Proletari din toate țările, uniți-vâ I
ANUL IX Nr. 418
SniEîo In^nTăminTului
îndrumări
k
Vineri 12 aprilie 1957
4 PAGINI 25 BANI
Organ al Ministerului Invățămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt
Din activitatea științifică
a facultății noastre
profesorul G.
Cartianu a studiat, pro-
iectat și realizat un post de emisie cu
Cristofor Vazaca a solu-
real interes pentru industria
(Continuare in pag. 4-a),
Daruri pentru Festival
socialismului
(Continuare tn pag. 2-a)
excursii, vizionări de filme,
prccj-
soară
din
mai adincă cunoaștere și
apr o-
aceea, elaborarea unor manua-
electronică și telecomunicații
general, o problemă destul de
atît în ceea ce privește docu-
roase
formă
tru
vele
tare
tru
O însemnătate excepțională pentru
o au sarcinile trasate de Congresul
Congresului cu privire la cel de al
a economiei naționale prevăd sarcina
ridicarea nivelului învățămintului de
dezvoltarea învățămintului nos-
al Il-lea al partidului. Directi-
dollea plan cincinal de dezvol-
de a se intensifica munca pen-
cultură generală, acordlndu-se
etc. De
le de
este, în
dificilă,
Profesor EDMOND
secretar științific al
NICOLAU
Facultății de
sa a IV-a de la școala medie nr.
2 din București au pornit la în-
de
în
modulație în
dovedit a fi
deservind în
diodifuziunii.
Profesorul
lung
cu
de
mă-
problemele construirii
patria noastră.
tilniri cu participanta La
valurile tineretului din anii
den fi.
In aproape toate școlile
trecere cu acul, pe un drum
dar plin de satisfacții. Firul
care ele iși leagă glodurile
Moscova, orașul Festivalului,
piere între tinerii din toate tării»
lumii.
în-
festi-
se poate afirma că au
unele rezultate mulțumi-
ce privește legătura din-
de probleme printre care se
„repetorul cu rezistență ne-
,,transmiterea prin cablu a
purtători" au fost rezolvate
Electronică și Telecomunicații de
la Institutul Politehnic din Bucu-
rești
sute de metri: un punct
alte lucrări care au apărut sub
litografiată. Astfel este „Cursul
de matematici superioare, capitolele
frecvență. Instalația s-a
de foarte bună calitate,
bune condiții rețeaua râ-
(>
<>
5 ani de la Congresul
învățătorilor
La 10 aprilie s-au împlinit 5 ani de cînd reprezentanții tnvățăto-
rimii — cel mai numeros detașament al intelectualității noastre — s-au
reunit in primul Congres al învățătorilor din R.P R.
Perioada care a trecut de la Congresul învățătorilor arată că el
a avut o mare însemnătate in desfășurarea revoluției culturale in țara
noastră. Cuvintarea rostită ia Congres de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej
a pus in fața slujitorilor școlii un program concret de activitate pentru
continua dezvoltare a școlii noastre noi in condițiile construirii socialis-
mului, pentru realizarea unui puternic avint al muncii de ridicare a nive-
lului politic, ideologic, cultural ți profesional al maselor de învățători,
pentru intensificarea participării învățătorimii la culturalizarea maselor
largi ale poporului.
Bilanțul realizărilor dobîndite in învățămîntul nostru în anii care
au trecut de la Congres este rodnic. Pe temelia reformei învățămintului
din 1948, care marchează hotarul dintre școala veche, burgheză și școala
nouă a regimului de democrație populară, invățămintul nostru de toate
gradele a realizat progrese însemnate.
Școala de cultură generală a cunoscut un avint continuu. Ea a de-
venit unul din factorii principali ai progresului cultural al poporului și
cea dinții verigă din sistemul de pregătire a cadrelor necesare construirii
socialismului. An de an a crescut numărul claselor elementare (I—IV)
pentru a cuprinde toți copiii de virstă școlară. Invățămintul claselor
V—VII a ajuns să primească anual peste 62*/« din absolvenții clasei a
IV-a, iar numărul elevilor din invățămintul mediu este de trei ori mai
mare decit in anul 1938—1939. O mare dezvoltare a luat invățămintul
în limba maternă a naționalităților conlocuitoare.
Ca urmare a îmbunătățirii continue a planurilor de învățămînt, a
programelor și manualelor școlare, precum și datorită ridicării nivelului
de pregătire ai cadrelor didactice, s-a îmbunătățit in mod simțitor predarea,
Imbogățindu-se conținutul instructiv-educativ al procesului de învățămînt
și obținîndu-se rezultate din ce in ce mai bune in pregătirea elevilor.
In cuvintarea rostită la Congresul învățătorilor, tov. Gh. Gheorghiu-
Dej a arătat că școala noastră trebuie să predea elevilor cunoștințe știin-
țifice în legătură strînsă cu practica, cu activitatea in producție.
Subliniind principii e de bază ale invățămîntului politehnic, formulate de
Lenin, tov. Gh. Gheorghiu-Dej a arătat că pentru cadrele noastre didac-
tice indicațiile Iul Lenin cu privire la invățămintul politehnic trebuie să
constituie o călăuză in activitatea lor pedagogică-educativă.
Aplicind In viață aceste indicații, cadrele didactice au doblndit o
serie de rezultate pozitive tn legarea invățămîntului de problemele con-
strucției socialismului In țara noastră.
o atenție deosebită științelor fizico-matematice și legării procesului de
învățămînt de viață, de activitatea practică.
Pe baza indicațiilor Congresului al Il-lea al P.M.R, ți finind seama
de propunerile cadrelor didactice ți ale părinților elevilor. Comitetul Cen-
tral al Partidului Muncitoresc Romîn ți Consiliul de Miniștri al R.P.R.
au elaborat Hotărirea din 13 iulie 1956 cu privire la îmbunătățirea Invă-
țămintului de cultură generală. Prevederile acestui document de uriașă
însemnătate pentru invățămintul nostru de cultură generală sînt menite
să asigure tinerei generatii o bază solidă de cultură generală realist-
țtiinfifică, să ducă la legarea mai strînsă a invățămîntului elementar ți
mediu de problemele concrete, practice, ale dezvoltării producției econo-
mice. 1n acest scop se acordă o mare atenție politehnizării învățămintu-
lui de cultură generală, care constituie cea mai sigură cale pentru legarea
invățămîntului de producție, de munca productivă, pentru educarea armo-
nioasă ți multilaterală a tineretului.
Paralel cu dezvoltarea invățămîntului de cultură generală se dez-
voltă neîncetat învățămîntul profesional șl tehnic ți invătămtntul superior.
In prezent, pe temelia reformei învățămintului din 1948 se pregi-
tețte o mai bună organizare a invățămîntului universitar, potrivit nece-
sităților concrete ale societății socialiste care se construiețte in tara noas-
tră. Măsurile care se iau în această privință urmăresc asigurarea unei
mai strinse legături a învățămintului superior cu producția, lărgirea ac-
cesului fiilor de muncitori ți țărani muncitori in universități ți institute,
ridicarea nivelului calitativ al învățămintului superior, îmbunătățirea
muncii de educare politică ți socială a studenților, îmbunătățirea bazei
materiale a învățămintului superior.
Una din sarcinile principale pe care tovarățui Gb. Gheorghiu-Dej
le-a trasat slujitorilor școlii in cuvintarea rostită la Congresul Învăță-
torilor este aceea cu privire la educația comunistă a tineretului. Apli-
Citiți în pag. 3-a
în vederea
pregătirii examenelor
de absolvire și maturitate
Însemnări
de la practica pedagogică a studentilor
în școlile sătești
Pe fondul albastru al panoului
la care lucrează elevii anului IV
de la școala pedagogică nr. 1 din
București, planiglobul. deocam-
dată alb, pare un jț-vumbel cu
aripile întinse, în zbor spre cerul
infinit.
Cu răbdare șl migală, mlin le
tinerilor înscriu acum în ovalul
împărțit In felii de liniile meri-
dianelor imagini simbolice din
viața și munca popoarelor de pe
întreg cuprinsul pământului. Sti-
mulat de pitorescul imaginilor,
gîndul pornește călător.
O plimbare de-a lungul Cana-
lului Volga-Don te poartă cu
mintea către constructorii comu-
nismului șl mărețele lor înfăptuiri.
Mișcarea intr-aripată a unui aans
ucrainean, redată pe hartă în cu-
lori vii, îți sugerează optimismul
unui popor liber, stăpin pe soarta
sa. Dinspre gurile Nilului, un ti-
năr egiptean privește, plin de min-
drie, steagul național al țării sale
ce filfiie azi la Suez. De dincolo
de Himalaya, îi răspunde cu un
zîmbet încurajator țăranul chinez.
Suplă, silueta turnului Eijfel, mar.
tor al istoriei pline de eroism șt
zbuc. uni a cla ei muncă.oare fran-
ceze, pare un semn de exclama, e,
o chemare la. luptă împotriva
războiului.
Linii subfirl,
îndreaptă din
mintului către
linii albastre se
toate colturile pă-
steaua roșie din
vlrful Kremlinului, către Mosco-
va, orașul celui de al Vl-lea
val Mondial al Tineretului,
loc In loc, stegulefe albe
chează orașele gazdă ale
cinci Festivaluri anterioare.
Pe hartă apare maiestoasă
Festi-
Din
mar-
celor
ima-
ginea Casei Scinteii, simbolizind
Bucureștiul și patria noastră dra-
gă, m care m.i de tineri se pre-
gătesc astăzi să iniimpine Festi-
valul. Fapte după fapte se înscriu,
ud, pe filele idelor, în cinstea
marii sărbători a tinereții.
La școala pedagogică nr. 1 din
București, elevii pregătesc daruri
pentru Festival. Uneie din eh *tnt
gata de pe acum: o față de masă
cu stilizări de flori, mai multe
semne de carte, vase de ceramică
și obiecte de lemn. Caseta la care
lucrează elevii anului IV este o
splendidă piesă ornamentată cu
sculpturi și cu picturi în ulei.
Variate, elementele florale al.er-
nează cu scene ilustrlnd ocupațiile
principale ale locuitorilor patriei:
muncitori forestieri răsturnlnd
brazi, țărani la strlnsul recoltelor
de grîu sau la cules de strugu,i,
pescari ce se îndreaptă cu bărcile
in larg pe luciul albastru al apei.
Flori de cimp sdhzate formează
cadrul ornamental al fiecărei
compoziț.i. Cu multă pricepere
sini pictate de elevii din anul II
vasele de ceramică. Bogatele tra-
diții ale artei noastre popuiare se
manifestă aci, îndeosebi, în va-
rietatea motivelor decorative ce
împodobesc blidul și cana; linii
— frinte, șerpuite, vălurite —
puncte și )lon, colorate in toate
nuanțele,
sugennd
tria lor,
poporului
Elevele
Ionica și
se distribuie armonios,
prin echilibrul și sime-
vigoarea și optimismul
rom n.
Birdac Elena, Cîlțan
Dogaru Angela din cta-
roșu, două negre, o linie in zig-
zag, un pătrățel.,, Astfel înain-
tează, milimentru cu milimetru, pe
plnza fină — cu o tenacitate de
glză pornită să facă ocolul pă-
mîntului — ca să trimită la Festi-
val trei fele de masă brodate cu
motive nafionale.
Dintre celelalte daruri, privirea
îți este atrasă mai ales de co-
perta unui album. Sini aci ima-
Deși Facultatea de Electronică și Te-
lecomunicații este cea mai tinără din
Institutul politehnic din București, ac-
tivitatea științifică pe care o desfă-
șoară cadrele didactice în cadrul ei
este variată și bogată în conținut. Ela-
borarea unor cursuri pentru studenți,
cît și publicarea unor studii științifice,
rezolvarea unor probleme tehnice ridi-
cate de industria noastră, sau a unor
probleme științifice generale, au drept
scop să aducă, po de o parte, o con-
tribuție cît mai mare la îmbunătățirea
procesului de învățămînt din faculta-
te în vederea pregătirii unor specialiști
de cit mai înaltă calificare necesari in-
dustriei noastre, iar pe de altă parte Ia
dezvoltarea economiei noastre națio-
nale.
De un ajutor hotărîtor pentru acti-
vitatea noastră au fost lucrările Congre-
sului al Il-lea al P.M R. Pornind do
la Directivele Congresului, Consiliul
științific al facultății a stabilit teme
de cercetare, în conformitate cu speci-
ficul muncii noastre-
Un aspect important al activității
care se desfășoară la Facultatea de E-
lectronică și Telecomunicații îl consti-
tuie rezolvarea unor probleme impor-
tante privind dezvoltarea tehnicii în
țara noastră. La catedra de electronică,
de pildă, se prevede studierea, proiec-
tarea și realizarea unor mașini de cal-
cul analogic. Aceste mașini sînt astăzi
foarte mult utilizate pentru rezolvarea
unor probleme concrete ale științei și
tehnicii, în special în studierea siste-
melor de automatizare. Realizarea unor
astfel de mașini este extrem de nece-
sară industriei ți institutelor de cerce-
tare și proiectare.
La catedra de radioconunicații, ac-
tivitatea științifică este îndreptată, de
asemenea, către o problemă centrală,
cum este aceea a studierii sistemelor
de modulație în frecvență. Ea este cu
atît mai actuală, cu cît în momentul de
față se pune problema realizării în
țara noastră a unei rețele cu modulație
în frecvență. Din punct de vedere
științific, catedra de radiocomunicații
ar putea juca un rol însemnat în rea-
lizarea acestei rețele.
Catedra de telefonie și telegrafie este
antrenată în rezolvarea unor probleme
concrete indicate de Ministerul Poș-
telor și Telecomunicațiilor. Temele pe
care le are în studiu catedra se re-
feră în special la nroblema transmisiu-
nii pe linii și problema telefoniei au-
tomate.
Catedra de semnalizări și centrali-
zări feroviare se preocupă în mod deo-
sebit de problema modernizării instala-
țiilor de semnalizare și bloc de linie-
Aoortul acestei catedre poate fi deo-
sebit de mare în rezolvarea concretă
a unor probleme legate de dezvoltarea
la noi în tară a unei industrii construc-
toare de instalații SCB.
Un alt aspect al activității științifice
a cadrelor didactice din facultatea
noastră îl constituie soluționarea unor
probleme tehnice ridicate în industria
noastră. Astfel, un colectiv condus de
gini din viața și activitatea șco-
lii: o fotografie care iniațișeuză
pe elevii clasei a V-a D lucrind
pe lotul școlar sub îndrumarea
profesoarei, corul școlii pregătin-
du-se pentru participarea la ,,Săp-
tdmina Festivalului" ce se va des-
chide la 2 iunie în Capitală și al-
tele. La acestea se vor aaăuga
in curind imagini tnfățișlnd mo-
mente de la „Carnavalul priete-
niei' ce a avut loc in ziua de IO
aprilie.
La Vatra Dornei, la Zvoriștea
din raionul Dorohoi, la oaia
Mare, la Pitești și In multe alte
orașe și sate de pe cuprinsul pa-
triei, școlarii fiitimpină Festiva.ul
prin întreceri la învățătură, prin
manifestări artistice sau acliuni
de folos obștesc.
— 2,100! Această cifră repre-
zintă, in kilograme, cantitatea de
fier vechi pe care elevii școlii de
7 ani din Izvor, un cartier din
orașul Sinaia, au colectat-o in
cinstea Festivalului, Micuții elevi
ai școlii de 4 ani din Pestina-
Hațeg cultivă zarzavaturi pe
lotul școlii. Banii proveniți din
vinzarea legumelor sau a fierului
strins sint dest.națî fondului
Festivalului. Pionierii și elevii d.n
comuna Cuptoare, regiunea Timi-
șoara, au plantat 1887 de puteți.
Elevii școlii de 7 ani nr. 2 din
Oltenița participă la înfrumuseța-
rea orașului. Un frumos spectacol
închinat Festivalului prezintă Casa
pionierilor din Sighișoara la Tea-
trul C.C.S, din bucurești. La
o școală de 7 ani din Constanța
s-au ținut adunări tematice. La
alte școli s-au organizat șezători,
țară se confecționează obiecte ce
vor fi trimise la Moscova, Ducînd
la festival mesajul tineretului
nostru, aceste daruri vor face cu-
noscută participantilor arta noa-
stră populară, vor contribui la a
ționat o problemă concretă ridicată la
Uzinele 23 August în legătură cu în-
călzirea prin inducție. Pentru încălzi-
rea unor lingouri mari de fier, proce-
deele vechi trebuiau să fie înlocuite
prin metode noi. Soluțiile indicate în
literatura de specialitate arătau că se
pot utiliza generatori speciali pentru a
iace o încălzire prin inducție. Studiind
problema, profesorul Vazaca și-a dat
seama că se poate realiza încălzirea
lingourilor cu curent de la rețea. Acest
procedeu simplifică considerabil proce-
sul și mărește foarte mult productivi-
tatea.
Tot ca o realizare importantă trebuie
menționat procedeul de lipire prin
înaltă frecvență a maselor plastice,
propus de către colectivul format din
lectorii G. Rulea și I. Teodorescu, pre-
cum și A. Cengea. Acest procedeu pre-
zintă un
chimică.
O serie
pot cita :
gativă",
curenților
de către catedra de telefonie și tele-
grafie la cererea Ministerului Poștelor
și Telecomunicațiilor. La cererea Minis-
terului Transporturilor, catedra de cen-
tralizări și semnalizări feroviare a stu-
diat o serie de probleme specifice, cum
ar fi semnalizarea pasagiilor de nivel,
aplicarea logicei Booleane la schemele
electrice etc.
In general,
fost obținute
toare în ceea
tre catedrele facultății noastre și diferi-
te instituții și întreprinderi. In cursul
acestui an, sînt trecute în plan 13 teme
privind rezolvarea unor probleme ce-
rute de diferite întreprinderi- Cu toate
acestea, numărul convențiilor realizate
cu întreprinderile este cu mult prea mic
față de posibilitățile pe care le au ca-
drele noastre didactice de a sprijini
industria.
Luînd în considerație importanța
cursurilor pentru buna desfășurare a
procesului de învățămînt, cadrele di-
dactice de la Facultatea de Electronică
și Telecomunicații se ocupă în mod pla-
nificat de problema elaborării și edită-
rii acestora. Trebuie subliniat faptul
că studiul electronicei și al telecomu-
nicației face apel la cunoștințe din do-
menii variate ca : probleme de matema-
tici superioare, probleme speciale de
fizică, teoria cîmpului eletromagnetic
mentarea, cît și prezentarea lor sub
o formă accesibilă studenților. Cu toa-
te acestea, numai în anul 1956 a apă-
rut volumul I din „Manuale de tuburi
și circuite electronice" de profesorul T.
Tănăsescu (volumele II și III sînt în
curs de apariție), voi. II al cursului
„Măsuri de radiotehnică" de profesorul
Edmond Nicolau (voi. I al acestei lu-
crări a apărut în anul 1956), cursul
profesorului Cristofor Vazaca, „încălzi-
rea prin inducție în joasă și înaltă
frecvență", cursul profesorului Cr. Ba-
zaca „Mutatoare" (în Manualul ing.
electrician voi. III), cursul profesoru-
lui Ed. Nicolau „Metode variaționale
și tensoriale în electricitate".
In afara acestor lucrări tipărite care
totalizează circa 2.003 de pagini, la
catedra noastră s-au editat și nume-
In zilele vacanței de primăvară, elevii școlilor din Capitală au făcut
numeroase excursii in cele mai frumoase regiuni ale țării.
Pe înălțimile Bucegilor, In apropierea cabanei Poiana Secul, elevele
școlii medii nr. 16 din București, împreună cu profesorul care le-a condus
in excursie, admiră minunatele priveliști ale munților.
Ajunși la cabana Diham din munjil Bucegi, elevii școlii d» coregrafie
din Capitală au poposit o clipă pentru odihnă.


speciale" voi. I și II de conf. 1. Șabac
și „Cursul de geometrie analitică" de
conf. A. Polingher. Este necesar să
precizăm că din punct de vedere or-
ganizatoric una din catedrele de mate-
matici ale Institutului Politehnic este
atașată Facultății de Electronică și Te-
lecomunicații. Cadrele de specialiști au
ținut întotdeauna o legătură strînsă
cu membrii acestei catedre care a fost
condusă pînă de curînd de regretatul
profesor N. Ciorănescu. Lucrarea sa
tipărită — „Curs de analiză matemati-
că" — se înscrie, de asemenea, printre
realizările facultății noastre.
Cadrele didactice ale facultății au
publicat și numeroase lucrări științifi-
ce. Numai în anul 1956 au fost publi-
cate în periodice aproape 60 de articole
cu privire la electronică, radiocomuni-
cații, telefonie-telegrafie, centralizări-
semnalizări și matematici.
Studiul problemelor de electronică
și telecomunicații nu poate fi însușit
pe deplin decît atunci cînd este înso-
țit de lucrări experimentale. De aceea,
atît pentru buna pregătire a studenți-
lor, cît și pentru buna desfășurare a
lucrărilor științifice, este necesar ca fa-
cultatea să dispună de laboratoare bine
utilate cu aparataj modem și variat.
Pentru înzestrarea laboratoarelor, noi
am primit pe lîngă aparate și materia-
le de la Ministerul Invățămîntului,
sprijinul altor ministere- Trebuie men-
ționat, de pildă, Ministerul Poștelor și
Telecomunicațiilor, care, punînd la dis-
poziția noastră echipamente, a permis
astfel crearea unor frumoase labora-
toare de telefonie și telegrafie. De a-
semenea, alte ministere ne-au donat
numeroase aparate reformate, din care
cadrele didactice au construit unele
aparate necesare desfășurării lucrărilor
cu studenții și în cadrul activității
științifice.
Prin crearea de curînd a unui ate-
lier de radio la facultatea noastră, po-
sibilitățile pentru lucrări experimentale
s-au lărgit și mai mult.
înzestrarea laboratoarelor facultății
noastre, însă, nu este încă suficientă.
Dacă în unele direcții s-au realizat
progrese însemnate. In alte direcții si-
tuația nu este încă mulțumitoare. Este
necesar să se acorde o atenție și mai
marc pe viitor înzestrării laboratoare-
lor cu aparatură și cu materiale. In a-
cest sens Ministerul Invățămîntului și
Culturii trebuie să dea mai mult
sprijin.
Făcînd bilanțul realizărilor de pînă
acum, se poate constata că facultatea
de electronică și telecomunicații a ob-
ținut o serie de succese, atît în ac-
tivitatea didactică, prin publicare de
manuale, cît și în ceea ce privește
munca de cercetare științifică. Fără în-
doială că în ceea ce privește cerceta-
rea științifică s-ar fi putut obține re-
zultate și mai bune.
Noi avem convingerea că în cursul
acestui an, cadrele didactice de la Fa-
cultatea de Electronică și Telecomuni-
cații vor obține în activitatea lor știin-
țifică rezultate și mai bune, abordînd
tot mai mult probleme legate de ne-
cesitățile dezvoltării economiei noastre.

Studenții Institutului pedagogic din Capitală și-au încheiat de
curind practica pedagogică de șase săptamînl. Ca și în	u'
au lucrat și de data aceasta timp de o saptaminâ in ?co 1 sătești P
tru a cunoaște concret și problemele muncii în aceste școli și
mai bine înarmați pentru viitoarea lor activitate.
O grupă de studenți și a deslâșurat practica la școala meaie “
Bollntinul din Vale, iar o altă grupă la școala de 7 am din .	’
ambele In regiunea București. Ei au mers de asemenea ți in alte
sate invecinaie. Studenții au participat aci la lecțiile celor mai 1	-
vățătorl și profesori, au ascultat referate prin care c“^818-ducative
le-au împărtășit experiența lor în domeniul muncii instruct
al muncii de conducere a școlilor sătești, precum și în domeniul muncii
P Intereelndu-se de problemele specifice activității didactice la »ate»
studenții au cercetai condițiile in care se realizează învățamintu.
tehnic în școala sătească. Au urmărit în deosebi of9anwarea
practice pe lotul experimental, s-au interesat de activitatea 4	■
în laborator și în cadrul cercurilor, unde elevii confecționează, £
drumarea pedagogilor, material didactic necesar predării și 8 P
Bă mînuiască instrumente și aparate. Studenții au luat cunoștință ți
activitatea desfășurată de organizația de pionieri în sprijinul I -
mintului politehnic. El au aflat astiei că organizațiile de P10“‘8» a “
școlile sătești merg cu elevii în excursii la gospodăriile agr £ole
stat și colective, li mobilizează la acțiunea de ajutorare a 1
muncitori în desfășurarea muncilor agricole.	„„
Pentru a cunoaște cît mai bine specificul localității, s nț
vizitat ei înșiși multe unități productive sătești. Cei care țț-au “ ■ “
șurat practica la Tîncăbești, bunăoară, au vizitat ferma zootehnică
localitate și atelierele de țesătorie din comuna Țigănești. Ei »>-au “
astfel mai bine seama de condițiile in care se poate realiza In 4
sătești legătura predării cu practica.	.
O activitate care a stirnit mult interes în rindurile studenților a
fost munca învățătorului la două clase. Ei au studiat la cursuri e -
dica predării simultane la două clase, iar acum au avut pru iul
vadă concret cum se desfășoară aceasta, să-și dea seama că
dițlile muncii la două claee o importanță deosebită o are o 9
justă a predării, alcătuirea chibzuită a orarului, Îndrumarea priceputa
a activității independente a elevilor. Totodată, studenții au înțeleș
bine cum trebuie iolosit materialul didactic fn condițiile predă ni
tane la două clase, au înțeles că volumul și conținutul temelor »
pentru munca independentă trebuie stabilite cu cea mai mare grijă. AU
văzut de asemenea, In mod concret, ce mult depinde disciplina “•
pregătire a lecției de către pedagog, de atitudinea acestuia ață
copii.	.
Activitatea învățătorului Constantin Diaconu care predă în aceiași
timp la clasele a Il-a șl a IV-a de la școala de 7 ani din comuna -
trești le-a arătat viitorilor prolesorl de peaagogle succesul la Ș**18
poate ajunge, atunci cînd munca se desfășoară cu conștiinciozitate, cu
pricepere pedagogică.	-„nvitnterr
In cadrul practicii la sate, studenții s-au interesat și de a
culturală a cadrelor didactice. Cercetînd planurile de muncă ale cămi-
nelor culturale, au înțeles care sint problemele pe care trebuie să 1
iacă cunoscute cadrele didactice în rindul țărănimii muncitoare, P
cum și metodele pe care trebuie să le loloseașcă pedagogii pentru a
contribui In mod concret la translormarea socialistă a agriculturi , p
a răspindi tn rindurile țăranilor muncitori cunoștințele ag10 ‘•“ne-
știința șl tehnica înaintată, pentru a le trezi Înțelesul față ae *
cărților, a ziarelor, a broșurilor, pentru a-i antrena în activitatea
tural-artistică. Participînd ei înșiși la o festivitate închinată rascoa
țărănești din 1907, studenții și-au putut da seama în mod concret ae
valoarea educativă pe care o au asemenea activități culturale, care-
lac pe țăranii muncitori să înțeleagă mai adine lupta desfășurata în
trecut de poporul muncitor pentru o viață mai bună, pentru 1081	'
le dezvoltă sentimentul dragostei pentru patrie, pentru cuceririle e^
gimului democrat-popular. Studenții au urmărit și alte aspecte
muncii din școlile sătești — munca educativă in internate, toiul cum
este organizat procesul de învățămînt în instituția preșcolară etc.
Toate aceste activități, fiind cu grijă organizate de către tovărășii
conducători de practică, au făcut ca multe din cunoștințele pe c 1
le-au acumulat studenții la cursuri să le devină mai clare, să se lăr-
gească și să se îmbogățească.	.	.
In cadrul practicii s-au organizat lecții de probă ținute ae u-
dențl. Lecțiile de probă f-au ajutat pe studenți, cum era șiJ"880' Bâ
noaecă unele amănunte de metodică, de predare și să înlăture un
stîngăcii pe care numai practica putea să le dezvăluie.	„-„„ir.
Printre studenții anului III care au ținut lecții practice la ?
medie din Bolintinul din Vale a lost și Gheorghe Mitrache. El a vu
de predat la clasa a V-a o lecție de literatură cu tema .Analiza poe
ziel Lazăr de la Rusca de Dan Deșliu'.
Pregătirea conștiincioasă pentru lecție, precum și îndrumările P
mite din partea tovarășei lector Niculina loneecu l-au ajutat să >‘n° °
lecție în general bună. Punînd elevilor întrebări logice, precise, ov	-
trache l-a ajutat să stabilească în mod just trăsăturile cele mai	-
ficatlve ale personajelor poeziei. Pentru a se convinge dacă elev" J .
însușit conștient cunoștințele, le-a cerut să motiveze prin versuri
pe care le-au susținut.	.
Studentul a Iolosit cu pricepere schema la tablă pentru a le
elevilor o imagine unitară — închegată, asupra eroilor poeziei.
greșit, Insă el a denumit această caracterizare a personajelor •
literară". In clasa a V-a nu se lac analize literare In adevăratu* . ’	.
al cuvlntului. Faptul că studentul a scris pe tablă, ca titlu al
Întocmite, .analiză literară", în timp ce schema privea numai
zarea personajelor, l-a condus pe copii la Ideea gteșită că ptln
literară se înțelege numai caracterizarea personajelor. De
confundlnd tema cu Ideea operei literare, tov. Mitrache le-a P •
lor că Ideea principală a poeziei „Lazăr de la Rusca este lupta



pag. 2
GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
Calmul și chibzuință
calități necesare
unui pedagog
Multe din greșelile pe care le fac
învățătorii și profesorii In educația e-
levilor se datoresc nu atît lipsei de
orientare pedagogică, neînțelegerii a
ceea ce este just și ne just în luarea
anumi.or măsuri educative, cît fap-
tului că intre ceea ce știu și propria
lor comportare există uneori o supă-
rătoare discordanță.
„Cazul" elevului Ciorăscu Constan-
tin din clasa a l-a „B" de la școala
elementară de 7 ani nr. 25 din Bucu-
rești dovedește din plin aceasta. Ele-
vul Ciorăscu a fost surprins întrema
din recreații lovind copiii cu o jucărie
de tablă în formă de revolver. In
școală fusese strict interzis jocul cu
astfel de jucării, cu praștii, cu ace
etc. Consiliul pedagogic al școlii
constituise chiar o brigadă, formală
din cei mai buni elevi, care să-i des-
copere pe cei care practică aceste
jocuri și să le siringă lucrurile, pen-
tru a le depune in cancelarie.
Abaterea elevului Ciorăscu se adău-
ga la alte greșeli in comportarea lui,
greșeli cunoscute atît de elevi, cit și
de învățătoarea clasei. Turbulent la
lecții, in recreație devenea de-a drep-
tul agresiv, violent. Dădea ou picioa-
rele in copii și chiar în femeea de
serviciu, scuipa copiii, ti lovea. Toate
aceste fapte i-au determinat pe mem-
brii brigăzii să-l reclame tovarășei di-
rectoare, Tovarășa Ștefania Cabane,
deși este o persoană chibzuită, calmă,
cu multă răbdare, de data aceasta s-a
înfuriat șl, călcind principiile pedago-
gice cunoscute, i-a spus învățătoarei
care lucrează cu clasa I-a „B": „To-
varășă Pîrvulescu, acest copil este eli-
minat pe trei zile". Și apoi către
copil: „După masă să vii cu tatăl tău".
Ciorăscu nu a venit la școală cu
tatăl său. Tovarășa directoare l-a aș-
teptat în ziua aceea. A doua zi ea a
uitat, însă, de amenințarea gravă pe
care o folosise, a uitai că trebuia să
vorbească au tatăl elevului pentru a
stabili împreună ce au de făcui. Și
Ciorăscu a lipsii trei zile de la școală,
învățătoarea clasei nu a luat nici ea
vre-o măsură in acest timp. Nici pri-
ma zi, nici a doua zi, nici a treia zi
nu a discutat cu directoarea despre
lipsa de la școală a elevului Ciorăscu,
deși știa bine că în școala respectivă
orice eliminare se stabilește in consi-
liul pedagogic și că, de altfel, la cla-
sele 1-IV nu se poate recurge la elimi-
nare ca măsură educativă,
iată cum un copil de 7 ani, foarte
bun la învățătură, dar cu o puternică
mobilitate și cu un surplus de energie
nrcanalizată cum trebuie, a trăit fe-
nomenul eliminării. De unde să știe
el că tovarășa directoare se joacă cu
cuvintele? I-a spus că este eliminat,
el așa a crezut — și de fapt așa și
trebuia să creadă. Cind un pedagog
spune un cuvînt, acesta trebuie să
aibă tărie de leg» pentru școlar.
Speriat de o pedeapsă atit de neo-
bișnuită, copilul nu a avut curajul s-o
comunice părinților. S-a prefăcut că
se duce la școală, s-a ascuns, dar pînă
la urmă, părinții tot l-au descoperit,
E limpede cine-s vinovății în ,pra-
zul" lui Ciorăscu Constantin, Oricine
își poate da seama că o astfel de pe-
deapsă, potrivită pentru școlarul de
F4-18 ani, nu poate fi bună și pentru
cel de 7 ani, ba dimpotrivă, uneori
poate fi chiar dăunătoare. Oricine
poate să aprecieze în ce grad înțelege
un copil de 7 ani o măsură ca elimi-
narea. Că la virsta aceasta nu poate fi
vorba de eliminare ca măsură educa-
tivă nici nu mai discutăm, pentru că
nu ne putem închipui să existe învă-
țători și profesori care să nu-și dea
seama de acest lucru. II înțeleg pe
deplin și directoarea școlii nr. 25 șt
învățătoarea clasei I-a „B" de la a-
ceastă școală, Amlndouă sint cadre
bine pregătite și știu că pedeapsa
trebuie să aibă un conținut educativ,
că trebuie să corespundă particularită-
ților de vîrstă ale copiilor. Au greșit,
insă, amândouă in „cazul" elevului
Ciorăscu, iar greșeala lor nu constă
numai in faptul că au procedat acum
așa cum au procedat, ci și în faptul
că n-au luat din timp măsuri educati-
ve juste, am spune „preventive", care
să ducă la disciplinarea elevului,
In munca educativă, mai mult decît
în oricare alt domeniu, calmul in com-
portare, chibzuință în luarea unor mă-
suri au un rol hotăritor. Tovarășa Ște-
fania Cahane, directoarea școlii, s-a
abătut de la aceste cerințe in momen-
tul in care a dat friu liber enervării.
Intr-o asemenea stare, este greu ca
pedagogul să aleagă cu discernămînt
ce are de făcut. A amenința un co-
pil de 7 ani cu cea mai gravă pedeap-
să dintre cele care există în practica
școlară înseamnă de fapt o recu-
noaștere a neputinței de a face educa-
ție. Sezisarea făcută de copii trebuia
să o determine pe tov. Cabane să se
sfătuiască cu învățătoarea clasei I-a
B, cu părinții elevului, pentru ca Im.
preund să stabilească un sistem de
măsuri educative care să ducă la în-
dreptarea treptată a copilului.
In cazul elevului Ciorăscu, are o
mare vină și învățătoarea clasei, tov,
Pîrvulescu. Directoarea procedase în
mod nejust in cazul unui elev din cla-
însemnări
de la practica pedagogică a studenților
în școlile sătești
(Urmare din pag, 1)
uimii muncitoare condusă de partid, pentru transformarea socialistă a
agriculturii — ceea ce constituie, de tapt, tema poeziei.
Lecția aceasta a arătat că studentul cunoaște și aplică cu price-
pere metode bune de predare, dar că el trebuie să mai iacă serioase
eforturi pentru a asigura un conținut Just al lecțiilor, pentru a-și preciza
bine conținutul noțiunilor pe care le folosește, astfel incit să poată
transmite viitorilor săi elevi cunoștințe științifice clare
Și la Tincâbești s-au desfășurat lecții care au reflectat o muncă
serioasă atît din partea cadrelor didactice, cît și a studenților. Și aci
lecțiile au arătat încotro trebuie îndreptate eforturile studenților pentru
buna cunoaștere a profesiunii. O asemenea lecție a fost lecția de arit-
metică ținută de studentul V. Gînju la clasa a IV-a.
Tov. Gînju a dat o mare atenție dezvoltării raționamentului copii-
lor. Faptul că le a cerut să întocmească ei Înșiși pe tablă schema Pr0'
blemei, i-a ajutat pe elevi să înțeleagă mai bine ce se dă și ce se cere
fn problemă și totodată le-a facilitat rezolvarea problemei.
Studentul nu și-a respectat însă planul întocmit pentru lecție, deși
nici una din condițiile în care s-a desfășurat lecția n-a justificat
aceasta. Astfel, deși în plan era prevăzută verificarea pe tablă a te-
melor date penrfu acasă, studentul a făcut numai o verificare orală, pu-
nînd clțiva elevi să citeaecă enunțurile problemelor și să arate cum
le-au rezolvat. La întrebarea dacă toți elevii au rezolvat bine, copiii au
răspuns afirmativ, Iar studentul a dat crezare acestei afirmații. Fără În-
doială că o asemenea verificare este insuficientă. Era necesar ca stu-
dentul să treacă măcar printre bănci și să controleze cîteva caiete de
ale elevilor, pentru a se convinge dacă într-adevăr elevii au rezolvat
bine problemele.
Studentul n-a fost preocupat de dezvoltarea deprinderilor de cal-
cul oral ale copiilor, nu a urmărit cu deetulă atenție felul cum scriu
copiii la tablă. Din această cauză, n-a observat unele greșeli pe care
le-au comis elevii.
Tov. Gînju — viitor profesor de pedagogie, — are nevtie de o în-
drumare mai atentă în această privință, pentru ca, la rîndul lui, să
poată pregăti în condiții bune pe elevii lui pentru munca de învățători.
In general, activitatea practică a arătat că studenții și-au Însușit
multe cunoștințe cu privire la organizarea lecțiilor și că, dacă vor con-
tinua să studieze cu seriozitate, vor putea înlătura puținele stîngăcii In
predare șl vor putea face față cu succes profesiei pe care și-au ales-o.
Inițiativa Institutului pedagogic de a organiza practica pedago-
gică a studenților în școli sătești este deosebit de valoroasă, Pe
faptul că studenții au astfel posibilitatea de a cunoaște în mod direct
problemele acestor școli, specificul muncii didactice la sate, el pot în-
țelege totodată mai bine frumusețea muncii pedagogice în rîndurile fii-
lor țăranilor muncitori, cunosc dragostea lor de carte, de învățătură.
Studenții au urmărit cu toată seriozitatea aspectele activității în-
vățătorilor și profesorilor din școlile sătești, trăgînd Învățăminte util®
pentru munca lor de viitor. Tot ce au văzut în practică studenții ?*’au
însusit temeinic. Referatele alcătuite de ei dovedesc înțelegerea vaior
pe care o are fiecare aspect al muncii instructiv-educative în școală Ș
al muncii de culturalizare a satelor. Cele mai bune referate au fost
prezentate ca material științific în cadrul conferinței științifice a stu-
denților.
Rezultatele bune obținute In acest an trebuie consolidate și
gite, pentru a se asigura o cît mal temeinică pregătire a viitorilor pro-
fesori.	(.„(A
Practica la sate inițiată de Institutul pedagogic este o experiența
reușită, care e bine să fie generalizată și în celelalte instituții de nv
țămînt superior cu caracter didactic din țară.
Erot. MARIA ILtA
Prof. M. POPESCU
a învdțat Lenin
școlilor sovietice pornesc
în excursii, vizitînd locurile
trăit marele Lenin.
participă
arheologice
ție, au lucrat zilnic cîte 1—2 ore.
S-au săipat cu atenție șanțurile
trasate, iar apoi elevii au desco-
perit resturi de ziduri arse »au
prăbușite, fragmente ceramice
provenind' din obiecte de uz cas-
nic, toate urme a'e unor locuințe
datînd din secolul al IV-lea e.m
Elevii au lucrat cu răbdare și a-
tenție, observind cum sint recon-
stituite și puse în plan, la scara de
proporție, zidurile vechilor așe-
zări. In același timp ei au af.at
o sumedenie de lucruri despre o-
cupațiile vechilor locuitori, despre
locuințele și obiceiurile lor «te
Elevii
la săpături
Profesorul N. Zaharia de la
școala de 7 ani nr. 18 din Iași este
un activ colaborator al cercetărilor
arheologice Întreprinse de Filiala
Iași a Academiei R P.R. De cu-
rind. el a descoperit In grădina
unui locuitor din cartierul Ciurchi
semne de suprafață care puteau
constitui urmele unei vechi așe-
zări omenești. Cu ajutorul unui
grup de elevi a făcut un sondaj și
ipoteza s-a confirmat. Numeroși
elevi s-au oferit cu entuziasm să
participe la lucrări. Cu sprijinul
Muzeului de antichități, profeso-
rul N. Zaharia a instruit două
grupe de pionieri oara, prin rota-
sa pe care iov, Pir tulescu o conduce.
Dece a tăcut și a lăsat ca lucrurile să
meargă pe un drum greșit ? De ce nu
a căutat să se lămurească dacă elevul
a venit cu părinții și ce s-a stabilit
in legătură cu el? Sau dacă a crezut
că este eliminat, cum de nu a luat po-
ziție iafa de asemenea măsură neper-
misă, cum de nu i-a atras atenția to-
varășei directoare asupra faptului că
această măsură Luată de unul singur
este pripită ? Sau, in sfîrșit, presupu-
nind că a bănuit că elevul lipsește
din cauză de boală, de ce nu a anun-
țai sora, de ce nu s-a dus acasă la
copil să vadă care este situafia ?
Tovarășei Plrvulescu i se poate re-
proșa, însă, și mai mult decît această
condamnabilă nepăsare in cazul pe-
trecut cu elevul Ciorăscu. Ca învăță-
toare a clasei in care este elev Cio-
răscu, ea nu a dus o muncă perma-
nentă de zi cu zi in vederea îndrep-
tării lui. Măsura pe care o ia in tim-
pul lecțiilor — de a-l așeza singur în
bancă, în fundul clasei — este greși-
tă. In clasa tovarășei Plrvulescu sînt
destui capii al căror exemplu ar putea
exercita o influență pozitivă asupra
lui Constantin și tocmai de aceștia
trebuie să-l apropie învățătoarea. Tot-
odată, surplusul de energie al acestui
copil trebuie canalizat pe un drum să-
nătos, care să-l înalțe în proprii lui
ochi și In ochii colectivului, Dacă el
termină mai repede decît alți copii te-
mele care se lucrează în clasă e firesc
să nu poată sta nemișcat. In aseme-
nea situații, e bine să i se dea teme
suplimentare, care să-i capteze intere-
sul.
Felul. auun se joacă elevii — și nu
numai în recreații, ci și in afara șco-
lii — este, de asemenea, o problemă
căreia tovarășa învățătoare este da-
toare să-i acorde mai multă atenție.
Faptul că In recreații nu se aerisește
clasa pentru ca elevii să respire aer
curat în timpul lecțiilor, faptul că în
zilele calde, însorite, elevii nu sînt
antrenați să se joace toți împreună în
curtea școlii pentru ca aici, in joouri
frumoase, instructive, să se lege unii
de alții, să fie atrași spre preocupări
pozitive nu sint deloc lucruri mă-
runte.
Bunele deprinderi și In general dis-
ciplina se obțin numai prin organi-
zarea unui sistem de măsuri care să
cuprindă atît timpul din școală, olt și
timpul liber al elevilor. Rezultatele a-
cestor măsuri depind, însă, de con-
secvența cu care sînt aplicate atU de
părinți, cît și de educatori. Orice aba-
tere de la aplicarea acestor măsuri,
orice renunțare înseamnă de fapt o
înfrângere, un insucces — și pedago-
gul nu are voie să se lase infrint. Si-
gur că tovarășa Pirvulescu știe toate
aceste lucnuri, dar nu este suficient să
le cunoască, trebuie să le și aplice.
Dacă rezumi colaborarea cu părinții
doar la sumarele discuții cu mama
cind aduce copilul, sau cind vine să-l
ia de la școală, fără a-l vizita acasă,
fără a cunoaște viața lui din afară de
școală, este greu să-ți dai seama care
sint cele mai potrivite măsuri educati-
ve ce ar trebui luate.
Părinții elevului Ciorăscu trebuie
ajutați să înțeleagă răspunderea pe
care o au față de felul cum se com-
portă copilul lor In școală, pe stradă
și acasă. Faptul că elevul Constantin
nu a avut curajul să comunice părin-
ților necazul său nu este deloc intim-
plător. El ridică serioase semne de în-
trebare cu privire la metodele educa-
tive pe care le folosesc acești părinți
în educarea copilului. Plină de sem-
nificație, în ceea ce privește înțelege-
rea relațiilor dintre părinți și educa-
tori, este și ieșirea tovarășului Cio-
răscu, care, în loc să vie imediat la
școală, să se sfătuiască tovărășește cu
pedagogii, a apărut de-abia a patra
zi, cînd, înfuriat, a trecut peste regu.
Iile bunei cuviințe.
Tovarășa Pîrvulescu,ca și tovarășa
directoare, trebuie să-și apropie pă-
rinții elevului, să-i lămurească pe
amîndoi că buna dezvoltare a copilu-
lui necesită o colaborare strinsă, tovă-
rășească între părinți și educatori, co-
laborare bazată pe stimă și respect
reciproc Ele trebuie să-i convingă pe
părinți că nu există succes real în e-
ducație, fără o acțiune unită a fami-
liei cu școala.
Ștefan cel Mare
de prof. unk. I. lonațcu
In 12 aprilie se împlinesc cinci veacuri de cînd s-a urcat pe scau-
nul Moldovei Ștefan, tînărul fiu al lui Bogdan al Jl-lea. Invin-
gînd și alungind pe netrebnicul Petru Vodă Aron, care l-a ucis
tatăl și a trădat țara Moldovei prin umilitorul act al Închinării de ia
Vaslui și al plății haraciului de 2 000 galbeni pe an către turci, Ștefan
Își începe domnia cu năzuința de a întări forțele populare ale țării, de
a impune dreptul țării la independență.
Personalitatea lui Ștefan cel Mare a căpătat o importanță hotărî-
toare in istorie, fiindcă el a acționat constant în direcția slujirii năzuin-
țelor forțelor populare, conducîndu-le cu îndemînare de neîntrecut strateg
în lupta de stăvilire a expansiunii otomane, ferind țările romîne, prin
această luptă eroică, de a fl transformate în pașaltcuri turcești și asi-
gurîndu-le posibilități de dezvoltare în cadrul unei autonomii interne.
Numeroasele și glorioasele victorii obținute de ostașii Moldovei sub condu-
cerea sa împotriva turcilor și a altor vrăjmași nu-și găsesc explicarea
decît în alianța domniei cu țăranii liberi (răzeși), tîrgoveții și boiernașii.
Ștefan cel Mare s-a sprijinit pe forțele populare, făuritoare ale is-
toriei, nu numai în luptele împotriva cotropitorilor, ci și în încleștata
luptă dusă împotriva marii boierimi anarhice, potrivnică oricărei încer-
cări domnești de dezvoltare a puterii centralizatoare a domniei, de lichi-
dare treptată a fărîmițării feudale și de limitare a puterii politice și eco-
nomice a marilor feudali.
Drept semn al strînsei solidarități dintre domn și popor stă și va
rămîne mărturie de veci literatura populara, care dovedește că în trecutul
nostru istoric n-a fost domnitor mai iubit de popor, mai cîntat și mai slă-
vit de acesta decît Ștelan cel Mare. Din această dragoste i-a dat poporul
supranumele „cel Mare", iar într-o cronică rusească cronicarul însemna
cu .prilejul morții lui Ștefan că el a fost „oștean viteaz ca un a'l doilea
Alexandru (cel Mare)".
înzestrat cu însușiri de neîntrecut conducător de oști, de bun organi-
zator de stat și de abil diplomat. Ștefan al Moldovei a înscris pagini de
glorie și patriotism în istoria poporului nostru. De aceea se cuvine ca
astăzi ,cînd comemorăm 500 de ani de la înscăunarea lui, să-l evocăm
cu mîndrie și să-i cinstim cu toată prețuirea mărețele realizări.
Pribeag din țară din pricina dușmăniei lui Petru Aron, tînărul Ște-
fan a trăit cîtăva vreme în preajma lui lancu de Hunedoara, care a
condus timp de cîteva decenii lupta antiotomană. De la el va fi căpă-
tat Ștefan noi deprinderi în meseria armelor și o mai adîncă ură față de
creșterea puterii otomane.
Ar fi fost de așteptat ca, după ocuparea scaunului moldovean, Ște-
fan să facă pregătiri repezi în vederea încăierării militare cu turcii,
acțiune dorită de țăranii liberi și de tîrgoveți pentru a scăpa de povara
haraciului. Totuși, Ștefan n-a putut pomi pe această cale. Datorită siste-
mului fărâmițării feudale, țara era condusă de tapt de marea boierime
care, avînd oști feudale proprii, le punea la dispoziția domniei numai
dacă acțiunea inițiată corespundea intereselor ei de clasă. De aceea dom-
nul a acceptat să plătească în continuare haraciul de 2 000 de galbeni
Porții, ba chiar să-l sporească la 3 000 după cucerirea cetății Chilia
(1465), cînd turcii au pretins majorarea ca o compensație, iar boierii l-au
îndemnat să primească.
Ca dovadă a ezitării lui Ștefan de a Intra în conflict cu marii
boieri este și faptul că a consimțit pînă în anul 1470 să garanteze
lui Mihul Logofătul și altor aderenți ai lui Petru Aron, refugiați în
Polonia și uneltitori permanenți împotriva domnului, culegerea veniturilor
moșiilor lor din Moldova, renunțînd astfel la un important atribut al
domniei — pedepsirea „hicleniei", a trădării.
Pentru incursiunile în Ardeal și pentru cucerirea Chiliei, pe care
un domn slab, în vremea ruinătoarelor lupte ieudale din Moldova (143Z—
1457) o cedase lui lancu de Hunedoara, a trebuit să suporte campania rege-
lui ungar în ultimele luni ale anului 1467, cînd o mare parte a țării a fost
pustiită, încît nu s-au putut strînge banii birului. Ștefan i-a învins atunci la
Baia pe feudalii unguri,-dar n-a putut să culeagă roadele depline ale victoriei,
fiindcă n-avea o armată proprie puternică, iar o parte din boierii mari, în
frunte chiar cu cumnatul său, Isaia Vornicul, l-a trădat. Și cu toate că dom-
nul a știut chiar din acel moment de unde-i venea trădarea, a putut
să-i pedepsească pe dușmanii lui, omorîndu-i numai după patru ani (1b
ianuarie 1471), după ce a reușit să lărgească treptat cadrele oastei noi
aparțintnd domniei, cu răzeși și tîrgoveți, înțelegînd să nu mai fie la
bunul plac al boierilor.
Tot o urmare a influenței marilor boeri asupra politicii lui Ștefan
cel Mare înainte de 1472 au fost și expedițiile militare în Țara Romî-
nească, cu care prilej au fost arse principalele orașe muntene la Dunăre
(Brăila și Floci), iar 17.000 de locuitori din răsăritul țării, printre care
și femei au fost duși robi de boieri în Moldova.
In noiembrie 1473, după ce suprimase pe marii feudali trădători, po
trivnici programului său de reforme interne menite să întărească autori-
tatea domniei, Ștefan își schimbă cu desăvîrșire politica față de turci, refu-
zind a le mai plăti haraciul și pornind un lung război general antiotoman
pentru eliberarea țărilor romîne de orice obligații față de Poartă.
Este de observat că, spre deosebire de anii 1470—1471 cînd dusese
campanii de jaf în Țara Romînească, în 1473, cînd reia lupta împotriva
statului muntean, Ștefan are un scop politic bine precizat — și anume,
smulgerea Țării Romînești de sub influența tot mai puternică a turcilor
și integrarea ei în sistemul politic-militar antiotoman. De aceea îl și
înlocuiește pe Radu cel Frumos după ocuparea Bucureștilor (Cetatea Dîm-
boviței), cu un alt domn, opus cotropitorilor.
Marii boieri erau potrivnici războiului cu turcii, deoarece, pe de o
parte, acesta favoriza acțiunea domniei de centralizare a statului și pe
de alta îi împiedica a-și vinde produsele de pe domeniile lor pe piața
turcească. De aceea Ștefan va trebui să facă eforturi mari pentru a
alcătui o oaste din răzeși, tîrgoveți și boiernași. Pentru a-i atrage pe
răzeși în această oaste el le dăruia funii de moșii din hotarul unui sat
domnesc, astfel încît aceștia se simțeau legați de domnie, îi erau devo-
tați și urau cu putere pe boierii mari, cunoscuți pentru setea lor de co-
tropire a ocinelor răzășești. Primind pămînt de la domni», acești fluji-
tori („viteji") deveneau boiernași cu interese opuse feudalilor. Pe tirgo-
veții din oraș Ștefan și i-a apropiat sprijinindu-i împotriva neguțătorilor
genovezi rapaci și ducînd o politică vamală de protejare a meșteșugarilor ♦>
negustorilor băștinași. Prin tratatul încheiat cu polonii tn anul 1499
i-a pus pe negustorii locali pe aceeași treaptă cu cei poloni, stabilind ca
ilitigiile dintre ei să fie judecate de reprezentanți ai Moldovei și al Po-
loniei, nu ca mai înainte, cînd negustorii romîni erau judecați numai de
dregători poloni.
Trebuie subliniat faptul că, prin același tratat din 1499, staroștii
și pîrcălabii (dregători domnești din ținuturi) erau împuterniciți să ju-
o serioasă atin-
dece pricinile de pe domeniile feudale, ceea ce constituia
gere a privilegiilor de imunitate feudală și o
în favoarea creșterii puterii centralizatoare a
După intervențiile militare ale oștilor
nească (1473—1474) pentru a înscăuna aici
de luptă hotărîtă împotriva oricărui amestec
Moldovei marea campanie a oștilor otomane
Elevii
deseori
unde a
In clișeu: elevii sovietici vizi-
tind clasa în care a învățat V. 1.
Lenin la gimnaziul clasic din Sim.
birsk.
puterii boierești
îngrădire a
domniei,
lui Ștefan
un domn
în Țara Romî-
devotat politicii
turcesc, s-a abătut asupra
din ianuarie 1475, care ve-
neau să pedepsească pe îndrăznețul răzvrătit împotriva unui sultan de
faima celui ce cucerise Bizanțul. Ștefan i-a atras pe turci în împreju-
rimile orașului Vaslui, într-un loc strimt și mlăștinos, anume ales pentru
a împiedica desfășurarea puternicelor efective turcești de peste 100.000
de oameni. El avea doar 40.000 de oșteni, cei mai mulți „țărani care
fuseseră luați aproape direct de la plug", după cum îi caracterizează
Marx.
Cu această oaste de țărani, inferioară mult ca număr și slab înar-
mată, dar adînc pătrunsă de forța patriotică a dragostei de independență.
Ștefan cel Mare a înscris o glorioasă biruință asupra invadatorilor, parte
uciși, parte luați în prinsoare, ceea ce l-a făcut pe o rudă a sultanului
să exclame cu amărăciune la vestea înfrîngerii: „nici odată o oaste
turcească n-a suferit un dezastru așa de mare".
Cronicarul polon Dlugosz informează că, după strălucita Izbîndă
militară de la Vaslui, Ștefan ,,pe mai mulți țărani ti făcu boeri", desigur
dăruindu-le părți de sate. Apoi trimise o scrisoare către unii conducători
de state din apus și papei de la Roma, anunțîndu-i cu următoarele cu-
--—
- —

o puternica personalitate
in istoria poporului nostru
vinte: ....am învins strașnic pe acei dușmani ai noștri și ai creștinității
întregi, și i-am sfărîmat și i-am călcat în picioare". La care papa i-a
răspuns că această victorie asupra paginilor „a adus glorie numelui
tău, toți vorbesc de tine și te laudă". Papa n-a răspuns însă nici pnntr-o
singură vorbă la îndreptățită temere exprimată de domnul moldovean
că Mohamed al 11-lea va căuta să vină „cu toată puterea sa împotriva
noastră și să supuie țara noastră, care e poarta creștinității" și n-a luat
în seamă avertismentul că „dacă această poartă va fi pierdută., atunci
toată creștinătatea va fi în mare primejdie".
Dîndu-și seama că lumea apusului e condusă de oameni dispuși
să împrăștie numai laude și făgăduieli sterila și că pe marea boerime
nu putea conta, $tefan s-a apropiat de Mateiaș Corvin, învinsul de ia
Baia, încheind cu acesta un tratat de prietenie la 15 august 1475.
Expediția turcească, pe oare Ștefan o prevedea iminentă, s-a produs
în vara anului următor, 1476, condusă fiind de însuși Mohamed
II, ferm hotărît să-l alunge de pe tron pe domnul Moldovei.
După ce a hărțuit intens pe cotropitori și le-a pustiit totul în cale,
Ștefan hotărî să atace uriașa forță armată a sultanului la Valea Albă
(Războieni). In momentul cel mai critic al războiului, marea boierime —
după informația unui izvor polon — ,,n-a vroit deloc să se stringă în jurul
domnului, ba s-a
niciodată ca domn,
trădat, crezînd că
auzind de invazia
grabă să-și apere
scos de sub ascultarea sa, zicînd că nu s-a purtat
ci ca un chinuitor și călău". Așa dar, boierimea l-a
va scăpa de dtnsul. In acest timp, cetele de țărani,
țîrjolitoare a tătarilor la răsăritul țării, alergară în
căminurile. Ștefan, rămas cu puțina oaste de curteni,
înfruntă cu o vitejie de legendă forțele vrăjmașe, de zeci de ori mai
numeroase, văzîndu-se pînă la urmă silit să se retragă în munți. Aici,
cu ajutorul păstorilor, al „argaților", al elementelor de jos, își refăcu
oastea, care ajunse la vreo 16.000 de oameni. Porni în urma invadato-
rilor care, incapabili de a cuceri cetățile moldovenești eroic apărate și
istoviți de foame, de sete și de molime, se retrăgeau în debandadă. Ajun-
gîndu-i la Dunăre, moldovenii și domnul lor îi izbiră cu o asemenea
violență, încît prăzile și toți robii au rămas în mîinlle țăranilor și tîr-
goveților victorioși, campania încrezutului sultan terminîndu-se printr-un
dezastru militar.
O dovadă grăitoare a biruinții Moldovei tn încleștarea din 1476
este faptul că, în ultimele luni ale anului. Ștefan cel Mare a executat o
nouă campanie în Țara Romînească, pentru a ajuta readucerea la tron
a lui Vlad Țepeș în locul turcofilului Laiotă Basarab.
Revenind în Moldova și continuînd mai activ politica sa de cen-
tralizare, bazată pe noua forță militară alcătuită din răzeși și tîrgoveți,
Ștefan dădu o serioasă lovitură privilegiilor politice ale boierimii, care
singură,
Aceasta
domnul
domnie.
în
pînă în vremea lui, avusese monopolul
va determina opoziția tot mai înverșunată
reformator, boierii căuttnd pe toate căile
„meseriei armelor",
a boierimii față de
înlăturarea sa din
perioada luptei antiotomane (1473—1487) a
fost un moment, în
anul 1481, cînd Ștefan — din cauza dificultăților interne provocate de
feudali, care puneau stăruitor și constant problema necesității înțelegerii
cu turcii, cît și din pricina politicii turcofile a boierimii din Țara' Romî-
nească, puternică sursă de alimentare a unui curent turcofil în Moldova
— a convenit să încheie un tratat de pace cu Mohamed II, fn care se
prevedea o dublare a haraciului de la 3 000 la 6 000 de galbeni pe an.
Pare-se că litera acestui tratat împovărător nu și-a găsit aplicare din
cauza morții sultanului, care a provocat o criză politică la Poartă, ur-
mată de înscăunarea Iul Baiazid II, sultan lipsit de energia, orizontul și
abilitatea tatălui său. Numai astfel se poate explica intervenția militară
a lui Ștefan. în iulie 1481, în Țara
pe care îl înfrînge la Rîmnic.
Romînească, împotriva lui Țepeluș,
După
sub
12 ani de lupte avînd de
dependența Porții, dtndu-și
scop smulgerea Țării Romînești de
seama de zădărnicia eforturilor ce
urmăreau constituirea unui front comun moldo-muntean, Ștefan
a considerat că trebuie să adopte o altă politică, să întărească hotarul
de sud-vest al Moldovei. In 1482 el cucerește cetatea munteană Crăciuna,
de la Milcov.
In vara anului 1484 cetățile de la Dunăre și Marea Neagră, Chilia
șl Cetatea Albă, au fost atacate prin surprindere de flota turcească și
cucerite. Lipsind izvoare istorice concludente, nu se știe încă fn ce condiții
a avut loc acest atac. De bană seamă un rol de frunte va fi avut In tragica
pierdere a acestor artere de importanță vitală pentru economia Moldovei
și atitudinea trădătoare a boierimii, aceasta nelăsînd să-i scape vreun
prilej de răzbunare pe domnul care, prin politica pe care o promova îi
șubrezea sistematic baza politică și social-economică.
Căderea celor două porturi-cetăți a provocat o adîncă tulburare po-
litică internă, prin trecerea fățișă a boierimii mijlocii în tabăra marilor
feudali. Această l-a obligat pe Ștefan cel Mare să accepte închinarea
către regele polon la Colomeea, să intensifice politica de sprijinire pe
țărănime și tîrgoveți și să depună sforțări supreme pentru a înfrînge la
Cătlăbuga (1485) pe invadatorii turci care aduceau cu ei un pretendent
la domnie, după ce
punere la Dunăre.
marii boeri le
ieșiseră în întîmpinare și spre su-
După eșecul de la Cătlăbuga,
fugiat în Transilvania, revine, ajutat
recruteze oaste pentru o nouă luptă
pretendentul Hroet (Hronoda), re-
cu bani de boierii moldoveni, să-și
cu marele Ștefan. Aceasta se des-
fășoară la Șcheia, tn primăvara anului 1486, și se încheie cu înfrîngerea
domnului, care a fost aproape să-și piardă chiar viața, fiind doborît de pe
cal. dar salvat de un aprod — Purice. Pretendentul Hronoda na știut însă
să folosească izbînda, lăsîndu-se atras în cursa întinsă de Ștefan, după
care i s-a curmat viața.
Analizînd atent cauzele crizei interne din ultimii ani, pătrunzînd
politica trădătoare a boierilor mari și mijlocii în vederea înțelegerii cu
turcii și dîndu-și seama de nepăsarea conducătorilor unor state apusene
față de încordarea de 15 ani a Moldovei pentru stăvilirea întinderii stăpî-
nirli turcești în centrul Europei, Ștefan cel Mare ohibzui, în anul 1487,
că este momentul oportun să se înțeleagă cu turcii, cu condiția ca
Poarta ' să recunoască independența Moldovei și să-i asigure linișteai
dinspre pașalele de margine, în schimbul plății unui haraci de 4.000 gal-
beni, mai scăzut cu 2.000 galbeni decît acel stipulat în tratatul din 1481,
Lăsînd în afară primii 15 ani din domnia lui Ștefan cel Mare,
cînd grija acestuia, continuu amenințat de feudali, a fost aceea de a
consolida tronul, putem spune că, în restul vieții sale, el a urmărit două
țeluri: pe plan intern — îngustarea privilegiilor marilor boieri, spriji-
nirea intereselor forțelor populare și adîneirea procesului de centralizare
a statului, iar pe plan extern — lupta împotriva cotropirii otomane, evi-
tarea transformării țărilor romîne în pașalîcuri și asigurarea posibili-
tății de dezvoltare a acestora în condițiile autonomiei interne.
Pentru stăvilirea expansiunii turcești și păstrarea independenței ță-
rilor romîne, Ștefan cel Mare a încheiat alianțe cu Ungaria și Polonia
feudală, interesate și ele direct în frînarea înaintării otomane. Acestea
n-au sprijinit însă acțiunea intreprinsă de el, ba chiar au oferit sulta-
Veneției
nului pacea — cum a făcut Ungaria în 1483, urmînd exemplul Veneției
(1479), silindu-1 pe viteazul și priceputul domn să se găsească constant
în situația de a modifica sistemul alianțelor cu țările creștine.
Singur marele cneaz al Moscovei, ivan III. întemeietorul
multinațional rus, continuînd o veche tradiție de prietenie între
statului
poporul
rus și poporul romîn, a păstrat raporturi cordiale cu Ștefan, întărite prin
legături de familie. Dacă Ivan 111 nu putea ajuta direct cu oști pe
Ștefan cel Mare, deoarece între cele două state se interpunea întinsul
stat feudal polono-lituanian, în schimb l-a sprijinit, începlnd de prin
anul 1480, prin intervenții diplomatice, recomandîndu-1 de pildă, regelui
polon Cazimir : „Cine din suveranii creștini e aproape și poate să facă
aceasta (să-l ajute pe Ștefan), trebuie s-o facă și să stea întru apă-
rarea creștinității". La fel Ștefan a ajutat direct lupta lui Ivan III
împotriva Lituaniei în anii 1492—1494, cînd oștile moldovenești, conduse
de Alexandru Voevod, fiul și asociatul lui Ștefan, au pătruns adînc
pe teritoriul polono-lituanian.
Valoarea acordului politic cu Moscova reiese și numai din faptul
că, datorită alianței lui Ivan III cu Mengli Ghirei, hanul tătăresc, Mol-
dova a fost ferită, după anul 1486, de invaziile pustiitoare ale tătarilor
din Crimeia. Apoi campania regelui polon din toamna anului 1497 a
fost lipsită de sprijinul militar al Lituaniei, sfîrșindu-se prin biruința
oștilor lui Ștefan la Codrii Cozminului, ceea ce i-a silit pe feudalii po-
lono-lituanieni să iscălească tratatul de pace din 1499 cu Moldova, tratat
care constituie momentul culminant de strălucire a lui Ștefan cel Mare
și apogeul puterii statului moldovean pe plan internațional.
Astăzi. la comemorarea celor 500 ani de la înscăunarea lui Ștefan
cel Mare la conducerea Moldovei, figura sa se profilează mai adînc
in amintirea maselor largi. Lupta lui pentru progres, bazată pe con-
tribuția hotărîtă a forțelor populare, este adînc prețuită de poporul muncitor,
care acordă toată însemnătatea și cinstirea cuvenită luptătorilor pentru binele
poporului, pentru independența națională.
Concurs literar
Cu prilejul sărbătoririi a 500 de
ani de la urcarea pe tron a lui
Ștefan cel Mare, secția de învăță-
mânt a regiunii Suceava a organi-
zat un concurs literar — iisioric
pentru elevii din clasele VIl-X.
Popularizat din vreme de profeso-
rii de limba romînă și istorie, con-
cursul a trezit un viu interes in
rîndurile elevilor de la școlile din
regiune. Aceștia au citit și consul-
tai diferite opere: Cronica lui Gri-
gore Ureche, O samă de cuviințe
de leo Neoulce, Aprodul Purice de
CostaeM Negruzzi, Dumbrava Ro-
șie de Vasile Alecsandrl, Apus de
soare de Barbu Delavrancea, Viața
lui Ștefan cel Mare și Frații Jderi
de Mihail Sadoveanu, precum și
alte lucrări literare în care este
evocată lupta dîrză pentru liberta-
te și independență a poporului
nostru sub conducerea pricepută și
neobosită a marelui domn.
Participarea masivă a elevilor de
la școlile din regiunea Suceava la
acest concurs este o dovadă a dra-
gostei tineretului școlar pentru tre.
cuiul de luptă al poporului nostru*
U. POPA
pag- 3
GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
bbi«^
NUMIRI
Tov. Dinculescu Constantin, membru in Colegiul Ministerului lavS-
țăm'ntulul și Culturii, se numește pe data do 15 apziHe 1957 in funcția
de rector al Institutului Politehnic din București.
Ca membru al Colegiului Ministerului învățămîntului și Culturii
tovarășul Dinculescu va prezida lucrările Comislunli do echivalări fi
completări de studii, va îndruma lucrările de creare a noilor școli do
conductori tehnici și va îndeplini alte însărcinări date do conducerea
ministerului.
Tov. Ceterchl loan, conferențiar la Universitatea „V, Babeș“ din
Cluj, se numește pe data de 15 aprilie 1957, decan la Facultatea de științe
juridice din cadrul Universității „V. Babeș“ din Cluj.
In legătură cu campionatele republicane școlare
din anul 1957
Ministerul învățămîntului și Culturii anunță următoarele modUicâîl
in desfășurarea campionatelor republicane școlare din anul 1957 l
— etapa finală a campionatului republican școlar de atlotiam va
avea loc la Timișoara Intre 29-30 Iunie 1957 ;
— etapa finală a campionatului republican școlar de volei va
avea loc la Tg. Mureș Intre 1-2 Iunie 1957 ;
— etapa de zonă a campionatului republican școlar de handbal
la care participă regiunile Timișoara, Cralova, Pitești și Hunedoara va
avea loc la Petroșani Intre 25-26 mai a.c.
Celelalte etape de zonă și finale vor avea loc în localitățile sta-
bilite prin Regulamentul de desfășurare a campionatelor republicane
școlare din anul 1957.
ATELIERUL DE TÎMPLĂRIE
AL ȘCOLII
Elevii școlii medii nr. I din
Tg. Mureș lucrează cu interes
in atelierul de tîmplărie al școlii
sub îndrumarea maistrului in-
structor.
șn un goii a lima
bun
îndrumări în vederea pregătirii
examenelor de absolvire și maturitate
Școala de 7 ani nr. 103 din car-
tierul Apărătorii Patriei — o școală
nouă, mare și bine utilată — are o
grădină de 2 ha., în care acum 3 ani
au fost plantați 800 de pomi: cireși,
caișl, pruni și meri de diferite varie-
tăți. Acum o săptămină, caișii erau
înfloriți. Anul acesta vor da primele
roade. Peste cîțiva ani, aici va fi o
adevărată livadă.
Deși în vacanță, grădina era plină
de copii. împreună cu tovarășul în-
vățător Teodor Vieru, elevii răreau
căpșunile și le plantau
în rînduri
marcate cu sirme bine întinse.
Felul cum arată atit grădina, cit
și parcela experimentală, dovedește
că învățătorii și profesorii de biolo-
gie ai școlii se preocupă cu atenție
de înarmarea elevilor cu deprinderi
practice agricole. Elevii au curățat
pomii de omizi, l-au stropit in timpul
iernii șl acum, primăvara, le-au faso-
nat coroanele. De
terenul a fost arat,
sînt încă mici, se
tulpini scunde ca:
pă. usturoi, ridichi
cu toamnă, întreg
Printre pomi, care
cultivă plante cu
mazăre, fasole, cea-
etc. Multe din ex-
periențele organizate pe parcela ex-
perimentală sînt reluate aici In gră-
dina școlară, pe suprafețe mari.
tras și apa în grădina școlii. Tn fe-
lul acesta, elevii vor putea îngriji
bine răsadurile șl culturile care au
nevoie de multă umiditate.
Munca pe parcela experimentală
se desfășoară după un plan care res-
pectă cerințele programei școlare. To-
varășa Florentina Slăvescu, profe-
soară de științe naturale, vrea ca e-
levil să desfășoare aici o activitate
conștientă, care să |e stirnească in-
teresul pentru muncile agricole, do-
rința de a dobîndi cit mai multe cu-
noștințe șl deprinderi în acest dome-
niu. Terenul este împărțit prinfr-o a-
lee îngustă în două părți distincte,
într-o parte se află asolamentul ca-
re cuprinde cereale, plante industria-
le, textile și furajere, iar în cealaltă
parte se află asolamentul legumicol.
fn toamnă, elevii au efectuat lucră-
rile de bază ale solului șl lucrările
pregătitoare pentru însămînțări, au
cunoscut procedeele de însămînțare,
de folosire a Îngrășămintelor. Au tn-
sămînțat două soiuri de grîu : A 15
și Tîrgu Frumos, care au răsărit și
înfrățit bine. Acum, primăvara, au
însămînțat grîu de primăvară și pe
un strat mic griu de toamnă neia-
în
pe
Pentru ca elevii să poată aplica
condiții bune cunoștințele teoretice
: care și le însușesc la lecții, s-a
rovlzat, pentru a putea urmări
parativ creșterea și dezvoltarea
com-
grlu-
Iul de toamnă și de primăvară, și,
totodată, pentru a-și da seama de lm-
In școlile raionului Jibou
Problema politehnizării învățămîntului de cultură generală a devenit
încă de Ia începutul acestui an școlar o preocupare de seamă a cadrelor
didactice din raionul Jibou.
Numeroși pedagogi sînt preocupați să lege cunoștințele predate de
practică, organizînd cu elevii lucrări practice pe teren sau în laborator.
Așa procedează, de pildă, o serie de profesori de matematică. Tov. Ro-
zalia Pop, care predă matematica la școala din Băbeni, s-a străduit să-!
obișnuiască pe elevii ei cu minuirea corectă a diferitelor instrumente și
aparate, a efectuat cu ei lucrări de jalonare, de măsurare a unor
tanțe. De asemenea, elevii tovarășei Băbeanu au construit pe teren
ghiuri și poligoane, au efectuat lucrări de determinare a ariilor și
lumelor unor corpuri.
Tov. Nicolae Both, profesor de matematică la școala de 7 ani
Chechiș. a întocmit cu elevii, cu prilejul studierii capitolului despre
rimi proporționale și dependența proporțională, grafice cu teme
activitatea industrială și agricolă. Tov. Gheorghe Vale, profesor de
dis-
un-
vo-
din
mă-
ri in
ma-
tematică la școala de 7 ani din Gîrbou, a efectuat cu elevii măsurători
în grădina școlii și la gospodăria agricolă colectivă din localitate. De
asemenea, elevii lui au întocmit la gospodăria agricolă colectivă dtlerite
grafice, precum și devize pentru reparații.
Profesorii de științe naturale de la școlile din raion se preocupă
de înarmarea elevilor cu cunoașterea metodelor înaintate de cultivare a
plantelor. Tov. Vasile Fati, profesor la școaila de 7 ani din Someș-Odor-
hei, a construit cu elevii o seră pe lîngă lotul experimental al școlii.
Plantele cultivate aici au fost folosite pentru demonstrații la lecțiile pre-
date în cursul iernii. In seră s-au cultivat si o serie de răsaduri, pentru
replantarea cărora s-a amenajat o răsadniță cu suprafața de 10 m. p.
Această suprafață va fi mărită pînă la 30 m.p., așa încît să poată asi-
— gura răsaduri și țăranilor muncitori din comună. In desfășurarea muncii
practice cu elevii, tnv. Vasile Fati a primit un sprijin însemnat din partea
gospodăriei agricole colective „Steagul Roșu“.
Profesorul Cornel Nemeș de la școala de 7 ani din Surduc a or-
ganizat un punct meteorologic unde elevii fac zilnic înregistrări. Cu aju-
torul secției de. tîmplărie de la S.M.T din Surduc, s-a confecționat Ja
școală o giruietă, prin folosirea căreia se determină direcția vintului
Profesorul de fizică Victor Rusu, de la aceeași școală, a coniecționat pen-
tru punctul meteorologic un barometru, iar cu ajutorul S.M.T.-ului din
Surduc, se confecționează un anemometru.
Multe cadre didactice organizează vizite ale elevilor în întreprin-
deri. la unități agricole etc. Elevii școlii din Surduc. de pildă, au vizitat
stațiunea de mașini și tractoare din comuna lor Ei au ascultat aici
cu mult interes explicațiile date de șeful mecanic al stațiunii, tov. Viorel
Canataș, cu privire la construcția, modul de funcționare și de folosire
a tractorului, ca și explicațiile inginerului Ludovic Miske cu privire la
funcționarea strungului „losif Rangheț". Tov Miske le-a arătat elevilor
că tractoarele și strungurile „losif Rangheț" fabricate în R.P.R. sînt folo-
site și peste hotare. De asemenea, inginerul stațiunii le-a explicat elevilor
din clasa a VII-a cum funcționează grupul electrogen
Elevii școlii din Surduc au vizitat și uzina electrică din localitate.
portanța iarovizării naturale. In cursul
verii, elevii vor aplica ia griu poleni-
zarea artificială suplimentară, pentru
a cunoaște în mod concret procedeele
de mărire a recoltei. Tot pe acest
asolament, elevii vor urmări, îndru-
mați de profesoara de științe natu-
rale, creșterea și dezvoltarea plante-
lor perene și influența lor in restruc-
turarea solului.
O bună orientare vor primi elevii
și în cultura cartofului. Nor semăna
în timpul primăverii cartofi iarovi-
zați (care sînt gata pregătiți) și ne-
iarovizați. in timpul verii, vor semă-
na alți cartofi pentru a putea face
comparație între semănăturile de pri-
măvară și de vară, vor aplica mușu-
roitul pentru mărirea producției.
Cu mult interes au participat elevii
ia construirea răsadniței in care pre-
gătesc răsaduri de roșii, ardei, varză,
precum și la pregătirea straturilor.
Cultura rădăcinoaselor, a verzei și a
cepei este organizată In așa fel, incit
elevii să.și dea seama că sînt plante
bianuale. Ceapa, de pildă, este semă-
nată și sub formă de arpagic și sub
formă de sămință.
Pe parcela experimentală lucrează
elevii claselor V-VIL Clasele I—IV
au loturi proprii in grădina școlară,
fn planul de cultură al fiecăreia din-
tre clasele elementare s-au avut in
vedere atît posibilitățile copiilor, cît
și cunoștințele 1or. Toate aceste pla-
nuri au fost mai întii discutate cu
profesoara de științe naturale și cu
tovarășul D. Sava. directorul școlii.
Ceea ce s-a făcut pînă acufli este
numai un început. Școala de 7 ani
nr. 103 are, însă, toate condițiile ne-
cesare dezvoltării muncii practice a
elevilor pe parcela experimentală și
In grădina de pomi. Este o școală
mare, cu teren mult șl cu cadre di-
dactice care manifestă interes pentru
această activitate.
Sprijin din partea
școlilor profesionale
Numeroase școli profesionale de
chimie, in care muncesc profesori buni
și maiștri cu multă experiență in pro-
ducție și care au ateliere și laboratoa-
re bine utilate, acordă un sprijin în-
semnat școlilor de cultură generală în
vederea realizării învățămîntului poli-
tehnic.
Iată numai citeva exemple In aceas-
tă privință Elevii clasei a VII-a a
școlii nr. 3 din Brăila efectuează săp-
tăminal lucrări practice la școala pro-
fesională de chimie din localitate. O
parte dintre elevi lucrează în labora-
torul de chimie al școlii profesionale,
sub conducerea inginerului Ion Torni-
(ă și a profesoarei Georgeta Colibă,
iar altă parte își desfășoară activita-
tea practică In atelierul mecanic al a-
cestei școli, sub conducerea maiștri-
lor Lache Radu și Dumitru Băluță.
Elevii din clasa a VIIl-a a școlii
medii din Tirnăveni, regiunea Stalin,
lucrează ctte două ore In fiecare săp-
tămînă in atelierul mecanic al
trului chimic din localitate, iar
din closete a IX-a și a X-a fac
tică patru ore pe săptămînă în
Cen-
elevii
prac-
labo-
Șeful uzinei, tov. Andrei Ordbg le^a
la funcționarea mașinii cu vapori.
dat indicații amănunțite privitoare
Elevii școlii din Gilgău au vizitat
fabrica de cărămidă și mina de cărbuni din Surduc, unde li s-a explicat
modul de funcționare a funicularului. Elevii școlii de 7 ani nr. 1 din
Jibou au vizitat gospodăria agricolă colectivă „Steagul Roșu" din Odor-
hei. unde li s-a vorbit despre importanța creșterii șeptelului de animale.
• Organele locale, ca și întreprinderile industriale din raionul Jibou
sprijină	școlile în	acțiunea de politehnizare	a învățămîntului.	Astfel, cu
ajutorul	sfaturilor	populare comunale, toate	școlile de 7 ani	din raion
au fost	înzestrate	cu parcele experimentale.	Numai la școala	din satul
Hida nu s-a amenajat încă o asemenea parcelă, deoarece organele locale
n-au sprijinit în măsură suficientă școala. Un ajutor însemnat	îl acordă
școlilor întreprinderile 1. R. Progresul. Depoul C F.R., gospodăria agri-
colă colectivă din Someș-Odorhei etc.
Noi avem convingerea fermă că, folosind din plin toate posibilită-
mai bune pe calea realizării
tile existente, vom putea obține rezultate și
ti vitămîntului politehnic.
IOAN GH. KUSU
șeful secției de învățămînt
a raionului Jibou
rotorul centrului, foarte bine dotat ou
reactivi și aparatură. De asemenea,
elevii claselor IX-X asistă la confe-
rințele cu caracter tehnic, organizate
In cadrul centrului școlar.
Cu un deosebit interes ascultă ele-
vii școlii medii din Tirgu Ocna lec-
țiile de tehnologie pe care le predă în
cadrul cercului de chimie tov.
Costică Rău, profesor la școala pro-
fesională de chimie din acest oraș.
Cunoștințele însușite de elevi pe a-
ceastă cale sini aplicate apoi in prac-
tică in atelierul școlii de chimie.
In atelierul de lăcătușerie al școlii
profesionale de chimie din Mediaș, lu-
crează cu bune rezultate, sub condu-
cerea maistrului instructor D Hen-
tes, elevii din clasele a VIII-a și a
IX-a ale școlii medii din localitate.
Ei au învățat aici să minuiască cu
tndemiiwe pila și ciocanul, mașina
de găurit și chiar strungul, freza șl
ratoeza, reușind să-și confecționeze
singuri ciocane, dălți, chei, șurubel-
nițe etc.
Este necesar ca și celelalte școli
profesionale și tehnice, precum și în-
treprinderile șl combinatele chimice să
intensifice acțiunea de sprijinire a
școlilor de cultură generală tn vede-
rea realizării Invățămlntului politeh-
nic.

ina gh. yLAWTore
Prin Ordinul ministrului învățămîntului și Culturii nr. 91/B.IV. 1957
au fost aprobate îndrumările privind pregătirea examenelor de absolvire
(la cl. a IV-a și a VII-a) și de maturitate (la școlile de zi și la școlile
serale pentru tineretul muncitoresc M.F.A.) in anul școlar 1958—1937.
Așa cum s-a stabilit In „Instrucțiunile cu privire la încheierea
situațiilor școlare, trimestriale și anuale și examenele la școlile de cultură
generală — cursuri de zi și serale", aprobate prin Ordinul ministrului
Invățămlntului nr. 62 din 27 februarie 1957, examenele pentru absolvirea
claselor a IV-a și a VII-a, cît și examenul de maturitate se dau din
materia prevăzută tn programele ciclurilor respective de invățămînt: I—IV,
V—VII și VIII—X (VIII-XI școli muncitorești M.F.A.).
Examinarea elevilor din întreaga materie va da posibilitatea ca la
absolvirea școlii, aceștia să stăpînească un sistem închegat de cunoștințe
temeinic însușite care le va ușura atît continuarea studiilor, cît și o mal
bună orientare și pregătire pentru viață.
ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE A ELEVILOR
PENTRU EXAMENE
Pentru a sprijini pregătirea temeinică a elevilor în etapa ce a mal
rămas pînă la sfîrșitul anului este necesar ca profesorii și învățătorii să
acorde o atenție deosebită recapitulării materiei predate în ultima clasă,
cît și materiei însușite de elevi în clasele anterioare, prevăzute pentru
examene.
In acest scop, în etapa de recapitulare finală, profesorii șl învățătorii
vor organiza lecții de sinteză în care vor trata problemele importante
cerute pentru examene, vor îndruma în permanență studiul individual al
elevilor și vor organiza consultații individuale și colective, ajutînd în felul
acesta elevii să adîncească și să-și sistematizeze cunoștințele însușite.
Intrucît anul acesta elevii dau pentru prima dată examene de absol-
vire și maturitate din materia claselor anterioare, în mod excepțional se
precizează perioada de pregătire pentru examene dună cum urmează : —
pentru pregătirea examenului de absolvire a clasei a IV-a: 1—10 iunie;
— pentru pregătirea examenului de absolvire a clasei a VII-a : 1—18
Iunie; — pentru pregătirea examenului de maturitate: 1—30 iunie.
Examenul de absolvire a clasei a IV-a începe la 10 iunie; exame-
nul de absolvire a clasei a VII-a Ia 18 iunie, iar examenul de maturi-
tate la 1 iulie. Toate aceste examene se vor desfășura conform instruc-
țiunilor aprobate prin Ordinul ministrului învățămîntului cu nr. 62/1957.
In perioada de pregătire pentru examene, cadrele didactice vor* spri-
jini, de asemenea, permanent, activitatea de pregătire a elevilor. în acest
scop, vor acorda o mare atenție îndrumării studiului individual al elevilor,
organizînd lecții de sinteză, consultații colective și individuale, discuții,
experiențe, demonstrații etc., ajutînd în mod efectiv parcurgerea și însu-
șirea temeinică de către elevi a volumului de cunoștințe cerut la exa-
mene.
Pentru ca timpul acordat elevilor pentru pregătire să fie judicios
folosit; cadrele didactice vor planifica cu grijă zilele și orele pentru lecțiile
de sinteză, cît și pentru alte activități care vin în sprijinul pregătirii
elevilor.
Atît în etapa de recapitulare finală, cît și în etapele stabilite pentru
pregătirea examenelor, după încheierea anului școlar, un rol important
și de mare răspundere îl au directorii de școli, diriginții și organizațiile
de tineret. Toți acești factori trebuie să coordoneze, cu multă grijă, în-
treaga muncă de pregătire a elevilor, creînd cele mai bune condiții de
studiu (săli de clasă, laboratoare, biblioteci, cabinete etc.) îngrijindu-se
ca acest timp să fie efectiv folosit pentru studiu și preocupîndu-se, tot-
odată, de a preîntîmpina supraîncărcarea elevilor.
VOLUMUL DE CUNOȘTINȚE CERUT PENTRU EXAMENELE
DE ABSOLVIRE ȘI MATURITATE
Examenul de absolvire a clasei a IV-a se dă din materia prevăzută ,
în programele respective pentru clasele I—IV,
Examenul de absolvire a clasei a VII-a se dă din materia claselor
V—VII, după cum urmează ;
I.	MATEMATICA (scris și oral) : aritmetica, geometria plană și
algebra.
II.	ȘTIINȚELE NATURALE (oral) : botanică și zoologie.
1.	Botanică: Plante cultivate (alcătuirea plantei și cultivarea ei), a)
Cereale: griul, porumbul; b) Legume: varza, pătlăgeaua roșie și car-
toful ; c) Plante tehnice: floarea soarelui, bumbacul și stecla de zahar;
d) Plante leguminoase: mazărea; e) Pomii și alte plante fructifere:
mărul (Realizările lui I. V. Miciurin), căpșunul.
Dezvoltarea regnului vegetal.
2.	Zoologie: Protozoare. Parameciul. Protozoare producătoare de boli,
însușirile animalelor unicelulare. Viermii paraziți. Tenia și limbricul. Mij-
loace de combatere. Artropode a) Cărăbușul, b) Albilița (fluturele de
varză) ; c) Insecte dăunătoare (buha semănăturilor, gîndacii cerealelor,
gărgărița comună a sfeclei, gîndacul de Colorado, puricii de grădină <—
de varză — păduchii cenușii, păduchele de San-Josă, păduchele roș sau tt-
nos); d) Insecte folositoare (albina și fluturele de mătase). Vertebrate
(Materia studiată la zoologie în clasa a VII-a).
III.	GEOGRAFIA R.P.R. (oral)
IV.	ISTORIA R.P.R. (oral) Materia studiată în clasele a V-a, a
Vl-a și a VII-a. Intrucît anul acesta elevii au studiat numai o parte din
Istoria R.P.R., ei vor fi examinați și din materia claselor V și VI —
partea referitoare la Istoria R.P.R. din cadrul istoriei universale (antică
și evul mediu), insistîndu-se asupra epocilor și evenimentelor mai în-
semnate.
J
V.	CONSTITUȚIA R.P.R. (oral).
VI.	LIMBA ROMINĂ (scris și oral) sau limba maternă (scris ș!
oral) ; gramatica (morfologia și sintaxa) și lectura literară. La școlile
cu limba de predare a minorităților naționale se ^ă examen și la limba
romînă (scris) : gramatica (morfologia și sintaxa) și lectura literară.
«
* *
Examenul de maturitate se dă din materia claselor VIII—X, după
cum urmează :
I. MATEMATICA (scris și oral). Elevii vor fi examinați din urmă-
toarea materie:
1.	Algebra : Materia prevăzută în programa claselor a VlII-a, a IX-a
și a X-a ,
2.	Trigonometria: Materia prevăzută în programa claselor a IX-a
și a X-a ;
3.	Geometria. Materia prevăzută în programa claselor a VlII-a, a
IX-a (fără demonstrația teoremelor) și a X-a.
II.	FIZICA (oral). Elevii vor fi examinați din următoarea materie:
I.	Mecanica: Mișcarea rectilinie uniformă. Mișcarea rectilinie uni.
form-variată lără viteză inițială. Căderea liberă a corpurilor. Legile lui
Newton Greutatea corpurilor. Lucrul mecanic Puterea. Energia cinetică.
Energia potențială. Legea transformării și conservării energiei în proce-
sele mecanice Sisteme de unități de măsură : C.G.S., M.K.S. și M.KLS.
Transformarea unităților dintr-un sistem în altul. Compunerea forțelor
concurente și descompunerea unei forțe în două componente concurente.
Compunerea forțelor paralele de același sens. Pîrghii. Scripeți. Plan în-
clinat. Șurub. Conservarea lucrului la mașinile simple Hidro și aerosta-
tica. Legea lui Pascal Legea lui Arhimede. Presiunea atmosferică.
2.	Căldura. Măsurarea cantității de căldură. Căldura specifică. Puterea
calorifică a combustibilului. Echivalentul mecanic al caloriei. Legea con-
servării și transformării energiei. Dilatația corpurilor. Proprietățile gazelor;
legea Boyle-Mariotte, legea Gay-Lussac, legea Charles, ecuația gazelor
perfecte. Schimbarea stărilor de agregare. Topirea și solidificarea, căldura
de topire. Vaporizarea, căldura de vaporizare. Vapori saturanți și nesatu-
ranți. Fierberea. Noțiuni despre mașina cu vapori și motorul cu combustii
internă, Randamentul unei mașini termica,
3.	Materia studiată In clasa a X-a: Oscilații șl unde. Electricitatea,
Oscilații și unde electromagnetice. Optica. Structura atomului.
III.	CHIMIA (oral). Elevii vor fî examinați din următoarea materie»
Teoria atomo-moleculară și legile generale ale chimiei Determinarea greu-
tății moleculare a substanțelor în stare gazoasă. Calcule după formule
și după ecuațiile reacțiilor chimice. Oxizi, baze, acizi și săruri. Compoziție,
denumire și proprietăți. Hidrogenul. Halogenii și compușii lor principali.
Oxigenul. Sulful și compușii săi principali. Azotul și compușii săi princi-
pali. Fosforul, acidul ortofosforic și fosfați!. Carbonul și compușii săi ne-
organici. Siliciul, bioxidul de siliciu, sticla și cimentul. Hidrocarburi : me-
tanul, etilena, acetilena, benzenul. Izomerie. Teoria structurii compușilor or-
ganici a lui Butlerov. Petrolul, derivatele lui. Distilarea uscată a cărbunilor
de pămînt. Alcoolul etilic. Glicerina. Fenolul. Aldehida formică. Acidul for-
mk. Acidul acetic. Esteri. Grăsimi. Săpunuri.
Materia studiată In clasa a X-a: Zaharide. Substanțe organice care
conțin azot. Legea periodicității și sistemul periodic al elementelor. Struc-
tura atomilor. Disociația electrolitică. Metale. Proprietăți fizice și chimice.
Aliaje. Sodiul, potasiul, calciul, aluminiul și fierul.
IV.	BAZELE DARWINISMULUI (oral). Elevii vor fi examinați din
capitolele indicate mai jos: Concepțiile despre fixitatea lumii vii în pe.
rloada predarwinlstă. Lamarck. C. Darwin și teoria lui. Tezele principale
ale teoriei lui Darwin despre originea speciei . Realizările savantilor ruși
darwiniști. Importanța lucrărilor lui V. O. Kovalevski, Timiriazev, Secenov
și Pavlov , învățătura miciurinistă, etapă superioară tn dezvoltarea științei
biologice. Principiile de bază ale învățăturii miciuriniste. Teoria dezvoltării
tn stadii a plantelor. Dirijarea dezvoltării și morfogenezei plantelor și ani-
malelor. Importanța economică a teoriei miciuriniste. Originea omului.
V.	ISTORIA R.P.R. (oral). Elevii vor fi examinați din materia clasei
a X-a. Absolvenții școlilor și secțiilor serale muncitorești (M.F.A.) vor fi
examinați din întreaga materie de istorie R.P.R. studiată tn clasele
VIII-XI.
VI.	LIMBA ȘI LITERATURA ROMINĂ (scris și oral). Elevii vor fi
examinați la gramatică din	JJpneți£ă}\^orfologiel și sintaxă (ana-
liză gramaticală), iar la literatura romînă din următoarea materie : Cul-
tura și literatura romînă tn secolele al XVII-lea șl al XVIII-lea. Istorio-
grafia romînă (Grigore Ureche. M. Costin. R. Popescu, I. Neculce, D. Can-
temir). Școala ardeleană; N. Bălcescu : Viața și activitatea. Istoria Romt-
nilor sub Mihai Vodă Viteazul; Or. Alexandrascu. Lirica patriotică : Umbra
lui Mircea la Cozia. Satire: Satira duhului meu. Fabule: Clinele și că-
țelul ; C. Negruzzt: Alexandru Lăpușneanu; V. Alecsandri. Poezia: Peneș
Curcanul, Concertul tn luncă. Proza : Istoria unui galbtn. Teatru: Chirița
tn provincie; Al. Odobescu. Mihnea Vodă cei Rău. Pseudokinighetikos;
B. P. Hașdeu. Răzvan și Vidra; Revista Contemporanul, tribună de luptă
a clasei muncitoare. Activitatea de critic literar a lui C. Debrogeanu
Gherea; M. Eminescu. Viața și activitatea. Poezii : Epigonii, împărat și
proletar, Scrisoarea III, Sara pe deal, Călin, Luceafărul; I. Creangă: Amin-
tiri din copilărie. Harap Alb; I. L. Caraglaie : O scrisoare pierdută. Un
pedagog de școală nouă. Arendașul romîn; G. Coșbuc. Poezii; Nunta
Zamfirii, Noapte de vară, Pașa Hassan, Doina ; Al. Vlahuță. Unde ni sînt
visătorii, 1907, Socoteala ; B. St. Delavrancea. Hagi Tudose, Apus de
Soare. Literatura secolului al XX-lea (materie studiată în clasa a X-a).
Limba și literatura romină pentru școlile cu limbi de predare ale
naționalităților conlocuitoare (scris și oral). Elevii vor fi examinați la
gramatică din vocabular, fonetică, morfologie și sintaxă (analiză grama-
ticală), iar la literatura romînă din următoarea materie: începuturile
istoriografiei în limba romînă. Cronicarii. Școala ardeleană ; N. Bălcescu.
Viața și activitatea. Istoria Romînilor sub Mihai Vodă Viteazul ; Gr. Alexan.
drescu. Umbra lui Mircea la Cozia. Cîinele și cățelul; C. Negruzzi:
Alexandru Lăpușneanu; V. Alecsandri: Sergentul. Iarna; M. Eminescu.
Viața și opera. împărat și proletar. Scrisoarea III. Sara pe deal;
I. Creangă: Amintiri din copilărie. Harap Alb; I. L. Caraglaie: O scri-
soare pierdută. Arendașul romîn; I. Slavici. Moara cu noroc; O. Coșbuc.
O scrisoare de Ia Muselim Selo. Noapte de vară. Noi vrem pămînt. Al.
Vlahuță. Socoteala. Materia studiată in clasa a X-a (literatura secolu-
lui XX).
Volumul de cunoștințe la limba șl literatura maternă, la școlile cu
limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare, va fi comunicat șco-
lilor prin secțiile de învățămînt regionale.
VII.	LIMBA RUSA (oral). Elevii vor fî examinați Ia gramatică din
fonetică, morfologie și sintaxă (numai sub formă de analiză gramaticală),
iar la citire din următoarele texte din manualul clasei a X-a (citit, răspuns
la întrebări, povestit) : Porțile de fier, Muzeul Lenin.Ștalin, Gînduri despre
R.P.R,, Stema Sovietică, O tntîmplare din viața lui Gaidar, Mesagiu în
Siberia, întîlnire cu Derjavin, Fugarul. Moșierița, Inaugurarea hidro-
centralei.
Absolvenții școlilor șl secțiilor serale ale tineretului muncitorese
(M.F.A.) vor fi examinați din același material la gramatică, iar la eitire
vor pregăti textele prevăzute în programa clasei a Xl-a. ed. 1956, pentru
școlile și secțiile serale ale tineretului muncitoreec (M.F.A.).
VIII. LIMBA LATINA (scris și oral). Numai la școlile medii cu secții
clasice în lichidare. (Școlile medii: nr. 24 București, nr. 1 Graiova, nr. 7
Timișoara, nr. 4 Oradea, nr. 3 lași, nr. 9 Cluj). Elevii vor fi examinați la
gramatică din materia studiată hi clasele VIII—X, iar la lectură din textele
studiate Ni olasa a X-a.
★
Precizăm că între obiectete stabilite pentru examenul de maturitate
este Geografia R.P.R, și nu „Geografia*.
Anul acesta nu se va da examen de maturitate la Geografia R.P.R,
Intrucît elevii nu au studiat-o în cursul mediu.
NOTA.
1.	Elevii care au promovat clasa a X-a la cursurile de zi sau fără
frecvență și au fost declarați corigenți la examenul de maturitate din
august 1956 vor da examenele de corigență tn cadrul examenului de
maturitate ce se organizează in sesiunea iulie pentru promoția anului
1956—1957, numai din materia clasei a X-a.
— Elevii care au promovat clasa a X-a la cursurile serale, iar
la examenul de maturitate din august 1956 au fost declarați corigenți,
vor da examenele de corigență tot in sesiunea iulie 1957, cu comisiile
pentru examenele de maturitate de la școlile de zi, deoarece anul acesta
la cursurile serale nu se (ine examen de maturitate, Intrucît numai
citeva școli serale pentru tineretul muncitoresc din M.F.A. au promoții
de absolvenți.
— Numărul de elevi din aceste două categorii fiind deștul de
mic, conducerile școlilor care au astfel de cazuri vor avea grijă să le
aducă din timp la cunoștință aceste măsuri.
2.	Candidațit care dau examen numai pentru clasa a VII-a la
cursurile fără frecvență slnt obligati ca după promovarea clasei să se
prezinte și la examenul de absolvire a întregului ciclu unde vor fi
examinați din întreaga materie a claselor V—VII, așa cum se proces
dează cu elevii cursurilor de la școlile de zi și serale.
Pentru ca aceste dispoziții să poată fi aplicate, școlile vor lua
măsuri ca examenele fără frecvență pentru clasele a Vll-a Și a X-a
să se desfășoare Intre 16—-30 mai, dtnd In felul acesta posibilitaia
candidaților să se prezinte și la examenul de absolvire sau de mati*
ritate.
Examenele de promovare ale celorlalte clase la învățămîntul fări
frecvență se dau intre 2 și 16 iunie a.c.
Candidațit care dau examene integrale la învățămîntul fără
frecvență, pentru clasele V—Vil, nu vor da șl examene de absolvire.
Școlile medii cu secții fără frecvență slnt obligate să aducă din
timp la cunoștința elevilor aceste dispoziții.
3.	Diplome de merit se dau anul acesta acelor elevi care au pro-
movat clasa numai cu medii de „5" la toate obiectele din planul da
Invățămînt.
Diplome de onoare se vor da acelor absolvenți care au pro-
movat clasele VIII—X cu medii numai de „5“ la toate obiectele din
planul de Invățămînt al claselor respective fi la purtare fl care au
obținut șl la examenul de maturitate numai note de „5“. Nu se admit
nici un fel de reexaminări pentru corectarea mediilor obținute la cla-
sele a Vlll-a sau a IX-a.
4.	Media minimă de promovară fa examenele du corigență din
aceeț m ^oalae
pag. 4
GAZETA ÎNVĂȚĂMINTULUI
O consfătuire de producție
In toiul muncilor agricole
Comitetul sindici raional al mun- nificarea întocmită, ci adaptează re-
citorilor dijț Iqvățămînt din raionul partiția, de ore din programă la con-
și orașul Craiova, dornict'să sprijine tfițiile concrete ale ’c|eii. Referatul
mai intens activitatea profesională al a subliniat apoi Rîmdlnlcia* cu care
cadrelor didactice, și-a propus să ex-
tindă organizarea consfătuirilor de
producție, ca unul din mijloacele im-
portante de valorificare a experienței'
pedagogice ipaintate. Ga urmare, în
ultimul timp s-au organizat în șco-
lile din orașul și raionul Craiova
cîteva consfătuiri de producție pe
teme variate, legate de situația spe-
cifică a școlii respective, de proble-
mele actuale ale procesului de învăs
țămînt.
Una dintre aceste consfătuiri s-a
ținut la școala medie nr. 2. Consfă-
tuirea a fost organizată de către co-
mitetul sindical de instituție, încă
din luna ianuarie 1957, cînd s-a luat
acest profesor se pregătește pentru
fiecare lecție, căutînd să fie la cft-
rent cu tot ce apare nou în specia-
litate'in reviste, studii etc. In con-
tinuare, s-a arătat priceperea cu care
sintetizează materia în schemele pe
care le face pe thblă, proctdieele pe
care le folosește în verificarea cu-
noștințelor și a temelor pentru aca-
să, felul cum îi ajută pe elevi să
lege cunoștințele noi de cele vechi.
S-a accentuat, de asemenea, atitudi-
Reieratul a scos în evidență și fap-
tul că profesorul Vassu este continuu
preocupat să scoată în evidență ele-
mentele operei care pot avea influ-
ență educativă deosebită asupra ele-
vilor, prezentînd în adevărata lumină
parvenitismul, lașitatea, trădarea și
ajutîndu-i să desprindă și să apre-
cieze simplitatea, demnitatea omului
din popor. La sfîrșitul orei, pe tablă
se afla scrisă schema lecției predate.
Fiecare personaj apărea în schemă cu
hotărlrea înființării,
colțului cadrelor di-
dactico fruntașe, or.
ganele Sindicale, în
colaborare cu cabi-
netul pedagogic al
nea blinda, prietenească
lui Vassu față de elevi,
o justă exigență.
Referatul a reușit să
exemple bine alese, cum
a tovarășu-
îmbinată cu
ilustreze, cu
în predarea
o scurtă
levii.
Pentru
fințelor
caracterizare stabilită cu e-
a urmări temeinicia cunoș-
elevilor în legătură cu a-
ceastp temă, colectivul de speciali-
tate, care a studiat experiența peda-
gogică a tov. Vassu, a făcut ulte-
rior o verificare pe bază de chestio-
nar. Acesta a cuprins următoarele
PROBLEME ALE ACTIVITĂȚI SINDICALE
școlii și-au propus să studieze activi-
tatea a două cadre didactice, care s-au
remarcat printr-o experiență pedago-
g'.că valoroasă și prin bune rezultate
In pregătirea elevilor: un profesor de
limba romină și unul dc matematică.
La sfîrșitul perioadei de studiu, care
a durat două luni, s-a organizat o
consfătuire de producție cu tema :
„Predarea literaturii la clasele a IX-a
și a X-a“. Referatul a fost întocmit
pe baza observațiilor făcute de către
un colectiv de specialitate, care
a
asistat la 21 de lecții ale tovarășu-
lui Vassu Ovidiu, profesor de limba
romină. Consfătuirea a avut ca scop
să pună în discuție activitatea peda-
gogică a profesorului Vassu, să popu-
larizeze metodele folosite de el în
predarea literaturii romîne la clasele
a IX-a și a X-a și să scoată în evi-
dență în același timp elementele de
bază ale metodicii lecției.
La această consfătuire, în afară de
cadrele didactice din școală, au par-
ticipat președinții comitetelor de in-
stituție din oraș și numeroși orga-
nizatori sindicali.
La începutul consfătuirii, un colec-
tiv de specialitate, format din trei
profesori, a prezentat un referat docu-
mentat asupra felului cum profesorul
Ovidiu Vassu desfășoară munca de pre.
dare a literaturii la clasele a IX-a A.
a X-a A și a X-a B, — clase cu un
procent de promovabilitate de 94 Ia
sută la limba romînă — atît pe tri-
mestrul I. cît și pe trimestrul II.
Referatul a scos tn evidehță — pe
literaturii, tov. Ovidiu Vassu știe să
prezinte cu măiestrie elementul esen-
țial și atractiv în același timp, dîn-
du-le elevilor posibilitatea să facă
ușor legătura cu elementele cunos-
cute. S-a dat ca exemplu preda-
rea dramei istorice „Despot Vodă" la
clasa a IX-a. Profesorul a discutat
mai întîi cu elevii despre personajele
cunoscute anterior in nuvela „Ale-
xandru Lăpușneanu", ca: Moțoc —
boier lingușitor, trădător și laș;
Tomșa — boier cu dragoste de pa-
trie, Spancioc, Stroici etc. A făcut
apoi o prezentare scurtă a temei și
a personajelor noi întîlnite fn dra-
mă ca : Despot, Lațchi, Carmina, Ana
și altele, pe care le-a notat pe tablă,
a trecut după aceea la lectura fragmen
tară, purtînd în același timp
cu elevii referitor la acțiunea
și trăsăturile caracteristice ale
najelor. In felul acesta, elevii
noscut subiectul
în mod evolutiv
jelor.
Consfătuirea a
profesorul Vassu
și au putut
discuții
dramei
perso-
au cu-
urmări
caracterul persona-
apreciat felul cum
știe să aleagă și să
bază de exemple
Ovidiu Vassu nu aplică mecanic pla-
interpreteze fragmentele cele mai ca-
racteristice, subliniind ceea ce este e-
sențial și specific fjecărui personaj,
prezentînd caractere vii în fața ele-
vilor La lecțiile lui, caracterele apar
nu din definitii verbale, ci din faptale
care reprezintă reacția personajelor
față de diferite împrejurări de care
se ciocnesc. Tn felul acesta a fost ca-
racterizat Despod Vodă, ca un aven-
turier care se folosește de toate mij-
loacele pentru a ajunge domn și care
calcă în picioare orice sentimente o-
menești, Moțoc drept ambițiosul mes-
chin, intrigant, de pe urma căruia
suferă poporul.
■;	•'	■ Mii *	,	n „i,i ,	; |
5 ani de la Congresul
învățătorilor
(Urmare din pag. 1)
cînd Indicațiile Congresului, cadrele didactice au dobindit multe realizări
fn educarea tinerei generații în spiritul patriotismului socialist și al Inter-
nationa ismu ui pro etar, al dragostei de muncă, al cultivării spiritului co-
lectiv, al cinstei ți sincerității, al respectului față de vîrstnici etc. Avem
datoria să nu uităm nici un moment că liniile trasate de partid cu privire la
educația comunistă a tinerei generatii sînt mereu actuale.
Cu prilejul împlinirii a 5 ani de la Congresul învățătorilor, cadrele
didactice din țara noastră privesc cu justificată mindrie patriotică rezul-
tatele obținute în activitatea lor de instruire și educare a tineretului.
In ace'ași timp, pedagogii noștri își manifestă hotărîrea de a-și intensifica
eforturile pentru a ridica necontenit nivelul muncii lor la înălțimea sarci-
nilor construirii socialismului.
In cuvintarea rostită la Congresul Invățători'or, tov. Gh Gheorghiu-
Dej a subliniat că statul de democrație populară le-a încredințat peda-
gogilor misiunea înălțătoare de a forma pe noul cetățean al patriei noas-
tre, ziditor al socialismului, de a făuri cadrele noi, necesare construcției
socialiste, capabile să aplice in viață știința ți tehnica nouă, de a
pentru lichidarea înapoierii culturale, de a duce în masele cele mai
făclia culturii ți științei înaintate.
Acum, cînd fac bilanțul celor cinci ani care au trecut de la
greșul Învățătorilor, cadrele didactice de pe întreg cuprinsul patriei
lupta
largi
Con-
noas-
tre își exprimă odată in plus, recunoștința lor față de partid șl guvern
pentru marea încredere care le-a fost acordată, pentru
manifestată pentru îmbunătățirea condițiilor lor de viață
tate pedagogică. Totodată, pedagogii din toate școlile țării
hotărlrea lor de neclintit de a face zid în jurul partidului
grija continuă
șl de activi-
își manifestă
și guvernului,
de a da patriei un tineret multilateral pregătit, înarmat cu cunoașterea
legilor de dezvoltare a naturii și societății, cu □ concepție șilnțiflcă des-
pre lume, un tineret educat in spiritul patriotismului socialist ți al
Internaționalismului proletar, capabil să aplice tn practică, să pună in
slujba patriei cunoștințele doblndite In anii de școală.
probleme : tema ope-
rei, acțiunea și moti-
varea ei, conflictul,
caracteristlcele per.
sonajelor: Despot-
Vodă, Moțoc, Laț-
chi, Carțnina, Ana, Tomșa. Ciubăr-
Vodă, elementele romantice ale piesei.
Elevii au răspuns în sens, dînd numai
răspunsuri bune și foarte bune.
Consfătuirea de producție a relevat
faptul că profesorul știe să seziseze
esențialul, nu se pierde în amănunte
și totuși dă cunoștințe complecte.
Un element important, subliniat în
consfătuire, care explică, în bună
parte, rezultatele pozitive obținute de
profesorul Vassu, este pregătirea sa
ideologică, fapt care se oglindește în
buna orientare a lecțiilor. Aceasta a
apărut clar în predarea operei lui Sla-
vici, în special la lecția cu tema :
„Moara cu noroc". Printr-o analiză
bine condusă, majoritatea elevilor au
înțeles că Slavici, unul dintre creato.
rii de nuvelă din literatura noastră,
a fost un bun cunoscător ai satului,
observînd în adîncime schimbările pe-
trecute în viața satelor și a tîrguri-
lor în cea de a doua jumătate a sec.
XIX. Ei și-au dat seama că princi-
palul fenomen social oglindit în opera
lui Slavici este procesul de formare
a burgheziei rurale, ca urmare di-
rectă a dezvoltării relațiilor de pro-
ducție capitaliste,
în lumea satelor
vere, după bani.
Consfătuirea de
rit și felul cum
care a dezlănțuit
o goană după a-
producție a urmă-
tn predarea orelor
de literatură profesorul Vassu rea-
lizează dezvoltarea gustului elevilor
pentru citit. O calitate necesară sti-
mulării lecturii este povestirea atră-
gătoare. Profesorul Ovidiu Vassu po-
vestește frumos, captivează pe au-
ditor, in povestirile profesorului fap-
tele se desfășoară în mod logic și
de aceea interesează, interesul fiind
provocat și de elementul nou adus
fn fiecare dintre povestiri. Astfel,
învață elevii să facă șl ei asemenea
povestiri.
După prezentarea referatului, parti-
cipantii la consfătuire au pus profe-
sorului Vassu o serie de întrebări
ca de pildă : cum a prevenit rămî-
nerea în urmă la învățătură, cum
verifică	notițele	elevilor,	cum folo-
sește	literatura	pentru dezvoltarea
a	elevilor și
lor cultural și
gîndirii independente
dezvoltarea orizontului
științific.
tov. Vassu a
In răspunsurile date,
arătat că. pregătindu-se pentru lec-
ție. caută permanent să răspundă la
trei întrebări: ce predai .(esențialul),
cui predai (respectarea particularită-
ților de vîrstă) și cum predai (me-
toda potrivită pentru fiecare lecție),
că se străduiește să dozeze just cu-
noștințele, că nu începe lecția înainte
de a avea asigurată o ordine și dis-
ciplină perfectă, că preferă să piardă
2-3 minute pentru a înlătura unele
cauze care provoacă frămîntări în
clasă (rămășițe ale unui eveniment
din recreație, din ora precedentă etc.)
decît să înceapă ora în condițiile
existenței unor motive de distragere
a atenției.
Profesorul Vassu a exemplificat
toate răspunsurile.
In încheierea consfătuirii, tov. Du-
mitru Mile, responsabilul comisiei
profesionale din comitetul de institu-
ție, a sintetizat cîteva din elementele
experienței pedagogice a profesorului
Vassu, iar directorul școlii a pus tn
discuția consfătuirii de producție un
proiect de hotărîrl privind valorifica-
rea acestei experiențe.
ION DUM1TRESCU
IN TIMPUL LIBER
Studenții
tufului de
.Gheorghe
Insti-
mine
Gheor-
ghiu Dej"
Petroșani își
trec timpul
împreună,
pe-
liber
colin-
dînd pitoreștile
împrejurimi ale o-
rașului.
Cînd, intr-o zi caldă, la sftrșit de
martie, am poposit In comuna Bră-
vești, satul parca adormit. Cimpul,
insă, vuia. Oamenii arau, insămintau,
grăpau.
Pedagogii din comună au serioase
mo:ive să se bucure de acest freamăt
al clmpului Ca și in alți ani, au pus
și ei umărul in acțiunea de lămurire
a țăranilor muncitori cu privire la im-
portanta respectării termenelor de in-
sămințare, la necesitatea părăsirii a-
numitor tradiții înapoiate in legătură
cu agricultura. Cadrele didactice din
comună s-au hotărlt ca mai mult de-
cît au făcut-o piuă acum, să sprijine
îndeaproape oamenii muncii din agri-
cultură in marea lor bătălie pentru
recolta anului 1957, pentru o recoltă
cit mai bogată. încă in lunile de iar-
nă, sub îndrumarea organizației de
partid din școală, ei au desfășurat
larg munca politică in rindul țărani-
lor muncitori, explicîndu-le foloasele
executării lucrărilor agricole la vreme
și după metode agrotehnice înaintate,
Tov. Gh. Geamănu, directorul școlii
de 7 ani, constituie un bun exemplu
in această privință. El este întiUrit a-
desea in mijlocul țăranilor muncitori.
In această perioadă, el le vorbește de
grija deosebită care trebuie acordată
păstrării apei în sol, arălîndu-le că
pentru aceasta este nevoie să se gră-
peze culturile ieșite bine din iarnă, să
se grapeze arăturile de toamnă, să se
intensifice arăturile de primăvară și
să se grăpeze în aceeași zi. In ace-
lași timp, el subliniază că trebuie ter-
minale curățitul pomilor de omizi, cu-
rățirea coroanelor de ramuri uscate și
stropitul pomilor, precum și plantatul
Revista
Nr. 1 din 1957
♦
♦
♦
î
T>
de primăvară
pomilor fructiferi; In vii să se gră-
bească dezgropatul, tăiatul, arăcitul,
legalul și săpatul.
Tovarășii Ecaterina Lozanu, profe-
soară de științe naturale și Mihni
Stoica, învățător, împreună cu ceilalți
agitatori, urmăresc mereu mersul in-
summiărilor, merg regulat la casele
oamenilor indrumindu-i să-și procure
din timp, sămința hibridă de parumo.
Campania agricolă de primăvară
n-a întrerupt, însă, nici un moment
mttnca politică a învățătorilor și pro-
fesorilor din această comună in rindul
țăranilor cu gospodărie ind viduală,
pentru convingerea lor asupra supe-
riorității formelor de lucrare în co-
mun a pămintului.
Folosind forme variate de agitație:
conferințe, adunări cu părinții, panouri
cu rezultate comparative, stația de
rudtoamplijicare etc. pedagogii popu-
larizează a-antajele mari pe care le
au țăranii muncitori care și-au unit
pămîmiirile și lucrează în comun,
Print'-o temeinică muncă de lămu-
rire bazată pe fapte concrete, tov. în-
văfătoare Florica Stoica, deputată, tov.
Radu Teodor, învățător, au determi-
nat pe acei țărani cu gospodării in-
dividuale care mai șovăiau, să facă
pasul hotăritor și să intre in întovă-
rășirea agricolă care a luat ființă, de
curind, în satul Vadu-Anei.
împletiră strins munca politică pen-
tru buna desfășurare a campaniei a-
gricole cu munca pentru consolidarea
și lărgirea sectorului socialist din a-
gricultu'â, cadiele didactice din co-
muna Brănești vor contribui la obți-
nerea de noi realizări în lupta pentru
dezvoltarea agriculturii In raion.
Limba romînă“ nr. 1-1957
al revistei „Lim-
ba romină", apărut cu oarecare în-
tirziere, iși informează cititorii a-
supra multor probleme de limbă.
La rubrica „Valorificarea moște-
nirii lingvistice", prof. univ. D. Ma-
crea semnează articolul „Necesita-
tea unei istorii a lingvisticii", in
care arată cit de utilă este elabo-
rarea unei Istorii a lingvisticii, ca
urmare a dezvoltării pe care au
luat-o aceste studii in țara noas-
tră în ultima vreme. Prof. univ.
J.Byck, în articolul „Din istoria
filologiei romine", după ce face
distincția intre lingvistică și filo-
logie, schițează fazele dezvoltării
acesteia din urmă in țara noastră.
In cadrul rubricii „Gramatică și
vocabular", B. B. Berceanu face
observații și dă sugestii asupra
pronumelui personal și asupra pro-
numelor inrudite cu acesta. Obser-
vațiile sînt interesante, iar tablou-
rile propuse merită să fie studiate
cu atenție.
Limba literară se bucură și in
acest număr de atenția cuvenită.
Alături de articole de analiză a
limbii scriitorilor noștri mari, ca
cel despre „Propoziția exclamativă
in proza lui I. L. Caragiale" de
C Cruceru, articolul „Unele pro-
bleme de topică fn limba presei
noastre actuale", semnat de L. Va-
siliu, semnalează unele greșeli de
topică frecvente in presă. Artico-
lele privitoare la cultivarea lim-
bii, care au fost inaugurate nu de
mult, sint de un real folos mi-
nuitorilor condeiului.
La rubrica „Metodica predării
limbilor", S. Buium semnează ar-
ticolul „Cu privire la predarea
recțiunii verbelor in limba rusă",
iar I. Moi se „Despre întrebuința-
rea genetivului șl acuzativului
după verbe cu negație In limba
rusă".
Acest număr mai cuprinde două
cronici, mai multe recenzii șl note
bibliografice. Printre recenzii men-
ționăm pe cea a tov. C. Otobîcu
asupra manualului de gramatică a
limbii romine pentru clasa a V-a.
Autorul face multe observații și
dă sugestii in vederea imbunătăți-
rii manualului discutat.
Prin varietatea problemelor a-
bordate și prin competența cu care
sint tratate, revista „Limba romi-
nă" contribuie la ridicarea califi-
cării profesionale, nu numai a pro-
fesorilor de limba romină, ci și a
celor de limbi străine.
I. POPESCU
Informații
Tn baza dispoziției M. T. Nr.
114.502, Institutul politehnic din
Orașul Stalin anunță un concurs
pentru ocuparea următoarelor pos-
turi :
1.	Un post de conferențiar 1a
disciplina Electrotehnică și Mașini
electrice la catedra de Fizică și
Electrotehnică.
2.	Un post de profesor la dis-
ciplina Organe de mașini de la ca-
tedra de Organe de mașini și me-
canisme.
3.	Un post de conferențiar la dis-
ciplina Mașini unelte și scule pen.
tru industrializarea lemnului de la
catedra de Industrializarea lemnu-
lui.
Persoanele care doresc să parti-
cipe la concurs vor Înainta ptnă la
data de 15 mai 1957 la rectoratul
institutului următoarele acte; au-
tobiografie, copie după diploma de
stat sau după actul echivalent de
studii superioare (legalizată), co-
pie după diploma de doctor sau
de candidat tn științe, copie după
atestatul de profesor, respectiv
conferențiar, certificatul de carac-
terizare a activității profesionale
și sociale eliberat de instituția în
care își are locul de bază al acti-
vității sale, memoriu de activitate
semnat de candidat, cîte un exem-
plar din lucrările sale științifice.
Data concursului se va comunica
ulterior solicitanților.
★
Se aduce la cunoștință că Mu-
zeul Peleș este deschis pentru pu-
blicul vizitator In zilele de
miercuri, joi, vineri șl slmbătă In-
tre orele 8,30—15, iar duminica
intre orele 9—16. Vizitarea se face
in grupuri constituite pe instituții,
întreprinderi sau organizații ob-
ștești, în baza unei programări.
In vederea programării, doritorii
se vor adresa cu trei săptămîni
înainte — direcției Muzeului Pe.
leș-Sinaia pentru zilele de miercuri,
joi, vineri și sîmbătă și direcției
artelor plastice din Ministerul In-
vățămintului și Culturii—București,
Piața Scinteii, pentru zilele de du-
minică.
Taxa de intrare este de 2 lei de
persoană ; pentru elevi, studenți și
ostași — 1 leu, Copiii sub virsta
școlară nu sînt admiși in muzeu. —
Solidari cu poporul algerian
Intre 7 și 14 aprilie se desfășoară in toate țările, din Inițiativa F.S.M.,
săptamina de solidaritate cu lupta poporului algerian Împotriva colonialis-
mului, pentru independență națională.
Proletariatul internațional, oamenii iubitori de pace, progres șl liber-
tate din toate țările lumii se ridică în aceste zile cu o deosebită forță in
apărarea dreptului poporului algerian de a dispune de soarta sa, de a hotărî
destine e patriei sale, de a trăi in pace și liniște in țara lui atit de greu
încercată.
De aproape trei ani poporul a'gerian luptă cu arma in mină împotriva
colonialiștilor francezi. Pe pămîntul Algeriei se desfășoară un război nimi-
citor. O armată franceză de 600.000 de oameni este tolos,tă in operațiile mi-
fliare ue represiune împotriva patrioțllor algerieni.
Guvernul francez numește politica sa in Algeria o „politică de pacifi-
care", iar pe patrioții algerieni ii consideră drept „un pumn de rebeli". La
adăpostul unor astfel de argumente, colonialiștii francezi au pus la cale
acte oe represiune pe care chiar și presa burgheză le-a caracterizat drept
monstruoase.
Mari s.nt jertfele pe care le-a dat poporul algerian in lupta lui sfintă
pentru libertate. Sute de sate au fost rase cu tunurile de pe fa|a pămintului,
sau au fost zdrobite sub șenilele tancurilor. Peste 300.000 de bărbați, temei
și copil au fost uciși pină la sfirșitul anului 1956, iar aproximativ 125.000
de patrioți au fost aruncați in lagăre de concentrare și inchisori.
Invățăforii algerieni, strins legați de poporul lor, participă activ la lupta
pentru independența Algeriei. Institutorul Tajeb Djaidir din Oran, un Înflă-
cărat luptător pentru libertatea patriei sa e a prezentat in te.ul următor
situația din Algeria: „închisorile sînt pline. Tribunalele condamnă mereu
ia moarte. Zeci de mii de oameni sînt aruncați în tabere de concentrare.
Orice libertate este suprimată. Partidul Comunist și celelalte organizații na-
ționale progresiste sint interzise. Algeria este pusă sub un regim politic așa
numit ,^al puterilor speciale" care dă administrației locale puteri depline de
acțiune prin toate mijloacele”. învățătorii, profesorii și studenții algerieni
stau în primele rînduri ale patrioțllor care luptă cu arma în mina împotriva
colonia iștilor francezi. Mulți dintre el sint arestați, torturați și aruncați în
lagăre sau Închisori. Așa bunăoară, Săli Mustapha, secretarul sindicatului
studenților de Ia farmacie din Bone, a fost arestat și internat intr-un lagar
de concentrare, iar prof. Chatain Jocelyne, activist al Sindicatului Național
al învățămintului Secundar din Constantine, a fost supus deseori șicanelor
și persecuțiilor poliției colonialiste.
Toate încercările imperialiștilor francezi de a infringe dorința de liber-
tate a poporului algerian sint zadarnice. Cauza acestui popor este dreaptă
șl mai de vreme sau mai tlrziu va triumfa.
Astăzi in ciuda eforturilor militare, mereu sporite ale Franței, aproape
jumătate din teritoriul Algeriei se află sub controiul forțelor mișcării de eli-
berare. După cum a arătat delegatul Siriei, intr-o ședință a Comitetului po-
litic al Adunării Generale a O.N.U., pe teritoriul eliberat al Algeriei a fost
creat un guvern național. Guvernul algerian a creat o administrație civilă,
împărțind teritoriul eliberat In șase districte, în fruntea cărora se află organe
corespunzătoare ale puterii și a creiat puternice forțe armate naționale
care dau lovituri greie armatelor franceze.
Este semnificativ că în luptele din Algeria trupele franceze au pierdut
peste 40.000 de oameni, precum și uriașe cantități de materiale de război.
Operațiile militare din Algeria costă in flecare zi peste 1.400 milioane de
franci.
„Aventura din Algeria", cum denumește poporul francez războiul împo-
triva oamenilor muncii din Algeria, exercită o puternică inriurlre negativă
asupra situației economice și politice a Franței,
limpede este clar că prelungirea războiului din
Franța cu o calamitate națională.
Conștiința acestei stări de lucruri determină
cu tot mai multă hotărire împotriva războiului
Pentru orice om cu mintea
Algeria echivalează pentru
poporul francez si se ridice
din Algeria. Clasa munci-
toare franceză, in frunte cu Partidul Comunist, precum și cercuri largi apar-
ținind celor mai diferite categorii sociale cer încetarea măcelului inutil din
această regiune a lumii, restabilirea păcii șl acordarea dreptului la autode-
terminare poporului algerian,
Prin vocea conducătorilor Mișcării naționale algeriene, poporul algerian
și-a exprimat în mod clar felurile : încetarea represiunilor și a oricăror ac-
țiuni militare, eliberarea tuturor deținuțlior politici, recunoașterea dreptului
ia autodeterminare, negocieri cu Franța In vederea stabilirii unui statut po-
litic al Algeriei.
Dar, după cum se vede, cercurile conducătoare franceze care nu se
impacă cu perspectiva tnfringerii, continuă cu incăpăținare să ceară „război
pînă la victoria finală". In acest scop ele continuă să sporească forțele mi-
litare in Algeria și să ia noi măsuri represive Împotriva patrioțllor algerieni.
Poporul algerian este hotărît să nu înceteze lupta pînă ce nu-și va do-
bindi libertatea și independența națională. In lupta lui dreaptă el se bucură
de sprijinul și aprobarea întregii lumi iubitoare de pace. Referindu-se la
importanța pe care o are acest sprijin, institutorul Tajeb Djaidir. membru al
Comitetului administrativ al FISE, arăta că el întărește moralul de luptă al
poporului algerian. „Acest moral — spunea Djaidir — izvorăște din con-
știința justejei cauzei sa'e și crește mereu datorită simpatiei, aprobării șl
sprijinului din pariea tuturor popoarelor prietene".
Poporul romin, credincios principiilor internaționa Ismu’ui proletar, privește
cu profundă simpatie lupta dreaptă a patrioțllor algerieni. Alături de oa-
menii muncii din toate țările lumii, noi ne pronunțăm pentru încetarea focu-
lui In Algeria, pentru eliberarea imediată a patrioțllor arestați, pentru o re-
zolvare pașnică, democratică și justă a problemei algeriene, pentru satisfa-
cerea aspirațiilor naționale ale poporului algerian.
R. P. Chineză
INVĂȚĂMINTUL IN REGIUNEA
AUTONOMA SINTZIAN-UIGURA
Tn provincia Sintzian s-au obținut
importante succese pe tărîmul învăță-
mfntului.
Astfel, tn școlile primare din Re-
giunea Autonomă Sintzian-Uigură, a-
nul trecut au învățat peste 430.000 de
copii, adică cu 12 la sută mal mulți
decît tn anul 1955. Numărul elevilor
din clasele inferioare ale școlilor me-
dii a crescut cu 66%, iar al celor din
clasele superioare cu 49 la sută-
Numărul școlilor medii infer oare a
crescut de la 54 tn 1955, la 83 In 1956.
De asemenea a fost înființat un insti-
tut pedagogic. A crescut considerabil
numărul oamenilor muncii care studia-
ză în învățămîntul fără frecvență.
India
ȘCOLI SERALE PENTRU MUNCI-
TORI
Guvernul indian intenționează să orga-
nizeze în centrele cele mai importante
ale țării școli serale pentru muncitori.
Asemenea școli vor fi organizate în
Bangaiore, Bombay, Calcutta, precum
și în alte orașe din India. Ele vor fi
administrate de guvernele statelor in-
diene.
R. Cehoslovacă
TABERE DE VARA PENTRU PIO-
NIERI
An de an crește numărul copiilor
cehoslovaci care își petrec vacanța în
taberele de pionieri. In acest an, peste
120.000 de copii își vor petrece vacanța
în taberele organizate de sindicate,
iar 120.000—130.000 de copii vor par-
ticipa la alte activități organizate pe
timpul vacanței de Uniunea Tineretu-
lui Cehoslovac. Aceasta înseamnă că
fiecare al 5-lea copil cehoslovac își va
petrece vacanța într-o tabără de pio-
nieri Față de anul 1949, numărul co-
pi'ilor care se vor odihni în taberele de
vară va crește mai mult decît dc
două ori.
R. D. Germană
BURSE PENTRU STUDENȚI
Grija guvernului R. D. Germane
pentru creșterea tinerei generații se
manifestă, tntre altele și prin marele
număr de burse acordate pentru stu-
denți. In R.D. Germană studenții pri-
mesc burse In valoare de 265 milioa-
ne de mărci, adică aproximativ tot
atît se alocă pentru burse tn R. F.
Germană, Franța și Anglia la un loc.
Japonia
ÎMPOTRIVA EXPERIENȚELOR CU
ARMA TERMONUCLEARA
După cum se știe, în Japonia s-a
creat o puternică mișcare împotriva
experiențelor cu arma termonucleară.
Poporul japonez, cel dintîi din lume
care a suferit efectele bombei atomice,
se ridică cu hotărtre împotriva folosi-
rii energiei nucleare în scopuri agre-
sive. Tn prezent, masele populare din
Japonia, sprijinite de oamenii iubitori
de pace din întreaga lume, urmăresc
să determine guvernul englez să re-
nunțe la experiențele cu arma termo-
nucleară pe care Marea Britanie ur-
mează să le facă în insula Christmas
din Oceanul Pacific.
Intelectualii japonezi participă ac-
tiv, împreună cu poporul lor, la a-
ceastă luptă. Un grup de cunoscuți oa-
meni de știință japonezi, în frunte cu
Hideki lukava, profesor la Universita-
tea din Kioto, laureat al premiului
Nobel, au dat publicității un apel în
care protestează în modul cel mai e-
nergic împotriva experiențelor susa-
mintite pe care le pregătește guver-
nul Marii Britanii.
Potrivit relatărilor agenției Kiodo
Țușin, acest apel al oamenilor de știin-
ță japonezi a stîrnit un larg ecou în
rindurile intelectualilor din întreaga
Japonie, precum și din alte țări din
Asia și din celelalte continente ale
lumii. In Japonia au sosit mesaje din
partea lui Bhabha, președintele comi-
siei indiene pentru energia atomică,
din partea lui Koleson, profesor la U-
niversitatea din Oxford, a lui Lores-
dail, profesor la Universitatea din Lon-
dra, a lui Bernal, profesor la Univer-
sitatea din Cambridge. precum și din
partea lui Pauling, profesor la Insti-
tutul tehnologic din California etc. In
mesajele lor, acești oameni de știință
sprijină întru .totul apelui intelectua-
lilor japonezi și declară că vor ac-
ționa, la rindul lor, pentru interzice-
rea experiențelor cu arma termonu-
cleară.
Guvernanții britanici, însă, par a nu
se sinchisi. Ei declară că nu vor re-
nunța la experiențele proiectate. N-ar
fi rău dacă adepții din Anglia, S.U.A.
și alte țări capitaliste ai diferitelor
„experiențe" cu arma termonucleară
s-ar gîndi că protestele de astăzi ale
popoarelor s-ar putea transforma mii-
ne în hotărfri de condamnare a ama-
torilor de aventuri. Poate că astfel
le-ar trece fierbințeala și e-ar trezi
pînă nu va fi prea tîrziu.
S. U. A.
CRIZA INVĂȚĂMÎNTULUI AMERI-
CAN
Marile greutăți prin care trece în-
vățămlntul american continuă să se
agraveze. Potrivit relatărilor presei
americane, în 46 la sută din școlile de
stat nu se predau limbi străine, în
24 la sută nu se predă geometria și
în 23 la sută fizica sau chimia. Co-
mentatorul ziarului „New York Ti-
mes", James Reston, scria că în 53 la
sută din școlile americane nu se predă
de loc istoria. El sublinia că „fn ul-
timii ani numărul profesorilor din șco-
lile americane s-a redus cu 53 la
sută".
Opinia publică din S.U.A. consideră
că lipsa de personal didactic este una
din cauzele principale ale situației în-
grijorătoare in care se găsește învă-
țămintul american.
De ce lipsesc în S.U.A. cadrele di-
dactice ? Răspunsul este ușor de gă-
sit dacă vom urmări care este retri-
buția slujitorilor școlii. în timp ce mi-
nimul de trai al unei familii alcătuita
din 4 persoane este de circa 5.000 de
dolari anual, un profesor cu studii su-
perioare primește numai aproximativ
3.000 de dolari pe an. In aceste con-
diții, tineretul american ocolește ca-
riera didactică. In același timp, o se-
rie de pedagogi virstnici, amenințați
de spectrul foamei, sînt nevoiți să pă-
răsească învățămîntul și să-și caute de
lucru în altă parte. Din această cauză,
în ultimii ani, în școlile americane au
fost primite să lucreze circa 100.000
de persoane care nu au pregătirea cu-
venită.
Redacția și administrația; București, str. Spiru Harat nr, IX Telefon 4.24.00; 4.52.31, Tiparul: Combinatul Poligrafic Caia Sctntcit .1. V. Stalin* București Piața Setnteii. Abonamente: 1 an — 12,50 lei; 6 luni — 6,25; 3 luni — 3,12 lei.