Proletari din toate țările, uniți-va I
ANUL IX Nr. 415
Vineri 22 martie 1957
4 PAGINI 25 BANI
Organ al Ministerului învățămintului și al Comitetului Central ai Sindicatului Muncitorilor din Invățămint
O problemă actuală
Săptătnina mondială
școlile unde au existat preocupări se- .seriozitatea, obținîndu-se succese, în
alte locuri ea n-a fost urmărită cu
tuie sfaturile populare
organele
de locomotive
masă și să aducă o mare contri.
de
(Cortinuare tn pag. 4)
(Continuare tn pag. 2)
*
învățătorul Ion Petrescu, agitator In răscoală
cu, iar realizarea acestui laborator KW. Acest grup servește și la răcl-
(Continuare in pag 3-)
cercări al laborato-
lon Petrescu răs-
rului de locomotive
M, APOSTOLACH1
treia
nare
meni
care
celor
destulă străduință și
dere, neglijîndu-se
condițiilor materiale
mobilizarea elevilor.
simț de răspun-
atît asigurarea
necesare, cit și
Deși au văzut
al P.M.R. și
brie 1956 a
Care stat
să compare
democratic. Pe
nostru a atras
rilor țării mase
țărani muncitori
du-le condițiile
această bază statul
la conducerea trebu-
uriașe de muncitori,
și intelectuali, creîn-
necesare pentru a-și
în
de
întregul proiect pentru amenajarea
laboratorului de încercat locomotive
a fost alcătuit de șeful catedrei de
locomotive, profesorul Ion Zăgănes-
jcască cu credință poporul, să mun-
cească pentru traducerea în viață a
hotărîrilor celui de al II-lea Congres
ale Plenarei din decem-
C.C. al P.M.R.
burghez poate Îndrăzni
parlamentul lui, alcătuit
nouă..."
Elevii, nepoții șerboenilor care au
nesaț povestea bătrinului Cimpeanu
făcut să înțeleagă mai bine viața lor de azi, s-o prețulască mai mult, i-a
îndemnat să învețe mai strguincios ca să-și ducă satul la fi mai mart
injlorirt.
Elevele școlii medii nr. 19 din București pregătesc numeroa-
se daruri pentru Festivalul de la Moscova.
trescu din comuna Țigănești oare
văzînd pe acei soldați formînd un
grup de 30—40 inși, intră în mijlocul
continuat multă
burghezo-moșieresc
la moarte.
Sprijinul dat de
dia fiecare piesă componentă
funcțiune, de a cunoaște modul
exploatare a locomotivei și de
efectua încercările necesare.
legislaturi arată că Marea Adu-
Națională este alcătuită din oa-
din rindul poporului muncitor,
cunosc îndeaproape interesele
ce muncesc și sînt gata să slu-
luptat odinioară, au ascultai cu
„Lecția" despre istoria satului i-a
vreme, regimul
asuprindu-1 pină
manifesta energia și inițiativa lor
creatoare, aptitudinile lor, pe care re-
Standul de în-
de la Institutul po-
litehnic din Timi-
dînșii despre
fie ascultat,
soldaților și
galerie îm-
care s-a,u re-
Băute imv/mUte
hotAriri de mare însemnătate
PENTRU POPORUL NOSTRU
frecventa
1
Poporul nostru a urmărit cu un
deosebit interes lucrările primei se-
siuni a celei de a treia legislaturi a
Marii Adunări Naționale a R. P. Ro-
mîne. Cei 437 de deputați aleși la
3 februarie 1957 au simțit în tot
timpul lucrărilor sesiunii, așa cum
vor simți de-a lungul întregii lor ac-
tivități, că alături de ei se află cei
peste 11 milioane de cetățeni care
și-au dat votul pentru programul
Frontului Democrației Populare, pro-
gram al cărui principal obiectiv con-
stă în ridicarea neîncetată a nivelului
de trai material și cultural al po-
porului.
Lucrul acesta este ușor de înțeles.
Componența deputaților celei de a
diu industriași, bancheri, latifundiari,
cu Marea Adunare Națională a țării
noastre, profund democratică, în care
nu există niciun moșier, fabricant
sau bancher ?
Regimul nostru democrat-popular,
formă a dictaturii proletariatului, a
aplicat și aplică cu consecvență, în
condițiile concrete ale R. P. Romîne,
principiul leninist al centralismului
La Facultatea de mecanică a In-
etitutului politehnic din Timișoara a
fost pus în funcțiune un laborator
de locomotive, care prezintă un deo-
eebit interes didactic și științific. El
asigură o înțelegere mai bună din
partea studenților a construcției și
funcționării locomotivei și totodată
oferă inginerilor și tehnicienilor un
sprijin însemnat în studierea proble-
melor legale de proiectarea unor lo-
comotive noi, perfecționate.
Vechea metodă intuitivă, care fo-
losește ca material didactic mache-
te, modele de piese, planșe murale,
desene de tablă, imagini proiectate
etc. s-a dovedit a fi insuficientă
pentru studiul științific al locomoti-
vei. De aceea baza principală a
noului laborator o constituie loco-
motiva reală, de serie nouă, pe care
Btudențil au posibilitatea de a stu-
a fost posibilă datorită sprijinului
pe care l-au acordat institutului
Combinatul metalurgic Reșița, pre-
cum și datorită muncii depuse de
colectivul de catedră : conferenția-
rul Gheorghe Rusu, asistentul Aurel
Lie, șeful laboratorului Gheorghe
Tasch, mecanicii șefi Ion Nestor ți
Ilie Miloș.
Laboratorul de locomotive este In.
Btalat în două hale mari, special
șoara
gimul burghezo-moșieresc le-a strivit
și Ie-a înăbușit decenii de-a rindul.
Cu sprijinul activ al maselor popu-
lare conduse de partidul marxist-le-
ninist al clasei muncitoare, statul
nostru democrat-popular și-a îndepli-
nit cu succes sarcinile uriașe care
i-au stat in față în vederea organi-
zării și dezvoltării pe baze noi, so-
cialiste, a vieții economice și cultu-
rale a țării. Făurirea economiei so-
cialiste puternice, organizarea operei
de industrializare socialistă a țării și
de transformare socialistă a agricul-
turii, înfăptuirea revoluției culturale
sînt sarcini la a căror îndeplinire au
participat șl participă cele mai largi
mase ale poporului nostru.
Formele organizatorice și atribuțiile
organelor puterii de stat inuncitorești-
țărănești, metodele de aplicare a de-
mocratismului socialist, așa cum arată
viața, nu sînt rigide și neschimbă-
toare. Ele depind de stadiul dezvol-
tării construcții socialiste, de evolu-
ția forțelor de clasă, de creșterea
conștiinței socialiste a maselor, de
pregătirea cadrelor, precum și de alte
condiții concrete ale perioadei de tre-
cere de la capitalism Ia socialism.
Prima sesiune a celei de a treia le-
gislaturi a Marii Adunări Naționale
a R.P.R., pe baza orientării trasate
de comunicatul ședinței Biroului Po-
litic al C.C. al P.M.R. din 14 martie
a.c., a luat o serie de măsuri de ma-
re însemnătate, menite să ducă Ia în-
lăturarea deficiențelor constatate, la
îmbunătățirea muncii și simplificarea
aparatului de stat și la reducerea
cheltuielilor administrative ale statu-
lui, la stimularea unei participări și
mai active a maselor muncitoare la
opera de construire a socialismului.
Cu mare bucurie a luat cunoștință
poporul nostru de votarea de către
Marea Adunare Națională a legii cu
construite pentru aceasta. In prima
hală sînt instalate standul de încer-
cat locomotive la care, pentru a se
mări precizia datelor obținute, roțile
locomotivei sînt irînate elactric, stan-
dul de încercat injectoare, standul
de capete de emisie și aparatul d«
verificat distribuțiile. In a doua ha-
lă este instalat un cazan cu toate a-
nexele necesare, care- livrează abu-
rul necesar pentru standurile de in-
jectoare și capete de emisie.
La standul de locomotive se în-
cearcă locomotive cu abur, electrice
și Diesel, cu ecartamentul de 750 șl
760 mm. La punerea în funcțiune a
locomotivei, cele 4 role ale standului
antrenează, prin intermediul unor
multiplicatori, patru generatori de
curent continuu de cîte 40 KW fie-
care. Puterea celor patru generatori
este suficientă pentru a pune în sar-
cină cea mai puternică locomotivă
de cale îngustă. Curentul electric
produs de acești generatori, după
ce trece pe la masa de comandă,
este debitat pe niște rezistențe în
care energia electrică se transformă
în căldură ce se elimină cu ajutorul
unui grup moto — ventilator de 40
rea generatorilor șl evacuarea ga-
zelor de ardere provenite de la căl-
darea locomotivei. Măsurîndu-se e-
nergia electrică produsă și ținîndu-
se seama de pierderile în generatori,
multiplicatori și role, care sînt cu-
noscute, se poate determina puterea
MAXIMILIAN ZOLTAN
privire la stabilirea numărului de mi-
nistere și denumirea lor și de aproba-
rea in unanimitate a listei noului gu-
vern, în frunte cu tovarășul Chivu
Stoica, președintele Consiliului de
Miniștri. Votul unanim al depulaților
pentru desemnarea noului guvern este
expresia aprobării entuziaste a între-
gului popor muncitor față de politica
partidului și guvernului de întărire
și înflorire continuă a patriei noastre.
Declarația tovarășului Chivu Stoi-
ca, președintele Consiliului de Miniș-
tri, asupra politicii interne și externe
a guvernului Republicii Populare Ro-
mîne constituie un program însufle-
țitor de activitate pentru dezvoltarea
mai departe a cuceririlor socialiste ale
poporului, pentru construirea socialis-
mului și apărarea păcii.
„Guvernul Republicii Populare Ro-
mîne —a spus tovarășul Chivu Stoica
— va continua cu aceeași fermitate
politica de întărire multilaterală a
orînduirii democrat-populare și de
dezvoltare a democrației socialiste,
politica de consolidare a statului de-
mocrat-popular, ca instrument al
construcției socialiste, călăuzindu-se
întotdeauna după linia Partidului
Muncitoresc Romîn, după interesele
fundamentale ale poporului muncitor
Guvernul Republicii Populare Romîne
va urma cu aceeași consecvență ca și
pînă acum politica de dezvoltare și
întărire a unității și solidarității fră-
țești cu țările lagărului socialist, de
coexistență pașnică cu toate țările
lumii, indiferent de orînduirea lor
socială și de stat".
Cea mai democratică formă de or-
ganizare a puterii de stat cunoscută
în viața poporului nostru o consti-
locale ale puterii de stat. La baza ac-
tivității lor stă politica partidului de
atragere a celor mai largi mase de
oameni ai muncii Ia conducerea tre-
burilor obștești și de mobilizare a în-
tregului popor muncitor la o activă
participare în opera de construire a
socialismului.
Măsurile cu privire la lărgirea atri-
buțiilor și sferei de acțiune a sfatu-
rilor populare, preconizate de guvern
în Declarația tov. Chivu Stoica, vor
duce la creșterea inițiativei și răspun-
derii organelor locale ale puterii de
stat pentru rezolvarea problemelor
economice, gospodărești, edilitare și
social-culturale în interesul îmbună-
tățirii neîncetate a condițiilor de via-
ță ale oamenilor muncii.
In perioada care a trecut de la
crearea lor, sfaturile populare au acu-
mulat o bogată experiență. Ele s-au
dovedit organe capabile să desfă-
șoare o largă muncă organizatorică
Printre nenumărații dascăli care
au participat la răscoalele din 1907
se află și învățătorul Ion Petrescu,
fiu de țăran sărman din Țigăneștii
Muscelului. In 1907, Ion Petrescu a
fost unul dintre cei mai însuflețiți
agitatori ai răscoalei țărănești în
Muscel. Iată cum îl prezintă dosarul
28 al cabinetului judecătorului in-
structor al tribunalului jud. Muscel:
„în seara zilei de 11 martie a.c. se
găseau pe peronul gării Leordeni, o
gară foarte populată, mai mulți sol-
dați rezerviști și concediați (concen-
trați — n.n.j... Printre oamenii ce de
obicei se strîng pe peronul acestei
gări, venise și învățătorul Ion Pe-
Sîntem într-o etapă importantă a
muncii școlare. Ne apropiem de pe-
rioada recapitulării, de examene.
Tocmai în această etapă importantă
din munca școlară există și pericolul
ca frecvența să slăbească. Unii elevi
sînt antrenați în munci gospodărești
sau de cîmp, alții, cu care s-a dus o
muncă educativă slabă, absentează
de la școală fără motiv, fiind ten-
tați de timpul frumos de joc, și în
sfîrșit sînt și dintre aceia care de-
mobilizați de rezultatele slabe la
învățătură, vin cu mare neregulari-
tate la cursuri.
Pentru a prgîntîmpina o asemenea
situație trebuie să se folosească ex-
periența bună a acelor cadre care
au știut să asigure pe variate căi
frecvența regulată a elevilor.
Ințelegînd că nivelul de pregătire
al elevilor, rezultatele lor la învăță-
tură sînt strîns legate de frecventa-
rea regulată a lecțiilor și activități-
lor în afara clasei, cei mai mulți din-
tre învățători și profesori și-au în-
dreptat atenția, încă de la începutul
anului școlar, spre asigurarea unei
bune frecvențe a elevilor. Rezultate
apreciabile în asigurarea frecvenței
au obținut mal ales învățătorii și
profesorii care, în cadrul lecțiilor,
s-au străduit să educe pe elevi în spi-
ritul dragostei pentru muncă și învă-
țătură, care au dat lecțiilor un con-
ținut interesant, atractiv, accesibil
trezind în acest fel interesul elevilor
pentru studiu, pentru școală. Dar nu
numai lecțiile, ci îatreaga activitate
desfășurată în unele școli fiind temei-
nic organizată i-a făcut pe copii să
îndrăgească învățătura, să vină regu-
lat și cu plăcere la cursuri.
Frecvența elevilor este bună în
rioase pentru desfășurarea în bune
condiții a muncii în școală, unde în-
vățătorii și profesorii au ținut o le-
gătură strînsă cu părinții elevilor,
lămurindu-i asupra însemnătății pe
care o are în pregătirea fiilor lor
prezența regulată la cursuri.
Punînd un accent deosebit pe asigu-
rarea unor condiții bune de învăță-
tură, pe crearea unei atmosfere plă-
cute în școală, ocupîndu-se chiar de
amănunte în această privință, cadre-
le didactice din satul Valea Porcu-
lui, raionul Vișău, de pildă, au rea-
lizat o frecvență de sută la sută. Au
contribuit, de asemenea, la îmbună-
tățirea frecvenței elevilor măsurile
luate în unele regiuni și raioane ca
Bacău, Suceava, Baia Mare, pentru
lărgirea și buna funcționare a inter-
natelor școlare, pentru amenajarea și
înzestrarea școlilor cu mobilierul ne-
cesar etc.
îmbunătățirea frecvenței presupune
o bună organizare și un control sus-
ținut din partea Oadrelor didactice al
muncii independente a elevilor. Și în
acest sens s-au făcut în multe școli
eforturi deosebite, creîndu-se posibi-
lor, deschise vorba cu
revolte și făcînd să
căută să demonstreze
oamenilor care făceau
prejurul său aă țăranii
voltat au dreptate
Martorul N. Constantinescu, șeful
gării Leordeni, face următoarea măr-
turisire care oglindește exact starea
de spirit a țăranilor și rolul lui I.
Petrescu : „Ar fi trebuit arestat ime-
diat Petrescu. Insă la aceasta nici
nu era de gîndit. Toți erau dirji șl
spiritele foarte agitate. A aresta pe
Petrescu atunci ar fi fost ca și cum
cineva ar fi aruncat un cjiibrit în-
tr-un car cu fin".
învățătorul Petrescu a jucat un rol
important și în desfășurarea răscoa-
lei din Călinești. De asemenea, el
organizase grupuri de agitatori ță-
rani în comunele învecinate, alcătu-
ind noi nuclee de răscoală, stabilind
legături conspirative.
In ziua de 27 martie, Petrescu e
arestat și alăturat unui număr de 82
de țărani răsculați din sudul Musce-
lului. O serie nesfîrșită de declarații,
citații, audieri, mandate de aducere,
ordine și presiuni administrative —
urmate între posturile de jandarmi
Stefănești, Leordeni și Cîmpulung,
de către prefectură, parchet, inspec-
tori administrativi — caută să în-
lănțuiască pe „criminalul'* dascăl.
Petrescu e bătut de către prefectul
Titus Cocăneanu, apoi, este bătut în
piața Cîmpulungului și terorizat de
organele judiciare pentru că a inș^i-
gat pe „calici", pe „rebeliști* împo-
triva moșierilor și arendașilor și
pentru că a dat „rău exemplu" co-
legilor de învățămînt din județ".
Prigonirea lui Petrescu, acuzat de
„crima de ațîțare la război civil ', a
culaților arată încă odată că învă-
țătorimea legată de popor n-a pre-
getat să înfrunte prigoana stăpînirii,
luptînd pentru ridicarea țărănimii la
o viață mal bună.
AUGUSTIN Z. N. POP
lități ca elevii să se prezinte la școală
cu temele și lecțiile bine pregătite,
în regiunea Cluj, de exemplu, la șco-
lile unde spațiul nu a permis organi-
zarea meditațiilor la școală pentru
copii care n-au condiții bune acasă
sau pentru aceia care au ambii pă-
rinți în producție, s-a organizat mun-
ca de pregătire a elevilor în cluburile
întreprinderilor, sub îndrumarea ca-
drelor didactice. Preocupări asemă-
nătoare există și în unele localități și
raioane din Baia Mare unde elevilor
li s-au pus la dispoziție săli de clasă
în care să-și pregătească lecțiile sub
supravegherea cadrelor didactice.
Frecvența bună realizată de unele
școli este în mare parte rezultatul
antrenării în această acțiune a orga-
nelor locale și organizațiile obștești,
în unele raioane din Regiunea Auto-
nomă Maghiară o mare contribuție la
realizarea unei bune frecvențe au
adus deputății sfaturilor populare. Ei
primesc lunar lista cu elevii din cir-
cumscripția respectivă care au frec-
vență slabă și se deplasează la do-
miciliul părinților, împreună cu pro-
fesorul sau învățătorul respectiv,
cercetînd cauza nefrecventării școlii
și căutînd totodată să-1 aducă pe co-
pii la școală. Unele școli din Regiu-
nea Autonomă Maghiară au fost spri-
jinite simțitor și de comisiile de femei,
care se îngrijesc în special de copiii
cu condiții grele în familie. Apre-
ciabil este și aportul unor comisii
de femei din regiunea Constanța, care
au antrenat conducerile gospodăriilor
agricole colective în lămurirea părin.
ților asupra însemnătății frecventării
școlii.
Dacă în unele școli frecvența regu-
lată a elevilor a fost privită cu toată
că frecvența neregulată a unor copii
a făcut ca rezultatele lor la învăță-
tura să fie nesatisfăcătoare, iar unii
să fie chiar amenințați să rămînă re-
petenți, cadrele didactice din unele
școli din regiunile Cluj, Constanța,
Oradea etc. nu s-au învrednicit să
ia măsuri pentru îmbunătățirea frec-
venței elevilor.
Cauza cea mai puternică care face
ca frecvența elevilor să fie scăzută
este nivelul nesatisfăcător al unor
lecții, lipsite de orice element atrac-
tiv pentru elevi. Pregătirea superfi-
cială a profesorului pentru lecții
poate influența nu numai asupra co-
piilor, dar și asupra părinților care,
pierzîndu-și încrederea în școală, nu
văd folosul pe care-1 poate avea pen-
tru pregătirea copiilor frecventarea
regulată a cursurilor.
Directorii au datoria să imprime în
școală o atmosferă de muncă serioasă
La școala de 7 ani din Șerboeni, raionul Costeștl, a avut loc, de cu-
rînd, o tntîlnire cu tovarășul Marin Clmpeanu, participant la răscoala
din 1907. Cele auzite de copii de la bătrtnul Marin Cîmpeanu au fost pen-
tru ei o adevărată lecție despre istoria satului.
„Și în satul nostru a curs sînge în cumplitul an 1907 — începu el, cu
vorba-i blindă, povestea tristă despre acele vremi. Cei de o seamă cu
mine erau flăcăi ca brazii, pe atunci. Așteptam timpul să ieșim la cîmp.
Ciocăneam cînd și cînd la unelte, dar nu aveam chef de lucru. Ne adu-
nam mereu să mai aflăm cite ceva despre cele petrecute tn fundul Mol-
dovei sau tn jos de noi, tn Teleorman. Nu mai puteam răbda. Ne ajunsese
cuțitul la os. Foamea începuse să ne dea ghes. Eram înglodați pină la
gît în datorii.
Intr-o zi de martie, pe la prînzul cel mare, răsări pe șosea, din toate
părțile, prăpăd de lume. Cu topoare, securi, furci, oameni tnfierbtntați,
cu mintenele zdrențuite, s-au năpustit asupra conacului. Conacul era
pustiu. Pe semne, cu frica în oase, boierul fugise la oraș din vreme.
Mulțimea umplea curtea. Marin fierarul se repezi cu barosul asupra
ușilor ferecate. Luarăm din cancelarie „condicile" și le dădurăm drumul
pe apa umflată a Teleormanului. Am scos In șosea putinile cu brtnză și
pastrama, șuncile afumate, butoaiele cu vinuri și rachiuri. Noi nu aveam
nici mălai.
Pe seară a venit armata și a început să tragă In noi. Sublocotenentul
l-a luat la ochi pe Florea Rizea Drăgoi și l-a împușcat. Au căzut apoi,
străpunși de gloanțe, Florea Micu, Doanță și Neacșu Niță. Alți cinci au
fost răniți.
Ne-am risipit. A doua zi, Ilie Elefterie, ascuns într-o căruță cu paie,
tot a răzbit printre soldați și a pus foc la magazie.
Primarul Tiborian, cu ispravnicul Mustață, ne-au prins cu armata Șl
jandarmii. Au arestat capii răscoalei. Legați cot la cot, înghesuiți, păl-
rnuiți, înjurați și bătuți cu bita, am fost trimeși la Pitești, la închisoare.
A fost mare nevoie, mare amar j Am fost necăjiți tare. Tocmai așa, prin
iunie, ne-am întors la casele noastre cu oasele zdrobite și cu șalele rupte.
Au trecut vremurile acelea. Acolo unde au fost împușcați Florea Dră-
goi, Neacșu Niță și ceilalți, se ridică azi un monument. Cum eram noi
atunci, n-am putut răzbi pe boieri. Azi am scăpat de greutăți. Pe unde
a trecut flacăra răscoalei sînt acum trei întovărășiri. înflorește o viață
u trecut 14 ani de cînd tinerii
din țările ce luptau împotriva
hiilerismului au hotăr'.t ca in
liecare an, intre 21-28 martie,
să se organizeze Săptămîna Mondială
a Tineretului. Pentru a 14-a oară se
sărbătorește acum această săptăml-
nă, in care tinerii din toată lumea ri-
dică mai sus stindardul păcii, al liber-
tății, al vieții. Cărui tinăr de pe glob
îi poate fi indiferent dacă politica a-
gresivă dusă de tno no poli știi din
S.U.A. împreună cu aliații lor din
Anglia, Franța, Germania occidentală
va reuși să dezlănțuie războiul ? Că-
rui tinăr îi este indiferent dacă, în
loc să-și consacre întreaga sa energie
muncii creatoare, va fi trimis să pre-
facă în cenușă ceea ce popoarele au
construit de-a lungul mileniilor ? Ce
tinăr poale consimți de bună voie să-și
arunce uneltele sau cărțile de studiu
și să ia în mîini arme aducătoare de
singe și lacrimi ?
Tineretul lumii se opune cu hotărîre
politicii de război promovată de im-
perialiști, care amenință pacea lumii,
viitorul tineretului. El a combătui cu
putere agresiunea recentă îndreptată
împotriva popoarelor iubitoare de li-
bertate din Orientul Apropiat și Mij-
lociu. Dacă atentatul săvirșit de agre-
siunea anglo-franco-israeliană a avut
un sfîrșit Lamentabil, aceasta se daio-
rește și tinerilor egipteni, din rin-
dul cărora mulți au murit eroic lupând
pentru apărarea independenței gi su-
veranității patriei lor. In Franța, tine-
retul se opune cu hoiărîre ordinelor
generalului nazist Speidel din arma-
ta N.A.T.O. In Algeria, mii și mii de
tineri luptă cu eroism împotriva co-
lonialiștilor. Tineretul din Cipru adu-
ce mereu noi jertfe in lupta eroică îm-
potriva stăpînirii străine.
Politica agresivă, cursa înarmărilor
promovată în occident au urmări ne-
faste în primul rînd asupra tineretu-
lui din țările capitaliste respective.
Bugetele acestor țări sint bugete ale
războiului; în loc de școli — tancuri
tn loc de cămine — avioane de bom-
bardament, In loc de școli — cazărmi.
Care este calea pe care merg țările
capitaliste ? Iată ce declară Sharp,
ministrul adjunct al aviației S.U.A.:
„Livrările de materiale pentru forțele
militare aeriene reprezintă aproximativ
79% din toate mărfurile comerțului cu
amănuntul din Statele Unite și valoa-
rea lor este de 15 miliarde de dolari.
In ultimele șase luni, forțele militare
aeriene au încheiat 525.000 de con-
tracte pentru achiziționarea de mate-
riale In valoare de 2,6 miliarde do-

larl, începînd cu șuruburi mici șl ter-
minând cu avioane gigantice de tip
„V-52“. Dacă așa stau lucrurile, de
unde să mai iei bani pentru școli ?
La 28 ianuarie, tn mesajul special
adresat Congresului în legătură cu
alocațiile pentru construcțiile șco-
lare pe viitorii 4 ani, însuși pre-
ședintele Eisenhower sublinia că,
în prezent, actualele clădiri școlare
nu pot cuprinde nici pe departe pe toți
copiii care ar trebui să învețe. „Multe
clădiri școlare — a spus Eisenhower
— chiar dacă nu slnt supraaglomera-
te, slnt totuși prea vechi sau au alte
lipsuri".
Dacă nu tn S.U.A., poate că In
Anglia se cheltuiește mai mult pentru
învățămînt și mai puțin pentru pregă-
tirile militare.., Din păcate și aici, ca
de altfel în țoale țările capitaliste,
lucrurile nu merg mai bine. Potrivit
unor dale oficiale, din 6,5 milioane de
elevi al școlilor elementare și medii
din Marea Britanic, 4 milioane sint
nevoițt să părăsească băncile școlii
la vîrsta de 15 ani, din lipsă de mij-
loace.
In timp ce în R.F. Germană s-au
adoptat recent o serie de proiecte de
legi oare prevăd cheltuieli suplimen-
tare, în sumă de 2,6 miliarde mărci,
pentru înzestrarea marinei, aviație:',
unităților de tancuri și pentru con-
strucția de cazărmi, ziarul vestberli-
nez „Tagesspiegel" publică următoa-
rea știre: „Republica federală conti-
nuă să ducă lipsă de noi clădiri de
școli, care ar costa în total 4 miliarde
de mărci."
In toate țările capitaliste situația
este aceeași: cresc mereu sumele alo-
cate înarmărilor, scade nivelul de
trai al poporului și deci și al tinere-
tului.
Un exemplu Insuflețitor pentru tine-
rii din țările capitaliste îl constituie
viața și activitatea tineretului sovie-
tic, precum șl cea a tineretului din
toate țările socialiste. Numărul mereu
crescind al studenților, al tinerilor
specialiști, condițiile deosebite pentru
dezvoltarea continuă a învățămintu-
lui, măsurile luate pentru îmbunătăți-
rea multilaterală a educării tineretu-
lui, rezultatele tinerilor muncitori în
lupta pentru progresul tehnic, victo-
riile obținute în acțiunea de valorifi-
care a păminturilor înțelenite — aces-
tea sînt minunatele condiții în care
trăiește șl muncește tineretul sovietic,
condiții care se datorează grijii părin-
tești a P.C.U.S, și a guvernului so-
vietic pentru tlnăra generație. Urmlnd
exemplul minunat al tineretului so-
vietic, tinerii din țările democrat-
populare contribuie cu entuziasm la
opera de. construire a socialismului In
țările lor.
Tineretul patriei noastre tntîmplnă
Săptămîna Mondială a Tineretului cu
eforturi sporite In măreața operă de
construire a socialismului, în lupta
pentru pace. Tineretul din R.P.R.,
care se bucură de depline drepturi și
libertăți, în fața cărora socialismul
deschide mari perspective, muncesc șl
învață cu avînt pentru îndeplinirea
hotărîrilor Congresului al II-lea ni.
P.M.R. șl ale Plenarei C.C. al P.M.R.
din decembrie 1956. Răspunzlnd grijii
permanente ce le-o poartă Partidul
Muncitoresc Romîn șl regimul de de-
mocrație populară, tinerii din patria
noastră obțin 'mereu noi șl noi succe-
se în fabrici și pe ogoare, Irt facultăți
și în școli. Munca lor este însuflețită,
în aceste luni, de pregătirile în vede-
rea întîmpinării Festivalului Mondial
al Tineretului și Studenților de la
Moscova. Pregătindu-se pentru aceas-
tă mare sărbătoare, tinerii din R.P.R,
au luat inițiative dintre cele mal va-
loroase. Intîmpinarea festivalului con-
stituie, în instituțiile de învățămînt, un
prilej pentru mobilizarea elevilor șl
studenților la muncă susținută în ve-
derea încheierii cu succes a anului
școlar, pentru întărirea disciplinei în
școli și facultăți. Au loc conferințe
despre lupta tineretului pentru pace,
despre viața și munca tineretului din
țările de democrație populară, despre
Moscova, orașul festivalului. Cresc tot
mai mult legăturile prin corespondență
ale elevilor și studenților noștri cu tine-
rii din școlile Uniunii Sovietice șl
din țările de democrație populară.
Elanul muncii constructive — aces-
ta este mesajul prieteniei frățești pe
care tineretul patriei noastre îl trimi-
te tuturor tinerilor lumii în Săptămî-
na Mondială a Tineretului,
V. ANDREI
Pag. 2 •
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
O problemă
i n s e
m n
la fapte
părul
(Urmare din pag. 1)
Educarea
în familie
tineretului
aceasta ? am
săptăni na
angajăm să lini fruntașe la abona-
decis
temeinică, de a controla si Îndruma
și
(i-ar
vo'besc despre lucruri frumoase, spu-
Pelicula s-a schimbat între
al școlii, adu-
La Casa
întovărășiri agrico-
rilor din
Moskvorețki
al Ca-
comu-
CONST. PREDESCU
Conferințele științifice studențești
Eu,
rești, Iași, Cluj și Orașul Stalin.
Excurs ii
turistice
1) N. lorga, Istoria invățămîntului
au obținut ca
nou să învețe
despre aceSt așezămînt, „care
bui să fie cel sflnt în ochii
care ar trebui să fie altarul
ții, al cinstei și al iubirii de
dar care a ajuns cafenea de
anumitor profesori sau a
părinți. Numai critica justă
bunătăți munca educativă.
obțin ușor în
cînd pe soți ii
fast punctele de plecare
planului dumneavoastră
ne ea. In
plina este
țălură nu
aceea, de
anumitor
poate îm-
ar tre-
tuturor,
dreptă-
omenie,
basme,
' frumos
proaspăt
mente.
S punind
te, salută
capului și
în bancă
detașamentul nostru disci-
slabă, iar situația la invă-
este nici ea prea bună De
acum înainte trebuie să a-
aducind un nou titlu:
unitate pentru analiza
trimestrul II",
In antreul cel mare
nați în careu, pionierii
timp,
■ de
pe
sil oare găsim
pionierele din
cui copiilor.
-r Care au
în întocmirea
de muncă in
întrebat-o.
înființat întovărășiri agricole,
învățătorii de la școala din
Și
stu-
diu aceste sate și-au reparat
gul inventar agricol, au făcut
, de germinație a semințelor, au
ționat în întregime cantitățile
„Adunare
activității
nizeze
rințele
se vor
aprilie
sau subsecție
pe țară se vor
satele
Buda
și au
organizațiilor U.T.M. și de
din școală în vederea mo.
elevilor la frecventarea re-
cursurilor. O atenție deose-
muncitori din
Brătoaia și
acest adevăr
cole colective și
le. Mulți țărani
Putini, Dânăila,
s-au convins de
sprijinul
pionieri
bilizării
gulată a
Prin eforturi unite, ei
Borea să înceapă din
conștiincios
Cerințele unitare se
familie în acele cazuri
între-
probe
selec-
de
pe institute și pe țară. Confe-
științifice studențești pe țară
desfășura în zilele de 27—28
în centrele universitare Bucu-
Pentru flecare secție
In cadrul conferințelor
Comisia a început organizarea
excursii turistice pentru perioada
canței de primăvară. Excursiile se or-
ganizează fie direct de către comisie,
fie prin comitetele sindicale raionale
aie muncitorilor din învățămint.
alte centre universitare, precum
cadrele didactice care vor Însoți
denții la conferință.
V. A
1800
1892.
Poe-
acti-
unor
va-
Am discutat nu demult cu tovarășa
Popescu, instructoare superioară de
pionieri la școala de 7 ani nr. 28 din
București, despre munca ei In mijlo-
romîmesc, București 1928, p. 232;
Ureche, Istoria Școalelor de la
— 1864, voi, I și II, București
2) Alex. Odobescu, Petrache
naru. Cuventare asupra vieții și
na Salahoru au convins 13 familii de
țărani muncitori din satul Zăpadia să
lucreze în comun cele 15,15 hectare
teren arabil care constituie propriea-
tea tor.
acestea, Florentina roșeș-
diKÎnd palma deasupra
se așează la loc, grâbilă.
Din rîndul de lingă goa-m
șe ridică acum Dima Santa, din cla-
sa a V-a „8“, o fet ță înăltuță, cu pă-
o clipă pe
minte datele,
primul rind
plonle-
ralonul
rul de un castaniu închis,
pieptănat și cu uniforma
călcata.
— Imi pare rău că eu nu
pot să
Ministerul Invățămîntului și Cul-
turii și Consiliul Uniunii Asociațiilor
studenților din R. P. Romînă au ho-
tărît ca in acest an școlar conferin-
țele științifice studențești să se orga-
vității sale, București 1889, p. 13
— 14.
3) P. Poenaru, F. Aaron și Gh.
Hill, Vocabular franțezo-romînesc,
Tom. I și II, București 1840—1841.
dacă termin școala, mă înscriu la o
școală profesională metalurgică.
— Și eu, interveni Constanța Ște-
fănescu, tot la o școală profesională
mă duc
K. Asaturov
candidat în științe pedagogice
. . sint gata de
raport. Președinta unității, pioniera
Ene Elena din clasa a VI-a „B", dă
raportul. Nu sînt decît șase aosențe
Inștructoarea ramase
gînduri, revăzindu-și in
— M-arn condus in
pe care orice fată, dacă învață și-i
este dragă meseria, poate să-l facă
la fel de bine ca și un băiat.
pitalel Uniunii So-
vietice pionierii
pregătesc un stand
despre viața tine-
retului din Africa,
în ea. De aceea, noi
clasa a IV-a „B“, ne
ai cărui reprezen-
tanți vor fi găz-
duiți aici.
IBS
1) in experiența
scolii sovietice
lii Uniunea Sovietică se acordă o
mare atenție educării copiilor în fa-
milie. Legislația statului sovietic în-
tărește pe toate căile familia creînd,
prin aceasta, condiții bune pentru
educarea copiilor.
Organizațiile de stat, obștești și de
tineret ajută părinților în munca de
educare a copiilor. Grădinițele de
copii, școlile, casele de pionieri, orga-
nizațiile de pionieri și comsomol con-
tribuie activ la formarea personalității
tînărului sovietic.
Odată cu intrarea copilului în școală,
între profesori și părinți se stabilește
o colaborare strînsă și permanentă.
Această colaborare este posibilă dato-
rită faptului că în fața pedagogilor și
a părinților stă același țel — educa-
rea unui om dezvoltat multilateral,
plin de dragoste pentru viață, a unui
membru activ al societății sovietice
In munca tor comună, între profe
sori și părinți există un deplin respect
reciproc, ceea ce face să crească au-
toritatea tor în fața copiilor. Aceasta,
desigur, nu exclude critica activității
Școala desfășoară o muncă intensă
pentru ridicarea pregătirii ideologice
și pedagogice a părinților. Universi-
tățile pentru părinți, lectoratele, con-
sfătuirile pentru schimb de experiență,
activitatea diriginților întăresc legă-
turile școlii cu familia.
Vizitînd familiile elevilor lor, diri-
gimții se interesează de relațiile reci-
proce dintre membrii familiei, își dau
seama dacă aceste relații au o influ-
ență pozitivă- sau dăunătoare asu-
pra copiilor, cercetează ce autoritate
au părinții față de copii, ce metode
folosesc ei în munca educativă. Pe-
dagogii se străduiesc să scoată la
iveală în priimul rînd tot ceea ce este
pozitiv în familie, iar apoi ajută la
înlăturarea lipsurilor existente în edu-
carea copiilor. Ei arată părinților că
au obligația să se îngrijească de să-
nătatea copiilor lor, de dezvoltarea
capacității intelectuale a acestora, de
formarea concepției lor asupra lumii,
de. dezvoltarea gusturilor lor estetice,
de înarmarea lor cu deprinderi de
muncă, cu obiceiuri de purtare civili-
zată.
Pedagogii îi lămuresc pe părinți că
cele mai puternice mijloace de educare
în familie sînt exemplul părinților, au-
toritatea lor fizionomia lor morală,
legăturile reciproce dintre părinți,
apropierea și înțelegerea reciprocă
între părinți și copii. Ei le arată că,
în familiile unde părinții duc o viață
de muncă exemplară și iau o parte
activă la munca obștească, unde nu
se preocupă numai de interesele în-
gust familiare, ci participă activ la
viața colectivului — acolo cresc de
obicei tineri cetățeni buni, conștienți.
Este foarte important ca încă de
timpuriu să se stabilească între pă-
rinți și copii legături apropiate, ba-
zate pe înțelegere reciprocă, pe încre-
dere reciprocă. Și este de asemenea
foarte important, ca această apropiere
să fie păstrată și atunci cînd copiii
cresc, cînd devin adolescenți. Dacă au
o atitudine de încredere față de pă-
rinți, dacă știu că aceștia îi înțeleg
just, că nu-i îndepărtează cu cuvinte
reci și tăioase, tinerii își împărtășesc
cu sinceritate sentimentele, gîndurile
și îndoelile tor și părinții le pot su-
gera idei juste, îi pot sfătui cum tre-
buie să se comporte în viață. Dar
chiar și atunci cînd există relații pline
de încredere și sinceritate este nece-
sar un control permanent asupra
muncii de învățătură a copiilor, asu-
pra activității lor în afară de școală
și în afară de casă. Aceasta înseamnă
că părinții trebuie să știe cu cine se
împrietenesc copiii lor, cum își petrec
ceasurile libere, cum participă la mun-
ca obștească, ce îi interesează, ce
citesc etc.
Este foarte important ca în fami-
lie să existe cerințe unitare în ceea
ce privește educarea copiilor. Altfel,
tatăl, mama și ceilalți membri adulți
ai familiei nu-și pot susține unii
altora autoritatea, după cum nu pot
susține nici autoritatea școlii. Numai
cerințele unitare dau rezultate bune
în munca educativă.
Borea avea mult interes pentru lite-
ratura beletristică. Din această cauză,
începu șă neglijeze învățătura, să
nu-și mai pregătească lecțiile. Tatăl
și mama lui — pe lîngă faptul că au
întărit controlul și au dublat atenția
cu care supravegheau învățătura copi-
lului — au cerut și profesorilor și to-
varășilor comsomoliști ai fiului tor
să-i pretindă lui Borea să învețe în
deplina măsură a posibilităților sale
unesc dragostea, respectul reciproc
înțelegerea reciprocă.
Cele mai însemnate mijloace de edu-
care a copiilor în familie sînt felul de
viață al familiei, interesele culturale
ale acesteia, problemele de care se in-
teresează. In acele familii unde sînt
prețuite cărțile, unde se citește și se
discută pe marginea celor citite, unde
există dragoste pentru muzică, unde
întreg stilul vieții culturale este pozi-
tiv, unde succesele în muncă ale fie-
căruia îi bucură pe toți, unde există
tradiții familiare, unde ceasurile libere
și sărbătorile sînt petrecute împreună
— acolo cresc tineri culti și discipli-
nați.
Este greu să-i educi astfel pe copii
încit ei să nu încalce niciodată dis-
ciplina, să nu facă nici o ștrengărie,
nici o greșeală. Asemenea lucru nu
se întîmplă în nici o familie. Dar în
acele familii în care acestor greșeli
nu li se dă posibilitatea să crească,
unde prin organizarea precisă a în-
tregii vieți se creează condiții în care
munca și tonul cultural general cer
ca greșelile să fie înlăturate, acolo
există, de obicei, o bună educație.
In familia sovietică copiii sînt edu-
cați într-un colectiv de muncă, ei par-
ticipa, ca și părinții, la muncă și la
odihnă. Părinții îi sfătuiesc pe copii,
din cea mai fragedă vîrstă, să res-
pecte interesul obștesc, îi deprind cu
regulile conviețuirii socialiste. O în-
semnătate hotărîtoare în educarea
tinerei generații în familie o au auto-
ritatea morală a părinților, puterea
exemplului activității lor profesionale
și obștești, justa organizare a întregii
vieți a familiei.
In ajunul
festivalului

Petrache Poenaru a fost una din
cele mai luminoase figuri ale țării
noastre din secolul trecut.
El face parte dintr-o familie de
boieri scăpătați, din Oltenia. Aici și-a
însușit din copilărie o învățătură te.
meinică, apoi a venii la București,
unde a urmat cursurile școlii romî-
nești a lui Gh. Lazăr, pentru ca mai
tîrziu, devenind profesor, să ajungă
coleg cu marele dascăl.
Petrache Poenaru a fost secretarul
și omul de încredere al lui Tudor Via-
dimirescu, alături de care a partici-
pat la lupta poporului împotriva ex-
ploatatorilor și a asupririi străine.
Mai tîrziu, trecînd adeseori prin lip.
suri materiale dintre cele mai grele a
izbutit, iimp de zece ani, să facă va-
riate studii în străinătate (Austria,
Franța, Anglia și Germania). In
Franța, la Paris, încearcă și izbutește
să inventeze tocul rezervor, atît de
folosit azi. Statul francez, socotind că
această invenție este interesantă și
utilă, o brevetează la 25 mai 1827.
Actul original se află 'la Academia
R.P.R. (inventar achiziții, nr. 443
bis). Invenția aceasta ar fi trebuit să
fie scoasă tn evidență de clasa con-
ducătoare din acea vreme din (ara
noastră. Din nefericire ea a fost dată
uitării tot așa cum s-a întîmplat și
cu autorul ei după moarte.
Simpatizant al curentelor șl mișcă-
rilor pentru libertate din țară, Petra.
che Poenaru participă și la acelea din
străinătate. Astfel, aflindu-se in Fran-
ța în momentul revoluției din 1830, el
se alătură muncitorilor textiliști din
Lyon care in proclamația lor de a-
tunci, spuneau: „Cauza pentru care
ne luptăm este cauza întregii omeniri,
a fericirii patriei noastre, a asigurării
viitorului".
întors in patrie în 1832, Petrache
Poenaru s-a dedicat invățămîntului
și binelui obstesc. In tot acest timp
niciodată nu și.a precupețit eforturile,
ci a muncit neobosit pînă la sfîrșitul
vieții, fără să umble după titluri sau
glorie.
Petrache Poenaru și-a iubit fierbinte
țara și a militat pentru libertatea
poporului. A luptat pentru eliberarea
celor năpăstuiti, a' dorit permanent și,
ca membru în Obșteasca Adunare, a
făcut tot ceea ce i-a stat tn putință,
pentru ca țăranii lipsiți să aibă un
trai mai bun, să scape de dările îm-
povărătoare și să fie tratați omenește.
Încă de la 1832, în calitate de di-
— De ce? — o întreabă instructoa-
rea.
— Vreau să fiu mai repede în stare
să-mi ajut părinții. Și pe urmă.... îmi
place meseria!
— Dar tu ? — se întoarce instrui;
toarcă către o fată măruntă, cu
împletit în coade.
Eleva ezită: pure că nu s-a
asupra viitorului.
. — Nu te-ai gindit încă ? Ce
place să devii 2
actuală —
frecvența
după obiectivele principale ale muncii
pionierești pentru această etapă, după
sarcinile concrete ale muncii inslruc-
tiv-educative a școlii. Am revăzut
punctele din plan neîndeplinite sau
cele realizate numai în parte. Am ți-
nut seamă șt de ultimele instrucțiuni
ale comitetului raional al U.T.M., ca
și de sugestiile primite cu ocazia con-
vorbirilor pe care le-am avut cu tova-
rășa directoare, cu învățătorii și pro-
fesorii, Totodată, am recitit în caie-
tul meu observațiile pe care mi le-am
însemnat in cursul săptămînii anled-
oare, ca și observațiile și propunerile
făcute de pionieri în cadrul adunări-
lor. Iată cîteva din însemnările mele:
„Creșterea numărului abonamentelor
la Sclnteia Pionierului — slabă",
„Discuții speciale pe teme pionierești
cu elevii claselor l-a și a II-a, pen-
tru a trezi interesul față de orga-
nizația de pionieri". Mai departe, ta
subtitlul „Asistența la orele de mate-
matică ale clasei a V-a A", am sub-
limat observația : „Nivelul slab, lipsă
de interes". Urmează nota; „Am dis-
cutat cu tovarășa profesoară Bîrgă-
oanu, am stabilit ca la sfîrșitul lunii
să finem o adunare cu tema „La ce
ajută matematica în viață". Tovarășa
profesoară, va alege și va îndruma
pe eleva care va pregăti referatul.
Vor fi invitați să participe la adunare
un muncitor și un aviator, pentru a
le vorbi elevelor despre folosul mate-
maticii în munca lor profesională”.
Observațiile — care acum au deve-
nit puncte de plan repartizate pe zi-
lele săptămînii — continuă, inglobînd
aspecte diferite ale muncii cu pionie-
rii : sondaj pentru orientarea profe-
sională a elevelor de clasa a Vll-a,
pregătirea unei adunări la clasa a
V-a „B", în care eleva Dima Sanda
va arăta cum își organizează timpul
liber acasă; vizitarea împreună cu di-
riginta clasei a părinților elevelor ră-
mase In urmă la învățătură, pregăti-
rea și ținerea unei adunări pe unitate
pentru analiza activității pe trimes-
trul II; instruirea resnonsabilelor de
detașamente ale gazetelor de perete,
urmărirea disciplinei în timpul ore-
•lor la clasa a IV-a „B", mobilizarea
pionierelor care participă la cercurile
tehnice și pe materii la palat ele.
O rog pe tovarășa Papescu să-mi
relateze citeva aspecte din activita-
tea desfășurată în cursul săptămînii.
Propunerea îi face plăcere. începe să
vorbească, și glasul ei, reținut la în-
ceput de o ușoară timiditate, crește
pe încetul, devine tot mai cald, mai
plin de pasiune. Ascult‘md-o, îmi pare
că datele și cifrele menționate în caiet
se desprind rind pe rînd de pe file,
prind viață și încep să se miște, în-
chegîndit-se în imagini ce alunecă a-
cum în fața ochilor mei ca pe o peli-
culă de cinematograf:
...In clasa a VII-a, după sfirșitul
orelor, în băncile din fund, fetele s-au
adunat toate in jurul instructoarei.
Stau de vorbă.
— Ați văzut ce ușor se lucrează la
sifrung ? — spune Mariana Iliescu,
care participă de cîteva luni la cercul
auto de la întreprinderea ARTAMET.
Adică.... ușor nu este, rectifică ea,
trebuie să te pricepi ; dar e un lucru
— Ba m-am gindit. Aș vrea să in-
tru la școala medie de muzică... însă
părinții mei...
In carnetul instructoarei apare o
nouă observație, care va fi introdusă
ca punct în planul pentru săplămîna
viitoare ■ „Lămurirea părinților asu-
pra orientării profesionale a elevelor
din clasa a Vll-a, cu ajutorul tovară-
șei diriginte".
— și acelea motivate, imaginea se
schimbă. Pionierele sint acum aduna-
te în clasă. Se prezintă rezultatele
muncii desfășurate în cursul trimes-
trului și sarcinile pe care trebuie să
le îndeplinească pionierele in etapa
următoare. începe să vorbească pio-
niera Dobrescu Doina din clasa • a
VI-a „A“. Cu glasul voalat de emo-
ție — nu-i puțin lucru să iei cuvîntul
în plină adunare — ea spirite:
— Nai, pionierele din clasa a VI-a
„A", am înțeles încă de la începutul
anului că, pentru a putea învăța bine,
trebuie să fim în primul rind disci-
plinate, Cum să facem însă ca să a-
sigurăm disciplina ? Ne-am gindit să
folosim gazeta de perele, discuțiile șt
critica în adunările de detașament. Pe
urmă, am ajutat pe elevele slabe la
învățătură și așa am obținut rezulta-
te bune : majoritatea pionierelor din
detașamentul nostru sint astăzi frun-
tașe la învățătură.
Se „înscrie la ouvînl" și pioniera
Florentina Chir iță, din clasa a IV-a
„B".
— In ultimul timp, spune Floren-
tina, noi am citit tot mai des „Sein-
teia Pionierului" in colectiv și ne-am
dat seama ce lucruri frumoase și folo-
jutăm mai mult pe colegele noastre
rămase î.n urmă, să luptăm pentru o-
noarea detașamentului nostru. Și
vreau să vă spun că nici eu nu ml-am
îndeplinit întotdeauna datoria de pio-
nieră. Clnd tovarășa dirigintă mi-a
ptopus să dau ajutor unei eleve la
limba germană, eu am refuzat-o. Pe
urmă mi-am da! seama că am greșit
și mi-a părut rău. A doua zi m-am
dus la tovarășa dirigintă și i-am spus
că primesc propunerea...
Exemplele continuă și odată cu ele
developarea imaginilor. Pe sală a
sunat clopoțelul; se aude o ușoară
bătaie in ușă și un cap de fetită se
strecoară înăuntru, retrăglndu-se ime-
diat.
mai susținut activitatea cadrelor di-
dactice și de a urmări continuu, ca
obiectiv principal, asigurarea frec-
venței tuturor elevilor.
Munca diriginților trebuie să se in-
tensifice serios. Datoria lor este de a
ține permanent evidența elevilor care
absentează, de a analiza cu grijă fie-
care caz în parte, pentru a cunoaște
cauzele absenței elevilor și a putea
lua măsuri imediate In vederea îm-
bunătățirii frecventei lor. Diriginții,
ca și întreg colectivul pedagogic al
școlii trebuie să folosească mai intens
Un militant pentru progresul
școlii romînești
rector al Eforiei Școlilor, funcfie co-
respunzătoare aceleia de secretar al
Ministerului Invățămîntului, a creat
pentru țărani și muncitori școli pri-
mare și a căutat, prin toate mijloa-
cele, să extindă invățămîntul în în-
treaga (ară, să încadreze școlile cu
personal didactic bine pregătit și să
le înzestreze cu mobilierul și materia.
Iul didactic necesar. Petrache Poenaru
socotea că, prin învățătura căpătată
în școală, copiii și chiar părinții lor
în 1833 la realizarea unui regulament
școlar prin care se pun bazele școlii
romînești moderne, școală care a dai
mulți bărbați vrednici dintre care
amintim pe Ion Ghica, Nicolae Băl-
cescu, loan Zalomit, Grigore A/exan-
drescu. Constantin Aricescu, Alexan-
dru Odobescu.
vor fi mai
nu vor mai
suri.
Poenaru,
cinstiți, mai muncitori și
crede în tot felul de ere-
în optimismul lui, credea
că nu va fi departe ziua „în care în-
vățăturile elementare vor fi avutul
celor mai săraci copii". Chiar și țiga-
nii au fost admiși in școli, cu toate
că pină la dezrobirea lor a trebuit să
mai treacă multă vreme. El a dat
dispoziție ca „toți copiii de (igant ce
se vor trimite la școală să fie primiți
deopotrivă cu ceilalți" 1).
De altfel, ajutat de loasaf Snago-
veanu și de Cezar Boliac, Petrache
Poenaru a luptat din răsputeri pentru
ca dezrobirea țiganilor să devină un
țapt împlinit.
In vederea organizării școlilor, Pe-
trache Poenaru, la cererea lui Kise efi,
a întocmit o „legiuire specială", al-
cătuită din 258 articole și 2 tabele
anexe, în care „se expune o admi-
rabilă întocmire a invățămîntului na-
țional. E lucru învederat că, nu nu-
mai lp punerea în aplicare a celor
mai multe din dispozițiunile acelei
legi, aar că însăși la a l°r concepere
și redactare a trebuit să pună Poe-
naru și mintea, și cunoștințele și con-
deiul său"'2).
fn introducerea acestei Legiuiri
Școlare din 1832 sînt expuse crite-
riile morale și educative de la care
pornește Poenaru. In ea se vede gin-
direa sănătoasă, orientarea înțeleavtă,
spiritul luminat și oatriotic al Im
Poenaru.
Ajutat de Barbu Știrbei, membru și
el al Eforiei, Petrache Poenaru trece


Invățămîntul, după cum îl vedea
Poenaru, cuprindea patru mari etape:
1) Școala începătoare, corespunzînd
invățămîntului primar „obligator și
gratuit" ; 2) Clasele umanioare, co.
respunzînd gimnaziilor cu patru clase.
Astfel de școli nu se găseau lu acea
dată decît la București și Craiova;
3) Clasele complimentare de trei ani,
corespunzătoare cursului superior al
liceului, în care se adînceau probleme
de con(inut enciclopedic; 4) Cursuri
speciale pe o durată de trei ani, cu-
primind invățămîntul universitar, la
începui ca trei secții: a) drept șl
economie politică; b) inginerie; c)
agricultură practică.
Simțindu-se lipsa manualelor, Pe-
trache Poenaru a stimulat pe autori
pentru tipărirea manualelor de dife-
rite specialități: gramatici romîne,
latine, franceze, eline, texte latine șt
grecești, catehisme și nenumărate
cărți de cultură generală. Unele din
acestea s-au tipărit chiar în tipogra.
fia Colegiului Sf. Sava, sub directa
supraveghere a lui. Chiar el personal
a lucrat la două manuale de mate-
matică (Elemente de geometrie după
Legendre. Traducere și prelucrare de
Petrache Poenaru. București 1837; și
Algebra lui Alpentaufer, traducere
din latinește de Petrache Poenaru,
București 1841, în tipografia Colegiu-
lui Sf. Sava). De asemenea, a ela-
borat în colaborare cu alți profesori,
un dicționar francez-romîn în două
volume 3).
Pentru premierea elevilor merituoși,
distinși la învățătură și bună purtare,
Petrache Poenaru a introdus în 1835,
pentru prima dată la noi în țară, sis-
temul medaliilor și certificatelor. Ele-
vii distinși la învățătură erau pre-
miați și cu cărți de cultură generală.
Cercetarea actelor de la Academia
R.P.R., de la Arhivele Statului și
din colecțiile particulare ni-l arată
așa dar pe Petrache Poenaru ca pe
unul care a întemeiat invățămîntul
primar, a dezvoltat învățămîntul me-
diu și a pus bazele invățămîntului
superior, creînd astfel tineretului po-
sibilitatea de a studia în (ară : a în-
tocmit regulamente, a elaborat ma-
nuale școlare și a încurajat tipărirea
lor și, la fel ca Mihail Kogălniceanu
în Moldova, a tipărit cronicele romî-
nești. Tot lui i se datorește salvarea
tezaurului .,Cloșca cu Pui" pe care,
după numeroase cercetări la fața lo-
cului, l a adunat de pe la sătenii și
samsarii care-l împărțiseră între ei și
l-a adus în București, așezindu-l ca
exponat de mare valoare în noul mu-
zeu de științe naturale, pe eare-l înte-
— Sini pionierele care vor să
aboneze la „Sclnteia Pionierului",
spune instructoarea, ridieîndu-se.
lele trecute am stal de vorbă cu
am organizat prezentări și lecturi
ziar. De atunci, abonamentele au
se
îmi
Zi-
ele,
din
în-
ceput să crească simțitor.
Instrwctoa>rea se grăbește spre ușă.
îndată ce iese, este înconjurată de un
grup de pioniere, ca de un stol de
vrăbii ciripitoare. O cuprind pe după
mijloc prietenește șl o conduc către
clasă. Prin ușa rămasă deschisă ză-
resc, dincolo de geamul din hol, bra-
țele înmugurite ale unui arbust de li-
liac, clătimudu-se în bătaia ușoară a
vlntului.. Sint mugurii primăverii.
I. AXENTE
Pentru înfăptuirea sarcinilor ple-
narei C.C. al P.M.R. din 27—29 de-
cembrie cu privire la transformarea
socialistă a agriculturii și obținerea
de sporuri mari de recolte la hectar,
numeroși învățători și profesori de la
școlile din satele Colonești, Salahoru,
Dănăila, Putini, Buda-Benești din re-
giunea Bacău, pe lîngă munca de in-
struire și educare pe care o duc zi
de zi în școală, desfășoară o intensă
muncă politică în rîndurile țăranilor
muncitori. Astfel, cadrele didactice
i-au îndemnat încă din luna trecută
pe țăranii colectiviști, pe cei întovă-
rășiți și pe cei cu gospodărie indivi-
duală să-și pregătească semințele,
să-și repare uneltele agricole, să
transporte gunoiul putred pe ogoa-
,re și, de îndată ce unele terenuri
s-au zvîntat, să pornească la semă-
nat. respectînd întocmai regulile a-
grotehnice.
Ascultînd îndemnul oamenilor mun-
cii din școli, toți țăranii muncitori
meiase ca o anexă a spitalului Col-
(ea, cu ajutorul banului Mihail
Ghica. De asemenea, Petrache Poe-
naru a înființai încă din 1838 biblio-
teci populare pe lîngă școlile din ca-
pitalele de județ, societăți agrono-
mice și școala de agricultură de la
Pantelimon, școala de arte și meserii,
seminarij pentru pregătirea preoți-
lor. A fost creator și apoi colaborator
la diferite ziare și reviste.
Dorind țăranului „un trai mai tih-
nit", o stare materială și morală mai
bună, Petrache Poenaru a fost duș-
manul cel mai înverșunat al acelor
„neghiobi" din parlamentul de atunci
— Obșteasca Adunare — care prin
cuvîntul și puterea lor se opuneau la
libertatea și bunul trai al celor ne-
căjiți. A avut cele mai proaste păreri
o adunare de deșuchiați, de vrăjmași
ai omeniriiI
Sînt, adevărat, cîțiva dintr-înșii,
care se deosebesc cu oareșicare senti-
menturi bune, dar aceștia se pierd pe
lîngă ceilalți, carii sînt mai mulți.
Focul lor este că văd clasa aceia
de oameni pă care ei (o) numesc
prostime, că înaintează la învățătură
și umblă să arunce feluri de pricini
piezișe ca să dărapine școalele".
Stăpînirea burghezo-moșierească n-a
socotit util să scoată în evidență
munca și calitățile acestui mare pa-
triot, ci l a dat cu totul uitării. Et a
fost insă o figură remarcabilă și ope-
ra sa merită să fie studiată.
GEORGE POTRA
semințe necesare, au transportat pe
ogoare peste 1.753 tone de gunoi pu-
tred și au ‘început la timp muncile
agricole.
In satele regiunii Bacău sînt mulți
învățători și profesori care duc o in-
tensă muncă politică de lămurire în
rîndurile țăranilor muncitori cu gos-
podării individuale pentru a-i convin-
ge să se unească în gospodării agri-
Zilele trecute s-a constituit comisia
de turism și excursii de pe lîngă co-
lectivul sportiv Progrcsul-Invătămînt
din orașul București. Această comisie
se va ocupa de organizarea excursii-
lor turistice pentru lucrătorii din în-
vătămint din Capitală.
bită trebuie acordată ajutorării ele-
vilor care au absentat, pentru a nu
rămîne în urmă față de ceilalți.
E necesar, în același timp, să fie
întărită munca educativă cu elevii și
munca de lămurire a părinților. E
bine chiar ca frecvența elevilor să
fie larg discutată în cadrul orelor
educative. Prin diferite mijloace pe-
dagogii trebuie să-i facă pe părinți ,
să înțeleagă însemnătatea școlii, să •
le arate că este o datorie patriotică
pentru fiecare cetățean de a-și tri-
mite aopiii cu regularitate la școală
și că țara are nevoie de oameni lu-
minați.
Justa aplicare a recentei hotăriri a
Consiliului de Miniștri al R. P. R.
privitoare la mărirea alocației de
hrană pentru copii și la îmbunătățirea
burselor vine considerabil in sprijinul
acestei acțiuni. Pedagogii trebuie însă
să facă și ei eforturi pentru a asigura
frecvența tuturor elevilor.
Organele de învățămint și sindicale
au datoria să combată atitudinea de
indolență a unor cadre didactice, să
ia măsuri pentru generalizarea ex-
perienței bune a școlilor care au reu-
șit să asigure frecvența regulată a tu-
turor elevilor. In toate școlile noastre
trebuie să se realizeze o asemenea
frecvență, pentru ca nivelul de pre-
gătire al elevilor să poată corespunde
cerințelor care stau astăzi în fața în-
vățămintului nostru.
acorda studenților care au prezentat
cele mai bune lucrări științifice pre-
mii In cărți, material didactic etc
In co'aborare cu Asociațiile studen-
ților și organizațiile U.T.M., institu-
țiile de învățămint superior vor ce-
semna dintre studenții fruntași stu-
denții care urmează să participe la
conferințele științifice organizate in
Pe lotul experimental al școlii medii nr. 10 din București
GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
De ce a slăbit interesul elevilor
M aii de ■ww
PENTRU LECȚIE
Ștefan cel Mare, folosindu-se lucrări -
ale
multe
„Ștefan ce)
Pentru perioada 12—14 aprilie a.c..
cît vor dura festivitățile
D. BARBULESCU
Un ajutor de preț
ne
la școala
s-a
școli.
tuale ale muncii în aceste
de
asculte
(Urmare din pag, l-a)
în lumina sarcinilor învățămîntului politehnic
O LECȚIE DE TEHNOLOGIE
în
mult
in{e pedagogice, ne-am propus ca cele
orășenesc de par-
instructor cu pro-
studiază tirajul capetele
și coșurile locomotivelor.
Acum ei citesc din
cîte o propoziție,
subiectul, care este
sînt substantivele și
vidual referitoare la electricitate,
fizica nucleară, la fizica atomică,
caiete, pe rînd,
arată care este
predicatul, care
cu ce adjective
să dea
mintea
redacția noastră cuprind știri cu
vire la introducerea elementelor
polilehnizare hi învățămintul de
tură a comitetului
tid, tov. I. Purcel,
ară
pre-
piii interesul pentru
buit să se recurgă
de înviorare ? Nu se
lecție și a tre-
ia un exercițiu
putea desfășura
acordă
Bacău
la
la
iar cu
Se vor
locurile
Iui, la
mintesc
regiunii
de școli
regional
monumentele istorice
de epoca sa.
i se va atribui numele de
Mare",
bază
con-
albu
elevii din regiunile Moldovei
organiza vizite și excursii Ia
legate de viața și activitatea
combustie internă, iar în
electrotehnică se studiază
tea construirii diferitelor
transformatori.
Elevii clasei a IX-a de
organizarea
lor practice
mai strînsă
perfecționare
nu
In
se
CONSTANTIN POPESCU
lector la l.P.C.D. din București
lositoare.
Nici bibliografia unor programe
este totdeauna cea mai indicată,
programa de pedagogie, de pildă,
pri-
de
oul-
la căile de realizare
politehnic. Aceasta
și prin lucrările de
profesorii își expun
fioase cu privire
a învățămîntului
se poate asigura
control în care
și desfășurarea lucrări-
Stabilind o colaborare
cu celelalte institute de
și cu Institutul de ști.
progrese : s-a întărit disciplina,
îmbunătățit frecvența.
Căutînd forme cît mai eficace
care a-
momentul de față, lucrează cu
nteres în acest laborator.
Experiența anilor trecuti ne-a
tat că profesorii pot da sugestii
.fesionată nr. 1 din Bacău și
altele.
lată, de pildă, ce ajutor
școala profesională nr. 1 din
le științifice șl operele literare
clasicilor romini.
In școli, organizațiile de
JJ.T.M. vor mobiliza elevii ia
fecționarea de gazete festive.
Profesorul Mircea lonescu deja școala profesională de ucenici de
?e lingă Întreprinderea „Electro-aparataj" ’ verifică cunoștințele elevi-
or asupra sudării, in cadrul cursului de tehnologie.
că și face atentă clasa să
cu răbdare răspunsurile lor.
Copiilor Ii se cere apoi
exemple de substantive din
de emisie
Aci tov.
Numeroase scrisori sosite zilnic in
la școala
Secția de invățămint a
Suceava. împreună cu secția
și pionieri a comitetului
★
După o asemenea lecție este firesc
să ne întrebăm : de ce au pierdut co-
rezultatele muncii lor cu privire la
tură generală.
La școala medic din Sighet,
scrie tov P. Lenghel Izanu. elevii din
cercul de
posibilita-
tipuri de
legătura între fizică și chimie, la a
plică rea cunoștințelor de chimie
industrie și agricultură, la probleme-
Aniversarea in școli a 500 de ani
de la urcarea lui Ștefan cel Mare pe scaunul M Idovei
La 12 aprilie 1957 se împlinesc 500
de ani de la urcarea Iul Ștefan cel
Mare pe scaunul Moldovei. Intruclt
domnia lui Ștefan cel Mare a fost
una din cele mai luminoase epoci din
trecutul patriei, poporul nostru mun-
citor cinstește cu mîndrie memoria
acestui eminent conducător de oști,
care a condus atît de strălucit lupta
pentru libertatea și independența
Moldovei.
Sărbătorirea acestui eveniment. în
școlile de cultură generală și în ins-
tituțiile de educație trebuie să se
desfășoare sub semnul intensificării
muncii elevilor pentru însușirea te-
meinică a cunoștințelor și pentru îm-
bunătățirea disciplinei școlare. De a-
semenea, acest eveniment trebuie să
constituie un prilej de a pune în lu-
mină epoca și personalitatea lui Ște
fan cel Mare, de a evoca vitejia cu
care, acum cinci veacuri, țărănimea
liberă și tîrgoveții moldoveni au în-
fruntat și respins, sub conducerea a-
cestui strălucit bărbat de stat, pe
năvălitorii otomani. Pentru realizarea
acestui scop, în școlile de cultură ge-
nerală și în instituțiile de educație se
vor organiza următoarele acțiuni :
La orele educative, la lecțiile de is-
torie, geografie, limba și literatura
romină învățătorii șl profesorii vor
analiza de pe pozițiile științei mar-
xist-leniniste perioada domniei lui
Ștefan cel Mare, condițiile și cadrul
în care a condus el lupta împotriva
cotropitorilor pămlntului Moldovei,
dobindind victorii strălucite care au
adus glorie țării. Se va arăta elevi-
lor felul cum, prin politica sa inter-
nă și externă, Ștefan cel Mare s-a
situat pe linia intereselor vitale ale
ponorului.
Tematica cercurilor de la disci-
plinele cu caracter umanistic ți tema-
tica cercurilor artistice din școli și
case de pionieri, va cuprinde ți re-
ferate, recenzii, simpozioane, comuni
cari, punerea în scenă a unor piese
sau fragmente din piesele de teatru
ce se referă la viața ți activitatea lui
CONSFĂTUIRE
cu privire la activitatea
școlilor serale și muncitorești
La Comitetul orășenesc de partid
din București a avut foc o consfătui-
re la care au participat secretari ai
organizațiilor de partid din școlile
serale și muncitorești, directorii ace-
stor școli, unii directori de întreprin-
deri, activiști de la comitetele raio-
nale de partid, lucrători de la secți-
ile de învățămînt, reprezentanti ai
comitetelor sindicale și ai comitetelor
U.T.M.
Din partea secției de știință și cul-
și forța de tracțiune la obadă. Cu
ajutorul unui diuamometru prin care
locomotiva e legată de un stîlp de
oțel, se măsoară forța de tracțiune
la cîrligul locomotivei. Prin indica-
toarele montate la cilindrii lo-como-
tivei se poate înregistra pe diagra-
me puterea și foita de tracțiune a
locomotivei.
Pe standul de injeotoare se fn
cearcă înjectoare de alimentare cu
apă în sarcină, aspirante și cu aburi
de emisie. încercarea injectoiului cu
aburi de emisie se face fn țara noa
Btră pentru prima dată. La acest
stand, tov Gheorghe Rusu face în-
cercările experimentale necesaie
lucrării sale de aspirantură în legă-
tură cu procesul termic din injector
Pe standul de capete de emisie e»

Institutul interregional din Bucu-
rești pentru perfecționarea cadrelor
didactice acordă o atenție deosebită
problemelor legate de realizarea în-
vătămintului politehnic în școala de
cultură generală Indrumînd studiul
individual al profesorilor cuprinși la
cursuri, pregătind cu grijă lecțiile,
setninariile și lucrările practice, ins-
titutul se străduiește să asigure cla-
rificarea pedagogilor asupra proble.
melor teoretice privind învățămintul
politehnic, să-i înarmeze cu cunoaș-
terea căilor sale de realizare.
Astfel, pentru clarificarea proble-
melor teoretice, s-a indicat ca temă
de studiu individual la pedagogie,
pentru toți profesorii cuprinși la
cursuri,' tema „învățămintul politeh-
nic — sarcinile, conținutul și căile de
realizare". De asemenea, în cadrul
etapei cu frecvență a cursului se va
ține o lecție și se vor purta discuții
în seminarii în legătură cu această
temă
Programele de fizică, chimie, mate
matică, științe naturale, geografie și
desen cuprind teme a căror studiere
este menită să-i înarmeze pe profe-
sori cu cele mai noi cuceriri ale ști-
inței și tehnicii moderne în domeniul
disciplinei respective. In acest scop,
un rol deosebit îl au, de pildă, capi-
tolele din programa de studiu indi-
le privind aplicarea celor mai înain-
tate măsuri agrotehnice, la metodele
care asigură fertilitatea solului, re-
coltele bogate și constante, la orga-
nizarea și metodica lucrărilor ce se
pot efectua pe terenul experimental
școlar etc.
Catedra de pedagogie va organiza
pe centre de raion, o consultație co
lectivă cu tema : .Realizări și pers
pective tn politehnizarea învățămin-
tului de cultură generală în țara noa
stră“. Cu acest prilej se vor da con
sultații profesorilor de fizică, mate
matică, chimie și științe naturale în
legătură cu sarcinile ce le revin în
realizarea învățămîntului politehnic.
In cursul acestei luni, la institut va
avea loc o consfătuire cu tema : „Sar-
cinile Institutului în pregătirea poli-
me cu imagini din timpul domniei
marelui voevod, iar cadrele didactice
vor scrie articole la presa locală șl
centrală despre pregătirea și desfă-
șurarea acestui eveniment în școli.
Comitetele raionale și orășenești
U.T.M., împreună cu secțiile de învă-
țămînt raionale vor organiza vizite la
muzeele și expozițiile legate de via-
ța și activitatea lui Ștefan cel Mare.
U.T.M. vor da o atenție deosebită în-
deplinirii planului de acțiune întocmit
special pentru pregătirea festivității
ce va avea loc la școala medie nr. 1
din Suceava, în perioada 12—14 a
prilie ac., cu care prilej acestei școli
medie nr. 1 din Suceava, pot partl
clpa Ia aceste festivități, grupuri de
10—15 elevi din regiunile mai apro-
piate ale țării, sub conducerea unui
profesor de istorie. Aceste grupuri
vor fi formate din elevi cu rezultate
deosebite la învățătură și în activi-
tatea obștească, la propunerea orga-
nizațiilor U.T.M. din școli și a direc-
torilor școlilor. Elevii vor pregăti
programe artistice-culturale în legă-
tură cu acest eveniment ce se desfă-
șoară la Suceava, vor confecționa ca-
douri compuse din albume și alte o-
biecte, pe care le vor «jărul școlii
medii nr. 1 din Suceava cu ocazia
atribuirii numelui de „Ștefan cel
Mare".
blemele de învățămînt, a prezentat un
referat privind activitatea din școlile
serale și muncitorești din Capitală.
Participanții la discuții au făcut
numeroase observații critice și propu-
neri în legătură cu îmbunătățirea ac-
tivității din aceste școdi.
In concluziile consfătuirii, tov. St.
Cruceru. secretar al Comitetului oră
șenesc de partid București, a subli-
niat Importanta școlilor serale și mun-
citorești pentru pregătirea tineretului
muncitoresc și a arătat sarcinile ac-
ing. aspirant Vasile Hoancă execută
încercările experimentale în legătu
ră cu lucrarea sa de disertație re-
feritoare la procesul de injecție al
dispozitivului de tiraj cu cap de e-
misie.
Colectivul catedrei colaborează
intens cu întreprinderile constructoa-
je de locomotive în vederea moder-
nizării cîtorva locomotive cu supra-
încălzitoare construite la Reșița.
Realizarea laboratorului de loco
motive de la Institutul politehnic dm
Timișoara ca și a altor laboratoare
din instituțiile noastre de învă-
(ămlnt superior se datorește spri-
jinului larg pe care partidul și gu-
vernul îl acordă oamenilor de știin
ță, ridicării nivelului științific al în-
vățămîntului superior
tehnică a cadrelor didactice", pe baza
concluziilor ședinței colegiului Minis-
terului învățămîntului în legătură cu
învățămintul politehnic,
Pentru a îmbunătăți propria lor.
pregătire în problemele politehnizării
invățămîntului, unele din cadrele ins-
titutului se ocupă și de cercetarea pe
plan științific a acestor probleme.
Astfel, conf. univ. O. Saohter și prof.
Gleb Simionescu studiază tema „Pro-
bleme cu conținut politehnic în școala
medie", lectorul Vladimir Onofrei cer-
cetează tema „Amenajarea terenului
geografic și desfășurarea activității
pe el“ etc
In pregătirea lecțiilor, a seminarii-
lor și a lucrărilor practice colectivele
de specialitate ale institutului nostru
folosesc concluziile trase din desfășu-
rarea muncii cu profesorii îi anii
trecuți, ca și propunerile cursiștilor.
Astfel, experiența din anul trecut ne-a
arătat ca. deși noi am organizat o
serie de lucrări practice interesante și
valoroase (de pildă, secțiuni în plan-
te și disecții pe animale, experiențe
și demonstrații pe teme privind fizio
logia animală și vegetală, lucrări a-
grotehnice pe teren lucrări practict
cu privire la tehnica măsurilor, la
trasarea figurilor geometrice pe te-
ren, la măsurarea obiectivelor vizibile
dar inaccesibile, verificarea în prac
tica a legilor căderii corpurilor, ve-
rificarea legii lui Ohm la curentul al
ternativ etc), am neglijat totuși u
nele lucrări deosebit de necesare pro-
esorllor Astfel, o bună parte din a
ceștia nu au îndemînarea necesară în
mînuirea aparatelor de laborator
Unii profesori de științe naturale nu
se descurcă cu suficientă ușurință în
executarea altoirilor, hibridărilor, în
iarovizarea cerealelor a cartofilor
etc. O parte dintre profesori au lip
suri în metodica organizării și desfă-
șurării lucrărilor de laborator, a
După cîteva întrebări puse elevi-
lor, tovarășa Mandela Popescu, învă-
țătoarea clasei a Ill-a „B" de la școa-
la nr. 24 mixtă din București, uită
cu desăvîrșire prezența unei persoa-
ne străine în clasă și se concentrează
exclusiv asupra lecției.
Elevii au avut de lucrat acasă exer-
cițiul nr. 162 din manual, tn care se
cere complectarea propozițiilor date
cu adjective alese din șirul adjecti-
velor enumerate la sfîrșitul textului.
an complectat propoziția.
Majoritatea copiilor dau răspunsuri
corecte. Ei știu bine ce este subiec-
tul, ce este predicatul, ce este sub
stantivuî și adjectivul, au complectat
corect propozițiile. Din felul cum tov.
Popescu pune întrebările, cum urmă-
rește logica răspunsurilor, cum an-
trenează întreaga clasă, se observă
multă siguranță în conducerea lec-
ției și o evidentă îndetnînare peda-
gogică.
Cu aceeași siguranță trece învăță-
toarea la lecția nouă — o lecție re-
capitulativă în legătură cu adjectivul.
Efectuează cu copiii exercițiul nr.
165 din manual, în care se cere recu-
noașterea substantivelor lămurite de
adjectivele scrise cu litere groase și
copierea acestor substantive împre-
ună cu adjectivele care le lămuresc.
Unele propoziții au adjectivul îna-
intea substantivului, altele îl au după
substantiv. Elevii citesc cîte un exem-
plu și recunosc cu multă ușurință
substantivele lămurite de adjectivele
subliniate.
în continuare, copiii scriu răspun-
șurile pe tablă și pe caiete. învăță-
toarea urmărește cu multă atenție
scrierea atit din punct de vedere ca-
ligrafic, cît și ortografic, suprave-
ghează poziția corpului la scris șl
în repaus, poziția caietului. Ea nu
are, Insă, de făcut multe observații.
Acesta este, probabil, rezultatul unei
exigențe continue. Majoritatea co-
piilor scriu corect, ordonat, au o po-
ziție justă. Este o plăcere să privești
cele scrise de ei pe tablă și o plă-
cere și mai mare să răsfoiești caie-
tele acestor copii, îndeosebi ale ele-
vilor Bota Maria, Mărdărescu Radu,
Steriescu lulia, Ștefanides Lidia, Ca-
zaban Alexandru și îoniță V. Doru.
Convinsă că majoritatea copiilor
recunosc ușor adjectivul, tovarășa
învățătoare trece la fixarea noțiunilor
și la recapitularea cunoștințelor des-
pre adjectiv. De data aceasta, li se
cere să răspundă mai ales copiilor
care nu au avut o frecvență regu-
lată din cauză de boală precum și
celor care își însușesc mai greu no-
țiunile de gramatică. La întrebările :
ce se numește adjectiv, pe lingă cine
stă adjectivul, ce gen și ce număr
are adjectivul se oferă să răspundă
clasa întreagă. 44 de mînuțe se ri-
dică dintr-odată, dovedind că toți
copiii vor să răspundă. învățătoarea
știe insă cînd au lipsit unii elevi,
știe ce lacune are fiecare în cunoș-
tințe, știe unde este necesar să
ajute la consolidarea noțiunilor pre-
date. De aceea ea numește cu chib-
zuință pe cei ce trebuie să vorbeas-
lor și să le alăture adjectivelor pe
care le cred ei potrivite. Exemplele,
însă, nu sînt interesante : găină mare,
găină mică, bancă albă, brad înalt
etc. La un singur exemplu (cal înalt)
tovarășa învățătoare le cere copiilor
să alăture și alte adjective substan-
tivului ales.
Copiii se plictisesc repede. Tovară-
șa învățătoare observă acest lucru și,
pentru a-i înviora, le cere să cînte
,,Cravata mea de pionier", un cîntec
învățat de curînd. Lecția se termină
cu explicarea temei pentru acasă,
care constă în efectuarea exercițiului
nr. 164.
lucrărilor practice pe lotul școlar etc.
Noi nu ne-am preocupat însă sufi-
cient să-i ajutăm în această privință,
Au existat lipsuri și în planul de
învățămînt al institutului. Intre nu-
mărul orelor rezervate lecțiilor, semi-
nariHor și lucrărilor practice era un
raport nejust. defavorabil lucrărilor
practice.
Ținînd seama de aceste lipsuri, ca-
tedrele de specialitate au luat de pe
acum legătura cu laboratoarele de
biologie, fizică și chimie de la dife-
rite facultăți sau școli, stabilind uni-
tățile unde lucrările practice ale
cursantilot se vor putea efectua în
cele mai bune condiții. S-au fixat în.
treprinderile, uzinele, gospodăriile a-
gricole colective, gospodăriile agricole
de stat care vor fi vizitate de cursiști.
Institutul nostru a obținut de la di-
recția Grădinii botanice din Bucu-
rești terenul necesar amenajării unui
lot experimental.
In cadrul Institutului s-au organizat
un laborator de fizică și unul de ști
nțe naturale, care au fost puse la
lispoziția cadrelor didactice. In labo
■■atorul de fizică au și fost montate
naratele pentru executarea lucrărilo
practice. Profesorii din București,
care urmează etapa cu frecvență în
oare lecția aceasta atractiv și inte-
resant pînă la sfîrșit ? Se pare efi da.
Dat fiind caracterul de lecție reca-
pitulativă, tovarășa învățătoare și-a
precizat ca obiectiv fixarea și conso-
lidarea cunoștințelor însușite pînă
acum de copii în legătură cu adjec-
tivul. A voit ca toți copiii clasei sale
să știe ce este adjectivul, să-l recu-
noască, să știe pe cine lămurește, ce
gen și ce număr are. Și din întreaga
desfășurare a lecției s-a văzut că
elevii sînt stăpîni pe cunoștințe. în-
vățătoarea a pierdut însă din vedere
faptul că și lecțiile de recapitulare
— poate mai mult decît celelalte —
trebuie să stimuleze gîndirea copiilor,
să contribuie la dezvoltarea ei, la
dezvoltarea exprimării orale și scrise,
să aducă pentru elevi elemente noi,
obstacole noi care să le trezească do-
rința și plăcerea de a Ie învinge. Și
lecția aceasta îi oferea minunate pri-
lejuri de acest fel.
O fetiță, în efectuarea temei pen.
tru acasă, a complectat exemplul
„Stelele... ies pe cer" cu adjectivul
„albe". Printre adjectivele date în
manual, din care trebuie să-și aleagă
pe cel potrivit, se găsea ad-
jectivul „sclipitoare". Tovarășa învă-
țătoare s-a rezumat la cele ce ur-
mează : •
— Ai văzut tu stele albe 1 Cum tre.
buia să scrii ? Care adjectiv dih car-
te se potrivește ? Sigur că fetița a
răspuns „strălucitoare".
— Așa I a întărit tovarășa învă-
țătoare. „Sclipitoare" sau „străluci,
toare".
La fel a procedat cu un elev care
a complectat aceeași propoziție cu
adjectivul „albastre".
Cu ajutorul clasei, tovarășa învă-
țătoare ar fi putut să precizeze care
e culoarea stelelor, să-i lămurească
pe copii că adjectivele „albe" și
„albastre" se referă la culoare, tn
timp ce adjectivele „strălucitoare" și
„sclipitoare" arată o altă însușire a
stelelor.
Lecția ar fi devenit interesantă
pentru copii dacă la analiza exemple-
lor din carte li s-ar fi cerut, fiind lec-
ție de recapitulare, nu numai să ală-
ture adjectivul potrivit din cele indi-
cate în carte, ci să găsească mai mul-
te adjective ce s-ar putea alătura sub-
stantivului respectiv. Era necesar
chiar ca atundi cînd clasa nu mai
găsea exemple, tovarășa învățătoare
să insiste, să-i pună in fata acestei
greutăți și să le creeze plăcerea de
a o învinge. Astfel de exerciții con-
tribuie nu numai la dezvoltarea vor-
birii copiilor, a vocabularului lor
activ, ci și la predizarea reprezen-
tărilor, la dezvoltarea gîndlrii, a ima-
ginației. Cu atît mai mult era nece-
sară folosirea mai largă a acestui
procedeu către sfîrșitul lecției, cînd
copiii dădeau exemple proprii. Tova-
rășa învățătoare l-a aplicat însj nu-
mai o singură dată.
Exercițiul nr. 165, care s-a efectuat
în clasă, oferea copiilor exemple de
adjective așezate înaintea substanti-
vului și în urmă lui. Tovarășa învă-
țătoare a restrîns scopul exercițiului
numai la recunoașterea substantive-
lor lămurite de adjectivele subliniate,
în general, copiii sînt tentați să crea-
dă că adjectivul stă numai în urma
substantivului. Compararea exemple-
lor de pe tablă i-ar fi ajutat pe copii
să înțeleagă poziția adjectivului față
de substantiv. Acest lucru era nece-
sar mai ales și pentru faptul că, deși
textul conținea uneori adjectivul așe-
zat înaintea substantivului, un copil
l-a așezat pe tablă tot în urmă (pom-
pieri bravi).
Tovarășa Mandela Popescu este
conștiincioasă șl bine orientată din
punct de vedere pedagogic. Proce-
deele amintite nu-i sînt deloc străine.
Este necesar, însă, să folosească șl
mai larg ceea ce știe și ceea ce poate,
deoarece nivelul general de pregătire
al caisei arată că poate mult
M. TUDOR
mai bune lucrări de control, care în-
fățișează o experiență bună cu pri-
vire la realizarea învățămîntului po-
litehnic. să fie tipărite.
Mai avem însă multe de făcut în
direcția pregătirii cadrelor în proble-
ma politehnizării Unele dintre actu-
alele programe ale cursului de per-
fecționare, atit pentru studiul indi-
vidual cît și pentru etapa cu frecven-
ță, tratează insuficient problemele a-
plicării în producție a cunoștințelor
specialității respective. (De pildă, a-
plicarea' cunoștințelor de chimie în
industrie, aplicarea electricității în a-
gricultură etc). Programele sînt
prea încărcate, ceea ce duce la tra
tarea superficială a unor teme im
portante. Nu totdeauna există un ra.
port just între problemele teoretice ce
vor fi însușite și metodica predării
unor capitole din programă care au o
strînsă legătură cu politehnizarea în-
vățămîntului, ca de pildă, metodica
predării cunoștințelor de electricitate,
a organizării lucrărilor de laborator,
a pregătirii și desfășurării excursii-
lor, vizitelor în întreprinderi etc. Din
irograma etapei cu frecvență a unor
specialități lipsesc unele probleme în
legătură cu politehnizarea învățămîn-
•tului. Astfel, programa nu insistă a-
supra legăturii între școală și între-
prinderi, asupra activității în afară
de clasă și școală, asupra rolului
cercurilor teihnice etc. Căutînd să în-
lăture în munca practică lipsurile pro-
gramei, catedrele de specialitate din
institutul nostru au și pus în discu.
ție astfel de teme cu profesorii din
București care urmează etapa cu frec-
vență, Iar rezultatele sînt foarte fo-
Colaborare strînsă
folosim larg
sprijinul
Conducerile multor întreprinderi
din regiunea Hunedoara acordă
școlilor un sprijin însemnat in ceea
ce privește realizaiea învățămîntu-
lui politehnic.
La Cugir, de pildă s-a organizat
o comisie din care fac parts, pe lin-
gă reprezentanți ai organeloi de in
vățămînț și ai școlilor, și reprezen-
tanți ai uzinei din localitate. Dato
rită sprijinului acordat de conduce-
rea uzinei a început o vie activitate
pentru achiziționarea de unelte în
vederea înzestrării atelierelor școlii
medii și pentru confecționarea de a-
parate necesare laboratoarelor din
școală. După două săptămîni, școa-
la medie din Cugir a primit din
partea uzinei cîteva bancuri, nume-
roase menghine și scule mici.
Un sprijin susținut îl acpidâ școlii
medii din Simeiia Atelierele C.F.R.
din localitate. Atelierele au do-
nat Pînă în prezent școlii un strung,
un mic polizor electric, menghine
Sint însă și cazuri cînd școlile nu
au știut să folosească sprijinul a-
cordat. De pildă, deși Întreprinde-
rea de produse chimice din Orăștie
a pus la dispoziția școlii medii din
localitate bancuri pentiu atelierul
de tîmplârle, conducerea școlii nu
le-a ridicat nici pînă în prezent.
Este necesar ca școlile să foloseas-
că cît mal larg ajutorul însemnat pe
care îl primesc din partea întreprin-
derilor.
ultimele clase minuiesc cu pricepere
aparatele de fizică și de chimie. Elevii
din clasa a X-a lucrează la construi-
rea unui transformator necesar pune,
rit în funcțiune a motorului electric
din atelierul de lăcătușerie.
Tov. Petre Catrina. directorul școlii
din satul Petreni, raionul Horezu,
vorbește, in scrisoarea pe care ne-a
trimis-o, despre strădania invățătoru,
lui Gh. Cosma care confecționează cu
ajutorul elevilor material didactic ne-
cesar predării aritmeticii. Preoougărl
asemănătoare există și la școala de 7
ani din comuna Opncea, regiunea Ga-
lați, unde, in cadrul orelor de lucru
manual elevii confecționează obiecte
de uz casnic.
Datorită sprijinului primit din par-
tea întreprinderilor numeroase școli
și-au organizat ateliere de lăcătușe-
rie, tlmplărie etc, „Pedagogii de la
școala medie nr. 2 din Brăila — ne
scrie tov. N, Trufașii — au organi-
zat și înzestrat cu sprijinul uzinelor
metalurgice „Progresul" două ateliere
— unul de lăcătușerie și altul de tlm-
olărie".
„Folosind din plin posibilitățile lo-
cale — ne comunică tov, Gh. Băr-
bosu, directorul școlii de 7 ani din
comuna Qiarmata, regiunea Timișoa-
ra — cadrele didactice au cerut spri-
jinul inginerilor și tehnicienilor de la
G.A.S „Timpuri noi", sub îndruma-
rea cărora elevii efectuează lucrările
din atelierele de tlmplărie și lăcătu-
șerie, precum si Luarările practice pe
parcela experimentală11.
indică o serie de articole legate de
politehnizarea învățămîntului, dar nici
la bibliografia obligatorie, nici la cea
facultativă nu se indică operele da.
sicilor marxism-leninismului, docu-
mentele P.M.R-, ale P.C.U.S. în a-
ceastă problemă, care prezintă însă o
importanță deosebit de mare.
Unele teme date pentru studiul in-
dividual au încă un caracter prea
general,' vădind aceleași lipsuri ca
și programele. E drept că o parte din
aceste lipsuri au fost remediate cu
ocazia consultațiilor individuale sau
colective, totuși aceasta nu este sufi-
cient. Cadrele noastre nu au vizitat
unele școli care au organizat anul a-
cesta lucrări practice cu elevii, lip.
sindu-le astfel cunoașterea concretă
a muncii practice a cursiștilor
Socotim, de asemenea, ca o lipsă
faptul că nu există un plan unitar de
pregătire politehnică a cadrelor di-
dactice și de conducere în regiunile
ce țin de Institutul nostru, încadrat
într-un plan pe întreaga țară, care să
fie rodul muncii colective a institute-
lor și cabinetelor pedagogice și să
cuprindă un sistem de măsuri bine
precizate pentru toate organele me-
todice.
Este necesar să acordăm în viitor
o atenție mai mare consfătuirilor cu
cursiștii, conlerințelor ținute în fața
acestora, îndrumării studiului indivi-
dual al tuturor cadrelor didactice, cu-
noașterii activității metodice în școa.
lă, raion și regiune.
Este necesar, de asemenea, ca in-
stitutul să aibă sub observația sa u-
nele din școlile în care au fost orga-
nizate lucrări practice în atelierele
proprii, în atelierele școlilor profesio-
nale sau ale întreprinderilor, pentru
a putea cunoaște îndeaproape aceas.
Prin natura învățămîntului și prin
specificul organizării întregii lor ac-
Uvități practice, școlile orofesionale
pot colabora sirius cu școlile de cul-
tură generală in vederea realizării în-
vățămîntului politehnic. Multe școli
profesionale își îndeplinesc cu cinsle
această datorie de onoare. Așe proce-
dează școala profesională metalurgică
cin Oradea, școala profesională me-
talurgică din Ploești. școala profesio
nală C.F.R. din București, școala pro-
școlii de șapte ani nr. 2 din oraș, în
vederea organizării și desfășurării lu-
crărilor practice cu elevii. Intr-o șe-
dință comună de lucru, la care au
participat conducerile acestor două
școli, profesorii de matematică, fizică
și chimie de la școala de 7 eni și
maiștrii școlii profesionale s-a hotărît
să se organizeze pentru cei 120 de
elevi ai școlii nr. 2 lucrări de lîmplă-
rie și lăcătușerie.
La 15 noiembrie, elevii școlii de 7
ani au început primele lucrări prac-
Citind veștile trimise de învățătorul
I, Țigăreanu din Reșița, aflăm că la
școala de 7 ani nr. 1 din acest oraș
funcționează un cerc auto, un cerc de
foto-amatari și un cerc de electro-
tehnică. In cercul auto, condus de
profesorul de fizică, elevii iși însușesc
cunoștințe cu privire la motoarele cu
medie nr. 1 din Reghin — ne scrie
tov. David Gheler — au efectuat o
excursie la școala profesională fores-
tieră din localitate, unde au lucrat în
atelier sub conducerea maistrului Ște-
fan Pecl.
In scrisorile sosite la redacție ni se
vorbește și despre înarmarea elevilor
cu bazele științifice ale producției, a-
gricole, despre munca pe lotul școlar.
Corespondenții noștri N. Stoica, me-
todist la cabinetul pedagogic din Cra-
iova și V. Papa, învățător la școala
de 7 ani din comuna Comlăuși, raio-
nul Criș, ne arată în scrisorile lor că,
pe baza' experienței din amil școlar
trecut, școlile la care lucrează ei au
început din timp în acest an organi-
zarea activității pe parcela experi-
mentală. selecționînd semințele șl pre-
gătind terenul.
Corespondenții ne scriu și despre
participarea părinților la acțiunea de
polilehnizare a mvățăminlului. Astfel
tov Luca lonescu de Ici școala de 7
ani din Domnești, raionul Curtea de
Argeș, ne comunică că tatăl elevei
Maria Vasiliu a reparat unele mașini
electrice și a confecționat un dinam
pentru școală. Vești asemănătoare
ne-au sosit și de la tov. prof. C lo-
nescn-Poenari, directorul școlii de 7
ani nr. 2 din Huși.
tă activitate și a trage concluzii în
vederea pregătirii profesorilor.
Discuția mai largă care se organi-
zează în prezent asupra programelor
de perfecționare, în lumina pregătirii
politehnice a învățătorilor și profeso-
rilor, cu participarea cadrelor didac-
tice fruntașe, a societăților științifice
și a facultăților de specialitate, va a-
sigura o îmbunătățire simțitoare a
muncii în această direcție. Activitatea
Institutului nostru este axată în mo-
mentul de față pe găsirea celor mai
bune metode cye să ducă la lichi-
darea lipsurilor semnalate și la reali-
zarea tuturor sarcinilor ce-i revin în
politehnizarea învățămîntului de cul-
tură generală din tara noastră.
tice în atelierele școlii profesionale.
Tovarășii 11,e Ciobanu, Vasile Auie-
troaiei, Stelian Dascălescu și Cons-
tantin Panteliinon, maiștri-instructori
la școala profesională, i-ap condus
prin ateliere, le-au arătat mașinile,
le-au explicat funcționarea lor, le-au
dat primele indicații privind tehnica
securității muncii.
Treptat, lecție cu lecție, elevii și au
însușit deprinderi de mînuire a prin-
cipalelor unelte și mașini dc timplâ-
rie și lăcătușerie mecanică. Ei ouwo.c
materialele de lucru și caracteristicile
lor, Învață să întocmească schite, sa
studieze documentația tehnologică, să
execute diferite operații de prelucrare
a metalelor și a lemnului. Orele de
praciică în atelierele școlii profesio-
nale se desfășoară astfel îneît ele să
nu producă turburări în programele
de invățămint ale celor două școli.
Consiliul pedagogic al școlii profe-
sionale a analizat curînd unele aspec-
te referitoare la organizarea și desfă-
șurarea orelor practice pentru elevii
școlii de 7 ani. S-a constatat că, cu
toate rezultatele bune obținute, nu s a
reușit încă să se stabilească o legă-
tură strînsă între maiștrii școlii pro-
fesionale și profesorii școlii de 7 ani.
Din această cauză la lucrările prac-
tice maiștrii nu se sprijină în sufici-
entă măsură pe cunoștințele de ma-
tematică, fizică și chimie ale elevilor.
S-a hotărît ca maiștrii să participe la
unele lecții de fizică, chimie, matema-
tică și desen la școala nr. 2, iar pro-
fesorii care predau aceste discipline
să asiste la unele lucrări practice ale
elevilor lor.
Pentru sporirea grijii elevilor școlii
de 7 ani față de unelte, s-a hotărît ca,
la intrarea în program, ei să ia in
primire trusele individuale de unelte
chiar de la ucenici. Sertarele cu tru-
sele individuale sint etichetate de
două ori : o dată cu numele ucenicu-
lui de la școala profesională —
„scljimbul 1“ și o dată cu numele ele-
vului de la școala de 7 ani — „schim-
bul II".
Datorită măsurilor luate de consi-
liul pedagogic, orele practice ap și în-
ceput să capete un conținut mai in-
teresant. Maiștrii au început să insis-
te mai mult asupra îmbinării cunoș-
tințelor teoretice cu deprinderile prac-
tice. In comportarea și atitudinea față
de învățătură a elevilor se observă
desfășurare a orelor practice, condu-
cerea școlii profesionale a inițiat și o
lecție deschisă. Aoeasta a avut ca
temă „Tăierea cu fierăstrăul mecanic"
și a fost ținută de maistrul Ilie Cio-
bamu. Au participat la această lecție
metodiștil de la cabinetul metodic al
regiunii Bacău, inspectorii secțiilor de
învățămînt ale sfaturilor populare re-
gional și orășenesc, ca și profesorii
de matematică, fizică, chimie și de-
sen de la unele școli din oraș. Lecția
a avut drept scop schimbul de expe-
’riență în legătură cu metodica lecții-
lor practice între metodjști, maiștri și
profesori.
Discuțiile care eu avut loc la sfârși-
tul lecției au arătat că maistrul Ilie
Ciobanu a reușit să organizeze astfel
lecția, îneît a asigurat o bună verifi-
care a cunoștințelor predate la lecții-
le precedente și însușirea tuturor cu-
noștințelor necesare pentru tăierea cu
fierăstrău) mecanic. El a apelat ța
cunoștințele de matematică și fizică
ale elevilor, 1e-a arătat toate etape'e
executării unor piese folosind fierăs-
trăul mecanic.
In cadrul lecției timpul a fost re-
partizat în mod just pentru expune-
rea teoretică a problemelor și pentru
executarea lucrărilor practice. La sfir-
șitul lecției, maistrul a „recepționat"
fiecare piesă în parte, discutînd cu
elevii asupra calității sau defectelor
ei.
Bogatul schimb de experiență oare
a fost realizat cu prilejul lecției des-
chise a> Îndemnat secția de Invățămint
a sfatului popular al raionului Bacău
să apeleze la școala profesională nr.
1 din Bacău pentru organizarea unei
noi lecții deschise, la care să asise
și cadrele din școlile sătești la care
au fost introduse lucrări practice.
Colaborarea dintre școala profesio-
nală nr. 1 din Bacău și școlile de
cultură generală poate fi un exemplu
demn de urmat și de alte școli. O ast-
fel de colaborare este deosebit de
prețioasă pentru realizarea învăță-
mîntului politehnic.
ALEX. CRACEA
Pag. 4
GAZETA ÎNVĂȚĂMINTULUI
Comemorarea
Premiul deStaf
Comitetul administrativ al F.I.S.E., în sesiunea de la Praga din sep-
tembrie 1959, a elaborat o rezoluție pentru organizarea comemorării fui I.
A. Komenski cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la editarea lucrărilor
„Opera didactica omnia* și „Orbis pictus" ale acestui mare pedagog.
I. A. Komenski a fost un cercetător neobosit în domeniul educației ti-
neretului și un eminent organizator al învățămintului în Polonia, Anglia,
Germania, Suedia, Ungaria și Olanda. Pentru meritele pe care le-a cîștigat
în acest domeniu, el a fost denumit „învățătorul popoarelor". întreaga
lui operă este străbătută de un adine optimism și de o mare credință
în om. Pornind de la principiul egalității între oameni I. A. Komenski a
elaborat un sistem de organizare a școlii principial deosebit de cel al
școlii medievale. Sistemul lui preconiza dreptu] la educație și cultură al
întregului tineret, indiferent de naționslitate, sex și rasă. Komenski a
accentuat că nu există om care nu ar putea fi educat și nu există popor
care nu ar putea să atingă un înalt nivel de cultură.
Potrivit rezoluției F.I.S.E. cu privire la comemorarea lui I. A. Komen-
ski, se vor ridica statui ale acestuia în orașele în care a trăit și a lucrat
el (Uherskj, Brod, Naarden, Amsterdam). Institutele pedagogice din Ce.
hoslovacia organizează la Praga, în cursul acestui an, o conferință a come-
niologilor cehi și de peste hotare. Cu acest prilej se va acorda „Medalia
I. A. Komenski" (cea mai mare distincție pentru membrii corpului didactic
din Cehoslovacia) unui număr de pedagogi de frunte. De asemenea, vor fi
emise monede de argint, insigne comemorative, mărci jubiliare dedicate
acestei comemorări. De mare importanță va fi editarea în ediție Jubiliară
a lucrării „Opera didactica omnia".
In țara noastră, cu prilejul acestei comemorări se vor prezenta comu-
nicări științifice la sesiunea institutului de științe pedagogice. La Iași se
alcătuiește o lucrare bibliografică cu tema „I. A. Komenski în țara noastră",
iar la Cluj se elaborează o lucrare cu tema „Komenski la Pațak și influența
lui asupra învățămintului din Ardeal și Ungaria'.
Probleme ale muncii sindicale
Activitatea culturală
in raionul Lugoj
Comitetul sindical
din învățămînt din
cordă multă atenție
al muncitorilor
raionul Lugoj a-
mobilizării mem-
brilor de sindicat In activitatea cul-
turală in rîndurile țărănimii munci-
toare. In desfășurarea acestei activi-
tăți membrii sindicatului nostru, învă-
țători și profesori din școlile sătești
au șl obținui o serie de rezultate în-
semnate. Astfel, în comunele Buziaș,
Hitieș, Paniova, Hodoș, Bacova, Gir-
bova, munca culturală, tmbrăclnd for-
me multiple și variate, a contribuit la
cooperativizarea In întregime a agri-
culturii.
Un accent deosebit se pune tn mun-
ca culturală din raionul nostru pe spri-
jinirea activității căminelor culturale.
Cadrele didactice activează ca biblio-
tecari, instructori de cor, dansuri,
teatru, conferențiari și In multe ca-
zuri ca directori de cămine culturale.
Deosebit de important pentru dezvol-
tarea muncii culturale este faptul că
In centrele de comune unde muncește
un număr mare de pedagogi s-au
alcătuit formatii
artistice
proprii. Ni-
Unele organizații sindicale din aceste
comune se străduiesc să organizeze
totuși formații artistice, antrenlnd tn
această acțiune comitetele mixte co-
munale. In această privință slnt grăi-
toare rezultatele obținute de cadrele
didactice din comuna Racovița. Aces-
tea au luat inițiativa organizării unei
brigăzi artistice de agitație și a unei
echipe de teatru, in care au intrat și
alți membri de sindicat. In scurt timp
munca artistică a început să-i pasio-
neze pe amatori,
Antrenarea învățătorilor șl pro-
fesorilor în formațiile artistice exis-
tente pe lingă căminele culturale, or-
ganizarea de formații artistice proprii
sau în colaborare cu comitete mixte
comunale face ca nivelul activității
culturale din raionul nostru să creas-
că necontenit. Calitatea acestei acti-
vități este insă condițională și de re-
pertoriul formațiilor artistice. In a-
ceastă privință, organizațiile sindi-
cale care au formații artistice proprii
sau membrii de sindicat care îndrumă
formațiile artistice ale căminelor cui-
Un fel „original" de notare
a elevilor
Cadrele didactice de la școala de 7
ani din comuna Săcuieni, raionul Tir-
goviște, țin seama de instrucțiunile
ministerului in legătură cu notarea
elevilor și se străduiesc să aprecieze
cunoștințele acestora printr-o notare
cit mai justă. Numai Maria Dinu,
ierea situației
se pune media
trimestriale, elevilor li
„trei". Cum o fi cal-
cutat oare tovarășa Maria Dinu nota
trimestrială, așa ca din patru note de
doi, cite are pe trimestrul doi eleva
Băcioiu Maria, de exemplu, să-i poa-
Printre laureațli Premiului
Stat pe anul 1955 se găsesc fl
dre didactice din învățămîntul
perior, care s-au distins prin
de
ca-
«u-
lu-
crările lor de cercetări științifice.
.	.	-	. tă scoate nota „trei" ? Nu știu
insă, profesoara de educație fizică, dar desigur a folosit aceeași
procedează altfel. Dacă cercetezi ca- ■
talogul clasei a V-a în dreptul rubri-
cii „Educație fizică", constați că un
număr însemnat de elevi au note de
„doi" la acest obiect. Ce e mai ciu-
dat, însă, e faptul că deși notele de
„doi" abundă, cînd e vorba de inche-
cum,
me-
todă după care a calculat și nota tri-
mestrială a elevilor Dumitrescu Ale-
xandru, Măndeci I. Gheorghe, Rizea
Elena și a altora.
EUSEBIU MIHĂILESCU
corespondent
In clișeu: prof. unlv. Vaier No-
vacu, de Ia Facultatea de matema-
tică și fizică a Universității „C. I.
Parhon", laureat al Premiului de
Stat, în cabinetul său de lucru.
Unde trebuie să stea condica
de prezență?
După cum se știe îndeobște, con-
dica de prezență, ca șl celelalte do-
cumente ce aparțin școlii, stau la
școală, în cancelaria acesteia. Se știe,
de asemenea, că de aceste documente
răspunde directorul școlii.
Școlilor din comuna Dorobanțu,
raionul Călărași, insă — după cum ne
sezisează un corespondent — secreta-
rul sfatului popular le-a cerut să de-
pună la sfat condica de prezență. A-
ceastă „inovație" In muncă va aduce,
se pare, numai foloase. De pildă, pe-
dagogii vor fi obligați să dea o fugă
pină la sfat înainte de a intra la lec-
ție, ca să semneze în condică. Igno-
rînd acest folos, ei au încercat să pro-
testeze împotriva păstrării condicii la
sfat. Dar tovarășul secretar al sfatu-
lui popular care vrea să le facă binele
cu orice preț, le-a făgăduit că n-o să
li se mai achite salariul dacă nu pro-
cedează cum le-a poruncit el.
Cadrele de la școala din comuna
Dorobanțu ne cer să le sfătuim cum
să procedeze; să fugă înainte de fie-
care lecție la sfat, sau să se mute cu
elevi cu tot acolo ?
Noi, Insă, credem că ar fi bine
să i se amintească tovarășului secre-
tar al 'sfatului popular din comuna
Dorobanțu că există un cod al mun-
cii pe care șl dlnsul are datoria *-l
respecte. Iar dacă vrea siț vadă $um
arată condica, să treacă din cind în
cind pe la școală, adică acolo unde
e locul ei...
Pe urmele materialelor publicate
în „Gazeta învățămintului"
R. P. CHINEZA
GRIJA PENTRU CREȘTEREA
TINEREI GENERAȚII
Partidul Comunist Chinez șl
vemul R.P. Chineze manifestă
gu-
o
instituții de învățămînt superior,
33 de facultăți.
CU
R. D. VIETNAM
velul artistic al acestor formații a
crescut în mod simțitor, inftuențlnd
totodată asupra celorlalte formații ar-
tistice de amatori. Astfel, cadrele di-
dactice din comuna Buziaș au cons-
tituit o brigadă artistică de agitație
și un colectiv de teatru care au des-
fășurat o bună activitate. Brigada ar-
tistică de agitație a obținut succese
in concursurile pentru acest gen de
activitate In prezent ea pregătește un
nou program, legat de campania lu-
crărilor agricole de primăvară.
Organizația sindicală a muncitori-
lor din învățămînt din comuna Nă-
drag a organizat un cor, la _ începuh
destul de modest, care a crescut însă
treptat, alungind ca astăzi să numere
100 de membri. Activitatea acestui
car este bine cunoscută și apreciată
în raionul nostru.
In raionul nostru slnt, însă, multe
comune în care numărul cadrelor di-
dactice nu este suficient pentru a-șl
organiza formații artistice proprii.
turale
modul
aceste
de a
rupte
nu s-au orientat totdeauna tn
cel mai fericit. La multe din
formații se manifestă tendința
include în repertoriu piese
de actualitate și care, pe
In nr. 410 al „Gazetei învățămintu-
lui’ din 15 februarie a apărut la ru-
brica „Cuvintul cititorilor”, printre
alte materiale, și articolul învățătoa-
rei Mina Folescu, de la școala de 7
ani din comuna Mușata, raionul Mur-
geni, intitulat „Cine e vinovatul?" In
acest material autoarea ne sezisa fap-
tul că secția de învățămînt a raionu-
lui Murgeni — respectiv tov. Petru
Antohi — șeful secției, a tărăgănat
timp de 6 luni rezolvarea unei cereri
pe care o depusese la 18 august 1956
In vederea trecerii la o nouă catego-
rie de salarizare, la care avea drep-
tul.
In urma apariției materialului, sec-
ția de învățămînt a regiunii Iași ne-a
răspuns că cele Sezisate de învățătoa-
rea Mina Folescu corespund realității
Pe Ungă aceasta, secția de învățămînt
a regiunii lași ne-a comunicat că tov.
Petru Antohi a neglijat rezolvarea la
timp și a altar cereri ale cadrelor di-
dactice din raionul Murgeai.
Pentru lipsurile constatate In acti-
vitatea sa, tov. Petru Antohi, șeful
secției de învățămînt a raionului Mur-
geni, a fost sancționat cu „mustrare",
iar pentru nerezolvarea la timp a ce-
rerii învățătoarei Mina Folescu, i s-a
impus plata diferenței de salar la
care aceasta a avut dreptul de la l
septembrie 1956 și plnă la 28.11.1957,
mare grijă pentru creșterea tinerel
generații.
In prezent, In orașe funcționează
aproximativ 30.000 de creșe șl gră-
dinițe de copii, iar Ia sate peste
60.000. Numărul copiilor din creșe și
grădinițe este de peste 5.600.000.
CREȘTE MEREU NIVELUL
INVESTIȚIILOR PENTRU
DEZVOLTAREA ÎNVĂȚĂMINTULUI
Statul cehoslovac alocâ sume din
ce In ce mal mari pentru satisfa-
cerea nevoilor materiale și cultu-
rale ale oamenilor muncii. Sumele
investite pentru dezvoltarea Invâțâ-
mîntului, calculate pe cap de locui-
tor, au crescut cu 90,5 la sută în
comparație cu 1950, iar cele pentru
dezvoltarea Instituțiilor culturale
104,6 la sutâ.
cind i s-a dat decizia de trecere
noua categorie de salarizare.
la
SE DESFĂȘOARĂ CU SUCCES
LUPTA CONTRA NEȘTIINȚEI
DE CARTE
UN PUTERNIC CENTRU DE
PREGĂTIRE A CADRELOR PENTRU
MINORITĂȚILE NAȚIONALE
R. D. GERMANA
La Pekin funcționează
central al minorităților
de la a cărui înființare se
în luna iunie 6
care a trecut de
stitutul a devenit
tru de pregătire
ani. In
Institutul
naționale,
împlinesc
perioada
la crearea lui, In-
un adevărat cen-
a cadrelor pentru
MUNCITORI DIN PRODUCȚIE
DEVIN ÎNVĂȚĂTORI
Potrivit planului de trei ani adop-
tat de guvernul R.D. Vietnam pentru
lichidarea analfabetismului, la sfli-
șitul anului 1958 toți locuitorii ma-
turi trebuie să știe sâ citească și să
scrie.
Pînâ acum a și fost lichidată ne.
știința de carte în orașele Hanoi,
Haifon, precum șl într-o serie de
sate din provinciile Lao Kai, Jen
Bai și altele. Potrivit datelor Minis-
terului Culturii, anul trecut, în ca-
drul diferitelor cursuri pentru lichi-
darea analfabetismului au învățat
de altă parte, cer eforturi mult
prea grele. Astfel, echipa artistică din
comuna Balint a prevăzut in reper-
toriul său pregătirea piesei „Doctor
fără voie” de Moltere. Este necesar
să șe acorde o mai mare grijă șl
atenție alcătuirii repertoriilor.
Comisia culturală a comitetului sin-
dical al muncitorilor din învățămînt
din raionul Lugoj și-a propus ca, pe
lingă acțiunea de organizare de noi
formații artistice în cinstea concursu-
lui artistic inițiat de S.M.I., să îndru-
me și să ajute organizațiile sindicale
din școli pentru alcătuirea unor reper-
torii cit mai legate de problemele
vieții satelor.
AL. DIACONESCU
membru In comitetul
sindical raional — Lugoj
Pentru vacanța de primăvară
regiunile locuite de minoritățile na-
ționale. Pînă acum, aproximativ
1500 specialiști au părăsit porțile
acestui institut, Iar In prezent în-
vață în facultățile lui aproape 3000
Secția de învățămînt a raionului
„N. Bălcescu" din București organi-
zează pentru vacanța de primăvară o
excursie didactico — științifică, la
oare vor participa 30 de profesori și
30 de elevi din
Excursia va dura
școlile raionului.
10 zile și va avea
următorul traseu : București Orașul
Stalin-Făgăraș—Ucea— Victoria —Si-
biu — Turda—Cluj—Oradea—Timișoa-
ra—Reșița—Caransebeș— Băile Her-
culane—Orșova—Tr. Severin— Craio-
va—București.
Pedagogii și elevii vor vizita Uzi-
nele de tractoare „Ernst Thălmann" șl
uzinele „Steagul Roșu" din Orașul
Stalin, fabricile din Făgăraș, muzeul
Brukenthal și fabrica de produse ali-
mentare din Sibiu, fabrica de sticlă
și ceramică din Turda, întreprinderea
„Cerbochim" și Grădina Botanică din
Cluj, uzinele „înfrățirea" din Oradea,
Stațiunea republicană a tinerilor na-
turaliști, muzeul bănățean și palatul
pionierilor din Timișoara, uzinele Re-
șița, uzinele „Etectroputere" din Cra-
iova.
Excursia va contribui la îndeplini-
rea sarcinilor învățămintului politeh-
nic, va Întări legăturile școlilor cu
producția și va face cunoscute peda-
gogilor și elevilor bogățiile și frumu-
sețile patriei noastre.
NICOLAE IONESCU
de studențl,
ționalități.
In curînd,
Institutului
reprezentând 45 de na-
la cele 3 facultâțl ale
(de Istorie, politică și
lingvistică) se va adăuga o nouă
facultate — de literatură șl artă.
R. CEHOSLOVACA
ÎNVĂȚĂMÎNTUL SUPERIOR
ÎN SLOVACIA
Hotăriri de mare însemnătate pentru poporul nostru
In Instituțiile de învățămînt supe-
rior din Slovacia învață în prezent
peste 15.000 de studențl. Aceasta în-
seamnă că la fiecare 200 de locui-
tori revine cîte un student, ceea ce
reprezintă o situație dintre cele mal
bune din lume.
Față de o singură universitate, cu
3 facultăți, cît avea în anii regimu-
lui burghez, Slovacia are astăzi 12
în R.D. Germană pot deveni învă-
țători oameni ai muncii care iubesc
profesiunea de pedagog șl vor sâ
se consacre misiunii de educatori
ai tinerei generații. In acest scop,
persoanele care au absolvit cu
bune rezultate învățămîntul elemen-
tar trebuie să urmeze timp de doi
ani cursuri preliminare In cadrul
cărora își însușesc cunoștințele
unui absolvent de liceu, după care
au dreptul să urmeze cursurile unui
institut pedagogic sau ale școlii su-
perioare pedagogice din Potsdam.
Pentru anul 1957, numărul celor
care se pregătesc în această direc-
ție este de peste 1000.
UN .COMBINAT ȘCOLAR'
Conservatorul .Robert Schumann'
din R.D.G., înființat încă tn 1907 și
dezvoltat considerabil în anii pu-
terii populare, constituie un adevă-
rat combinat școlar. El se compune
dintr-o școală superioară de mu-
zică și un institut de muzicâ șl are
o capacitate de 200 locuri. Durata
studiilor este de opt ani.
Anul acesta, guvernul R.D. Ger-
mane a pus la dispoziția Conserva-
torului o sumâ de aproximativ
1.000.000 de mârcL
2.206.000 de
aproximativ
cursurile.
O NOUA
persoane, dintre care
1 000.000 au și terminat
INTELECTUALITATE
La începutul anului școlar trecut
s-a deschis în Capitala țârii școala
complimentară pentru muncitori șl
țărani. Scopul acestei școli este să
ridice nivelul cultural al unui număr
de muncitori și ostași demobilizați,
pentru ca apoi aceștia Să poată
urma cursurile învățămintului me-
diu șl superior.
In decurs de 7 luni au fost con-
struite clădirile necesare pentru a
adăposti peste 3500 elevi și profe-
sori ai școlii.
R. P. ALBANIA
PREGĂTIREA CADRELOR CU
ÎNALTA CALIFICARE
In anul școlar curent, numărul ti-1
nerilor care urmează cursurile celor
6 institute de învățămînt superior
din R.P. Albania depășește cu mult
numărul tuturor specialiștilor de
care dispunea Albania înainte de
război.
Anul acesta. Institutul de medi-
cină va da țării primele cadre de
medici. In viitor, numărul medicilor
pregătiți într-un an va depăși nu-
mărul de medici pregătiți In vechea
Albanie într-o perioadă de 12 ani.


(Urmare din pag, l-a)
buțle la Întărirea și dezvoltarea eco.
nomiei naționale și culturii socialiste.
Dar, ca urmare a dezvoltării muncii
sfaturilor populare, a experienței pe
care ele au acumulat.o, a lărgirii
competentei lor a devenit necesară o
nouă reglementare a organizării și
funcționării organelor locale ale pu-
terii de stat. In acest scop guvernul
a supus dezbaterii actualei sesiuni a
Marii Adunări Naționale legea de or.
ganizare și funcționare a sfaturilor
populare. Prin această lege se con.
sfințește principiul că sfaturile popu-
lare conduc, în unitățile administra,
tiv-teritoriale în care sînt alese, în.
treaga activitate locală pe tărîm eco-
nomic. gospodăresc, social-cultural și
administrativ, în conformitate cu le-
gile țării. Pentru a putea rezolva cu
deplină competentă aceste probleme
se dezvoltă simțitor condițiile mate-
riale și financiare ale sfaturilor
populare.
Un loc important în Declarația
noului guvern al țării noastre îl o-
cupă problemele politicii economice.
„Politica economică a guvernului —
arată tov. Chivu Stoica — are ca
scop înfăptuirea obiectivului principal
trasat de Congresul al 11-lea al par-
tidului : dezvoltarea economiei națio-
nale în vederea ridicării nivelului de
trai material și cultural al poporului
muncitor".
Tov. Chivu Stoica a reafirmat că
chezășia progresului neîncetat al eco-
nomiei noastre pe drumul socialismu-
lui este industrializarea socialistă a
țării, pe baza dezvoltării în primul
rînd a industriei grele — sectorul de-
terminant al industriei și al întregii
economii naționale. Acordind o neslă-
bită atenție creșterii productivității
muncii și reducerii prețului de cost,
guvernul va duce mai departe poli-
tica de industrializare socialistă a ță-
rii noastre, orientindu-se spre dezvol-
tarea acelor ramuri industriale care
au baza de materii prime In țară. O
deosebită atenție se va acorda extin-
derii utilizării gazului metan pentru
nevoile industriale șl pentru nevoile
de consum casnice ale populației, pre-
cum și dezvoltării industriei .noastre
petrolifere.
Guvernul țării noastre va continua
realizarea planului de electrificare a
țării. Mari perspective va deschide e-
conomiei noastre naționale utilizarea
în scopuri pașnice a energiei atomice.
Un puternic factor în politica eco-
nomică a guvernului va fi industria
chimică, pentru a cărei dezvoltare
dispunem de resurse inepuizabile.
Continuind fără întrerupere dez-
voltarea industriei mijloacelor de
producție, atenția guvernului se va
îndrepta de asemenea spre dezvol-
tarea producției industriei ușoare și
alimentare, a industriei locale, a în-
treprinderilor de servicii comunale de
care se leagă nemijlocit ridicarea ni-
velului de trai al oamenilor muncii.
O mare atenție va acorda guvernul
sporirii producției agricole vegetale și
animale, mai ales a producției de ce-
reale, sfeclă de zahăr, floarea soare-
lui și cartofi.
Congresul al II-lea al partidului a
atras atenția că lichidarea răminerii
în urmă a agriculturii este strins le-
gată de sarcina principală care stă
astăzi in fața poporului nostru in
opera de construire a socialismului
— sarcina transformării socialiste a
agriculturii. In vederea îndeplinirii a-
cestei sarcini, guvernul va mobiliza
toate forțele poporului. Acordind un
ajutor multilateral in vederea conso-
lidării economico-organizatorice a
gospodăriilor agricole colective, coo-
perativelor de producție agricolă cu
rentă și întovărășirilor, guvernul va
sprijini pe toate căile formarea de noi
unități socialiste in agricultura țării
noastre. Totodată, guvernul va spri-
jini și pe viitor țărănimea muncitoare
cu gospodării individuale in vederea
obținerii unor recolte sporite.
In Declarația tov. Chivu Stoica se
oglindește marea grijă pe care guver-
nul o acordă dezvoltării invățămîn-
tuhii, culturii și sănătății poporului.
Pe baza însemnatelor realizări ob-
ținute în urma reformei învățămintu-
lui din 1948 se elaborează noi mă-
suri care vor duce la ridicarea cali-
tativă a învățămintului de toate gra-
dele. Se vor lua noi măsuri ca șco-
lile elementare și medii să dea tinerei
generații o bază trainică de cultură
generală realist-ștlințifică. O atenție
deosebită se va acorda școlilor din
întreprinderi șl din sate. InvățSmln-
tui mediu va fl mai strins legat de
problemele concrete, practice, ale dez-
voltării economiei și culturii.
„Pe temelia reformei învățămintu-
lui general din Rominia — a spua
tov. Chivu Stoica — se pregătești
o mai bună organizare a fnvă|ămin-
tului universitar. Unele caracteristici
ale acestei reorganizări constau in
legătura mai strînsă dintre institute-
le superioare de învățămînt pe de o
parte și industria, transporturile, co-
merțul și agricultura socialistă pe de
altă parte; se va lărgi și mai mult
accesul fiilor de muncitori și țărani
muncitori în universități și institute,
acordîndu-se în afară de burse de
stat și burse ale întreprinderilor și
sfaturilor populare; se va îmbunătăți
practica studenților în producție și
munca de educare politică și socială
a tineretului studios ; nivelul calitativ
al învățămintului nostru universitar
va fi ridicat, eliminîndu-se în același
timp supraîncărcarea programelor.
Baza materială a învățămintului su-
perior, precum și a activității cadre-
lor didactice, va fi treptat îmbună-
tățită.
Pentru ca învățămîntul superior să
pregătească cadre în numărul și de
calificarea cerută de sarcinile con-
strucției socialiste, unele institute vor
fi reprofilate in concordanță cu sar-
cinile de perspectivă ale economiei
naționale și culturii".
Urmind cu fidelitate politica națio-
nală a Partidului Muncitoresc Romin,
guvernul va duce cu aceeași fermi-
tate ca și pînă acum politica de con-
tinuă întărire a frăției între poporul
romin și naționalitățile conlocuitoare,
combătind cu toată hotărirea orice
manifestări de șovinism și naționa-
lism.
Marile succese ale țării noastre au
întărit neîncetat poziția ei interna-
țională. Noul guvern va continua să
ducă mai departe politica externă de
apărare a intereselor naționale, a in-
dependenței și suveranității de stat,
politica de pace și prietenie între po-
poare.
„Ca țară socialistă tn care puterea
aparține oamenilor muncii — a spus
tov. Chivu Stoica — Romtnia duce
o politică de prietenie frățească, de
unitate indestructibilă cu țările lagă-
rului socialist, de care ne leagă cauza
conwnă a construirii lumii noi, so-
cialiste, șl mărețele idei ale marxism-
leninismului. Unitatea, prietenia și
colaborarea frățească a țărilor lagă-
rului socialist tn frunte cu Uniunea
Sovietică și China populară s-a dez-
voltat și s-a întărit pe baza princi-
piilor de egalitate deplină în drep-
turi, respect reciproc al independen-
ței și suveranității de stat, integri-
tății teritoriale și neamestecului în
treburile interne".
Credincios intereselor fundamentale
ale poporului nostru și principiilor in-
ternaționalismului socialist, guvernul
țării noastre va acționa și in viitor
pentru dezvoltarea operei de colabo-
rare și intr-ajutorare cu țările socia-
liste.
Pe baza politicii sate ferme de dez-
voltare a colaborării internaționale,
statul nostru a adus o contribuție în-
semnată la cauza păcii. Și în viitor
guvernul va duce neabătut această
politică. Vor fi încurajate schimburile
economice și culturale cu toate ță-
rile.
Guvernul țării noastre consideră că
sarcina asigurării unei păci durabile
pune cu ascuțime la ordinea de zi
a vieții internaționale rezolvarea pro-
blemelor dezarmării și securității co-
lective. Totodată, in condițiile create
de politica agresivă a puterilor occi-
dentale, țara noastră își va întări
capacitatea de apărare. împreună cu
celelalte țări socialiste, R.P.R. va
menține și va consolida Tratatul de
la Varșovia în interesul apărării pă-
cii, securității și independenței po-
poarelor.
Poporul romin a primit cu o depli-
nă aprobare Declarația noului guvern
al țării noastre desemnat de Marea
Adunare Națională și își manifestă
hotărirea lui fermă de a munci neo-
bosit pentru înfăptuirea politicii sta-
tului nostru democrat-popular și pen-
tru a traduce în viață, sub conduce-
rea partidului, toate hotărîrile adop-
tate de prima sesiune a celei de a
treia legislaturi a Marii Adunări Na.
ționale a R. P. Romîne.
în rîndurile tineretului american
Nu de mult, într-un hotel din Ok-
lahoma City a fost arestat studentul
John Robert Wagner din anul I al
Institutului tehnologic din Massachu-
sets. în momentul arestării lui, asupra
acestui tînăr în vîrstă de numai 18 ani
s-au găsit 4.500 de dolari. S-a cons-
tatat, de asemenea, că el era poseso-
rul unui automobil și ducea o viață
de desfrîu.
Cum a ajuns acest student american
într-o asemenea situație ? Răspunsul are
o mare însemnătate, deoarece soarta
lui John Robert Wagner este soarta
multor tineri americani, iar drumul lui
este drumul pe care apucă din ce în
ce mai mulți copii și adolscenți din
Statele Unite ale Americii.
Fiu al unor părinți săraci, tînărul
Wagner a fost în liceu un elev exem-
plar. Cea mai mare dorință a lui era
să-și poată continua studiile. Condițiile
grele în care trăia familia lui și taxele
mari în învățămîntul superior ameri-
can constituiau însă piedici în calea
acestui tînăr dornic să învețe. în aceste
împrejurări, sub influența întregului
sistem al educației americane, sub in-
fluența crimelor văzute în emisiunile de
televiziune sau cunoscute în cărțile ci-
tite, John Robert Wagner a pornit să-și
procure singur suma de 2.500 dolari ne-
cesară pentru plata taxelor de studii
într-o instituție de învățămînt supe-
rior. într-o bună zi, el a intrat într-o
bancă și, sub amenințarea revolverului,
l-a obligat pe casier să-i dea tot dispo-
nibilul lichid care se afla în casă. Așa
a început viața lui de desfrîu — con-
secință firească a educației primite.
John Robert Wagner constituie doar
un exemplu. Opinia publică americană
cunoaște zilnic numeroase cazuri de a-
cest fel. Creșterea criminalității în rîn-
durile tineretului în S.U.A. a luat pro-
porțiile unei adevărate calamități na-
ționale. Gravitatea situației se poate
ușor constata și din mărturisirile pe
care sînt nevoite să le facă pînă și ofi-
cialitățile americane, bine cunoscute ca
măsluitoare ale adevărului.
Este semnificativ că însuși Hoower,
directorul F.B.I. (Biroul Federal de In-
vestigații), instituție care nu poate, fi
cîtuși de puțin bănuită de simpatie
pentru adevăr și dreptate, a fost ne-
voit să recunoască de curînd, potrivit
datelor de care dispune F.B.I., carac-
terul cu atît mai îngrijorător al situa-
ției cu cît, după declarațiile lui Hoower,
în S.U.A. problema criminalității „este
în fond o problemă a tineretului". în-
tr-un articol publicat în Buletinul
F.B.I., Hoower vorbește despre „situa-
ția înspăimîntătoare" creată din cauza
creșterii alarmante a criminalității în
rîndurile tineretului. „Ferocitatea gang-
sterilor — spune Hoower — se întîl-
nește acum mai ales în rîndurile bande-
lor de tineri briganzi. Isprăvile acestora
rivalizează cu sălbăticiile criminalilor
înrăiți adulți".
Guvernanții americani cunosc bine a-
ceastă stare de lucruri. Și, pentru ca
nimeni să nu-i poată acuza de negli-
jență față de soarta tineretului, ei iau
și măsuri. Cercetează situația și întoc-
mesc statistici. Din cercetările între-
prinse de F.B.I. în 1477 orașe ale țării,
reiese că, în anul 1955, din numărul
total al persoanelor arestate pentru a-
sasinate, violuri, furturi, 42,3 la sută
nu atinseseră nici vîrsta de 18 ani. La
New York, de exemplu, în primul se-
mestru al anului 1956 numărul minori-
lor arestați pentru crime grave a cres-
cut cu 41,3 la sută în comparație cu
aceeași perioadă a anului 1954.
Potrivit mărturisirilor lui Kennedy,
comisarul de poliție din New York, în
rîndurile copiilor în vîrstă pînă la 16
ani criminalitatea a crescut în 1950 cu
32,5 la sută în comparație cu anul
1955, iar în rîndurile tinerilor între 16
și 20 de ani cu 12,7 la sută. In cursul
anului 1956, la New York au fost ares-
tați pentru diferite delicte 8.714 copii
In vîrstă pînă la 16 ani și peste 13.000
tineri între 16 și 20 de ani.
Revista „New-York Times Magazine"
a relatat că în New York există 65 de
bande alcătuite din 3000 de minori,
dintre care cei mai mulți au părăsit
băncile școlilor.
O asemenea situație acuză. Ea acuză
pe cei care, pe de o parte, se înde-
letnicesc cu întocmirea statisticilor cu
privire la creșterea criminalității în rîn-
durile tineretului, iar pe de altă parte
organizează o asemenea educație, a că-
rei consecință nu poate fi decît per-
vertirea conștiinței tinerei generații, îm-
pingerea tineretului spre crime, violuri,
jafuri.
Pentru guvernanții americani, princi-
pala preocupare constă în întețirea
cursei înarmărilor și pregătirilor de
război. Congresul S.U.A. a respins iri-
tat, ca fiind cu totul inoportună, pro-
punerea de a se aloca din bugetul fe-
deral 1,6 miliarde de dolari pentru
construcția de noi școli, în timp ce pen-
tru anul bugetar 1957/58 s-a prevăzut
cu multă dărnicie sporirea alocațiilor
pentru cheltuieli militare cu 2,6 miliarde
de dolari.
Se pare că unei asemenea orientări
a politicii guvernului S.U.A. îi cores-
punde întru totul educarea tineretului
în spiritul gangsterismului și al crimei.
Nu cumva statisticile F.B.I. au tocmai
scopul de a arăta care sînt efectele a-
cestui sistem de educație și în ce mă-
sură monopoliștii americani pot conta
în realizarea planurilor lor pe tineretul
a cărui îndobitocire o urmăresc ?
N. TAINIC
Redacția 5l administrația; București, itr. Spini Haret nr. 11 Talafon 4.24.00; UUt, Tiparul 1 Combinatul Poligrafic Caaa SdnteU „L V, Sta lin* București Plata SdntelL Abonamente: Ian — 12^ lei; o luni — 8,25 lei; 8 luni — 8,12 lei