Proletari din toate țările, unlți-vă ! Smefi Organ al Ministerului învățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt ANUL IX Nr. 419 Vineri 19 aprilie 1957 4 PAGINI 25 BANI CONSFĂTUIRE CU PREȘEDINȚII COMITETELOR SINDICALE RAIONALE ALE MUNCITORILOR Tntre 10 șl 12 aprilie a avut loc la București consfătuirea organi- zată de prezidiul C.C. al S.M.L cu președinții comitetelor sindioale raionala și orășenești ale muncito- rilor din învățămînt. Lucrările consfătuirii au fost deschise de tov. I. Muntean, se- cretar al C.C- al SM.I. La ședin- ța de deschidere au luat loc In prezidiu tov. Liuba Chișinevschi, Se împlinesc 87 de ani de la naș- terea lui V. I. Le- nin, fondatorul bol- șevismului, creato- rul Partidului Co- munist al Uniunii Sovietice, întemeie- torul primului stat socialist din lume — Uniunea Repu- blicilor Sovietice LENINISMUL baza ideologică a educației comuniste a tineretului Socialiste — învățătorul țl conducă- torul oamenilor muncii din Întreaga lume. Adept credincios al învățăturii lui Marx țl Engels, V. I. Lenin a apă- rat cu fermitate marxismul împotriva revizionițtllor și oportuniștilor de toate nuanțele și l-a dezvoltat in mod creator in noile condiții isto- rice, ridicindu-l pe o treaptă mai înal- tă. Tocmai de aceea noua etapă a marxismului poartă numele Iul Lenin. Leninismul este dezvoltarea crea- toare a marxismului in noile condi- ții ale dezvoltării societății — în con- dițlile imperialismului ți ale țiilor proletare. El nu poate trebuie să fie înțeles ca ceva despărțit de marxism. Teoria ruitoare, veșnic vie a clasei re vo Iu- ți nu aparte, atotbi- munci- toace, știința legilor dezvoltării natu- rii și societății, știința revoluției ma- selor asuprite și exploatate, știința construirii socialismului și comunis- mului este marxlsm-leninismui, în ca- re se Îmbină in chip armonios carac- terul strict științific cu caracterul consecvent revoluționar. Anul acesta, aniversarea nașterii lui V. 1. Lenin are loc în condițiile unui nou și puternic triumf al marxism- leninismului. In ultima vreme cercu- rile imperialiste și slugile lor, opor- tuniștii de tot solul, au dus o inten- să campanie ideologică Împotriva marxlsm-lenlnismului. Partidele co- muniste și muncitorești au dovedit însă o ascuțită vigilență ideologică șl au desfășurat o luptă intransigen- tă Împotriva oricăror Încercări de re- vizuire a marxism-leninismulul, apă- r’nd cu succes puritatea Învățăturii marxist-leniniste. Marxlsm-leninismui s-a dovedit, odată mai mult, invinci- bil. Ideile lui trăiesc și triumfă. Vic- toriile țărilor de democrație populară 1n opera de construcție a socialismu- lui. succesele oamenilor muncii din țările capitaliste, coloniale și depen- dente în lupta lor pentru democrație și progres social, succesele puternicei mișcări a popoarelor pentru pace și colaborare internațională — toate a- cestea sînt victorii ale marxism-leni- nismului. In zilele noastre este mai Fmpede ca oricînd că întreaga evo- luție a societății omenești se desfă- șoară în mod obiectiv In direcția in- dicată de știința marxist-len’nistă, că nu există și nu pot exista în lume educației morale a tineretului In socie- tatea socialistă. Ideile lui Lenin stau temelie în- tregii munci in- structiv - educative în școala socialis- tă, acolo unde se hotărăște de fapt soarta educației ti- neretului, unde se pun bazele profilu- lui moral al gene- rațiilor tinere. In concepția le- ninistă, problemele educației comuniste reprezintă o parte integrantă a lup- tei pentru răstur- narea capitalismu- lui, pentru construi- rea socialismului șl comunismului. în- că In 1895 în unul din articolele ce ur- mau să fie publi- cate în primul nu- măr al ziarului „Rabocee Delo“ pe care să-l nea tru sei se pregătea scoată „Uniu- de luptă pen- eliberarea cla- muncitoare", 'MiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiN forțe în stare din drumul ei să întoarcă omenirea spre socialism. Moștenirea ideologică pe care ne-a lăsat-o V. 1. Lenin este imen- să. Nu există domeniu de activitate, nu există latură a activității revolu- ționare a clasei muncitoare in vede- rea cuceririi puterii politice, a con- struirii socialismului și comunismului pentru care Lenin să nu ne fi lăsat indicații geniale caracterist’ce uimi- toarei sale înțelegeri a mersului so- cietății contemporane ți previziunii sale științifice. In bogatul tezaur al Ideilor leni- nismului ocupă un loc dintre cele mai Importante problemele educației tine- retului în spiritul moralei comuniste. Leninismul este baza ideologică a ÎN CINSTEA LUI I MAI Alături de toți oamenii muncii, ca- drele didactice și elevii din școlile pa- triei noastre fntîmpină ziua de 1 Mai cu noi succese. Străduindu-se să-și Pentru a putea să participe activ ia făurirea noii so- detățl, trebuie meinic trebuie, spunea învețe mul“. tineretul să fie te- pregătit, așa cum Lenin, , să comunis- DIN iNVÂTĂMlNT secretar al C.C.S., Costin Nădejde, șeful sectorului învățămînt al C.C. al P.M.R-, prof. univ. N. Pascu, președintele C.C. al SM.I., N. Si- poș, membru în Colegiul Ministe- rului învățămîntului și Culturii, Elena Isacu Bolog, vicepreședinte al C.C- al SM.I. și alții. In dimineața primei zile a con- sfătuirii participantii au ascultat referatul „Despre activitatea poli- tică de masă și cultunal-educati- vă în nindul membrilor de sindi- cat" expus de prof. univ. N. Pascu, președintele C.C. al S.M.L Refera- C.C.S. Vorbitoarea a subliniat ro- lul organizațiilor sindicale alt muncitorilor din invățămigt In mo- bilizarea cadrelor didactici la mun- ca de instruire și educare । tine- retului, a arătat cum trebuie ori- entați viitorii absolvenți ai școlilor medii în vederea alegerii profesi- unii și a indicat sarcinile organe- lor sindicale in Uzarea cadrelor plinirea muncii In continuare Sipoș, membru legătură cu mobi- didactice în înde- obștești. a vorbit tov. în Colegiul V. Mi- tul a fost urmat plenară- In după amiaza tov. I. Pirvulescu, de discufii în aceleiași zile, șeful secției or- rasterului învățămîntului și Cul- turii. In cuvintul său, vorbitorul s-a referit, în primul rînd, la con- tribuția pe care trebuie s-o aducă organizațiile sindicale ale munci- to-ilor din învățămînt la politeh- nizarea școlii de cultură generală, Tov. Ladisbau Bănyai, membru tn Colegiul Ministerului învăță* mlntului și Culturii, a vorbit apoi despre unele probleme ale activi^ tații școlilor pentru minoritățile naționale. In cadrul discuțiilor au luat cu- vintul numeroși oameni al muncii din învățămînt, care au făcut pre* puneri menite să contribuie la o mai bună orientare a activității or- ganizațiilor sindicale din școli. In încheiere, prof, univ. N. Pan cu, președintele C.C. al S.M.I., O expus concluziile prezidiului C.C, al S-M.l, cu privire tă continui îmbunătățire a activității organe- lor sindicale ale muncitorilor din învățămînt. ganizatorice a C.C. al S.M.I., a ex- pus referatul „Despre întărirea ca- pacității organizatorice a Sindica- tului Muncitorilor din Invăfămlnt". Participantii la consfătuire au dez- bătut apoi referatul în seminarii. In zilele următoare au fast pre- zentate In consfătuire referatele : „Probleme ale activității profesio- nale in atenția organizațiilor sin- dicale din școli", expus de tov, E- lena Isacu Bolog; „Despre îmbu- nătățirea activității de asigurări sociale", exnus de tov. 1. Mun- tean și ,, Despre îmbunătățirea activității administratîv-financiare a organizațiilor și organelor sin- dioale", expus de tov. I, Petrușca. In ședința plenară din ultima zi a consfătuirii a luat cuvintul tov. Liuba Chișinevschi, secretar al Dar ce înseamnă ,a învăța comunis- mul", cum trebuie Invăfat comunismul? Răspunsurile date de Lenin la aceste întrebări au pentru cei care se ocupă de educația tineretului o valoare uria- șă, prevenindu-i împotriva unei serii întregi de primejdii care apar atunci cind sarcina studierii comunismului este greșit înțeleasă. V. I. Lenin a atras atenția că studie- rea comunismului nu trebuie In nici un caz înțeleasă drept o simplă însuși- re a sumei cunoștințelor expuse tn ma- nuale, broșuri, opere. „Cunoașterea co- munismului din cărți, din broșurile și operele comuniste — a arătat Lenin —nu are absolut nici o valoare fără muncă, fără luptă, fiindcă ar continua să mențină acea veche prăpastie din- tre teorie și practică, care constituia caracteristica cea mai respingătoare a vechii societăți burgheze". *) Două concluzii esențiale se desprind din indicațiile formulate de Lenin In această problemă fundamentală a e- ducației comuniste. Este vorba, In pri- mul rind, de necesitatea însușirii cu- noștințelor, Iar In al doilea rind de faptul că această însușire trebuie să fie conștientă, activă, creatoare. Educația comunistă a tineretului presupune, ca o condiție indispensa- bilă, însușirea întregului tezaur de cunoștințe pe care l-a acumulat ome- nirea de-a lungul dezvoltării sale is- torice. Lenin a subliniat în repetate rinduri că nu poți deveni comunist fără să-ți însușești tot ceea ce a a- <«-nat cunoștința omenească, fără să posezi acea sumă de cunoștințe a că- ror consecință este Însuși comunis- mul. In această ordine de Idei V. I. Le- nin a abordat prob'ema atitudinii Iată de școala veche. Rldiclndu-se împotri- va școlii burgheze, subliniind necesi- tatea distrugerii ei necesitatea trans- formării radicale a învățămîntului și e- ducatiei. el a precizat că școala nouă, a regimului socialist, trebuie să por- nească, In activitatea el. de Ia mate- rialul lăsat de societatea veche, că trebuie să ia din școala veche tot ceea ce a fost bun, valoros, tot ceea ce poate să fie de folos construirii socialismului. Leninismul ne învață să înlăturăm sistemul tocelii și muștruluielii, al în- sușirii mecanice, bucherești, dogmatice a cunoștințelor, rare caracterizează școala burgheză. Școala socialistă este chemată să asigure însușirea in mod critic, creator, constructiv a cunoștin- țelor acumulate de omenire. Ea tre- buie să dea tineretului posibilitatea să treacă aceste cunoștințe prin pro- pria lui prelucrare, să le înțeleagă și să le aplice in practică, punindu-șl toate capacitățile sale in slujba con- strucției socialiste. Conținutul ideologic al educației co- muniste determină In mod firesc și metodica educației tinerei generatii. Prin insăși esența ei educația comu- nistă necesită metode principial deo- sebite de cele ale vechii școli. V. I. Lenin a arătat In repetate rinduri că școala socialistă are dato- ria ca încă in timpul studiului să creeze tineretului posibilitatea de a 1 1 s I | I c număr conîiscat de jandarmeria țaristă, Lenin a demascat cu o deosebită tor- tă politica țarismu- lui de a t*ne masele departe de știin- ță, de cultură, „Fără știință — citorii sînt lipsiți ță ei constituie V. I. Lenin a de lumina cărții, scria Lenin — mun- de apărare, cu știin- o forță". ') scos la iveală, cu o vigoare deosebită, caracterul de cla- să al școlii burgheze. în polemica cu narodnicii el și-a bătut joc de pla- nurile fanteziste ale acestora care iți Imaginau că in condițiile țarismului s-ar fi putut asigura luminarea Între- gului popor ți, prin aceasta, lichida- rea înapoierii economice. In repetate rinduri Lenin a arătat că școala burgheză este menită să făurească slugile necesare capitaliș- tilor. Ea asigură însușirea cunoștin- țelor numai pentru fiii claselor avute, interesul burgheziei pentru instruirea fiilor oamenilor muncii se limitează la asigurarea unui minim de cunoștUi- țe necesare în vederea mai mult randament ploatatorilor In ceea ce privește unei munci cu tn folosul ex- celor ce muncesc, in țcoala burgheză acețtia primesc o educație după chi- pul ți asemănarea burgheziei, o edu- cație in conformitate cu interesele ca- pitaliștilor. Lenin spunea că tn țcoala statului burghez „tinăra generație de muncitori și țărani nu era educată ci mai degrabă dresată în sensul inte- reselor aceleiași burghezii. Ea era e- ducată tn așa fel înctt să dea bur- gheziei slugi folositoare, capabile să-i aducă profit și care totodată să nu-i turbure liniștea și trîndăvia".’) Pe baza analizei științifice a școlii burgheze, a esenței de clasă a ins- trucției și educației in școala burghe- ză, Lenin a ajuns la concluzia că o- dată cu răsturnarea capitalismului, cu nimicirea lui, trebuie să fie înlăturată, să fie distrusă și țcoala burgheză cu întregul ei sistem de instrucție și e- ducație. Puterea proletară are nevoie de o școală cu desăvîrșire nouă, de un sistem nou de instrucție ți edu- cație care să crească tineretul in spi- ritul socialismului. < în cuvîntarea istorică rostită cu pri- lejul celui de ai lll-lea Congres pe întreaga Rusie al Uniunii Tineretului Comunist din Rusia, V. I. Lenin a subliniat că invăfămintul, educația ți instrucțiunea date generațiilor tinere în condițiile trecerii de la capitalism la socialism nu pot să rămînă cele de altădată. Preciz’nd și direcția in care trebuie să fie orientată activitatea șco- lii socialiste, Lenin a spus: „Toată munca în domeniul educației, al în- vățămîntului și al instrucțiunii tinere- tului de azi trebuie să fie îndrumată spre o educaje în spiritul moralei co- muniste" 3). Această indicație leninistă a stat și stă la baza întregii activități a sta- tului sovietic in domeniul educației morale a tineretului. în spiritul ei au fost crescute generațiile de după Ma- rea Revoluție Socialistă din Octom- brie, oamenii care au dat viață ge- nialului plan leninist de construire a Realizări în unea instructiv-educativă și obștească inspectorul Vasile Bourceanu a pre- zentat referatul „Pentru o justă or- ganizare și desfășurare a recapitulă- rii materiei". Aceste preocupări s-au îndeplinească tot mai bine sarcinile, oglindit și în presa locală. Astfel, în învățătorii și profesorii luptă în pri- mul rînd pentru îmbunătățirea predă- rii, pentru a asigura însușirea temei- nică de către elevi a cunoștințelor. Pedagogii din raionul Tecuci, de pildă, pun un accent deosebit, în a- ceastă perioadă, pe organizarea reca- pitulării materiei și pe lichidarea ră- minerii în urmă la învățătură a unor elevi. Rezultate îmbucurătoare în a- ceastă privință obține tovarășa Laura Nicoară. învățătoare la clasa a IV-a de la școala medie nr. 1. Secția de învățămint a raionului Tecuci intensifică acum munca de în- drumare pedagogică a cadrelor didac- tice. Astfel, secția de învățămînt a organizat de curînd o consfătuire cu directorii de școli, în cadrul căreia ziarul raional „Avîntul" a apărut o pagină întitulată : „Pentru încheierea cu succes a anului școlar". O mare atenție se acordă și pro- blemelor privitoare la politehnizarea învățămîntului. In această privință școlile primesc un ajutor însemnat și din partea organizațiilor sindicale. Organizația sindicală de la școala de 7 ani din comuna Cosmești, de pildă, a organizat de curînd o consfătuire de producție cu terna : „Introducerea ele- mentelor de politehnizare în școală și munca pe parcela experimentală". In cinstea zilei de 1 Mai, elevii șco- lilor din orașul Tecuci au intensificat munca lor obștească. Elevii școlii me- dii nr. 1, de pildă, au curățat de dăunători arborii din livada școlii și au plantat 20 de fire de smeură și o alee de trandafiri. Nici elevii școlii medii nr. 2 n-au rămas mai prejos In această privință. îndrumați de orga- nizația U.T.M., ei au săpat 200 m. peluză pe strada 23 August. La aceas- tă școală a luat ființă, de curînd, o fanfară care va da primul concert în ziua de 1 Mai. Realizări în cinstea zilei de 1 Mai au obținut și școlile din alte regiuni ale patriei. La școala medie nr. 1 din Constanța de pildă, se utilează un a- telier de lăcătușerie cu mese de me- tal, iar școala medie nr. 1 din Tulcea își îmbogățește atelierul de Lmplărie, instalînd 10 bancuri de lemn. Elevii acestei școli, sub conducerea profe- sorului de științe naturale, vor ter- mina înainte de 1 Mai toate lucrările de însămînțare de pe parcela experi- mentală, iar cercul de meteorologie va termina pînă la această dată instala- rea stațiunii meteorologice . socialismului, care au transformat pa- tria lor dintr-o ța- ră agrară, înapoia- tă, într-o mare pu- tere socialistă in- dustrială șl colhoz- nică. Oamenii so- vietici, educati în spiritul moralei co- muniste, au zdro- bit, tn anii Mare- lui Război ai Uni- unii Sovietice pen- tru Apărarea Pa- triei, pe agresorii fasciști, nimicind cea mal puternică mașină de război pe care a creat-o capitalismul in dez- voltarea Iul Istori- că și apărlnd In felul acesta nu numai libertatea și independenta U.R.S.S., ci șl via- ța, demnitatea, li- bertatea șl inde- pendenta naflonală a tuturor popoare- lor subjugate de fasciști. In spiri- tul aceleiași Indica- ții leniniste au fost educati ostașii so- vietici, care In zi- lele grele ale rebe- liiMiii contrarevo- luționare din Un- garia, la cererea guvernului R. P. Ungare și-au îndeplinit cu cinste da- toria lor internaționalist^, salvind pentru a doua oară poporul ungar de primejdia înrobirii fasciste. Aceeași genială indicație a stat și stă la te- melia întregii educații a generațiilor care construiesc cu succes comunis- mul in Uniunea Sovietică. V. I. Lenin a elaborat up sistem armonios, științific, fundamentat, de educație comunistă a tineretului în condițiile construirii socialismului. Programul leninist de educare a ti- neretului in spiritul moralei comuniste cot.stituie o parte componentă a pro- gramului de construire a socialismu- lui. In învățătura leninistă despre edu- cația tineretului, pedagogii găsesc fundamentarea știintiflzo-teoretică pen- tru rezolvarea problemelor cu privire la scopul, conținutul, sarcinile șl me- todele educației morale în spirit comu- nist a generațiilor tinere. In definirea conținutului educației tineretului In școala socialistă Lenin a pornit de la condițiile concrete ale construirii socialismului. El a avut tn vedere rolul uriaș pe care trebuie să-l îndeplinească școala in procesul de pregătire a cadrelor necesare indus- trializării socialiste, transformării so- cialiste a agriculturii, In înfăptuirea revoluției culturale, precum șl rolul care îl revine tineretului In opera de construire a socialismului. Conținutul educației comuniste a ti- neretului, ca șl cel al instrucției co- muniste, este indisolubil legat de con- ținutul moralei comuniste. Din punctul de vedere al moralei comuniste este moral ceea ce contribuie la lichidarea capitalismului șl a exploatării omului de către om șl la construirea socie- tății noi, comuniste. Aceasta înseam- nă că școala este datoare să educe oameni multilateral pregătiți, care să participe activ.Ia lupta împotriva ex- ploatatorilor, pentru nimicirea orîn- duirli burgheze șl pentru construirea societății socialiste. Rezultă deci că la baza educației șl instrucției comuniste, care in concepția leninistă constituie un tot unitar, un proces unic al cărui țel este creșterea tinerel generat» spirit comunist, stă lupta pentru construirea socialismului și comunismului. participa la rare de sub care pas al ți educafiei participarea lupta maselor de elibe- jugul exploatatorilor. Fie- invățămintulul, instrucției trebuie să fie legat de la lupta comună a tutu- ror oamenilor muncii împotriva ex- ploatatorilor, împotriva vechil socie- tăți, pentru lichidarea el și pentru a construi, pe ruinele ei, societatea so- cialistă. Cu o deosebită grijă Lenin ne-a pre- venit că educația comunistă a tinere- tului nu trebuie să constea In dis- cursuri dukege sau în transmiterea regulilor de moralitate. Temelia teme- liilor metodicii educației comuniste a tineretului o constituie legătura edu- cației cu viata, cu practica construc- ției socialismului. Școala trebuie să educe mului mulul La școala CĂTRE CADRELE DIDACTICE DIN ALGERIA Prezidiul C. C. al Sindicatului Muncitorilor din Jnvăfdmlnl a trimis cadrelor didactice din Algeria următorul mesaj i Scumpi prieteni, învățătorii și profesorii din Republica Populară Ro-