Proletari din toate țările, uniți-vă I Siaeîii in^uTăminTuluî Organ al Ministerului învătămîntului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învătămint ANUL IX Nr. 416 Vineri 29 martie 1957 4 PAGINI 25 BANI Aniversarea _______ țărănești 7 Vacanța elevilor In școlile raionului Sighișoara se simte apropierea vacantei. Grupuri de elevi dez- bat cu aprindere, in fața hărfii, itinerariul pnei călătorii pe care o vor face In timpul vacanfei, in timp ce altii caută cârti in care să poată citi despre Irumusefile sau bogățiile regiu- nilor pe care le vor Vizita. Direc/iile școlilor, organizațiile U.T.M. și de pionieri din o. lașul și raionul Si- ghișoara au luat nu- meroase măsuri pen- tru a da copiilor po- sibilitatea să petrea- că o vacantă cît mai plăcută șl mai folo- sitoare. Se vor orga- niza excursii, vizite la unitățile agricole socialiste din raion, vizionări de illme și spectacole etc. Elevii claselor V—VIII de la școala medie din Dumbrăveni, de pil- dă, vor iace In pri- mele cinci zile ale vacanfei de primă- vară o excursie In o- roșul Sibiu și In îm- prejurimile acestuia. Cu acest prilej ei vor vizita Muzeul „Brukental". Vlzltînd comuna Șelimbăr ele- vii vor avea prilejul să-și reîmprospăteze cunoștințele de isto- rie cu privire la Mihai Viteazu. In comuna Rășinari excursioniștii vor par- ticipa la un scurt schimb de experiență cu copiii localnici in ceea ce privește ac- tivitatea in cadrul organizației de pio- nieri. La Cisnădie e- levii vor viziona li- nele fabrici de texti- le, iar la Tălmaclu o întreprindere foresti- eră. Pionierii care s-au distins în cadrul fe- stivalului artistic or. ganizat nu de mult din inițiativa comite- tului raional U.T.M. vor face o excursie pe ruta Sighișoara — Sibiu — Păltiniș. Intre 7 și 14 apri- lie, 60 de pionieri din cadrul cercului de balet al casei pionie- rilor din Sighișoara vor da spectacole în Orașul Stalin și la București, prezentlnd baletul „Visul", pre- gătit sub conducerea profesoarei Claudia Avachian. Cu prile- jul acestui „turneu" micii artiști vor vizi- ta palatele pionieri- lor din Capitală șl din Orașul Stalin, muzee, expoziții etc. Circa 40 de elevi din atașele a IX-a șl a X-a, membri ai cerculăl de materna- tică șl astronomie de la școala medie nr. 1 din Sighișoara, au hotărît încă de la începutul anului șco- lar ca în perioada vacantei de primăva- ră să organizeze o excursie în orașul București. In cele cinci zile cit va dura excursia el vor vizita observatorul astrono- mic, expoziția „Ener- gia atomică în slujba păcii", o serie de mu- zee ale Capitalei etc. Cadrele didactice din orașul șl raionul Sighișoara se stră- duiesc să împletea- scă în mod just acti- vitățile din perioada vacan/el, pentru a da elevilor posibilitatea să participe la acțiuni cit mal interesante dar care să nu-i obo- sească, ci dimpotrivă, să-l ajute să-și refa- că puterile pentru a putea să învețe cu mai multă perseve- rentă în ultima peri- oadă a anului școlar. Se întărește necontenit prietenia romîno-bulgară La invitația guvernului R. P. Bul- garia și a C.C. al Partidului Comu- nist Bulgar o delegație guvernamen- tală și de partid a R. P. Romîne, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheor- ghiu-Dcj, face in aceste zile o vizită oficială în Republica Populară Bul- garia. Prietenia frățească dintre popoarele romin și bulgar capătă in felul aces- ta o nouă și strălucită expresie. Vi- zita conducătorilor poporului romin in Bulgaria populară va dovedi, oda- tă mai mult, cît de puternice sint le- găturile de prietenie care unesc po- poarele noastre frățești. Rădăcinile prieteniei dintre popoa- rele romin și bulgar sint adine înfip- te în istorie. Prietenia romîno-bulga- ră a fost făurită in decursul anilor, în procesul luptei comune împotriva asupritorilor și cotropitorilor străini. Zadarnic au incercat clasele exploa- tatoare să afițe ura și vrajba intre popoarele noastre. Cauza comună a luptei pentru libertate și independen- ță națională a unit eforturile celor două popoare împotriva dușmanului care le asuprea și le jefuia. Legături- le de solidaritate dintre clasa mun- citoare și partidele comuniste din cele două țări au ridicat pe o nouă treap- tă prietenia dintre țări. In anii puterii romino-bulgară a nut nou și adînc. R. P. Bulgaria sint popoarele acestor populare prietenia căpătat un conți- R. P. Romină șl state socialiste, in prezentanțli celor două țări o Însemnată contribuție nu întărirea legăturilor frățești poarele romin și bulgar, ci tărirea continuă a relațiilor constituie numai Ia intre po- și ia in- de pric- Intr-un atelier al Centrului școlar profesional de construcții din București care puterea aparține clasei munci- toare. Ele fac parte din marea comu- nitate a țărilor socialiste, a căror uni- tate și colaborare frățească se Înte- meiază pe caracterul orlnduirii lor soclal-economice, pe unitatea intere- selor lor vitale șl pe identitatea sco- pului final, pe concepția unică, mar- xist-leninistă, a partidelor de tip nou care conduc aceste țări. Vizita conducătorilor țării noastre în R. P. Bulgaria și tratativele care vor avea loc cu acest prilej intre re- tenie intre toate țările socialiste. îm- potriva uneltirilor și comploturilor imperialiștilor, împotriva tuturor ce- lor care caută să semene suspiciune intre popoare, țările socialiste au o armă încercată — unitatea lor de nezdruncinat. Popoarele tuturor țări- lor socialiste sint convinse că întări- rea continuă a prieteniei romino-bul- gare înseamnă o importantă contri- buție la întărirea unității întregului lagăr socialist. Poporul nostru știe bine că dezvol- tarea și întărirea legăturilor cu po- porul frate bulgar, dezvoltarea prin toate mijloacele a relațiilor de in- tr-ajutorare și colaborare intre țara noastră și R, P. Bulgaria în dome- niile politic, economic și cultura! co- respund întru totul intereselor vitale ale tuturor oamenilor muncii din cele două țări. Marile succese obținute de țările noastre in opera de construire a socialismului se datoresc, intre altele, și rodnicei colaborări dintre ele, precum șl colaborării multilatera- le cu toate țările socialiste frățești. Dezvoltarea continuă a economiei am- belor țări pe drumul socialismului creează condiții pentru intensificarea colaborării lor Poporul nostru se bu- cură sincer de marile realizări ale oa- menilor muncii din Bulgaria, după cum prietenii noștri bulgari urmăresc cu interes și admirație progresele continue ale-poporului romin. Relațiile dintre R. P. Romină și R. P. Bulgaria sint călăuzite de res- pectul reciproc pentru suveranitatea de stat, pentru particularitățile na- ționale, pentru cultura fiecărui popor, pentru aportul adus la tezaurul co- mun al progresului uman. Tratatul romino-bulgar de prietenie, colabo- rare și asistență mutuală, încheiat în 1948, constituie o bază sigură pentru lărgirea și adincirea continuă a reia- țiilor multilaterale dintre țările noas- tre. R. P Romină și R P. Bulgaria sînt state a căror politică externă este menită să apere pacea și securi- tatea popoarelor. La temelia acestei politici stă invățătura leninistă cu privire la coexistența pașnică intre țări cu sisteme sociale deosebite, pe baza respectării stricte a dreptului pe care-l are fiecare popor de a se dez- volta potrivit cu voința și interesele sale. împreună cu toate țările socia- liste R. P. Romînă și R. P. Bulgaria consideră o datorie sfintă a lor să lupte pentru întărirea necontenită a unității și coeziunii lagărului socia- list, condiție esențială pentru con- struirea socialismului șl apărarea pă- cii. Poporul nostru urmărește cu un viu interes vizita delegației guvernamen- tale și de partid a R. P. Romîne în R. P. Bulgaria și își manifestă con- vingerea lui fermă că ea va avea o mare însemnătate pentru continua întărire a prieteniei romino-bulgare. împreună cu popoarele romin și bul- gar, toate popoarele din țările lagăru- lui socialist, precum și oamenii mun- cii din celelalte țări ale lumii acordă o mare atenție vizitei conducătorilor tomini in Bulgaria populară. in lume există însă și forțe care privesc întărirea prieteniei romino- bulgare de pe o poziție fundamental deosebită. Cercurilor Imperialiste, care nu visează decît să semene suspiciu- ne intre popoare, să le dezbine și să Ie ațîțe unul împotriva altuia, priete- nia, colaborarea și solidaritatea din- tre popoarele romin și bulgar le stau ca un os in gît. De aceea aceste cercuri și simbriașii lor nu vor înceta să uneltească împotriva unității țări- lor socialiste. Intărindu-și neîncetat vigilența re- voluționară, popoarele romin și bul- gar vor apăra ca pe o mare cucerire și vor dezvolta mereu prietenia și co- laborarea lor frățească în cadrul pu- ternicului lagăr al păcii și socialis- mului. Mărfi ș-au deschis la Cluj, în sala de conferințe a Bibliotecii centrale universitare, lucrările sesiunii științi- fice a Filialei Academiei R. P. Ro- mine din Cluj dedicată aniversării a 50 de ani de la răscoalele țărănești din 1907. Au participat academicieni șt membri corespondenti ai Academiei, profesori universitari, conferențiari, cadre didactice de la cele două uni- versități clujene. După ce acad. Raluca Ripan, pre- ședintele filialei, a deschis lucrările sesiunii, acad. prof. Constantin Dai- coviciu, rectoiui universității „Victor Babeș", a vorbit despre „învățătura anului 1907“, prof. univ Ștefan Pascu, de la universitatea „Victor Babeș" șl prof. univ. Balog Edgar, de la uni- vers tatea „Bolyai" au prezentat co- municările ,.lmportan(a răscoalei din 1907" și „Răscoala din 1907 și diplo- mația monarhiei austro-ungare". Cu acest prilej s-a deschis și expo- ziția „Răscoala țăranilor din 1907". ♦ în cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea a 50 de ani de la răs- coalele fărănești din 1907, secția de învătămint și comitetul sindical al muncitorilor din învățămint din 7 e- cuci, în colaborare ca comitetul raio- nal ARLUS au organizat pentru e- levi un concurs-excursie în satele unde au avut loc răscoale. La între- bările puse de „ghidul excursiei", e- levii Florlca Micu, Romeo Muntea- nu și Constantin Vasilică au evocat episoade emoționante ale răscoalelor, folosind larg opere literare și mate- riale documentare privitoare la eve- nimentele din 1907. ★ Comisia culturală a comitetului sin- dical raional al muncitorilor din în- văț ămlnt djn Tulcea a organizat de curind un simpozion închinat aniver- sării răscoalelor din 1907. Au fost prezentate cu acest prilej conferințele „Răscoalele țărănești din 1907", sus- ținută de prof. Simian Gavrilă și J907 in literatură", susținută de prof. Man- dita Grigorescu. Conferințele au fost urmate de reci- tări și lecturi din operele privitoare la răscoale ale scriitorilor Alexandru Vlahuță, G. Coșbuc, N. D. Cocea. I. I. Mironescu, T. Arghezi etc. Elevii școlii de 7 ani din Dălești- Urși, raionul Băbenl, au primit de cu- rînd în mijlocul lor pe doi dintre par- ticipantii la răscoala din comuna Dă- iești — frații Ion St. Mihăiescu șl Matei St. Mihăiescu. Aceștia le-au povestit elevilor despre lupta din tre- cut a țărănimii pentru pămlnt și li- bertate, au răspuns la numeroase în- trebări puse de copiii dornici să știe cît mai multe în legătură cu această luptă. Școala a organizat, de asemenea, o bogată manifestare artistică închinată aniversării răscoalelor. PENTRU O LEGĂTURA STRINSĂ INTRE ÎNVĂȚĂTORI ȘI PROFESORI O LECȚIE Lecția recapitulativă despre hidro- carburi desfășurată tn săptămtna a- ceasta .la clasa a X-a „B“ de către tovarășa Ecaterina Șerbănescu, profe- soară de chimie la școala medie nr. 12 din București, ilustrează atitudi- nea conștientă a profesorului care știe și vrea să facă din lecție un mij- loc esențial de instruire și educare a elevilor. Dornică să-șî pregătească bine elevii pentru examenul de matu- ritate, profesoara manifestă o exi- gență sporită atît față de propria ei muncă, față de nivelul științific și pe- dagogic al lecțiilor, cît și față de fe- lul cum își însușesc elevii cunoștin- țele, față de calitatea răspunsurilor acestora. De la început ai impresia că fntre clasă și profesoară s-a stabi- lit o înțelegere care este respectată cu strictețe: să muncească toată lu- mea temeinic. întrebările formulate cu precizie, înlănțuirea logică a aces- tora. ca și exactitatea răspunsurilor elevilor, ținuta lor demnă, serioasă, te fac să privești cu simpatie legătura ce s-a realizat între clasă și pedagog. Tov. Șerbănescu folosește cu price- pere conținutul lecțiilor de chimie pentru formarea bazelor concepției materialiste despre lume a elevilor. Pornind de la noțiunea de substanță organică, ea caută să vadă dacă ele- vii au înțeles cum s-a ajuns la con- cepția materialistă cu privire la sub- stanțele organice. Elevii știu că de- numirea de substanță organică s-a dat In secolul al XVIII-lea, cînd se credea că substanțele organice se pot forma numai în plante și IZBUTITĂ animale (organisme vii), datorită așa zise! ,;forțe vitale". EI arată ca- racterul idealist al concepției vita- liste. vorbesc despre lovitura care s-a dat acestei concepții în 1828, prin sinteza ureei făcută de Wohler. In continuare, elevii se referă la succe- sele chimiei în a doua jumătate a se- colului al XlX-lea, cînd, pe baza unei serii de sinteze, se elaborează concep- ția materialistă cu privire la forma- rea compușilor organici. Din răspunsurile date se desprinde clar faptul că elevii înțeleg superio- ritatea concepției materialiste, față de cea idealistă. Ei își dau seama că pe baza concepției materialiste își pot explica permanentele schimbări ale ma- teriei. Conștientă de faptul că această concepție nu se poate clădi decît pe baza unor cunoștințe solide, profesoa- ra urmărește continuu înarmarea ele- vilor cu asemenea cunoștințe. La lec- ția aceasta, ea cere mai întîi elevilor definiția hidrocarburilor și apoi trece la clasificarea lor din cele două puncte de vedere: a) după felul in care sînt legați atomii de carbon în- tre el in moleculă (în hidrocarburile aciclice și ciclice) și b) hidrocarburi saturate și nesaturate. Se recapitu- lează temeinic cunoștințele privitoare la hidrocarburile aciclice saturate și nesaturate, discutîndu-se seria homo- loagă a metanului (hidrocarburi para- finice) și seriile de hidrocarburi aci- clice nesaturate : hidrocarburi etileni- ce, acetilenice și dienice. La fiecare serie de homologi se a- (Continuare în pag. 3) AL PATRULEA CONCURS AL ARTIȘTILOR AMATORI Capitala a avui, de curind, oaspeți de seamă: citeva sute de artiști ama- tori din toate colțurile țării, veniți la cel de al IV-lea concurs pe (ară al echipelor artistice ale căminelor cultu- rale, caselor raionale de cultură și colțurilor roșii din gospodăriile agri- cole colective. Din satele și orașele de unde au pornit, de pe plaiurile mol- dovene, din văi ardelene șt cimpii ol- tene, i-au urmărit, ca gindul și dra- gostea, oamenii muncii cărora le-au dăruit de atitea ori adevăratul fior al artei Au trăit pe cei cîțiva metri pă- trați de scenă bucuriile și frămintări- le lor, dăruind spectatorilor emoții șt impresii de neșters. Oare se poate uita minunăția aceea de „Nuntă ciobănească", in care cei 90 de țărani, artiști amatori, și-au pus tot sufletul, pentru a reînvia pe sce- nă, aidoma ca In viața lor. de, țoale zilele, întreaga bogăție a doinelor și strigăturilor, pitoreștile datini de nun- tă din Rășinari ? Nu poale fi uitată nici piesa atît de bine interpretată a lui Tiberiu Vornic, „Răfuiala", care a adus pe scenă viața de azi a satului nostru, cu problemele sale arzătoare, , cu năzuințele sale spre mai bine. De neuitat rămîn spectacolele teatrelor de păpuși, unde au prins viață bas- mele lui Creangă și pățaniile mult iu- bitilor eroi ai poveștilor cu vulpi și gîscănei, cu scufițe roșii și lupi, cu iepurași și găinușe neascultătoare. Și nu se pot șterge din amintire povesti- torii ce au adus în fața spectatorilor din Capitală imaginea șezătorilor de la țară, recitatorii, măieștrii interpreti ai „Mioriței", ai poeziilor lui Coșbuc, (Continuare tn pag. 2) Experiența prădării matoma- ticll tn clasele V-VII, șl îndeo- sebi în clasa a V-a, arată că este necesar să se stabilească o legătură strînsă între învățători și profesorii de matematică pentru cunoașterea problemelor comune ale muncii lor Instructiv-educa- tlve. O asemenea legătură ar în- lătura multe din lipsurile exis- tente în cunoștințele de matema- tică ale elevilor, care se dato- rase atît faptului că aceștia vin uneori din școala elementară cu o serie de lacune în pregă- tirea lor, cît și unor deficiențe ale muncii profesorilor, decurgînd din necunoașterea volumului de cunoștințe pe care și le-au însu- șit absolvenții acestei școli. Legătura strînsă între învăță- tori și profesorii care predau la clasele a V-a ar da posibilitatea de a se evita și chiar de a se în- lătura cu totul aceste greutăți, învățătorii ar putea verifica, în asemenea condiții, calitatea muncii lor, dîndu-și seama, cu ajutorul profesorilor, de temeini- cia și trăinicia cunoștințelor pe care le-au transmis elevilor lor, de măsura în care acestea consti- tuie o bază pentru asimilarea ul- terioară a cunoștințelor de mate- matică. In acest fel, el și-ar pu- tea îmbunătăți munca, lămurin- du-se asupra căror probleme tre- buie să stăruie mai mult In pre- dare. Se știe, de pildă, că unii absolvenți ai școlilor de 4 ani care au, în general, o pregătire mulțumitoare la matematică In- tîmpină totuși dificultăți în cla- sele V-VII în rezolvarea unor ti- puri de probleme des întîlnlte în diferite discipline ale matema- ticii, tocmai datorită faptului că în școala de 4 ani nu s-a insis- tat suficient asupra acestor ti- puri de probleme. Mulți elevi fac lîngă învățători, șt numeroși pro. fesorh.do matematică din școlile raionului! lecția, condusă de în- vățătorul N. Podoleanu, a avut ca temă .Rezolvări de probleme de mișcare' și a confirmat pe deplin necesitatea schimbului de experiență între învățători și pro- fesori, dovedindu-se a fi deosebit de utilă atît pentru unii cît și pentru ceilalți. Se știe că problemele de miș- care se introduc pentru prima oară în școala de 4 ani, iar apoi sînt reluate la aritmetică și la algebră în clasele V-VII. In ge- neral, elevii întîmplnă dificultăți în rezolvarea acestor probleme. In cadrul discuțiilor pe marginea lecției tovarășului Podoleanu s-a arătat că una din cauzele pentru care elevii rezolvă greu astiel de probleme se datorește deseori și faptului că aceștia nu au o idee clară asupra noțiunilor de spa- țiu, timp șl, în special, de viteză, nu cunosc bine relațiile dintre aceste mărimi. Problema pro- pusă de tovarășul Podoleanu, de exemplu, departe de a fi din- tre cele mal dificile, a fost to- tuși rezolvată cu oarecare greu- tate de către elevi tocmai pen- tru că et nu înțeleseseră pe de- plin, la lecțiile anterioare, noțiu- nea de viteză (desigur, la o miș- care uniformă) și relațiile între spațiu, viteză și timp. După cum au arătat, pe bună dreptate, cei care au participat la discuții, aceste noțiuni, ca șl acelea de .mișcare în același sens", .în sens contrar', «pornire simul- tană*, .pornire succesivă" etc. schemă să fie întocmită nu de către învățător, ci chiar de către elevi. In felul acesta elevii cu- nosc mai bine mărimile care in- tervin în problemă și realizează chiar un început de analiză conținutului ei. întocmind schema, învățătorul nu numai a el că precum și țiu, viteză, fie temeinic înainte de a relația dintre spa- timp trebuie să însușite de elevi se trece la rezolva- față cu greu la rezolvarea probleme de aritmetică sau geometrie în care trebuie să bilească, de exemplu, două rlml sau etc. tea țiile după suma și diferența unor de sta- mă- [ lor, dupâ suma și raportul lor Asemenea neajunsuri ar pu- ii ușor înlăturate în condl- unei legături strînse între în- vățători șl profesori. Această legătură mult șl pe profesori, pe cei cate predau l-ar ajuta In special la clasa a V-a, dîndu le posibilitatea de a prelntîmpina unele greutăți ce se pot ivi în munca lor. In ade- văr, mulți profesori care predau la această clasă, necunoscînd suficient programele de aritme- tică din școala de 4 ani și no- avînd, de aceea, o idee pe de- plin clara asupra volumului de cunoștințe iot școli, al absolvenților aces- își încep munca fie rea problemelor compuse. O a- semenea însușire se poate asi- gura dacă elevii sînt puși să re- zolve probleme simple, ușor de înțeles pentru ei. Elevii tovară- șului Podoleanu, însă, cărora 11 s-a cerut să rezolve de la în- ceput o problemă compusă, să facă față atît greutăților legate de înțelegerea relațiilor dintre spațiu, viteză și timp (și aceasta deși aveau o Idee destul de ne- clară asupra noțiunii de viteză), cît șl dificultăților legate de ju- decarea însăși a problemei, nu s-au putut descurca mulțumitor. De asemenea, încercarea tov. Podoleanu de a prezenta elevi- lor din clasa a IV-a relațiile în- tre spațiu, viteză și timp prin for- mulele s™v.t; v = s ; t; t-s : v a depășit puterea de înțelegere a multor copii. In adevăr, această generalizare presupune un pro- ces mai complex de gîndire și coborînd .pretențiile' față de noii elevi, iie, ceea ce se Intîm- plă mai des. cerîndu-le să re- zolve probleme și exerciții care depășesc posibilitățile lor. Ca un prim pas pe această cale secția de învățămint și co- mitetul sindical al muncitorilor din învătămint din raionul N. Bâlcescu al Capitalei au organi- zat de curind, la școala medie nr. 18 .Mihai Eminescu', o lecție deschisă de arltmsticâ la claia a IV-a, la care au participat, pe nu se poate pornindu se exemple, cu ducînd însă lor generala ajunge la ea decît de la numeroase date concrete. Intro- formulele sub forma cu prilejul unei pro- bleme compuse șl nefăcînd cu elevii exerciții simple prealabile, tov. Podoleanu nu a putut obține pe deplin rezultatul dorit. In cadrul discuțiilor s au făcut și alte observații în legătură cu metodica rezolvării problemelor. S-a arătat, de pildă, că este mult mai just ca, atunci cînd se scris enunțul problemei sub forma unei scheme, această ti lipsește pe elevi de prilejul de a învăța să facă și ei scheme, dar îi și împiedică, în parte, de a-și aduce contribuția lor la re- zolvarea însăși a problemei. Gei care au participat la dis- cuții au atins și alte probleme interesante. S-a arătat, de pildă, că verificarea rezultatului unei probleme trebuie să se tacă atît prin verificarea operațiilor, cît și prin verificarea raționamentului, ambele fiind neapărat necesare. De asemenea, că este necesar să se stăruie mai mult asupra înțelegerii depline de către elevi a cazurilor cînd sînt necesare anumite cperațil aritmetice — de pildă, împărțiri în părți egale, împărțiri prin cuprindere etc. Lecția tov. Podoleanu a avut și multe laturi pozitive. El a știut sâ mobilizeze atenția elevilor la începutul lecției, efectuînd cu ei un scurt calcul oral. De aseme- nea, tov. Podoleanu a folosit cu pricepere desenul pe tablă pen- tru a-i ajuta pe elevi să-și re- prezinte fenomenele despre care era vorba în problemă. Profeso- rii care au asistat la lecție au putut învăța multe din felul cum a reușit învățătorul să antreneze pe toți elevii, pe baza cunoaș- terii precise a posibilităților și particularităților fiecăruia In parte. De altfel, -multe procedee șl metode deosebit de utile In activitatea pedagogică și des fo- losite de către învățători, printre care se numără folosirea pe scară largă a materialului di- dactic, grija deosebită față de c.ei rămași tn urmă la învățătură etc. sînt din păcate părăsite de către unii profesori care predau Ia clasele a V-a. Inițiativa secției de învățămint șl a comitetului sindical al mun- citorilor din învățămint din ra- ionul N. Bâlcescu de a organiza pe viitor lecții deschise și la clasele a V-a Și nu numai la ma- tematică, ci șl la limba romînă și la alte discipline, este bine venită. Lecțiile deschise trebuie să reprezinte, însă, doar un în- ceput și numai una din căile concrete prin care să se stabi- lească un schimb de experiență între învățători și profesorii care predau la clasele a V-a. Legă- tura dintre învățători și profe- sori trebuie să se cimenteze în cadrul fiecărei școli, prin parti- ciparea reciprocă la lecții, prin activitatea comună în comisii metodice, prin participarea la examene sau chiar prin verifica- rea în comun a unor caiete și lu- crări de control. Astfel, profe- sorii vor ajunge la o cunoaștere deplină a viitorilor lor elevi, a ni- velului lor. tar învățătorii vor ști mai bina asupra căror probleme să-și îndrepte în mod deosebit atenția pentru a pregăti cît mai bine pe viitorii absolvenți ai școlii elementare. Șe dința consiliului De curind a avut loc la școala profesională nr. 4 din Capitală o șe- dință a consiliului pedagogic, la care au participat reprezentanți ai Minis- terului Invățămîntului și Culturii, precum și numeroși profesori, maiștri și directori de la alte școli profesio- nale din oraș. In cadrul ședinței au fost analizate unele aspecte ale acti- vității metodice și ale muncii educa- tive din școală, precum și unele pro- bleme referitoare la integrarea absol- venților în producție. Referatele prezentate în ședință, ca și discuțiile purtate pe marginea lor, au arătat că activitatea meto- dică constituie o preocupare de sea- mă pentru toate cadrele didactice de la școala profesională nr. 4. In școală au fost organizate trei cercuri me.o- dice în cadrul cărora se studiază mi- nimul pedagogic. De asemenea, ț.e- care profesor sau maistru face parte din una din cele nouă comisii me- todice organizate in școală, în ca- drul cărora se discută planurile ca- lendaristice ale profesorilor și maiș- trilor, se stabilesc subiectele pentru lucrările de control, se dezbat dife- rite probleme privind buna desfășu- rare a practicii elevilor, se iau mă- suri menite să asigure o legătură strînsă între disciplinele de cultură generală și specialitățile profesionale pe care și le însușesc elevii. In referate ca și în cadrul discu- țiilor au fost atinse și unele pro- bleme privind munca educativă în școală. S-a arătat că o bogată acti- vitate educativă se desfășoară în ca- drul cercurilor tehnice, literare, spor- tive, în cadrul cercului de orchestră, de fanfară etc. Se acordă o mare atenție și educației fizice. Elevii prezintă deseori programe cultural- artistice fn școală, în întreprinderi Sau în gospodării agricole colec- tive. Ei au obținut de asemenea o bogată activitate in acțiunea de strîngere a fierului vechi. O parte din fierul vechi este folosit în școală ca material pentru ateliere. In referate s-a arătat că școala ține o legătură strînsă cu absolvenții ei. Cu excepția unui număr foarte re- dus, aceștia s au încadrat în între- prinderi, la specialitățile pentru care au fost pregătiți. Unii dintre absol- venții școlii mențin și acum o legă- tură strînsă cu școala, participă la diferite manifestații cuhural artistice și sportive ale școlii. In referate și în cadrul discuțiilor au fost scoase la iveală și unele de- ficiențe care se constată în școală. pedagogic Astfel, au fost subliniate o serie de lipsuri existente în metodica desfă- șurării lucrărilor practice la unele specialități unde maiștrii, în dorința de a executa obiecte finite Intr-un timp cît mai scurt, se opresc mai puțin asupra însușirii treptate de către elevi a fiecărei operații tehno- logice în parte. Unii profesori nu fo- losesc deloc la lecții sau folosesc în prea mică măsură materialul didac- tic, care este atît de necesar In p.o- cesul de Invățămînt. In școală nu s-a organizat o acțiune susținută pentru cunoașterea de către viitorii absolvenți a unor aspecte ale activi- tății întreprinderilor și uzinelor unde vor lucra mai tîrziu. Luînd cuvîntul In cadrul consiliu- lui pedagogic tov. V. Mișicu, direc- tor general al Direcției generale a invățămîntului profesional șl tehnic, a arătat că școala profesională nr. 4, datorită efortului întregului său co- lectiv pedagogic, a reușit într-un timp relativ scurt să devină o ade- vărată întreprinderp-școală, cunos- cută în toată Capitala. Referindu-se la problema instruirii practice a ele- vilor în întreprinderi, vorbitorul a subliniat necesitatea ca această ins- truire să se desfășoare In secții se- parate din uzine, unde elevii au pri- lejul ca, pe lingă însușirea speciali- tății lor, să cunoască viața din uzină, să se încadreze alături de muncito.i în munca organizată creatoare. Ședința consiliului pedagogic de la școala profesională nr. 4 a fost de un real folos pentru toți partici- panții. Fără îndoială, Insă, că schim- bul de experiență realizat cu acest prilej ar fi fost mult mal eficace dacă atît referatele cit și interven- țiile la discuții ale profesorilor și maiștrilor de la școala profesionala nr. 4 ar fi oglindit mai concret mun- ca comisiilor metodice, activitatea desfășurată la lecții și activitatea practică. Ar fi fost util dacă s-ar fi arătat In mod concret cum se rezol- vă în școală anumite probleme edu- cative. S-au analizat prea puțin as- pectele negative din munca școlii, nu s-a arătat suficiext cum luptă colec- tivul de profesori și maiștri de la școala profesională nr. 4 pentru a în- lătura deficiențele șl greutățile exis- tente în munca lor. De asemenea, ar fi fost util să se arate în ce măsură folosește școala observațiile făcute de absolvenți cu privire la pregăti- rea lor și la problemele pe care le ridică producția. M. CHELARU Profesoara Jeana Văcărel, de la școala elementară nr. 108 din comuna Progresul, lucrează cu elevii pe lotul școlar. Prof. M. SCHEIN GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI — economie politică SPECIALIST! VIITORILOR împrumut. „Această formulă — a a- rătat tov. Cazacu — creează apa- în specialitate ORA DE LUCRĂRI PRACTICE O AL PATRULEA CONCURS AL ARTIȘTILOR AMATORI (Urmare din pag. l-a) cerc cu toată seriozitatea mun- și joacă, ori cursanții și răsplătesc căminele culturale din in ce mai pline, echipele artistice pe marginea programei de istorie ■e a- ui și a luxului de amănunte fără îndoială. a majorității co- (inclusiv din includerea într-o singură In 99 ore anual, din care folosesc pentru efectuarea de control, iar 10'ore pentru lucru care de nii lor pro. cadrul au Și Evului Mediu aceeași aglo- și date npi. pri- hane edu» Aci, sînt că tace tindu-se tendințele ne/uste de pregăti în exclusivitate ingineri ieetanți, ci studiindu-se numai cursul respectiv este predat >h interesant și daci nu cumva de a se pro- dacd mod vină acti- niei în Intoc- s-a ținut 3 ore se lucrărilor recapitu- anii slu- tul dă privesc adîncă înțelegere a problemei către cursanți. tului asupra fiecărei probleme corectat unele formulări greșite au sintetizat discuțiile. Nu putem să nu amintim, ca datorită Înaltei calificări tate a conducătorilor de datorită muncii susținute fii cadrelor didactice, in ei de apariție și dezvoltare secolul al XV-lea). Socotesc, de asemenea, că mlrea acestei programe nu Dacă nivelul pregătirii profesio- nale a studen/ilor instituțiilor noas- tre de învăfăpiint superior este in ceg mai mare parte corespunzător. problemelor izvorîte celor două probleme temă. Dar desfășurarea cerc a prezentat și trebuie să uităm elevii noștri tre- „sint altii mai Este limpede diții, oricil de de speaialitate fi chiar dacă piilor. De asemenea, nu că, pe lîngă istorie, cursul lui de tul că prumut caldă muncii, mereu mai numeroase, toată aoeastă mare și care, ce ciștigă pentru și antei inimile a tot suficient seamă de particularitățile de gîndire și de capacitatea de efort a elevilor de 11 ani. li răsplătește frumoasă miș- lumina culturii mai mul(i oa- a ii ce Pag. 2 răi". că, în asemenea con- bună ar fi pregătirea a viitorilor ingineri in ultima instanță se rari, scriu texte, regizează sînt sull&ri și lăutari. Ii răsplătește mulțumirea spectatorilor, a oamenilor De exemplu, din cauza complexității materialult................. tințe într-o lecție este, irealizabilă . Manualul de istorie a reflectă în mod evident merare de evenimente burghezi prin dreptul muncitori- de a participa la societățile pe lor va a cursu- V-a. riului roman. Dar ei vor partid și U.T.M. șl împuternicitul asociafiel studențești, iar la fiecare două săptămîni se qrganizează con- sfătuiri cu profesorii Îndrumători de todica. De multe discuțiilor din unele aspecte hleme educative. Chiar predării cursurilor de de speci ili- catedre și a majorită- munca edu- buie să studieze limba maternă, mate- matica, științele naturale, geografia, două limbi străine (iar în școlile mi- norităților național* 3 și chiar 4 limbi). ani, discutlndu-ee fi diferite Cazacu a argumentat acest pornind de la formula B—B", reprezintă mișcarea capitalului lector la Institutul interregional de perfecționare a cadrelor didactice — Cluj discuțiilor mișcării capitalu- împrumut. S-a subliniat fap- mișcarea capitalului de îm- se deosebește de mișcarea nit elemente de dezordine în respectivi, antrenlnd și pe alți denți în ageastă atitudine. De altfel, dacă nu se duce o vitate educativă „preventivă', tovarășii Înscriși în comerajal) și câț deși s-ar părea că mișcarea nu cuprinde nici sfera pro- ducției și nici a circulației, ea se bazează în întregime pe mișcarea capitalului industrial. Tov. Eugenia convinsă fiind că rezolvarea aduce o serioasă Îmbunătățire lui de istorie pentru clasa a REU MIHALEVICI negative, atît în ce privește con- ținutul, cît și în ce privește me- Eleve din clasa VHI-a „B“ a școlii medii nr. 23 din Capitală în ate- lierul mecanic al școlii celorlalte capitaluri (industrial și de masă, deci noi trebuie să ne ghi- dăm nu după cîteva excepții, ci după capacitatea de efort In felul acesta s-ar Jl realizat o mai ” ” * ' ’ ‘' de La un seminar de numeroși studenti ai facultății, mese datorită situației loarte । la învățătură, burse de stat. Care este însă situația muncii cative duse cu acești studenti î din păcate, rezultatele nu mai atît de mulțumitoare. Este drept educarea viitorilor specialiști Inițiatoarele, organizatoarele și ac- trițele" teatrului de păpuși care a bu- curat piuă acum cu 23 de spectacole inimile copiilor din raionul Bistrița. Zeci și sute de învățători din toată țara bat drumurile pe ploaie și viscol, ciocifinesc la ușile oamenilor și încro- pesc, din nimic, un teatru, o orches- tră, o echipă de.cor, pictează deco- parte dintre preocupările decanatului si ale cadrelor didactice ale facultă- ții. Această problemă este analizată periodic în consiliul științific al fa- cultății, care stabilește și sarcinile educative ale colectivelor de catedră. Săptămînai, la decanat se (in ședințe ou reprezentanții organizațiilor de este atitudinea celui care-l predă. Cu lot atît de puțină fermitate s-au rezolvai și manifestările neserioase ale unor studenți pe străzile orașu- lui — manifestări analizate și In ga- zeta ^Vigfa studențească* — soco- tindu-se că nu sint tipice, că stu- denții respectivi sint de fapt stu- denți „buni la învățătură* și că, după cum afirmă unii profesori, Infăptuirea nobilei ițisiuni de (instruire ți eriucar* a tinere- tului in spiritul moralei co- •muniste cere cadrelor didactice, ală- turi de o bună pregătire ștjințifică, a temeinică psegătjr* ideologico-po- litică. In 4obfndir»a acestei pregătiri au un rol de cea mai mare însem- nătate diferitele forme ale învăță- mintului politic în care ește cuprin- să marea majoritate a cadrelor di- dactice din școlile de cultură gene- rală. Luptînd pentru înarmarea lor cu temeinice cunoștințe ideologice, ca- drele didactice de la școala medie nr. 15 din Buaurești cuprinse în cercul de economie politică acordă o deosebită atenție studiului. Articolul de față nu-și propune să analizeze activitatea cercului, deoarece con- statările făcute asupra unei singure ședințe nu pot avea caracterul unor concluzii. Scopul articolului este de a releva unele aspecte privitoare la conținutul problemelor discutate în cerc și la metodica conducerii discu- țiilor de către propagandist în le- gătură cu o singură temă — și anu- me : „Capitalul comercial și capita- lul de împrumut”. Fără îndoială că dezbaterea aces- tor două probleme destul de cuprin- zătoare în cadrul unei singure teme (ședințe de cerc) areează unele difi- cultăți atit pentru cursanți, cit și pentru propagandist. Acestea pot fi învinse prin orientarea discuțiilor de către propagandist asupra probleme- lor esențiale ale temei, asupra pro- blemelor a cățor înțelegere prezintă unele greutăți, ca și prin participa- rea aetivă a cursanților la discuții, ceea ce presupune o temeinică pre- gătire a acestora. Dacă analizăm din acest punct de vedere discuțiile conduse de tov. Al. Dimitriu, propagandistul cercu- lui de economie politică de ia școala medie nr. 15, putem spune că as- pectul cel mai pozitiv al ședinței de cerc l-a constituit orientarea justă a discuțiilor astfel îneît acestea să nu se piardă în amănunte, ci să se con- centreze asupra momentelor esen- țiale ale temei. Aceasta a permis ca de-a lungul celor aproape două ore discuțiile să lămurească probleme sVR : capitalul comercial cb part* distinctă * capitalului indus- trial, profitul comercial și izvorul a- cestuia, cheltuielile de circulație, ex- ploatarea salariaților comerciali și a micilor producători, capitalul de îm- prumut, dobînda, precum și rolul capitalului comercial și al capitalu- lui de împrumut in ascuțirea Contra- dicțiilor capitalismului. Discuțiile au scos la iveală fap- ca lor de studiu. Așa, de pildă, tov. Eugenia Cazaau, discutînd pro- blema capitalului de împrumut și dobînda, a pornit în mod just de la definiția capitalului de împrumut și a subliniat că apariția acestei forme a capitalului este legată de existența și dezvoltarea schimbului, de exis- tența hanilor, precum și de dezvolta- rea capitalului comercial- Din punct de vedere istpric, a arătat tov. Caza- cu, capitalul de împrumut este o formă premergătoare însăși modului de producție capitalist, existînd, sub forma capitalului cămătăresc (uzu- rar), și în formațiile precapitaliste. In urma intervențiilor tovarășilor din cerc și a precizărilor făcute de propagandist s-a desprins clar pen- tru toți cursanții concluzia că, capi- talul de împrumut este o formă con- cretă a capitalului, că el este o parte distinctă a capitalului industrial, O atenție deosebită s-a actordat în Intreprinzînd o cercetare referitoare la formarea noțiunilor științifice ale elevilor in cadrul predării istoriei la clasa a V-a, am avut prilejul să cu- nosc îndeaproape atît programa și ma- nualele de istorie, cît și numeroase as- pecte concrete ale procesului de' învă- țămînt. In calitate de pedagog consi- der ca multiplele probleme pe care le ridică noua programă de învățămînt dau serios de gîndit și ne obligă să le discutăm amănunțjt. Deși experiența de mugea pe baza programei elaborate în 1956 este re- dusă, avînd în vedere că ea s-a intro- dus numai de cîteva luni, unele greu- tăți intimpinate în realizarea acestei programe, precum și unele deficiențe ale acesteia sint atit de evidente, îneît trebuie să vorbim despre ele. Noua programă este superioară celei anterioare prin sistematizarea materia- lului, prin faptul că impune aprofun- darea esenței fenomenului istoric. Unul din aspectele pozitive ale programei estț faptul că spiritul in care este al- cătuită contribuie la dezvoltarea no- țiunilor, judecăților și raționamente- lor elevilor, le impune o interpretare științifică a istoriei. Dar este greu de imaginat că aceistă programă, minuțios elaborată, ar putea cores- punde clasei căreia îi este destinată. îndoiala aceasta este trezita, pe de o parte, de volumul mare de cunoș- tințele care îl prevede programa. In adevar, programa cere elevilor clasei a V-a să studieze o perioadă de circa 3.500 ani, adică trei orinduiri sociale: comuna primitivă, aeinduirea sclava- gistă și orinduirea feudală in perioada rența înșelătoare că dobînda ar fi un produs firesc al capitalului pro- prietate". In continuare s-a arătat aă, în realitate, mișcarea capitalului purtător de dobîndă include în sir»e mișcarea capitalului industrial și deci mișcarea sa este reprezentată prin formula : B-—B—M—B'—B'. In discuții s-a subliniat că deoarece formula capitalului de împrumut se prezintă sub forma B—B', ea face să dispară stadiul capitalului produc- tiv și al capitalului marfă și că din această cauză dobînda apare, în mod fals, nu ca o parte a plusvalorii creată de muncitori în procesul de producție, ci ca o proprietate fi- rească a banilor. Din discuții a reie- șit clar că această formă a capita- lului — capitalul* de împrumut — constituie cea mai fetișistă formă a capitalului, iar dobînda, cea mai vie expresie a acestui fetișism. Ar fi fost foarte bine ca, In vede- rea discutării unei probleme atît de abstracte, cercul să nu se fi mărgi- nit numai la studierea materialu- lui bibliografic indicat, ci să folo- sească și paragraful din „Capitalul* în care Marx sintetizează caracterul fetișist al capitalului de împrumut. Din punct de vedere metodic tre- buie relevată ca o latură pozitivă participarea cursanților la lămurirea problemelor puse în discuție. Astfel, de pildă, la dezbaterea problemei privind capitalul de împrumut (iz- voarele, formele creditului, băncile etc.) au participat trei tovarășe care au dovedit că și-au însușit materia- lul studiat. Concluziile propagandis- metodă bună folosită de propagan- dist, controlul conspectelor făcute de cursanți din materialul studiat, control care a scos în evidență con- știinciozitatea cu care toți membrii cercului au studiat materialul. De asemenea, socotim ca o latură pozi- tivă faptul că, la încheierea discuții- lor, propagandistul a cerut tovară- șilor din cerc să facă singuri apre- cieri asupra aativității în ședința res- pectivă. Aceste aprecieri s-au refe- rit la unele greutăți în adîncirea propagandistul s-au mulțumit să for- muleze o problemă — uneori școlă- rește — fără să analizeze adînc con- ținutul ei. Așa, de exemplu, în le- gătură ou problema capitalului co- mercial și a profitului comercial, vorbindu-se despre cheltuielile de circulație (pe care propagandistul le-a numit „cheltuieli comerciale*) s-a afirmat că există „cheltuieli ne- productive” (cheltuieli nete de cir- culație), cum sînt cele pentru între- ținerea salariaților comerciali, pen- tru ținerea registrelor, pentru recla- mă, pentru corespondență și între- ținerea birourilor comerciale etc. Nu s-a precizat însă nici în discuții și nici în concluziile propagandistului din ce Cauză aceste cheltuieli nu a- daugă mărfurilor valoare. Era nace- lare, copiii de 11 ani trebuie ca. pe lîngă parcurgerea datelor și evenimen- telor istorice a peste trei milenii, să se familiarizeze cu limbajul istpric, cu cronologia istorică, să se deprindă cu orientarea pe hartă (elevii clasei a V-a nu cunosc geografia fizică și harta lumii), să pătrundă sensul a sute de noțiuni istorice grele și, mâi ales, să înțeleagă și să aprofundeze cauzalita- tea istorică și esența a trei orînduiri sociale. • Scopul central al cursului de istorie este acela de a-i face pe elevi să în- țeleagă legile fundamentale care de- termină evoluția societății umane. Putem aprecia că elevii noștri au cunoștințe istorice temeinice atunci cînd au capacitatea de a vedea în spa- tele faptelor cauza și esența evenimen- tului istoric. Acest fel de a trata is- toria este singurul științific și totodată eficace pentru dezvoltarea gindirii și concepției materialiste despre societa- te. Iată deci că profesorul de istorie nu se poate limita la enumerarea datelor și la simpla enunțare a evenimentelor istorice, dacă vrea să realizeze un în- vățămînt științific și să folosească din plin puterea educativă a istoriei. Dar formarea concepției materialiste despre dezvoltarea societății, înțelegerea esen- ței fenomenelor, a legilor, presupune procese complexe de gindire, cum sint procesele de diferențiere, de analiză, sinteză, generalizare etc. Cercetările științifice întreprinse asu- pra particularităților de vîrstă ale pro- ceselor intelectuale au arătat că la copiii de II ani unele din aceste pro- cese sint abia în stadiul incipient, de formare, iar altele insuficient dezvol- tate, apelul la ele implicind pentru acești copil un efort mintal serios. In consecință, In fața profesorilor de 1»- sar să se arate că acele cheltuieli care sînt legate de transformarea mărfurilor în bani și a banilor în mărfuri sînt cheltuieli nete de cir- culație și că ele nu adaugă mărfii nici un fel de valoare. In discuții nu s-a precizat deosebirea dintre munca productivă și munca neproductivă. De aceea, propagandistul ar fi tre- buit să insiste el asupra acestei pro- bleme, astfel îneît curșanții să în- țeleagă clar că mupea productivă este singura creatoare de valoare și plusvaloare, că ea este retribuită din capital, pe cînd cea neproductivă este retribuită din profit, că munca productivă creează bunuri, pe oind cea neproductivă servicii. Aceeași deficiență s a manifestat și în discuțiile cu privire la particu- laritățile capitalului de împrumut. Trebuie remarcet că această proble- mă nici nu a fost ridicată de parti- cipanții la discuții, ci enunțată de propagandist în concluzii, acesta mulțumindu-se doar să afirme că „o particularitate a capitalului de îm- prumut este faptul efi el este capital — proprietate". Ar fi fost mai util ca propagandistul, prin intervenția sa, să pună numai in discuție aceas- tă chestiune, nu să o rezolve singur și mai ales prin simple enunțări. Discuțiile nu au atins decît super- ficial problema societăților pe acți- uni. Nu s-a precizat cte înseamnă o acțiune dividend, ce se înțelege prin cursul acțiunilor, bursa de valori etc. S-a insistat prea puțin ăsupra caracterului adînc reacționar al așa- zisei teorii a „democratizării capi- talului'*, argumentată de teoreticie- torie se ridică pe de o parte sarcina dozării și facilitării efortului de gîn- dire al copiilor prin diferite mijloace didactice (expunerea emotivă, plastică a povestirilor, folosirea comparațiilor, a diferitelor materiale didactice și in- tuitive, a schemelor etc.) și pe de alta sarcina de a dezvolta procesele de gîndire (prin revenirea asupra ele- mentelor esențiale, prin sublinierea cauzelor, a urmărilor, prin întrebări care stimulează gîndirea, prin stimu- larea sintezei și analizei etc ). .Ori, a- ceste sarcini fundamentale cer mult timp ; ele cer ca profesorul, utilizînd diferite metode și procedee didac ice, să se oprească în repetate rinduri asupra noțiunilor, a elementelor de- terminante ale fenomenului istoric, asupra lămuririi esenței și cauzelor evenimentelor, asupra legilor ce deter- mină dezvoltarea socială Volumul imens al cunoștințelor pre- văzute de programă vine însă în con- tradicție cu aceste exigențe didactice și împiedică respectarea lor. In adevăr, dacă cercetăm volumul de cunoștințe prevăzut de programa clasei a V a nu- mai pentru studiul istoriei evului me- diu, constatam că ea pretinde studiul 'istoriei evului mediu în toate țările Europei ' (Statul franc, Bizanț, Rusia Kieveană și celelalte state slave, pa- tria noastră) și în țările asiatice (Ara- bia, China, India) în perioada apa- rițioi orinduirii feudale, revenind apoi asupra evnimentelor din Franța și An- glia odată pînă în sec. XIII, apoi după sec. XIII, asupra evenimentelor din Mongolia, Spania, Italia, Germania, Marele Cnezat al Moscovei, Cehia și, în sfîrșit, include formarea imperiului otoman și a statelor feudale romî- nești în perioada de dezvoltare a feu- dalismului. Pe lîngă faptul că programa cu- prinde o atit de vastă perioadă a Isto- riei, un conținut atît de bogat, ea mal acțiuni cumpărînd un număr de ac- țiuni. Referirile la materialele apă- rute recent în presă în legătură cu această problemă au fost prea puțin concludente. De asemenea, s-a insis- tat insuficient asupra consecințelor determinate de intensificarea proce- sului de formare a societăților pe acțiuni în imperialism și de arsena- lul ideologic foloșit pentrp 4 dejugn- stra că în condițiile actuale capita- lismul ar „aluneca", chipurile, spre socialism. Considerăm că discuțiile în jurul acestei probleme trebuiau să fie mai legate și mult mai combative. Pornind de la tendința capitaliștilor de a abate atenția clasei muncitoare de la lupta împotriva modului de producție capitalist, discuțiile tre- buiau să scoată în evidență diversiu- nea ideologică la care recurg oa- menii de știtață burghezi, care în- cearcă să demonstreze că schimbă- rile prin care a trecut capitalismul, mai ales o dată cu trecerea la impe- rialism, constituie o mișcare de în- noire a modului de producție ca- pitalist care a ajuns, pasă-mi-tg, să fie un „capitalism fără capitaliști și proletari, o economie nouă", un „ca- pitalism corectat*. Acestea au fost cîteva din aspec- tele mai importante relevate în cer- cul de economie politică de la școala medie nr. 15 din Capitală, cerc care se străduiește să-și însu- șească tezele fundamentale ale ști- inței economice marxiste. MARIA ȘERBAN este încărcată și cu nenumărate de- numiri. De exemplu, la lecția „Decă- derea Greciei antice" (1 oră) progra- ma prevede următoarele probleme: Războiul peloponeziac. Cauzele lui. Forțele militare ale celor două tabere, începutul războiului; caracterul pră- dalnic al războiului. Căderea luj Pe- ricle. Expediția din Sicilia, răscoalele sclavilor din Atena. Alianța Spartei cu imperiul persan. Prăbușirea Atenei și a democrației sclavagiste în Grecia Antică. Urmările hegemoniei aristocra- tice a Spartei asupra lumii grecești. Ridicarea vremelnică a Tebei. Prăbu- șirea hegemoniei spartane. Hegemonia tebană. Decăderea politică a lumii gre- cești. In cadrul lecției întitulate „Slăbirea treptată a imperiului roman" (1 oră) se cere lămurirea următoarelor mo- ' mente : înrăutățirea situației imperiu- lui. Creșterea latifundiilor, scăderea numărului sclavilor, scăderea numă- rului țăranilor și al meseriașilor. Scă- derea populației imperiului, apariția colonilor. Apariția creștinismului, for- mă de protest împotriva nedreptăților orinduirii sclavagiste începutul pro- cesului de descompunere a imperiului. Intețirea răscoalelor și a atacurilor popoarelor germanice. Eliberarea Da- ciei de sub stăpînirea romană. însușirea temeinică a acestor cunpș- Mai mult încă, aduce în fiecare lecție circa zece noțiuni noi, și tot atîtea date și denumiri. Astfel, la lecția „Imperiul roman de răsărit în sec. V—VII, Jus- tinian", se întîlnesc următoarele noți- uni necunoscute elevilor: fildeș, mi- rodenii, huzur, spion, intrigă, a se greciza, promontoriul, informator, re- gres, corupție, abuz, diplomație, putere absolută (acestea necesitînd în unele cazuri explicații largi) și următoarele denumiri și date: Antiohia, Justinian, Roma nouă, Nika, Belizarius, Lombar- dia, 527—265, 532. Chiar dacă avem în vedere faptul că unele din aceste noțiuni se pot explica ușor, totuși scrierea lor pe tablă, explicația și în- semnarea lor de către elevi iau cel puțin 10 minute din oră, ne mai vor- bind de noțiunile care cer explicații mult mai ample. Toate acest* noțiuni PENTRU ATITUDINEA cativg desfășurată în rîndurile stu- denfilor succesele sint mai limitate. Pregătirii de specialitate a studenti- lor i se acordă, în general, grija necesară. In timp ce educarea viito- rilor specialiști, grija pentru com- portarea lor în calitate de conducă- tori in țoale domeniile producției este lăsată pe planul al doilea. Ana- liza cit de sumară a muncii educati- ve desfășurate în facultăți confirmă de îndată această observație. Iată, de pildă, cum stau lucrurile ' la Facultatea de construcții civile și industriale a Institutului de cons- trucții din București. Pregătirea stu- denților Facultății de construcții ci- vile și industriale din București s-a ridicat la un nivel Înalt, datorită muncii corpului didactic al facultății. Studenții au prins dragoste de pro- fesie și învață temeinic, obținînd re- zultate frumoase. La ultima sesiune de examene, de pildă, mulți dintre studenții facultății au fost declarați promovați, un mare număr dintre ei obținînd note bune. De asemenea, ai poemelor lui Beniuc și Andrițoiu, Tulbure ori Labiș. De răsfoiești programele spectacole- lor prezentate la concurs, vei găsi pe fiecare pagină, de ctteva ari, nume dp învățători, educatori, profesori. Cu ajutorul celor cinci invățăiori de la Rășinari, ce și-au consacrat fiecare clipă liberq grelei munci de pregăti- re a spectacolului, s-a realizai „Nunta ciobănească". Prin strădania și entu- ziasmul învățătoarei Victoria Flntine- ru a fost creat rolul Savetei din pie- sa „Gardul" de Tiheriu Vornic, pentru oa<-e budiștenii au obținut premiul întîi la concurs. îndrumat de educa- toareg Polgăr Sa roita, teatrul de pă- puși din Bățanii Mari a obținut entu- ziaste aplauze. • învățători sini și Emtni Teutsch și Deasă Ist van din Pepjmer, realizato- rii spectacolului premiat „Zgîrcita", prezentat In limba germană. învăță- toare este și moldoveanca Mărgărinta Lupesou, neîntrecuta povestitoare a „Amintirilor" lui Creangă, și Butta • Erzsebet, din Macău, de prin părțile Clujului, care a strîns in jurul teatru- lui de păpuși și al căminului cidtwal zeci de tineri ce abia au părăsit școa- la, Educatoarele de la Bistrița sint meni muncitori din patria noastră. EVA NOVAC și amănunte îngreunează memoria ele- vilor și împiedică realizarea scopului central al cursului de istorie : forma- rea concepției materialiste despre isto- rie, înțelegerea dezvoltării sociale. Este imposibil, în cadrul unui arti- col de asemenea proporții, să ne oprim pe larg asupra problemei formării no- țiunilor la clasa a V-a. Vom atinge, de aceea, numai un aspect al ei. Deși formarea unor noțiuni ca cele de „stat", „orînduirea sclavagistă", „o- rînduirea feudală" etc. impTică greutăți serioase, ele sînt absolut necesare în studierea istoriei. Sînt însă noțiuni ca: „criză economică", „fiscalitate" (vezi manualul de Istorie Antică ed. 1956 pag. £05), „mod de producție" (vezi tabelul rezumativ al istoriei evu- lui mediu, sec. V-VII, pentru clasele V și VI, anexă la manualul de Istoria Evului Mediu, Ed. de stat didactică și pedagogică 1956), care, reprezentînd noțiuni cu nivel de generalizare foarte ridicat și presupunînd cunoașterea al- tor noțiuni, sînt inaccesibile elevi- lor de 11 ani. Observațiile asupra rezultatelor pre- dării isoriei în clasa a Y-a pledează contra acestui vast material istoric și contra introducerii unor noțiuni care depășesc capacitatea de înțelegere a elevilor. Este evident că în 50 de minute, a- semenea volum de cunoștințe cum pre- vede programa nu poate fi expus în fața elevilor de 11 ani, în așa fel în- eît ei să-l înțeleagă pe deplin. Vasti- tatea materialului răpește timpul ne- cesar expunerii și analizei materialu- lui didactic, folosirii schemelor, com- parațiilor. concretizărilor etc. care în- lesnesc învingerea greutăților ridica- te de cursul de istorie. De asemenea, volumul mult prea mare de cunoștințe care trebuie predate împiedică posi- bilitatea de a intra în analiza fenome- nelor, de a pune pe elevi în situația să tragă concluzii, pentru a forma și dezvolta gîndirea lor. Pentru oricine este clar că excesul de material și noțiuhi noi cu care profesorul și elevii trebuie să opereze la fiecare lecție împiedică fixarea și aprofundarea cunoștințelor. Acest fapt are o consecință dublă : duce la uita- rea celor învățate anterior și totodată lipsește noii* cunoștințe d* baia ne- cesari. profesorii se referă uneori la munca de viitor a studenților, vorbesc des- pre rolul inginerilor in producție etc. Munca educativă dusă de catedre- le de științe sociale, de organizația U.T.M. și, în ultimul timp, de aso- ciația studențească, ca și îndrumă- rile cadrelor didactice au o influență pozitivă asupra atitudinii multor studenți. Cu toate acestea, nu se poate vorbi decît prea puțin de o muncă educa- tivă propriu zisă Ia această faculta- te. Intre principiile stabilite just în consiliul științific, pe de o parte, și măsurile practice dictate de proble- mele ridicate „la zi" s-a creat un gol, tocmai datorită faptului că munca educativă nu constituie o ac- țiune susținută, cu obiective limpezi, dusă zi de zi, în legătură strinsă cu munca de pregătire teoretică șl prac- tică de specialitate, In general, în afară de activitatea catedrelor de științe sociale, îndreptată spre ridi- carea nivelului ideologic și poli- tic al studenților, în afară de ac- tivitatea în cadrul U.T.M. și al aso- ciației studențești, totul se limitează aproape numai la rezolvarea abate- rilor în privința disciplinei, ■ frec- venței, a atitudinii studenților. De la principiile stabilite în consiliul ști- ințific se trece direct Ia măsurile practice de îndreptare a lipsurilor, fără a se desfășura In prealabil toc- mai acea muncă educativă susținută, care poate să prevină apariția lipsu- rilor. Mal mult decît atît. Preocuoarea Insuficientă pentru munca educativă, lăsarea acesteia aproape exclusiv în sarcina oatedrelor de științe sociale, Să revenim puțin la problema noțiu- nilor. Nimeni nu neagă necesitatea de a se explica elevilor, chiar și celor din clasa a V-a, unele noțiuni cum sînt modul de producție sclavagist sap feudal, criza economică a Impe ceste noțiuni numai dacă vom folosi termeni și explicații adecvate, care să tină seama de particularitățile de vîrstă. întrebuințarea noțiunilor inac- cesibile are ca rezultat folosirea de către elevi a unor cuvinte ce nu au pentru ei conținut concret și, în con- secință, nu numai că nu-i ajută la pătrunderea fenomenelor, dar provoa- că seriqase confuzii în mintea lor. Foarte des observăm la lecțiile de istorie din clasa a V-a că profesorul, deși este conștient de lipsurile și greu- tățile întîmpinate de elevi în însuși- rea materialului, explică mai departe, în loc să se oprească pentru a elucida noțiunile și fenomentele istorice, obli- gat fiind să procedeze astfel de vasti- tatea programei. Este un fenomen a- proape genera) că elevii noștri cu- nosc materia curentă, dar fac greșelț multe atunci cînd este vorba de cea însușită cu două săptgmîni în urmă, chiar șj în clasele profesorilor buni. din primele lecții privitoare la orîndu- irea feudală, chiar elevj care cunoș- teau bine materialul referitor la orîn- duirea sclavagistă au dovedit, după un timp scurt, confuzii, goluri, ezitări etc. Desigur, experiența și măiestria pe- dagogului contribuie în mare măsură (a facilitarea înțelegerii materialului de către elevi și la înlăturarea supra- încărcării, dar aceasta nu rezolvă în întregime problema și nicidecum nu schimbă particularitățile de vîrstă ale elevilor. Nu trebuie neglijat nici fap- tul că școala noastră este o școală a organizației U.T.M. și a asociației studențești, neglijarea faptului că orice activitate desfășurată în •«.•;- :-i trebuie să grenajele cu roți dințate, la ma- șip* de cusut etc. De asemene, tov. Elena Croitoru, profesoară de științe naturale, explicînd pe baza upui bogat material didahie lecția „solul’, i-a în- vățat pe elevii clasei a VI-a să recunoască diferite tipurt de soluri după structura și proprietățile lor, le-a comunicat o seri» de teguji agrotehnice care trebui» aplicate în funcție de natura diferită a so- lului și a exemplificat ajdiearea acestor reguli cu lucrările efectuate de elevi pe pqrcela experimen- tală a școlii. In unele școli s-au creat atelțere de tîmplărie și lăcătușerie. Elevii școlilor sare n-au avut asemei nea posibilități lucrează jn atelierele întreprinderi- lor și ale școlilor profesionale. Astfel, elevii școlii din Fișni desfășoară praotica în atelierul școlii profesionale de p» lîngă întreprinderea „Ilie Pin- tilie". O rodnică activitate se desfășoară și în cadrul cercurilor tehnice. CșțcuJ de aeromodel» de la școala de 7 ani din Pucioasa, cercul de tîmplărie de la școqla d» 7 ani dil Meroeni și cercul de croi- torie de la «coala de 7 «ni din Pietroșița, de pildă, au obținui rezultate lemaroabll» In munoa lot Introducerea elementelor de politehnizare a con- tribuit într-o măsură însemnată și la confecționa- rea materialului didactic cu mijloace locaje. In a- ceastă privință s-«u remarcat unele cadre didactice ca Elena Croitoru. Vera Solomon, Măriși Barbu. Cu ajutorul acestora s-a deschis de curînd în Pu- cioasa o expoziție cu materialul didactic confec- ționat în școli cu mijloace locale. In acțiunea de confecționare a materialului didactic, ca și în cea a înzestrării atelierelor de pe lîngă școli cu utila- jul necesar, secția de învățămînt a raionului, con- ducerile școlilor și pedagogii au anțiepat întreprin- derile industriale și agricole, premqi și unitățile comerciale din raion. Deși rezultatele obținute pînă în prezent oglindesc preocuparea secției raionale de învățămînt și a pedagogilor pentru Introducerea și extinderea în- vățămîntului politehnic, trebuie să arătăm că, li- nîndu-se seama de condițiile favorabile existente în raionul Pucioasa, este necesar să se accelereze ritmul introducerii elementelor d»_ politehnizare și să se lichideze lipsurile care se manifestă în pre- zent. Astfel, cercurile pedagogie» 'n-au desășurat o acțiune susținută pentru a populariza în rindul tuturor cadrelor didactice importanța învățămîntu- lul politehnic. Predarea lucrului manual și a lucră- rilor practice la clasele I-IV, precum și a lucrărilor de laborator la clasele V-VII nu se desfășoară în toate unitățile școlare la nivelul cerințelor progra- melor. Lipsa de pregătire el privire la politehni- zare a unor directori de școli ie reflectă în lipsa unei îndrumări competente de către aceștia a cadrelor didactice. Secția de învățămînt a raionului Pucioasa ăre sarcina de a înlătura aceste neajunsuri, contribuind la extinderea învățămintului politehnic și în școlile în care n a fost introdus pînă în prezent, îmbună- tățind pretutindeni activikit»a cadrelor didactice. complementul „da frig" este un com- plement circumstanțial de cauză” Luăm apoi o altă propoziție : „Stră- jerii se pregăteau de luptă" — unde, după ce am stabilit că substantivul însoțit de prepoziție „de luptă” de- termină verbul „se pregăteau" (și că este deci un complement) — facem analiza prin întrebări : „Ce au făcut străjerii ? întîi au luptat și pe urmă s.au pregătit, sau dimpotrivă s-au pregătit întîi pentru a lupta apoi ?”. Răspunsul — „Străjerii s-au pregătit întîi" — ne arată ulterioritatea acțiu- nii sugerate de substantivul comple- ment față de acțiunea exprimată de verbul determinat. Aceasta ne con- duce Ia judecata : „Străjerii s-au pre. gătit în vederea luptei oe avea să urmeze, în scopul luptei. Deci com- plementul „de luptă” este un comple- ment circumstanțial de scop. Rezolvarea acestei prime dificul- tăți ne ajută să eliminăm o a doua dificultate, aceea a confuziei frec- vente pe care elevii o fac intre corn, piementul indirect și complementele circumstanțiale de cauză sau de scop. Pentru a îndepărta posibilitatea unor asemenea greșeli, este necesar să analizăm cu elevii două perechi de exemple, în care complementul indi- rect și complementul circumstanțial de cauză, pe de o parte, și comple- neral, și în determinarea complementelor, in special, rul trebuie să-i obișnuiască să folosească întrebarea ca felurilor profeso- pe elevi ajutător și nu ca un criteriu absolut. Tot- odată este necesar ca profesorul, fo- losind exemplele, să-i facă pe elevi să înțeleagă că vorbele de legătură au o valoare relativă în determina, rea părților secundare de propoziție și a subordonatelor — că aceleași prepoziții și locuțiuni prepoziționale, conjuncții și locuțiuni conjuncțio- nale pot introduce părți de propozi- ție sau propoziții diferite piu prepoziția „de1 poate un complement indirect, circumstanțial de aauză, (de exem- introduce dar și un conjuncția „să“, caracteristică subordonatei finale, poate introduce și o subordo- nată directă etc.). încheiem precizînd că în practică este necesar ca deosebirea dintre di. feritele feluri de complemente tau subordonate completive să fie lă- murită cu prilejul predării. Dacă însă acest lucru nu s-a făcut la timp, profesorii de limba romînă au dato- ria de a veni cu precizările necesare ulterior, cu ocazia repetării părților ( RedKfla gl administrația । București, rtr, Spini Hareț nr, 12, Telefon 4-24.00; 4-52’31, Tiparul i Combinatul Poligrafic Casa SdntcU „I, y, Stalin* București Plaja Sctnteli, Abona mente; 1 an •« 12,50 Ici; * luni •-> 6,25 lei; 3 luni m 3.12 leL