Proletari din toate țările, unlțl-vă I
4 PAGINI 25 BANI
ANUL IX Nr. 414
Vineri 15 martie 1957
Excursii
didactico-științifice
îmbunătățirea sistemului de
ani ți cu
lazAr grama
agriculturii
(Continuare in pag. 2)
în întîmpinarea concursului
artistic al S. M. I.
DUMITRU TATARU
In
ELIADE BUCIUQ
scris nnme-
de stradă a
lucrărilor
chimiei,
fășurarea experiențe or ți a
practice in predarea fizicii,
biologiei.
Consfătuirea a prilejuit
schimb de experiență ți In
torl, cărora le dau îndrumări cu
vire la procurarea semințelor, la
lecționarea lor și la îndeplinirea
timp a lucrărilor agricole.
tație.' Brigăzile artistice
din Tulea, Gepiu, Ținea
contribuție deosebită la
înființării de gospodării
Studenți al Institutului politehnic
din București tn atelierul de mecanică
al Institutului.
un larg
domeniul
de agitație
au adus o
sărbătorirea
agricole și
pri-
se-
la
Pedagogii contribuie la transformarea
Plenara C. C. al
socialistă a
mișcarea demo-
din țara noa-
vechi participanti la
cralică studențească
stră.
După cuvintul de
gerea prezidiului șl
ucrările agricole de primăvară". Invă-
ătorul Alexandru Puiu a
vederea îmbunătățirii condițiilor
de viață ale copiilor și tinerilor din
Sania invăJăminîulai
Organ al Ministerului învățămîntului șl a! Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt
PENTRU CONTINUA ÎMBUNĂTĂȚIRE A MUNCII
IN ÎNVĂȚĂMINTUL DE CULTURĂ GENERALĂ
De curînd a avut loc la Ministerul
învățămîntului o consfătuire cu șefii
secțiilor de Invățămint regionale. La
Consfătuire -au participat tovarășul
Miron Consrantinescu, prim vicepreșe-
dinte al Consiliului de Miniștri, minis-
trul învățămîntului, tovarășul Costin
Nădejde, șeful secției școli a C.C, al
P.M.R., tovarășul Nicoiae Pascu, preșe-
dintele C.C. al Sindicatului Muncitori-
lor din învățămînt. tovarășii Constan-
tin Nicuță, Nicoiae Sipoș, Ladislau
Banyai, Gheorghe Ploeșteanu și Cons-
tantin Dinculescu, locțiitori ai ministru-
lui Învățămîntului, tovarășul Petre
Drăgoescu, director general al Direcției
generale a învățămîntului elementar
și mediu, precum și reprezentanți ai
C.C. al U.T.M., ai Direcției Treburi-
lor de pe lingă Consiliul de Miniștri,
activiști din minister și instituțiile
anexe.
Consfătuirea va contribui Intr-o
măsură însemnată la Îmbunătățirea
muncii organelor învățămîntului. Fap-
tul că toți șefii secțiilor au vorbit
In cadrul consfătuirii a adus în discu-
ție problemele cele mai Importante ale
muncii instructiv-educative din toate
regiunile țării, a prilejuit un valoros
schimb de experiență și a îngăduit for-
mu area unui mare număr de propuneri
pentru ridicarea nivelului ideologlco-
științific și educativ al procesului de
Invățămint.
Șefii secțiilor de Invățămint regio-
nale au analizat situația îndeplinirii
planului de școlarizare, au arătat me-
todele folosite pentru a cuprinde in
școli pe toți copiii de vîrstă școlară.
S-a putut astfel vedea că acolo unde
există inițiativă creatoare și se mun-
cește perseverent se obțin succese re-
marcabile. In multe localități și ra-
ioane din regiunile Suceava, Stalin,
din Regiunea Autonomă Maghiară,
Bacău, Craiova, Timișoara, de pildă,
nu există nici un copil de virstă șco-
lară rămas in afara școlii,
Conducătorii organelor regionale de
Invățămint, in deosebi tovarășul
Șandru, șeful secției de invățămint a
regiunii Baia Mare, tovarășa Marga-
reta Szilagyi, șefa secției de invăță-
mint a Regiunii Autonome Maghiare
șl tovarășul Ion Preda, șeful secției
de Invățămint a regiunii București, au
făcut propuneri in legătură cu dezvol-
tarea învățămîntului elementar de 7
acordare a burselor.
Participanti la consfătuire, printre
care tovarășul C. Petricu, șeful secției
de invățămint a Capitalei, s-au oprit
mult asupra necesității îmbunătățirii
compoziției sociale a elevilor din șco-
lile medii, ca mijloc esențial de îm-
bunătățire a compoziției sociale a stu-
denților din instituțiile de invățămint
superior
Majoritatea referatelor și a discu-
țiilor s-au referit la problemele întă-
ririi bazei materiale a școlilor — a
țămlnt a regiunii Constanța ți tovară-
șul Ion Radu, șeful secției de invăță-
mint a regiunii Pitești, au arătat lip-
surile serioase ce se constată în spe-
cial în predarea limbilor moderne. în
predarea geometriei, în folosirea mat'e-
rialuiui didactic, în organizarea și des-

Un eveniment de seamă
în viața studenților din țara noastră
— Consfătuirea pe țară ă Asociațiilor studenților din R.P.R.
în timpul vacanței
de primăvară
In zilele de 0, 0 și 10 martie s-au
desfășurat la Casa de cultură a stu-
dentilor din Capitală lucrările Con-
ferinței pe țară a Asociațiilor stu-
denților din R.P.R., eveniment de
seamă in viața tineretului studen-
țesc din țara noastră.
La Conferință au luat parte 445
de delegați aleși la conferințele A-
sociațiilor studenților din cele 10
centre universitare ale țării, membrii
comitetului de organizare a Asocia-
țiilor studenților din R.P.R., precum
și numeroși Invitați — conducători
ai universităților și institutelor de
Invățămint superior din țară, cadre
didactice din Învățămintul superior,
reprezentanți al Ministerului Invăță-
mtntulut, Uniunii Tineretului Muncl-
tntre altele: „La Congresul Comso-
molului, Lenin a dat vestita lozincă :
„Invățați i Invățați । Invățați". Parti-
dul Muncitoresc Romin, care aplică
cu fermitate politica leninistă In țara
noastră, vă îndeamnă de asemenea :
Invățați 1 — Invățați să construiți so-
cietatea nouă, să folosiți cît mai bine
bogățiile nemăsurate ale pămintului
romînesc, Invățați să cunoașteți și să
vă însușiți știința cea mai înaintată,
«;are să asigure In scurt timp cele
mai bune rezultate
noastră".
Vorbitorul a chemat
pentru patria
pe membrii
Consfătuirea
Ministerului Învățămîntului
cu șefii secțiilor
de învățămînt regionale
provizionarea acestora cu mobilier șl
cazarmament, cu material didactic
etc, Șefii secțiilor de învățămînt re-
gionale au insistat mult asupra ne-
cesității folosirii cit mai largi a po-
sibilităților locale, asupra extinderii
Inițiativelor luate de numeroase șco I
din țară de a confecționa material
didactic.
Cum era șl firesc, lucrările consfă-
tuirii s-au preocupat tn mare măsură
de activitatea instructiv-educativă,
arătind felul cum se aplică noile pla-
nuri și noile programe de invățămint,
noile manuale școlare. Cu acest pri-
lej, șefii secțiilor de invățămint, ba-
zindu-se pe observațiile cadrelor di-
dactice, au atras atenția că unele pro-
grame — de pildă programele de is-
torie și dc limba franceză pentru cla-
sa a V-a, programa de geografie pen-
tru clasa a Vl-a — sint încă prea
încărcate, că unele manuale, ca cel
de istorie și cel de latină pentru cla-
sa a VIII-a, nerespectînd principiul
accesibilității, cuprind un volum prea
mare de cunoștințe.
Șefii secțiilor de invățămint s-au
oprit cu seriozitate și asupra deficien-
țelor ce se constată In munca unor
învățători și profesori. Pornind de la
numărul de elevi rămași în urmă la
învățătură în primele două trimestre,
șefii secțiilor de Invățămint, în deosebi
tovarășul Mihai, șeful secției de învă-
r Cadrele didactice din comunele șl
țațele regiunii Craiova desfășoară,
țub îndrumarea organizațiilor de
partid, o rodnică activitate pentru a-
tragerea țărănimii muncitoare pe
țalea transformării socialiste a agri-
culturii. Jn munca lor în această di-
lecție ei, .se sprijină pe hatârurile Ple-
narei C.C. al P.M.R, din 27—29 de-
cembrie 1956, străduindu-se să desfă-
șoare o activitate cît mai concretă,
plai apropiată de viață.
In comuna Afumați din raionul Băl-
tești, pedagogii, tn frunte cu comuniș-
tii, au reușit să atragă în Intovără-
tiri, Intr-un timp relativ scurt, un nu-
lăr de 150 de familii de țărani mun-
citori. O muncă stăruitoare în mijlo-
cul țăranilor muncitori au dus și pe-
dagogii din satul Amzulești care este
&cum complect cooperativizat.
Rezultate frumoase In munca de lă-
murire a țărănimii muncitoare au ob-
ținut cadrele didactice din satul Balta
Verde, raionul Vinju Mare. Aceștia
au contribuit la lămurirea a 24 de fa-
milii, care vor intra in cooperativa a-
gricolă de producție ce va lua ființă
in curînd. De asemenea învățătorii și
profesorii au contribuit la înființarea
cooperativei agricole de producție din
comuna Țințăreni, raionul Filiași, a
întovărășirilor agricole din comuna
Moțăjei, raionul Calafat, din comuna
'Negoești, raionul Amaradia etc.
Exemplul acestor pedagogi trebuie
să mobilizeze la muncă și pe învăță-
torii și profesorii care nu desfășoară
nici o activitate culturală tn rîndu-
rile țăranilor muncitori, cum sînt
Georgescu Constantin, Virgil Pîrvu-
lescu, Pană loan, Angela Milovan fi
alții din comuna Plenița.
F. CRIȘAN
uneia din principalele sarcini ce stau
în fața școlilor noastre: politehniza-
rea învățămîntului. Referatele au su-
bliniat larga preocupare a organelor
de invățămint, mai ales a celor din
regiunile Stalin, Pitești, Autonomă
Maghiară, Ploești, pentru îmbunătăți-
rea predării matematicii, fizicii, chimiei,
biologiei, geografiei, desenului, pen-
tru organizarea de ateliere, de ex-
cursii și vizite in producție. Rezu.ta-
tele bune obținute de școlile care au
știut să solicite și să-și asigure spriji-
nul întreprinderilor, al școlilor proie-
sionale, arată valoarea acestui mijloc
și necesitatea folosirii lui cît mai largi.
Avîndu-se în vedere contribuția pe
care trebuie s-o aducă școlile in lup-
ta pentru dezvoltarea agriculturii, la
consfătuire s-a insistat mult asupra
sarcinii pe care o au toate școlile de
a-și asigura terenul necesar pentru
organizarea activității practice agrico-
le, de a folosi și extinde experiența
hună dobîndită de unele școli în apli-
carea cunoștințelor de biologie, a me-
todelor agrotehnice înaintate.
Studierea și traducerea în viață a
propunerilor făcute de către partici-
panțli la consfătuire în legătură cu
elaborarea unor îndrumări metodice
privitoare la predarea lucrului ma-
nual, la desfășurarea lucrărilor practi-
ce de atelier, la organizarea activi-
tății cercurilor tehnice, a excursiilor
și vizitelor in producție, vor constitui
un real ajutor in acțiunea de politeh-
nizare a invăfămintului.
In cadrul consfătuirii, tov. Petre
Drăgoescu, director general al Direc-
ției generale a învățămîntului ele-
mentar și mediu, a expus un referat
cu tema „Problema muncii educative
în școală1*. Referatul a cuprins o ana-
liză a felului cum se realizează mun-
ca educativă în școli, insistînd asu-
pra conținutului educativ al activită-
ților pion.erești.
Tovarășul Nicoiae Pascu, președin-
tele C. C. al S.M.I., care în cadrul
unei delegații a C.C. al S.M.I. a vizi-
tat de curînd Uniunea Sovietică, a
arătat felul cum se asigură timpul
necesar al cadrelor didactice sovieti-
ce pentru pregătirea temeinică a lec-
țiilor, problemele ce se pun acum în
școala sovietică în legătură cu ridica-
rea nivelului pedagogic al lecțiilor,
in legătură cu realizarea învățămintu-
lui politehnic.
Luînd cuvintul în cadrul consfătui-
rii, tovarășul Constantin Dinculescu,
locțiitor al ministrului Invățămîntu-
fui, a atras atenția asupra necesității
de a se aprecia cu mai multă atenție
capacitatea profesională a cadrelor.
Tovarășul Constantin Nicuță, locții-
tor al ministrului Învățămîntului, a
vorbit despre importanța introducerii
predării științelor sociale in școlile de
Pentru a veni în sprijinul cadre-
lor didactice care își duc activita-
tea în mediul sătesc, organele sin-
dicale ale muncitorilor din învăță-
mînt din regiunea Timișoara orga-
nizează pe timpul vacanței de pri-
măvară excursii didactico-științifice
în orașul Timișoara.
Excursiile sînt organizate pentru
patru zile șl cuprind în program
vizitarea unor întreprinderi indus-
triale din oraș, a «Stațiunii Repu-
blicane a tinerilor naturaliști*, a
atelierelor pentru activități practice
ale unor școli medii. Cu prilejul
acestor vizite se vor discuta ți
unele chestiuni privind polltehnlza-
rea învățămîntului. Excursioniștii
vor viziona In fiecare seară spec-
tacole de operă și teatru.
Programul acestor excursii mal cu-
prinde o călătorie cu vaporul P«
canalul Bega pînă la «duzele din
comuna Sînmihaciul Romin, vizita-
rea Muzeului Bănățean, a Palatului
pionierilor etc. In tot acest timp
I.P.C.D. organizează pentru peda-
gogii excursioniști consultații șl
conferințe cu caracter științific ți
pedagogic.
La încheierea excursiei echipele
artistice ale comitetului sindical al
muncitorilor din învățămînt din ora-
șul Timișoara vor prezenta în cin-
stea excursioniștilor un spectacol.
La excursiile didactico-științifice
organizate în timpul vacanței de
primăvară de organele sindicale
ale muncitorilor din Invățămint din
regiunea Timișoara și-au șl anunțat
participarea 350 de cadre.didactice.
INGINERI
In sprijinul campaniei
agricole de primăvară
Cadrele didactice din comuna Pe-
krești, raionul Bacău, acordă o impor-
tanță deosebită sprijinirii muncilor a-
gricole de primăvară, ținînd săptămî-
hal, în fiecare sat din raza comunei,
tonferințe cu subiecte agrotehnice.
Astfel, de ctlrind, învățătorul Emanoii
Nartu a vorbit în fața țăranilor mun-
titori din satul Soci despre importanța
blosirii semințelor selecționate. De a-
îemenea, învățătorul loan Perjii a ți-
mt în satul pundul-Văii conferința în-
itulată : „Cum trebuie să îndeplinim
sfatului popular, subliniind importanța
pe care o are executarea la timp a în-
sămlnțărilor.
Învățătorii și profesorii de științe
naturale din comuna Petrești dau și
elevilor indicații cu privire la muncile
agricole, îndnimîndu-i să-și ajute pă-
rinții In efectuarea acestor munci. Pe-
dagogii din comună pot fi văzuți zil-
nic stînd de vorbă cu țăranii munci-
Joase articole la gazeta
Adunare închinată răscoalei de la 1907 la școala medie nr. 26
București, Sus, stingă, prezidiul adunării.
Inițiativa C.C. al S.M.I. de a orga-
niza un concurs pe țară al cercurilor
artistice de amatori ale Sindicatului
Muncitorilor din învățămînt a fost
primită cu vie satisfacție de cadrele
didactice din raionul Salonta. In ra-
ionul Salonta există deja o bogată
activitate a cercurilor artistice ale or-
ganizațiilor sindicala răspîndite in sa-
tele și comunele raionului. In ultimii
ani comitetul sindical raional al mun-
citorilor din învățămînt din raionul
nostru, cu ajutorul unor inimoși or-
ganizatori sindicali și delegați cultu-
rali din grupele sindicale ca Emil Pop
(Giumeghin), Constantin Parghel
(Gepiu), Florian Minoiu (Ținea), Eu-
gen Diaconii (Tulea), Luiza Cristea
(Cela) ș.a. a organizat numeroase
cercuri artistice de cor, teatru, bri-
găzi de agitație, care au prezentat
programe cultural-ar.tistice in toate
satele raionului, au inițiat schimb de
experiență artistică cu cercuri din
alte raioane, ca Beluș, Criș, Lunca
Vașcăului, Oradea, Ineu și au partici-
pat la concursurile artistica ale C.C.S.
și ale căminelor culturale, ajungind
pînă la selecționări finale.
Activitatea corului comitetului sin-
dical raional a luat o mare amploare,
ajungind să mobilizeze pînă la 104
coriști (din orașul Salonta și satele
raionului). Corul a pregătit un reper-
toriu destul de bogat în limbile romină
și maghiară și a susținut programe
în localitățile Salonta, Ținea, Chișineu
Criș, Oradea. Membrii corului sudiază
individual partiturile reunii/.' se la
repetițiile generale
De asemenea, menționăm activita-
tea corului comitetului de instituție
din comuna Ținea. In anul trecut, a-
cest cor a participat la concursul echi-
pelor artistice de amatori ale sindica-
telor ajungînd pînă la faza regională.
O rodnică muncă artistică desfășoa-
ră și percul dramatic al comitetului
de instituție din comuna Ținea, cart
a reușit să prezinte piese valoroase
din dramaturgia noastră clasică și
contemporană, ca „Millo director** și
„Piatra din casă“ de Vasile Alecsan-
dri, „Să fie liniște**, „Jos Tudonache,
sus Tudorache" sau piesa lui V. Ka-
taev „O zi de odihnă". Activitatea a-
cestei formații artistice este bine cu-
noscută în peste 20 de orașe și sate.
Urmînd exemplul acestui cerc, ar-
tistic, grupe sindicale ca cele din lo-
calitățile Gepiu, Cefa, Tulea sau Ar-
pășel au inițiat formații asemănătoare
cu care au susținut programe artis-
tice în comunele lor. Unele grupe sin-
dicale au organizat și brigăzi de agi-
Întovărășiri agricole în satele raionu-
lui, și au desfășurat o bogată activi-
tate m campaniile de alegeri de de-
putati în Mairea Adunare Națională.
Numele unor învățători artiști ama-
tori ca Paul Florian, Tanla Minoiu și
Sofia Cristea (Ținea), Ileana Pavel
și Bodi Emeric (Salonta), A. Korosi
(Arpășel), Francisc Ambrus (Belfir),
Doina Manea și Grigore Mateaș
(Cefa) ș.a. sînt bine cunoscute cadre-
lor didactice din raion.
Pentru toate cercurile artistice din
raionul Salonta inițierea primului
concurs artistic de către C.C. al
S.M.I. a constituit un stimulent pen-
tru o mai rodnică activitate atît în ce
privește îmbogățirea repertoriului și
prezentarea de programe, cit și pen-
tru afirmarea posibilităților artistice
ale membrilor cercurilor.
Comitetul sindical raional a luat
hotărirea să sprijine formațiile artis-
tice existente, să popularizeze regula-
mentul concursului în sinul grupelor
sindicale și să aj.ute la formarea dc
noi brigăzi artistice de agitație și
cercuri dramatice.
Prezidiul conferinței. Vorbește tov.
Iliescu.
tor șl ai altor organizații de masă.
Asociațlilor studenților să participe
activ la marea operă de educare a
tineretului din universități și din in-
«titutele de invățămint superior in
spiritul dragostei pentru adevărul
științific, al pasiunii științifice, în
spiritul patriotismului socialist și al
internaționalismului proletar, al de-
votamentului față de Partfdul Munci-
toresc Romin și față de statui nostru
democrat-popular.
In Încheiere, tovarășul Miron Con-
stantinescu a spus: „Să transmitem
din această sală salutul acesta tutu-
ror studenților și studentelor din în-
treaga țară, corpului didactic și să
ne angajăm să purtăm mai departe
cu forțe unite, făclia științei celei
mai înaintate, să mergem pe drumul pe
care ni 1 arată partidul clasei mun-
citoare, Partidul Muncitoresc Romin,
spre socialism și comunism. Comite-
tul Central al Partidului Muncitoresc
Romin și Consiliul de Miniștri al
R.P.R. ne exprimă deplina lor convin-
gere și încredere în perspectivele șl
succesele muncii studențimii noastre
intensifica eforturile pentru a-și În-
deplini sarcinile sale : apărarea păcii
mondiale, lupta împotriva caionlalls-
nulul, pentru independenți națio-
nală, pentru un sistem demodratic da
învățimînt, pentru drepturile studen-
ților și pentru promovarea colaboră-
rii și undății fn rtndurlia «tu lent Hor.
La discuțiile pe marginea rapoar-
telor prezentate în Conferință au luat
cuvintul numeroși studenți care au
ridicat o serie de problema fn legă-
tură cu activitatea le viitor a Aso-
ciațiilor studenților din R.P.R.
Printre cei care au salutat prima
Conferință a Asociațiilor studenților
au fost și reprezentanți al cadrelor
didactice din Învățămintul superior.
printre care
rectorul Universității
prof. univ. L. Takacs,
,Bolyal" din
deschidere, ale-
aprobarea ordl-
pentru cucerirea cetății științei
pentru fericirea patriei".
In repetate rînduri, cuvtntarea
varățului Miron Constantlnescu
Și
to-
a
nei de zi, a luat cuvintul tovarășul
Miron Constantlnescu, membru tn
Biroul Politic al C.C. al P.M.R., prim
vicepreședinte al Consiliului de Mi-
niștri, ministrul învățămîntului, care
a adus Conferinței salutul Comitetu-
lui Central al Partidului Muncitoresc
Romin șl Consiliului de Miniștri al
R.P.R.
După ce a subliniat tradițiile glo-
rioase ale luptei studenților revolu-
ționari și democrațl din țara noastră,
tovarășul Miron Constantlnescu a
spus : ,.Generației voastre ti revină
sarcina măreață de a ridica această
țară din înapoierea economică în
care a trăit milenii — de a o ridica
pe cele mai înalte culmi ale științe-
lor, tehnicii și artelor, de a făuri
viața fericită a poporului pe care nu
a avut o niciodată în trecut. Părinții
și străbunii noștri, care au vrut și
au luptat să ducă societatea înainte
au fost înfrînți de către „coalițiile
monstruoase" ale forțelor retrograde.
Ca urmare a măreței victorii de a-
cum 12 ani a.clasei muncitoare și
țărănimii muncitoare — pentru pri-
ma oară în istoria poporului nostru
tineretului de azi îi stau deschise în
față toate posibilitățile și căile pen-
tru făurirea deplină a vieții noi, co-
muniste".
După ce a vorbit despre realizările
puterii populare fn domenful învăță-
mtntului superior, tovarășul Miron
Constantlnescu a subliniat sarcinile
studenților din țara noastră, spunînd
fost întreruptă de puternice ovații în
cinstea Partidului Muncitoresc Romîn
șl a Comitetului său Central, în
frunte cu tovarășul Gh. Gheor-
ghiu-Dej.
In continuarea lucrărilor, tov. Ion
Illescu, președintele Comisiei de or-
ganizare a Asociațiilor studenților
din R.P.R., a prezentat Raportul co-
mitetului de organizare cu privire la
constituirea șl sarcinile de viitor ale
Asociațiilor studenților din R.P.R.
Raportul a înfățișat marile realizărj
Intăptulte fn domeniul tnvățămîntu-
lui superior din țara noastră, fn îm-
bunătățirea continuă a condițiilor de
învățătură și de trai ale studenților
noștri'. De asemenea. Raportul a în-
fățișat sarcinile viitoare ale Asocia-
țiilor studenților. „în fața poporului
să ne luăm angajamentul că vom fi
fiii săi credincioși, că vom lupta din
toate puterile pentru a fi demni de
încrederea ce ni se acordă, că vom
răsplăti prin muncă, prin eforturi, prin
întreaga noastră viață, grija și dra-
gostea purtată nouă de statul demo-
crat-popular, de partidul nostru Iu-
bit" — s-a arătat fn Raportul comi-
tetului de organizare.
Cil o puternică manifestație de en-
tuziasm a fost înttmpinat Tanaka
luzo, vicepreședinte al U.I.S., care a
adus Conterinței salutul Uniunii In-
ternaționale a Studenților. Intre al-
tele, Tanaka luzo a arătat că
U.I.S.-ul, sprijinit de studențimea
progresistă din Întreaga lume, iși va
Cluj, prot. univ. Ion Ctmpeanu, pro-
rector al 'Universității „Victor Babeș"
din Ciut, prof. univ. Ion Șandru, pro-
rector al Universității „Al. I. Cuza"
din Iași și alții, care și-au exprimat
convingerea că Asociațiile studenți-
lor vor aduce o contribuție Însem-
nată la dezvoltarea învățămîntului
superior In țara noastră.
în ultima zi a Conlerințel s-a ales
Consiliul Uniunii Asociațiilor stu-
denților din R.P.R. și Comitetul Exe-
cutiv al Consiliului, care are ca pre-
ședinte pe tov. Ion Illescu.
In ovațiile furtunoase ale partlcl-
panților s a dat apoi citire Scrisorii
de salut trimisă către C.C. al P.M.R.,
— tovarășului Gheorghe Gheorghlu-
Dej și către Consiitul de Miniștri al
R.P.R. — tovarășului Chivu Stoica.
,„Cauza și lupta întregului popor
muncitor pentru construirea socialis-
mului — se spune intre altele tn
scrisoare — ne sînt scumpe și da
aceea asigurăm Comitetul Central al
P.M.R. șl guvernul R.P.R. că asocia-
țiile studenților își vor îndeplini sar-
cinile date de partid In lupta măreață
a întregului popor".
Conferința a adoptat fn unanimi-
tate o rezoluție in care cheamă ze-
cile de mii de studenți ai patriei
noastre să dovedească prin toată ac-
Inir-o pauză.
tlvitatea, prin toate eforturile, prinț
toată viața lor, că sint demni de în-
crederea, grija și dragostea arătat
zl de zi studenților de către statul
democrat popular, de către Partidul
Muncitoresc Romin, fnvățtnd cu sfr«
guință, lupttnd din toate puterile
pentru Întărirea patriei și apărare»
păcii.
Sindicatului Muncitorilor din Invățămint
Tn ziua de 9 martie a.c. a avut loc
în București plenara Comitetului Cen-
tral al Sindicatului Muncitorilor din
învățămînt. La plenară au participat
membri ai C.C. al S.M.I., activiști
sindicali, președinți ai unor comitete
sindicale raionale și orășenești.
Plenara a dezbătut „Raportul asu-
pra executării planului de venituri și
cheltuieli al asigurărilor sociale pe anul
1956", prezentat de tov. Elena Isacu
Bologa, vicepreședinte al C.C. al S.M.I.
„Raportul asupra executării bugetului
S.M.I pe 1956 și proiectul de buget pe
anul 1957", prezentat de tov. Ion Mun-
tean, secretar al C.O. al S.M.I., ca și
rapoartele comisiei de cenzori, prezen-
tate de tov. Petre Pop, președintele
comisiei de cenzori a C.O. al S.M.I.
La plenară s-a arătat că fn cursul
anului 1956 muncitorii din învățămfcit
au primit pe linia asigurărilor sociale
peste 25 milioane lei. In afară de
aceasta, importante sume au fost folo-
site pentru acțiuni social-culturale, o-
dihnă și tratament balnear, măsuri de
prevenire a îmbolnăvirilor, de ocrotire
a copilului etc.
Participanti la discuții au arătat,
totodată, unele neajunsuri care se ma-
nifestă în ce privește buna gospodă-
rire a fondurilor de asigurări sociale
destinate muncitorilor din Invățămint.
in hotărirea adaptată de plenară se
prevăd măsuri pentru înlăturarea tutu-
ror deficiențelor manifestate în activi-
tatea organelor sindicale ale muncito-
rilor din învățămînt Hotărirea subli-
niază importanța care trebuie acordată
măsurilor de prevenire a îmbolnăvirilor
și Îmbunătățirii condițiilor de viață și
muncă ale cadrelor didactice. Ilotărî-
rea prevede, de asemenea, măsuri pri-
vind îmbunătățirea asistenței sanitare
a cadrelor didactice din mediul sătesc
și a celor care lucrează In localități
îndepărtate de centrele de raioane și
orașe.
In ce privește executarea bugetului
financiar al sindicatului pe anul 1956,
plenara a aprobat măsurile prezidiului
privind reducerea cheltuielilor admlnis-
trative. Proiectul de buget financiar al
sindicatului pe anul 1957 prevede sume
importante pentru acțiuni social-cul-
turale în rindul membrilor de sindicat.
Cea mai mare parte a fondurilor pro-
venite din cotizațiile sindicale va fi
gospodărită de comitetele sindicale ra«.
iona'e șj orășenești.
Plenara a examinat șl activitatea'
caselor de ajutor reciproc. In cursul
anului 1956, acestea au acordat mem-
brilor lor un număr de 56,720 de îm-<
prumuturl. In valoare de aproape 37 de
milioane lei, precum și diferite aju-
toare materiale, în valoare de 409.243
leî.
Plenara C.O. al S.M.I. a adoptat ie
poi o hotărîre privind îmbunătățirea
muncii financiare a organelor sițKlk
cale.
MAJORAREA ALOCAȚIILOR
DE HRANA
IN INSTITUȚIILE
DE INVĂȚĂMINT
instituțiile de invățămint, Consiliul
de Miniștri al RP.R. a emis de cu-
rînd o Hotărire prin care se mărește,
cu începere de la 1 martie 1956, alo-
cația zilnică de hrană pentru copiii
din instituțiile preșcolare și elevii din
școlile de cultură generala, institutele
pedagogice de învățători, școlile pro.
jesionale de ucenici, școlile tehnice,
școlile speciale și preventorii cu elevi
debili și elevi invalizi, pentru copiii
bolnavi de T.B.C. Hotărirea prevede,
de asemenea, că bursele de stat acor.
date elevilor se majorează in mod
corespunzător cu diferența între ve-
chea și noua alocație de hrană. In
consecință, bursierii externi vor primi
bursele majorate cu diferența de alo-
cație.
Elevii școlii medii nr. 28 din
București desfășoară o bogată ac-
tivitate In atelierele șl laboratoarele
școlii.
GAZETA ÎNVĂȚĂMINTULUI
PENTRU CONTINUA ÎMBUNĂTĂȚIRE A MUNCII
m nvAțămintul de cultură generală
(Urmare din pag. 1)
in continuare, iova-
PREGĂTIRI PENTRU LUCRĂRILE
PE PARCELA EX PERIMENTALĂ
secțiunile
rolul ăe educatori
ce socoteam că-l tn-
Ră-
cultură
cepției
naturii
lăți au fost și loan Mihail
muna Băești, lacob Gogan
orbită
propa-
să scrie întocmind
asupritorilor — a
inimosul învățător
Poroschia (reg.
Sus: Petre Oșa-
nu din Cavodinești
rîvnă
intelec-
învățămint s-au
stă consfătuire,
bune $1 arătind
ce trebuie luate
tice, cît și de
pregătit pentru acea-
subllnlind propunerile
unele dintre măsurile
atit de cadrele didac-
conducerea ministeru-
mai anarhică".
In pregătirea
rarea ei ca și
partea cea mai
fost alături de
răscoalei, tn. desfășu-
în timpul represiunii,
bună a învățătorimii a
țăranii răsculați. lup-
munca didactică, munceau cu
pentru dezvoltarea fizică și
tuală a elevilor lor.
O parte a tnvățătOrtmit,
pozitivă pe care
științe trebuie s-o
mării fizionomiei
lui.
Luind cuvintul
nu-
din
răs-
sar lucrărilor pe teren,
asupra terenului.
generală pentru formarea con-
științifice a elevilor asupra
șl societății, despre influența
tind și suferind împreună cu ei.
MIRCEA ȘTEFAN
predarea acestor
exercite asupra for-
morale a tineretu-
răni în contra arendașului moșiei
deni".
Printre autorii de manifeste se
mără și învățătorul Stan Crudu
comuna Băbăița, comună de unde
utilajul nece-
plîngeri împotriva
avut de suferit și
Ion lliescu din
București). Presa
de ideologia reacționară larg
gată, a slujit interesele statului bur-
din co-
din co-
rășul Nicolae Sipoș, locțiitor al mi-
nistrului Invățămlntului, a apreciat
seriozitatea cu care șefii secțiilor da
TB. BADULESCU
la desfășurarea răscoalelor
1907
comuna Afumați (reg Craiova).
N. Teodorescu din
rității superioare de
pentru încetarea cît
bit a unei asemenea
(Idem. voi. II, pag.
Popescu și
cheni (reg.
din Piscani
rcși alții
pescu din
prefectul
de Inter-
deplinesc învățătorii..."
Merită semnalat faptul că din ra-
poartele revizorilor școlari — chiar
ale celor cu totul dușmănoși învățăto-
rilor progresiști — rezultă că în ma-
joritatea cazurilor învățătorii care au
luat parte la răscoală erau buni și tn
mulți și atit de activi, incit
Muscelului scria ministrului
oare cuprinde acum
Pe baza documentelor existente se
pot reconstitui multe dintre acțiunile
învățătorilor, care au produs furia și
spaima autorităților. Din documente
rezultă că numeroși învățători au fa-
de datoria auto-
a se lua măsuri
mai curînd posi-
stări de lucruri"
337).
C
Uri-
de televi-
din Gorki.
gazetele de
răceptionarea programelor
ziune sonoră transmise
Cercurile editează regulat
Odată oprită răscoala, a urmat baia
de stnge a represiunii. Alături de ță-
rani au suferit cumplite chinuri și în-
vățătorii progresiști. „Oricit de vino-
vată... a fost revolta țăranilor — scria
revizorul școlar de Romanați — re-
presiunea a fost și mai grozavă, m ii
ilegală, mai neumană, mai sălbatecă.
renul școlii,
cinci hectare,
șl Ia Caia Centrală
Nlcolae Benciu din
strungari, Nlcolae
anul II „F" forțări,
prigi ai celor mai revoluționare idei,
incit credem că este
Bacău). L C. Nicolescu
(reg. Pitești) și nume-
Pe învățătorul Mihai Po-
Băbeni-Făurești raportul
ne că și-a pierdut orice iluzie despre
învățători („Răscoala țăranilor din
1907", documente, voi. II. pag. 327),
iar ministrul de Interne, alarmat de
informațiile prefecților, scria la rin-
dul său ministrului Instrucției și Cul-
telor : „Administrația tntlmpină enor-
me dificultăți din cauza învățătorilor
de la sate, care devin susținătorii a-
Sindicatelor
a Armatei,
anu II! „D*
Nițeacu- din
s-au construit, pe
lingă clădirea școlii, un atelier, un
Strinsă legătură cu practica
Școala noastră medie este situată în
orășelul muncitoresc Vetlujski, la 120
km. de orașul Gorki, Aici se găsesc o
stație de cale ferată, un combinat
chimico-forestier, o fabrică de cheres-
tea, o agenție a flotei fluviale, o bază
interraională de mașini agricole, o
stație de incubatoare, un birou de plu-
tării, o bază de petrol. In apropiere,
se află cîmpiile colhozurilor „Miciu-
rin" și „Voroșilov".
tn ultimii ani s-a întărit baza didac-
tico-materială a școlii, a crescut supra-
fața pe care o ocupă aceasta. Pe fe-
lauorator pentru studiul mașinilor, un
garaj, un club școlar, locuințe pentru
profesori, un orășel sportiv, un pavi-
lion zoologic, au fost parcelate tere
^uri de geografie și matematică, s-au
ridicat clădiri gospodărești.
Mulțumită ajutorului întreprinderi-
lor locale, școala are acum trei auto-
mobile de diferite mărci, un tractor
cu șenile, o șalupă fluvială, cîteva
strunguri și mașini de găurit, o sta-
ție electrică cu o putere de 12 kW.
Utilajul școlii și întreprinderilor in-
dustriale aflate în cuprinsul orășe-
lului ne Îngăduie să-i familiarizăm pe
elevi cu bazele generale ale industriei.
Fiecare dintre pedagogii școlii își or-
ganizează astfel munca, Incit elevii să
poată folosi în viață cunoștințele pri-
mite. Tn procesul predării obiectelor în
Qadrui cărora se realizează învățămin-
tul politehnic profesorii se străduiesc
să arate elevilor că la baza tehnicii
stau legile fizicii, chimiei, matema-
ticii, iar la baza agriculturii — legile
biologiei
Elevii știu că nu este suficient să-ți
amintești lecțiile predate. Trebuie și
să știi să folosești în practică ceea
Ce si învățat la lecție, să îndeplinești
activitățile practice Indicate de către
profesori.
In timpul excursiilor la fabrica de
cherestea elevii au văzut cu ochii lor
cum ae folosesc măsurătorile în teh
nică. Pe baza datelor culese aici, ei
tu socotit apoi cită lemnărie este ne-
cesară pentru construirea unei locu
inte
Adeseori la lecții se citesc extrase
din articole de știință popularizată ac-
cesibile elevilor, se indică literatura
tehnică de popularizare. Se folosește
pe larg, pentru demonstrarea legilor
și fenomenelor fizice, nu numai mate-
rialul didactic, ci și tehnica existentă
în școală. In acest scop se recurge
chiar și la obiecte de uz casnic, ca
și la exemple tipice din împrejurimi.
Din cauza lipsei de spațiu, în școală
există un singur laborator pentru fizi-
că și chimie. De aceea s-au confecțio-
nat cutii-laboratoare portative, care
cuprind asortimente de reactivi pentru
diferite teme. Cutiile-laborator sînt în
același timp potrivite ca mesuțe de
demonstrație.
Toâtă formele de lucrări la fizică,
matematică, chimie, biologie contribuie
la stimularea interesului elevilor față
de aceste discipline, ajută la rezolva-
rea problemelor învățămintului poli-
tehnic. întărirea șl lărgirea cunoștin-
țelor și deprinderilor elevilor se con-
tinuă în procesul activităților practice
în atelierele școlare st pe lotul școlar,
ca și cu prilejul studierii cursului pri-
vitor la bazele producției. în școală a
fost utilat un atelier în care se
desfășoară activități de prelucrare
a lemnului și metalului. O mare aten-
ție se acordă aici înarmării elevilor cu
deprinderi corecte de muncă. Elevii în-
deplinesc orice activitate practică
după fișe, în care se arată mersul în-
deplinirii operațiilor, materialele și
instrumentele cu cate se lucrează, și
sînt indicate achițe pentru 'confecțio-
narea obiectelor.
Elevii au confecționat în atelier su-
porturi pentru eprubete, calorimetre,
Instrumente simple, rame, utilaj pentru
Totul școlar. Elevii claselor a IV-a au
confecționat la lecțiile de lucru ma-
nual daruri pentru elevii de la casa de
copii. Lecțiile de lucru manual în cla-
sele I—IV, activitățile practice ale ele-
vilor din clasele V—VII în atelier și
pe lotul școlar constituie o bază soli-
dă pentru îmbinarea teoriei cu prac-
tica.
In realizarea învățămintului poli-
tehnic joacă un rol însemnat munca
tn afara clasei. Aceasta lărgește ori-
zontul elevilor, deschide largi posibi-
lități pentru desfășurarea activității
creatoare independente, adîncește cu-
noștințele elevilor, îmbogățește deprin-
derile lor practice.
La noi funcționează, pe lingă cercu-
rile de cor, sportive și pe obiecte, și
următoarele cercuri: de automobil, de
motociclism, „Mîini îndemînatice", de
apicultură, de foto-amatori, de gospo-
dărie. Unii dintre elevii care au lu-
crat în cercul de automobile pot deja
să conducă în mod Independent au-
tomobilul. In timpul verii, reparind
mașina școlii, ei i-au studiat bine con-
strucția. Membrii cercului de electro-
tehnică șl ai cercurilor fizico-tehnice
au instalat în clase difuzoare de radio.
Membrii cercului tehnic din clasele
mari fac de serviciu la punctul de ra-
dioficare al școlii, proiectează filmele
care rulează în școală. Ei au electrifi-
cat garajul, atelierul de automobile,
pavilionul zoologic, au instalat 1n co-
ridoare sonerii electrice, au ajutat la
utilarea atelierelor de tîmplărie și lă-
cătușerie. Prin posibilitățile cercului de
fizico-tehnică a fost confecționată o
antenă de televiziune, care a fost ins-
talată pe acoperișul clădirii școlii. A-
cum se desfășoară experiențe pentru
ucenici
Elevii clasei a X-a studiază cons tructla autCAic^liiIul
perete „Tînărul fizician", „Tînărul mi-
ciurinist", „Mîini îndemînatice".
Lecțiile, referatele, serile tematice
(„Fizica în jurul nostru", „Tehnica zi-
lelor noastre" etc.), confecționarea o-
biectelor, a materialelor didactice, a
modelelor și a machetelor, întîlnirile
cu specialiștii din agricultură și cu
muncitorii din industrie ne ajută să
îmbunătățim iuvățămîntul politehnic.
Mîndria noastră o constituie expozi-
ția politehnică permanentă, la care sînt
prezentate diferite materiale didactice
și modele executate de mîinile mem-
brilor cercurilor tehnice. Toamna am
organizat o expoziție a plantelor culti-
vate pe lotul școlar.
Cercul tinerilor naturaliștl a adunat
în timpul verii numeroase plante, din
care a confecționat ierbare. La pavi-
lionul zoologic se pot vedea Iepuri de
casă și găini. Mica stupină a școlii,
grădina, crescătoria de pui, florăria
mare, situate pe lotul școlar, sînt o-
biectul unei griji neobosite a elevilor
noștri.
in fiecare vară elevii ajută cu dragă
inimă colhozului la prășit, la strînsul
recoltei și la alte munci agricole. Tu-
turor copiilor, începînd cu cei din
clasa a Ill-a, li se dă ca temă pentru
vacanță să expună în scris rezultatele
observațiilor asupra diferitelor feno-
mene ale naturii.
A da elevilor cunoștințe trainice cu
privire la bazele științelor, legate
strîns de cele mai însemnate ramuri
ale producției industriale și agricole,
a-i învăța să mînuiască cele mat ras-
pîndite Instrumente, să folosească ma-
șini de prelucrat lemnul, a-i familia-
riza cu organizarea muncii și cu mun-
ca concretă din industrie — acestea
sînt sarcinile fundamentale pe care se
străduiește să le rezolve colectivul, pe-
dagogic al școlii. Absolvenții noștri
vor ști să citească schițe tehnice, Să
lucreze după ele, să conducă automo-
bilul, vor cunoaște bazele electroteh- .
nicii. Încă în școală ei parcurg întreg
ciclul muncilor agricole de bază, se
familiarizează cu mașinile agricole.
Alrăgînd pe toți elevii la munca ob-
ștească, noi ne străduim să-i educăm
în spiritul dragostei față de muncă.
Ridicînd în mod sistematic cali-
ficarea profesorilor, organizăm pen-
tru ei lecții, seminarii practice, activi-
tăți practice In atelier. Au fost orga-
nizate pentru pedagogi excursii spe-
ciale în întreprinderile locale. Profe-
sorii de fizică studiază automobilul,
cei de biologie — mașinile agricole,
cei de chimie — industria chimică a
raionului.
Există în munca noastră serioase
neajunsuri, mai avem încă multe de
făcut, dar primele rezultate ne dau o
puternică încredere în justețea mă-
surilor luate.
Experiența arată că realizarea învă-
țămintului politehnic duce la ridicarea
calității întregii munci instructiv-edu-
cative a școlii. Elevii își formează o
atitudine conștientă față de proprieta-
tea obștească, față de muncă, sînt e-
ducați în spiritul disciplinei. Invăță-
mîntul politehnic influențează într-o
măsură însemnată asupra întregului
chip moral al elevului, face să crească
interesul său față de studiu, îi dez-
voltă atenția și îmbunătățește în în-
tregime succesul la învățătură în
școală.
Mulți dintre absolvenții școlii stu-
diază acum cu succes în instituțiile de
învățămînt superior tehnic și agricol
din țară, în școlile tehnice, lucrează în
Industrie, în colhozuri.
Trecerea lâ notll plan de învățămînt
— deși acesta mai are nevoie să fie
îmbunătățit — grăbește politehnizarea
școlii, o apropie de rezolvarea marilor
sarcini pe care i le-a pus cel de-al
XX-lea Congres a! Partidului.
N. SEREBRIAKOV
directorul școlii medii din Vetlujski
(Din ziarul „Prdvda", nr. 69, 10
martie 1957).
Po Bulevardul Muncii, lingă
Stadionul 25 Auguit ie ridică
Impunătoare a clădire roșie. Este
i școala de ucenici a uzinelor „25
i August". Intrînd In curtea ol am
lost fntlmplnat de freamătul ve-
sel al mulțimii do elevi ia re-
creație. Imbrăcați in Inimoasele
lor uniforme bleumarin cu nas-
turi galbeni, ucenicii păreau în
același timp sobri și disciplinați,'
dar șl plini do vioiciunea speci-1
ilcă vîrsiei.	}
Tov. Iile Simicl, directorul
școlii, vorbește cu mlndrie des-
pre elevii școlii.
„In cele 17 clase — no spune
el — învață fii de muncitori, sa-
lariati ai uzinelor „25 August" șl)
ai altor întreprinderi din raion.
Aici se califică fri meseriile de
strungari, forțări, lăcătuși, elec-
tricieni, turnători. Acum ucenicii
forjori șl turnători sint in orele
de practică*.
Am aflat apoi că elevll-uconicl
sînt ocupați zilnic cite 6 ore, zi-
lele de practică alternlnd cu
'cele de studii. Practica o efec-
tuează In atelierele uzinelor ,.23
August*.
... A sunat de Intrare. Privind
cu atenție la tinerii care urcă
grăbiți spre clase, recunosc
printre el figuri pe care le-am
1 Inttlnit In uzină. Mulți dintre
elevii școlii, ca Ion Sorescu din
emul I strungari. Ion VIlcu din
anul III frezori. Cornel Stănescu
din anul III electricieni sint tran-
tașl in munca de crtelier, stăpi-
nlnd tot mal bine strungul și
freza, ciocanul automat șl pila.
Dar elevii acestei școli au și
altfel de preocupări. Astfel, o
parte dintre oi, iubitori de mu-
zică, in număr de 70, formează
corul, alții activează in cercul
literar. Cel mal mulți frec-
ventează cu regularitate clu-
bul școlii, juclnd șah și citind
cărțile de literatură tehnică șl
beletristică cu care este în-
zestrată biblioteca. Numeroși
elevi participă sâptâminal la
conforințe interesante urmate de
spectacole, la Casa de cultură a
lui pentru traducerea în viață a aces-
tor măsuri.
Tovarășul C. Nădejde si* oprit asu-
pra unor probleme ale muncii edu-
cative, stăruind îndeosebi asupra ac-
tivității în rindurile pionierilor. Vorbi-
torul a accentuat necesitatea Îndrumă-
rii activităților pionierești de către ca-
drele didactice, fără ca acestea să se
suprapună atribuțiilor instructorilor de
pionieri. De asemenea, tov. C. Nă-
dejde s-a oprit asupra problemelor
poiitehnizfirii, subliniind necesitatea
ca organele de învățămînt să asigure
a legătură strinsă a școlilor cu între-
prinderile.
In încheierea consfătuirii a luat cu-
vintul tov. Miron Constanlinescu, O1
prindu-se asupra principalelor proble-
me discutate in cadrul ședinței și su-
bliniind in mod deosebit atenția care
trebuie acordată îmbunătățirii compo-
ziției sociale ■ elevilor din școlile
medii și ridicării continue a nivelu-
lui activității instructiv-educative în
toate școlile patriei.
In legătură cu activitatea pionie-
rească din școli, tov. Miron Constan-
tinescu a arătat necesitatea de a găsi
forme de activitate cu un conținut bo-
gat, potrivite vîrstel copiilor, forme
care șă atragă pe pionieri, să-I facă
să participe cu interes la acțiunile
inițiate de organizația lor și care, în
același timp, să exercite asupra lor o
puternică influență educativă.
După aceea a subliniat importanța
carc trebuie dată educației fizice în
școli, grija cu care trebuie să se în-
făptuiască educarea în comun a bă.-
leților și fetelor, atrăgînd atenția ca
în această privință să nu existe grabă
acolo unde nu sînt asigurate încă toa-
te condițiile corespunzătoare.
In continuare, tov. ministru al In-
vățămîntului s-a oprit asupra proble-
melor privitoare la programele șl ma-
nualele școlare, arătind că lipsurile
existente în această privință trebuiesc
înlăturate fără întîrziere.
In încheiere, tov. Miron Cam ten ti-
nescu a dat îndrumări pentru munca
practică, operativă a organelor de
învătăminf, arătind că este necesar
să se acorde o atenție mereu sporită
propunerilor cadrelor didactice și ale
părinților elevilor. De asemenea, a su-
bliniat . importanta p» care o are
pentru progresul continuu al invăță-
mlntului, al muncii din școli, colabo-
rarea strinsă, permansntl între mi-
nister și Sindicatul Muncitorilor din
învățămînt.
Romeo Palagea șl Virgll Pru-
nescu din anul III .A* strungari
sprijină comitetul U.T.M. pe școa-
lă In organizarea sorilor lite-
rare urmate de dans.
Tîrziu, cind elevii urcau in cla-
se pentru ultima orâ de studiu
am plecat, gindindu-mâ cu sa-
tisfacție la pregătirea temeinică
pe care o primesc in această
școală viitorii muncitori.
Despre participarea învățătorilor
De pe la mijlocul lui februarie 1997
și anume din momentul cînd valul
răscoalelor începu să crească nimicitor,
pentru învățătorii școlilor sătești nu
mai putea fi vorba de simpla activi-
tate culturală în mijlocul țărănimii
De altfel, cercurile culturale și școlile
de adulți se induseseră, revistele cul-
turale fie că își încetaseră activitatea,
fie că nu mai puteau pătrunde la
sate, iar de șezători și conferințe nu
se mai putea nici pomeni într-o peri-
oadă atît de agitată.
După cum era de așteptat, acum
se întețesc încercările expanențilbr
reacțiunii de a-i abate pe irtvdțătări
de la calea participării la răscoală și
de a face din ei unelte ale regimului
burghezo-moșieresc. Ziarele conserva-
toare, ca și cele liberale, sînt pline
de apeluri către învățători. Pedagogii
reacționari se întreceau în a-i convin-
ge pe învățători să facă poporului o
educație în spiritul supunerii, d!ndu-le
drept exemplu pe... ofițeri. Ziarul șo-
vin „Neamul rominesc", regretind că
răscoală ia un caracter social în locul
celui naționalist pe care acest ziar îl
preconizase îi îndeamnă pe învățători
„să poarte steagul cel alb" al împă-
cării. Ministerul Instrucției și Cultelor
trimite tuturor învățătorilor un apel
în care le.cere „a potoli, pe cei turbu-
rați" și „a aduce pacea și liniștea prin-
tre oameni". Revizorii școlari, la rin-
dul lor, trimit apeluri disperate către
învățători; astfel, revizorul județului
Neamț le scria ; „...Să convingeți pe
săteni prin cuvinte alese că nu pot
căpăta pămînt și alte drepturi cu for-
ța, prin cruzimi și devastări... Faceți'
să înțeleagă că dacă nu se vor liniști
se poate tntimpla să intre în țară ar-
matele nemților, muscalilor, turcilor
ori altor neamuri" (Arhivele Statului,
fond Min Instrucției, dosar
824/1907, f 268) Bănuitor cu învăță-
torii, revizorul școlar le mai cerea ca
înainte de a ține țăranilor cuvîntarea
conform indicațiilor primite, să o ara-
te preotului, urmind ca textul — sem-
nat de preot, delegatul primarului și
cîțiva asistenți — să fie trimis la
revizorat.
Marea majoritate a învățătorilor nu
s-au lăsat însă convinși să ridice stea-
gul alb pentru a apăra vechile rindu-
ieli. Dimpotrivă, ei și-au spus cuvintul
— care atîrna greu în ochii țăranilor
— în favoarea răscoalei. Aceștia au
fost mulți — mult mai mulți decît cei
41 de învățători cuprinși in lista ce-
lor arestați șt deferiți justiției, listă
pe care o întocmise Ministerul de In-
terne la 28 mal 1907. Ei erau atît de
cut propagandă în favoarea răscoalei,
le-au arătat țăranilor că pămîntul nu
băate fi obținut p-in rugăminți, ci prin
luptă, i-au îndemnat să-i gonească pe
boieri șl să pună stăpinire pe ogorul
pe care au trudit de veacuri. Florea
Vlădescu, învățător în comuna Gre-
cești (reg. Craiova}, i-a îndemnat pe
țărani să se răsioale împotriva moșie-
rului Dumitru Lascu, al cărui conac
a fost devastat și incendiat. La fel au
procedat învățătorii Ion Popescu din
comunp Prunaru (reg. București), Ra-
failă din comuna Lacul lui Boban (reg
Ploești), Constantin Săvulescu din
comuna Gubancea (reg. Craiova).
Petre Stănescu și Grigorie Deca din
prefectului de Vllcea către ministrul
de Interne îl acuza că ar fi avut con-
tact cu „doi indivizi suspecți, imbră-
cați orășbnește, care au aprobat incen-
dierea conacului și au spus că li se
va împărți țăranilor moșia".
Trebuie adăugat că nu numai învă-
țătorii au îndemnat țărănimea la răs-
coală. dar și unii profesori cu idei
înaintate Presa a vorbit foarte mult
tn acel timp despre profesorul Vasile
Mihăilescu și despre alți colegi ai săi
Elevii școlii de 7 ani din comuna
Domnești, raionul Curtea de Argeș,
s-au pregătit cu sîrguință pentru
munca pe parcela experimentală.
In lunile de iarnă el au confecțio-
nat Coșuri de hîrtie pentru a feri
roșiile de brurtiă, săculețe de p!n-
ză pentru semințe. De asemenea,
au strîns cutii goale de conserve
pentru repicări, au confecționat
mici colivii cu hrană pentru păsă-
rele, pe care le-au agățat în toți
pomii din grădina școlii. Tot în
lunile de iarnă s-au proiectat dia-
illm» și diapozitive In legătură ou
lucrările în livadă, semănatul,
structura plantelor etc.
In ultimul timp, Ueaare elev a
făcut cite o probă de germinație.
Rezultatele acestor probe au fost
consemnate într-un caiet special.
De curînd s-au pus cartofii, la ia-
rovizat.
Aoum elevii lucrează la kurtala-
rea a două răsadnițe caido. Părinții
lor au adus aici gunoi de cal șl
pămînt negru. Elevii din ultimele
clase au reparat ramele răsadnițe-
lor, au înloouit geamurile aparte și
au semănat roșii, ardei, varză și
vinete.
Profesorul de științe naturale a
întocmit dă comun acord cu direc-
ția școlii planul de organizare a
muncii pe parcela experimentală.
Acest plan cuprinde : problemele
instructiv-educative pe care le ur-
măresc pedagogii, date generale
de pe parcela experimentală, se-
mințele necesare, activitatea ce o
vor desfășura elevii pe clase, sar-
cinile directorului școlii, sarcinile
profesorului de științe naturale și
sarcinile celorlalți membri al colec-
tivului școliL
LUCA 1. IONESCU
1907
făcind
agitafle
Subfiliala societății de științe mate,
matlce și fizice din Tg. Jiu a organi-
zat un cerc de studii în care se dez-
bat diferite probleme privitoare la
geometria diferențială și la teoria
ecuațiilor diferențiale. La acest cerc
participă studehți de la secția fără
frecvență a Facultății de matematică
și fizică, precum șl cadre calificate de
la școlile medii din oraș,
Plnă în prezent s.au ținut cinci lec-
ții în legătură cu teoria ecuațiilor di-
ferențiale și o lecție în legătură cu
geometria diferențială. Se prevede, de
asemenea, introducerea unor lecții de
astronomie și astrofizică.
Lecțiile sînt deosebit de folositoare
șl atractive pentru participanți. Și-au
exprimat dorința de a participa la a.
Cest cerc și cadre de tehnicieni din
afara învățămintului,
EM. ISAC
de la liceul din Craiova, pe care un
grup de moșieri din județul Dolj l-au
denunțat autorităților ca instigatori.
Anunțînd arestarea acestui profesa',
procurorul tribunalului Dolj comunica
ministrului Justiției că Vasile Mihăi-
lescu „prin conferința ce au ținut ia
4 martie la Atheneul din Craiova...
prin cuvintele rostite tn public atenta
contra liniștei statului, ațîțînd la rez-
bel civil pe locuitori, iar din cores-
pondențele ridicate de la numitul se
vede că numitul făcșa o vie propa-
gandă în scopul susarătat" („Răscoa-
la țăranilor din 1907", documente,
voi, II, pag. 199). Zlafele Conserva-
toare ca „Evenimentul" și liberale ca
„Prezentul" îl prezentau pe V. Mi-
hăilescu cu titlul de „instigator". Un
obscur ziar reacționar craiovean avea
să salute mai tîrziu, cu satisfacție.,
faptul că profesorii Mihăilescu și Gher-
ghel au fost mutați din Craiova.
Tot atîta vîlvă a produs și aresta-
rea tînărului profesor Tiberiu Popescu,
directorul liceului din Slatina, acuzat
împreună cu alti colegi că a făcut pro-
pagandă In favoarea răscoalelor.
Adesea însă nu era vorba numai de
propagandă — fie ea oricît de înflă-
cărată — ci de-a dreptul de participare
directă la desfășurarea răscoalei, în-
vățătorii devenind capi ai răscoalei
în comunele lor sau chiar dincolo de
limitele acestora. Astfel de organiza-
tori au fost, de pildă, învățătorii Gh
Dimitriu din comuna Dorobanți și
Anastase Gheorghiu din comuna Nic-
șeni (reg. Suceava). îndrumați de ei
țăranii din cele două comune au por-
nit spre Botoșani să-i ceară arendașu-
lui anularea contractului de arendare.
Despre învățătorul loan Stoenescu din
comuna Laloșu, prefectul de Vîlcea
scria ministrului de Interne că „se
află depus în arestul preventiv sub
inculpare că în casa sa s-au făcut
primele planuri și pregătiri pentru în-
ceperea răscoalelor din Laloș" (Arhi-
vele Stalului, fond. Min. Justiției, do-
sar 9/1907). Același lucru se spunea
despre învățătorul /. V. Ungureanu
din Uscați (reg. Bacău). La 19 aprilie
1907 ziarul „Prezentul" anunța că.
„autoritățile au isbutit să descopere
pe instigatorii care au organizat și
condus răscoala din Flămînzi (jud.
Botoșani) Ei slnt învățătorul Maxim
și preotul Săvescu din acea comuni'.
Printre învățătorii care au jucat un
rol activ în organizarea răscoaleloi
merită citat la loc de cinste Alexandru
Stroescu, din comuna Orbească de
los (reg București). Alexandru Stro-
escu era cunoscut încă dinaintea
răscoalei prin faptul că tn lecțiile sale
șl în cuvtntările adresate părinților
căuta să sădească ura neîmpăcată
împotriva moșierilor. începînd din fe-
bruarie 1907, școala sa a devenit un
centru al activității revoluționare. La
adunările conspirative, ținute noaptea
In cancelarie, se adunau capii răscoa-
lei din comuna Orbească. In ajunul
izbucnirii răscoalei. Alexandru Stro-
escu a organizat tn școală o întru-
nire la care au luat parte peste 20C
săteni. Activitatea lui a produs vîlvd
mai ales cînd răscoala a început să se
intindă din ce în ce mai departe, pe
Valea Teleormanului și Valea Cline-
lui. Revizorul școlar de Teleorman a
scris lui Spiru Haret că acest învăță-
tor cu „idei subversive" și „periculos
ordinei sociale" trebuie dat în jude-
cată și ministrul de Interne cerea mă-
suri contra lut, lnvfnuindu‘l că ' „să-
vîrșește acte de natură a tulbura or-
dinea publică". Ziarul „Evenimentul"
îl socotea pe Stroescu un „ațițător" cu
„ținte doctrinare socialiste".
Este interesant de știut că și în
anii care au urmat represiunii Al.
Stroescu și-a continuat activitatea de
educare a elevilor și a consătenilor
săi în spiritul răzvrătirii împotriva
exploatatorului lor, moșierul Miha-
lache lonescu. El a plătit cu viața
atitudinea sa hotărîtă de partea po-
porului : într-o noapte, un jandarm
pus la cale de moșier l-a împușcat pe
fereastra cancelariei. Astăzi elevii din
Orbească de Jos sint minări că școala
lor poartă numele învățătorului A-
lexandru Stroescu.
Numeroși învățători au redactat
manifeste, cu o răspîndire mai mult
sau mai puțin largă, care îndemnau
pe țărani la răscoală In comuna Fru-
mușica (reg. Iași) autoritățile au gă-
sit un manifest redactat de un învă-
țător, in care se indica desfășurarea
răscoalei din Frumușica și Hirlău
(„Prezentul" din 19 aprilie 1907). în-
vățător la Frumușica era pe atunci
C. A. lonescu. despre care ministrul
de Interne avea să scrie ministrului
Instrucției: „Numitul C. A. lonescu .
pe timpul răscoalelor țărănești din
acel județ, a avut o atitudine ostilă
autorității comunale, a instigat pe (ă-
Capi de răscoală 'au fost șl alți tn-
vățători. Documentele din arhive ne
vorbesc despre activitatea lui I. C.
Palangă de la școala din comuna Cer-
venia (reg. București), care a scos
din localul primăriei actele privind o-
bligafiile țăranilor (învoieli agricole,
biruri) și le-a ars în mijlocul drumu-
lui. Despre I. Negoescu din comuna
Topana revizorul școlar de Olt scria
că „însuși el a dat foc caselor pro-
prietății din comuna Topana", iar des-
pre Constantin Zaharescu din comuna
Rogova, revizorul școlar de Mehedinți
scria că „s-a prins în fruntea lor (a
țăranilor) tn ziua răscoalei". La 19
martie, ziarul „Prezentul" scria că a
fost împușcat, pe cînd încerca să eva-
deze (știm ce se ascundea sub for-
mula „fugit de sub escortă") învăță-
torul Stancu Petrescu, arestat printre
alți „capi Incendiatori și devastatori".
Printre învățătorii arestați fiindcă
s-au aflat în mijlocul țăranilor răscu-
muna Policiori (ambele în regiunea
Ploești) și mulți alții.
Unii învățători au fost înconjurați
in momentele luptei de elevii lor, că-
rora le dăduseră o educație in spirit
revoluționar. Este cazul tînărului în-
vățător Marin Georgescu de la școala
din Poptnzălești — un hotărît propa-
gator al răscoalei — care a participat
împreună cu elevii la atacul împotriva
conacului moșierului Tache Nicolau
In timpul anchetării acestui caz s-a
vorbit mult despre elevii din Popîn-
zălești, care luau parte și ei la luptă,
bombardind conacul cu pietre. Parti-
ciparea elevilor era cu atît mai în-
dreptățită cu cit nesățiosul moșier co-
tropise pînă și pămîntul școlii. învă-
țătorul Marin Georgescu a fost crunt
bătut de ofițeri, apoi întemnițat la
Caracal.
Pentru propaganda revoluționară
făcută între elevii săi — care învățau
printre soldați, de
prof Gheorghe Lev-
covici. Jos: tov.
prof. Gheorghe Lev-
covici, de la școala
medie nr. 1 din
Galați, iucrînd la
tabloul „Muncito-
rii la lacul Brateș
în 1907".
ghezo-moșieresc, contribuind la înă-
bușirea răscoalei. Au existat și învă-
țători care cu bună știință, pentru
a-si cîștigat merite tn fața guvernan-
ților sau fiindcă erau ei înșiși ciocoi,
s-pu manifestat ca dușmani ăi răscoa-
lei și răsculaților. In timp ce învăță-
torul legat de popor D. Georgescu
din Crîmpoia (reg. București) pleca
la oraș, la Roșiorii de Vede, pentru a
procura răsculaților ziare (fapt care a
constituit apoi un cap de acuzare îm-
potriva sa), învățătorul din comuna
Fărcașele (reg. Craiova) distrugea
ziarele pentru a-i lipsi pe săteni de in-
formații asupra întinderii răscoalei.
La fel învățătorul din Gioseni (reg.
Ploești) care se lăuda într-un raport:
„Am căutat a opri de a se citi ziare
de cititorii din localitate, confiscln-
du-le la cei câre se găseau și punlnd
pe unul din funcționarii administra-
ției comunale de a citi numai repre-
saliile ce li se aduc Celor ce provoacă
asemenea mișcări", învățători ca Pa-
raschiva Grigoriu din Băltești (reg.
Craiova) sau Alexandru Marinescu
din Izvorul de Jos îndeplineau func-
ția de denunțători ai colegilor lor sau
ai studenților veniți în propagandă
revoluționară. Acești zeloși dini de
pază ai intereselor boierești nu uitau
să indice, in rapoartele lor, numărul
statului personal, pentru a primi răs-
nlala meritată. Credem că e bine 'să
cunoaștem aceste fapte odioase, căci
cunoașterea lor ne mobilizează la
luptă împotriva rămășițelor trecutului.
coala s-a întins în întregul județ
Vlașca. In manifestul „incendiar" al
lui Crudu se arăta că bogățiile sint
create de mîinile celor ce muncesc, nu
ale ciocoilor, țăranii fiind sfătuiți să
lupte pentru a scăpa din jug. Adre-
sindu-se consătenilor săi, învățătorul
scria : „Sînt țăran ca și voi, din pă-
rinți ce au murit cu gura în pumint
muncind" („Adevărul" din 29 iunie
1907). Stan Crudu a fost unul dintre
conducătorii răsculaților, luind parte
la toate acțiunile lor — fapt pentru
care a avut mult de pătimit în timpul
represiunii.
reacționară a scris cu spaimă în acele
zile despre învățătorii care se aflau
„printre instigatorii răzvrătiți, prin-
tre conducătorii revoltelor" („Epoca"
din 22 martie), despre „activitatea a-
narhistă" a învățătorilor, despre „gro-
zava educație" pe care o primeau co-
piii țăranilor, despre faptul că „numă-
rul oamenilor luminați, care au luat
parte la organizarea răscoalelor, e
mult mai mare decît se putea bănui"
(„Prezentul" din 20 martie). Expri-
mîndu-și dezamăgirea, ziarul „Pre-
zentul" continua: „Șl cît de fru-
moase speranțe aveam pînă acum tn
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
Pag. 8
De la Ministerul Învătămîntului
EDUCATORII
! iNUUMINTULUf
Cu privire la practica pedagogică
ȘI PĂRINȚII
in munca de
In atelierele școlii
I’
dirgintele clasei a
practice de lăcă-
*
OCTAV1AN BANAȚAN
CUM ANALIZAM PĂRȚILE SECUNDARE
ALE PROPOZIȚIEI
f
*
I'
la organi-
■ '
■
I. AXENTE
Pentru profesorii de matematică
O DISCUȚIE NEPLĂCUTĂ
In curtea cămjnu lui studențesc w. 303 din București.
al raporturilor dintre
dare și cele principale
Trebuie să înțelegem
ocupă de
de atletică
Experiența de două
tedră; ca profesor de
m-a convins că multi
a făcut eforturi
și înzestrarea a-
părțile secun-
ale propoziției,
că atributul și
rinților
lovești
nescu;
drumi,
a propus
meditase
din pă-
biecte
lemn,
tU de
acest
Școala
Sever in
Ministerului
trimis unel-
apriire 1966,
incomplecte.
numai substantivul
al Jui, ci și verbul
predicat nu poate fi
ci și orice parte de
complementul
de verbul (la
exprimă subi-
următor: A
tatea copiilor acasă, să-i
de relafii dăunătoare, dar
să fină contact permanent
la pentru a se informa
In legătură cu predarea noțiuni-
lor de contabilitate în cadrul arit-
meticii la clasa a VI-a, Ministerul
învătămîntului a elaborat un mate-
poate
susți-
trebuie
atenfie
acti vi-
de educafie mijloacele de
gere și să le înlocuiască
nizarea și supravegherea
copiilor, cu stimularea
învățătură al copiilor.
Tov. Grecu, de pildă,
să se organizeze ore de
la școală, tntruclt parte
constrln-
cu orga-
muncii
acestora.
superior din sectorul universitar Intre
20 martie—8 aprilie, se amină pentru
data de 30 martie—14 aprilie a.c.
printr-un
subiectul
infinitiv,
atributul
substan-
SILVICA PETRE
inspector general
ținut minte : în unele propoziții, în
afară de subiect și predicat, mai sînt
și alte cuvinte, care răspund la di-
ferite întrebări : unde ? cînd ? cum ?
Lucrarea constituie un prețios aju-
tor pentru cadrele didactice care pre-
dau educația fizică la clasele V—VII.
V—
Ilie,
Această acfiune Insă nu-și
atinge scopul dacă nu este
nută și de părinți. Părinfii
să acorde deci mai multă
educafiei: să supravegheze
ria] îndrumător pentru profesori.
Acest material a fost trimis sec-
țiilor de învătămint raionale pen-
tru a fi difuzat în școli.
la orele de lucrări
tușerie.
Conducerea școlii
pentru organizarea
cații metodice privitoare
zarea acestora.
In capitolul V, care se
sport, sînt indicate probe
lelor). Să cităm, ca exemplu,
,.Limba romînă — gramatica și
grafia — pentru clasa a IH-a
mentară" (Editura didactică și
gogică, edițiile 1953 și 1955);
ferească
mai ales
cu școa-
asupra
ușoară, elemente pentru jocurile de
volei, oină, schi și înot.
Ultima parte a lucrării Cuprinde e-
xemple de lecții șr programe pentru
serbări școlare.
NicoiaeScu Elena Și Poeriaru Eugenia,
Editura de stat didactică și pedago-
gică. 1957.
din
orto-
ele-
peda-
„De
VI-a B, n-a
atelier, cu
clasa sa ab-
întregime, de
Iile
mai
t».
piu.
frică, o
G.N. DRAGOMIRE$CU
profesor la liceul seral de pe
lîngă întreprinderea „Electro-
magnetica" din București
...despre absențe nemotivate, I a școala serală nr. 1 din București,
tn cabinetul directorului adjunct.
contribuind
uneia din
actuale ale
*) Educația fizică în clasele
VII", de Sofia Dănescu, Istrate
Ministerul Invățămîntului anunță
că sesiunea facultativă de examene la
cursurile fără frecvență fixată pentru
studenții instituțiilor de invățămînt
sezisate de profesorii maiștri,
ales tn ceea ce privește frecven-
Profesorul Rogoveanu, de exem-
medie nr. 1 din Turnu-
privește cu seriozitate in
tivul predicativ — iar
de subiect — respectiv
infinitiv) prin care se
ectul, ca în exemplul
simple, ca plinii, grătare de
și metalice de șters, fărașe, cu-
lemn pentru sare, tocătoare. In
fel, ei au dobîndit cunoștințe
elevii au deprins
rîndeluire, tăiere,
î lemnului, însă
țelor. Deoarece
da un răspuns precis, au dovedit
nu cunosc denumirea științifică
formula chimică a apei lari și a
pirigului și nu pot explica rolul
zitului interregional al
Invățămîntuiui, care n-a
tele contractate încă d(.n
sau le-a trimis defecte și
predicat nominal exprimat
substantiv predicativ, iar
exprimat printr-un verb la
In felul acesta „vom lega"
de predicat — respectiv d«
astfel la rezolvarea
problemele cele mai
școlii noastre.
P. BUCȘA
că
Și
ți-
a-
decenii la ca-
limba romînă,
elevi vin în
sau un substituit
(la infinitiv), iar
numai un verb,
vorbire deciina-
unele cunoștințe de
găurire și îmbinare
nu la nivelul cerin-
există numai trei
nicovală, o foarfecă de
trecut niciodată pe la
toate că o grupă din
sentase de două ori, în
l.n cadrul orelor de lucrări practi-
ce, elevii au confecționat unele o-
Bătaia, pe care o recomanda intr-o
anumită măsură tov. Pascu, de.
gradează pe cel care o aplică și
are urmări din cele» mai dăunătoa-
re asupra dezvoltării copilului. Fo-
losirea acestei ,,metode" nu deno-
tă decît slăbiciune dirt partea pă-
care o practică. E ușor sa
un copil - a spus tov. lo-
e mult mai greu să-l in.
să.l înveți să se poarte bi-
UnlijjlilWRL
Ministerul Invățămîntului a emis
de curind un ordin în vederea regle-
mentării practicii pedagogice a cadre-
lor didactice cuprihse la cursurile de
perfecționare de un an. In ordin se
arată că practica pedagogică a cursiș-
tilor se realizează în cadrul sarcinilor
școlare și în afară de școală, prevă-
zute în H.C.M, nr. 387 din martie
1956, desfățurindu-se în strinsă legă-
tură cu pregătirea teoretică cerută de
programa de studiu individual. îndru-
marea practicii pedagogice a cursiști-
lor face parte din norma didactică a
cadrelor de la institutele de perfecțio-
nare Interregionale, atribuindu-se cite
7 ore pentru fiecare cursist. Ea se
efectuează în etapa fără frecvență a
cursului de un an.
In vederea îndrumării practicii peda-
gogice a cursiștilor, cadrele care pre-
dau la institutele de perfecționare au
obligația să țină evidența cursiștilor
de care răspund și a activității depuse
de fiecare cursist în tot timpul cursu-
lui de un an, să-i îndrumeze în întoc-
perfecționare
mirea planului de studiu individual și
in munca de studiere șl conspectare a
bibliografiei, să asiste la lecțiile cursiș-
tilor, la activitățile practice cu elevii
conduse de aceștia pe parcela școlară
experimentală, in laborator, în atelier,
pe terenul geografic, la ore de d’rl-
genție ale cursiștilor care sînt diri-
ginți, la ședințe ale consiliului pedago-
gic al școlii unde lucrează aceștia, 1a
activități ale comisiilor pe obiecte din
școală, la ședințe de cerc pedagogic,
la activități ale elevilor în afară de
clasă și școală, organizate și conduse
de cursiști. De asemenea, ei trebuie să
asiste la activitățile directorilor școli-
lor de 7 ani care sînt înscriși la cursuri,
să-i îndrumeze pe cursiști în întoc-
mirea lucrărilor de control și in ela-
borarea lecturilor pedagogice, să pre-
gătească activitățile practice prevăzute
in programa etapei cu frecvență (la
secțiile de învățămint, școli și ateliere,
laboratoare, terenuri geografice, par-
cele experimentale care nu aparțin
institutelor etc.).
Consfătuirea cadrelor didactice
de la catedrele de știinȚe sociale
din institutele de învăfămînt superior
Tn zilele de 11, 12 și 13 martie a
a avut loc la Institutul de științe sociale
v de pe Ungă C.C al P.M.R. o con-
sfătuire a cadrelor didactice de la ca-
tedrele de științe sociale din institu-
tele de învățămint superior, convocată
de Ministerul Invățămîntului și Di-
recția de propagandă și cultură a C.C.
al P.M.R.
S-au discutat, pe baza unui referat
și a proiectelor programe .prezentate,
măsurile ce trebuie luate în vederea
îmbunătățirii predării științelor sociale
în învătărnîntul superior.
Participantii au ascultat apoi o serie
de expuneri, după care s-au stabilit
sarcinile ce revin catedrelor de științe
sociale din învătărnîntul superior în â-
ceastă problemă.
O lucrare menita sâ ajute
munca profesorilor de educație fizică
La numai cîteva săptămîni de la
apariția lucrării „Educația Fizică la
clasele I—IV", Editura de Stat didac-
tică și pedagogică a pus la îndemîna
profesorilor de educație fizică o nouă
și valoroasă lucrare, „Educația Fizi-
că în clasele V-V1I“, elaborată de un
colectiv de autori alcătuit din Sofia
Dănescu, Istrate Hie. Nicolaescu Ele-
na și Poenaru Eugenia.
Lucrarea înglobează un bogat, mate-
rial de specialitate, bine selecționat și
ușor adaptabil condițiilor variate de
lucru existente In școli. Faptul că
autorii indică precis terminologia de
bazg în cadrul lecțiilor de educație
fizică va contribui la unificarea for-
mulării comenzilor.
Capitolele I și II ale lucrării tratea-
ză probleme generale ale educației fi-
zice din clasele V—Vil. Autorii s-au
ferit să îngrădească inițiativa perso-
nală a cadrelor didactice, îndemnîn-
du-le la folosirea creatoare a materia-
lului cuprins în programă, în funcție
de condițiile concrete de lucru din
fiecare școală.
Cea mai prețioasă parte a lucrării o
constituie capitolul III — „Gimna-
stica de bază", care cuprinde o bo-
gată și variată culegere de exerciții
libere, precum și exerciții cu obiecte
și aparate portative (cercuri, corzi,
bastoane, mingi, bănci etc.), foarte
utile în activitatea de educație fizi-
că. De asemenea, subliniem exercițiile
pentru formarea și perfecționarea de-
prinderilor motrice de bază : mers,
alergare, tîrîș, echilibru, escaladări de
obstacole, aruncări, sărituri, ca și e-
lementele de gimnastică sportivă. O
atenție specială se acordă exercițiilor
pentru prevenirea șl corectarea vicii-
lor de atitudine.
Capitolul IV cuprinde o bogată cu-
legere de jocuri atractive, potrivite
pentru clasele V—VII, cu un pronun-
țat caracter aplicativ, precum șl indi-
clasele V-Vll — și unii din aceștia
trec și în clasele medii — cu noțiuni
greșite despre părțile secundare de
propoziție și despre prepoziție. Vina
este în primul rîr. a manualelor de
limba romînă pentru clasele 1—IV și,
tntr-o măsură, chiar și a celor pen-
tru clasele V—VII, care expun greșit
noțiunile respective.
Cu toate că în manualele de limba
romînă pentru clasele V-VII apărute
recent și, mai ales, în lucrările In-
stitutului de lingvistică aceste noțiuni
sînt limpezite, unii învățători și profe-
sori de limba romînă, pe semne din
cauza inerției, continuă să predea tot
greșit aceste noțiuni. Astfel, unii elevi
intră în clasa a V-a cu următoarele
noțiuni greșite: despre atribut—că „lă-
murește subiectul"; despre subiect—că
„lămurește predicatul" ; despre pre-
poziție — că „leagă două cuvinte cu
rol deosebit în propoziție: subiectul
cu atributul, predicatul cu comple-
mentul".
De unde au învățat ei astfel de
erori ? Din manuale și — se înțelege
— de la dascălii lor (care, la rîndul
lor, au respectat conținutul manua-
troducerea lucrărilor practice. A-
jutată de Atelierele C.F.R. din loca-
litate, care o patronează, si a ame-
najat un atelier de lăcatușerie și u-
nul de timplărie. Cum era și firesc,
școala a întîmpinat o serie de greu-
tăți în utilarea acestor ateliere. în-
țelegerea și bunăvoința conducători-
lor de întreprinderi, însă, au contri-
buit mult la înlăturarea greutăților,
astfel că atelierele au prins viață încă
în timpul trimestrului 1 al anului
școlar in curs. Nu aceiași sprijin I-a
primit însă școala din partea Depo-
de trasare, îndoire, tăiere, găurire,
nituire și lipire a metalului, operații
ce s-au predat eșalonat, potrivit in-
strucțiunilor Ministerului Invățămîn-
tului. O deosebită atenție s-a acor-
dat instruirii elevilor asupra organi-
zării locului de muncă, îngrijirii scu-
lelor, curățeniei, folosirii timpului tn
mod judicios. Profesorul maistru Mir-
cea Staicu îi ajută pe elevi să se în-
armeze cu deprinderile practice de
bază de lăcătușerie.
Mai puține progrese se înregistrea-
ză la atelierul de timplărie, fa.pt ce
se datorește atît insuficienței utila-
jului, cit și interesului scăzut pe care
profesorul maistru Constantin Staicu
îl manifestă în această privință. Aici
banouri, elevii n-au toți posibilitatea
de a lucra concomitent.
In activitatea atelierelor școlii me-
dii nr. 1 mai există, însă, și alte
lipsuri pentru a căror înlăturare tre-
buie luate măsuri urgente. Mai întîi,
trebuie semnalat faptul că, pînă în
momentul de față, atelierele n-au re-
ușit să realizeze în suficientă măsură
pe cine ? ce ? ce fel ? ale cui ? Ele
lămuresc subiectul și predicatul. Cu-
vintele acestea se numesc părți se-
cundare ale propoziției". Urmează un
exemplu ; „De pe munți curg pîraie
repezi", din analiza căruia rezultă
că subiectul „pîraie" este lămurit de
atributul „repezi". Peste cîteva pagini
se dă regula : „De ținut minte: păr-
țile secundare ale propoziției lămu-
resc (explică) părțile principale" (pag
41). Urmează de asemena o propo-
ziție dezvoltată : ,,Vîntul de iarnă Iși
scutură cojocul alb", din analiza că-
reia reiese că subiectul „Vîntul" este
lămurit de atributul „de iarnă", iar
predicatul „îți scutură" de comple-
mentul „cojocul". Cum însă în pro-
poziție, pe lîngă atributul ,.de iarnă"
se mai află încă unul, autorii adau-
gă : „Cuvîntul alb lămurește cuvintui
cojocul..." Și conchid : „alb (parte se-
cundară)".
O astfel de parte secundară de
propoziție, care nu mai lămurește
subiectul, nu mai este ignorată în
manualul de clasa a IV-a (ediția
1955), în care citim: „Părțile secun-
dare ale propoziției lămuresc înțe-
lesul părților principale sau al altor
părți secundare" (pag. 9). După cum
se vede, de astă dată autorij manu-
alului au observat că o parte secun-
dară a propoziției poate lămuri nu
numai cuvintele care au funcția de
părți principale în propoziție, ci și pe
cele care au, la rîndul lor, tot func-
ția de părți secundare ale propozi-
ției. Numai că și această definire a
părților secundare ale propoziției
este tot așa de greșită ca și cealaltă I
In manualele mai recente pentru
clasele V-VII se spune clar că atri-
butul determină un substantiv, un
pronume (sau orice altă parte de vor-
bire cu valoare substantivală), com-
plementul lămurește un verb, adjec-
tiv sau adverb. Și totuși, chiar și în
aceste manuale prepoziția este greșit
definită și explicată. Citim, de pildă,
tă „prepoziția... arată un raport între
două cuvinte cu rol deosebit în pro-
poziție" (manualul pentru clasele V-
VII, ediția 1955 și cel pentru clasele
VIII-XI, ediția 1952). Din aceste
definiții reiese că prepoziția leagă o
parte secundară de propoziție de una
principală — respectiv atributul cu
«ubiectul, complementul cu predicatul.
„In această frază — citim în manu-
alul pentru clasele V-VII, ediția 1955
— cuvintele de la. prin leagă părți de
propoziție deosebite. Cuvîntul de la
leagă complementul voi de predicatul
va cere..." (Adică : va cere de Ia voi).
Prepoziția, însă, poate lega un atri-
but șî de altă parte secundară a pro-
poziției: „In strofele de mai sus —
citim în manualul pentru clasele
VIII-XI, ediția 1952 — prepoziția de
face legătura dintre atributul pline și
complementul farmec (pline de far-
mec)". Este o explicație care merge
pe linia definiției din manualul pen-
tru clasa a IV-a elementară: „părțile
secundare ale propoziției lămuresc
părțile principale sau alte părți secun-
dare".
Greșita prezentare și definire a
părților secundare de propoziție și a
prepoziției se datorește unei confuzii
între sspectal logis fi cel gramatical,
legătura Intra teorie' ți practică. In-
trebînd doi elevi din clasa a VUI-a
despre fenomenele -fizice și chimice
care au loc cu prilejul lipirii meta-
lelor, operație efectuată de ei la con-
fecționarea pîlniei, aceștia n-au putut
cestora în operația de lipire, pe care
o cunoșteau totuși bine din punct de
vedere practic. Această serioasă la-
cună în pregătirea politehnică a e-
levilor Iși are explicația în insufi-
cienta colaborare dintre profesorii de
specialitate și profesorii maiștri.
Nivelul scăzut de pregătire a unor
elevi se datorește și frecvenței nere-
gulate a acestora ia activitatea prac-
tică de atelier. O mare parte din vină
in această direcție revine profesorilor
diriginți, care nu se interesează de
felul oum se desfășoară orele de a-
ielier și nu iau măsurile cuvenite
pentru a înlătura lipsurile și greșe-
telierelor, ea nu acordă însă toată a-
tenția cuvenită activității desfășurate
în ateliere. Pînă în prezent, în școală
nu s-a analizat niciodată felul cum
se realizează pregătirea politehnică
a elevilor, cum contribuie la aceasta
predarea diferitelor obiecte, orele de
laborator, orele de lucru manual și
activitatea practică de atelier.
Colectivul puternic de care dispune
școala — profesori bine pregătiți,
muncitori și perseverenți — ajutorul
substanțial al întreprinderilor locale,
aportul părinților sînt factori care
solicitați și antrenați mai mult, pot
garanta o bună pregătire politehnică
a elevilor.
complementul nu au nici un raport
gramatical cu subiectul și predicatul.
Raporturi de determinare nu există
decît între subiect și predicat; cali-
tatea de subiect a unui cuvînt o de-
termină predicatul și invers. Prezen-
ța unei părți secundare de propoziție
între subiect și predicat nu modifică
in nici un fel calitatea lor de părți
principale ale propoziției: subiectul și
predicatul nu sînt nici mai „lămu-
rite" în propoziția dezvoltată. nici
mai puțin „lămurite" în propoziția
simplă, ș,ub raportul rolului lor în
propoziție. Părțile secundare ale pro-
poziției nu se subordonează celor
principale decît logic — indiferent de
funcția lor sintactică — adică înțele-
sului pe care îl au ele ca părți de
vorbire: substantiv, prohume, verb
etc. Ca atare, rolul determinat (în-
tregitor) ce ] au părțile secundare ale
propoziției se definește în raport cu
părțile de vorbire prin care sînt ex-
primate subiectul șl predicatul propo-
ziției.
Atît în sintaxa propoziției, cît și
în aceea a frazei, cînd este vorba de
definirea elementelor subordonate
(părțile secundare ale propoziției sau
propozițiile secundare), este bine să
determinăm jn primul rînd valoarea
morfologică și structura flexionară a
regentului și numai după aceea as-
pectele flexionare și semantico-sintac-
tice ale subordonatului, în vederea
clasificării lui.
Ca să înlăture greșita înțelegere a
atributului și complementului, învăță-
torii și profesorii de limba romînă
(alături de exemplele de propoziții în
care atributul determină un substantiv
cu rol de subiect, iar complementul
un verb-predicat) trebuie să analizeze
propoziții dezvoltate în care regenții
părților secundare să nu fie neapărat
părți principale ale propoziției, și încă
regentul atributului chiar subiect, iar al
complementului chiar predicat, ci să fie
tot părți secundare de propoziție. Ba
mai mult; să analizăm atributul și
complementul în funcție de cuvintele
regente, fără a ne mai preocupa de
identificarea subiectului și predica-
tului, ca în exemplul „Bunicul meu,
văzînd cearta iscată între mama și
tata"... (Creangă), în care regentul
complementului! „cearta" este verbul
„văzînd" (la gerunziu), iar al atribu-
tului „iscată" substantivul „cearta"
(complement al verbului „văzînd")
etc. Iar atunci cînd trebuie să arătăm
cum se dezvoltă o propoziție simplă,
adică atunci cînd trebuie „să legăm"
direct părțile secundare de cele prin-
cipale, vom porni de la propoziții cu
Un exemplu
care trebuie urmat
Necesitatea introducerii elemente-
lor de politehnizare în Invățămîntul
de cultură generală este din ce în
ce tot mai larg înțeleasă de cadrele
didactice Este deci explicabil fap-
tul că numeroși profesori din regiu-
nea Cluj se străduiesc să organi-
zeze o serie de aplicații practice,
contribuind în acest fel la Înarma
rea elevilor ca deprinderi practice.
Mulți directori de școli, preocupin-
du-se temeinic de această problemă
au reușit să organizeze prin posibi-
lități locale ateliere de lăcătușe-
rie sau de timplărie Ei au primit
în această privință un sprijin se-
rios din partea conducerilor unor u-
nitâți productive și școli profesio-
nale. Astfel, conducerea uzinelor
„Industria sîrmei" din Cîmpia Turzii
a pus la dispoziția școlii medii din
localitate două ateliere de lăcătu-
șerie pentru practica elevilor și a
luat măsuri de înzestrare a atelieru-
lui de timplărie al școlii
Școala profesională nr. 2 din Cluj
a Înzestrat școala medie nr. 1 cu
litnba de predare maghiara din Clu]
cu 20 de menghini, 150 de pile, 20
aparate de șlefuit, 20 dălți, 30 bur-
ghie spirale și alte unelte șl mate-
riale. Vizitele făcute de elevii școlii
medii nr. 1 în atelierele de bobinaj
și confecționare a materialelor elec-
trice ale școlii profesionale au fost
deosebit de instructive.
Școala profesională nr. 2 a înze
strat și atelierul școlii medii nr. 6
din Cluj cu 20 menghine paralele, 2
bancuri de lemn cu cîte 10 locuri, 3
mașini banc de găurit, 40 șublere,
40 chel franceze și altele.
Acum cîteva zile a fost înzestrată
și școala de 7 ani nr. 12 cu unelte
și mașini, printre care : o forjă elec-
banc, un polizor do sep, o mașină
de găurit de mînă, 60 de echere
din care 2 reglabile, 60 de com-
pase, menghini, burghie și altele.
Sprijinul dat de uzinele „Industria
sîrmoi' din Cîmpia Turzii (director
tov. I .Stanaticov) ți de școala pro-
fesională nr. 2 din Cluj (director
tov. N. Timiș), pentru utilarea atelie-
relor din școlile de cultură generală
este demn de toată lauda și poate
constitui un minunat exemplu^ pe
care ar trebui sâ-1 urmeze și alte
întreprinderi și școli profesionale,





munci (subiect) conștiincios (comple-
ment) este o datorie (substantiv pre-
dicativ) de onoare (atribut). O ast-
fel de propoziție, însă, trebuie ana-
lizată în schemă, pentru ca să reiasă
clar că nici atributul, nici complemen-
tul nu constituie o întregire a părții
principale ca subiect ori predicat, ci
a părții de vorbire care reprezintă
partea principală a propoziției.
Cum am mat spus, prepoziția, ca
unealtă gramaticală, este strîns lega-
tă de părțile secundare ale propozi-
ției ; în definirea ei trebuie să ținem
seama de această realitate. In ade-
văr. se știe că unele atribute substan-
tivale se numesc prepoziționale (pen-
tru că sînt legate de regent prin pre-
poziție), iar complementele indirecte
— afară de cele în dativ — sînt de
asemenea legate de regent prin pre-
poziție. In afară de rolul morfologic
de component în unele locuțiuni (ad-
verbiale, prepoziționale, conjucțio-
nale), prepoziția are rolul esențial de
unealtă gramaticală cu ajutorul căre-
ia se exprimă raportul dintre unele
atribute sau complemente și regentul
lor. Definiția „tradițională" după care
prepoziția ar lega cuvinte cu rol deo-
sebit în propoziție este greșită, căci
se găsesc destule exemple din care se
vede ușor că o prepoziție poate lega
și cuvinte cu același rol sintactic, a-
dică „atribut cu atribut" (ca în exem-
plul : „O, priviți-i cum visează 1 Vi-
sul codrului de fagi") și complement
cu complement (ca în exemplul „S-a
hotărît să meargă a se așeza la
masă").
Încheiem, observînd că atunci cînd
spunem că un atribut lămurește subiec-
tul, că un complement lămurește pre-
dicatul etc. folosim o exprimare figu-
rată (o sinecdocă), adică numim „obi-
ectul" adevărat a! determinării —
substantivul sau verbul — prin func-
jia sintactică pe care o îndeplinește
in propoziție. Dar cum pe de o parte
în știință limbajul figurat nu se jus-
tifică, iar pe de alta. în cazul nostru,
funcția sintactică nu poate figura tot-
deauna noțiunea părții de vorbire —
căci rolul de subiect nu-1 îndeplinește
bilă, în predicatul nominal — însem-
nează că trebuie să părăsim acest
limbaj figurat în analiza părților se-
cundare de propoziție și a prepoziției.
Elevii trebuie să înțeleagă că na-
tura părții secundare de propoziție
depinde de valoare morfologică a re-
gentului, iar prepoziția leagă totdea-
una un atribut sau complement de re-
gentul său, indiferent de funcția sin-
tactică a acelui regent.
seară, cursurile s-au sfîrșit.
lotuși, in clădirea școlii
de 7 ani nr. 109 din raio-
nul N, Bălcescu domnește o
animație deosebită. E adu-
nare plenară cu părinții pen-
tru analiza situației la mvuia u a
a elevilor pe trimestrul II. iov.
Horia Tofan, președintele <omi.
tetului de părinfi, dă cuvintui to-
varășei Maria Brăiescu, directoa-
rea școlii, care prezintă darea de
seamă privind rezultatele la învă-
țătură pe trimestrul II.
Situafia la învățătură a elevilor
pe trimestrul II, a subliniat tov.
directoare, s-a îmbunătățit față
de trimestrul 1. Progrese remarca-
bile la învățătură s-au înregistrat
în special la clasele I, V, VII, un-
de legătura dintre diriginți și pă-
rinții copiilor a fost mai strinsă.
Cu toate acestea, situația la invă.
țătură a elevilor pe întreaga școa.
lă și în special la clasele mari es-
te departe de a fi mulțumitoare.
Pentru remedierea acestei stări de
lucruri se impune un ajutor sporit
din partea părinților. Aceștia tre-
buie să asigure în primul rind co-
piilor condiții bune de lucru aca-
să, să le organizeze regimul de
muncă pe baza cunoașterii oraru-
lui, să vegheze la respectarea pro-
gramului, să controleze zilnic car-
netul de corespondență cu părinții,
să participe la ședințele și orele
de consultații pentru părinți orga-
nizate de școală, iar în perioada
sfîrșitului de an școlar, cind co-
piii depun eforturi sporite, să re-
ducă obligațiile acestora în gospo-
dărie.
Ridicarea nivelului la învățătu-
ră al copiilor este legată insă în
mare măsură și de disciplină. Că
este așa, o demonstrează exemplul
clasei a VI.a, unde situația grea
la învățătură se explică tn parte
prin lipsa de disciplină a elevilor
din clasa respectivă. Cadrele di-
dactice și organizația de pionieri
din școală folosesc mijloace varia,
te pentru educarea elevilor In spi.
ritul disciplinei liber consimți, e.
purtării copiilor lor. Exemplul e-
levului Popescu Simian și al altor
elevi din clasa a VI-a, care și-au
îmbunătățit purtarea și In același
timp situația la invă(ătură ca ur-
mare a legăturii mai strlnse a pă-
rinților cu școala, este tn acest
sens edificator și trebuie să consti-
tuie un stimulent și pentru ceilalți
părinți. Elevii trebuie să țină la
prestigiul școlii din care fac par-
te, să lupte pentru a-i menține șl
pe viitor titlul de școală fruntașă
pe raion — titlu pe care l-a pri-
mii în cursul anului trecut.
Lunld cuvîntul In continuare, tov.
Horia Tofan, președintele comitetu-
lui de părinți, a înfățișat activita-
tea comitetului pentru îmbunătăți-
rea condițiilor materiale în care
se desfășoară munca școlii (apro-
vizionarea cu lemne, repararea
mobilierului, cartonarea materialu-
lui didactic etc.). Subliniind apor.
tul pe care l-au adus tn această
muncă o seamă de părinți, tov.
Tofan a arătat totodată că mai
sînt părinfi care nu se intere-
sează de bunul mers al școlii. Co-
mitetul de părinți și-a luat angaja-
mentul ca pe viitor să acorde mai
multă atenție problemelor instruc-
ției și educației, să antreneze pă-
rinții in lupta pentru lichidarea
rămlnerii în urmă la învățătură a
elevilor și pentru îmbunătățirea
disciplinei elevilor. In acest scop,
comitetul iși propune să organi-
zeze in cursul trimestrului Ih
două adunări tematice cu părinfii
și să ducă in rîndul acestora o
muncă susfinută de lămurire, prin
convorbiri și discuții.
Participarea părinților la discu-
țiile pe marginea referatelor pre-
zentate tn ședință a fost largă și
efectivă. Ei au făcut numeroase
propuneri constructive, menite să
contribuie la ridicarea nivelului la
rinfi, fiind ocupați în producție, nu
au timp să sc ocupe de copii. Pe
de altă parte tov. Ecaterina Geor.
gescu a arătat că adesea părinții
nu au pregătirea trebuitoare pen-
tru a-și putea ajuta copiii.
Răspunzind tovarășului Pascu,
care a luat printre primii cuvintui,
tov. Toma lonescu, membru în co-
mitetul de părinți, a arătat că pă-
rinții trebuie să elimine din munca
ne. Totuși, numai a doua cale poa-
te făuri oameni adevărați.
Nu mai puțin greșit este obice-
iul unor părinți care încearcă să
dea vina pentru greșelile copiilor
asupra educatorilor, iuțind că prin
aceasta ii încurajează pe copii la
indisciplină. Este necesar ca
atunci clnd sezisează unele nea-
jun&uri in munca profesorilor, pă-
rinții să discute despre aceasta în
cancelarie, In ședințe, și nu în fa-
ța copiilor.
Referindu-se la părerea tov. Gut-
man, care pledase pentru stimula-
rea copiilor prin recompense ma-
teriale atunci cînd aceștia aduc no-
te bune acasă, tov. lonescu arată
că este o greșală\ să legăm învă-
țătura de recompensă. In același
sens a vorbit muncitoarea Victoria
Giju, care a arătat că părinții tre.
buie să se ferească de a transforma
recompensa In scop al învățăturii.
Copiii trebuie să înțeleagă că în-
vățătura e datoria lor și nu un
mijloc prin care să obțină daruri
din partea părinților.
Lutnd cuvintui în cadrul discuții-
lor, profesoara Ioana Darie a sub-
liniat că una din cauzele principa-
le ale rămînerii în urmă la învă-
țătură a elevilor este lipsa deprin-
derilor de muncă organizată. Pen.
tru a înlătura acest neajuns, tov.
Darie a dat părinților o seamă de
îndrumări cu privire la organiza-
rea muncii elevilor acasă.
După încheierea ședinței, părln.
ții au continuat să discute între ei
tn drum spre casă, problemele ri-
dicate în școală.
Acest interes al lor pentru pro-
blemele educației, arată că la școa-
la nr. 109, cadrele didactice au
știut să atragă părinții alătur,1, de
școală, să-i pornească pe drumul
cel bun al cointeresării și colabo-
rării.





GAZETA INVATAMTNTULUf
în întîmpinarea Congresului S.M.I
IN CĂLĂTORIE DE DOCUMENTARE PRIN UNIUNEA SOVIETICĂ (II)
S.M.I.
prezidiului C.C. al
partid șl de
de
ACTIVITĂȚII
L
C. SATEANU
CERCUL LITERAR
CADRELOR DIDACTICE
AL
de mult a luat ființă la Iași,
NOTE DE DRUM
Nu
îmbogățirea repertoriului teatral
CONCURSUL REVISTEI
ra.
Intîlnlrl în cinstea festivalului
IN MIJLOCUL
COPIILOR
La Casa
de co-
tovară-
ca
la
CONF. DR. ING. RADU GEORGESCU
4,30 lei
plantelor
naturale
10,60 Iei
3,05 lei
lui
îndrumări metodice pentru predarea ci-
P. A- Lebedev: V.
I. Lenin despre
M. Ștefănescu: Regruparea materiei
Al.
1.
T.
fitului și scrisului
îndrumări metodice
la cl. l-a 1,35 lei
pentru folosirea
V.
M.
a cules la-
comi tetelor
apoi, Intr-o
unora și al-
privind
pentru
coiabo-
treagă. asistînd la
cu elevii în afara
(ost stabilită apoi
ror participantilor,
lecții și la munca
orelor de clasă. A
o întîlnire a tutu-
ia una din școli,
cinșT cu cordoane; fetele în
neagră cu broderii albe —
cozi împletite). In cancelaria
uniformă
toate cu
directoa-
re
tn
zează
tătile
lași a Uniunii Scriitorilor;
creațiilor cu teme din via-
a poporului nostru și lupta
construirea socialismului:
,Lu-
do-
lel
cl.
filiala din
stimularea
ta actuală
lui pentru
copiii pînă la clasa a
mentară (inclusiv cei
și grădinițe), care au
zultate bune și foarte
rării cu celelalte organizații in-
ternaționale ale cadrelor de in-
vățămint.
stă de
Adriana
rite o serie de probleme legate
aplicarea unor decizii ale C.C.S.
domeniul asigurărilor sociale.
Metodica
Metodica
VII
Metodica
copii.
Pentru ca
reprezentată
ror cadrelor didactice, pentru
aceștia să-l stimuleze și să-i
Jute pe copil, în participarea
concurs.
festivități a
suprapopulată
Șerban șl Constanța Țăranu,
care studiază la Leningrad.
excursii li
învecinate.
IlI-a ele-
din cămine
obținut re.
bune la In-
țara noastră să fie
în acest număr prin
re estoniană (mijloc)
vorbă cu romincele
lucrări cît mai bune, revista
minița" a deschis un concurs,
tat cu numeroase premii.
Concursul are mai multe
muri ■
A APARUT „REVISTA DE PEDAGOGIE" nr. 2/1957 cu
6 dh
gramaticii Voi. I, II 4,00
predării matematicii Ia
10,80 lei
predării zoologiei 8,30 lei
șa directoare Min-
că Maria este toi
invățămint și școală.
Ion Berea : Unele aspecte ale introdu-
pii nr.
București,
Emil Bold n
directorul Institutului pedagogic
din București, membru al
„LUMINIȚA"
GR. D. HI LI ȚA
Angajamentele
Metodica predării fizicii In școlile
medii	15,75 lei
Metodica experiențelor la fiziologia
Din preocupările
unui comitet*
sindical raional
Pornind de la lipsurile vechiului co-
'mitet sindical orășenesc, a cărui acti-
vitate a fost caracterizată de către
conferința sindicală raională ca fiind
lipsită de o bună organizare, comiie-
tul sindical raional Cluj al muncitori-
lor din învățămînt a căutat ca in pri-
mul rind să înlăture aceste neajun-
suri.
încă de la alegerea sa noul comi-
tet și-a propus să participe activ la
sprijinirea organizațiilor sindicale din
școli, iar hotăririle de seamă să fie
luate in colectiv. Membrii comitetului
răspund fiecare în parte de activita-
tea unui număr anumit de organiza-
ții sindicale, iar pentru îndrumarea
organizațiilor sindicale din med ui
sătesc s-a format un colectiv de in-
structori obștești, care să dea acesto-
ra un ajutor competent.
In planul de muncă al comitetului
s’nt trecute obiective importante r.a,
de exemplu, organizarea unor consfă-
tui'i de producție pentru populariza-
rea experienței înaintate a unor școli
tn domeniul politehnizării învățăjhîn-
tului, organizarea unor consfătuiri pe
teme, a unor excursii științifice, or-
ganizarea unor activități artistice șl
culturale.
Activitatea comitetului este îndrep-
tată totodată șl asupra îmbunătățirii
condițiilor tn care trăiesc și muncesc
membrii de sindicat. In orașul Cluj
s-a organizat o consfătuire cu orga-
nele sindicale nou alese, în cadrul că-
reia s-a analizat munca pentru apli-
carea hotărîrîlor partidului și gu-
vernului privind îmbunătățirea con-
dițiilor de viață și muncă ale învăță-
torilor și profesorilor, precum și sar-
cinile sindicatelor In problemele de
legislație a muncii. Comitetul sindical
raional al muncitorilor din Invățămint
După cum se știe, în vara aces-
tui an va avea loc Ia Moscova al
Vl-lea Festival Mondial al Tinere-
tului, la care se vor înttlni tineri
de pe toate continentele pentru
a-șl exprima dorința lor de pace
și prietenie intre popoare.
Redacția revistei „Luminița"
și-a propus să trimită la festival
un număr special, în care copiii
din lumea întreagă să vorbească
ei Înșiși despre ei, despre dorința
lor de a învăța șl a munci, des-
pre felul cum trăiesc și despre
dorințele lor. Va fi un număr scris
și desenat în întregime numai de
timpui tn mijlocul
capiilor.
La 9 martie s-a stins din viață
conferențiarul dr. ing. Radu Geor-
gescu.
Născut în 1903 într-un sat- din jud.
Buzău, Radu Georgescu a trebuit
să-și croiască din greu drumul spre
știință și lumină, așa cum și-l croia
pe vremea aceea orice fiu de om să-
rac.
In pofida acestor condiții grele, el
și-a luat mai întîi diploma de inginer
chimist și apoi titlul științific de doc-
tor, obținîndu-1 pe acesta din urmă
cu calificativul „foarte bine, cu dis-
tincție". Imediat dună obținerea titlu-
lui de doctor, în 1931. a intrat ca aju-
tor de curs la catedra de chimie in-
dustrială de la fosta Academie de
înalte Studii Comerciale și Industria-
le din București. Aici și-a desfășurat
activitatea fără întrerupere din 1931
din raionul Cluj a trecut la reorgani-
zarea și instruirea comisiilor de litigii.
De curînd a avut loc o consfătuire
cu contabilii secțiilor de Invățămint,
ai școlilor, caselor și căminelor de co-
pii, împreună cu delegatii de asigurări
sociale, cu care ocazie au fast lămu-
din inițiativa comitetului sindical o-
rășenesc al muncitorilor din învăță-
mînt, un nou cerc literar
Obiectivele fixate în planul de mun-
că al cercului literar cuprind: atra-
gerea la activitatea cercului a unui
număr cît mai mare de cadre didac-
tice cu înclinații literare, în special
a profesorilor și învățătorilor tineri
și îndrumarea lor cu sprijinul celor
mai buni scriitori profesioniști din
1)	Pentru cea mai bună copertă.
Participantii trebuie să trimită de-
sene mari, frumos colorate, avind
dimensiunea 29/21 cm, care să
slujească drept copertă numărului
de revistă închinat festivalului.
Desenele pentru copertă trebuie să
înfățișeze un aspect din viață, din
care să reiasă ideca solidarității
popoarelor și tineretului In lupta
pentru pace.
2)	Pentru cele mai bune scrieri
îr» proză și versuri. In aceste lu-
crări participanții pot povesti des-
și pînă la încetarea din viată. în re-
gimul democrat popular i s-a acordat,
fn 1948, titlul de conferențiar.
Depunînd o muncă didactică de o
conștiinciozitate și un talent pedago-
gic remarcabile, Radu Georgescu nu
a încetat nici un moment să se preo-
cupe de activitatea științifică, publi-
cînd — singur sau în colaborare cu
altii — un însemnat număr de lu-
crări.
Omul de știință și profesorul Radu
Georgescu a împărtășit din plin cu-
noștințele sale studentilor, pe care i-a
Iubit si de care era iubit, ca și cole-
gilor mai tineri.
Cadrele didactice și studentii Insti-
tutului s-au despărțit cu durere în
suflet de un bun coleg, om de știință,
profesor și cetățean.
echipelor artistice și brigăzilor d# ■-
gitație ale căminelor cultural# d# u
sate cu piese potrivite.
devin fapte
In întîmpinarea calul de al IV-le
Congres al S.M.I. comitetul sindical
al muncitorilor din învățămînt din
raionul Craiova a elaborat un plan
de măsuri menit să ridice nivelul
activității organizațiilor sindicale
din școli. Planul de măsuri preve-
de organizarea a două consfătuiri
de producție model, sprijinirea ca-
drelor didactice înscrise la cursu-
rile de perfecționare, dotarea a
doua școli din raion cu truse de in-
strumente șl utilajul necesar înfiin-
țării a două ateliere de lăcătușe-
rie, înliințarea unui teatru de pă-
puși cu caracter permanent, pre-
zentarea de către formațiile artis-
tice ale comitetului sindical raional
a 6 manifestații culturale în me-
diul sătesc.
Cu flecare zi care trece, angaja-
mentele comitetului sindical raional
al muncitorilor din învățămînt din o-
rașul Craiova devin fapte. Astfel, la
școala medie nr. 2 a fost organi-
zată prima consfătuire de produc-
ție model, cu tema „Predarea lite-
raturii la clasa a IX-'. Teatrul de
păpuși .Țăndărică', care și-a in-
stalat scena la sediul colțului roșu
al sindicatului, a prezentat specta-
cole cu piesa „Gîscănel” șl are în
pregătire piesa .Iepurașul încre-
zut*. Formațiile artistice ale comi-
tetului raional au prezentat la Se-
garcea, Balș și la școala medie nr.
4 din Craiova cîte un festival artis-
tic, în programul căruia au figurat
concerte cu bucăți de Mozart, Du-
naevski, I. Vidu, V. Popescu, T.
Severin, A. Stoia, I. Margine, pre.
nrn șt piesa tn două acte „Să fie
liniște', de Vlrgil Puicea.
IOAN DUMlTHESCU
pre felul în care trăiesc oamenii
tn locurile lor natale, despre pă-
rinții lor, despre învățători, despre
instructorii de pionieri și despre
alțl oameni pe care-i cunosc și
despre care au de povestit lucruri
interesante. Copiii pot povesti tn-
tîmplări din viața lor de școală,
de acasă, din organizația de pio-
nieri, din tabere, despre vizite șl
excursii, despre prietenii lor cei
mai buni, despre Jocuri șl despre
toate bucuriile tor.
3)	Pentru cele mai reușite dese-
ne. Ideile de mai sus, ca șl multe
altele, pot fi tratate nu numai prin
lucrări scrise, cl șl prin desene.
Cei care vor trimite desene pot să
lucreze cu creioane colorate sau cu
acuarele. Desenele vor fi prezen-
tate pe hl.rtie albă, neliniată. Hîr-
tia poate avea forma de cerc, o-
val, triunghi, pătrat, dreptunghi,
formă de L șl orice alte forme pe
care participanții le găsesc de cu-
viință.
La concurs pot participa numai
vățătură și care au frecvența re-
gulată. Cei care vor să participe
și n-au o situație școlară satisfă-
cătoare se pot înscrie la concurs
cu condiția ca pînă la data Închi-
derii concursului să șl-o Îndrepte.
Lucrările se trimit pînă la 1 a-
prilie 1957, iar rezultatele con-
cursului vor ti publicate In numă-
rul special al revistei „Luminița*
din luna iunie.
Tuturor cîștlgăterilor 11 se vor
distribui diplome speciale șl pre-
mii. Cu acest prilej va fi luminată
pentru prima oară insigna „Prle.
ten al Luminiței".
Ca șl In alte acțiuni organiza-
torice ale sale, revista „Lumini-
ța" apelează și de data aceasta la
sprijinul Învățătorilor șl al t«tu-
Librăria „Cartea prin poștă" —
B-dul Schitu Măgureanu, nr. 6, raio-
nul Lenin — București, recomandă
învățătorilor și protesorilor următoa-
rele cărți pedagogice pe care le pot
obține direct, contra ramburs.
Culegere de texte literare pentru copii
7,30 lei
îndrumător pentru predarea abecedaru-
cerii elementului noutății in pro-
cesul repetării materiei.
Gal : Din experiența învățămîntu-
lui mixt in școlile din regiunea
Cluj.
La Leningrad, „orașuî-erou", unde
delegația noastră a rămas patru zile,
am fost de la început impresionați de
monumentalele clădiri și instituții pu-
blice, de statuile uriașe și arcurile de
triumf de un sobru gust artistic, e-
moționante vestigii istorice pe care o-
chiul nostru le-a privit cu pasiune și
adâncă admirație. Am putut vedea
astfel, din mersul mașinii — care
străbătea în mișcare lină străzile și
bulevardele largi, drepte și lungi —
Nevski-Prospekt, desprinzindu-se din-
tre ele ca o copleșitoare cale a vic-
toriei omului asupra naturii; ori, o-
priți pentru mai multe minute în fața
unora din ele: masivul monument al
lui Lenin de la Smolnîi. pala-tul sobru
ale cărui propilee elegante amintesc
de vechile palate elene; Palatul de
iarnă al țarilor în care se află neîn-
trecutul în comori artistice muzeu de
stat Ermitaj și-n apropierea căruia,
ancorat și parcă pregătindu-se de o
lungă căilătorie, străjuiește celebrul
crucișător „Aurora". Am văzut în Pia-
ța decembriștilor monumentul marelui
tar Petru I, faimosul „Călăreț de ara-
mă". care, privind deasupra orașului
său drag, se avîntă parcă desprinzîn-
du-se din masivul bloc al soclului ca
un nou Sfînt Gheorghe strivind bala-
urul vrăjmășiei. Am admirat giganti-
cul Palat al Amiralității, atît de drag
leningrădenilor, care-i reproduc im \
ginea pe tot felul de obiecte — insig-
ne, portofele etc., am privit cu înfio-
rare, retrăind cu toții pagini istorice
de groază, fortăreața Petru și Pavel,
ale cărei turle sinistre se profilează
prin ceață dincolo de apa rece a Ne-
vei; am poposit pentru mai multe
minute lingă nesfîrșitul stadion al
sporturilor, închinat memoriei marelui
Kirov, de unde ochii noștri au putut
cuprinde, Ia distanță nu prea mare,
golful Finic întinzindu-se în stingă
noastră, iar în dreapta, la o distanță
ceva mai mare, arătîndu-și ape'e în-
ghețate de frigul iernii Marea Balti-
că. Ne-am plimbat, în acele zile de
iarnă, prin întinsa și atrăgătoarea
„grădină de vară" a Leningradului,
în care numeroasele statui, cu excep-
ția aceleia plină de o grație și de un
humor deosebit a fabulistului Krîlov,
stau ascunse sub vesminte de scân-
duri. ca să fie ferite de intemperii.
Am vizitat, în sfîrșit, culegând impre-
sii covîrșitoare, frumusețile bogata
din galeriile inegalabilului muzeu
central „Lenin", operă a arhitectului
K. Rossi, autor și al altor multe mo-
numente de artă lenihgrădene, cum
este, de pildă, Teatrul de dramă
„Pușkin".
Copleșiți de diversitatea minunățiilor
artistice din numeroasele stații subte-
rane ale metroului, ne-a fost cu
neputință, trebuie să recunoaștem
comparindule cu acelea ale Moscovei,
să ajungem la concluzia car# să dea
cîștig de cauză unuia sau1 celuilalt
dintre metrouri., A trebuit să ne spu-
nem pină 1a urmă, ca eroul din po-
veste tn fata frumoaselor între care a
fost pus să aleagă, că una e mai fru-
moasă declt cealaltă.
Firește că toate aceste Imagini nea-
semuite pe care. în putinele zile cît
am putut rămine la Leningrad, le-am
cules și le-am depozitat în prețioasele
încăperi a'e amintirilor noastre, nu
ne-au împiedicat să ne continuăm do-
cumentarea în sectorul instituțiilor de
tnvătămînt, nu ne-au îndepărtat da
la scopul călătoriei noastre prin marea
Țară a Sovietelor.
Una dintre primele instituții pe care
le-am vizitat la Leningrad a fost Pa-
latul pionierilor, o clădire grandioasă,
fastuoasă, cu numeroase încăperi în
care te pierzi ca fntr-un labirint și
care-s afectat# diferitelor cercuri ale
pionierilor, cu săli de marmoră pen-
tru reuniuni, cu săli fără de sfîrșit
tn care sînt organizate fel de fel de
jocuri, cu splendide „camere ale bas-
melor" (o „cameră Pușkin", o „came-
ră Gorkl" etc.. în care pereții, pictați
tn culori minunate, înfățișează scene
din basmele scriitorilor respectivi,
atît de dragi copiilor: „Ruslan și
Ludmila'*, „Pescarul șl peștișorul de
aur" ș.a.).
Bucuroși de oaspeți, pionierii ne-au
oferit mape cu fotografii, ne-au soli-
citat autografe, au ținut să se foto-
grafieze cu noi, au trimis pionierilor
noștri salutul lor frățesc și ne-au
rugat să le dăm adresele unor copii
din școlile noastre cu care sînt dor-
nici să întrețină corespondență.
Interesantă și fructuoasă a fost în-

CĂRȚI PRIN POȘTA
manualului de limba romină Ia ci. l-a
1,40 lei
îndrumări metodice pentru predarea
gramaticii I. romîne la cl. I-a 1 90 lei
îndrumări metodice pentru lucrări
practice	7,00 lei
îndrumări	pentru predarea științelor
in recapitularea finală.
V. Orghidan : Cîteva date
lupta organizației F.I.S.E.
progresul și promovarea
tflnlrea pe care #m
avut-o la „Casa
învățătorahir cu
activul sindical al
regiunii. Im fostul
palat al prințului
lusupov, astăzi oferit
guvern cadrelor didactice din Lenin-
grad, delegația noastră a avut mai
întîi, în „micul teatru" al palatului,
care e o splendidă bijuterie arhitecto-
nică. o discuție largă asupra învăță-
mîntului de cultură generală din cele
două țări, asupra caracterului muncii
noastre sindicale, și unii și alții îm-
părtășindu-ne din metodele noastre
de muncă, reținînd mai ales unele
care diferă în activitatea noastră.
Astfel, ni s-a părut demnă să fie ex-
perimentată și ta noi metoda folosită
de comitetul regional din Leningrad
pentru întărirea colaborării între co-
mitetul sindical orășenesc și comiteteie
sindicale sătești. Oprindu-se asupra
unui anumit comitet sătesc, comitetul
regional a organizat schimb de vizite
Intre activiștii obștești ai acestuia și
al comitetului orășenesc,
formatii asupra muncii
respective și a analizat
ședință, calitatea muncii
fora.
In eleganta sală de
„Casei învățătorului* !
de cadre didactice de toate vîrstele și
de membri ai familiilor acestora, am
putut să ne dăm seama cît de utile
sint aceste înlîlniri ale pedagogilor în
„casa lor", celor de față oferindu-li-se
prilejul să aplaude cu entuziasm un
viu și variat spectacol de estradă, cu
skeciuri, canto, jocuri, acrobații, dan-
suri etc., spectacol carq. după o zi de
muncă la catedră, constituie o destin-
dere binevenită.
La 90 km. de Leningrad, tn satul
SiVerskaia, am petrecut aproape o zi
întreagă In școala de 10 ani condusă
de Ivan Matveevici Soloviov, mem-
bru în comitetul sindical regional Le-
ningrad și în C.C. al S.M.I. din
R.S.F.S.R. Am aflat cu această oca-
zie că școala din Siverskaia, care pî-
nă în 1917 era o școală primară doar
cu 37 elevi, proveniți din șase sate,
a fost transformată după 1917 mai
întîi în școală de 7 ani și apoi în
școală medie. Astăzi e școala satului,
ce'e'alte sate avîndu-și și ele acum
școlile lor. In timpul ultimului mare
război, școala a fost ocupată de nemți,
care i-au transformat parterul în
grajd și apoi au distrus-o cu totul.
A fost refăcută după război prin con-
tribuția obștească și prin ajutorul
Special al unor întreprinderi din Le-
ningrad. Școala are acum cabinete
bine utilate de fizică, de chimie, de
știinfe naturale, ateliere de tîmplărie,
un teren experimental care aprovizio-
nează și cadrele didactice ale școlii
— cu 60 la sută mai ieftin față de
prețul de pe piață. Pentru a se asi-
gura continuitate în munca învățăto-
rilor și profesorilor (care sînt în nu-
măr de 40 la cea. 700 de elevi), a-
cestora li se creează condiții optime:
locuințe bune, teren pentru grădină,
cete necesare încălzitului ți luminatu-
lui etc. In școală nu există nici un
pedagog necalificat. Toți au studiile
corespunzătoare.
Direcția conlucrează în bune condi-
ții cu organizația sindicală din școa-
lă, care, pe lingă asigurarea unor
prielnice condiții materiale de activi-
tate. se preocupă continuu de ridica-
rea nivelului politic, ideologic și osp-
resional al pedagogilor. Organizația
sindicală a organizat în școală, încă
de acum nouă anf, un laborator în
cadrul cărui# se țin, odată la două
săptămlni, după un plan anual, întoc-
mit în fiecare lună mai pentru anul
școlar următor, preilegerf cu un ca-
racter variat, atît de cadrele di-
dactic# din școală, cît ți de invitați
din Leningrad. Unora di se lasă timp
să-și pregătească prelegerea—In ale-
gerea căreia se ține seama, pe cîte
cu putință, de preferințele omului —
chiar șl un an întreg. Prelegerile se
țin între schimburi, la prînz. In cei
9 ani de etnd funcționează lectoratul,
s-au ținut în școală 270 lecții, dintre
care 33 în anul școlar 1955—1956.
Pentru lărgirea orizontului cultura!
al pedagogilor se organizează expu-
Dezvoltarea exprimării orale și scrise
a elevilor la lecțiile de limbă și lite-
ratură romînă, clasele V-X 3,40 lei
Formarea -deprinder lor de muncă agri-
co'ă la clase e l-IV 5,80 lei
Plata se face la primirea cărților.
Librăria „Cartea prin poștă" procură
cărți din toate domeniile și trimite, la
cerere material de informare gratuit.
următorul cuprins:
* Proiect de prospect pentru isto-
ria pedagogiei în R.P.R.
Bojin : Pentru un nou manual de
literatură romină.
Țircovnicu : „Munca dirigintelui".
Boștină : In ajutorul cadrelor di-
dactice care predau la clasele
I—IV.
ner! asupra diferi,
telor probleme de
specialitate de că-
tre specialiști din
sat sau din Lenin-
grad, se organi-
muzee și în locali.
Organizația sindicală a inițiat un
schimb de experiență cu organizația
sindicală a unei școli vecine, în cir-
cuit intrînd apoi și o a treia școală.
Schimbul de experiență a avut ca te-
mă munca de educare a elevilor.
Spre sfirșitul anului școlar, cadrele
didactice a’e școlilor s-au vizitat al-
ternativ, organizat, pe cile o zi în-
cu acest prilej prezentîndu-se refera-
te, purtîndu-se discuții, trăgindu-se
concluzii, luîndu-se hotarîri de respec-
tivele organizații sindicale, în prezen-
ța și de acord cu reprezentanți al
comitetului regional Leningrad.
O altă formă de sprijinire a muncii
profesionale de către organizația sin-
dicală o constituie interasistentele la
lecții, cărora li se acordă o deosebită
importantă. Sint pedagogi care asistă
pînă la 100 lecții anual, iar preșe-
dintele comitetului de instituție din
școală se poale lăuda că a asistat la
aproape 130 de lecții în cursul anului
trecut, responsabilul comisiei profe-
sionale arătînd că nici el nu e departe
de cifra aceasta. Acestea sînt însă
numai ctteva, foarte puține, dintre
aspectele colaborării dintre organele
sindicale și cele administrative din
școala.
La Leningrad am vizitat școala
medie nr. 243, instalată într-o clădire
nouă, aspectuoasă și rațional împăr-
țită. Ne-au izbit numeroasele fotogra-
fii, desene, picturi, reprezentînd scene
Istorice, figuri istorico-liierare, peda-
gogice etc., curățenia exemplară, bo-
găția de fiori, disciplina copiilor în
recreație, sobrietatea veștmintelor lor
(băieții toți, de la clasa l-a pînă la
ultima, în tunici de culoare gri, în-
O „Zl a prieteniei" în Capi-
tala R.S.S. Estone, organizată
in cinstea celui d? al Vl-lea Fe-
stival mondial al tineretului și
studenților pentru pace $1 prie-
tenie de la Moscova. La teatrul
„Estonia". Ia o Întîlnire a tine-
rilor estonieni cu prieteni de
peste hotare, o tinără muncitoa-
și sandvișurile elevilor
A
A
A
z>
zi
z
Zl
X
ZI
V
a
A
A
A
ZI
0
Zl
0
Zl
X
X
X
In sfîrșit, guvernanții englezi au
găsit soluția ieșirii din greul impas
in care se găsesc finanțele țării de
dincolo de Canalul Mînecii. Ziarul
londonez „Daily Mirror” a anunțat
nu de mult că cheia umplerii vis-
tieriilor statului britanic constă în
următoarele trei măsuri preconiza-
te de guvern: 1) majorarea con-
tribuției la asigurările sociale; 2)
majorarea prețului laptelui distri-
buit In cadrul programului asisten-
ței sociale pentru copiii sub cinci
ani și pentru viitoarele mame, pre-
cum și al laptelui praf; 3) majora-
rea prețului la gustările din școli.
Este interesant de știut încotro
merg fondurile uriașe strinse de
guvernanții Angliei prin diversele
lor „so/rr/M*, printre care se gă-
sește și aceea a majorării prețului
laptelui pentru copii și mame șt
pentru gustările de la bufetul in-
stituțiilor de învă(ămint ? Desigur,
nu la îmbunătățirea situației ma-
mei și copilului, și nici a situației
învățămîntului.
Revista săptămtnală „Ilustra-
ted" din Londra a publicat recent
un articol în care sublinia lipsa a-
ctită de profesori și clădiri școlare
în Anglia. După cum scria revista,
acest lucru face ca in numeroase
școli copiii să învețe In clase su.
praaglomerate. In același timp,
copiii apartinînd păturilor bogate
ale populației pot să învefe în
școli particulare, unde la fiecare
profesor revin cel mult 12 elevi.
rei, în prezența acesteia, am discutat
cu reprezentanții organizației sindica-
le problema organizării consfătuirilor
de producție, problema ajutorării tine-
rilor pedagogi fn cadrul unor întîlniri
speciale, la care cadrele vîrstnice îm-
părtășesc celor mai tinere experiența
lor. Conducerea școlii a subliniat în
mod deosebit inițiativele organizației
sindicale, care se face tot mai simțită
în îmbunătățirea procesului de Invăță-
mint și a condițiilor în care muncesc
pedagogii și elevii.
Multe ar fi de spus șl despre cele
văzute în timpul vizitei pe care
am făcut-o la Institutul de perfecțio-
nare a cadre’or didactice, care cuprin-
de 9 facultăți cu numeroase catedre,
cu cabinete metodice (de desen, edu-
cație fizică, muncă preșcolară, mul'.-
că și canto, deprinderi de muncă etc.)'
Am luat cunoștință aici de sistemul
de organizare a diferitelor cursuri de
perfecționare pentru cadrele didactice
care antrenează un număr important
de specialiști, a căror activitate șl
experiență e consemnată In studii pu-
blicate în reviste de specialitate. în
broșuri și cărți mult căutate de cei
interesați. Ceea ce am admirat cu
deosebire la Institutul de perfecționarB
s fost o minunată expoziție demon-
strativă a ceea ce este și trebuie să
fie cu adevărat politehnizarea învăță-
mîntului, expoziție ilustrativă organi- _
zată în condiții excelente și care, cum I
ne-am exprimat părerea față de înso-
țitorii noștri, ar fi bine să fie prima
primită de noi din partea tovarâșifor
din R.S.F.S.R., în cadrul obligațiilor
reciproce luate Prin declarația sem-
nată de delegația noastră la Mos-
cova.
Vizita noastră la Leningrad a con-
stituit astfel nu numai un minunat
prilej de a cunoaște splendorile ve-
chiului oraș al marelui țar Petru șl
al genialului Lenin, ci și un popas
dintre cele mai prețioase, de-a lun-
gul călătoriei noastre de documentare
prin Uniunea Sovietică, înainte de a
ne bucura de priveliștea pitoreștilor
locuri ale Gruziei și de a atinge ul-
tima etapă a călătoriei noastre, R.S.S.
Moldovenească, despre care vom îns
cerca să notăm cîte ceva în însemnă-1
rile noastre următoare.
Revista Iși exprimă temerea că, în
următorii clțiva ani, „criza școlii
engleze" se va ascuți și mai mult.
In încheierea articolului, „Ilustra-
ted" acuza guvernul pentru faptul
că, în loc să lărgească construcția
de școli, reduce mereu alocările
pentru aceste scopuri sub pretextul
„economiei" sau al „luptți împo-
triva inflafiei". Sub perdeaua de
fum a „economiei" și „luptei împo-
triva inflafiei" se ascunde însă a-
devăratul tel al guvernului en-
glez : sporirea cheltuielilor milita-
re. In cursul unor dezbateri fur-
tunoase provocate de cererea gu-
vernului de a se aloca sume su-
plimentare pentru cheltuielile mili-
tare, laburistul Strachey, fost mi-
nistru de război, a declarat re-
cent in Camera Comunelor că con-
secințele intervenției împotriva E-
giptului nu se rezumă numai la
suma de 29.800.000 lire sterline,
„Contul real pentru Suez pe care
trebuie (ara să-l plătească — a
spus el — depășește mult această
sumă. Mă tem că din punct de
vedere pur material abia începem
să simțim cit ne costă intr-adevăr
Suezul”.
Tare anemice trebuie să fie, în-
tr-adevăr, finanțele Anglie’, dacă
costul aventurii de la Suez trebuie
să fie simțit pînă și de fiecare e-
lev englez care consumă sandvi-
șuri la bufetul școlii!
Z. FLOREA
Redacții șl administrația i București, str. Splru Haret nr, 12. telefon 4.24.00; 4.52.31. Tiparul i Combinatul Poligrafic Caia Sdnteil „L V. Stalin* București Plaja ScInteiL Abonamente; 1 an — 12,50 lei; 8 Iun] — 6,25 Iei; 8 luni — 3,12 lei.