
Proletari din toate țările, uniți-vă I
La Institutul de mine
ANUL IX Nr. 417
Gh. Gheorghiu-Dej“ din Petroșani
4 PAGINI 25 BANI
Organ al Ministerului Invătămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt
Prietenie frățească, de nezdruncinat
vor depune și în viitor eforturi pentru
securi
controlînd munca
înaintată,
devină muncitori
porului frate ungar în întărirea
atriei
populare
fesorii,
majoritate,
marea
țările socialiste
întărirea continuă a
a lagărului
unității de nezdruncinat
mare
R.P. Bulgaria
rele R.P. Romîne
slăbire
au acordat un sprijin deosebit
ca și din cele roșiile
de pioniera Dufulescu Gabriela din
s-a desprins hotărî-
clasa
pentru tineretul muncitoresc
vor
Invățămînt lucrează
care.
cu destul
sarcinile
1958
loianu. din clasa a X -a
nestăvilit de aplauze
stirnit
Electro'
Seminarul
Nică
cum
învățătorul
Creangă.
VASiLE V. POPESCU
culmile culturii întregul nostru ti-
are
vizite la uzinele
Decembrie'
(Continuare în pag. 4)
comuna
ACTIVITĂȚII ȘCOLILOR
PROFESIONALE Șl TEHNICE
seamă, elevii școlii medii
Capitală își vor aminti
lingă
școli
din păcate, nu pri-
simț de răspundere
școlii, tovarășa
Roșie, deschide
Roșie'
Trust'
Drăgoescu, dl-
Ministerul Invă-
..Grivița
Energo-
în lărgirea cu-
generală ale
la festivitate, to-
a vorbit despre
însemnate care
Astfel, uzinele „23 August'
In cele 16 secții serale de pe
școlile medii de zi și în cele 11
medii serale ale întreprinderilor
Capitală învață peste 10.000 de
aproape de două ori mai mulți
tn anul școlar 1954/55.
,,Văd colo vatra cu cuntor
$1 motoceii cei zglobii,
Cu care mițele, de zor,
Se zbenguiau printre copii,
înfăptuirea unui sistem
reciproce de mărfuri pe
1960. Au fost examinate pe
tinerilor din uzine și fabrici, ajutîn
du-i să-și însușească mai ușor tehui
încordării Internaționale,
problemele colaborării in dome-
construcției de mașini al cercetă'
geologice al explorării și exploa-
petrolului al construcției soda-
în agricultură, al folosirii poten-
membru al O.N.ll. și
care absentau nemotivat de la
au fost convinși să se încadreze
disciplina școlară și au acum o
tudine justă față de învățătură,
de profesori și colegi. Așa stau
întreprinderii „F.RB,
.Timpuri Noi
fruntași, inovatori și raționalizatori
nu reușesc să predea
Studenții Institutului de mine „Gh. Gheorghiu-Dej" din Petroșani desfă-
șoară o intensă activitate in laboratorul institutului.
sânte experiențe
sale democrat-populare în apărarea
independenței și suveranității sale și
pentru construirea socialismului.
Evenimentele internaționale din ul-
timul timp au arătat încă odată marea
importanță pe care o are pentru toate
citat versuri scrise de colega
Angela Petrescu :
La căminul de copH al Combinatului chimic ^1. V. Sta lin" din orașul Victoria,
școala de viață
dorit-o scriitorul
nomiei naționale a țărilor noastre și
la ridicarea nivelului de trai al po-
poarelor romîn si bulgar. Vecinătatea
țarilor noastre și dezvoltarea lor eco-
nomică permit ca în viitor să se lăr-
gească tot mai mult colaborarea din-
tre ele. Cele două părți au hotărît să
încheie un acord pe termen lung pen-
neret, viitorul de aur al țării.
...Voi, dragi școlari, să fiți demni
de a vă numi elevi ai școlii car»
poartă numele marelui scriitor Ion
Creangă..."
Elevii au înțeles acest îndemn,
au înțeles că acum trebuie să se
arate cu adevărat vrednici de nu-
mele școlii lor Din cuvintele rostite
de utemista Ghiță Elena, din clasa
De bună
-. 19 din
impresii bogate
rămîne neșterse
țări prietene,
de cooperare
ele au dat
Schimburile
sură tot mal
acest
cadre
Luînd cuvlntul
varășa directoare
evenimentele mai
al Capitalei
bunătățirea
seraL
va putea contribui la îm-
muncii în învățămintul
Prietenia de nezdruncinat dintre po-
poarele romîn și bulgar, care s-a fău-
rit dc-a lungul secolelor, a căpătat, cu
prilejul vizitei delegației guvernamen-
tale și de partid a Republicii Populare
Romîne în R.P. Bulgaria o strălucire
deosebită. S-a dovedit odată mai mult
că această prietenie se dezvoltă și se
întărește pe baza principiilor de ne-
clintit ale marxism-leninismului și ale
internaționalismului proletar, pe baza
unității și colaborării cu toate țările
care fac parte din marele și puterni-
cul lagăr ai socialismului in frunte cu
Uniunea Sovietică.
Intîlnirile și tratativele dintre dele-
gațiile guvernamentale ale R.P. Ro-
mîne și R.P. Bulgaria, precum șl tra-
tativele dintre delegațiile Partidului
Muncitoresc Romîn și Partidului Co-
munist Bulgar au decurs Intr-o atmos-
feră cordială și prietenească, manlfes-
tîndu-se deplină înțelegere și unitate
in toate problemele examinate.
Un loc important în cadrul tratati-
velor l-a ocupat analizarea probleme-
lor actualei situații internaționale. De-
legațiile celor două țări au subliniat
că R.P. Romlnă și R.P. Bulgaria au
contribuit în mod activ la procesul de
școlilor în asigurarea bazei lor mate-
riale, construind noi săli de clasă,
procurîndu-le mobilier, material di-
dactic etc. De asemenea, întreprinde-
rile asigură sumele necesare cheltuie-
iilor gospodărești, rechizitelor de can-
celarie, plății personalului administra-
tiv și de îngrijire. Condițiile materia-
le necesare bunei desfășurări a pro-
cesului instructiv-educativ în școlile
de a
liste
celor
liste
Școlile și secțiile
serale pentru tine-
retul muncitoresc,
înființate prin gri-
ja partidului și gu-
vernului, au un rol
deosebit de însemnat
noștințelor de cultură
elevi,
decît
membru permanent al Consiliului de
Securitate,
Cele două guverne acordă o mare
atenție întăririi păcii în Balcani și în
sud-estul Europei. Ele și-au reafirmat
hotărirea de a acționa și în viitor in
direcția întăririi păcii și colaborării
intre toate statele din această parte a
lumii.
Delegațiile celor două țări au con-
statat că relațiile politice, economice și
culturale între Romlnla. Bulgaria șl
Iugoslavia s-au îmbunătățit șl s-au
dezvoltat în mod însemnat. R.P. Ro-
mină și R.P. Bulgaria vor căuta șl pe
viitor să lărgească și să adîncească
aceste relații în interesul păcii și so-
cialismului.
Cu prilejul tratativelor romino-bul-
gare au fost examinate pe larg pro-
blemele colaborării dintre cele două
In zilele vacanței vor sosi în Capi-
tală și alte grupuri de elevi de la șco-
lile din provincie. Aceștia vor culege
au avut loc in viața școlii de la
înființare și pînă azi. Ea a evocat
apoi chipul lui Ion Creangă, al
cărui nume l-a primit școala, a
vorbit despre opera lui ca scriitor
și ca învățător, despre marea lui
dragoste pentru popor, pentru co-
piii cărora le-a dăruit și învățătură
de carte și minunatele lui povești,
a arătat mlndria de a fi daiscăl sau
elev în școala care-i poartă nu-
mele.
A urmat apoi un program artis-
tic închinat lui Creangă. Doina Ca-
zdruncina unitatea țărilor socia-
și solidaritatea internațională a
ce muncesc cercurile imperia-
au pus în circulație. în scopuri
mur. Directoarea
Antoaneta Manta
adunai ea,
Tovarășul Petre
rector general tn
a fost dinainte pregătită și organi-
zată de reacțiunea internă ungară, din
inspirația șl cu ajutorul cercurilor im-
perialiste agresive. In timpul rebeliu-
nii armate din Ungaria, popoarele ro-
mîn și bulgar, împreună cu toate ță-
rile lagărului socialist, au sprijinit cu
hotărîre forțele democratice Și patrio-
tice ale poporului ungar. Un ajutor
deosebit a primit poporul ungar dm
partea Uniunii Sovietice, care a dat
încă odată un puternic exemplu de în-
deplinire cu abnegație a datoriei sale
internaționaliste și de aliat in apă-
rarea socialismului și păcii în întreaga
lume. R.P. Romînă și R.P. Bulgaria
vor sprijini și pe viitor eforturile po-
rea elevilor școlii de a învăța sîr-
guincios, de a se strădui să devină
oameni adevarați, temeinic pregă-
tiți pentru viață,
crurile, de exemplu, la secția serală
a școlii medii nr. 20 ,.Gh. Șincai".
Aceste rezultate bune au fost obținute
datorită faptului că a'ci s-A realizat
o colaborare reală a factorilor ce
răspund de buna instruire și educare
magnetica" și Combinatul poligrafic
,,Casa Srfnteii", unde printre elevi
se numără prea puțini muncitori din
întreprinderile respective. De aseme-
nea, într-o serie de școli au fost în-
scriși. în deosebi la clasele VIII—X,
elevi care nu sînt încadrați în pro-
ducție. Așa stau lucrurile, de pildă,
la secția serală de la școala medie
nr. 17, la secțiile serale de la școlile
medii nr. 13, nr. 22 „Gh. Lazăr" ș.a.
Trebuie luate măsuri ca în viitor a-
cest lucru să nu se mai întîmple.
Secțiile de învățămînt ale sfaturilor
populare se ocupă de școlile și secțiile
serale pentru tineretul muncitoresc.
Astfel, secția de învățămînt din raio-
nul „Grivița Roșie" a realizat o înca-
drare judicioasă a acestor școli, asi-
gurîndu-le profesori cu o bogată ex-
periență. Secțiile de învățămînt din
raioanele Tudor Vladimirescu și V. I.
Lenin s-au preocupat de controlul și
îndrumarea muncii cadrelor didactice,
organizînd în aceste școli inspecții
frontale
Ca urmare a acestor măsuri, s-a îm-
bunătățit și munca directorilor. Mulți
dintre directorii secțiilor serale și
ai școlilor muncitorești coordonează
Unnărtnd ridicarea continuă a ni-
velului îdeologico-politic și profe-
sional al cadrelor didactice, îârgi
rea orizontului lor de cultură gene-
rală, precum șl sprijinirea lor in
desfășurarea studiului individual,
comitetul sindical al muncitorilor din
învățămînt din orașul Satu Mare o
organizat, cu sprijinul secției de în-
vățămînt a orașului, un ciclu de con-
ferințe în limbile romînă și maghia-
ră. Tratînd probleme de Ideologie,
de pedagogie generală, de știință
și de literatură, conferințele au ca
scop documentarea cadrelor didac-
tice în deosebi asupra acelor teme
care au o strînsă legătură cu des-
fășurarea procesului de invățămînt.
Printre subiectele conferințelor pu-
tea alta i Unvftfătnra marxiat-lenl-
ip 1	«-
socialist în frunte cu Uniunea Sovie-
tică. Partidul Muncitoresc Romîn și
Partidul Comunist Bulgar și guver-
(ialului pe care-l prezintă Dunărea ca
sursă de energie ctc.
Poporul romîn. care a urmărit cu
un deosebit interes vizita delegației
guvernamentale și de partid a țării
noastre in Bulgaria populară, a primit
cu vie satisfacție rodnicele rezultate
ale tratativelor romino-bulgare. El
este hotărît să contribuie și în viitor
la lupta întregului lagăr socialist pen-
tru întărirea cauzei socialismului, pen-
tru întărirea unității de nezdruncinat
a lagărului socialist, pentru apărarea
păcii în întreaga lume.
agregate care ies zilnic pe porțile
treprinderii: vagoane de marfă,
goane cisterne, motoare de 120
putere întrebuințate pentru foraj
sondele petrolifere etc.
Cu mult interes au poposit elevii
laboratorul uzinei, unde au cercetat
ni ui
ri lor
tării
liste
tru povestitor școlii medii nr. 19
însuflețește colectivul de pedagogi
al școlii, precum și pe elevii ei să
lupte pentru a lega tot mai mult
se străduiesc să predea lecții cu un
conținut ideologic și științific just,
dovedesc dragoste fată de munca in-
structiv-educativă în cadru! școlilor
serale și dorința de a ajuta tineretul
muncitoresc să-și însușească temeini-
ce cunoștințe de cultură generală.
Este de subliniat faptul că lecțiile pro-
fesorilor care funcționează în conti-
nuare la cursurile serale și au dobîn-
dit, deci, o experiență mai bogată în
această privință, sînt expuse cu o
deosebită claritate. Acești profesori
știu să dozeze just diferitele momen-
te ale lecției, ținînd seama de con-
dițiile speciale în care învață elevii
lor și se străduiesc să asigure însu-
șirea cunoștințelor chiar în timpul
lecției. Este evident că numai înca-
drînd în școlile și secțiile pentru tine-
retul muncitoresc asemenea profesori
cu o bogată experiență didactică, sec-
ția de Invățămînt a sfatului popular
contribuie neîncetat la lărgirea multi-
laterală a colaborării reciproce și a re-
lațiilor frățești între țările socialiste.
In prietenia șl unitatea țărilor socia-
liste popoarele romîn și bulgar văd
principala chezășie a construirii cu
succes a socialismului, a apărări] su-
veranității de stat a țărilor socialiste
și a apărării păcii în lumea întreagă.
In ultima vreme. în încercările lor
întotdeauna cu drag de ziua in
care școala lor a primit numele
lui Ion Creangă, marele povestitor
moldovean. Ei au simțit în aceas-
tă zi legătura strînsă care-i unește
pe oamenii muncii din țara noastră
cu marii înaintași din trecut, cu fi-
gurile luminoase ale celor ce și-au
închinat toată viața și toată munca
poporului din rîndurile căruia au
ieșit, care au luptat Cu fapta șl cu
scrisul pentru viitorul lui fericit,
...Sala școlii, frumos împodobită,
se umple de lume: elevi, profesori,
părinți. Și oaspeți de preț: absol-
vente din seriile trecute, care n-au
uitat și nu vor uita niciodată școa-
la între zidurile căreia au învățat
carte, ca și foste profesoare, care
au muncit cu drag aici, ani la
rînd, pregătind pentru viață me-
reu alte generații de tineri .Grupul
lor se mărește văzînd cu ochii. In
mijloc sini profesoarele Victoria
Gorgos, Zoe Claudian, Natalia To-
plrceanu, Amalia Nicttlescu, Mărie
ta Popescu-Pașcani. In jur, elevele
lor de altă dată vorbesc, cu glasul
plin de emoție, și despre aminti-
rile din trecut și despre drumul
luminos de astăzi al școlii „lor",
despre largile și minunatele ei
perspective.
...In spatele cortinei, elevii fac
ultimele pregătiri. Și cînd, tn foș-
net ușor, se deschide cortina, în
sală nu se mai aude niciun mur-
S-a constatat că relațiile
și într-ajutorare dintre
rezultate satistăcătoare.
comerciale ajută în mă-
mare la dezvoltarea eco-
misiile metodice și pregătind cu grijă
ședințele consiliului pedagogic. Așa
lucrează, de pildă, tov. Victor Grigo-
rescu, directorul școlii medii serale de
la complexul „Grivița Roșie", tov.
Gheorghe Ciolac, directorul secției
serale a școlii medii nr. 20 „Gh. Șin-
cai" și alții.
In cursul acestui an școlar a cres-
cut și nivelul lecțiilor predate in șco-
lile pentru tineretul muncitoresc. Pro-
Sprijinite îndeaproape de comitete-
le raionale de partid, o serie de în-
treprinderi din raioanele 23 August,
Grivița Roșie, V. 1. Lenin aplică cu
consecvență în viață prevederile
Hotărîrii Consiliului de Miniștri din
1954 privind școlile pentru tine-
retul muncitoresc și sătesc, strădu-
indu-se să creeze elevilor acestor școli
condiții cît mai bune de învățătură-
Constantin Stăiculescu
instructor al secției de știință
șl cultură a Comitetului orășenesc
de partid — București
(Concluziile ședlnfei Colegiului
Ministerului InvQfămlntulul din
4 martie 1057),
just întreaga acti-
vitate a colective-
lor pedagogice pe
care le conduc, or-
ganizînd asistența
la ore, îndrumînd și
desfășurată de co-
vul Dumitru DIaconu din dasa a X-a
,.B“ a școlii din Bîrlad a întrebat care
este cauza separării viețuitoarelor, la
un anumit stadiu al evoluției lor, în
plante și animale. Explicațiile primite
din partea profesorului Gheorghe
Cînepă cu privire la modificările sur-
venite în structura și funcțiunile aces-
tora datorită influenței mediului îl cla-
rifică pe deplin. Discuții la fel de
interesante au loc și cu privire la ori-
ginea omului șl 1a rasele umane. In
fața uriașului schelet de Dinotherium
gigantissimum, strămoșul îndepărtat
al elefantului, elevii dau dovadă de un
îndelete aparatul de încercat rezisten-
ța mecanică a pieselor de metal, sau
exemplar — unicul din lume care a
lăți au
poziția
scopuri
Curțlșoara, reglur-
nea Pitești execu-
tă cu elevii intere-
și puternice, ce vor
din amintirea lor.
V. ALEXANDRU
nică etc., a fost îndeplinit în între
gime.
Și elevii școlii medii nr. 1 din Ga-
EXPERIENȚE
INTERESANTE
făcut vizite interesante: la ex-
„Folosirea energiei atomice în
pașnice", la Academia R-P.R.
Citiți în pag. 3 :
PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA
Socola" etc.
Atribuirea numelui marelui nos
interes cu atî‘ mai mare, cu cît acest
lecții accesibile elevilor, nu rezervă
destul timp pentru explicarea lecției
noi și a temelor date acasă. Astfel,
tov. Mihail Marine^cu, profesor la
secția serală a școlii medii nr. 17, nu
respectă succesiunea capitolelor din
manual, iar pentru acasă le dă e’evi-
lor teme care se referă la alte cunoș-
tințe decit cele pe care le expune el In
clasă. Tov. Valentina Năduh. profe-
soară la secția serală a școlii medii
nr. 18, are față de elevi o purtare
distantă, lipsită de tact, ceea ce a fă-
cut ca elevii ei să aibă grave abateri
de la disciplină. Mai sînt și cadre -fii-
dactice. ce-i drept puține la număr,
care nu stăpînesr îndeajuns cunoștin-
țele ce trebuie predate elevilor, ca de
exemplu tov Margareta Severin, pro-
fesoară de la secția serală a școlii
medii nr. 22 „Gheorghe Lazăr". Orga-
nizațiile de partid și cele sindicale
din școli nu sînt străine de lipsurile
semnalate. Ele acordă prea puțină a-
tenție problemelor muncii la cursurile
serale șl nu caută să antreneze între-
gul colectiv pedagogic într-o activi-
tate susținută.
Comitetele raionale de partid din
Capitală au luat unele măsuri în
scopul ridicării nivelului polftico-
ideologic al cadrelor didactice, orga-
nizînd studierea marxism-leninismu-
lui, dezbaterea documentelor de par-
tid în legătură cu sarcinile învăță-
mîntului, precum și ținerea unui ciclu
de conferințe pe diverse teme. Este
necesar ca secțiile de învățămînt,
directorii școlilor unde învață tinerii
muncitori, organizațiile de partid și
sindicale să ajute cadrele didactice
din aceste școli în vederea creșterii
continue a nivelului lor ideologico-
polttic și profesional.
De asemenea, trebuie acordată o
mare atenție muncii educative în a-
ceste școli. Datorită străduințelor co-
lectivelor pedagogice și ale directori-
lor de școli, ca și ajutorului dat de
elevii-muncitori mai vîrstnicl, s-au
obținut unele succese în această mun-
că. Astfel, o serie de elevi nediscipli-
nați, care nu respectau pe profesori.
nlstă despre educație*, „Mediu
ereditate", „Educarea elevilor
spiritul moralei comuniste' etc.
MAXIMJLIAN BOROȘ
unele
vesc
cel de determinat procentul de carbon
și sulf în oțel.
Înainte de a părăsi uzina, tinerii
excurs'oniști s-au întîlnit cu tov. in-
giner Ion Bîrsu, laureat al premiului
de stat, care a făcut parte din colec-
tivul de proiectare al strungului ca
rusei „23 August". Din expunerea cal-
dă, tovărășească a inginerului Bîrsu,
care le-a povestit cum a lucrat acest
colectiv, elevii au înțeles că munca
creatoare cere eforturi, perseverență în
învingerea greutăților. Eleva Melania
Creangă din clasa a X-a a mulțumit
tovarășului Bîrsu și 1-a asigurat, în
numele viitorilor absolvenți, că și ei
vor munci cu sîrguință și tenacitate.
In seara aceleiași zile, excursioniștii
din Bîrlad au asistat, în sala Teatru-
lui de Operă și Balet, la spectacolul
..Cio-Cio-San". Programul vizitei în
Capitală a școlii medii nr. 2 din Bîr-
lad — care prevedea, printre altele, și
Mai multă atenție școlilor
pentru tineretul muncitoresc
cu soiuri diferite
de porumb.
Tovarășul Ion
Georgeacu, profesor
da științe naturale
la școala de șapde
proces care s-a dezvoltat mai ales
după conferința de la Geneva a șefilor
guvernelor celor patru mari puteri. In
ultimul timp, datorită politicii externe
a cercurilor imperialiste internaționale,
pacea lumii a fost în mod grav ame-
nințată. Agresiunea perfidă anglo-
franco-israeliană împotriva Egiptului
și complotul contrarevoluționar orga-
nizat în Ungaria de reacțiunea Internă
și de cercurile imperialiste internațio-
nale s-au izbit însă de forța tuturor
popoarelor iubitoare de pace și, în pri-
mul rînd. de forța Invincibilă a lagă-
rului socialist. R.P. Romină și R.P.
Bulgaria, împreună cu celelalte țări
iubitoare de pace, vor depune și pe
mai departe eforturi pentru lichidarea
pînă la capăt a urmărilor agresiunii și
pentru restabilirea drepturilor suve-
rane ale Egiptului. Subliniind că noile
planuri ale cercurilor guvernante ale
S.U.A. privind Orientul Apropiat și
Mijlociu, cunoscute sub denumirea de
„doctrina Eisenhower", constituie un
factor de încordare șl agravare a si-
tuației în această parte a lumii și sînt
îndreptate împotriva independenței na-
ționale și a suveranității țărilor arabe,
delegațiile guvernamentale ale R.P.
Romîne și R.P. Bulgaria au arătat că
țările noastre vor sprijini mai departe
aspirațiile popoarelor arabe pentru in-
dependența națională și sînt gata să
lărgească colaborarea prietenească cu
țările Orientului Apropiat ș; Mijlociu
pe baza egalității în drepturi și avan-
tajului reciproc.
Delegațiile celor două țări și-au ex-
primat de asemenea unitatea de ve-
deri in ceea ce privește rebeliunea
contrarevoluționară din Ungaria, care
îmbunătăți continuu prin aplicarea
legii pentru organizarea și funcționa-
rea sfaturilor populare, adoptată ele
Marea Adunare Națională în ședința
din 22 martie 1957. Mărirea, pe baza
acestei legi, a atribuțiilor sfaturilor
ponulare și ale întreprinderilor pro-
ductive va permite ca din fondurile
social-culturale ale acestcra să se
aloce sume sporite pentru nevoile șco-
lilor.
Școlile pentru tineretul muncitoresc
din Capitală au obținut unele succe-
se în ceea ce privește recrutarea ele-
vilor. Aceasta s-a făcut cu sprijinul
directorilor de întreprinderi, al secții-
lor de invățămînt. al organizațiilor
de partid, sindicale și U.T.M., folo-
sindu-se pentru popularizarea învăță-
mîntulul seral stațiile de amplificare,
gazetele de uzină, convorbiri între
profesorii șco'ilor și muncitori. Cei
mai mulți dintre muncitorii-elevi au
fost încadrați în schimburi corespun-
zătoare și eliberati de sarcinile din a-
fara programului de producție. Așa
stau lucrurile, de exemplu la între-
prinderile ,,Mao Țze-dun". „Timpuri
Noi", uzinele „23 August", complexul
„Grivița Roșie" și altele. Pentru vii-
torul an școlar este bine ca încă de
pe acum conducerile întreprinderilor,
organizațiile de partid, sindicale și de
U.T.M. să se preocupe de recrutarea
elevilor dintre muncitorii fruntași în
producție. în așa fel ca școlile să-și
selecționeze cei mai mulți elevi din-
tre salariatii întreprinderilor cărora
le aparțin. Numai așa se va putea
evita situația existentă în prezent în
unele școli, cum sînt acelea de la
tate colectivă în Europa șl pentru
a contribui la realizarea dezarmării
generale. R.P. Romînă și R.P. Bul-
garia se pronunță cu hotărîre împo-
triva planurilor imperialiste de divi-
zare a Europei și de intensificare a
pregătirilor militare agresive. Ținînd
seama de politica agresivă a guver-
nelor occidentale, R.P. Romînă și R.P.
Bulgaria își vor întări capacitatea de
apărare și vor menține șl consolida,
alături de ceilalți participanți, Trata-
tul de la Varșovia.
Guvernele R.P. Romîne și R.P. Bul-
garia consideră că este Imperios nece-
sar să se recunoască drepturile Chinei
problemă internațională litigioasă
care să nu poată fi soluționată pe ca-
lea tratativelor. Cefe două guverne
Șl rtnd pe rînd, înșirate parcă
pe firul „Amintirilor", s-au perin-
dai pe scenă aspecte din opera lui
Ion Creangă, dramatizate de profe-
soara Valeria Petrovici, Un ropot
putut fi reconstituit în întregime — a
fost găsit în satul Mînzați din raio-
nul Bîrlad.
A doua zi. același colectiv a vizitat
uzinele „23 August". Aici, elevii și
pedagogii au fost conduși de ingineri
și tehnicieni în principalele sectoare
ale întreprinderii, avînd astfel posibi-
litatea să urmărească procesul tehno-
logic în diferitele lui faze — de la
turnătorie și forjă pînă la masivele
De cîteva zile, Capitala are nume-
roși oaspeți tineri. Mereu întîlnești
grupuri de băieți și fete care se în-
dreaptă grăbiți spre muzee și parcuri,
spre sălile de spectacol, sau așteaptă
nerăbdători în stațiile de tramvai pen-
tru a ajunge neîntîrzlat la martie în-
treprinderi industriala pe care vor să
le viziteze. Sînt elevi al unor școli din
provincie care, însoțiți de directori și
de pedagogi, folosesc vacanța de pri-
măvară pentru a cunoaște Capitala.
Pe scările muzeului de istorie natu-
rală „Grigore Antipa" își dispută în-
tîietatea la Intrare elevii școlii medii
nr. 1 din Galați și cei ai școlii medii
nr. 2 din Bîrlad, sosiți aproape în ace-
lași timp. „Litigiul" a fost soluționat
cu ușurință șl elevii, împărțiți în gru-
pe, străbat acum sălile spațioase as-
cultînd cu interes explicațiile profeso-
rilor de științe naturale care îi înso-
țesc, sau ale personalului muzeului.
Cei mal mulți dintre ei notează me-
reu ctte ceva în caiete, pun întrebări,
ridică probleme. Lingă planșa care re-
prezintă evoluția viețuitoarelor de la
primii germeni unicelulari pînă la cele
mai complexe plante și animale, ele-
diversioniste, lozinca așa numitului
comunism național. Partidul Muncito-
resc Romin și Partidul Comunist Bul-
gar și-au dat și își vor da și pe viitor
contribuția pentru spulberarea orică-
ror încercări dc revizuire a marxism-
Icnlnlsmului, de introducere în rîndu-
rile mișcării comuniste a unor șovăieli
ori frămîntări de care nu au de profi-
tat decît dușmanii comunismului. Cele
două partide subliniază necesitatea
întăririi vigilenței ideologice a parti-
delor comuniste și muncitorești, a
luptei intransigente împotriva oportu-
nismului și reformismului, sub orice
mască s-ar ascunde acestea.
Guvernele R.P. Romîne și R.P. Bul-
garia declară că la baza politicii lor
externe stau principiile coexistenței
pașnice, de colaborare cu toate țările,
indiferent de orinduirca lor socială, pe
bază de egalitate și avantaj reciproc,
de respect al suveranității și integri-
tății teritoriale* neagresiune și neames-
tec in treburile interne ale altor state.
Ele sint ferm convinse că nu există
.Clement Gottwald", ..Donca Slmo"
a Muzeul de Artă, la grădina bota
țămintulul și Cultiurii, citește ordi-
nul ministrului Invățămlntului șl
Culturii prin care se atribuie șco-
lii numele marelui scriitor Ion
scena care prezenta strădaniile
bietului Trăsnea de a buchisi nor-
mele Incllcite ale gramaticii, ca și
scenele „La smintind", „Plecarea
Creangă. „Numele acesta — spune
In cuvlntul său tov. Petre Dră-
goescu — să trezească tn voi, ele-
vii acestei școli, dragostea și de-
votamentul față de școală, să vă
îndemne să vă însușiți deprinderile
bune și folositoare pe car» vi le să-
desc învățătorii șl profesorii voș-
tri, să devenlțl oameni de nădejde,
cu care patria să se poată mtndrl.
Aveți acum posibilități neasemuite.
Grija părintească a partidului șl
guvernului vă asigură condiții bune
de învățătură șl de viață. Școala
e acum un bun al întregului po-
por și are menirea să ridice pe
Pag. 2	GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
1)in experienței
scolii sovietice
Munca educativă la lecțiile de
în lumea cunoștințelor
La noi se vorbește
activitatea educativă la
mult despre
lecțiile de lu-
cru manual. Aceasta este firesc. Aș
spune că nici un alt obiect de învăță-
mint din școala elementară nu cu-
prinde posibilități atît de largi de
educare a elevilor în spiritul dragos-
tei de muncă, al ordine!, al econo-
miei, nu le dezvoltă într-o asemenea
măsură agerimea tehnică, curiozitatea
științifică și alte valoroase calități
omenești ca lecțiile de lucru manual
înseși eforturile în muncă îi dau
elevului o anumită sumă de deprin-
deri, de priceperi, ceea ce este
foarte valoros. Dar profesorii experi-
mentați obțin mult mai mult îmbinînd
cu chibzuință eforturile de muncă ale
copilului cu unele elemente cu ca-
racter educativ. O scurtă convorbire
despre activitatea constructivă pe care
o desfășoară poporul , sovietic, o ob-
servație potrivită, o întrebare îndrep-
tată spre dezvoltarea agerimi! copi-
lului, un exemplu nimerit din produc,
ție și multe alte forme de influență
educativă, organic Introduse tn țe-
sătura lecției și legate strîns de ceea
ce se întîmpfă în clasă, ridică într-o
măsură însemnată valoarea educativă
a lucrului manual în clasele I-IV.
Obiectele confecționate de elevi tre-
buie destinate întotdeauna unui anumit
scop practic. Faptul acesta educă la
copii spiritul de răspundere, îl face
să aibă o atitudine conștientă față de
Îndeplinirea sarcinilor, îi învață să
desfășoare, la fel ca in întreprinderi,
lupta împotriva rebuturilor, pentru
deprinderi corecte de muncă. Învăță-
torii pot stabili o serie întreagă de
comparații folositoare între îndeplini-
rea sarcinilor de muncă în clasă și
între îndeplinirea sarcinilor corespun-
zătoare în producție. Asemenea com-
parații fac să crească interesul ele.
vilor față de muncă, îi fac să lucre-
ze cu bucurie și, totodată, dau mun-
cii un conținut mai bogat.
Învățătoarele T. A. și L. A. Voskre-
senskl numesc la lecțiile de lucru
manual cîte 3-4 elevi ca brigadieri
pentru un rînd de bănci sau o echipă.
In ajunul lecției, brigadierii primesc
din partea învățătoarelor îndrumări
privitoare la munca ce urmează să
fie îndeplinită, confecționează modele
(de pildă modele de cusături pentru
fiecare bancă, modele de săculețe de
hîrtie pentru galoși etc.). In timpul
lecției brigadierii — fiecare în brigada
sa — ajută învățătoarei să organizeze
activitatea copiilor, se îngrijesc de în-
deplinirea regulilor de securitate a
muncii și de formarea unor deprin-
deri corecte de muncă, ajută copiilbr
care întîmpină greutăți. Metoda nu-
mirii brigadierilor aduce la lecțiile de
lucru manual un element în același
timp practic și atractiv și le formea-
ză elevilor deprinderi valoroase de or-
ganizare. In scopul educării unor ast-
fel de deprinderi de organizare Ia un
număr cît mai mare de elevi, este
bine ca brigadierii să fie scliidibați
după 2-3 lecții, astfel incit, pină la
urmă, această sarcină să fie îndepli-
nită de către fiecare elev din clasă.
învățătoarea S. A. Homenia îi în-
vață pe elevi să chibzuiască, înainte
de a începe munca, cum să croiască
în mod cît mai rațional materialul.
In legătură cu aceasta ea folosește
proverbul : „măsoară de șapte ori și
taie odată". învățătoarea le spune
copiilor că și în producție muncitorii
luptă permanent pentru economii cit
mai mari în folosirea materialelor, că
au o atitudine plină de grijă față de
utilaj și că, prin aceasta, el fac ca
Uniunea Sovietică să devină
mai
puternică șl mal bogată.
Elevilor li se reamintește mereu că
director de
Zosimovtkl
studii al școlii medii
nr. 4 din Nemcinovsk, raionul Kunțevsk,
regiunea Moscova
pentru confecționarea instrumentelor,
a meselor de lucru și a altor obiecte
s-a cheltuit multă muncă omenească
și că, printr-o atitudine plină de grijă
față de acestea, durata folosirii lor
se prelungește. Adeseori învățăto-
rii dau copiilor exemple concludente
din viața școlii sau a raionului in
legătură cu atitudinea plină de grijă
față de bunul obștesc.
Lecțiile de lucru manual ale în-
vățătoarei L. A. Voskresenskaia în-
cep cu ordinul : „Brigadieri, verificați
pregătirea locurilor de muncă I" In
acest fel, încă Înainte de începerea
lucrului, tot ceea ce este necesar pen-
tru desfășurarea muncii se găsește
așezat pe masă sau pe pupitru într-o
ordine strictă, „la fel ca Ia munci-
tori, In uzină". Atunci cînd se lucrea-
ză cu hîrtie, de pildă, ordinea aran-
jării lucrurilor este, de obicei, urmă-
toarea : masa de lucru este acoperită
cu o foaie de placaj sau de carton.
In fața elevului, de la stingă la
dreapta, se află clei, pensule pentru
clei, cuțit, foarfece, linie, cutiuță pen-
tru gunoi și, în sfîrșit, materialul —
hîrtie sau carton. Această ordine este
păstrată în decursul întregii munci.
De aceasta se îngrijesc și învățătoa-
rea și brigadierii. Cînd se termină
lucrul, toate instrumentele și materia-
lele se strîng în ordine, gunoiul se
adună în cutiuțele speciale și se duce
afară. Toate acestea se execută în
clasă Ia ordinul învățătoarei :
ca s-a terminat". Se acordă
atenție și păstrării îngrijite
nelor copiilor.
S. T. Diaciuk cere în mod
toriu ca obiectele pe care le
„Mun-
o mare
a hai-
obliga-
confec-
ționează elevii ei să aibă o înfățișare
frumoasă. Astfel, atunci cind s-a ho-
tărît ca la 8 Martie să li se dăruias-
că mamelor gentuțe de hîrtie cu cîte
o felicitare înăuntru, învățătoarea și
elevii s-au străduit să facă aceste
gentuțe cît mai elegante și mai fru-
moase.
In timpul muncii, elevii întîmpină
adesea diferite greutăți : fie că nu pot
face tivul la o batistă, fie că n-o pot
scoate la capăt cind trebuie să con-
fecționeze un cub de carton după o
schiță dată etc. Adesea, întîmpinînd
greutăți, copiii lasă lucrul neisprăvit,
se apucă de altul, de un al treilea,
pînă cind, în sfîrșit, ajung să nu
mai termine niciun obiect. Repetîn-
du-se, asemenea cazuri pot favoriza
apariția neîncrederii în puterile pro-
prii, a lipsei de voință și chiar a
aversiunii pentru munca fizică.
T. A. Voskresenskaia folosește ast-
fel de momente grele în scopuri edu-
cative, jnvățînd în mod sistematic pe
elevii el să nu se teamă de greutăți,
deprinzîndu-î să lucreze cu asiduitate,
cu perseverență. Pentru aceasta, în-
vățătoarea respectă în primul rînd re-
gula de a nu da niciodată elevilor
sarcini pe care aceștia nu Ie pot
îndeplini. In al doilea rînd, ea îi pre-
gătește să înfrunte greutățile, ămin-
tindu-le proverbul : „Cu răbdare și tă-
cere se face agurida miere". Uneori,
învățătoarea le povestește copiilor în-
timplări care dovedesc că acest pro-
verb este adevărat, ■ le vorbește des-
pre străduința oamenilor sovietici de
a atinge țelul propus.
Pentru desfășurarea muncii educati-
ve la lecțiile de lucru manual învăță-
torii noștri folosesc și unele măsuri
care se iau pe întreaga școală. Așa
lucru manual
este, de pildă, pregătirea în vederea
unei serbări anuale tradiționale, in-
titulate „Pentru onoarea școlii". în-
tirnpinînd această sărbătoare, elevii
pregătesc fot felul de daruri pe care
le confecționează la lecțiile de lucru
manual, ca și în timpul activității din
afara clasei. Ei lucrează aceste da-
ruri cu un deosebit entuziasm și simț
de răspundere. învățătorii claselor e-
lementare folosesc pregătirea pentru
această sărbătoare ca un mijloc de a
realiza o întrecere sănătoasă între
elevi pentru cea mai bună calitate a
darurilor, pentru cea mai bună ame-
najare a școlii și a clasei. Munca
pentru pregătirea darurilor îi atrage
pînă într-atîta pe elevi, încît îi dis-
ciplinează chiar și pe cei mai neas-
tîmpărați.
învățătoarea T. A. Voskresenskaia
se străduiește ca lecțiile de lucru ma-
nual să dezvolte perspicacitatea co-
piilor, istețimea lor. De aceea le dă
prilejul să lasă ei singuri din situa-
țiile dificile. La lecțiile ei se aud a-
desea întrebări ca: „Ce lipsuri are
acest obiect ?“, „Cum pot fi îndepăr-
tate aceste lipsuri ?“ ; „Ce este mai
bine să se facă la început și ce pe
urmă ?“; „Cum trebuie folosit acest
instrument ?“
Pentru dezvoltarea spiritului de ob-
servație al copiilor se folosesc, de a-
semenea, excursiile și plimbările. în-
vățătoarea scoate în evidență, cu pri-
lejul acestor plimbări și excursii, o
serie de obiecte executate de mina
omului, se străduiește să-i facă pe
copii să înțeleagă că multe dintre
metodele pe care și le-au însușit ei
la lecțiile de lucru manual stau la
baza prelucrării materialelor și în
producție.
în sistemul educării prin muncă a
copiilor ocupă un loc Însemnat și
munca în gospodărie. Experiența u-
nora dintre învățătorii noștri (ca de
pildă L. A. Voskresenskaia), care a-
cordă atenție muncii în gospodărie a
elevilor, dă rezultate bune. Copiii au
încetat de a mai fi acasă „cuconași",
au început să-i ajute pe părinții lor,
fac diferite treburi din propria lor
inițiativă.
Cu toate că mai există unele lip-
suri, putem spune totuși cu tărie că
munca educativă desfășurată de în-
vățătorii de la școala din Nemci-
novsk ta lecțiile de lucru manual dă
rezultate pozitive. Părinții recunosc
în unanimitate că au observat schim-
bări însemnate în atitudinea copiilor
față de munca fizică ; aproape toți
elevii dau părinților lor un ajutor
permanent în gospodărie, au devenit
măi ordonați și mai îngrijiți. Majori-
tatea copiilor au învățat să iubească
munca. Ei lucrează cu plăcere la lec-
țiile de lucru manual, știu să înde-
plinească în mod independent multe
lucruri. Activitatea educativă desfășu-
rată la lecțiile de lucru manual favori-
zează obținerea succesului la învăță-
tură, îi înarmează pe copii cu deprin-
deri și priceperi de muncă. Este ne-
cesar, însă, ca munca educativă să
fie. în mod organic legată de activita-
tea practică a copiilor și să nu se des-
fășoare în dauna acesteia.
Posibilitățile educative pe care Ie
cuprind lecțiile de lucru manual sînt
foarte mari. Ele nu se limitează nici
pe departe la cele descrise în artico-
lul de față. Datoria învățătorilor cla-
selor I-1V este de a folosi cît se
poate mai mult aceste posibilități,
pentru a le forma elevilor cele mai
însemnate calități ale omului sovie-
tic.
(Extrase dintr.un articol apărut
în revista „Nacialnaia șkola" nr.
2/.I957)
Deși foarte tinără (abia dacă împli-
nește 5 luni), emisiunea-concurs „Dru-
meții veseli", organizată de Radiodi-
fuziune în colaborare cu Direcția tu-
ristică a C.C.Ș. și destinată școlarilor
din cursul mediu j reușit sil ciștige
în scurt timp simpatia unanimă a oa-
menilor de toate vîrstele. Copii șl bă-
trini, bunici, părinți și nepoți se adună
cu toții duminică, la ora 6 după amia-
ză, în fața aparatului de radio, ca să
participe la emoționanta călătorie în
lumea cunoștințelor,
— „Douăzeci de puncteI"
' Vioi, glasul profesorului Saftu, care
conduce desfășurarea concursului, pro-
voacă o reacție imediata: ropotele de
aplauze izbucnesc ca la comandă, în-
soțite de aprobarea tn cor a elevilor
din sală: — ,,Bi-ne — Da-ne, bi-ne —
Da-neI" In timp ce Dan culege aplau-
zele, adversara lui se pregătește emo-
ționată de răspuns.
Fără îndoială că foarte mulți. din cei
care ascultă emisiunea la radio nu bă-
nuiesc etapele de pregătire a acestei
întreceri spectaculoase ce se desfășoară
în fața microfonului.
Anunțați de către redacția emisiunii
cu două săptămîni înainte asupra da-
tei și temei concursului, directorii și
colectivele de profesori ale celor două
școli care intră de fiecare dată în con-
curs propun clasele ce vor participa la
întrecere. Întreaga muncă de organi-
zare a concursului se desfășoară apoi
sub îndrumarea dirigintelui și cu aju-
torul profesorilor clasei. Aceștia îi
orientează pe elevi asupra materiale-
lor ce trebuie cercetate în legătură cu
tema concursului; de asemenea, finind
seama de situația școlară și de 'pute-
rile de muncă ale fiecărui elev, propun
pe cei ce vor răspunde la întrebări.
Desfășurarea și înregistrarea con-
cursului pe bandă de magnetofon are
loc cu o săptămînă înainte de data
prezentării lui la radio. Precizăm că
întrebările ce urmează a fi puse la
concurs sînt absolut secrete, fapt pen-
tru care ele stîrnesc un deosebit in-
teres și multă emoție în rtndurile par-
ticipanților
Porniți la drum nu de multă vreme,
„drumeții veseli" au parcurs un drum
apreciabil, atît sub raportul distanței.,
cît și al varietății tematicii. începută
de la Orașul Stalin spre București, „că-
lătoria" a continuat, de fiecare dată
cu alți participanți, pe trasee noi: de
la Craiova la Hunedoara, de la Bucu-
rești la Iași etc. Cîte odată, trecînd
dincolo de granițele țării, „turiștii"
ne-au condus cu imaginația pînă pe
malurile însorite ale Mediteranei, la
Marsilia, sau pe urmele Spătarului Mi-
lescu, pină în îndepărtata Chină. La
popasuri mai lungi am asistat uneori
la discuții foarte interesante pe teme
de specialitate (despre pielărie și tex-
tile, despre muzică, balet sau pictură).
Dar și în timpul călătoriei concursul
îmbrățișează și alte aspecte decît cele
strict, geografice. ^Deplasarea in spațiu
este însoțită întotdeauna de o depla-
sare în timp, cu investigații în diferite
domenii de cunoștințe: istorie, litera-
tură, muzică, pictură, teatru, iar cîte-
odată chiar fizică și chimie sau biolo-
gie.
Credem că pe viitor redacția emi-
siunii va acorda mal multă atenție de-
cît pînă acum acestora din urmă, de-
oarece interesele unui foarte mare nu-
măr de elevi se îndreaptă în această
direcție. De altfel, aceasta ar cores-
punde și orientării generale a școlii
noastre, care luptă pentru politehniza-
[ rea învățămîntului.
| In adevăr, trebuie să precizăm că
emisiunea „Drumeții veseli", atît de
antrenantă — și aceasta este o cali-
tate ce trebuie subliniată — nu are
rolul unui simplu divertisment. Pro-
vocînd asemenea întreceri între clase,
emisiunea-concurs orgdnizată de Ra-
diodifuziune are darul de a-i stimula
pe elevi la învățătură, de a le lărgi
orizontul cultural,
hi același timp, concursul este me-
nit să contribuie, prin pregătirea și
desfășurarea lui, la închegarea colec-
tivului de elevi al clasei și al școlii, să
dezvolte spiritul de solidaritate al
tinerilor, să-i facă să se simtă mindri
de a fi elevi ai școlii care a ciștigat
concursul.
Pentru ca pregătirea elevilor în ve-
derea participării la concurs să aibă
efecte ’ cît mai bune, este necesar ca
pedagogii s-o organizeze cu mai multă
grijă. In legătură cu aceasta trebide să
arătam că unii diriginți și profesori se
orientează greșit atunci cind, in pre-
gătirea concursului, ii îndrumă pe e-
levi către cercetarea unor domenii fără
legătură cu materia de învățămînt,
deoarece, cu excepția unor concursuri
pe teme speciale (cum a fost concursul
despre Grigorescu), tematica și între-
bările emisiunii „Drumeții veseli" sînt
stabilite de către redacția emisiunii pe
baza programei clasei respective și
ținînd seama de nivelul de cunoștințe
al elevilor. Dacă totuși unele întrebări
se îndepărtează de la litera manuale-
lor, ele au rolul de a contribui la îm-
bogățirea culturii generale a elevilor
și se referă la lecturile extrașcolare
ale acestora. Este adevărat că, pentru
a evita didacticismul, unele întrebări
din concurs nu sînt puse direct, ci prin
apel la imaginație Să luăm spre exem-
plificare una din întrebările ultimului
concurs, transmis în ziua de 30 mar-
tie: — „Cu ocazia unui concert la
care a luat parte Vaslle Alecsandri, un
participant a adormit... Unde a avut
loc concertul și cine era participantul
care a adormit"? Amintindu-și versu-
rile din poezia „Concertul în luncă" de
Vaslle Alecsandri („Iar roșul mac în-
chide floarea / Din ochi clipește-abia
cicoarea..."), elevul a dat răspunsul
cu promptitudine: — „Concertul a a-
vut loc în lunca Șiretului, iar partici-
pantul care a adormit a fost macul".
Aceasta ne arată că în pregătirea con-
cursului elevii nu trebuie să-și piardă
timpul cu căutarea unor fapte inedit»,
a unor întîmplari extraordinare, ei
doar să-și fixeze șl să-și complecteze
cunoștințele căpătate la orele de curs.
Emisiunea „Drumeții veseli" este
una dintre cele mai antrenante și mal
instructive emisiuni ale Radiodifuziu-
nii. Ecoul larg pe care îl are tn rîndu-
rile tineretului a provocat organizarea
— atît în București cît și tn orașele
de provincie — a unor concursuri a-
semănătoare, cu caracter local. Ase-
menea concursuri sînt fără îndoială
folositoare, cu condiția însă ca ele să
fie organizate cu multă grijă, sub în-
drumarea secțiilor de învățămînt și a
directorilor de școli. In primul rînd,
trebuie să se evite antrenarea în con-
curs a unei clase mai mult decît oda-
tă pe an. De asemenea, este necesar
să se evite programarea la concurs,
în ultimul trimestru, a claselor a Vll-a
și a X-a, care în această perioadă se
pregătesc de examen.
Un rol deosebit tn organizarea și
desfășurarea concursurilor (atît a ce-
lor inițiate de Radiodifuziune, dar mai
ales a celor locale) revine diriginților
și profesorilor claselor participante. 4-
ceștia trebuie să aibă grijă ca sarci-
nile să fie astfel distribuite, încît toți
elevii să participe la pregătirea în-
trecerii. Diriginjii și profesorii nu tre-
buie să piardă nici o clipă din vedere
caracterul colectiv ce trebuie dat con-
cursului. tn legătură cu aceasta tre-
buie să spunem că este profund gre-
șită practica acelor pedagogi care fo-
losesc în pregătirea concursului un
număr restrîns de elevi — elitele. (Nu
mai vorbim de faptul că unii profesori
merg pină acolo încît îi scutesc pe
acești elevi, în perioada în care îi
pregătesc pentru concurs, de o serie
de obligații școlare și chiar de efec-
tuarea temelor). Acestui procedeu ne-
pedagogic trebuie să i se pună capăt.
Este adevărat că răspunsurile în sis-
temul de desfășurare a concursului nu
pot fi date decît Individual. Toți elevii
însă pot și trebuie să participe la adu-
narea, studierea și conspectarea mate-
rialelor indicate pentru participarea la
concurs. Prin antrenarea la această
activitate a întregii clase, profesorii
vor contribui la dezvoltarea sentimen-
telor de solidaritate, a spiritului
colectiv al elevilor și, în același timp',
vor evita posibilitatea — ce se poate
ivi altfel — ca unii elevi angrenați
în pregătirea pentru concurs să negli-
jeze învățătura. In deosebi conduce-
rile școlilor care organizează con-
cursuri locale trebuie să aibă în ve-
dere că programarea excesivă a unor
asemenea competiții poate să abată
atenția elevilor de la obligațiile lor
școlare. Evitarea abuzului în organi-
zarea concursurilor locale este posi-
bilă dacă școlile vor acorda mai multă
atenție audiției în colectiv a emisiuni-
In fața microfonului.
lor transmise la radio și antrenării
elevilor la discuții pe marginea aces-
tora Transmiterea către redacția emi-
siunii „Drumeții veseli" a observații-
lor făcute de elevi și profesori poate
contribui într-o măsură însemnată la
imbunutuțirea acestei emisiuni.
Astfel, unele cadre didactice soco-
tesc că timpul ce se acordă partici-
panților pentru a se pregăti tn vede-
rea concursului trebuie neapărat p>e-
lungit de la două săptămâni, cit este
acum, la aproximativ o lună — pen-
tru ca munca elevilor să poată fi eșa-
lonată pe o perioadă mai mare de
timp. Totodată, o serie de pedagogi
socotesc necesar ca, pe baza experien-
ței de pînă acum, redacția emisiunii
să dea școlilor îndrumări mai amă-
nunțite cu privire la tehnica pregătirii
și desfășurării concursurilor. Este bine
de asemenea să se evite întrebările ce
se referă la amănunte nesemnificative,
care nu adaugă nimic la cunoștințele
elevilor, după cum credem că con-
oursul n-ar pierde deloc din calitate
dacă tovarășul Saftu ar atenua unele
asperități de ton în aprecierea răspun-
surilor. In deosebi este însă necesar
ca redacția emisiunii să găsească noi
mijloace pentru a da concursului un
caracter colectiv cît mai larg,
Asigurind în continuare varietatea
tematicii șt a formelor de prezentare
radiofonică, apropiind șl mai mult
conținutul concursurilor de nevoile în-
vățămîntului, emisiunea „Drumeții
veseli" va aduce o contribuție sporbă
la îmbogățirea cunoștințelor tineretu-
lui nostru, la stimularea lui la învăță-
tură, la închegarea colectivelor de
elevi.
I. A.


Un mare pedagog umanist
Jan Amos Komensky a trăit în
timpul marilor frămîntări social-eco-
nomi-ce și ideologice ce caracterizea-
ză perioada decăderii feudalismului
și îndelungatului proces de naștere a
orînduirii burgheze.
Concepțiile sale sînt adînc înrădăci-
nate în năzuințele și concepțiile bur-
gheziei ascendente, în filozofia aces-
teia, cît și în tradițiile vii, democratice
ale războiului husit, în revendicările
politice și naționale ale poporului
ceh — fapt care explică și caracte-
rul democratic a[ activității și con-
cepțiilor sale, ce depășesc pe cele ale
burgheziei timpului.
S-a născut în 1592, Intr-un orășel
din Moravia, ca fiu al unui morar oe
aparținea comunității Fraților boe-
mieni — sectă care, în urma războiu-
lui husit, devenise purtătoarea opo-
ziției anticatolice și a opoziției na-
ționale antihabsburgice, centrul re-
zistenței democratice a maselor popu-
lare. La vîrsta de 16 ani comunitatea
îl trimite să studieze la Academia
din Herbonn (centru ideologic al
protestantismului); călătorește prin
Olanda și Anglia și își termină stu-
diile la universitatea din Heidelberg.
Reîntorcîndu-se în patrie, i se încre-
dințează conducerea școlii din Pre-
rau. Devine apoi preot al comunității
din Fulda, orășel incendiat în 1618 de
trupele spaniole aparținind coroanei
îl silește însă să-și întrerupă opera.
Nevoit să plece din Anglia, se refu-
giază
opera
sima“
bilor).
în Suedia, unde elaborează
„Linguarum methodus novis-
(Metoda cea mai nouă a lim-
In 1648 se reîntoarce la Le-
szno, fiind ales episcop al comunită-
ții. Mai tîrziu, răspunzînd invitației
principelui ungur Rakoczy, pleacă la
S^rospatak (Transilvania), în ve-
derea organizării învățămîntului. Aci
depune o intensă activitate pedago-
gică. redactînd, printre altele, una
din operele sale care avea să-1 facă
vestit în lumea întreagă : „Orbis
sensualium plctus". Intre timp, si-
tuația comunității din Leszno se în-
mensky, trebuie să devină o forță
care să conducă spre fericire, să a-
jute omului ca, prin activitatea sa
practică, să devină stăpînul univer-
sului. Astfel, în locul ascezei și con-
templației religioase, caracteristice
concepției medievale, apare ideea ac-
tivității umane, ce asigură omului
superioritatea asupra naturii și, tot-
odată. fericirea.
In opoziție cu filozofia și pedago-
gia scolastică, care îndreptau tot
efortul de cunoaștere al omului spre
teologie, subordonînd gîndirea reve-
enunțate de el, au rămas valabile
pînă azi.
Dar Komensky nu s-a oprit la cu-
noașterea fenomenelor numai sub as-
pectul lor intuitiv, exterior. El a cerut
să se îndrepte cunoașterea mai de-
parte. spre laturile interioare ale fe-
nomenelor. Astfel, el a enunțat a
doua cerință fundamentală a didac-
ticii sale: dezvoltarea cunoașterii
.cauzale în procesul de învățămînt.
/Efortul în vederea dezvoltării unei
/ gîndiri cauzale prin procesul ins-
I tructiv are o imensă semnificație is-
lației divine. Komensky, puternic in- / torică, căci gîndirea cauzală duce la
fluențat de filozofia Renașterii și '
de empirismul lui Bacon, îndreaptă
300 de ani de 1a apariția
culegerii „Opera didactica omnia
a lui Jan Amos Komensky
a
răutățește. In 1656
pat de suedezi, iar
orășelul este ocu-
după
trupelor suedeze incendiat
retragerea
de polo-
efortul
litate,
uman de cunoaștere spre rea-
afirmmd nemărginita putere
habsburgice- In 1627 emigrează
Polonia, la Leszno (Lissa). Aici
creat marile sale opere ,,Ianua
în
a
lin-
guarum resserata" (Poarta deschisă
a limbilor) și „Didactica magna".
mai întîi în limba cehă. Tot aci își
începe marea sa operă filozofică cu
caracter encioloipedic, „Pansofia’*
(Știința despre toate). Intenția lui
Komensky era ca prin această operă,
ce trebuia să constituie o sinteză a
cunoștințelor și filozofiei sa contri-
buie la apropierea și înțelegerea în-
tre oameni. In 1641 este invitat în
Anglia în vederea redactării complecte
a „Pansofiei". Parlamentul englez ho-
tărăște, în acest scop, instituirea unui
colegiu condus de Komensky. Re-
voluția engleză care Începe în 1642
nezi. Komensky se refugiază în Olan-
da, unde cu sprijinul unui negustor
bogat, tipărește operele sale pedago-
gice într-o culegere cunoscută sub
numele de „Opera didactica omnia"
(1657). Moare în 1670
r Vasta operă a lui Komensky cons-
tituie un monument închinat educă-
rii și instruirii tinerei generații, el
fiind profund convins că prin cul-
tură și educație viața omenească se
va putea îmbunătăți, ajungîndu-se la
o apropiere între oameni, la mobila-
rea neamului omenesc. Komensky a-
firmă că educația trebuie să serveas-
că întregii umanități, fericirii sale.
In totalitatea ei, opera lui Komens-
ky constituie un protest față de edu-
de cunoaștere a omului. De aci stră-
dania sa de a fundamenta instrucția
pe o astfel de bază, încît ea să ducă
la cunoașterea de către om a nattirii,
a realității. Indepăftînd învelișul re-
ligios — de care Komensky nu s-a
putut debarasa într-o lume dominată
de ideologia feuda l-clerical ă — gă-
sim la el însemnate elemente de ma-
terialism care, transpuse pe plan pe-
dagogic. fundamentează
mente revoluționare în
două ele-
dezvoltarea
cația feudală scolastică.
Instrucției șl educației
E1 acordă
un caracter
uman, afirmînd că ele trebuie în-
dreptate în primul rînd în direcția
îmbunătățirii condiției de existență a
omului. Cunoștințele, socotea Ko-
istorică a acestei științe: învățămîn-
tul intuitiv șl gîndirea cauzală. Dez-
voltînd ideea învățămîntului intuitiv,
sintetizată în a sa ,.regulă de aur’*
a observației. Komensky dă o lovi-
tură nimicitoare învățămîntului sco-
lastic, bazat pe verbalism. Desigur,
ideea unității dintre cuvînt și obiect
(sau imagine) nu este originală. Dar
marele merit al lui Komensky con-
stă în faptul că el a pus această idee
în sprijinul pedagogiei, a transfor-
mat-o într-o metodă ale cărei cerințe,
ideea de lege, la afirmarea existenței
unei lumi obiective, ale cărei feno-
mene se dezvoltă pe baza unor legi
proprii, independente nu numai de
voința omului, da.r și de o voință
divină. Desigur. Komensky nu trage
o asemenea concluzie, dar cerința
dezvoltării gîndirii cauzale înseamnă
o lovitură puternică dată dogmatismu-
lui scolastic, deoarece nimicește pe
,.cred“.
i Entințînd cerința dezvoltării gîndi-
Irii cauzale a copilului, Komensky
scrie: ,,Ce înseamnă a învăța un
lucru cu arătarea cauzelor ? A în-
itări toate cu argumente înseamnă a
explica de ce este ceva așa șl nu
poate fi altfel". Gîndirea științifică
rea lui Komensky se dezvăluie o con-
tradicție între tributul religios plătit
ideologiei feudale și influența puter-
nică a ideologiei noi, burgheze, care
se făurea pe baza descoperirilor știin-
țifice și a experimentului ca metodă
de cercetare
Ideea de lege ce domnește în na-
tură o introduce Komensky și în pe-
dagogie. Pînă la dînsul, procesul pe-
dagogic era privit din punctul de ve-
dere al unui anumit conținut care
trebuia introdus în conștiința copi-
lului, independent de personalitatea
sa, procesul pedagogic avînd un ca-
racter exterior. Pentru prima oară
Komensky introduce în pedagogie
ideea de lege, de principiu. Pentru
Komensky, legile procesului pedago-
gic trebuie căutate în natura obiec-
tivă și în activitatea psihică a omu- I
lui. Procesul pedagogic se adresează I
unei realități specifice: copilul, de
ale cărui legi de dezvoltare trebuie
să ținem seama, conformîndu-ne în
activitatea noastră instructiv-educa-
tivă acestor legi. In opoziție cu pe-
încrezător în puterea omului, în for-
ța lui creatoare. Komensky consideră
că sarcina educației trebuie să fie,
în cele din urmă, activizarea tuturor
forțelor creatoare ale omului în ve-
derea îmbunătățirii condițiilor exis-
tenței sale. Stabilind ca centru al
preocupărilor sale omul, dovedind o
totală încredere în om, Komensky dă
o nouă lovitură edificiului ideologiei
feudale care, de la începutul existen-
ței sale, nu a făcut decît să surpe
încrederea în om, în forța acestuia
de stăpîn al
, încrederea
posibilitățile
cu tradițiile
fundamentul
naturii.
în natura omului. în
sale nelimitate, îmbinată
democratice constituie
pe care își întemeiază
dagogia clerical-feudală, care
considera copilul, Komensky
punct de plecare al sistemului
des-
ia ca
său
pedagogic copilul, considerat în dez-
voltarea sa proprie. De aceea și pro-
cesul pedagogic
ca activitate
e în germene în această fază. „Din
toate acestea rezultă — scrie , Ko-
mensky — că oamenii trebuie ini-
țiali. atît pe cît posibil, să devie în-
țelepți nu din cărți, ci din studierea
cerului și a pămîntului, a stejarilor și
fagilor, adică să cunoască și să exa-
mineze lucrurile prin ei înșiși, iar
nu nrin observațiuni și mărturisiri
străine... De aceea să fie ca o lege:
— Ori și ce să derive din nestrămu-
tatele principii ale lucrurilor. Să nu
se învețe nimic întemeindu-se numai
pe autoritate, ci din contra prin de-
monstrare și anume parte prin cea
empirică, parte prin cea rațională —
și nu numai după metoda analitică ci,
din contra, mai mult după cea sinte-
tică" (Didactica magna, XVIII, 28,
trad. GIrboviceanu). Astfel, tn gîndl-
umană îndreptată în vederea realiză-
rii unui anumit scop — trebuie să se
conformeze legilor de dezvoltare a
copilului (cerințelor sale obiective),
care se încadrează în legile naturii.
Fără a rupe cu autoritatea cărților
sfinte, ale căror argumente continuă
să le utilizeze, Komensky își înteme-
iază tezele sale pedagogice pe auio-
ritatea naturii. Cu
sul lui Komehsky
caracter progresist,
poziția emancipării
toate limitele, pa-
are un însemnat
el situîndu-se pe
gîndirii omenești
de tirania ignoranței religioase. El nu
merge însă pînă la capăt pe această
cale. Astfel, găsim în opera lui o nouă
între argumentul
contradicție: aceea
revelației religioase
naturii.
Dar Komensky nu
mai la argumentul
și argumentul
se limitează nu-
naturii. El își
fundamentează principiile pedago-
gice și pe experiența practicii umane.
In această orientare spre practica
umană găsim de asemenea un pu-
ternic element progresist și. totodată,
materia,list al gîndirii lui Komensky.
Komensky optimismul său pedagogic
și concepția sa democratică asupra
învățămîntului. Prin natura lor. afir-
| mă Komensky, toți oamenii sînt edu-
cabili. De aceea el socotește că in-
strucția este necesară atît săracului
cît și bogatului, nobilului cît și ță-
ranului, băieților cît și fetelor. Școala
trebuie să fie a tuturor, pentru ca
toți să învețe de toate. Ideea carac-
terului democratic al învățămîntului
nu-și găsește expresia numai în ac-
cesibilitatea maselor populare Ia în-
vățătură, ci și în caracterul unitar
prin conținut al învățămîntului. In
acest sens cere Komensky ca în școala
devenită „atelier al umanității", toți
să învețe de toate.
Școala populară și unitară în con-
ținutul său îl duce pe Komensky la
ideea organizării unui învățămînt în
cadru! căruia să poată fi realizate
atît cerințele naturii, cît și cele ale
democratismului. îndeplinirii acestei
sarcini i-a consacrat Komensky în-
treaga sa existență. Rezultatul a
fost elaborarea unui sistem de învă-
țămînt care să corespundă atît dez-
voltării naturale a copilului, cît și
însușirii raționale a bazelor științe-
lor- Educația, afirmă Komensky. tre-
buie să se înfăptuiască într-o școală
organizată pe baza luării în seamă
a particularităților de vîfstă ale co-
piilor, cît și a complexității crescînde
a conținutului materiilor de predat.
In funcție de acești doi factori, Ko-
mensky stabilește patru trepte de
învățămînt, fiecare cu durata de 6
ani — școala maternă, școala ele-
mentară, școala latină (gimnaziul) și
Academia. Privind aceste trepte din
punctul de vedere al conținutului lor,
observăm că marele pedagog uma-
nist era condus de ideea învățămîn-
tului concentric, în cadrul căruTa no-
țiunile generale găsesc expresii co-
respunzătoare puterii de înțelegere
a copilului aflat pe diferite trepte de
-dezvoltare și conforme cu experiența
/ sa de viață. Aceeași idee ÎI conduce
| pe Komensky și în elaborarea ma-
nualelor și metodicilor pentru însu-
șirea limbilor. Ideea învățămîntu.’ui
rațional îl face să ajungă la organi-
zarea învățămîntului sistematic sub
formă de lecții și în unități omogene
— clase.
De asemenea Komensky era preo-
cupat de ideea învățămîntului în
limba maternă, pe care o socotea
mijlocul principal de însușire a cu-
noștințelor fundamentale.
Komensky a îmbogățit conținutul
învățămîntului introducînd în școală
studiul istoriei, geografiei,
miei, ramurilor de producție.
econo-
Acest
program nou de studiu deschidea ori-
zonturi largi de cultură, oterind un
tablou complex al activității umane.
Disprețului față de munca umană,
caracteristic ideologiei clericale feu-
dale, Komensky îi opune apologia
muncii creatoare, atitudine pe care
caută s-o insufle copiilor.
Trecînd de la formele exterioare (or-
ganizatorice) la problema esenței învă-
țămîntului, Komensky și-a pus proble-
ma găsirii unei metode prin care să
se asigure învățămîntului un caracter
rațional sau, așa cum spune el, un în-
vățămînt care să aibă caracterele ur-
mătoare: „Certo, jucunde, solide, com-
pendiose (celeritas)" adică: precis, plă-
cut, temeinic și rapid. Cheia acestei
metode nu se află, afirma el, în pro-
cedee mecanice, artificiale, ci în uni-
tatea dintre obiectul cunoașterii și
procesul cunoașterii, în contactul
direct al copilului cu marea carte a
naturii. Folosind o imagine luată din
viata poporului. Komensky atrage a-
tenția că știința însușită numai din
cărți — verbal — este asemeni unul
pom confecționat pentru serbările ță-
rănești : împodobit, dar fără viață.
„Oamenii trebuie să devină înțelepți
nu din cărți, ci din viață, din cunoa-
șterea nemijlocită a vieții, prin ob-
servații, demonstrații și sinteze." Dez-
voltînd aceste principii sub forma de
reguli (Didactica magna, XVI-X1X)
GAZETA ÎNVĂȚAMINTULUI
Pag. 5
D
■
In legătură cn examenele de absolvire și maturitate
Prin ordinul ministrului Invățămln-
Conduziile ședinței Colegiului Ministerului Invățămîntului din 4 martie 1957
cla-
B) Școlile tehnice
Numiri
discuția Cole-
retice, datorită slabei pregătiri
■ie
Cum realizez legătura
șco-
cadre didactice co-
respunzătoare a școlilor profesionale,
a a-
între elevii de di-
de conductori
nu este necesar
II
Tn îndeplinirea sarcinilor cerute de
III
Tncepînd
cu
se va reduce
IV
școlar 1957/68 vor func-
A) Școala
profesională
verifica rezultatele
de ucenici
din actualele
pro-
in-
Ședința Colegiului Ministerului In-
drelor de muncitori calificați. Instrui-
de Miniștri a! R.P.R, din 28 ianua^
de intoleranță, în secolul
Cont. unlv. OTTO SCHECHTER
anul școlar 1957—1958
numărul orelor de in-
tn tratarea
acesteia cu
■tă-
cu
cînd lumea feudală începuse să apu-
nă iar 'biserica romană umbrea soa-
rele cu fumul rugurilor, Komensky a
au fost controlate
Ministerului învă-
și a se înlesni
după programe
ca unități produc-
practice In aceste
școlilor
nice de
ditura
datoria
de absolvire a da-
vor ține Intre 18-25
rcali-
adu-
al e-
mai
de
hra-
losire mai
existente.
Tn
dabil
va in-
învăță-
csdrele
i spri-
rie 1955 cu privire
școlilor profesionale
școlilor tehnice și a
de maiștri. Anallzînd
fost înfăptuite aceste
Insemnăta-
a sarcinilor
Comitetului
Consiliului
producției.
Sistemul de
treprinderi a
corespunzător
rea teoretică
și elevilor a
lor rezultate
precedenți.
și practică. a ucenicilor
dat în școlile ministere-
mai bune declt în anii
profilului și
pentru școlile
mun-
elevl-
dezvollarea necontenită a
tului profesional și tehnic
și unele lipsuri. Planurile
zare, mai ales la școlile
Acest
cadre
maiștri
ganiza
drumuri, acolo unde
a se angaja ingineri.
Durata cursurilor
școală ar putea fi de
Elevii acestor școli
rit necontenit frăția
ferite naționalități.
In acești doi ani
de către inspectorii
Tn anul
ționa:
școlii
greu-
teo-
edi-
șco-
spre a se putea
obținute în școli
tarea manualelor
lare stabile.
■ Se vor elimina
vățămlntului a subliniat
tea îndeplinirii întocmai
prevăzute în Hotărtrea
Central al P.M.R. și a
bursei de stat, prin organizarea
tabere, prin sporirea alocației de
nă etc.
Veniturile realizate de ucenicii
de construcții, fie lucrări mai mic) de
arhitectură sau lucrări de poduri și
Față de trecut, absolvenții sîi
temeinic pregătiți și corespund
bine nevoilor producției.
acestui tip de
3 ani.
ar urma să fie
la organizarea
de ucenici, a
școlilor tehnice
felul cum au
sarcini în de^
lui Invățămîntului
tive și a instruirii
ateliere;
— asigurarea cu
instruire practică în în-
ucenicilor este cel mai
pentru pregătirea ca-
ucenici din sectorul cooperatist și
treprinderi mici.
S-au elaborat treptat planuri
învățămînt și programe școlare la
velul corespunzător noilor cerințe
in-
au
pre-
cu-
pen-
pre-
tră
Problemele puse în
giului au fost;
— stabilirea rețelei,
planului de școlarizare
s-a
in-
Avînd
tehnice
tați in
ni mai
I mai
de
ni-
ale
profesionale, tehnice și teh-
maiștri Editura tehnică și E-
didactică șl pedagogică au
să ia toate măsurile pen-
învățămîn-
există insă
de școlari-
profes:onale
Acest tip de școală se va restrînge,
conform nevoilor stricte ale econo-
miei, tntrucit există un număr mare
de tehnicieni pregătiți prin fostele
școli medii tehnice.
școli profesionale funcționează în ca-
drul întreprinderilor. Astfel, instruirea
practică a ucenicilor s-ar realiza la
aceste ferme
în vedere că elevii
de maiștri întimpină
însușirea cunoștințeloi
această școală este recoman-
ca ucenicii să fie tncre-
primele 6 luni să se organizeze
școlile tehnice de maiștri un curs
părător pentru reîmprospătarea
noștlnțelor teoretice ale elevilor,
tru aducerea lor la un nivel de
învățămîntul profesional și tehnic
îmbunătățit simțitor, obținîndu-se
semnate rezultate pozitive.
In colaborare cu ministerele,
stituțiile și organizațiile centrale,
a corpurilor etc.
O contribuție importantă la
zarea învățămintului politehnic
ce cercul de fizică-matefflatică
levilor, la care participă cei
nou tip de școală va pregăti
tehnice intermediare între
și ingineri, care să poată or-
tru a asigura apariția la timp a ma-
nualelor planificate pentru noul an
școlar.
în folosința absolvenților. Se
troduce uniforma școlară în I
mîntul profesional.
Conducerile școlilor și i
didactice vor intensifice, cu
rațională a localurilor
și conduce fie unele sectoare
din marile întreprinderi, fie șantiere
Hotărîrea, ei i-au lăsat pe ucenici ucenicilor șl se realizează economii de
numai pe seama directorului școlii. cazare și transport.
absit vîo-
________ ___________— decurgă de
sine, să dispară violența din lu-
tunis 1957. Pregătirea tn vederea •-
cu practica in
la
o atitudine umanitară.
,.Omnia sponte fluant,
lentia rebus" — toate să
tulul șl Culturii nr. 91/1957, se
bllesc următoarele in legătură
examenele de absolvire șl
turitate :
xamenelor va
Iunie 1957.
2) Examenele
■el a VII-a ■•
taților dezvoltării copilului — și etic,
prin eliminarea violenței
copilului, prin înlocuirea
Iunla 1957. Pregătirea In vederea e-
avea loc Intre 1-10
1) Examenele de absolvire a
■el a IV-a M vor ține între 10-15
Komensky o constituie elaborarea _ lupte și
metodicii de predare. a—limbii mafer-
ne ~șî a'Timmi latine, la care a apli-
Deiannni$MiM|MiMi;icuiiiirii
Tov. Maxim loan, profesor la Uni-
versitatea „V. Ba6eș“ din Cluj, se nu-
mește pe data de 1 aprilie 1957 de-
can al Facultății de științe naturale
și geografie a Universității „V. Ba-
beș" din Cluj.
Tov. Marincaș Valeria, conferențiar
Ia Universitatea „V. Babeș" din Cluj,
se numeșld pe data de 1 aprilie 1957
prodecan la Facultatea de științe na-
In munca mea de predare a fizicii
în clasele a Vî-a și a VII-a, mă
străduiesc să le formez elevilor mei
bazele concepției științifice despre
lume, să-i ajut să înțeleagă fenome-
nale naturii și să știe cum sînt folo-
site legile ei de către oameni în
procesul de producție a bunurilor
materiale. Pentru a atinge acest
scop, caut să expun cunoștințele de
fizică nu în mod abstract, ci într-o
ilegătură cit mai strînsă cu viața, cu
producția, să îmbin studiul fenome-
nelor și legilor fizicii cu descrierea
aplicațiilor lor practice.
La studiul capitolului despre ma-
șini termice m-am străduit ca elevii
să cunoască cit mai bine principiile
funcționării acestora și a părților lor
componente. Am organizat cu elevii
din clasa a VII-a o vizită la o moară
din comuna noastră, unde ei au avut
posibilitatea de a observa motorul
Diesel în funcțiune, După aceea
le-am dat ca temă pentru acasă să
întocmească un referat cu titlul
„Descrierea construcției și funcționă-
rii motorului Diesel". La fel am pro-
cedat și la clasa a Vl-a, cu prilejul
studierii principiului lUi Pascal. VI-
zitind aceeași moară, elevii clasei a
Vl-a au putut vedea presa hidraulică
și au îrțeles astfel mai bine modul
ei de funcționare.
Pentru consolidarea cunoștințelor
și lărgirea orizontului politehnic al
elevilor acord o atenție deosebită
rezolvării problemelor de fizică. A-
ceasta îi ajută pe elevi să înțeleagă
noțiunile de bază ale fizicii, legile
studiate, le formează priceperea de
a folosi unitățile de măsură și for-
mulele și contribuie totodată la în-
sușirea de către' trîevi a unor cunoș-
tințe tehnice din diferite ramuri ale
Îiroducțlel. De asemenea le dau elevi-
or probleme-întrebări. Iată cîteva din
acestea : De ce diapozitivele se pun
răsturnate în aparatul de proiecție ?
De ce atunci cînd deschidem parțial
un robinet de apă, apa tîșnește cu
o viteză mai mare decît Munci cînd
deschiderea este liberă în întregime?
Pentru ■ dezvolta priceperile și
deprinderile practice ale elevilor din
clasa a VII-a le-am cerut, cu prilejul
studierii capitolului „Electricitatea",
să alcătuiască schemele unor circui-
te, oa de pildă al unui bec de lan-
ternă dE buzunar, al unei sonerii e-
leetrice etc. Pe baia acestor schema
elevii au realizat apoi în laborator
linele din aceste circuite.
Ca teme pentru acasă dau uneori

Komensky elaborează un sistem di-
dactic armonios, care constituie
puncful de plecare al didacticii ști-
ințifice.
Realizînd un învățămînt progresiv,
în raport cu particularitățile de vlrstă
ale copiilor. Komensky formulează un
principiu a cărui valabilitate apare
sub un dubiți aspect: psihologic, prin
adecvarea învățămintului particulari-
cruri — așa sună cerința pe care Ko-
mensky a înscris-o pe frontispiciul
operei sale. Ih ea se află trasat în-
tregul program al respectului perso-
nalității umane a copilului, al unui
învățămînt bazat pe interese și con-
vingeri și ale cărui legi sînt confor-
me cu natura.
Exprimînd cerința unui învățămînt
activ și conștient, Komensky insistă
asupra necesității de_a se arăta uti-
lila tea celor înyj.fâ'te.. Invățămfntul
— ălirmâiieȚ — trebuie să dobîn-
deâscă un caracter utilitar.
Una din laturile cele mai de Sea-
mă ale activității pedagogice a lui
cat înTnud consecvent principiile sale
generale didactice. Principiul central,
comun metodicii de predare a ambe-
lor limbi îl Constituie, după Ko-
mensky, unitatea dintre cuvînt și
ob'ect, dintre sensul cuvîntului și
realitatea pe care o denumește acesta
— deoarece noțiunile sînt imaginile
reale ale lucrurilor, iar cuvintele ex-
presia acestor imagini. Al doilea
principiu al metodicii limbii este a-
ceia al predării gradate, ascendente.
AplicațialuT o găsim în TnJmuaFele
pedagogice gradate ca complexitate
de conținut, vocabular, gramatică și
expresie : ..Orbis sensualium pictus",
„Janua Hngarum", ,,Schola luduș".
Un al treilea principiu al metodicii
limbilor ÎI constituie a.SQcie_r.ea regu-
lii gramaticale cu exempluf care o
caracterizează?----- —	* "
Stabilind cerințele predării limbi-
lor în ..Didactica Magnă1'* (cap.
XXII) Komensky arată că limba tre-
buie învățată nu pentru erudiție și
perfecție, ci ca mijloc de a comunica
cultura șl altofă; (Didactică Magnă,
xamenelor va avea loc între 1-18
Iunie 1957.
5) Examenul de malnrltate se va
ține Intre 1-15 Iulie 1957. Pregătirea
pentru examen va avea loc Intre
1-30 Iunie 1957.
Profesorii șl învățătorii sint obli-
gați sâ organizexe in porioada de
pregâtire □ examenelor ore de con-
sultație, de recapitulare etc.
In numărul viitor al „Gazetei In-
vâțâmlntulur vor apare îndrumările
Ministerului Invă(âmintului și Cultu-
rii cu privire la examene.
turale și geografie a Universității
„V. Babeș“ din Cluj.
Tov. lanovici Virgil, profesor la
Facultatea de biologie din cadrul
Universității „C. I. Parhon" din Bucu-
rești, se numește pe dată de l aprilie
1957 în funcția de decan ai Facul-
tății de biologie din cadrul aceleiași
universități.
predarea fizicii
elevilor să deseneze diferite aparate
pe care le utilizăm în clasă, ca de
pildă pirometru cu cadran, calorime-
tru, elemente galvanice, balanțe,
vase comunicante etț. Aceste dese-
ne contribuie la înțelegerea și fixa-
rea cunoștințelor și îi obișnuiesc pe
elevi cu alcătuirea și folosirea schi-
țelor atît de utile în activitatea
practică.
Cu prilejul studierii cunoștințelor
privitoare la schimbarea stării de a-
gregare a substanțelor, elevii au e-
vecutat și diferite grafice, ca acel al
topirii naftalinei, al variației tempe-
raturii In timpul încălzirii apei pînă
la fierbere etc. Executind și ci-
tind grafice, elevii învață să înre-
gistreze un fenomen în fazele lui di-
verse și astfel înțeleg mai bine le-
gătura care există între diferitele
mărimi fizice.
Pentru a le forma elevilor din cla-
sa a Vl-a deprinderi de măsurare,
am efectuat cu ei măsurări de lun-
gime, suprafață și volum. Elevii au e-
fectuat lucrări interesante dc laborator
cu privire la măsurarea greutății corpu-
rilor, la determinarea greutății specirice
buni elevi din clasele V—VII, Ei
prezintă aci referate, construiesc a-
parate, rezolvă probleme distractive,
In cadrul cercului se efectuează mă-
surători pe teren și alte lucrări prac-
tice. Activitatea cercului se desfă-
șoară după un plan întocmit pe în-
tregul an școlar.
Desigur că munca la catedră ne dă
posibilitatea să găsim mereu forme
noi de legătură între studiul fizicii
și activitatea practică. Eu am con-
vingerea fermă că acolo unde exis-
tă o preocupare permanentă față de
problemele învățămintului politeh-
nic, unde se desfășoară o muncă
perseverentă în clasă, în afară de
clasă și extrașcolară, se pot obține
neîncetat rezultate tot mai frumoase
în înarmarea tineretului cu cunoaș-
terea bazelor producției, cu deprin-
deri temeinice de muncă, care le vor
da posibilitatea să lucreze cu succes
în întreprinderile industriale sau în
agricultură.
MARTA STOICA
profesoară la școala de 7 ani cu
limba de predare romînă din comuna
Denta, regiunea Timișoara
cap. XXII, 1). In acest mod, studiul
limbii servește ca mijloc de dezvoltare
a culturii naționale, de îmbogățire a
oamenilor cu cunoștințe, de apropiere
între el. In acest sens Komensky re-
comandă, pe Ungă studiul limbii ma-
terne și al limbii latine, și studiul
limbii popoarelor vecine.
Komensky a acordat o deosebită
atenție educației morale. Elementul
cel mai important în această privință
îl constituie, după el, educația uma-
nitară. In întreaga lui operă pedago-
gică răsună apelul la umanitate, la
înțelegere între oameni, indiferent de
religie și națiune.
Un alt element esențial al eticii lui
Komensky îl constituie ideea ferici-
rii construite prin muncă. El dă fe-
ricirii un sens uman, în opoziție cu
spiritul Invățămîntului bisericesc, ce
dădea fericirii un sens ireal, prin
căutarea acesteia într-o lume imagi-
nară (ideea fericirii prin moarte).
Komensky s-a oprit și asupra pro-
blemei disciplinei. In locul disciplinei
barbare, realizată sub ferulă, Ko-
mensky cere o disciplină rezultată
din convingere, realizată prin mij-
loace umane. El se opune cu hotărire
folosirii brutalității în scopul unei
instruiri forțate.
Trăind într-un secol mistuit de
luat inițiativa activă a realizării în-
țelegerii între oameni, dovedindu-se,
prin apelurile sale către conducătorii
statelor, un adevărat apostol al păcii-
Apologet al muncii, el singur titan
al muncii educative, a urît toi ceea
ce distruge creația umană.
Deoarece imensa lui activitate s-a
îndreptat spre realizarea fericirii
omului, a păcii și înțelegerii între
oameni, în persoana lui Komensky
comemorăm nu numai un om care
și-a închinat viața educației și învă-
țămîntului. ci și un mare meșter al
„atelierului umanității" (officina hu-
manitatis).
Școala noastră — continuatoare a
marilor idei înaintate în pedagogie
și pătrunsă de spiNtul celui mai înalt
umanism — găsește în Komensky pe
unul din înaintașii săi, a cărui operă
o dezvoltă mai departe pe baza peda-
gogiei științifice, consecvent materia-
listă, și a umanismului socialist
PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA ACTIVITĂȚII
ȘCOLILOR PROFESIONALE ȘI TEHNICE
In ședința Colegiului Ministerului
Invățămîntului din 4 martie 1957 s-a
analizat activitatea desfășurată în ln-
vățămintul profesional și tehnic în
cei doi ani de aplicare a Hotărîrii
Partidului și Guvernului cu privire Ia
organizarea școlilor profesionale de
ucenici, a școlilor tehnice și a școli-
lor tehnice de maiștri. Hotărire care
a determinat o cotitură în invățămîn-
tul profesional și tehnic din țara noas-
profesionale de ucenici, tehnice și teh-
nice de maiștri pe anul 1957/58';
— îmbunătățirea conținutului învă-
țămlntului;
— organizarea atelierelor școlilor
profesionale de ucenici ale Mirtisteru-
tehnice și tehnice de maiștri;
— asigurarea bazei materiale
cestor școli;
— îmbunătățirea condițiilor de
că și de trai ale ucenicilor și
lor;
— intensificarea muncii de educare
comunistă a ucenicilor șl elevilor;
— Îmbunătățirea controlului și în-
drumării invățămîntului profesional și
tehnic;
—- integrarea absolvenților In pro-
ducție.
Pe baza referatului prezentat de
Direcția generală a invățămîntului
profesional și tehnic și a discuțiilor
purtate în ședință. Colegiul Ministeru-
lui Invățămîntului a adoptat urmă-
toarele concluzii :
In cursul celor 2 ani de aplicare a
Hotărîrii Comitetului Central a] Par-
tidului Muncitoresc Romîn și a Con-
siliului de Miniștri al Republicii
Populare Romîne nr. 91/1955, complec-
tată și republicată cu nr. 1434/1956,
fost restructurate școlile profesionale
și medii tehnice care au funcționat
pînă la apariția Hotărîrii și s-a or-
ganizat noul sistem de școli profe-
sionale de ucenici, tehnice și tehnice
de maiștri legate de întreprinderi.
S-au precizat rețeaua, profilul și pla.
nul de școlarizare. Există în prezent
408 școli profesionale de ucenici, cu
țin total de 88.557 ucenici; 64 școli
tehnice cu 6.015 elevi, care primesc
absolvenți al școlilor medii de cultură
generală și pregătesc personal tehnic
și muncitori calificați; 46 școli teh-
nice pentru absolvenți aj școlii de 7
ani, cu 8.514 elevi; 100 școli tehnice
de maiștri cu 6.655 elevi.
Pentru maiștrii menținuți în pro-
ducție, dar care n-au studii cores-
punzătoare. s-au organizat cursuri se-
rale și fără frecvență. De asemenea,
pe lîngă unele școli tehnice funcțio-
nează cursuri serale și fără frecvență
pentru salariații din cimpul muncii.
In afara celor 88.557 ucenici, în șco-
lile unor departamente mai urmează
cursurile teoretice un număr de 5.558
S-au înființat ateliere-școală pentru
instruirea ucenicilor din anul-I. In-
struirea acestor ucenici este asigurată
de către maiștri-instructori.
Ucenicii din anii II și III.au fost
cuprinși în producție, unii fiind repar-
tizați pe lîngă muncitorii calificați,
alții în echipele de muncitori și in ca-
zuri mai rare în brigăzi separate. Iu
general, ucenicii din anul II • lucrea-
ză în producție în regie, iar cei din
anul III în acord.
. Cînd ucenicii sînt repartizați pe
lîngă muncitori calificați care au o
temeinică pregătire, rezultatele ins-
truirii sînt foarte bune; totuși sînt
unii muncitori care, fiind interesați
numai de îndeplinirea normelor, nu
se ocupă în măsură suficientă de
ucenici.
Fiind absorbiți de sarcinile de pro-
ducție, nici conducătorii de întreprin-
deri nu s-au ocupat întotdeauna de
activitatea școlii, așa cum prevede
Față de situația din trpcut, școlile
au fost încadrate cu profesori și mai-
ștri cu o pregătire mai bună. Nivelul
profesional și politic al cadrelor di-
dactice s-a îmbunătățit prin partici-
parea acestora .fa- activitățile metodice
organizate în școli și la diferitele
cursuri de perfecționare ținute în anii
1955 și. 1956,
S-a îmbunătățit baza materială a
școlilor, prin construirea de noi loca-
luri, amenajări și reparații și prin uti-
larea sălilor de clasă, a atelierelor și
laboratoarelor:
Condițiile de muncă șt de trai ale
ucenicilor și elevilor au fost îmbună-
tățite prin școlarizare gratuită, prin
acordarea echipamentului de lucru, a
Iilor profesionale au crescut simțitor
față de anii precedenți.
S au obținut rezultate mai bune în
ceea ce privește educația comunistă
a ucenicilor și elevilor. S-au întărit
colectivele de elevi, a crescut dragos-
tea ucenicilor și elevilor pentru mun-
ca productivă, a crescut nivelul ideo-
logic și politic al acestora. S-a întă-
țămîntului 85% din totalul școlilor
profesionale, tehnice și tehnice de
maiștri. Ținînd seamă de specificul a-
cestor școli, s-a introdus controlul prin
inspectori de specialitate Unele in-
specții au fost făcute în comun cu de-
legați ai organelor de partid, ai mi-
nisterelor, ai organelor sindicale și de
tineret ca și cu delegați ai Comisiei
Controlului de Stat. îndrumările date
cu prilejul inspecțiilor și măsurile luate
au dus la îmbunătățirea activității di-
dactice și la ridicarea nivelului la în-
vățătură al ucenicilor și' elevilor.
agricole, de mine și de construcții, nu
au fost în întregime realizate datorită
faptului că întreprinderile n-au căutat
în măsură suficientă să-i atragă pe
tineri spre aceste școli, precum și fap-
tului că profesorii școlilor de 7 ani
nu au desfășurat o muncă stăruitoare
de îndrumare profesională a absolven-
ților.
La școlile tehnice de maiștri —
cursuri de zi, serale și fără frecvență
— planul de școlarizare a fost îndepli-
nit numai în parte, din cauza insufi-
cientei pregătiri a candidaților.
Conducerile școlilor și întreprinderi-
lor nu s-au ocupat îndeajuns de re-
crutarea ucenicilor și elevilor pe baza
principiului teritorial, din raioane și re-
giuni limitrofe.
Conținutul unor programe școlare
este încă prea încărcat. Numărul ma-
nualelor școlare pentru învățămîntul
profesional și tehnic este cu totul
insuficient, elevii fiind nevoiți să
învețe după manualele fostelor școli
ale rezervelor de muncă. Materia-
lul didactic nu este asigurat în canti-
tăți suficiente în toate școlile. Nu
s-au respectat și aplicat în toate șco-
lile și întreprinderile măsurile de pro-
tecție a muncii. Unele întreprinderi
n-au achitat școlilor contravaloarea
muncii ucenicilor.
Educația comunistă a ucenicilor șl
elevilor a fost lăsată mai mult în sea-
ma diriginților și pedagogilor, neasi-
gurîndu-se o colaborare a tuturor fac-
torilor care răspund de această sar-
cină.
Analizînd lipsurile învățămintului
profesional și tehnic, Colegiul Minis-
terului Inyățămîntului consideră nece-
sar ca atît organele învățămintului,
cît și ministerele care au în sistemul
lor școli profesionale și tehnice, pre-
cum și comitetele .executive , ale sfa-
turilor populare să- acorde cea mai
mare atenție și să’ dea cel mai nfare
sprijin bunel desfășurări a muncii a-
cestor școli. Pentru o mai bună pre-
gătire a viitoarelor cadre de munci-
tori și tehnicienj va trebui ca toți fac-
torii în măsură să contribuie la această
importantă acțiune, s-o sprijine cît mai
activ.
■In școlile profesionale de ucenici
trebuie să fie primiți în primul rînd
fiii muncitorilor din întreprinderea
respectivă și din alte întreprinderi ale
orașului. Prin introducerea acestui sis-
tem se realizează principiul recrutării
teritoriale, se înlătură fluctuația în în-
cadrarea în producție a absolvenților,
se îmbunătățește compoziția socială a
In școlile agro-silvice, școli cărora,
cn începerea anului școlar 1957-1958,
trebuie să li se dea o extindere cit
mai largă, trebuie recrutați fii ai țăra
nilor muncitori, în primul rînd ai
membrilor gospodăriilor agricole co-
lective, ai întovărășiților, ai ealaria-
ților gospodăriilor agricole de stat.
Admiterea elevilor tn școlile profe-
sionale se va face pe bază de con-
curs. iar pentru școlile din sectorul
agricol, construcții șl mine, în ordinea
rezultatelor obținute la absolvirea șco-
lii de 7 ani, ținîndu-se seama mai ales
de notele obținute la obiectele legate
de specificul meseriei.
Cadrele didactice din școlile de 7
ani, ca și cele din școlile profesionale,
trebuie să ducă o muncă susținută
cu elevii și părinții acestora, arătîn-
du-le avantajele învățăturii în școlile
profesionale, care pregătesc tineretul
pentru munca creatoare în producție.
Aceste școli vor fi de asemenea popu-
larizate prin presă, radio, confe-
rințe etc.
întreprinderile vor stabili neîntîrziat
necesarul de cadre, ținînd seama de
nevoile actuale și de perspectivele de
dezvoltare a producției Pe baza nu-
mărului de cadre necesar* întreprin-
derilor, ministerele tutelare vor în-
tocmi planurile de școlarizare,
întreprinderile de interes local vor
comunica necesarul de cadre Comite-
telor executive ale sfaturilor populare
regionale, care vor întocmi planurile
de școlarizare în vederea pregătirii
ucenicilor și elevilor fie in școlile pro-
prii, fie în școlile Ministerului Invă-
țămîntului.
Planul de școlarizare al școlilor
tehnice va crește, așa încît să poată
cuprinde un număr mai mare de ab-
solvenți ai școlii medii de cultură ge-
nerală. Aceștia vor fi pregătiți pentru
meserii și specialități care cer o cali-
ficare superioară, ca de exemplu cele
din sectorul chimic, electrotehnic, me-
talurgie prelucrătoare etc.
Ministerele vor reexamina rețeaua
școlară, pentru a corespunde mai bine
specificului regiunii și nevoilor pro-
ducției, urmărindu-se totodată o fo-
struire teoretică dela 6 la 5 ore pe zi,
pentru evitarea supraîncărcării uceni-
cilor. în același scop Ministerul învă-
țămîntuiui va revizui, în colaborare
cu celelalte ministere, numărul de
ore de instruire practică și teoretică
prevăzut în nomenclatorul de me-
serii.
Planurile de învățămînt care se e-
laborează pentru anul școlar 1957 —
1958 vor fi aplicate timp de 4—5 ani,
grame școlare părțile neesențiale, pa-
ralelismele, precum și cunoștințele
care nu sînt legate direct de meserie
sau specialitate, introducîndu-se în
schimb cunoștințele necesare însușirii
tehnicii noi. In acest scop fiecare mi-
nister va constitui comisii de specia-
liști care vor analiza și îmbunătăți
programele actuale pînă la sfîrșitul
lunii mai 1957
Se vor asigura fonduri, Spațiu gra-
fic și hîrtie pentru editarea, în urmă-
torii doi ani, a tuturor manualelor ne-
cesare școlilor profesionale șl tehnice.
Manualele destinate școlilor tehnice
pentru muncitori calificați, școlilor teh-
nice pentru personal tehnic și școlilor
tehnice de maiștri vor fi procurate de
ministerele, instituțiile și organizațiile
centrale care tutelează aceste școli,
pentru a fi date în folosința elevilor
prin bibliotecile școlare.
Ministerul Invăță/nîntului va orga-
niza în atelierul școlii profesion»!*
nr. 4 din București, ca și în atelierele
școlilor profesionale din Ploești și Si-
biu secții pentru confecționarea mate-
rialului didactic necesar atît școlilor
profesionale și tehnice, cît șl școlilor
de cultură generală, în vederea poli-
tehnizării invățămîntului.
In atelierele de producție ale unor
întreprinderi se pot organiza secții se-
parate pentru ucenici și elevi, în care
să se realizeze o instruire științifică,
bine controlată și îndrumată Se re-
comandă ca aceste secții să fie con-
duse de maiștri instructori scoși din
producție, care să aibă un nivel politic
și ideologic ridicat și o temeinică pre-
gătire profesională și pedagogică.
Acolo uhde nu se pot organiza
secții separate este necesar ca instru-
irea ucenicilor să fie condusă de mai-
ștri scoși din producție.
Pregătirea de muncitori prin cursu.
rlle reduse de calificare la locul de
muncă poate fi restrînsă, deoarece
muncitorii astfel pregătiți dau produ-
se de slabă calitate și ocupă locurile
de muncă ce se cuvin absolvenților
școlilor profesionale din întreprinderi.
Este necesar să se organizeze cursuri
de perfecționare a cadrelor didactice
din învățămîntul profesional și tehnic,
astfel ca fiecare profesor să urmeze
odată la 5 ani aceste cursuri.
Se va extinde atestarea și la cadrele
didactice din învățămîntul profes onal
și tehnic în acest scop este necesar
ca ministerele interesate să întoc-
mească pînă la 30 august 1957, o
situație a cadrelor didactice calificate,
pe specialități, în vederea atestării și
cuprinderii lor la cursurile de perfec-
ționare Toți maiștrii care nu au stu-
diile cerute și care, din diferite mo-
tive, nu s-au înscris ia cursurile sej
rale șt fără frecvență, să fie îndru-
mați să se înscrie la aceste cursuri
pentru anul școlar 1957—1958.
Școlile profesionale vor fi finanțate
în continuare din buget, deoarece ve.
niturile rezultate din munca ucenici-
lor pot acoperi numai o parte din
cheltuielile de școlarizare.
Se vor revizui drepturile de echipa-
ment stabilindu-se durata reală de
uzură. De asemenea se vor lua mă-
suri ca echipamentul elevilor din ul-
timul an de școlarizare să fie lăsat
jinul organizațiilor sindicate și de ti-
neret, munca de educare a ucenicilor
și elevilor.
Se va dezvolta baza materială nece-
sară educației fizice șl se va intensifi-
ca activitatea sportivă de masă, în ve-
derea creșterii unul tineret viguros,
capabil de muncă, încrezător în for-
țele proprii.
Ministerul Invățămîntului, împreună
cU celelalte ministere, va intensifica
controlul muncii școlilor profesionale
și tehnice. Sfaturile populare
au dreptul să supravegheze mun-
ca educativă și gospodărească în
școlile medii tehnice și profesio-
nale.
Se va asigura încadrarea tuturor
absolvenților In producție, în mese-
riile și specialitățile pentru care au
fost pregătiți. Școlile vor urmări com-
portarea absolvenților în producție șl
vor stabili o legătură strînsă cu a-
ceștia, creîndu-se astfel o tradiție care
va avea un puternic efect educativ.
Trebuie să se acorde o atenție deo-
sebită editării manualelor necesare
dințați pentru pregătirea lOr prac-
tică unor maiștri-instructori cu a
bună calificare profesională și peda-
gogică. Fiecare grupă de ucenici să
fie luatfi fn primire, din primul an de
pregătire, de un maistru-instructor,
care o va îndruma pînă la absolvire
șl va răspunde de pregătirea ei. Mai-
strul-instructor va însoți grupa la
cursurile teoretice, pentru a se asigu-
ra legătura între învățămîntul teore-
tic și instruirea practică. în acest fel,
maistrul-instructor va avea și posibi-
litatea sâ-și ridice nivelul său profe-
sional.
Pentru instruirea practică ar urma
să fie defalcate din planul de produc-
ție al întreprinderii lucrări care au
mai multă contingență cu cerințele
pfogramelof șrjblhre. Planul de pro-
ducție va fi defalcat de către un co-
lectiv format din șeful sectorului res-
pectiv, maistrul din producție și mai-
strul-instructor al ucenicilor.
Prin crearea acestor condiții se va
putea răaliza o instruire științifică a
ucenicilor.
S-ar putea lua în studiu posibilitatea
ca în școlile profesionale de chimie și
sanitare să fie primiți absolvenți ai
școlilor medii de cultură generală,
fără examen de admitere, direct In
anul II. Admiterea directă în anul
II este motivată prin faptul că
acești elevi au căpătat în școala me-
die suficiente cunoștințe teoretice și
practice.
Instruirea teoretică se va desfășura
în clase, cabinete școlare șl laboratoare
și va cuprinde obiecte de cultură gene,
rală (matematică, educație politică și
educație fizică) și obiecte de cultură
profesională (tehnologia specială, teh-
nologia generală, fizica tehnică, dese-
nul tehnic, protecția muncii, organiza-
rea producției — calculul normelor Șl
prețurilor de cost etc.).
Școlile din sectorul agricol ar putea
fi amplasate In cedrul unor ferme di-
dactice experimentale, așa cum celelalte
Școala tehnică
de maiștri
bază și întreruperii studiilor timp de
3 ani. ar fi bine ca in viitor elevii
maiștri să fie recrutați dintre
muncitorii calificați, absolvenți ai
școlilor profesionale, cu practică de
cel puțin 5 ani In producție, care au
o bună pregătire teoretică pentru a și
putea însuși cunoștințele ce se predau
în școlile tehnice de maiștrj.
In afară de aceasta, ar urma ca in
gătlre corespunzător cerințelor școlii
tehnice de maiștri, cît și pentru o
bună selecționare a elevilor.
Se recomandă sporirea numărului
de ore pentru instruirea teoretică, ast-
fel încît acestea să ajungă pînă la
cea 60°/» din timpul de școlarizare.
Pentru instruirea lor practică, elevii
maiștri primesc o parte din sarcinile
maistrului din întreprindere, începînd
cu cele mai ușoare șl mergînd trep-
tat spre cele mai complexe.
Conform indicațiilor Consiliului de
Miniștri al R.P.R., pentru complectarea
necesarului de cadre cerute de dez-
voltarea economiei naționale în al
doilea plan cincinal, este necesară
crearea unui nou tip de școală teh-
nică — școala de conductori.
recrutați, pe bază de concurs, dintre
absolvenții școlii medii de cultură ge-
nerală ; de asemenea vor fi primiți în
aceste școli cel mai buni dintre absol-
venții școlilor tehnice de maiștri.
c)	Școala tehnică
pentru muncitori
Avînd în vedere progresul tehnic ce
se realizează continuu în industria
țării noastre, este necesar să se pre-
gătească un număr mai mare de mun-t
citori de înaltă calificare recrutați
dintre absolvenții școlii medii de cul-
tură generală. Acești muncitori vor fi
pregătiți in școli tehnice cu durata de
2 ani, și în primul rind pentru meserii-
le din sectoarele chimic și mecanică
de preciziei
Instrilirea Jraelică 4 acestor elevi
s-ar 0btea deSfățura fn ateliere co-
respunzătoare. după același sistem
propus pentra școlile profesionale de
. ■
ucenici.
d)	Școala tehnică
pentru personal
tehnic
cursul celor 2 ani care au trecut de
la apariția Hotăfîril, Colegiu) a cont
statat că s-au obținut importante re-
zultate pozitive. Totodată Colegiul a
constatat că în invățămîntul profesio-
nal și tehnic mai există o serie de lip-
suri, cate trebuia grabnic lichidate
La. îmbunătățirea pregătirii cadre-
lor de muncitori, tehnicieni și maiș«
trl sînt chemați să-ți dea contribuția
toți factorii care răspund de învăță-,
mîntul profesional ți tehnic Este ne-*
cesar ca măsurile de îmbunătățiră ai
acestui învățămînt să fie aplicate per-
manent, astfel încît să se obțină o ri-
dicare ■ nivelului muncii în școli încă
în cursul acestui an (colar. De ase-
menea, trebuie să se ia de pe acum
măsuri care să asigure deschiderea în
bune condițiuni a anului școlar viitor,
1957/58.
GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
Concurs pentru elaborarea manualelor școlare
necesare învâțâmîntului de cultura generala
3
5
fi
0
iz
SHlt
generală din Republica Populară
tură
Titlul
Clasa
Qr
Obs.
a.
kg.
hg.
c8-
romină
1.X.957
2.
editură la manualele premia-
exemplare dactilografiate. Fieca-
5
pagină va avea cca. 31 de rtnduri
CONST. RADOI
pentru viitorul an școlar
Militariștilor nu le pasă de studenti
— clasa Il-a
C. SCHMELZER
X-a
torli-elevî In vederea Intrării lor
tn
(Urmare din pag, 1)
IX-a
in-
invitați — autori de comunicări, na-
clasa
clasa
bursele a
In Bn varia se alocă nent.ru
25.000 de studenti 300.000 de mă-ci
pe an, ceea ce revine la o
marcă pe
A. JOLKVER
al Societății, planul de muncă al
cesteia pentru etapa
de
aprilie a.c.
14
va
temei-
cămi-
poli-
aie Societății, precum fi numeroși fără.
Redacția și administrația: București, str. Spiru Haret nr. 12. Telefon 4.24.00; 4.52.31, Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“ București Piața Sctnteii. Abonamente:
Citire — clasa
Citire — clasa
(reală)
(reală)
este
te.it
Școala cu
limba de
predare
clasa IV-a
clasa VII-a
clasa X-a
Data
predării.
aproximativ și termen de predare
specificate în dreptul fiecăruia:
(umanistică)
(umanistică)
următoare
conducere
Tn
re
Citire
Citire
Citire
III-a
IV-a
Vl-a
Vll-a
III-a
IV-a
Vl-a
se vor des-
$1 12 aprilie
dări de sea-
vol. I
Rusă —
Rusă —
Rusă —
indicat tn număr de pagini de
dactilografiate.
X-a/2
Rusă — clasa IV-a
Aritmetica — clasa
Aritmetica — clasa
Aritmetica — clasa
In baza Hotăririi Comitetului Cen-
tral al Partidului Muncitoresc Romîn
și a Consiliului de Miniștri al Repu-
blicii Populare Romine cu privire la
îmbunătățirea Invățămlntului de cul-
Gramatlca — clasa l-a
Gramatica — clasa 11-a
Gramatica — clasa III-a
Gramatica — clasa IV-a
Culegere texte literare — clasa
Fizică — clasa
Fizică — clasa
Chimie — clasa
Istorie — clasa
turaliști și geografi.
Lucrările Congresului
fășura In zilele de 11
a.c. Se vor prezenta
— clasa
— clasa
VII-a
X-a
Vll-a
VII-a
I
Aceasta este ocupația multor atu denți din R, F. Germană.
_______________	(Reproducere din „Neues Deutschland")
— clasa Vll-a
— clasa VlII-a.
limba maghiară
nr.
crt.
a-
Și
al
științifică a So-
seslunii se vor
secțiilor de geo-
l an - 12,50 lei; 8 luni — 6,25; 3 luni — 3,12 lei.
„Ziua activului sindical"
250
tuată de
nr. nr.
pag. fig.
(aproxim.)
a unor manuale școlare pentru anul
școlar 1958—1959 :
1. — Se vor elabora prin concurs
următoarele manuale, al căror volum
studențească trebuie să stai mult timp
la rînd și chiar după aceea se
Cu aproape un an 7n urmă se or-
ganiza la Ploesti, pentru prima dată
In țara noastră, o formă inferetanti
și nouă a schimbului de experiență
între organizațiile sindicale ale mun-
citorilor din învățămînt — „Ziua ac-
tivului sindical". Organizarea unor a-
semenea forme ale schimbului de ex-
periență, cerută insistent Ta adunările
generale pentru prezentarea dărilor de
seamă și alegerea organelor sindica-
le, s-a extins în primul trimestru al
acestui an, avînd o binevenită ten-
dință de generalizare.
In luna martie, la clubul munclto
rilor din învățămînt din București,
s-au organizat „Zile ale activului1
sindical" atît pentru activiștii din or-,
ganizațiile sindicale din școlile de»
cultură generală cît și pentru cel din,
organizațiile sindicale din facultăți.»
Cu acest prilej, delegații C.C. al»
S.M.I. care a fost de curînd într-o vi-»
zită de documentare în Uniunea So-.
vietică i făcut cunoscute unele as-»
pecte ale muncii organizațiilor slndi-»
cale similare din U.R.S.S.. care au»
trezit mult interes în rîndurile celor,
prezenți. „Ziua activului sindical" a,
permis de asemenea activiștilor să-
discute o serie de probleme privitoare»
la munca lor. Astfel, la adunarea ac-,
tivului sindical din instituțiile de în-,
vățămînt superior s-a discutat proble »
ma contribuției organizațiilor slndica-»
îe din aceste instituții la îmbunătăți-
rea muncii tn rîndurile studentilor, la.
ridicarea nivelului activității didacti-
co-științifice a cadrelor.	»
Adunările activului slndica] dl»
Capitală au durat însă din păcate,»
destul de puțin șf, dat fiind multi-»
piele probleme puse în discuție, dez-
baterea lor nu a putut avea decît u»
caracter foarte general.
Mai productivă se pare că a fost
„Ziua activului sindical" organi-
zată de comitetul sindical raio-
nal al muncitorilor din învățămtnt,
din raionul Brăila. La adunarea or-
ganizată cu acest prilej au participat
organizatorii sindicali din școlile din
raion și întreg activul sindical din o-
rașul Brăila. De asemenea, au fost»
invitati la această adunare preșe-
dinții comitetelor sindicale ale mun-
citorilor din învățămînt din toate»
raioanele regiunii Galați- Programul,
a cuprins expunerea învățămintelor»
culese în vizita de documentare a»
delegației C.C. at S.M.I. în U.R S.S,,.
expunere făcută de tov. Elena An-»
drei. locțiitor de președinte al co-
mitetului sindical raional Brăila.»
membră a delegației. A urmat o»
scurtă prezentare a activității orga-
nizațiilor sindicale din raion pe pri-
mul trimestru. Prezentarea acestei»
activități a avut din păcate un ca-«
racter mai rhult statistic, a fost rup-
tă de activitatea concretă a organic
zațiifbr. sindicale din școli. Ceva mai
interesante la „Ziua activului sin-
dical" din raionul Brăila au fast dis-
cuțiile, la care au participat mulți
activiști sindicali, scoțind la iveală
lipsurile și greutățile muncii și pro-
punînd măsurf de îndreptare.
„Ziua activului sindical" din Brăila
a continuat cu instruirea organizato-
rilor sindicali, făcută cu pricepere de
tov. [. Țopa, instructor al C.C. al
S.M.I.. și s-a încheiat printr-un pro-
gram artistic urmat de o reuniune
tovărășească
Și totuși, nici „Ziua activului sin-
dical" organizată la Brăila nu a putut
fi satisfăcătoare, deși comitetul sin-
dical raional a muncit mult pentru
organizarea ei. Dar să vedem de ce.
După expunerea tov. președinte al
comitetului sindical raional asupra
activității organizațiilor sindicale din
școli pe primul trimestru al anului
a urmat raportul comisiei de cenzori.
Apoi au fost prezentate proiectul bu-
getului financiar al comitetului sindi-
cal și proiectul planului de venituri și
cheltueli al asigurărilor sociale. După
cum se vede, cea mai mare parte a
programului „Zilei activului sindical"
a fost ocupată de probleme care, în
mod obișnuit, se dezbat tn adunarea
generală a membrilor de sindicat sau
în plenarele pentru prezentarea dări-
lor de seamă. In aceste condiții valo-
rificarea experienței avansate a orga-
nizațiilor sindicale a fost în mod efec-
tiv neglijată.
Cauza principală care a determinat
această organizare nejustă a „Zilei
activului sindical" constă, după păre-
rea noastră, tn faptul că C.C. al
S.M.I. n-a dat organelor sale indicații
clare cu privire Ia această formă a
schimbului de experiență, ci le-a tri-
mis unele instrucțiuni vagi, neprecise.
Pentru activiștii sindicali este de ne-
înțeles de ce aceste instrucțiuni con-
fundă attt de flagrant obligația sta-
tutară a prezentării dărilor de sea-
mă cu organizarea schimbului de ex-
periență la „Ziua activului"
Multe comitete sindicale ale mun-
citorilor din învățămînt din țară vor
organiza „Zile ale activului sindical"
în vacanța de primăvară. Este nece-
sar ca aceste zile să prilejuiască în
mod efectiv schimbul de experiență^
să se organizeze în așa fel îneît să
înlesnească înarmarea activiștilor sin-
dicali din școlile noastre cu metode
înaintate de muncă, în măsură să
sporească contribuția activității sindi-
cale din școli la ridicarea generală a
învățămîntului nostru.
In vederea îmbunătățirii continue a
conținutului manualelor școlare nece-
sare învățămîntului de cultură gene-
rală, Consiliul de Miniștri al Repu-
blicii Populare Romine a aprobat Re-
gulamentul de organizare a concursu-
rilor pentru elaborarea manualelor
școlare originale.
Pe baza Hotărîrii cu privire la a-
probarea acestui Regulament, precum
și a Regulamentului, documente pu-
blicate în nr. 14 din 30 ianuarie 1957
al Colecției de Hotărîri și dispoziții
ale Consiliului de Miniștri al Republi-
cii Populare Romine, se instituie un
concurs pentru elaborarea unor ma-
nuale pentru anul școlar 1958—1959.
Pentru a asigura buna desfășurare
a concursului, Ministerul Invățămîn-
tului și Culturii a elaborat instrucți-
uni menite să vină în ajutorul parli-
cipanților la concurs. Pe baza Regu-
lamentului aprobat de Consiliul de
Miniștri al R.P.R. și ținînd seama de
Instrucțiuni
Romînă, din 13 iulie 1956, și a Regu-
lamentului privind organizarea con-
cursurilor pentru elaborarea manuale-
lor școlare, Ministerul învățămîntului
și Culturii dă următoarele instruc-
țiuni privind elaborarea prin concurs
instrucțiunile Ministerului Invățămîn-
tului și Culturii, cadrele didactice sînt
chemate să participe la acest concurs.
Publicăm mal Jos Instrucțiunile Mi-
nisterului Invățămlntului și Culturii
privind aplicarea Regulamentului de
organizare și desfășurare a concursu-
lui pentru elaborarea manualelor șco-
lare editate de către Ministerul Invă-
țămîntului și Culturii prin Editura de
stat didactică și pedagogică.
In întîmpinarea aniversarii a 500 de ani
de la Tnscâunarea lui Ștefan cel Mare
Suceava, bătrîna „cetate de sca-
un" a Moldovei, se pregătește să săr-
bătorească o jumătate de mileniu de
la urcarea pe tron a viteazului con-
ducător de oști și a marelui diplomat
care a fost Ștefan cel Mare. Cadrele
didactice și elevii din școlile Sucev.i
participă cu entuziasm la aceste pre-
gătiri.
Colectivul școlii medii nr, 1, care
va purta numele marelui domnitor,
întimpină în mod deosebit aniversa-
rea lui Ștefan cel Mare. De curind, în
cadrul unei adunări a tuturor elevilor,
tov. Alexandru Obadă, directorul șco-
lii, le-a vorbit despre importanța a-
ce'stui eveniment în 'viața poporului no-
stru. Comunicîndu-le că școala unde
învață ei va primi numele domnitoru-
lui moldovean, tov. Obadă a cerut e-
levilor să se arate demni de acest
nume, muncind cu și mai multă stă-
ruință pentru însușirea cunoștințelor.
Un accent deosebit pun pedagogii
școlii, în această perioadă, pe educa-
rea elevilor în spiritul patriotismului
socialist și al dragostei pentru tradi-
țiile înaintate ale poporului nostru. La
lecțiile de limba romină și istorie, pro-
fesori ca Daria Zbiera, Ion Șiefănescu,
Nlcodim Ițcuș, Clara Surkis etc. au
vorbit despre personalitatea marelui
domnitor și despre bogata lui activi-
tate politică, militară și culturală. Dis-
cuții cu privire la această temă au a-
vut loc și în orele educative conduse
de diriginții Valerian Ret, Dimttrie
Socoliuc, Varvara Ursache. Florica
Răuț etc. Profesorii de limba romină
și istorie îi pregă esc pe elevi în ve-
derea concursului literar-istoric or-
ganizat de secția de învățămînt a re-
giunii Suceava. Sub îndrumarea pro-
fesorilor de limba rom muzică ți
educație fizică se desfășoară pregă-
tiri pentru programul artistic care
va fi prezentat de elevi cu prilejul
festivităților ce vor avea loc între
12—14 aprilie.
Sărbătorirea a 50D de ard de la ur-
carea pe tronul Moldovei a lui Ștefan
cel Mare constituie pentru colectivul
școlii medii nr. I din Suceava un pri-
lej de justificată bucurie șl, tn același
timp, un îndemn la noi succese în
munca instructiv-educativă ți obștea-
scă.
Mai multă atenție școlilor
pentru tineretul muncitoresc
a tinerilor muncitori. Astfel, s-au or-
ganizat periodic ședințe de analiză a
activității elevilor, la care au parti-
cipat reprezentanți ai întreprinderilor,
ai comitetelor U.T.M, din inîntreprin-
deri, ca și părinți ai elevilor mai ti-
neri.
De curînd, la comitetul orășenesc
P.M.R. București a avut loc o con-
sfătuire în cadrul căreia a fost ana-
lizată munca desfășurată tn școlile și
cursurile serale din Capitală- Scoțind
în evidență succesele și lipsurile exis-
tente în aceste școli, participanții la
consfătuire au făcut totodată o serie
de propuneri valoroase, menite să
contribuie la îmbunătățirea condițiilor
în care se desfășoară instruirea și
educarea tinerilor muncitori. Astfel,
s-a recomandat întreprinderilor să ia
măsuri în vederea asigurării sălilor
de curs necesare școlilor și a mobilie-
rului respectiv. A fost combătută cu
tărie practica unor întreprinderi case
nu încadrează pe muncMorii-elevi In-
tr-un singur schimb de producție și
care-j folosesc în munci suplimentare.
De asemenea, li s-a cerut întreprinde-
rilor să ajute școlile pentru tineretul
muncitoresc nu numai tn primele săp-
tămtni de școală — așa cum se obiș-
nuește în unele locuri — ci în tot
decursul anului școlar.
Cu deosebit interes au fost dezbă-
tute la această consfătuire problemele
muncii cadrelor didactice care predau
în învățămîntul seral. S-a arătat că
este necesar ca secția de învățămînt
a sfatului popular al Capitalei să
îmbunătățească mereu încadrarea a-
cestor școli, repartiztndu-le profesori
calificați, cu o experiență îndelunga-
tă, oameni devotați clasei muncitoare,
gata să-și pună toate cunoștințele
lor în sldjba Instruirii tineretului
muncitoresc. De asemenea. în cadrul
consfătuirii a fost subliniată necesi-
tatea de a se acorda multă grijă pre,
gătirii celor mal buni dintre munci-
învățămîntul superior.
Acordînd toată atenția ridicării
continue a procesului instructiv-edu-
cativ în școlile pentru tineretul mun-
citoresc, organele de partid și de stat
vor reuși să ajute oamenii muncii
să.și complecteze cunoștințele de cul-
tură generală, contribuind astfel la
pregătirea cadrelor cu un larg orizont
cultural necesare construirii socialis-
mului în patria noastră.
I.	Istoria Ut romîne
2.	Istoria lit. romîne
3.	Limba rusă
4.	Algebra
5.	Trigonometria
6.	Geometrie în spațiu
7.	Geometria analitică
8.	Analiză (calcul dife-
rențial și integral)
9.	Geometrie în spațiu
10.	Trigonometrie
11.	Matematici superioare
12.	Anatomia
13.	Geologia
14.	Geografia
15.	Gramatica Ib. ruse
de uz școlar
— Volumul fiecărui manual
IX
X
IV
VII
X
X
XI
XI
X
X
XI
VII
XI
VII
3.	— Termenul indicat în dreptul
fiecărui manual reprezintă data pri-
mirii manuscrisului de către editură.
4.	— Manuscrisele vor fi trimise pe
adresa: Editura de stat didactică și
pedagogică, Str. Alex. Popov nr. 30,
raionul Gh. Gheorghiu-Dej, București,
cu mențiunea: ,,Pentru concursul de
manuale". respectîndu-se întocmai
precizările din regulament.
5.	— Manuscrisele prezentate la
concurs vor fi însoțite de un plic în-
chis și sigilat de autor. In plic se vor
indica: numele, adresa autorului,
pseudonimul sau motto-ul ales.
6.	— In cazul cînd trimiterea manu-
scrisului se face prin poștă, expedito-
rul va trece pe colet și pe buletinul
de expediție, In locul numelui său.
pseudonimul ales, cu indicația „Post?
restante".
In ambele cazuri manuscrisele vor
fi Înregistrate Ia Editură sub pseudo-
nimul sau motto-ul ales de autor.
7.	— Manuscrisele vor fi prezenta'e
In toate sectoarele Editurii de stat
didactice și pedagogice domnește o
vie activitate. Toți lucrătorii din edi-
tură muncesc cu elan pentru a pregăti
manualele necesare elevilor în anul
școlar 1957—1958
Pînă azi au apărut 84 de titluri, cu
un tiraj total de 2.357.300 exemplare
Dintre acestea, 26 titluri (1.828.b00
ex.) sînt pentru școlile cu limba de
predare romină, 25 titluri (397.700
ex.) sînt pentru școlile cu limba de
predare maghiară, 21 titluri (52.600
ex.) sînt pentru școlile cu limba de
predare germană, 3 titluri (3.200 ex.)
sînt pentru școlile naționalităților con-
locuitoare cu un număr mic de elevi,
iar 4 titluri (43.200 ex.) reprezintă
manuale de limba romînă, clasele 111,
V, VI și VII. pentru școli cu limbile
de predare maghiară, germană și ale
naționalităților conlocuitoare cu un nu-
măr mic de elevi. 5 titluri (32.000 ex.)
reprezintă lucrări de literatură peda-
gogică.
Pînă la deschiderea noului an șco-
lar toate manualele vor ți în librării,
MANUALE DIDACTICE APARUTE
In limba romînă
Citire — clasa IV-a
Citire — clasa Vl-a
Citire — clasa Vll-a
Gramatica — clasa V-a
Culegere de texte — clasa
Rusă — clasa IV-a
Rusă — clasa VII-a
Rusă — clasa IX-a
Rusă — clasa X-a
Franceză — clasa V-a
In zilele de 11, 12 și 13 aprilie
1957 se va desfășura sesiunea știin.
țifică a Institutului de științe peda-
gogice.
La sesiune vor fi prezentate 81 de
comunicări, atlt in ședința plenară,
cit șl tn cele 10 secții, care se vor
ocupa de următoarele probleme : Răs-
coalele țărănești din 1907 și unele
probleme ale istoriei pedagogiei in
R.P.R.; I. A Komensky și moștenirea
sa pedagogică; teoria pedagogiei ;
psihologia pedagogică; învățămîntul
superior ; învățămîntul elementar și
preșcolar; predarea limbii și literatu-
rii ; predarea matematicii, a fizicii
și chimiei; predarea științelor natu-
rale și geografiei.
Cu prilejul sesiunii Institutul de
științe pedagogice organizează două
expoziții, dintre care una ilustrează,
printr-un variat material documentar,
participarea cadrelor didactice la
răscoalele țărănești din 1907, Iar
cealaltă este închinată comemorării
lui I. A, Komensky,
mă cu privire la activitatea So-
cietății in cei 8 ani care au
trecut de la înființarea ei, rapoarte
în legătură cu revista „Natura* —
organul Societății, precum și dări de
seamă și rapoarte asupra altor as.
pecte din activitatea Societății în
această etapă. De asemenea, Con-
gresul va dezbate proiectul de statut
va alege consiliul
Societății.
In zilele de 13 și
avea loc sesiunea
cietățil. Lucrările
desfășura în cadrul
Intre 11—14 aprilie a. c„ vor avea
loc la București Congresul și sesi.
unea științifică a Societății de științe
naturale și geografie din R P.R., la
care vor lua parte aproape 100 dele-
gați, reprezentând cele 25 de filiale
logic, geografie, botanică și zoologie.
Ia care vor fi prezentate peste 150
de comunicări, reflectând rezultatele
activității de cercetare științifică a
unui număr de aproape 200 de natu.
raliști și geografi, cadre didactice
din învățămîntul de toate gradele și
cercetători care lucrează în diferite
institute de cercetări științifice din |
30.X.957
30.X.957
1.IX.957
20 VIII.957
30.VIII.957
5.VIII.957
5.V111.957
15.V1II 957
15.VIII.957
30.VI 11.957
15.IX.957
15.VIII.957
15.VIII.957
1.IX.957
a 65 semne flecare Hnd (aproximativ
2.000 semne pe pagină).
Fiecare exemplar va cuprinde toate
elementele necesare înțelegerii textu-
lui : hărți, desene, planșe, diagrame,
scheme, tablouri sinoptice. Acestea nu
intră în numărul de pagini dactilogra-
fiate.
In unele cazuri (desene artistice
sau alte desene care prezintă greutăți
de realizare pentru autori, material
ilustrativ foarte cunoscut etc.).
autorii pot da numai indicații pre-
cise pentru executarea acestora de
către editură, în cazul cînd manualul
va fl premiat și apoi tipărit.
Pentru materialul ilustrativ care ur-
mează a fl reprodus din albume, en-
ciclopedii, tratate, atlase, autorul va
da indicații precise asupra sursei.
Desenele la manualele de matema-
tică. științele naturii și hărțile la ma-
nualele de geografie vor fi lucrate cu
toată exactitatea, executarea desene-
lor pentru tipar urmînd să fie efec-
Franceză — clasa VHI-a
Franceză — clasa IX-a
Franceză — clasa X-a
Germană — clasa VlII-a
Germană — clasa IX-a
Germană — clasa X-a
Engleză — clasa VlH-a
Engleză — clasa X-o
Algebră — clasa Vlll-a
Geometrie — clasa Vlll-a
Fizică — clasa Vll-a
Fizică — clasa X-a
Chimia — clasa VII-a
Logica
Geografia
Geografia
In
Aritmetică — clasa III-a
Aritmetică — clasa IV-a
Aritmetică — clasele V-Vt
Culegere probleme aritmetică
clasele V-VI.
Geometrie — clasa Vlll-a
Limba romină — clasa III-a
Limba romînă — clasa V-a.
In limba germană
Citire — clasa l-a
Citire — clasa III-a
Citire — clasa IV-a
Citire — clasa Vl-a
Citire — clasa VII-a
Gramatica — clasa l-a
Gramatica — clasa Il-a
Gramatica — clasa HI-a
Gramatica — clasa IV-a
Gramatica — clasa V-a
Culegere de texte literare —
X-a/1
Culegere de texte literare —
Culegere de probleme de aritmetică
— clasele V—VI.
Fizică — clasa Vll-a
Fizică — clasa X-a
Chimie — clasa Vll-a
Geografie — clasa VII-a
LITERATURA PEDAGOGICA
In limba romînă
Cum să asigurăm cunoștințe
ntce în clasele I—IV.
Teatrul de păpuși.
In ajutorul educatoarelor din
nele sezoniere.
Rolul muncii in învătămintul
tehnic.
Muzeul școlar.
In limba maghiară
Teatrul de păpuși.
360
460
80
240
220
200
200
70
80
100
80
180
200
150
Contribuție valoroasă
la îm
mg.






300
150
150
200
120
175
200
120
150
120
200
100
150
100
te care se vor tipări.
8- — Manualele de matematică vor
cuprinde în conținutul lor și exerci-
țiile șl problemele necesare. Pentru
manualele de Istoria literaturii romi-
ne cJ. IX-a și a X-a, Editura didac-
tică și pedagogică va elabora culegeri
de texte separate. Aceste manuale, ca
atare, nu vor cuprinde textele pentru
analiză și caracterizări, ci numai
scurte citate necesare prezentării isto-
rico-literare.
Manualul de gramatică pentru lim-
ba rusă va cuprinde în conținutul său
și exercițiile necesare.
9.	— Conținutul materialului pre-
zentat trebuie să fie în deplină con-
cordanță cu programa școlară vala-
bilă pentru anul 1958—1959.
10.	— Pentru procurarea progra-
melor școlare, pe baza cărora se vor
elabora manualele, participanții la
concurs se vor adresa Editurii de stat
didactice și pedagogice, Str. Alex. Po-
pov, nr. 30, București, fie prezentîn.
du-se personal, fie prin coresponden-
ță, în termen de 45 de zile de la
data publicării acestor dispoziții.
Totodată, participanții la concurs
vor primi și cîte un exemplar din
lucrarea „Cerințele unui bun manual*,
după care se vor orienta în elabora-
rea manua'elor.
11 — Rezultatele concursului vor
fi comunicate prin presă și personal.
Pentru ca elevii să înțeleagă cît mai
adine cunoștințele de aritmetică, în
predarea acestor cunoștințe trebuie să
se folosească un material didactic cît
mai bogat.
Numeroși învățători si profesori
preocupîndu-se cu seriozitate de a-
ceastă problemă, confecționează cu
mijloace proprii materiale didactice
menite săd ajute pe elevi în însușirea
cunoștințelor de aritmetică. Asa pro-
cedează, de pildă, tovarășul Mmall lo-
nescu, profesor la școala de 7 ani nr.
3 din Ploeștl. Nu de mult, tov. lo-
nescu a confecționat un material va-
loros care servește la fixarea cunoș-
tințelor referitoare la scrierea șl ci-
tirea numerelor mari, inclusiv a frac-
țiilor zecimale, precum și la fixarea
cunoștințelor despre măsurile de lun-
gime, de greutate, de capacitate, de
suprafață și volum.
Acest material, intitulat „Transfor-
matorul aritmetic" este alcătuit din-
tr-un cadru pătrat din lemn, de di-
mensiunile 50 x 50 cm, sprijinit pe
două suporturi. Aparatul este format
din trei cîmpuri dispuse în direcție
orizontală unul deasupra celuilalt.
Cîmpul superior este alcătuit din-
tr-o bandă de mușama albă, pe care
este scris tabelul cu denumirea ordi-
nelor, a claselor, precum și a părților
fracționare zecimale. Această bandă
este antrenată de două role de lemn,
dispuse în poziție verticală. In interio-
rul bandei, între părțile întregi și ze-
cimale, este fixată vertical o fîșie de
tablă ce se prelungește în jos sub
forma unei virgule. Odată cu miș-
carea bandei de mușama se mișcă și
virgula de-a lungul părții inferioare a
cîmpului al doilea.
Cîmpul al doilea este format dintr-o
tablă neagră de lemn, divizată în
părți egale prin linlî albe verticale.
Tabla neagră are dimensiunile 30 x 7
cm. Pe suprafețele rezultate In urma
divizării tablei negre se înscriu cifrele
numărului ce dorim să-l reprezentăm.
In cîmpul al treilea pot fi introduse
diferite tăblițe de tablă sau de carton
presat, pe care slnt scrise măsurile de
lungime, de capacitate, de greutate,
de suprafață sau de volum, cu multi-
plii și submultiplii lor. Măsurile, în
ordinea lor de mărime, sînt indicate
pe aceste tăblițe cu denumiri și sim-
ooluri. Tăblițele sînt despărțite prin
linii verticale din 4 In 4 cm (cores-
punzînd cu despărțiturile de pe tabla
neagră), cu excepția tăblițelor care re-
prezintă unității: d» suprafețe, pe
care liniile sînt din 8 în 8 cm, și a
tăblițelor ce reprezintă unitățile de
volum — ne care liniile sînt din 12
in 12 cm.
Pentru a folosi aparatul scriem mai
înlîi pe tabla neagră (a Il-a) cifrele
numărului întreg sau zecimal cu care
lucrăm. Rulăm apoi banda de mu-
șama la dreapt și la stânga și apoi
cu ea, și virgula cu care este solidară.
Cu ajutorul acestui aparat se pot
Ilustra, în clasele a III-a, a IV-a și a
V-a, lecțiile privitoare la formarea și
transformarea numerelor întregi și ze-
cimale, precum și alte operații legate
de măsurile de lungime, greutate, ca-
pacitate și volum. Prin folosirea apa-
ratului lecția devine mai atrăgătoare,
menținlnd tot timpul trează atenția e-
levilor.
Apreciind munca tov. lonescu, Mi-
nisterul Învățămîntului i-a acordat o
recompensă materială și un certificat
de inovator.
Ing. C. GIRTAN
tn ultimul timp, paginile ziarelor
vest-germane sini împestrițate de ti-
tluri ca: „Sărăcia blnluie In rindu-
rile studenților", „Criza învățământu-
lui superior", „Studenții se pregătesc
de grevă" etc. Aceste titluri ilustrează
situația gravă a Invățămlntului su-
perior din Republica Federală ' Ger-
mană.
Un exemplu concludent In acest
sens îl constituie Universitatea din
Hamburg. Cu toate nenumăratele fă-
găduieli ale guvernului, construcția
noii clădiri a acestei universități nici
măcar n-a început, Tn clădirea veche,
destinată pentru 5000 de studenți, în-
vață acum 10.000 de tineri. Iată cum
sînt descrise condițiile de studiu în
Universitatea din Hamburg intr-unui
din ziarele germane: „Pe palierele
scărilor și In colțurile coridoarelor te
lovești de mese de scris. Intr-o îm-
bulzeală generală, studenții care lu-
crează la aceste mese se străduiesc
să citească și să ia însemnări. Din
cauza lipsei de mijloace, biblioteca u-
niversității nu poate satisface cererile
de cărți ale studenților. La cantina
tîmplă să minimei In picioare..."
Universitatea din Hamburg nu re-
prezintă o excepție. Ziarele scriu că
șl celelalte instituții de învățămînt su-
perior ale R. F. Germane sînt lipsite
de clădiri corespunzătoare, de mate-
rial didactic și de literatura necesară.
Deosebit de grea este și situația
materială a studenților. Guvernul de
la Bonn alocă pentru bursele studen-
ților sume mizere. Astțel, de exemplu,
lună de student. Se înțelege că numai
o parte neînsemnată a studenților din
învățământul superior se poat» bizui
pe ajutoare. După datele organiza-
țiilor studențești vest-germane, în
anul trecut au primit burse numai
8 la sută dintre studenți.
Nu esie de mirare că în asemenea
condiții învățămîntul superior a deve-
nit, în R F. Germană, privilegiul u-
nui cerc limitat de tineri, care au pă-
rinți instăriți. In adevăr, numărul
fiilor de muncitori a reprezentat în
anul trecut în instituțiile de învăță-
mint superior ale R.F G. mai puțin
de 6 la sută. Nu degeaba ziarele vest-
ge-mnne vorbesc acum despre „mono-
polul" asupra învățăm ntului superior
Lipsa subvențiilor materiale din
partea statului îi silește pe studenți
să-și caute de lucru. După datele zia-
rului sindical vestgerman „Welt der
Arbeii", aproximativ 5(PI» dintre stu-
denți se întrețin pe de-a întregul din
munca lor. Foarte mulți studenți, pen-
tru a-și procura măcar minimul de
trai, trebuie să lucreze și in timpul
vacanțelor.
Un chestionar la care au răspuns
în anul trecut 120.000 de studenți a-
rată că circa 45.000 dintre ei slnt si-
liți să lucreze in toi timpul vacanțe-
lor. Ziarul „Neue Rhein-Zeitung"
din Koln scrie că studenții lucrează
ca paznici de noapte sau conductori
pe tramvaie, taie lemne, scutură co-
voare.
Din cauza lipsei de mijloace mate-
riale se întimplă ca mulți studenți să
părăsească învățătura. După datele
organizațiilor studențești vest-ger.
mane, 26.000 de studenți se tem că
în anul viitor vor fi nevoiți să-și în-
trerupă studiile.
Uniunea organizațiilor studențești
din R.F.G. a cerut să se aloce 120
milioane de mărci sore a se veni in
ajutorul studenților lipsiți de mijloace.
Studenții din Hamburg, Kdln, Măn-
chen șl Kiel au anunțat că, dacă ce-
rerile lor nu vor fl satisfăcute, vor
face grevă.
Cererile studenților sînt susținute
de cercurile largi ale opiniei publice
din R.F. Germană. Problema situației
învățămîntului superior a fast discu-
tată într-o ședință a Bundestagului —
parlamentul vest-german. Fracțiunea
social democrată a adresat guvernului
o interpelare în care se arată situația
grea a studențimii și se propune mă-
rirea alocației acordate Invățămlntului
superior. , Deputatul Friedensburg,
membru al partidului guvernamental
democrat-creștin, a recunoscut în cu-
viatul său că in domeniul invățămin-
tulul superior R.F.G. a rămas mult in
urma Republicii Democrate Germane
și că „ar putea învăța mult de la a-
ceasta".
In adevăr, In timp ce In R.D.G. se
alocă pentru burse studenești peste
150.000.000 de mărci pe an, in Ger-
mania de vest se alocă numai 9 mi-
lioane. In Republica Democrată Ger-
mană primesc burse 9^1» dintre stu-
denți, 55% dintre studenții din R.D.G.
sînt fii de muncitori și de țărani.
Deși situația studențimii vest-germa-
ne este deosebit de grea, guvernul de
la Bonn refuză categoric să mărească
alocațiile pentru învățămîntul superior.
Totuși, la aceeași ședință a Btmdes-
fagului la care reprezentanții partide-
lor guvernamentale om respins toate
propunerile privitoare la ajutorarea
studenților, a fost adoptată o nouă
lege cu privire la pleda soldaților și
ofițerilor armatei vest-germane. Con-
form acestei legi, soldații vor primi
pe lună de 200 de ori mai mult d.ecît
se alocă fiecăruia dintre cel 25,000 de
studenți bavarezi.
Cu o amară ironie a spus deputatul
Ratzel că în R. F. Germană „tinere-
tul se poate dezvolta liber numai în
cazărmi, nu în Instituțiile de învăță-
mînt superior". Nu întlmplător revista
studențească hamburgheză „Studen-
tenkurier’ a scris nu de mult: „Pen-
:ru popota militară a unui batalion de
tancuri se cheltuiește o jumătate de
milion de mărci. Pentru aceasta sînt
bani, dar pentru cantinele studențești
nu sml".
Ce să mai vorbim ? Cercurile gu-
vernamentale ale R.F. Germane se
interesează mult mai mult de soldați
decît de studenți.