru cu privire la lărgirea
continuă a accesului fiilor de munci-
tori și țărani muncitori în școlile me-
dii, universități și Institute. De aceea ■
este necesar ca ele să contribuie ne-
mijlocit la organizarea cursurilor
pentru pregătirea acestora în vederea
examenelor de admitere în învățămin- '
tul mediu și superior.
4
realizat fn aeeastă privință. Avem
impresia că, tn interpretarea faptelor,
unii1 dintre cercetătorii noștri nu s-au
despntos complet de unele interpre-
tări vechi, date de istoricii burghezi,
le iau ca lucruri definitiv judecate,
fără să cerceteze dacă ele corespund
sau nu punctului de vedere just al
materialismului istoric. Alți cercetă-
tori merg, ca să zicem așa, în coada
istoricilor de azi. Ei nu îndrăznesc să
abordeze evenimente și personalități
istorice care n-au fost mai întîi re-
considerate de istoricii propriu ziși.
Acest complex de inferioritate nu-și
are rostul. Noi nu putem aștepta pînă
cînd întreaga istorie politică și soci-
ală a țării va fi reconsiderată. Lu-
crul acesta nici nu se va putea face
așa de repede și definitiv. Cercetăto-
rii în domeniul istoriei pedagogiei
trebuie să cerceteze ei înșiși ce este
de competența lor. Procedînd astfel,
ei vor putea aduce contribuții la dez-
voltarea însăși a științelor istorice.
O altă deficiență importantă se re-
feră la stilul nostru de muncă. Se
simte din unele lucrări că, dacă pen-
tru fiecare cercetător perioada de cer-
cetare a fost adesea ori serioasă și
îndelungată, clasificarea materialului
și în special prelucrarea și redactarea
lui s-au făcut mai în pripă. Este im-
perios necesar ca pe viilor munca de
cercetare să fie cu cea mai mare
grijă planificată. Este adevărat că
aici au lucrat și anumite cauze o-
biective — în special existența în
lecturilor pedagogice și alta a insti-
tutului. Sperăm că această cauză va
fi înlăturată pe viitor.
Mai sînt, desigur, și alte critici ce
se pot aduce activității noastre pe-
dagogice, atît celei depuse direct de
cercetătorii Institutului, cît și celet
depuse de colaboratorii săi externi.
Cînd sînt juste, noi trebuie să le pri-
mim și să depunem eforturi pentru
înlăturarea lipsurilor. Am dori, însă,
din partea specialiștilor, mai multă
înțelegere pentru munca din dome-
niul pedagogiei și o contribuție per-
sonală cît mai mare și de un nivel1
cît mai ridicat. Cea mai bună critică
pe care cineva poate s-o facă, în a-
cest sens, activității de pînă acum,
este nu numai să semnaleze defici-
ențele, ci să le și înlăture practic, el
însuși, prin lucrări — și anume prin
lucrări de calitate superioară.
WB
GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
In întîmpinarea „Zilei învățătorului
CONFERINȚA MONDIALA
A învățătorilor
ȘI PROFESORILOR
Cadrele didactice din raionul
Galați se pregătesc să Intimplne
„Ziua învățătorului* printr-o pre-
gătire temeinică a examenelor și
prin măsuri care 8ă asigure des-
chiderea In bune condițiunl a
viitorului an școlar. In scopul de
a-i ajuta în aceastâ acțiune, Co-
mitetul sindical raional al mun-
citorilor din învățămînt și-a luat
următoarele angajamente :
— Sâ inițieze studierea și valo-
rificarea experienței pedagogice
avansate a unui număr de 12 ca-
dre didactice din cele care au
obținut rezultate remarcabile in
activitatea instructiv-educativă.
Această experiență va fi studia-
tă de colective de specialiști ți
popularizată în consfătuiri de
producție ce vor avea loc Înainte
de încheierea anului școlar. Pen-
tru generalizarea celei mai valo-
roase experiențe pedagogice
dezbătute In consiâtuirile de pro-
ducție se vor Întocmi comunicări,
care vor fi puse la îndemîna ca-
perioada vacanței de vară, o lar-
gă campanie de atragere a oa-
menilot muncii din întreprinderi,
G.A.C., G.A.S., S.M.T., a părinți-
lor șl a comitetelor sindicale din
celelalte ramuri In vederea în-
zestrării unul număr de 8 școli
(nr. 4, nr. 8, nr. 5,
nr. 1, școala din
dani și școala din
mușița) cu ateliere
tica elevilor.
nr. 20, nr. 17,
comuna Ser-
comuna Fru-
pentru prac-
blnetulul pedagogic, și vor fi
mise „Gazetei invățămintului'
„Revistei de pedagogie".
— Sâ organizeze In cursul
canței de varâ patru cursuri
tri-
Și
va-
de
pregătire a fiilor de muncitori și
țărani muncitori care se prezintă
la examenele de admitere in In-
vățămlntul mediu șl superior.
— Sâ desfășoare, în perioada
care a mai râmas pînâ la înche-
iere anului școlar, precum și tn
— Să organizeze, la sfîrșitul a-
nulul școlar, o consfătuire de pro-
ducție In orașul Galați, în cadrul
căreia să fie discutată experien-
ța acumulată de colectivele șco-
lii medii nr. 1 și școlii de 7 ani
nr. 6 care au experimentat în a-
cest an școlar introducerea prac-
ticii elevilor în ateliere.
— Să organizeze 3 vizite de
studiu pentru 100 cadre didacti-
ce din școlile sătești fn întreprin-
derile „Ionel Jora', „Fusul* și
„Șantierele Navale'.
— Să inițieze concursul „Pen-
tru cea mai bună parcelă expe-
rimentală", dotat cu premii în o-
biecte, cărți de specialitate și
excursii. Să elaboreze și sâ po-
pularizeze In toate organizațiile
sindicale din școli, pînă la data
de 1
lui.
care
Mat, regulamentul concursu-
Sâ organizeze o expoziție
sâ oglindească realizările
școlilor din raionul Galați in do-
niBnlul politehnizăril învățămlntu-
lui de cultură generală.
— Să inițieze, cu ajutorul mem-
brilor de sindicat, constituirea
unui număr de 7 comitete de ac-
țiune care să asigure terminarea
lucrărilor de construcții școlare
din iond centralizat și din auto-
impunere tn comunele : Pechea,
Cuza Vodă, Tulucești, Indepen-
dența, Fîntînele, Ijdileni și Tătar-
ca.
— Să organizeze, între 1-7 au-
gust a.c., «Săptămîna pregătirii
deschiderii anului școlar". în a-
ceastă acțiune se va solicita co-
laborarea părinților, a sfaturilor
populare, a comitetelor U.T.M, și
a celorlalte organizații obștești.
In această săptămînă se vor în-
cheia lucrările de reparații și
curățenie a localurilor de școală
și a mobilierului, se va termina
aprovizionarea cu combustibil a
școlilor, se vor pregăti locuințe
pentru cadrele tinere nou numite
în invățămînt, se va revedea și
complecta materialul didactic.
— Să înlesnească legătura,
sprijinul reciproc și schimbul de
experiență intre 6 școli din ora-
șul Galați și 6 școli sătești
(școala nr. 16 din Galați cu școa-
la nr. 1 din comuna Independen-
ța, școala de 7 ani nr. 14 din Ga-
lați cu școala de 7 ani din comu-
na Tulucești, școala medie nr.
1 din Galați cu școala medie din
comuna Pechea, școala de 7 ani
nr. 15 din Galați cu școala d« 7
ani din comuna Piscu, școala de
7 ani nr. 6 din Galați cu școala
de 7 ani din comuna Șendreni,
școala de 7 ani nr. 8 din Galați
cu școala de 7 ani din comuna
Frumușița).
— Să intensifice contribuția
membrilor de sindicat la dezvol-
tarea activității cultural-artistice
și educative în următoarele în-
treprinderi din oraș și raion :
„Șantierele navale", „Cristea Ni-
colae', „Atelierele C.F.R.", „FUi-
mon SIrbu', „G.A.S. Bărboși"
și «G.A.S. Serdaru".
— Să intensilice activitatea
cultural-educativă în rîndul mem-
brilor de sindicat, luînd următoa-
rele măsuri :
1. Antrenarea la concursul ar-
tistic de amatori al C.C. al S.M.I.
a unul număr de 3 echipe
teatru, 3 formații de cor, o
chestră de cameră, o formație
teatru de păpuși, 3 echipe
dansuri populare, recitatori,
de
or-
de
de
so-
Romantismul certitudinilor
(Urmare din paig, 1)
liști vocali, instrumentiști și au-
tori de conferințe de populariza-
re a științei.
2.	Prezentarea In orașul Galați
ți în raion a unui număr de 31 de
spectacole date de formațiile În-
scrise la concurs.
3.	Dezvoltarea activității clubu-
lui din Galați, care va organiza
săptâmînal propaganda pedago-
gică, politică șt cultural-educatl-
vă. In cadrul clubului se vor or-
ganiza cu regularitate seri cultu-
ral-distractive. Pînâ la încheierea
anului școlar, va avea loc la club
un proces literar pe tema roma-
Intre 4 și 8 aprilie a.c. a avut loc la Berlin ședința
Comitetului de pregătire a Conferinței Mondiale a
învățătorilor și profesorilor. La ședința au luat parte
P. Delanoue, secretar general al Federației Inter-
naționale a Sindicatelor Muncitorilor din Invățămint,
I. Grivkov, președintele Comitetului Central al Sin-
dicatului Muncitorilor din Invățămînt din R.S.F.S.R.,
vicepreședinte al F.I.S.E., M. Marchant, secretar al
F./.S.E., președinții sindicatelor de învățămînt din
R.D.G. și Polonia. De asemenea, la lucrările ședinței
au luat parte președinții organizațiilor de pedagogi
din Japonia și Siria, care nu sint membre ale F.l.S.E.
La ședință a fost aprobată hotărîrea cu privire la
desfășurarea Conferinței Mondiale a învățătorilor și
profesorilor la Varșovia, intre 20—25 august 1957
și s-a adoptat ordinea de zi a Conferinței, in care
sînt cuprinse probleme ce frămîntă masele largi ale
cadrelor didactice din întreaga lume. Participanții
la ședință au adoptat în unanimitate textul publicat
mai jos al Apelului către organizațiile sindicale și
profesionale ale muncitorilor din învățămînt din
toate țările în legătură cu desfășurarea Conferinței
Mondiale.
si tovarăși
Trăim ta perioada unor adinei
prefaceri sociale. Giganticai dezvol-
tare a științei și tehnic'! contem-
porane deschide oamenilor, cu fie-
noasă a copiilor în domeniul
caire zi, noi posibilități de a
za un progres continuu în
nerea naturii.
Crește neîncetat
nilor care înțeleg
rale ale omenirii.
numărul
interesele
reali-
6'11 P'J-
oame-
gene-
Ei își dau sea-
ma că sărăcia, asuprirea econom i-
că, politică
tu ie un rău
După cel
mondial au
și culturală nu
inevitabil.
de al doilea
apărut noi state
consti-
război
socia-
liste, iar fostele țări coloniale se
eliberează uma dună alta și merg
înainte pe drumul independenței.
Școala, a cărei sarcină este pre-
gătlrea tineretului pentru viața
mîine, nu poate rămine străină
aceste prefaceri.
Totuși, tn multe țări școala
de
de
Și
muncitorii din tavățămtat se află
încă într-o situație grea și nu pot
îndeplini pe de-a întregul-----------:
vățămîntului pe criteriul
și al situației sociale ;
iilor.
în-
rasei
a părin-
o prietenie trainică fn care, pe rînd,
fiecare e și dascăl și elev, l-am regă-
sit pe prieteni In sala vastă a biblio-
tecii uzinei. Citeau, așezați la aceeași
masă.
Nenumărațl alți elevi ai școlii teh-
nice au aici, la clubul uzinei, fișe de
cititor. Mi-a mărturisit bibliotecarul
că, alături de cererile pentru cărțile
nou apărute, Pavel Korceaghin înflă-
cărează la fel pe tineri ca și acum 12
ani, cind generația mea citea pentru
prima oară „Așa. s-a călit oțelul”.
De curînd s-a ivit un nou prilej de
stringere a legăturilor intre tinerii
muncitori șl elevii școlii tehnice: inau-
gurarea sălii de sport a uzinelor. Pa-
siunile sportive specifice vlrstei cimen-
tează și mai mult prieteniile făurite
In muncă
Revin spre școală, avtnd alături pe
cltiva dintre elevii fruntași. Vreau să
aflu cite ceva despre planurile lor de
viitor. II iscodesc pe Emanuil Craiu,
din clasa electricienilor.
— Și mat tîrziu, după absolvirea
școlii, ce-at să faci 2
— Mai tîrziu am să lucrez în uzină
și... probabil mă voi înscrie la Poli-
tehnică, bine înțeles fără frecvență.
— Vrei să devii inginer ?
— Inginer sau electrician de înaltă
calificare. Mi-e tot una.
Zimbesc și profesorul șl elevul. în-
țeleg că tema aceasta de discuție nu
e nouă pentru elevii școlii și că, în
conștiința celor mai mulți, concepția
care stă la baza răspunsului s-a în-
rădăcinat adine.
...Ajungem la școală. Mă încon-
foa'ă iar amintirile dragi ale Intîiului
mai sărbătorit cu 12 ani în urmă.
Sint și astăzi la fel de mindru de
acele zile. Datorită lor am putut pă-
trunde astăzi, mai puternic, miezul
unui adevăr prețios: sărbătorescul
zilei de 1 Mai, deși a devenit o tradi-
ție, își reinoiește mereu conținutul, ca-
pătă o tot mai puternică strălucire, ți
faptul obișnuit, cotidian, contribuie
din plin la această strălucire.
Îmi vine tn minte tlicul romantis-
mului a două generații de elevi pe
care le despart 12 ani. 11 reproduc cu
riscul de a fi acuzat că folosesc pre-
țiozități.
Romantismul visărilor șl planurilor
noastre de viitor făurite atunci, în
Mai 1945, purta pecetea căutărilor ti-
mide cile începutului. La această
virstă, planurile elevilor de astăzi cu-
prind romantismul certitudinilor îm-
plinirii.
nulul „Apostol* de Cezar
cu.
4. Invitarea unul număr
de cadre didactice din
Petres-
de 60
raionul
Vrancea, pe timp de o săptămî-
nâ, pentru a vizita întreprinde-
rile, instituțiile culturale și monu-
mentele istorice ale orașului Ga-
rea lor. Este metadestulător
rul cadrelor didactice, este
destulător numărul școlilor,
riile sînt scăzute. Drepturile
ciitorilor din învățământ sînt
eafe. Catdreloir didactice nu
meni-
numa-
neta-
Sala-
mun-
tacăl-
li se
O EXPOZIȚIE INTERESANTĂ
In lunile acestea se desfășoară
pe plan internațional sărbătorirea
a 300 de ani de la apariția lucrării
„Opera didactica omnia" a lui Jan
Amos Komenski. In țara noastră,
seria manifestărilor în cinstea aces-
tui eveniment a fost deschisă de
sesiunea științifică a Insti.utului
de științe pedagogice din Bucu-
rești. Cu acest prilej, într una din
sălile institutului s-a organizat o
expoziție închinată lui Komenski.
Expoziția a prezentat un mate-
rial documentar interesant și ins-
tructiv. Pe un perete central
al sălii s-a expus portretul lui
Komenski, executat tn ulei, după
stampele vremii, de către tov. P.
Dumitrescu, rectorul Institutului de
arte plastice „N. Grigorescu" din
București. In apropierea tabloului,
In r-o vitrină, a fost expusă ediția
prinoeps din „Opera didactica o:n-
nia“, apărută le Amsterdam fn
1657, iar în alte patru vitrine, edi-
ții din operele lui Komenski, apă-
rute în diferite limbi.
Se știe că marele pedagog a ac-
tivat cîțiva ani pe teritoriul Tran-
silvaniei. O vitrină a înfățișat o-
perele apărute în aceas'ă perioadă:
„Poarta de aur a limbilor" — Bra-
șov 1735, „Porțile limbii latine și
vestibulul" — Sibiu (nedatată),
„Lumea fn imagini" — Sibiu 1738
etc. Au fost expuse de asemenea
două planșe înfățișind școala de la
Săros-Patak, Transilvania, unde
Komenski a lucrat un timp ți
„Marca operelor lui Jan Amos Ko-
menski", marcă ce o găsim impri-
mată de obicei pe prima pagină a
lucrărilor sale tipărite.
Foarte ins'ructivă ni s-a părut
harta mare înfățișînd localitățile
unde a trăit Komenski. In dreptul
fiecărei localități sînț trecute ope-
rele publicate în perioada respec-
tivă.
Deși modestă ca dimensiuni, a-
ceastă expoziție este o contribuție
valoroasă la
operei unuia
pedagogi pe
rea.
cunoașterea vieții și
din cei mai de seamă
care i-a avut omeni-
Prof. C. DINU
lăți.
5.	Pregătirea a
cu o capacitate
pentru sprijinirea
dactico-științifice
lor și elevilor în
6.	Organizarea
3 baze turistice
de 150 locuri,
excursiilor di-
ale pedagogi-
orașul Galați,
unei excursii pe
Canalul Filipoiu pentru un număr
de 50 de copii ai membrilor de
sindicat, a unei excursii In Del-
tă pentru un număr de 100 de ca-
dre didactice și a unei excursii
la Cheile Bicazului. pentru un
număr de 100 membri de sindi-
cat.
7.	Sprijinirea colectivului spor-
tiv „Progresul-Invățămînt" din
Galați In inițierea și desfășura-
rea fn cursul lunii mai a unor
competiții de volei, șah, ien<s de
masă între colectivele sportive
locale și colectivele sportive ale
cadrelor didactice din București
ți Brăila.
8.	Stabilirea unor legături prin
corespondență cu un comitet
sindical raional și cu 3 comitete
de instituție din școli medii ți
de 7 ani din U.R.S.S.
asigură întotdeauna dreptul la
muncă, se creează obstacole în ca-
lea schimbului cultural și a schim-
bului de experiență pedagogică.
Adesea pregătirea cadrelor di-
dactice și ridicarea nivelului pre-
gătirii lor generale și profesionale
nu corespunde cerințelor actuale.
Pînă în timpurile noastre, în cea
de a doua jumătate a secolului al
XX-lea. are loc discriminarea ruși-
Carta învățătorilor — document
comun pentru toate cadrele didac-
tice din lume — nu este tradusă
în viață pretutindeni. Dușmanii
progresului încearcă să păstreze în
școli programe care nu cores-
pund cerințelor științei și realită-
ților sociale ale vieții actuale și
propagă idei reacționare, idei care
atîță la asupriră, la ură față de
alte popoare, la un nou război.
Totodată, insă, în lume există
forțe puternice, care sînt în stare
să obțină îmbunătățirea situației
școlilor și a educeției tineretului,
pentru ca acestea să răspundă ce-
rințelor vremii noastre, intereselor
culturale ale maselor celor ce
muncesc, progresului științei peda-
gogice, nădejdilor de viață liberă
și de pace trainică ale popoairelor.
Muncitorii din învățămînt sînt che-
mați să participe activ la această
luiptă.
In scopul de a contribui la reali-
zarea unității muncitorilor din în-
vățămînt, la întărirea legăturilor
lor cu masele populare ta lupta'
păntru sarcina comună a dezvol-
tării învățămîntului public, Fede-
rația Internațională a Sindicate-
lor Muncitorilor din Invățămtat,
care reunește peste 6 milioane de
oameni, a luat, împreună cu nu-
meroase organizații naționaile, ini-
țiativa de a organiza Conferințe
Mondială a învățătorilor și profe-
sorilor.
S-a hotărît ca această Conferin-
ță să aibă loc la Varșovia, între
20—25 august. La Conferință pot
participa reprezentanții organizați-
ilor muncitorilor din Invățămtat
din toate țările, independent de
rasa lor, de părerile lor politice și
de convingerile lor religioase. Ei
vor putea discuta în mod liber toa-
te problemele care-i frămtată.
Propunem următoareai ordine
de zi pentru conferința: Situația
actuală a școlilor și a muncitori-
lor din îinvățăimtat și calea îmbu-
nătățirii acestei situații. Educarea
tineretului în spiritul patriotismu-
lui și al prieteniei între popoare.
Calea obținerii unității în mișcarea
internațională a cadrelor didacti-
ce. Instituirea zilei mondiale a
Cartei învățătorilor.
Muncitori din învățămînt din
toate țările, educatori ai tineretu-
lui I
A sosit vremea de a obține pre-
tutindeni îmbunătățirile necesare
în munca nobilă de educare ai ti-
neretului. Noi dorim ca guvernele
și Organizația Națiunilor Unite să
asculte glasul muncitorilor din în-
vățămînt și el popoarelor. Este ne-
cesar ca școala să răspundă nă-
dejdilor maselor și țelurilor pro-
gresului vremii noaistre, ca ea să
slujească cauza păcii și a priete-
niei între popoare.
Trimiteți declarații ou privire la
participarea la Conferința Mondia-
lă a învățătorilor și profesorilor 1
Discutați problemele cuprinse ta
ordinea de zi a Conferinței I
Trimiteți renrezentanți la Confe-
rința Mondială a Învățătorilor și
profesorilor, la care discuția abso-
lut liberă a problemelor constituie
o chezășie a succesului.
Berlin
COMITETUL DE PREGĂTIRE A
CONFERINȚEI MONDIALE
ÎNVĂȚĂTORILOR Și PROFESORILOR
CONCURS DE DESEN
Teatrul de stat „Țăndărică”
ganizează in cinstea zilei de 1
o--
Iu-
PENTRU
ELEVI
Prezidiul C.C. al S.M.I. reco-
mandă comitetelor sindicalo ra-
ionale șl orășenești ale muncito-
rilor din învățămînt să ia mă-
suri pentru popularizarea și ex-
tinderea inițiativei comitetului
sindical din Galați.
*oc ococ ooae ao oo oo ac oo oo oo o© ac oe oe oo ac ac ee oeao ao aooe oc oo oe oo oo oo oo * ao oo oe oo oo oooo oo ao oooo oe oo oc ao ao ao ao oc ao ac t>ae ac oo ao ao oooo ac ae oo oo se oo ao ae ao oo ao oe ac ac ac ac ae aeoo ee ac ao <x> oo ee ee oe ee oeoo ae aeae oe ee aoog
Manualul
n
Literatura pentru copii"
nie, Ziua Internațională a Copilu-
lui, un concurs de desene, al că-
rui scop este dezvoltarea aptitu-
dinilor creatoare și a gustului ar-
tistic al pionierilor și școlarilor.
La acest concurs pot participa
școlarii din Capitală între 7-13
ani. Participanții vor prezenta un
singur desen, cu temă inspirată
din piesele pentru capii din actuala
stagiune: „Albă ca zăpada", „Ga-
loșul fermecat", „Lanțul mincium-
lor”, „Căsuța iepurașului", „Po-
vestea porcului", „Măciuca și me-
rele de aur", „Găinușa harnică".
Școlarii între 7-9 ani pot executa
desenele în creion, creioane colora-
te, acuarelă sau tempera, iar cei
inire 9 și 13 ani în acuarelă, tem-
pera sau pastel. Desenele vor fi
însoțite de explicații sumare cu
privire la subiectul tratat și vor
purta pe verso indicarea numelui,
a vlrstei și a școlii la care învață
participantul la concurs.
Lucrările vor fi prezentate pro-
fesorilor de desen plnă la data de
15 mai. Selecționind desenele pen-
tru premiere, profesorii trebuie să
se asigure că acestea nu
piate după alte lucrări
executate de capii, fără
slni co-
și slnt
ajutorul
le, pasteluri,
permanente la
planșe de desen,
spectacolele teatru-
direct al persoanelor vîrstnice.
Se vor acorda următoarele pre-
mii : două premii I — ctte o
bibliotecă; patru premii II — cîte
un aparat de fotografiat; patru
momii III — cîte o trusă de de-
sen complectă: douăsprezece men-
țiuni, con^tind din cutii de acuare-
lui „Țăindă-ică".
învățătorii, profesorii de desen,
instructorii de pionieri și directorii
școlilor pot accda un sprijin în-
semnat desfășurării concursului
anlreitlnd cit mai mulți pionieri și
școlari în vederea participării la
concurs, indrumindu-i în ceea ce
privește executarea desenelor.
IN BULGARIA PRIETENĂ
Editura didactică șl pedago-
gică a apărut recent manualul „Li-
teratura pentru copii" de conf.univ.
Georgeta Munteanu și prof. Corne-
lia Mosora. Lucrarea se adresea-
ză elevilor din anul IV al școlilor
pedagogice, pentru a o folosi ca
manual la cursul dp literatură pen-
tru capii. Materialul prezentat în
acest manual depășește, însă, pro-
grama școlară, așa Incit el poate
țolosi tuturor celor ce se intere-
sează de literatura pentru copii;
el poate fi consultat și de profeso-
rii care predau limba romînă la
clasele V—Vll.
Manualul de față contribuie la
înlăturarea unor prejudecăți care
ar mai putea stărui în lumea pe-
dagogilor și a scriitorilor, dispuși
să minimalizeze importanța litera,
turii pentru copii și să o considere
un „gen minor" al literaturii. La
baza alcătuirii manualului stă
principiul care privește literatura
pentru copii ca parte integrantă a
literaturii in genere, ca formă de
cunoaștere a realității prin inter-
mediul imaginilor artistice. De a-
semenea, manualul înlătură falsa
problemă a opoziției ..pedagogie
—artă" în cadrul literaturii pentru
copii, demonstrînd prin textele
cuprinse tn manual, care aparțin
unor mari scriitori, că operele li-
terari pentru copil realizate cu mij-
loace artistice au o puternică forță
educativă.
Educatorii găsesc în acest ma-
nual o serioasă informare istorico-
literară, exemplificarea și prezen-
tarea analitică și interpretativă a
celor mai valoroase opere pentru
copii din literatura noastră, înce-
copti. Urmează menționarea opere,
lor mai importante, cu caracteri-
zarea generală sau analiza literară
a unorZ din ele.
Prezentarea sumară a conținutu-
lui operelor trezește interesul ele-
vilor pentru lectura integrală. Prin
felul cum autoarele manualului
prezintă operele, se dau criterii de
analiză a textului literar, necesare
învățătorilor și profesorilor și se
indică linia de interpretare ce tre-
buie urmată. Aceste indicații sînt
deosebit de prețioase pentru elevii
școlilor pedagogice, viitori învăță-
tori. Pentru o mai complectă infor-
mare și îndrumare, în manual se
indică editura sau colecția în care
au apărut operele menționate.
Autoarele dau o fundamentare
psihologică alegerii cărților, avînd
în vedere accesibilitatea operelor
in raport cu particularitățile de
virstă ale copiilor. Astfel, se indi-
că să se citească povești ușoare,
de exemplu Capra cu trei iezi, la
7—9 ani, basme ușoare ca Jup'.n
dintre elementele artistice șl influ-
ența lor educativă asupra copiilor.
Procedeul confirmă ideea că prin-
cipiile teoriei marxiste asupra lite-
raturii și esteticii își găsesc In a-
ceeași măsură aplicarea In crea-
rea și aprecierea operelor litera-
la(le la noi. în traducere, pentru
ca ele să poată fi astfel la înde-
mlna cititorilor. Pe măsură ce se
Rănică Vulpoiul la
gende la 9—11 ani,
xemplu Harap-Alb)
versuri descriptive
„Pasteluri" de St.
10—13 ani, romane
8—10 ani. le-
basme (de e-
la 9—12 ani,
(de exemplu
O. losif) la
istorice la
re pentru copii, ca și
și aprecierea literaturii
maturi.
Autoarele manualului
în crearea
pentru cei
au lucrat
vor traduce și alte opere din
ratura universală, și capitolul
pectiv va trebui extins intr-o
toare ediție a manualului.
Ni se pare, de asemenea, o
lite-
res-
vii-
scă-
T ele viziunea
pînd cu creația folclorică,
la începuturile literaturii
pentru copii din secolul al
pînă in zilele noastre. De
nea, slnt prezentate tutele
cele mai valoroase scrieri
trecind
sorise
XlX-lea
aseme-
dintre
pentru
copii din literatura universală.
Ca metodă de prezentare a ma-
terialului, autoarele mamtahtlui
fac. la începutul fiecărui capitol,
aprecieri generale, arățînd condiți-
ile de dezvoltare a literaturii pen-
tru copii în epoca șl în (ara res-
pectivă. încadrează apoi scriitorii
in epocă șl îi privesc mai ales pe
latura creațiilor literare pentru
11—13 ani.
Manualul este atrăgător și prin
abundența și calitatea portretelor
scriitorilor, a desenelor, a repro-
ducerilor de coperte.
Din întregul material cuprins în
manualul „Literatura pentru copii"
se desprinde firul călăuzitor urmat
de autoare, care au interpretai fe-
nomenul literar ca mijloc de desă-
vîrșire a educației morale și esteti-
ce a copilului. O preocupare de
seamă în elaborarea manualului a
constat în selecționarea materialu-
lui antologic, material de calitate,
cu conținut edircativ. în formă ar-
tistică desăvîrșită. Totodată, au-
toarele au acordat o mare atenție
lămuririi unora dintre cele mai im-
portante probleme ale creației lite-
rare, cum ar fi problema tematicii
operei literare, problema tipizării,
problema construirii unor persana-
je puternic individualizate, prObiP.
ma limbii artistice. Analizele am-
ple și tn cea mai mare parte juste
subliniază permanent corelația
cu pricepere, cu discernămuit ști-
ințific, cu dragoste pentru școală
și pentru copii. Întregul material
este prezentat într-o exprimare
cursivă, claru, caldă și atrăgătoare.
Manualul „Literatura pentru co-
pil" constituie un început bun, cu o
serie de imperfecțiuni inerente li-
nei încercări de cuprindere a unui
sector literar vast și greu de de-
limitat. Astfel, e greu de precizat cu
exactitate vîrsta la care să fie ci-
tite operele literare, aceasta variind
și după nivelul de dezvoltare al co.
piilor. Ar fi fost necesar să
se arate o mai mare preocupare
pentru literatura care se adresează
copiilor de 3—4 ani și celor de
5—7 ani- Lecturi pentru preșcolari
sînt puțThe în manual; citeva bas-
me de Dimilrie Goga, inspirate din
folclor, „Povestea gîștelor" de G.
Coșbuc și alte citeva, risipite prin-
tre lecturile adresate copiilor mai
mari. Este adevă'at că manualul
se adresează școlilor pedagogice
de învățători. Un bun învățător,
însă, trebuie să cunoască bine ce
povești ori poezii se citesc la
vîrsta preșcolară, pentru a asigura
o succesiune gradată a lecturii co-
piilor și, totodată, pentru a folosi
el însuși acest material cu copiii
mai puțin dezvoltați sau care nu
au fost la grădiniță.
In ceea ce privește proporția di-
feritelor capitole din manual, se
observă, de asemenea, oarecare de-
ficiențe. De exemplu, ultimul cani-
tol — de prezentare a operelor
pentru copii din lileratirra clasică
maghiară, polonă, cehoslovacă, fran.
ceză. germană—este foarte redus în
raport 'cu restul manualului, e limi-
tat doar la vre-o 30 de pagini, sub-
stanțiale în adevăr, dar insuficien-
te. In acest capitol s-au indicat
numai acele opere care au circu-
dere a manualului faptul că In a-
naliza operelor prezentate se insis-
tă mult numai asupra laturii edu-
cative a literaturii, fără să se a-
corde toată atenția cuvenită valo-
rii artistice.
Prin calitățile sale, manualul
,.Literatura pentru copii" recent a-
părut constituie o realizare a litera-
turii noastre didactice, adresîndu-
se direct actualilor și viitorilor e-
ducatori și intereslnd deopotrivă
un cerc larg de cititori, preocupați
de buna instruire a tineretului.
Prof. EL. DARMANESCU
și prof. GH1ȚA GHEORGHE
in școală
Organizarea timpului liber al
elevilor constituie o preocupare
însemnată pentru colectivul peda-
gogic al școlii de 7 ani nr.46 d n
Capitală. In această privință, con-
ducerea școlii a fost efectiv ajutată
de către comitetul de părinți. Din
fondul cultural al comitetului s-a
procurat de curînd un aparat de
televiziune. Astfel, elevii au prile-
jul să vizioneze cu regularitate
spectacole televizate.
Cu mult interes au fost vizionate
filmele: „Pe urmele lui 1997",
„Prin Delta Nilului", „Corabia cu
pînze" etc.
AURELIA ALDEA
Copiii bulgari au condiții minun ate pentru dezvoltarea talentelor lor.
In clișeu: lntr-o școală de muzică din Sofia.
Librăria . Cartea prin poștă" re-
comandă învățătorilor și profeso-
rilor următoarele cărți pedagogice:
Nicolaescu Elena, Busuioc Elena
și Dănescu Sofia — Educația fizi-
că în clasele I—IV	8,00 lei
Dănescu Sofia, Nicolaescu Elena,
Istrate Elena și
— Educația
V—VII
♦ * * Munca
* Culegere
dice pentru
ruse
Poenaru Eugenia
fizică In clasele
9,25 lei
dirigintelui
9,30 lei
de articole meto-
predarea limbii
4,85 lei
AI.
• Teme pentru acasă la ma-
tematică.
1,80 lei
* îndrumări metodice pentru
folosirea manualului de limba
romînă (carte de citire) clasa
tă", str. Biserica Enei nr, 16,
ionul Stalin, București.
ra-
a ll-a
Borisova-Elkina
1,55 lei
A APARUT „REVISTA
DAGOGIE" Nr. 3/1957,
MATORUL CUPRINS :
* * *	„1907“ o pagină
DE
CU
PE-
UR-
glorloasă
— Cum să asigurăm Însușirea
unor cunoștințe temeinice
clasele I—IV	0.65
* * * Igiena școlară	10,25
* * * Teme pentru acasă la
zică și chimie
7
în
lei
lei
II-
Iei
Z. Stilos, l.L. lanache și E. Ivanova
— Metodica desfășurării lec-
țiilor de limba rusă în perioa-
da prealfabetică
Georgeta Munteanu ți Cornelia
Mosora
V, G. Carțov
— Metodica istoriei
pentru învățămîntul
0,80 lei
U.R.S.S.
elementar
5,15 lei
♦ Munca independentă a ele-
vilor la geografie.
4,25 lei
— Literatura pentru copii
7.75
♦ Literatură pentru copii
(culegere de texte)
7,30
Tabăra pionierească
8,70
lei
Iei
le!
Deoarece librăria și-a mutat se-
diul, pe viitor, Învățătorii și profe-
sorii vor trimite comenzile pe a-
dresa : Librăria „Cartea prin poș-
din istoria Patriei noastre.
N. ANDREI. S. MARIN și ST. PO-
PESCU : Unele aspecte ale par-
ticipării cadrelor didactice din re-
giunea Craiova la răscoala din
1907.
E. DOMOCOȘ: Revoluția din 1905-
1907 din Rusia și unele probleme
ale învățămîntului ți școlii.
DIN EXPERIENȚA ȘCOLII
NOASTRE
I. POPESCU : Constatări șl suges-
tii în legătură cu generalizarea
invățămintului mixt.
A. PREDESCU-E. JONESCU : Ob-
servații in legătură cu repetarea
substantivelor la sfîrșitul clasei
a IV-a.
DE PESTE HOTARE
I. BUCUROIU: Probleme actuale
ale școlii în Italia.
DISCUȚII
E. CAMPUS: Să nu pierdem din
vedere esențialul .
CONSULTAȚII
N. TIMOFTE : Despre introducerea
unor elemente ale invățămintului
politehnic în școala elementară.
AL. BOJIN : Unele aspecte ale lim-
bii și stilului operei lui Zaharia
Stancu.
CRITICA ȘI BIBLIOGRAFIE
C. DRAGULESCU : Cărți noi ela-
borate de Institutul de științe pe-
dagogice.
A. VASILESCU : Analele Institu-
tului de istorie a partidului — nr.
1 din 1957
V. DUMITRESCU : Noul abecedar
tătar, carte de căpătii pentru
dezvoltarea culturală a populației
tătare din țara noastră.
* * * : Noi lucrări cu caracter pe-
dagogic.
CRONICA
* * * : La apariția primului nu-
măr al revistei sovietice „Invăță-
mlntul politehnic".
Redacția ți administrația: București, atr. Spiru Haret nr. 12. Telefon 4 24.00; 4.52.31, Tiparul: Combinatul Polip-afie Caaa Scfnteii „I. V. Stalin" București Piața Selnteli. Abonamente: 1 an — 12,50 lei; 6 luni ____________________ 6,25; 3'luni — 3,12 lei.