Soieîii intim fa
Organ al Ministerului Invățămîntului și al Comitetului Cențra! al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt
4 PAGINI 25 BANI
ANUL IX Nr. 413
Vineri 8 martie 1957
(Citiți reportajul în pag. 3)
M A
Realizări frumoase
învățătoarea - deputat
în construirea materialului didactic
studențești !
unește punctul B cu mijlocul D al
în-
In satul care abia poate fi găsit pe
C. RADOI
(Continuare In pag, 2),
(Continuare in pag. 4)
O ZI CA ORICARE ALTA
50 DE ANI DE LA RĂSCOALELE DIN 1907
Eroi ai răscoalei in mijlocul elevilor
duci, moț
Fi-
— Ei, am scăpat de greutăți,
am
co-
Un participant la răscoală
LETIȚIA PAPU
satul era in picioare. Curind s-au
■ tot
prin
punea
satul Caravanejl. raionul T. Măgurele
(Continuare in pag, 2)
școala medie nr. 2
iuțeală, așa incit la
a zăcut In
trebuit să
AC. înălțimea din B
printr-un fir cu plumb
sectoarea este trasată
pe triunghi. Mediana
lizat printr-un fir de
cu creion
din B s-a
elastic.
este indicată
fixat in B. Bi-
In
rănii
vramescu la
căspindit cu
fixată pentru
tăți a școlii
Un murmur
triale și pe deasupra o
ga școală. Și ne ducea
la o
trare.
cilor,
zarva
ceva
șl contlnuâ să
consecințe dp
de toate zilele
seama. Prin 11-
complectă a
intilnire sala de festivi-
era plină pină la refuz,
de emoție s-a răspîndit
fi
fi
ne-au răzbit ei pe noi. Ei, de am
avut noi atunci un partid care să
tul,, așezat pe
două dealuri cu
fel de pretenții
eași atmosferă
lor ardelenești.
multe de făcui,
rlnd, să ajutăm
tivă să crească.
hartă, o
inima ei
dragoste
poporul.
fe.
ori
La consfătuire se discută proble-
me de cadre și problema bazei ma-
teriale a invățămîntului de culturi
generală.
valea Șieului, intre
vii, nu ridică niciun
de originalitate. Ace.
sobră, specifică sate-
Invățătoarea Lucrejia
Trebuie, tn primul
ca gospodăria colec-
apoi..."
In-
in-
Brendea vorbește cu entuziasm despre
satul ei și mai ales despre gospodarii
lui — „oameni de nădejde, harnici și
săritori". Satul are o întovărășire care
merge destul de bine și o gospodărie
A-
s-a
ora
simplu șl convingător. De aceea
meile din sat vin la învățătoare
de cite ori au vreo nevoie,
„bticiodaiă tn trecut nu mi-am
se tira pe brlnci, cum
chisoare, ce lipsuri au
dure al lui.
— Dar acum cum o
lip ? Întrebă un elev.
ticipantă activă la răscoala din
muna Lalnș.
Vestea venirii tovarășului Filip
primăvara anului 1907, cînd ță-
s-au răsculat contra celor care
astfel încît să treacă tot timpul prin
punctele A și C, fixate pe placaj C&)
in dreptul șanțului. Prin aceasta se
asigură mărimea constantă a laturii
ne conducă, alta ar fi fost socoteala I
Și moș Filip arătă cum n-a mai pu-
tut trăi in sat, cum a fost bătut pină
„Cine strică pe săteni
toc-
nu-
pre-
le-a
să-i
roșu
rea-
care
seț-
Me-
ședință. Ungă poarta de la in.
Clopoțelul, acoperind larma (in-
ii invită pe toți in clasă. Aici
mat continuă citeva secunde,
mai domol, pină cînd, ca prin
Tn zilele de 8 și 9 martie 1957 se
desfășoară consfătuirea Ministerului
Invățămîntului cu șefii secțiilor de
învățămint regionale.
ne Ion Maiinescu. Ne era cel mai
Nou! cămin de studente al Insti-
tutului pedagogic din Timișoara,
zece. Tînărul scriitor doar-
visează că ia premiul de
Mama lui își pregătește
E ostenită și totuși zîm-
Simte tn ea un echilibru.
Invăfătoare dăruiește din
modestă multă căldură și
vieții noi pe care o făurește
mentului AC de pe placaj (b).
diatoarea laturii AC este construită
In curtea școlii, cîțiva ,,fina" din-
tr.a doua aleargă cînd într-o parte,
cînd in alta, după o minge. Larma
lor nu turbură, însă, adunarea ,,sfă-
toșilor" din a IV-a, care discută ca
pădure. Uneori
bun părinte. Cu el ss făcea carte,
nu glumă! Țtn minte că Iij^hebase
în jurul școlii un lot de vreo 10 po-
qoane, cu cereale fi plante tndus-
-	---- grădină !!n-
semnat un emoționant a-
Interzlcerea armelor ato-
•xperlențelor cu arme a-
femeile au
pe! pentru
mice și a
tomice.
Tct mal
„Se spune câ
caracterizeazâ
situația juridică
tă maximă _sto
nivelul culturi! se
cel mai mult prin
a femeii. In aceas-
un grăunte de ade-
erau puse a atras
atragă după sine
care, poate. In viața
nici nu ne mal dăm
chidarea aproape
chipuit că voi ajunge să fiu deputată",
— spune Lucreția Brendea. E drept,
pe vremuri așa ceva nu era cu puțin,
tă.
La sfat cu învățătoarea timpul trece
pe negtndite. Am discutat despre
unele lucruri din trecut. învățătoarei,,
insă, ti place să vorbească despre vii-
tor. „Avem, doar, încă multe, foarte
Am fost eliberat din închisoare
mai după o lună șl jumătate, și
mai în urma plîngerii adresate
fectului de locuitorii din sat că
rămas școala pustie și n.are cine
învețe carte pe copii.
MARIN UDMA
puternic se ridică glasul
femeilor șl tn apărarea dreptului la
8
Gîndurî de ziua
internațională a femeii
văr profund — a spus Lenin în 1920.
— Din acest punct de vedere, nu-
mai dictatura proletariatului, numai
statul socialist a putut realiza și a
realizat un nivel cultural superior*.
Fără îndoială că șl țării noastre
această maximă 1 se poate aplica
fără teamă de a greși. Perioada stă-
pinlrli burghezo-moșiereștl a însem-
nat și pentru marea masă a femei-
lor din (ara noastră o perioadă în-
tunecată, de asuprire, de lipsă a u-
nor drepturi cetățenești elementare.
Alături de milioanei d< lemel mun-
citoare sufereau crunt, fn acea vre-
me, șl învățătoarele șl profesoarele.
Iată doar citeva spicuiri din artico-
lul intitulat sugestiv: „învățătorii,
apostol! flămlnzi", apărui In nr. 4
din 4 mal 1955 al gazetei „Drumul
femeii": „Breasla noastră ne Impri-
mă o permanenta prospețime Inte-
lectuală. Cultivarea cuiva nu se tace
mîncînd urzici șl ștevie și timpln-
du-se In coclaurile munților fără o
carte nouă, fără o revistă nouă, lără
«n ziar mal bun... Cel 45.000 de în-
vățători Ilămînzl la sate sint cea mai
strașnică propagandă anticulturală
ce se poate închipui. Cine să mal
albe tragere de Inimă la Invățatrză,
care copil va mal voi să Învețe, clnd
„domnu' sau „domnișoara" sint e-
xemplul viu că învățătura te ajută
numai să capeți oftică șl să mori de
foame*.
Șl articolul spune mai departe :
„Avem nevoie de Încă 20.000 de
școli primare. Avem încă 1.200 000 de
copil rămași In atară de lumina căr-
ții, pentru că nu sint școale și das-
căli”.
In gazetele vremii se mal putea
citi despre dăscălițe caro nu găseau
cu anii un Ioc In învățămint, despie
studente alungate din facultăți pen-
tru că „cine nu are ban! să nu În-
vețe și să lase mal bine tocul băr-
baților", despre diversele „numerus*
— clausus, valachicus, nullus — șl
despre nenumărate alte „binefaceri*
po care le aducea regimul burghe-
zo-moșieresc.
Șl astăzi se mal petrec asemenea
fapte Dar nu Ia noi — nu in țările
lagărului socialist — ci in țările
unde dăinuie dominația capitalismu-
lui — tie ele colonii sau metropole.
Femeile din aceste țări luptă Încă
cu greutăți uriașe. Cea mat scumpă
năzuință a lor, căreia ii închină
cele mai mari și mai nobile etorturl,
este pacea, este asigurarea viitoru-
lui fericit al copiilor. Nu de mult,
!n Franța s-a desfășurat o „zi Inter-
națională de luptă a femeilor pen-
tru dezarmare". Un grup de lenei
din Olanda, care au stat In lagărele
Ravensbriick, cunoscute sub denu-
mirea de „Iadul femeilor", au lansat
o chemare către toți cetățenii Olan-
dei, cerindu-le să se opună reînvie-
rii fascismului german. In Japonia,
Invățătură, care, după cum se știe,
es!e „asigurat* numai forma! in ță-
rile capitaliste. Dacă in Algeria, de
pildă, aproape 2 milioane de copil
nu sînt școlarizați, nici in Franța
care exploatează bogățiile acestei
țări situația nu este strălucită. In a-


IN LUPTĂ PENTRU CULTURĂ
Studenta ADRIANA BRAGA, din anul II al Facultății de
matematică-Iizică a Universității „C. I. Parhon" (Jos) ;
MARGARETA SZILAGYI. șefa secției de invățămînt a Regiu-
nii Autonome Maghiare (dreapta, sus); profesoara BALAȘA
FOCȘENEANU, directoarea Școlii de șapte ani nr. 121 din
București.
cest an școlar se resimte in Franța
lipsa a 8000 de clase și a 20.000 de
învățători numai pentru invâțămlntul
primar.
Intr-un raport al UNESCO se spu-
ne textual : „Există in lume circa
200 de milioane de copil de vlrstă
școlară, deci cam Jumătate din nu-
mărul total, care n-au nici o posibi-
litate de a c instrui, șl mulți dintre
col care frecventează școala trebuie
să se mulțumească cu o slabă im-
provizație de invățămînt, adesea in
condiții lamentabile*. Această situa-
ție caracterizează soarta copiilor din
țările capitaliste. In Uniunea Sovie-
tică și in țările de democrație popu-
lară problema a lost rezolvată.
In țara noastră, eliberarea femeii
din nenumăratele bariere care 11
analiabetlsmului, mase de temei au
căpătat posibliltatec de a-ș! însuși
lumina culturii. Au lost chemate la
viața obștească ml! șl ml! de temei
simple din popor. Marile schimbări
revoluționare care au avut loc in e-
conomle și in specia! in viața satu-
lui, care a pornit cu pași hotăriț!
pe calea transformării socialiste a
agriculturii, schimbările profunde în
întreaga legislație privind familia
au dus la schimbarea radicală el-
tuațiel femeilor, la eliberarea aces-
tora din cătușele oricărei discrimi-
nări, eliberare preconizată de pqrtl-
Tic-tac, tic-tac se grăbesc minu-
tele ceasornicului. Lumina sură a
dimineții de martie învăluie ca-
mera. Marta Stan își piaptănă în
fața Oglinzii părul negru, tăiat
scurt, în care au început să te
ivească și citeva fire albe. Apoi
își cercetează cu un ochi grăbit
întreaga înfățișare: îi place să
arate întotdeauna corectă și îngri-
jită. Se întoarce spre cadranul
familiar: șapte și zece. Nu, nu
mai are timp decît să-i facă în
fugă cîteva recomandări feciorului
ei — băiat mare acum, merge pe
paisprezece ani — să-și ia ser-
vieta și să pornească spre Univer-
sitate. La 7'/j are curs de chimie
generală la Facultatea de geolo-
gie.
Ca întotdeauna cînd se vede
înconjurată de chipurile proas-
pete, de ochii limpezi și atenți ai
studentelor și studenților, se simte
bine. Marta Stan mi-a mărturisit
odată că din toate activitățile pe
care le defășoară, cea mai dragă
înimii ei e tot cea didactică. Ce
vreți ? De cînd era încă Ia liceu
visa să fie profesoară. $1 studen-
ții o iubesc. Deși trece drept
„taaare severă", nu există sfîrșit
de an în care să nu i se aducă
flori și să nu 1 se facă mici de-
monstrații de simpatie.
Ora 9,30. Prietena noastră e
Proletari din toate țările, un iți-vă l
PENTRU
farmec, totul se liniștește.
In clasa a 11-a a intrat învățătoa-
rea. Aproape că se aude tic-tacul ce-
lor aproape 30 de inimi. Pe fetele puș-
tilor se așterne o ușoară umbră de în-
grijorare. Am timp să-i privesc mai
atent. Iși încrețesc ușor frunțile în
timp ce își scot caietele și deschid
cărțile de citire. S-au oprit la bucata
„Primăvara", de Mihail Sadoveanu.
Citește elevul Mairam, îmbujorat de
emoție, Învățătoarea îl corectează a-
tent. Urmează altul și altul. Fiecare
se strădule să citească cît mai bine.
Lec(ia continuă cu o bucată nouă. în-
vățătoarea povestește cald și expresiv.
Privirile copiilor o urmăresc atent.
Jocul a rămas undeva departe, iar
timpul a trecut neașteptat de repede.
Am venit la Șieu.Măgheruș pentru
a cunoaște cîte ceva din munca tova-
rășei Lucrefia Brendea, învățătoarea
pe care cetățenii din raionul Bistrița
Năsăud au ales-.o la 3 februarie depu-
tată în Marea Adunare Națională. Sa.
acum în laborator. Studiază o
metodă de determinare a staniu-
lui in prezența stibiului și a plum-
bului. Acesta este un lucru foarte
necesar pentru dozarea staniului
în metalele de lagăr. In orice caz,
toți acei care se pricep la mașini
mai bine decît mine (și vă rog
să mă credeți că nu sînt puțini)
afirmă că e o încercare foarte im-
portantă pentru industria noastră.
Mai înainte tovarășa Stan s-a
ocupat cu studii In legătură cu
vitamina C și are vreo opt publi-
cații privitoare la problema acea-
sta.
Tic-tac, tic-tac. E douăsprezece.
Marta Stan își
și se grăbește :
rator. Se duce
împlinit tocmai
Marta Stan e
de chimie. lat-o
strtnge eprubetele
să iasă din labo-
la decanat. S-au
doi ani de ctnd
decana Facultății
> in biroul deca-
natului. O așteaptă nerăbdători
cîțiva dintre membrii conducerii
asociației studențești. Vor să dis-
cute cu ea planul cultural-educa-
tiv. Se pun la cale multe: o re-
uniune cu dans, la care să fie in-
vitați și utemiștii de la fabrica
de medicamente, crearea unei
echipe artistice, excursii la Ploești,
la Făgăraș. Apoi pe decana noas-
tră o mai așteaptă și alte discu-
ții : în legătură cu bursele de me-
rit, cu plasarea studenților în pro-
ducție, cu consiliile științifice.

agricolă colectivă care poartă numele
de ,.8 Martie". Munca învățătorilor se
împarte intre școală, căminul cultural
și sat.
Am aflat multe lucruri bune despre
munca învățătoarei Lucreția Brendea.
In primul rind de la colegii ei. apoi
de la cetățenii din sat. l.au trecut
,,prin mină" 20 de generatii de copii.
Unii din ei sînt azi ingineri, învățători
sau medici, alții gospodari de nădej-
de șl activiști pe tărîm obștesc. Depu-
tată pentru a doua oară în sfatul
popular al comunei, și vicepreședintă
a sfatului popular comunal, se ocupă
în special de munca în rîndul femei-
lor. A rezolvat cu contribuia lor mul-
te nevoi gospodărești. Acum femeile
din sat vor să ajute la construirea
unei noi săli de clasă. Lucreția Bren-
dea le dă sfaturi, le ajută, le îndrumă.
Nici n-a băgat de seamă cînd s-a
făcut atit de tîrziu. Și totuși, nu se
îndură să plece acasă. Prea o atra-
ge munca ci științifică. Fuge din
nou la laborator. Cu greu se hotă-
răște să-și întrerupă experiențele și
și să se Îndrepte spre casă. Era Șl
timpul. Fiul ei Mircea se usca de
nerăbdare. Este de înțeles: a ter-
minat de scris o nouă poezie (are
caiete întregi de poezii) și n-are
cui s-o citească. Mama o ascultă
cu emoție și o găsește tare fru-
moasă. Asta nu o împiedică însă
să ceară caietul de matematici al
tînărului poet, ca să vadă dacă
și-a rezolvat bine problema, și
nici să recapituleze cu el lecția
de geografie. In schimb, îi aduce
și ea o bucurie: bilete la operă,
pentru „Coppelia". „A I ce bine 1“
se bucură și soțul, inginerul
Stan.
Ora
me și
stat,
cursul,
bește.
o forță interioară, o plinătate su-
fletească. De altfel, cînd faci
atîtea lucruri folositoare pentru
cei mulți, ar fi și de mirare să
te apuce tristețea. Nu sînteți de
aceeași părere ?
studentii
TIMIȘORENI
Succes lucrărilor
primei Conferințe
pe țara
Astăzi au început în Capitală lu-
crările primei Conferințe pe țară a
asociațiilor studențești din Republi-
ca Populară Romînă.
Constituite pe baza prevederilor
cuprinse în Hotărîrea Biroului Poli-
tic al C.C. al P.M.R. din iunie 1053,
asociațiile studențești sînt călăuzite
tn activitatea lor de politica Parti-
dului Muncitoresc Romîn șl sînt în-
drumate și sprijinite nemijlocit de
organizația politică revoluționară a
tineretului din țara noastră — Uniu-
nea Tineretului Muncitor. Ele sînt
menite să stimuleze munca de învă-
țămtnt a studenților, activitatea lor
științifică, obștească, culturală, artis-
tică șl sportivă, să contribuie la re-
zolvarea problemelor gospodărești șl
de asistentă socială a studenților. Pri-
ma consfătuire pe țară a acestor a-
soclații — eveniment deosebit de în-
semnai în viața studențimii din țara
noastră — va discuta probleme im-
portante privitoare la viața șl mun-
ca tineretului studios și va lua ho-
tărîri îndreptate spre îmbunătățirea
activității lui. Măsurile adoptate de
Conferință vor contribui, fără îndo-
ială, la pregătirea temeinică a viito-
rilor intelectuali ai țării noastre, la
formarea unor oameni cu o largă
cultură și cu o serioasă pregătire de
specialitate, educați In spiritul dra-
gostei înflăcărate față de popor, al
devotamentului profund pentru cauza
socialismului.
Oamenii muncii din învățămint u-
rează primei Conferințe pe țară a
asociațiilor studențești succes în în-
deplinirea sarcinilor sale.
Cu sprijinul comitetelor regional șl
orășenesc de partid, secția de invăța-
mint a orașului Craiova a organizat
intilniri ale elevilor cu trei din eroii
răscoalei din 1907, și anume FIHp
Avramescu, conducătorul răscoalei din
comuna Popînzălești, Dumitru Dlaco-
nescu, conducătorul răscoalei din co-
muna Stoina și Maria Tănăsoiu, par-
in sală atunci clnd, printre rindurile
compacte de elevi, și-a făcut loc un
bătrînel mic de statură, cu parul alb,
cu fața brăzdată de cute adinei, dar
cu o privire ageră.
— Fiu de țăran sărac — începu să
povestească tovarășul Avramescu cu
vocea dotnoală — am fost acasă sin-
gurul din cei șapte copii care am apu-
cat să învăț carte „pe furate", căci
atit eu cit și cei șase frați ai mei am
fost argați pe moșia boierului. Ade-
sea trebuia să fug de la paza porcilor
boierului ca să mă pot duce la școală.
Multe am pus eu la inimă in timpul
cît am argățit — continuă bătrinul
ottind. Dar cele Indurate In primă-
vara anului 1907 au pus virf la toate.
Era In ziua de 13 martie 1907 cînd
am auzit că, prin alte părți, frații
noștri au Început să-și facă singuri
dreptate. Am vorbit și noi, flăcăii, că
multă nedreptate este și la noi in sat
și că trebuie curmată. O ceată de ti-
neri a pătruns in primărie, l-a legat
pe notar și a luat goarna cu care
am dat semnalul răscoalei. Pină seara.
li asupreau fără milă, eu eram învăță-
tor la școala din satul Elisabeta,
pendinte de comuna Plopii Slăvitești.
Teleorman. Funcționam ca învățător
în acest sat din anul 1905 și deci a-
vusesem timpul să-i cunosc bine pe
săteni, precum și ei pe mine. Fiind In
apropiere de comuna mea de naștere,
Slobozia Mîndra, pe unii ti cunoșteam
și mai dinainte.
Felul meu de purtare și munca pe
care am dus-o în școală și printre lo-
cuitorii satului, vizitele pe la gospo-
dăriile lor au dat naștere la legături
strlnse între noi. Stăplmrea știa de
aceste legături și ne pusese glnd rău.
In luna martie 1907, prin comune
se răspindise zvonul că țăranii s.au
răsculat și dau foc la case și conace
boierești. Inir-o dimineață am auzit
că s-a dat foc la casele și conacul de
la Slobozia-Mîndra, comuna vecină,
cum și la conacul de la clmp din să-
tul nostru.
Trupa de călărași care venise în sat
m-a ridicat din mijlocul clasei șl, în
plînsetele copiilor, m-a zvtrlit afară
înaintea cailor, spunîndu-mi să merg
în pas alergător pină la căru(e. In tim-
pul fugii simțeam copitele cailor care
mă loveau tn spate și bicele soldafi.
lor peste cap. Urcat tn căruță, am fost
Mulți profesori din școlile noastre se
străduiesc să contribuie la îmbogăți-
rea materialului didactic necesar pre-
dării diferitelor obiecte, dovedind price-
pere și inventivitate In confecționarea
lui.
Profesorul de matematică Dumitru
Roșu de la școala de 7 ani din co-
muna Budești, raionul Oltenița, este
unui dintre aceștia. El folosește în
predarea geometriei la clasele VI-VII
un bogat și variat material didactic,
conceput și confecționat de el însuși
sau cu contribuția elevilor.
Iată, de pildă, materialul confecțio-
nat pentru demonstrarea teoremei
„Diametrul este cea mai mare dintre
coarde" : pe un carton este desenat un
cerc (figura nr. 1). Coarda CD este
făcută din elastic, iar razele CO și DO
din șnur Capetele C și D sint mobile
pe circumferință.
Profesorul a arătat elevilor modelul
și le-a cerut să observe elementele lui.
Apoi a mutat pe circumferință capetele
C și D ale coardei .și a întins elasti-
cul pînă ce s-a confundat cu diametrul.
Modelul acesta i-a ajutat pe elevi să
înțeleagă mai bine figura ain manual,
formularea adevărului matematic și
demonstrarea lui.
Deosebit de interesant este și mate-
rialul confecționat pentru predarea
teoremei „Bisectoarea unghiului de la
vîrful triunghiului isoscel este în a-
celași timp mediană, înălțime, media-
toare și axă de simetrie" Alături de o
bucată dreptunghiulară de placaj (a)
(figura nr. 2) profesorul a așezat o
altă bucată de placaj, tot dreptunghiu-
lară, mai mică (b), astfel ca !ntre ele
să poată aluneca triunghiul ABC exe-
cutat de asemenea din placaj, dar co-
lorat diferit decît cele două plăci drep-
tunghiulare. Deplasînd triunghiul
ABC, se mențin laturile unghiului B
răsculat încă patru comune învecinate.
Ne-am Îndreptat către conacele celor
patrusprezece moșieri din împrejurimi,
cu gîndul să punem mina pe „șobo-
lani", dar ei fugiseră ctnd au auzit
sunetul goarnei. In aceeași seară am
dat foc conacelor, magaziilor și pă-
tulelor boierești, căci altceva nu știam
noi, pe atunci, să facem. In ziua de
14 martie a venit armata, regimentul
19 infanterie din Caracal. Țăranii
l-au gonit din sat. A doua zi, insă,
a venit altă armată, cu tunuri. In
fruntea el era Ionică Brătășanu, fiu
de ciocoi. El a fost primul care a tras
in noi și a pus tunurile să bată satul.
Nu ne-am înfricoșat și am plecat spre
Craiova, unde auzisem că fugiseră
„șobolanii". Fără conducător, numai
cu securea șl coasa in mină, in fața
tunurilor n-am putut răzbi pe boieri
Bătrînli satului Găletenl din raio-
nul Olteni își aduc bine aminte de
învățătorul Radu ionescu, partici-
pant la răscoalele din 1907.
— L-am cunoscut de mic, spune
moș Bobe Călinescu. Eram prieteni
buni. El rămăsese orian. A învățat
din greu pînă a căpătat o bursă la
școala normală. Cînd a ieșit învă-
țător, cel mari îl luaseră Ia ochi
și-l mutau mereu din sat în sat, tot
la școli de gradul II, cu salariu mai
mic. Pînă la urmă a ajuns în satul
lui de baștină.
— Mie mi-a fost învățător — spu-
In •■curaia,
legat cu mlinile la spate și apoi de
loitra căru(ei. De la plecare și pînă
am ajuns la T. Măgurele — 80 km —
am fost mereu insultat și bătut. Eram
arătat oamenilor de prin comune cu
cuvintele : „Priviți cine strică pe să-
teni ! Uite cine i-a îndemnat I învăță,
torii 7" ’
Ajuns la temnița din T. Măgurele,
după bătăi crunte am fost aruncat în-
tr-o încăpere unde am mai găsit vreo
trei inși. Au urmat apoi cercetările,
bine înțeles însoțite mereu de bătaie.
CONSFĂTUIRE CU ȘEFII SECȚIILOR
DE ÎNVĂTĂMINT REGIONALE
dintr-un fir de slrmă oțelită albă, fi-
xată in mijiocuEsegmentului AC-
Elevii au ooservai cu ușurință că
triunghiul ABC Iși schimbă laturile
AB și AC clnd este pus In mișcare,
devenind oarecare, dreptunghlc, isos-
cel. In fiecare din aceste poziții pe
care |e-a luat triunghiul ABC elevii
au observat liniile importante șl pozi-
țiile relative pe care-le iau acestei. In
cazul triunghiului isoscel, elevii s-au
convins că cele 4 linii s-au suprapus,
au remarcat singuri adevărul matema-
tic și au formulat ușor teorema, care
apoi a fost demonstrată.
Tov. Roșu a confecționat șl un ma-
terial pentru stabilirea celor șase po-
ziții a două cercuri șl a formulelor
care leagă distanțele dintre centrele lor
de raze. Pe o foaie de placaj a (fi-
gura nr. 3) sînt atașate două cercuri
de carton, dintre care cercul 0 este
mobil. Distanța 00i este indicată prin-
tr-un șnur care circulă prin 0i, atras
de greutatea K. Diametrele sînt de a-
semenea făcute din șnur. Foaia de
placaj are o deschizătură orizontală
prin care circulă centrul cercului 0.
PARASCHIVA NASTAS1
Inspector general In Ministerul
învățămîntulul
avere multă : toată moșia boierului la
care am fost argat este acum a noas-
tră, a colectiviștilor din sat.
Moș Filip a plecat încărcat de da-
rurile pionierilor, fermecat de viața
nouă de care se bucură tinerele vlăs-
tare din patria noastră.
Intilniri asemănătoare au avut loc
la școala medie nr. 3, unde elevii au
ascultat povestirea tovarășei Maria
Tănăsoiu, precum șl 1a școala medie
nr. 1, al cărei elevi Lau primit tn mij-
locul tor pe tov. Dumitru Ditconeseu.
« ION DUMITRESCU
să lucrăm pentru folosul întregului
sat : să curățăm Islazul de mără-
cini, să facem o podlșcă sau ne
ducea pe la oamenii nevoiași să le
curățăm pomii de omizi.
— Dar lecțiile lui de Istorie Je mai
ții minte 7 Întreabă Anghej Boboo.
Cu cîtă aprindere vorbea despre
M. ȘTEFANESCLI
ag. 2
GAZETA INVĂȚAM1NTULUI
INSTRUCTAJE
CU SECRETARII
Să apropiem munca
în afara clasei de viață
Munca tn afara clasei
ajută într-o măsură însemnată profe-
sorului să rezolve sarcinile instrudiv-
la chimie mele muncii — și tn efectuarea expe-
riențelor și în construirea aparatelor
educttive care stau in fața lui in ceea
ce privește înarmarea elevilor din
școala medie cu bazele chimiei. Însem-
nătatea aceștor sarcini a crescut îndeo-
sebi în legătură cu dezvoltarea invă-
fămintutui politehnic. Activitatea în
afara clasei la chimie înlesnește mai
mult dectt activitatea în clasă forma-
rea deprinderilor de muncă indepen-
dentă ale elevilor, formarea deprinde-
rilor de cercetare individuală creatoa-
re, îngăduie să lt se lămurească mai
adînc și mai concret numeroase pro-
bleme ale industriei chimice, să se
stabilească o legătură mai strinsă
Intre materialul teoretic șl faptic stu-
diat și folosirea practică a acestuia tn
condțiile producției, să se formeze
Și să se dezvolte la elevi multe de-
prinderi șl priceperi valoroase.
Numeroși profesori îmbunătățesc
din an în an activitatea cu elevii în
afara clasei. Totuși, situația acestei
activități nu poate fi socotită încă
satisfăcătoare. Mai sînt profesori care
nu desfășoară nici un fel de muncă
tn afara clasei, motivlnd această lip-
să prin faptul că laboratorul de chi-
mie al școlii nu este suficient utilat,
Desigur, baza materială are o mare
importanță pentru munca in afara
clasei, ca și pentru munca din clasă,
dar ea nu înseamnă totul, Multe
exemple arată că in școli cu labora-
toare utilate neîndestulător se des-
fășoară activități în afara clasei, pe
cînd într-o serie de școli cu labora-
toare bune de chimie nu se desfășoară
astfel de activități. Evident, lucrurile
depind nu numai de condițiile obiec-
tive. ci și de profesor. Profesorul care
a înțeles pe deplin însemnătatea in-
structiv-educativă a muncii tn afara
clasei nu se mulțumește cu ceea ce
pot da laboratorului de chimie orga-
nizațiile de aprovizionare, ci caută și
alte căi pentru procurarea materialului
didactic necesar — apelează la far-
maciile locale, la întreprinderile care
patronează școala și la alte între-
pr nderl apropiate, la institutele știin-
țifice de cercetări din vecinătate etc.,
iar pentru procurarea materialului de
lucru atit de necesar pentru munca
cercului de chimie (carton, furnir,
clei, strmă. tablă lele.) apelează ta
ajutorul părinților și. chiar al elevilor
După cum ara'i experiența muncii
mu’tor profesori, elevii care iubesc
munca în cerc găsesc de îndată acasă
sau pe la diferiți colegi tot ce le tre.
bute.
Ca în oricare altă acțiune, și tn or-
ganizarea și desfășurarea muncii în
afara clasei la chimie i se cere profe-
sorului multă dragoste pentru această
muncă, multă Inițiativă, energie, per.
severență. Toate acestea sint răsplă-
tite însă cu prisosință de rezultatele
doblndite.
Uneori, membrii cercurilor de chimie
se mărginesc să repete tn cadrul
acestora experiențele demonstrate de
profesor în clasă, la lecții, sau să efec-
tueze experiențe numai după explica-
țiile amănunțite ale profesorului. Dacă
pentru etapa de început a muncii
această metodă este justificată, ulte-
rior limitarea la ea este, desigur, nein-
dicată. Este necesar ca tn toate for-
șl cu prilejul confecționării modelelor
— elevii să învețe să folosească lite-
ratura de specialitate, să dovedească
mai mult spirit de independență, de
cercetare creatoare.
Dezvoltarea inițiativei creatoare a
elevilor trebuie urmărită și cu prilejul
altor forme de muncă — rezolvarea
problemelor experimentale, efectuarea
experiențelor pentru obținerea unor
substanțe și analiza acestora, alcă-
tuirea tabelelor, a schemelor, a colec-
țiilor, organizarea excursiilor etc. Dez-
voltarea muncii independente de
Investigare și creație este una din
sarcinile fundamentale ale muncii in
afara clasei.
De o mare însemnătate pentru
această muncă sînt sarcinile puse de
Hotărîrile Congresului al XX-lea al
P.C.U.S., care cer școlii să dezvolte pe
toate căile învățămintul politehnic,
să asigure o legătură mai strinsă a
învățămintulut cu viața, să educe
tînăra generație în spiritul respectului
și al dragostei față de muncă, să-i
orienteze pe elevi spre munca obștea-
scă, să întărească pregătirea elevilor
care termină școala pentru viitoarea
lor activitate practică. In rezolvarea
acestor sarcini munca tn afara clasei
lelor tn funcflune, care dau posibili-
tatea să se obțină produse în condi-
țiile muncii in laborator.
Munca in afara clasei dă largi po-
sibilități de includere a elevilor in
producția agricolă, pe loturile experi-
mentale școiare și chiar pe parcelele
colhozurilor și sovhozurilor.
Profesoara S. A. habar ova, de
la școala medi^ nr. 9 din Ozersk, re-
giunea Moscova, împreună cu profe-
sorul de biologie, a desfășurat cu
elevii din clasa a IX-a membri ai
cercului de chimie, următoarele lucrări:
studierea îngrășămintelor minerale,
stabilirea acidității solului lotului șco-
lar, experiențe pe lot cu îngrășăminte
in cantități diferite, studierea influen-
ței super/osfaiului, a cenușii, a varu-
lui, a microingrășămintelor asupra
dezvoltării plantelor,
Prezentă interes și experiența unor
profesori in organizarea serilor cu
teme agricole, in cadrul cărora se face
bilanțul muncii in această t/irecție u
ORGANIZAȚIILOR
DE PARTID DIN ȘCOLI
De curînd, la comitetul de partid
al raionului Gh. Gheorghiu-Dej au
avut loc instructaje pentru membrii
birourilor organizațiilor de parttd
din școlile raionului, asupra unor
probleme importante ale muncii do
partid din școli.
Instruirea s-a făcut pe baza unor
referate cu privire la sarcinile or-
ganizațiilor de partid din școli pen
tru pregătirea ideologică a cadre-
lor didactice, pentru aplicarea în
mod creator, în proceaul predării,
a ideologiei marxist-leniniste, pen
tru antrenarea pedagogilor în lup-
ta împotriva misticismului și obscu-
rantismului. De asemenea, s-au pre-
zentat referate privitoare la munca
organizațiilor de partid pentru con-
ducerea organizațiilor de pionieri ți
U.T.M.
drelor
care a
strînse
milie.
din școli, la antrenarea ca-
didactice în opera de edu-
elevilor și în realizarea unei
colaborări între școală
și fa-
In cadrul discuțiilor s-au
prețioase observații critice și
făcut
pro-
meniurilor cercului de chimie.
Unii profesori nu se limitează,
la chimie are, fără îndoială,
semnalate excepțională.
Profesorii fruntași caută in
sistent noi căi de organizare
cii in afara clasei, astfel incit
o
tn-
mod ln-
a mun-
aceasta
să corespundă cerințelor vieții. In le-
gătură cu noile forme și noul conținut
al muncii in afara clasei pe care o des-
fășoară acești profesori trebuie să
remarcăm, înainte de toate .studierea
atentă, activă a producției locale.
Profesorii fruntași organizează excur-
sii la bazele de materii prime, la între-
prinderile industriale, unde elevii se
familiarizează in amănunțime cu
construcția și funcționarea aparate-
lor, cu tehnologia proceselor de pro-
ducție, cu organizarea producției, cu
condițiile in care lucrează muncitorii
de diferite profesii și specialități, se
tntîlnesc cu fruntașii producție^ cu
inovatorii și raționalizatorii. După
excursii, In cadrul cencurilor au loc
pregătirea elevilor pentru Vtațu prac-
tică, numai la familiarizarea acestora
cu producția industrială și agricolă și
la tnciuaerea lor episodică in munca
întreprinderilor, d și-au pus sarcina
de a da elevilor și o anumita pregătire
de specializare. Astfel, de exemplu,
V. 1. Levașov, profesor de chimie ia o
școală medie din regiunea Krasnodar,
desfășoară de aoi am cu elevii lecții
jaculiative in vederea pregătirii tavo-
lanților pentru industria petrolului.
Lucrările practice din cadrul acestor
lecfii se desfășoară in laboratorul de
chimie al școlii, iar în timpul vacanțe-
lor de vară in laboratoarele din între-
prinderile petrolifere.
In legătură cu înarmarea elevilor
cu deprinderi de muncă independentă
și pregătirea lor pentru viața practică
nu trebuie să neglijăm lectura extra-
școlară. Lectura extrașcolard de spe-
cialitate este, din păcate, una din
laturile cele mai neglijate ale muncii
școlilor .Profesorii de chimie uită ma-
rea însemnătate pentru viața practică
a cărții științifice de popularizare,
uitu cit de important este să-i inva-
puneri în legătură cu asigurarea
succesului la învățătură al elevilor,
dezvoltarea spiritului de răspun-
dere al cadrelor didactice pentru
munca de înarmare a elevilor cu
cunoștințe științifice și convingeri
comuniste.
Instructajul a prilejuit un larg
schimb de experiență între birourile
organizațiilor de partid din școli.
Instructaje cu secretarii și locții-
torii de secretari din organizațiile
de partid din școlile elementare,
medii și profesionale au avut loc
și la comitetele raionale de partid
„V. I. Lenin', „1 Mai", „N. Bălcescu"
etc.
(ăm pe elevi să lucreze cu o astfel de
carte. Lectura extrașcolară a lucrări-
experiențe care reproduc procesele teh-
nologice studiate în întreprinderi, se ________________________ ... ...— . _ _
alcătuiesc scheme ale instalaflilrfr, te • lor de chimie trebuie înviorată, tre-
buie sa capete un caracter de serio-
zitate, care să corespundă cerințelor
construiesc modele de aparate 'etc.
Neliinitindu-se la acest conținut al
muncii în afara clasei, unii profesori
merg mal departe pe dtumul legării
muncii din cercuri de viață: ei orga-
nizează și desfășoară In cadrul cercu-
rilor și practica nemijlocită a elevilor
în producție.
Desigur, practica de producfie a
elevilor cere o pregătire prealabilă In
școală a membrilor cercului de chimie.
Stadiul necesar pentru pregătirea
elevilor In vederea practicii de pro-
ducție constă în desfășurarea în ca-
drul cercului a unor activități practice
legate de tehnica experimentării
mice.
De asemenea, este importantă
fășurarea unor experiențe de sine
chi-
des-
stă-
tătoare, necesare pentru înțelegerea de
către elevi a proceselor de producție.
Deosebit de interesantă pentru elevi șt
valoroasă din punct de vedere instruc-
tiv și educativ este construirea mode.
Studenta uzbeci
Faiza Natufar in
frutaoaia ei came-
ră din căminul u-
niversltățll.
ii
Universitatea
Lomonosov

vieții.
Este important să-i educăm pe elevi,
in procesul lucrărilor extrașcolare, in
spiritul respectului și al dragostei
pentru muncă. Această deoseb., de
importantă sarcină educativa poate fi
rezolvată, desigur, nu prin discuții
aespre muncă, ci in însuși procesul
muncii.
t rofesorif fruntași de chimie au sta-
bilit un inireg sistem de atragere
continuă a elevilor in munca obștea-
scă: participarea la utilarea laborato-
rului școlar de chimie și la alte mă-
suri In folosul școlii; confecționarea
unor obiecte necesare atelierelor șco-
lare; propaganda cunoștințelor de chi-
mie și, în special, a cunoștințelor
științifico.ateiste in rîndurile popu-
lației, participarea (împreună cu tine-
rii naturaliști) la munca pe lotul ex-
perimental școlar pentru recolte bo-
gate ; introducerea metodelor folosite
pe lotul școlar In producția agrico-
lă a raionului; participarea la
munca colhozului local (analiza solu-
lui, prelucrarea măsurilor pentru îm-
bunătățirea calității solului, lupta îm-
potriva bolilor și dăunătorilor culturi-
lor agricole, creșterea animalelor ti-
nere, ajutor la strinsul recoltei etc.).
Activitatea obștească productivă U
educă pe elevi In spiritul unei atitudini
patriotice față de muncă, le dă o mare
mulțumire și este un stimulent puter-
nic pentru alegerea conștientă a
toarei profesiuni.
Activitatea tn afară de clasă
școala medie este imul dintre cele
va-
tn
mai
însemnate mijloace pentru realizarea
învățămîntului- general și politehnic
și pentru educarea prin muncă a elevi-
lor. In fafa profesorilor stă
de neaminat: de a dezvolta
activitatea in afara clasei
și de a o ridica la nivelul
O sarcină
mai larg
la chimie
cerințelor
puse tn fața școlii de cel de al XX-lea
Congres al P.C.U.S,
(Din revista „Himlg v șkole“, nr. 6,
noiembrie — decembrie 1956).
Un participant la
răscoală
(Urmare din pag. I)
Tuder VladlmirMcu sau dssprs
Iul eum l-au sfărlmat bolaiil
demna să ne
boierului Mihai
ridicăm Împotriva
luca : „Să ne unim
Horia, pe roată.
Vasile lonescu,
Însuși la școala
— Da, da, ora
El mi-a deșteptat
P»
ca să facem o putere mare. Nimeni
nu poate face
nimic contra boieri
vățător. II vfid parcă
masa Iui de sub dud,
zi, citind revistele Iul
Moș Bobe Călineecu
acum Învățător el
din eat, adaugă :
tare bun dascăl,
dorul să devin în-
și acum, la
în asfințit de
Invățătorești.
își reamin-
tește csl mai bine zilele răscoalei:
— Radu lonescu era om dlrz
Muncise mult să facă bancă popu
Iară. Ne dădea mereu exemplul
muncitorilor, oare știu să se uneas
că atunci cînd trec printr-o nevoie.
Cînd s-a atlat că i răscoală în ța-
ră, a Început și el să umble prin
sat, ou steagul în mină, și ne in-
lor dacă e singur. Sus opinca țără-
nească, jos ghiata boierească !*
La răscoală a venit în mijlocul
nostru, ba chiar l-au urmat și mulți
elevi. Am năvălit în conac. Boierul
fugise — dar s a întors curînd, cu
armata. Satul a fost împrejmuit cu
tunuri. Boierul chefuia în conac cu
ofițerii, iar pe noi ne schingiuiau de
mușcam pămîntul. Pe învățătorul
Radu lonescu l-au socotit cap de
răscoală. Urma să fie împușcat de
un jandarm și numai printr-o întîm
plare a scăpat. L-au arestat și l-au
dus la pușcărie, la Giurgiu, unde
l-au ținut 8 luni, plnă la proces.
Crunt l-au mai chinuiti
— Dar cu procesul cum a fost T
— S-au cerut martori din sat, să
dea mărturie despre ei. Și atunci
ne am strins 425 de săteni, în 35 de
căruțe, și am pornit să-i venim în
ajutor, la judecată. Cînd ne-au vă
zut avocații, au rămas cu gura căs-
cată : cu atîția martori va dura pro.
cesul 5 luni. Și așa l am scăpat pe
învățătorul nostru.
— Mai am o rugăminte. Vreți
să-mi arătațl și mie conacul în care
huzurea boierul luca ?
Bătrînii se privesc și încep să
rîdă :
— Apoi aceasta nu-i greu. Chiar
aci, unde ne aflăm acum, în școa-
lă, era casa boierească. Iar din In
câperea în care chefuia boierul, as
cultați ce se aude acum.
Din clasa alăturată răsuna voios
un olxtea pionieresc.M
Aspecte din activitatea editurii noastre
Hotărirea C.C. al P.M.R. și a Con-
siliului de Miniștri din 13 iulie 1986
cu privire la îmbunătățirea învăță-
mîntului de cultură generală din pa-
tria noastră a determinat o schimbare
radicală in activitatea Editurii de
stat didactice și pedagogice, făcînd
să crească simțitor sarcinile legate
de elaborarea manualelor școlare, atît
sub raport cantitativ, cit și sub cei
calitativ.
In primul rînd, numărul titlurilor
de manuale prevăzute în plahul te-
matic al Editurii a crescut conside-
rabil față de anii precedenți. Astfel,
fiță de 235 de manuale prevăzute
pentru anul școlar 1956/57, cifra a
crescut la 310 pentru anul școlar
1957/58 și la 403 pentru anul școlar
1958/59. Pentru anul 1959/60 numă-
rul titlurilor de manuale va crește de
asemenea, întrucît se vor elabora și
manualele pentru clasa a Xl-a. Pen-
tru anul școlar 1956/57 s-au elaborat
34 de manuale noi, originale, dintre
care 17 s-au tradus în limbile unora
dintre naționalitățile conlocuitoare.
a constituit una din sarcinile de bază
ale editurii. Legătura permanentă cu
autorii^din multe regiuni ale țării, cu
foarte largi colective de colaboratori
externi, se va întări continuu.
Conținutul unor manuale a ridicat
în fața colectivelor unele probleme
de ordin științific nelămurite încă
prin studiile de specialitate,
care autorii se străduiesc să
zolve cu mult discernămînt.
Pentru anul școlar 1956/57,
a elaborat manuale originale
cial pentru clasele a V-a și a
ia cana s.-a aplicat noul plan
dar pe
le re-
editura
in spe-
VUI-a,
de în-
Numărul acestor
nale, va crește
viitor 1957/58 la
se vor traduce în
manuale noi, origi-
pentru anul școlar
108, dintre care 90
limbile naționalită-
ților conlocuitoare. Pentru anul șco-
lar 1958/59, numărul manualelor noi
originale va crește la 132, dintre care
96 se vor traduce în limbile națio-
nalităților conlocuitoare.
întocmirea manualelor școlare ori-
gioale a ridicat
în fața editurii.
necesară crearea
unor colective
noi sarcini complexe
In primul rtnd, este
în jurul editurii a
largi de autori din
București șl din restul tării. Alegerea
și antrenarea lor în . această acțiune
Glndurî de ziua
internaționala a femeii
(Urmare din pag, 1)
dul nostru încă din perioada
grea
a luptei ilegale.
Cu o deosobltă mindrlo privesc
miile de învățătoare și profesoare
din țara noastră realizările obținute
In domeniul Învățămîntului, la care
ele au adus o contribuție de cea
mal mare însemnătate. S-a mărit
numărul școlilor elementare la
orașe și tn special la sate, pentru a
cuprinde pe toți copiii de virstă
școlară. Iar numărul elevilor din in-
vâjămintul mediu s-a triplat lață de
anul 1^58-1959 Tot de trei ort a cres-
cut și numărul studenților din insti-
tuțiile de învățămînt superior iață
de perioada antebelică. Cît despre
numărul cadrelor didactice, e de-
ajuns să arătăm că numai numărul
femeilor care au îmbrățișat astăzi
profesii de educatoare, învățătoare
și profesoare trece cu mult peste
80.000 Iar dacă tn trecut fn țara
noastră nu exltla nici o femole pro-
fesor universitar, atl ne putem ratu-
drl cu circa 2.000 de femei prolesorl
universitari, lectori și asistenți. Par
Udul și guvernul au luat șl iau mă-
suri pentru îmbunătățirea continuă
a nivelului de viață șl cultură al
cadrelor didactice. Cit despre pre-
țuirea de care acestea se bucură
astăzi din partea partidului, a gu-
vernului șl a Întregului nostru po
por, aceasta se poate vedea din
numărul mare de cadre didactice
alese ca deputațl in cadrul sfaturi-
lor populare șl al celui mai înalt
Ier al țării. Marea Adunare Națio-
nală. Slntem cu toții mindri că In-
tre deputății sfaturilor populare șl
al Marii Adunări Naționale se gă-
sesc șl numeroase femei din fnvă-
țămînt — de la educatoarele din
Instituțiile preșcolare pînă la profe-
soare universitare.
Prețuirea aceasta se datorește
muncii însuflețite, pline de abnega-
ție duce de temelie din Învățămînt,
dar și marilor și nobilelor sarcini
care stau încă în fața acestora.
Printre acestea, cea mal importantă
este aceea a educării comuniste a
tinerel generații Trebuie spus că
mal este Încă mult de tăcut pentru
înlăturarea indisciplinei șl a lipsei
de educație cetățenească a unor
elevi șl studenți, pentru ca toți copiii
noștri să fie harnici șl modești, res
pectuoși în fața celor virstnld, să
se prețuiască șl să se ajute între el,
să prețuiască munca ți cinstea,
adevărul și buna cuviință. Sarcini
mari stau de asemenea în fața ca-
drelor didactice în perioada aceasta
de început a acțiunii de poiitehni-
zare a învățămîntului. Marea acțiu-
ne de culturalizare a maselor, care
continuă să șe deslășoare în țara
noastră, opera de transformare so-
cialistă a agriculturii, nu sînt d»
conceput fără contribuția concretă,
do zl de zi, a cadrelor noastre di-
dactice.
Trăim și muncim Intr-o perioada
cînd omenirea dă o luptă hotărî-
loars : aceea pentru salvarea păcii,
a democrației șl dreptății. Numero-
sul detașament al femeilor din In-
vățămînt, care au în mîinlle lor for-
marea conștiințe! tinerei generații,
erte chemat să muncească astlel.
Incit lumea de mîine să oglin-
dească triumful deplin al forțelor
socialiste.
vățămînt. Deși cele mai multe dintre
ele și-au dovedit calitatea lor supe-
rioară încă din primele zile ale anu-
lui școlar, totuși considerăm că e
prematur , să tragem acum concluzii
mai adinei asupra valorii lor. Spre
sfîrșitul anului școlar, după parcur-
gerea întregii materii, se vor putea
cristaliza unele observații care să
ducă !a îmbunătățirea edițiilor viitoa-
re ale acestor manuale. In acest
sens, vor fi de muit ajutor editurii
fișele cu observațiile profesorilor pri-
vitoare la manuale. Manualele
teoria
literaturii pentru clasa
de
a
VHI-a, de istorie antică pentru clasa
a VIII-a, de geografie pentru clasele
a V-a și a VIII-a, precum și toate
celelalte manuale noi elaborate în
1956 vor fi revizuite pentru anul
școlar 1958/59.
Editura cercetează acum în ce mă-
sură noțiunile cuprinse în manuale
sint accesibile elevilor, în ce măsură
volumul de cunoștințe este asimilat
de către elevi, în ce măsură nivelul
la care
sînt prezentate problemele
accesibilitatea manualelor
asigură . _
precum și dacă limba, stilul, caracte-
rul științific și ideologic sînt potri-
vite cu vîrsta elevilor care le stu-
diază. Numai verificarea manualelor
în practică, la catedră, poate da o
imagine complectă șl reală a valorii
acestor manuale. De aceea Editura
va pune bază, în ceea ce privește re-
vizuirea manualelor, în deosebi pe
observațiile și propunerile cadrelor
didactice care lucrează în școală.
Pentru anul școlar 1957/58, munca
de elaborare a manualelor a început
încă de mult. Se depun eforturi mari
pentru ca toate manualele școlare să
apară cu mult înainte de începutul
cursurilor. Din cele 310 manuale șco-
lare necesare pentru toamna viitoare,
un număr de 108 sînt noi, originale
și 90 se traduc în limbile naționalită-
ților conlocuitoare. Din cele 108 ori-
ginale, 55 se întocmesc pentru învă-
țămîntul a 14 naționalități conlocui-
toare. O bună parte dintre aceste
manuale se elaborează pentru clasele
Pentru anul școlar 1957/58 se alcă-
tuiește un manual nou original de
geometrie pentru clasa a Vli-a.
In vederea însușirii temeinice a
limbilor străine de către elevii școli-
lor cu limba de predare maghiară,
manualele de franceză, de germană,
și de engleză pentru clasele a V-a și
a Vl-a se adaptează pentru limba
maghiară. Exercițiile și toate comen-
tariile care urmează după fiecare
text vor fi adaptate la specificul
limbii maghiare și prezentate în
limba maghiară, pentru ca elevii res-
pectivi sa poată învăță limba străină
prin intermediul limbii materne. Ace-
lași lucru se face și la manualele
de limba latină pentru clasele a
VIII-a și a IX-a De asemenea, pen-
tru studierea mai aprofundată a lim-
bii rdmîne, Editura elaborează o gra-
matică a limbii romîne pentru clasele
VIII-X, în mod special pentru școlile
maghiare, avind la bază metoda com-
parativă, Un manual nou și deosebit
de însemnat pentru școlile maghiare
este cel de istoria literaturii maghiare
pentru clasa a IX-a, pe care Editura
îl are trecut în planul său pentru
anul școlar 1957/58.
Printre manualele al căror conținut
științific ridică probleme deosebit de
complexe menționăm pe cele de teo-
ria literaturii pentru clasa a VIII-a
în limbile germană, rusă, ucraineană
și sîrbă, prevăzute să apară în anul
școlar următor. Bazate pe literaturile
respective, aceste mainuale sînt, fle-
care în parte, originale.
Un gol demult resimțit în învăță-
mînt, provocat de lipsa manualului
de istoria literaturii romîne — secolul
a! XX-lea — credem că se va elimi-
na în cursul anului școlar viitor. La
data aceasta manualul de literatură
romînă pentru clasa a X-a este în
curs de elaborare. La întocmirea
acestui manual lucrează intens un
larg colectiv de cadre didactice din
învățămintul mediu și superior din
București, Iași și Cluj. Munca auto-
rilor se bazează pe un proiect de
programă îndelung discutat cu multe
cadre didactice din București și din
țară. Programa conturează perioadele
acestei literaturi, fixează poziția față
de fiecare curent literar în parte și
față de fiecare scriitor din această
epocă. Ar fi fost de dorit ca acest
manual să fi fost precedat de o
istorie literară de proporții mai mari,
elaborată de Institutul de istorie li-
terară și folclor, care să fi stat Ia
îndemina autorilor manualului.
Prin introducerea limbilor :
a Vl-a și a
să se aplice
mînt în anul
se alcătuiesc^
sele a V-a și
întocmit anul
IX-a, la care urmează
noul plan de învăță-
școlar viitor. Totodată,
manualele pentru cla-
a VIII-a care nu s-au
trecut — istoria antică
începînd cu clasa a V-a, este
să se asigure toate condițiile
însușirea de către elevi a
limbi in decursul școlii medii
străine
necesar
pentru
acestor
de cui-
pentru clasa a V-a, fizica și chimia
pentru clasa a VIII-a — și se traduc
multe manuale de clasa a V-a și a
VIII-a în limbile naționalităților
conlocuitoare. In plus, Editura și-a
propus să asigure pentru anul școlar
viitor și manuale de algebră și gen-
tura generală. Pentru aceasta Edi-
tura și-a înscris în planul ei cinci
gramatici de uz școlar pentru limbile
rusă, franceză, germană, engleză și
latină, unele dintre ele cu apariția
în 1957, iar altele în 1958. Aceste
gramatici de uz școlar vor cuprinde
noțiunile de gramatică predate în fn-
vățămint de la prima clasă de pre-
dare a limbii respective și pînă la ul-
tima. In aceste gramatici vor fi tra-
tate și unele chestiuni tn plus față
grafie pentru
pentru actuala
ziție.
O sarcină
căreia Editura
ci asa a
clasă a
deosebit
trebuie
X a, necesare
IX-a, de tran-
de importantă
să-i facă față
de prevederile
vor denăși însă
a elevilor școlii
Pentru anul
programelor, ele nu
puterea de înțelegere
medii.
școlar 1958/59 s-a
este întocmirea de manuale noi, ori-
ginale pentru primele patru clase.
Astfel, vor apărea pentru anul școlar
viitor citiri pentru clasele I-III și
aritmetici pentru clasele I-IV, ma-
nuale separate de geografie pentru
clasele a 111-a și a IV-a. de științele
naturii pentru clasa a IV-a, de isto-
rie pentru clasa a IV-a. Sînt în curs
de definitivare manualele de lecturi
literare pentru clasa a V-a. atît pen-
tru școlile rominești cît și pentru cela
ale naționalităților conlocuitoare.
trecut la elaborarea manualelor șco-
lare tn special pentru clasele a Vll-a
și a X-a, la care urmează să se anti-
ce în acel an noul plan de învăță-
mînt. Unele dintre ele se scot la
concurs. Cu acest nrllej, cadrele di-
dactice vor nutea să-și valorifice for-
țele lor creatoare și experiența la ca-
tedră pentru întocmirea unor ma-'
nuale de calitate superioară.
AL. BOJfN
redactor principal al Editurii de stal
didactice și pedagogice

G M
Acum 12 ani, la 6
fost instaurat la noi
martie 1945, a
în țară primul
guvern democratic, guvern
clasa muncitoare avea rolul
tor.
Obligate să accepte actul
in care
conducă-
de la 23
August, partidele reacționare căutau
să coalizeze în jurul lor toate elemen-
tele șl grupările fasciste și să se opu-
nă fățiș sau deschis îndeplinirii re-
formelor revoluționare care erau ceru-
te de masele largi ale populației. Ge-
neralul Sănătescu a păstrat în postu-
rile de răspundere elemente antones-
ciene și agenți ai spionajului anglo-
american. Guvernul Sănătescu n-a luat
nici o măsură pentru ridicarea produc-
ției necesare frontului, pentru apro-
vizionarea industriilor cu materii pri-
me, a închis fabrici, a refuzat să in-
vestească capital in producție, n-a
luat nici o măsură pentru restabilirea
căilor de comunicație, iar cînd Minis-
terul Comunicațiilor a fost preluat de
tov, Gh. Gheorghiu-De], care a pornit
hotărît la acțiunea de refacere a căilor
ferate, sabotajul elementelor reacțio-
nare din guvernul lui Rădescu s-a ma-
nifestat prin refuzul de a acorda cre-
ditele necesare, fn sectorul agricol,
sabotajul moșierilor a început prin
împiedecarea strîngerii recoltei din
toamna anului 1944 pentru ca armata
să nu albă hrana necesară. In secto-
rul comerțului sabotajul s-a manifes-
tat cu urmări deosebit de grave. Gu-
vernele cu majoritate reacționară au
dat deplină libertate sabotorilor și
speculanților de a stoca și specula
mărfurile existente, pentru a provoca
lipsa tot mai accentuată de mărfuri
Pe piață și urcarea nestăvilită a pre-
țurilor. Obligațiile ce decurgeau din
convenția de armistițiu au fost arun.
cate asupra păturilor sărace. Guver-
nanții reacționari n-au procedat la
confiscarea averilor criminalilor de
război și a beneficiilor profitorilor de
război, nici la așezarea unor impozite
asupra păturilor înstărite.
Pentru a demasca politica reacționa-
ră a guvernelor cu majoritate reac-
ționară, Partidul Comunist a desfășu-
rat o intensă activitate politică în
rindul maselor. O mare însemnătate
in mobilizarea maselor în această
luptă a avut-o crearea Frontului Na-
țional Democrat in septembrie 1944.
Formarea Frontului Național Demo-
erat — care reunea
sub conducerea
Partidului Comunist, P.S.D., Fron-
tul Plugarilor, Uniunea Patrioților și
sindicatele muncitorești — făcea posibi-
lă concentrarea tuturor forțelor națio-
nale democratice care luptau pentru
o serie de revendicări generale cu ca-
racter democratic, antifeudal și an-
tiimperialist. „Încă în perioada 23
august — 6 martie — se arată în ra-
portul de activitate al C.C. al P.M.R.
la Congresul al ll-lea al partidului —
Împotriva puterii burgheziei și moșie-
rimii se ridicau forțe ce constituiau
elementele noii puteri democrat-popu-
lare : Frontul Național Democrat, care
reunea partidele și grupările demo-
cratice sub conducerea partidului nos-
tru și care cucerise unele poziții in
guvern și în aparatul de stat; gărzile
patriotice înarmate; comitetele sindi-
cale din întreprinderi; masele munci-
toare stăpîne pe stradă, în uzine și
fabrici; comitetele țărănești, care izgo
neau pe
agrară".
duse de
turnarea
moșieri și infăptuiau reforma
Lupta maselor populare con-
partid, care a determinat răs-
celor două guverne conduse
de Sănătescu, n-a încetat niciun mo-
ment, ci dimpotrivă s-a intensificat
după ce reacțiunea l-a adus la putere
pe generalul Rădescu la 6 decembrie
1944. In cursul lunilor decembrie 1944,
Ianuarie
luptă ia
și februarie
o amploare
1945 această
deosebită. Lo-
zinca pentru un guvern F.N.D. cu-
prinde tot mai mult masele. La 4 fe-
bruarie 1945, peste 40.000 de cetățeni
din Ploești demonstrează pentru con-
stituirea unul guvern popular, pentru
înlăturarea lui Rădescu. Sub aceeași
lozincă demonstrează la Constanța 30
mii de oameni. La Timișoara și la
Arad, 60.000 de cetățeni cer aplicarea
în practică a platformei propusă de
P.C.R. și răsturnarea lui Rădescu.
La București are loc o manifestație
la care 100.000 de oameni protestează
împotriva discursului huliganic al ge-
neralului Rădescu ținut la cinemato-
graful „Aro“ în 11 februarie 1945.
La. ședința Consiliului de Miniștri
din 16 februarie 1945 Rădescu de-
clară: „Am din Dolj, Ialomița, Dîm-
bovița informații că s-a început par-
celarea moșiilor. întreb : pe ce drept...
In situația pe care o am mă voi opu-
ne din toate puterile mele, și dacă
este nevoie să ajungem la război ci-
vil, o voi face, domnilor, oricare ar fi
rezultatul'. In acest scop sint aduse
de pe front unităji de infanterie și
tancuri.
La 24 februarie 1945 are Ioc la
București o uriașă manifestație a 600
mii de oameni care cer înlăturarea nil
Rădescu. Manifestanti au fost întîm-
pinați cu focuri de arme automate de
la Prefectura Poliției Capitalei, de îa
Cercul Militar, din palat și Ministerul
de Interne. Au căzut morți și răniți,
iar rafalele mitralierelor n-au putut
opri valul uriaș al maselor populare.
Sub presiunea maselor, la 6 martie
1945 s-a constituit un guvern demo-
cratic sub președinția dr. Petru Groza.
Astfel, „masele populare de la orașe
1945
(Gh.
s-au
puterea democrat-popuîsrlî".
Gheorghiu-Dej).
adunat 800.000
Plaja Națiunii pentru
dînca lor satisfacție
Li București
de cetățeni In
a-șl exprima a-
pcntru biruința
democrației. Principalele forțe ale
burgheziei șl moșierimli fuseseră răs-
turnate de Ia putere.
Prin conținutul ei de clasă, puterea
instalată la 6 martie 1945 a fost o for-
mă a dictaturii revoluțlonar-democra-
tice a proletariatului ți a țărănimii
sub conducerea proletariatului.
înaintea zilei de 6 martie, două căi
stăteau in fața poporului romin. Pe
de o parte calea democrației populare,
pe de altă parte calea reîntoarcerii Ia
robia capitalisto-moșlerească. Masele
largi ale poporului romin au ales pri-
ma cale : calea democrației populare.
Această cale s-a dovedit a fl cea mal
justă, ducind poporul nostru spre
pace, bunăstare, progres.
In cei 12 ani care s-au scurs de la
6 martie 1945 poporul nostru, condus
de partid, a înfăptuit uriașe realizări
in toate domeniile de activitate. In-
dustrializarea țării, crearea sectoru-
lui socialist in agricultură, înfăptui-
rea principalelor sarcini ale revoluției
culturale au adus schimbări funda-
mentale in fizionomia patriei noastre,
înlăturarea monarhiei in decembrie
1947 și proclamarea Republicii Popu-
lare Romîne
tregii puteri
toare, aliată
și au permis
II a etapă a
au
In
cu
să
insemnat trecerea in-
mina clasei munci-
țărănimea muncitoare
se treacă la cea de-a
revoluției noastre, etapa
revoluției socialiste.
Sub conducerea P.M.R. poporul
muncitor din țara noastră face pași
repezi pe drumul construirii socialis-
mului.
și sate au hotărlt soarta bătăliei pen-
tru putere, Instaurind la 8 martie
NICOLAE CIACHIR
lector universitar
Pag. 3
GAZETA INVAȚ^MI^yULUl
Peotru studenții timișoreni
de cultură generală din (ară
știin-
fl puse
Intr-o cameră a căminului Institutului politehnic.
nr.
într-o școală sătească
In legătură cu transferările
obiectiv
Luptăm împotriva răminerii în urmă
kt învățătură a elevilor
La cantina Institutului politehnic din Timișoara.
XV*X3CKXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXBXXXXXX3QiXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXiKî2XXXXXXXXXXXXXXXXXX8
;u
-Cioa.
ve-
mult, pe ea o crede întotdeauna,
ce
despre munca
O consfătuire
Costea. ci'și
cu piomerai
spus Anișoarei „dezordonata". Au
săniuțe etc.
tă-cipa-sa...
E. MANAC
tn teiul acesta la extinderea
miculturil intr-o regiune unde,
ie
le
rtiîrit de
Grupe
cial din
ducației fizice
tura sa două
todico-didactic
sportive.
CONSTANTIN DULGHERII
directorul școlii de 7 ani
comuna Radovanu
raionul Oltenița
cor: rău-iă-cioa-sa, rău-tă
sa...
De la fereastra cancelariei
legu-
din
culti-
s-au
noas-
nu fi
fii W
ta te, pentru anumite probleme
tifice și tehnice.
Cercuri științifice și tehnice
organizat tn multe d.ta școlile
deasupra patului cald,
de pionieri, alcătuite în spe.
membri ai cercului tinerilor
Referatul a semnalat
ta. de-zor-do-na-ta, și au rîs de ea.
De atunci, în fiecare zi, Anișoa-
iau ființă fără a avea un
școlare avînd în struc-
servicil: serviciul mo-
și serviciul activității
.... ...WHK
nale, Ministerul
dispus ca : școala
rașul Suceava să
de „Școala medie
ea o întreabă ^mereu
spus. Dar nu numai
Învățămintului a
medie nr. 1 din o-
poarte denumirea
nr. 1 Ștefan cel
cauza asprimii climei, nu
vau deloc legume. La Episcopia
Mare“; școala medie nr. 11 din Bu-
curești să poarte denumirea de „Școa-
la medie nr 11 Dimitrie Cantemir’';
Organizarea unei Direcții
tă acționa în funcție
statată. Așa, de
tele clasei a V-a
pe elevii de la
„30 Decembrie", care
de situația con.
pildă, dirigin.
„A", vizitind
casa de copti
constituie jumă-
De atunci, în fiecare zi, Anișoa- Intimplarea acesta a trecut ca
! ra venea la școală, se așeza in multe altele. Ea însă a lăsat urme
.	zea în spatele ei un grup de copii
silabisit așa în cor: de-zor-do-na. . care scandau: rău-tă-cioa-sa, rău-
totodată și unele lipsuri din munca
secției — în deosebi faptul că nu s-a
asigurat participarea tuturor pionie-
rilor la aceste activități.
Printre numeroșii vorbitori care au
Dacă învățătoarea se purta în-	fund', ta tocul ăl, șt privea fix ban-
tr-altfel cu Rodica, și copiii din	ca pe care uneori săpa cu creionul
clasă au. făcut, la fel. Și el pripeau , șanțuri adifci, negre. Era liniștită,
mai mult-lpța.’Și'eif Jlsclumiu. a- — K'-*- j	-> -r 1	- ■-
tenți cina Rodica spunea ceva. .In
POLITSHNI7ABHIBViTMlUnilLJir
OE ia MIIL IWimMI
Vacanța de primăvară în școlile profesionale de ucenici
In vederea asigurării odihnei șl re-
confortării ucenicilor din școlile Pro-
fesionale de ucenici Ministerul Invă-
țămintuiui a elaborat un ordin prin
care vacanța de primăvară a acesto-
ra Incepț sîmbătă 30 martie 1957
după ultima oră de program și du-
rează pină duminică 7 aprilie 1957,
inclusiv. Trimestrul Hi începe luni 8
aprilie 1957, la prima oră din pro-
gram.
In perioada vacanței de primă-
Cu privire la atribuirea de
vară, cadrele didactice *e vor pregăti
individual in vederea asigurării unei
mai bune desfășurări a muncii lor
din ultima etapă a anului școlar. De
asemenea vor participa prin rotație
Ia diferitele activități organizate cu
ucenicii care rămîn în localitate în
timpul vacanței (excursii, vizite la
întreprinderi, vizionări de spectacole
în colectiv etc), colaborind în această
privință cu organizațiile sindicale și
de U.T.M.
numiri unor școli medii
CERCURILE DE ELEVI -
a tineretului școlar
Pentru a sădi în sufletul tineretu-
lui școlar dragostea față de inainta-
șii progresiști ai poporului nostru și
respectul f'ață de munca și creațiile
acestor înaintași, pentru a contri-
bui la întărire* sentimentului patrio-
tic al elevilor, pe baza unui Decret
al Prezidiului Marii Adunări Națio-
școala medie nr. 22 din orașul Bucu-
rești să poarte denumirea de „Școala
medie nr. 22 Gheorghe Lazăr"; școa-
la medie nr. 18 din orașul București
să poarte denumirea de „Școala me-
die nr. 18 Mihai Eminescu"; școala
medie din orașul Salonta regiunea
Oradea să poarte denumirea de
rȘcoala medie Arany Jânos"; școala
medie nr 20 din orașul București să
poarte denumirea de „Școala medie
nr. 20 Gheorghe Șincai"; școala me-
die nr. 4 din orașul București să
poarte denumirea de „Școala medie
nr. 4 Aurel Vlaicu".
de educație fizică școlară
Cercurile de elevi constituie o
formă deosebit de importantă pentru
pregătirea politehnică a tineretului.
Ele dau elevilor posibilitatea să a-
dincească diferite probleme din do-
meniu] științific ți tehnic, prilejuiesc
dezvoltarea înclinațiilor personale,
cultivarea spiritului de Inițiativa, de
organizare, formarea deprinderilor
practice etc. Activitatea în cercuri se
poate organiza fie sub formă de ac-
tivitate de masă, la care participă
clasa întreagă (excursii, diferite for-
me ale muncii de folos obștesc etc.),
fie numai cu un grup restrîns de e,
levi. care arată un interes deosebit
pentru un anumit domeniu de activi-
în Ministerul
Avînd în vedere importanța penare
o are educația fizică in procesul de
învățăminfea parte integrantă a edu-
cației comuniste și faptul că realiza-
rea sarcinilor ce revin activității de
educafie fizică necesită și măsuri or-
ganizatorice, care să asigure îndru-
marea șl controlul acestei activități.
Ministerul Invățămlntului a emis un
ordin prin care se organizează, pe
data de 1 martie 1957, în cadrul Mi-
nisterului învățămintului. Direcția e-
Ministerul Invățămlntului aduce I*
cunoștința cadrelor didactice intere-
sate că transferările pentru anul șco-
lar 1957/58 se vor face numai în
posturile vacante care vor fi publi-
cate în Buletinul Ministerului Invăță-
mintului și numai pentru motive deo-
sebit de întemeiate.
Cererile însoțite de acte doveditoare
vor fi depuse ,1a secțiile de învățămînt
raionale pînă la data de 19 aprilie a.c.
După această dată nu se vor mai pri-
mi cereri de transferare.
Duclnd pe trimestrul II al anului
școlar In curs o muncă susținută șl
organizată pentru a înlătura rămine-
rea in urmă la învățătură a elevilor
cadrele didactice de la școala noastră
au obținut o serie de rezultate poziti-
ve. Această preocupare, care de altfel
are un caracter permanent, s-a impus
îndeosebi in perioada amintită deoa-
rece la sfirșitul primului trimestru
școala noastră a avut un număr mare
de elevi rămași în urmă la învățătură,
tn special la clasele V—VII.
Unul din principalele obiective care
au stat la baza alcătuirii planului de
muncă instructiv-educativă a școlii pe
trimestrul ll a fost precizarea metode-
lor și procedeelor ce trebuie folosite
pentru înlăturarea răminerii In urmă
la învățătură a elevilor.
Diriginții au vizitat la domiciliu
sau la cămin pe elevii rămași în urmă
la învățătură, pentru a cunoaște con-
dițiile lor de muncă acasă, ca să poa-
tate din efectivul clasei, a asistat la
orele de meditație și a dat ajutor ele.
vtlor la efectuarea temelor. Totodată,
dirigintele a semnalat direcției școlii
necesitatea de a se asigura ajutdrarea
permanentă a acestor copil. Ținînd
seama de această propunere, s-a Inter-
venit pentru încadrarea la casele de
copii care găzduiesc elevii din clasele
V—VII a unor educatori cu pregătire
corespunzătoare, unul pentru partea
șt’tnjifică și altul pentru partea lite-
rară.
Unit dlrigințl, cu ocazia vizitelor
făcute la domiciliu, au constatat că
sint părinți care, din neglijență sau
din nepricepere, nu se ocupă de mun-
ca de acasă a copiilor lor. ceea ce
face ca aceștia din urmă să aibă, o
situație slabă la Insățătură (cazul
unor părinți ai elevilor din clasa a
V-a „B“ și al altora) Pentru a veni
tn sprijinul acestora, s-a ținut la școa-
lă o adunare cu părinții, cu care oca-
De curînd a avut Inc la Casa pio-
nierilor din orașul Tecuci o consfă-
tuire la care au participat cadrele
didactice de la școlile din oraș și ac-
tiviștii Casei pionierilor.
Referatul cu tema „Activitatea edu-
cativă in cadrul secției Educația po-
litică de masă" a fost susținut de
tovarășa Cătină Popa, responsabila
acestei secții. Referatul a oglindit ac-
tivitatea bogată desfășurată de acea-
stă secție: organizarea unor intîlniri
ale pionierilor cu fruntași in produc-
ție, a unor vizite în întreprinderi,
vizionări de filme, matjnee istorico-
literare, seri de basm, concurs de
învățămintului
Direcția educației fizice școlare
are in sarcina sa îndrumarea și con-
trolul activității didactice de educație
fizică din toate unitățile de invăță-
mint, precum și a activității sportive
din cadrul cercurilor și colectivelor
sportive școlare.
Direcția îșj aduce ia Îndeplinire
sarcinile prin serviciile sale. Servi-
ciul medico-didactic îndrumează și
controlează activitatea educației fi-
zice dintre orele de curs, iar serviciul
activității sportive indrumează și con-
trolează activitatea sportivă din ca.
drul cercurilor și colectivelor soor-
tive școlare.
In cererile de transferare se vor
indica pe răspundere personală: stu-
diile șl anul apsolvlril lor, speciali-
tatea principală și secundară, cate-
dra pe care o ocupă, vechimea In in-
vățămint, calificativele obținute la
ultimele cursuri de perfecționare,
postul (catedra), școala șl localitatea
unde se solicită transferarea (se vor
indica cel pufln trei localități în or-'
dinea preferinței).
zie a fost prezentat referatul „Rolul
familiei tn stabilirea șl urmărirea re-
gimului zilnic al elevului pentru obți-
nerea unor rezultate bune la învățătu-
ră".
Acțiunea de îndrumare șl antrenare
a părinților în munca de ajutorare a
elevilor a fost însoțită de organizarea
orelor de consultații. Consultațiile
pentru elevii rămași in urmă la învă-
țătură nu s-au mai ținut la voia in-
timplării, ci pe baza unui grafic.
Pentru a reglementa volumul teme,
lor date pentru acasă, s-a introdus In
jurnalul fiecărei clase o rubrică in
care profesorii indică tema și timpul
necesar pentru efectuarea ei. In felul
acesta, direcția șl dirigințli au posibi-
litatea să urmărească și să intervină
atunci cind semnalează o supraîncăr-
care a elevilor.
In ședințele consiliului pedagogic
s-au discutat problemele ridicate de
lupta împotriva răminerii în urmă la
învățătură. Astfel tov. Constantin Co-
joc a prezentat referatul „Cum mun-
cesc pentru a înlătura rămînerea în
urmă la învățătură a elevilor". Cu
acest prilej, participantii la discuții,
reliefind unele lipsuri tn munca meto-
dică a tov. Cojoc, au venit cu exem.
ple și sugestii folositoare atit pentru
el cît și pentru ceilalți învățători și
profesori cu mai puțină experiență.
Ca urmare a măsurilor amintite mai
sus situația la învățătură a elevilor
din școala noastră a înregistrat o îm-
bunătățire sensibilă tn cursul trimes-,
trului II : numărul promovaților a
crescut în general cu peste 25%, iar
la unele clase chiar cu mai mult (la
clasa a V-a ,,A“ cu 31,5^, la clasa a
Vlll-a cu iTNo, la clasa a X-a curs
seral cu 30%}, Aceste rezultate con-
stituie pentru noi un stimulent care
ne ajută să continuăm această acțiu-
ne în cursul trimestrului al lll-lea cu
eforturi sporite,
Prof. TRAIAN POPESCU
șl prof. PETRUȘ MANOLACHE
directori la școala medie
mixtă nr, 1, Sinaia
luat cuvîntul pe marginea referatului
au fost și tovarășii lulia Gheorghiu.
locțiitoarea președintelui comitetului
sindical raional al muncitorilor din
invățămint și Ștefan Tomozei. șeful
secției raionale de invățămint. Aceștia
au subliniat contribuția adusă de
Casa pionierilor în organizarea tim-
pului liber al elevilor și in educarea
bunelor deprinderi ale acestora. Vor-
bitorii au scos In evidență faptul că
unii directori de școli șl dlrigințl nu
acordă importanța cuvenită activității
de la Casa pionierilor.
Printre propunerile făcute este
demnă de luat in seamă aceea a to-
varășei Vochița Ursu, secretara co-
mitetului orășănesc U.T.M., care a
propus să se organizeze o serie de
activități atrăgătoare pentru pionieri.
ARCADIE HILSENRAD
tre. Unele din aceste cercuri și-au o-
rientat just activ.tatea și de aceea
au și ob(inut realizări importante pe
linia pregătirii politehnice a elevilor.
De exemplu, cercul de fizică de la
școala medie din Săliște, raionul Si-
biu, a instalat sonerii electrice tn
toate clasele, înlocuind In felul aces-
ta clopoțelul. Gu această ocazie, e-
levii nu numai că au înțeles bine le-
gile fizicii pe care se bazează func-
ționarea soneriei, dar au și invătat
să Întocmească In mod practic o
schiță, un deviz, să aleagă materialul
necesar, să biruie anumite greutăți
tehnice.
Astfel de realizări, pe lingă că îi
înarmează pe elevi cu multe cunoș-
tințe și deprinderi utile, au și un:
deosebit rol educativ. Faptul că ele-
vii își propun să realizeze . un lp£ru
util pentru colectivul întregii școli îi
însuflețește și îi umiple de rVndrie,
îi face să se lege mai mult de șpoală,
să-i respecte bunurile, s-o dorească
mai frumoasă, mai' bogată. In thrîpul
lucrului, elevii manifestă un interes
sporit și mult spir.it de inițiativă în
rezolvarea greutăților ivite. Toate a-
cestea îi pregătesc pentru activitatea
viitoare.
Asemenea exemple se pot cita multe.
La școala de 7 ani cu limba de pre-
dare germană din Cisnădie, de pildă,
trei elevi au construit în cadrul cer-
cului de fizică o sonerie, iar alți doi
un electromotor pentru curent alter-
nativ. Membrii cercului de fizică de
la școala de 7 ani din Șura Mică,
raionul Sibiu, au construit o ti^bină
cu vapori. La școala de 7 ani din (co-
muna Rășinari, raionul Sibiu, func-
ționează un cerc de tesătorie cu Strei
războaie și trei gherghefuri, la dare
elevii execută diferite țesături. ■ La
școala de 7 ani din Avrig membrii
cercului de știi'nte naturale au ooți-
nut recolte peste media dm raion la
cartofi și porumb și au confecționat
peste 100 de cuburi nutrit,ve. Cercul
tinerilor grădinari din Vatra Moldo-
viții a pregătit .răsaduri pe o supra-
față de 24 m. p. Din aceste răsa-
duri, cercul de elevi a împărțit săte-
nilor peste 2000 de fire, contribumd
Experiența dobîndită In școala
noastră în cursul anului școlar 1955-
1956 cu privire la introducerea unor
elemente de politehnizare a dus anul
acesta la o preocupare și mai accen-
tuat* din partea cadrelor didactice în
această direcție.
La consfătuirile ținute de colectivul
nostru pedagogic în luna ianuarie a
acestui an s-au luat o serie de măsuri
privind planificarea lucrărilor ce se
vor executa în laboratorul școlii, la
lecțiile de fizică, chimie și biologie,
privind alcătuirea calendarului lucră-
rilor pe parcela experitnentală (ară-
turi, parcelare, pregătirea răsadnițe-
.lor, semănatul, săditul),. activitatea în
cercurile de elevi. în atelierul școlii.
In școală a luat ființă un colectiv —
format din directorul școlii, profesori
de fizică, chimie, matematica și știin.
țe naturale, dirlginți și învățători —
care urmărește îndeaproape aplicarea
acestor măsuri.
Considerlndu-se că timpul favorabil
pentru pornirea lucrăr.lor pe parce a
experimentală va începe in jurul dalei
de 1 martie, lucrările au fost planifi-
cate pentru această dată. Totuși, luna
februarie fiind prielnică începerii lu-
crărilor, la 7 februarie s-au semănat
In răsadnițe de cameră (în școa-
lă s-a amenajat o cameră încălzită in
mod special și prevăzută cu mese,
rafturi, etajere speciale), în ghlvecele
nutritive făcute din coji de ouă și din
tărtăcuțe, primele zarzavaturi : roșii,
ardei, vinete și castraveți. Pentru a-
sigurarea unui număr suficient de
ghivece nutritive, în atelierul școlii
s-a confecționat o mașină specială cu
care se pot scoate sute de ghivece
nutritive pe zi.
La 12 februarie, șapte pluguri »le
părinților elevilor executau prima ară-
tură de primăvară, în prezența profe.
sorilor, a tehnicianului de la punctul
agricol, a părinților și cetățenilor din
sat. Unii dintre aceștia considerau că
pămîntul este moale și nu se poate
ara și spuneau că arătura e timpurie
și nu va fi de bună calitate. Profesoa-
ra de științele naturale le-a demons-
trat însă că timpul este prielnic ară-
turilor și însămințărilor de primă-
vară. Exemplul dat de școală a fost
urmat de mulți țărani muncitori, care
au pornit chiar a doua zi să are și să
însămîn)eze mazăre și orz de primă-
vară. In zilele următoare, elevii au
trecut sub conducerea profesoarei de
științele naturale la efectuarea măsu-
rătorilor necesare pentru parcelare și
apoi la parcelare.
Noi am considerat necesar a repar-
tiza elevilor din clasele I—IV cite o
parcelă pentru fiecare clasă, așa incit
ei să poată efectua lucrări potrivite
cunoștințelor și posibilităților lor, să
capete dragoste de a cultiva plante și
deprinderi de mlnulre a uneltelor. A-
ceasta le va dezvolta totodată și spi.
ritul de muncă colectivă și le va da
posibilitatea să cunoască unele metode
agrotehnice științifice. S-au repartizat
parcele mal mici pentru clasele I-a
și a Il-a și parcele mai mari pentru
clasele a IlI-a și a IV-a.
Elevilor din clasele V-VII li s-au
repartizat 2/3 din suprafața totală a
lotului, In acest an se va insist* mai
mult asupra introducerii unor culturi
noi, pe suprafețe mai mari. Elevii vor
cultiva și abut’ilon, chenaf, susan,
maghiran și alte plante tehnice și me-
dicinale.
La 20 februarie s.a trecut la con-
fecționarea răsadnițelor calde. Supra
fața răsadnițelor școlii noastre este de
40 m.p. Aici se seamănă semințe de
flori, de plante medicinale și zarza-
vaturi. Nu numai elevii, dar și părin-
ții lor au manifestat un deosebit in-
teres pentru confecționarea răsadnițe
lor. Profesorii și învățătorii școlii
noastre s-au deplasat zilnic la domi-
ciliul cetățenilor pentru a le da îndru.
mări directe în această privință. Mult
interes a trezit preparatul stratului de
pămînt deasupra patului cald pregătit
din pămînt, mraniță și nisip. Țăranii
din comună foloseau înainte un
strat de pămînt obișnuit, de 8—10 cm,
neținînd seama de grosime* patului
cald. Acum au învățat să prepare
după metode științifice stratul de pă
naturaliști. au terminat lucrările de
încercare a puterii de germinație a
semințelor, au curățat pomii de omizi
și de uscături, au confecționat plă-
cuțe vopsite pe care au scris cu grijă
numele fiecărei plante propuse pentru
a fi cultivată.
O preocupare intensă a colectivului
care se ocupă de problemele politeh-
nizării a fost înființarea laboratorului
pentru experiențe la fizică, chimie și
științele naturale. S-a amenajat o ca-
meră pentru laborator, în care profe-
sorii îșj pot pregăti experiențele nece-
sare șt în care lucrează cu grhpe de
elevi. Acest laborator este înzestrat în
parte cu instrumentele și substanțele
necesare.
Școala posedă unele unelte de tîm-
plărie: un banc, fierăstrău, rindele
etc. Un maistru timplar din sat dă
elevilor primele cunoștințe de mirfu|re
a uneltelor de tîmplărie. Elevii au
confecționat cutii pentru răsadnițele
de seră sau de cameră, mașina pen-
tru cuburi nutritive ramele răsadni-
țelor mari, rafturi, etajere și colțare.
In atenția colectivului de conducere
stă problema evitării supraîncărcării
elevilor, activitățile acestora desfășu-
rîndu-se planificat șl în cortfofmltate
cu dispozițiile Ministerului învăță-
mîntului.
Lucrările ce se efectuează atit pe
parcela experimentală și în labora-
tor cît și in atelier sint înregistrate
într-un caiet special și însoțite de ob-
servații și constatări. Săptămînal a-
ceste observații sint cercetate și ana-
lizate.
Bihorului. în regiunea Oradea, func-
ționează un cerc de tineri tractoriști,
unde 12 elevi au Învățat să conducă
tractorul. La Turnișor (Sibiu) și la
Capul Satului (Cîmpulungul Moldo-
venesc) funcționează cercuri tehnice
în care elevii confecționează obiecte
simple, cuiere, lăzi pentru lemne, eta-
jere pentru flori, taburete, mese sim-
ple etc. La școala medie din Beiuș
funcționează un cerc de fotografi a-
matori, ai cărui membri au executat
fotografiile pentru carnetele de iden-
titate pentru toți elevii școl i.
Astfel de cercuri funcționează în
multe din școlile noastre. Există,
însă, unele școli unde cercurile func-
ționează în mod formal, au o tema-
tică ruptă de practică, mărginindu-se
la lecții și referate întocmite de pro-
fesori sau de elevi. Așa stau lucru-
rile, de piîdă, la școlile medii nr, 10
și nr. 11 dm București. Aici cercu-
rile nu sînt definite, nu au um număr
cunoscut de membri, programul și ac-
tivitatea nu sînt discutate de elevi.
La aceste cercuri se prezintă numai
conferințe de popularizare a științei,
alte activități fiind cu totul neglijate.
Este de la sine înțeles că asemenea
cercuri nu contribuie decît In foarte
slabă măsură la pregătirea politeh-
nică a elevilor, nu le trezesc intere-
sul pentru știință și tehnică, pentru
aplicarea în practică a cunoștințelor.
Elevij din aceste cercuri nu formea-
ză un colectiv închegat, cu țeluri și
sarcini comune și cunoscute.
Rezultatele acestea slabe se dato-
resc mai ales Raptului că cercurile
Ctnd treci pe strada Buteanu, si-
tuată tn spatele clădirii sfatului
popular al regiunii Timișoara, Iți a-
trage privirea o casă înaltă, cu două
etaje, cu geamuri mari care lasă să
pătrundă din bcișug lumina soarelui.
Este căminul Institutului pedagogic.
In acest cămin, care și-a deschis de
curînd porțile, locuiesc peste o sută
de studente.
Urcăm pe scările proaspăt spălate,
care te Îndeamnă parcă să calfei tn
vîrlul picioarelor, pentru a nu lăsa
urme. Deschidem una din ușile ca-
merelor situate pe o parte și pe alta
a coridorului. Aici locuiesc studen-
tele Aurora Sasu și Corhe’ia Margi-
neanu. Camera este aranjată cu gust.
Lingă cărțile orînduite pe noptieră,
sclipesc, în albeața lor imaculată,
cfțiva ghiocei într-un vas de Hori.
Tovarășa Ioana Nicolau, directoa-
rea căminului, ne întlmplnă cu voie
bună, dornică să ne dea toate expli-
cațiile necesare.
— Ați venit prea devreme: cămi-
nul a tost Înființat recent, iar pre-
gătirile pentru a asigura, condiții de
viată cit mai con-
fortabile pentru
studente sint încă
in curs. Priviți, a-
cum se bat cuiele
pentru oglinzi, iar
perdelele și covoa-
plecați atupra unul cur* d< aaaliză
matematică.
— Prin organizarea acestui nou
cămin — ne spune Mlrcea Ban —
s-au mărit simțitor posibilitățile de
cazare ale studenților timișoreni. No
bucurăm aici de condiții de viață
care pentru mulți dintre noi au în-
trecut toate așteptările.
...E ora mesei. Ne allăm în noua
cantină studențească a Institutului
politehnic, din strada Remus nr. 14.
In sala spațioasă sint nenumărate
mese de cite 4 locuri, acoperite cu
fețe albastre pe care slnt orînduite
tacimurile, paharele, coșulețele de
pîlpe ețc. Intru în vorbă cu studen-
tul Ion Moț, din anul IV al Facultă-
ții de electrotehnică. El îmi spune că
această cantină funcționează abia da
cîteva zile. îmi confirmă apoi că hra-
na este consistentă și gustoasă. In-
tr-adevăr, cum să nu fîl mulțumit
cind, după ciorbă, urmează o friptu-
ră cu cartofi șl apoi coinulețe cu
marmeladă ?
De la cantină am trecut pe la rec-
toratul institutului politehnic. Aid
rele vor
mîine.
Tovarășa
toare ne-a
apoi prin
mlnul: In
primire, în
lectură, la
direc-
condus
tot că-
sala de
sala de
spălă-
tor, prin camerele
studentelor. Incer-
etnd să Intrăm în-
tr-una din camere,
am fost opriți de
studenta Lucia
Munteanu din anul


precis. Este bine ca întotdeauna, ina-
mțe de a se constitui un cerc tehnic,
științific sau chiar literar să se sta-
bilească obiectivele lui concrete, să
se lămurească importanța acestora.
Asemenea obiective pot fi : cons-
truirea unei instalații de radioficare,
a unor aparate de radio, organiza-
rea unei florării la școală, aclimati-
zarea unor noi plante in regiu-
ne, studierea vieții albinelor, crește-
rea viermilor de mătase, îmbunătă-
țirea unor rase de iepuri, organizarea
unui laborator școlar etc. Lămu-
rirea temeinică a obiectivelor fixate
dă elevilor posibilitatea să se în-
scrie în acele cercuri pentru care au
cele mai multe preferințe și aptitu-
dini, Totodată, faptul că obiectivul
propus va fi urmărit din ambele
puncte de vedere — teoretic și prac-
tic — va stîrni în rîndurile elevilor
dragostea și interesul pe care-1 pro-
voacă o acțiune utilă dusă pînă la
capăt. In asemenea condiții, activi-
tatea va fi .interesantă, rodnică și
atractivă. Rolul instructiv-educativ al
unui astfel de cerc este deosebit de
mare, el contribuind în mod efectiv
la pregătirea politehnică a tineretu-
lui și la educația lui comunistă.
— Nu vă supărați, ne spuse ea,
dar nu vă dăm voie să treceți dinco-
lo de prag, de abia am curătat par-
chetul. Noi am introdus aici sistemul
autodeservirli, ne Îngrijim singure
camera.
Am părăsit noul cămin din Strada
Buteanu cu convingerea că viitoa-
rele profesoare slnt și bune gospo-
dine.
Data nașterii căminului de stu-
denți din strada Gheorghe Doja nr.
11 este și ea foarte recentă. In acest
cămin locuiesc o sută de studenți de
la Facultatea de mecanică a Institu-
tului politehnic. Aici există aceleași
condiții bune de viață și ordine
și curățenie care rivalizează tn multe
privințe cu cele de la căminul stu-
dentelor Institutului pedagogic. In-
tr-una din camere i-am găsit pe stu-
denții Mircea Ban și Ion Valența a-
l-am întîlnit pe directorul adminl*
atrativ, care avea tn față niște do-
sare. Erau devize de investiții șl re-
parații capitale. Am răsfoit cileva din-
tre ele. Unul se referea la încălzirea
centrală și ventilația pentru cantine.
Altul la amenajarea casei studen-
țești. Printre ele se afla unul mai
voluminos, în valoare de patru mili-
oane și jumătate, pentru construirea
unul cămin studențesc cu 300 de lo-
curi. Am regretat că n-am putut sta
de vorbă cu tov. Marin Rădoi, ttnă-
rul prorector al Institutului politeh-
nic. Acesta se afla la București pen-
tru a primi noi repartiții de fonduri
centralizate.
Am părăsit rectoratul cu un senti-
ment de deplină satisfacție pentru
condițiile tot mai bune de viață care
li s» creează studenților timișoreni.
Prof. EMIL MILIN

Cum a intrat în clasă, ca de obi-
cei, Ana Durău și-a aruncat privi-
rea spre pftmife b'ărici; le-a ztmbit
prietenos copiilor șt s-a oprit asu-
pra Rodicăi, pe car» a intrebat.o
cu voce caldă : Ce-i Rodica, iar ai
să-mi spui ceva?
Rodica rămăsese in picioare după
ce toți copiii ceilalți s-au așezat in
bănci și aștepta să se facă liniște
pentru a fi auzită.
— Da, tovarășă învățătoare, am
să vă spun ceva, Costea n.a vrut
să-mi dea și mie mingea să mă
joc t
Fără să-l întrebe pe Costea de
ce nu i-a dat și Rodicăi mingea,
învățătoarea l-a certat aspru și a
încheiat poruncitor : Să nu se mai
intlmple vreodată una ca asta. Ai
înțeles ?
Costea s-a convins încăodată că
nu trebuie să se poarte cu Rodica
așa cum se poartă cu ceilalți copii,
chiar dacă el are dreptate. Pe Ro-
dica învățătoarea o iubește mai
ceilalfi copii au văzut că atunci
cind vorbește Rodica învățătoarea
o privește cu admirație și o ascul-
tă cu plăcere.
Rodica e un copil pe care Ui pla.
ce Intr-adevăr să-L privești. Negrul
părului și al ochilor ei oii. neas-
timpărați fac să pară mai lumi-
noasă fata albă pe care apărea atit
de frumos rumeneala obrajilor și
buzele puțin răsfrinte, de copil
alintat. Ana Durau' privea -cu drag
chipul ei. funda frumos prinsă
la gît și uniforma întotdeauna în-
grijită.
Rodica știa acest lucru și de a-
ceea se apropia mieros de învăță-
toare și găsea întotdeauna să-i
spună ceva. Simțea că este primită
cu căldură, cu răsfăț. Acasă, Ro-
dica vorbea mereu de bună ei în-
vățătoare, povestea cît de mult o
iubește. Și nu mintea. Rodica avea
dreptate să spună aceasta.
recreație căutau să-i vorbească și...
de multe ori o lăudau.
Rodica era nu numai admirată,
dar și temută de copii. Ea ar fi
putut să spună învățătoarei micile
lor abateri și învățătoarea i-ar fi
pedepsit cu siguranță. Ca să pre-
vină necazurile acestea, ei căutau
să-i facă voile, să-i clștige priete-
nia. Ii admirau întotdeauna gule.
rașul brodat, pantofii cei noi, pe-
narul primit In dar de la tatăl ei
și tot ce ti aparținea.-
Ana Durău nu știa toate acestea,
nici nu bănuia măcar. Fără să-și
dea seama, ea adusese In clasă și
ajuta să crească răsadurile otrăvi-
toare ale lingușirii, nesincerității
și, mai ascuns dar mai periculos —
răsadul invidiei. Rodica era temu-
tă, dar și invidiată.
In fundul clasei, neobservată,
întrebată numai atunci cînd tre-
buia să primească o notă, stătea
Anișoara, o fetiță care venea la
școală, e drept, pieptănată negli-
jent, fără guleraș. cu rochia mo-
totolită.
încă în prima săptămînă de
școală. învățătoarea i.a spus pe
un ton aspru: „Anișoara, nu mi
place cum vil la școala. Ești un co-
pil dezordonat". Anișoara a pe-.al
capul, și-a fixat privirea pe bancă
și a stat așa, cu bărbia în piept,
pină cînd a auzit rostite apăsat
cuvintele .^tai jos" ! E-a așezat, a
înălțat o clipă ochii, dar văzînd
chipul încruntat al învățătoarei a
coborît fulgerător pleoapele șt n.a
mai auzit ceea ce i-a mai spus în-
vățătoarea după aceea.
Copiii au făcut și el la fel ca în-
vățătoarea lor. In recreație i-au
mai fie nbvoită șă priineastă ob-
servații. Venea regulat la școală,
dar îi era greu să se uite in ochii
învățătoarei și să se joace cu co-
piii.
Au tPeait atteva luni de școală.
Intr-o zi, copiii au mers împreună
cu învățătoarea lor la cinemato-
graf, In repezeala cu care s-au
ocupat locurile în sală, Anișoara
a rămas în picioare. învățătoarea
a văzut-o și a cercetat repede cu
privirea rlhdurilede scaune. „Du .e
în rindul de colo, lingă Rodica este
un scaun liber" • — ii spuse ea
Anișoarei. Rodica, auzind îndemnul
învățătoarei, s.a răsucit nemulțu-
mită pe locul ei. „Nu vreau să vi-
nă ea aici" — șopti Rodica capii-
lor din jurul ei.
— Nu mă duc Ungă ea — spuse
Anișoara,
— De ce ?
— Așa, Nu vreau.
Nu era timp atunci de mustrare.
Se stinsese lumina. Trebuia să în-
ceapă filmul. La îndemnul învăță-
toarei. cițiva copii au înaintat pe
șirul de scaune lăsînd in margine
loc pentru Anișoara și pentru în-
vățătoare.
In timpul filmului s-a auzit deo-
dată plinsul înăbușit al Anișoarei.
— încetează, Anișoara, că te
scot afară I
Plinsul Anișoarei nu s.a mai au-
zit, doar cîteva suspine adinei. A
stat așa, cu ochii în batistă pină
la sfirșitul filmului. Cind s-a a-
prins lumina, a urmat mustrarea
pe care o bănuia : ,,Altădată nu.de
mal iau la film. Ești un copil rău-
tăcios".
In drum spre casă, Anișoara au-
ant In educația Anișoarei, cît și în
aceea a Rodicăi.
In primăvară, învățătoarea a pus
» la dispoziția copiilor o minge pen-
tru focurile lor in curte. A dat-o in
păstrare, bine ii țeles, Rodicăi. Cî-
teva învățătoare priveau într-o
zi de la fereastra cancelariei cum
se desfășura jacul. Rodica chema
la ea cite un copil cu care împăr-
țea mingea atit timp cit vroia. A-
poi îl gonea și chema pe altul.
Ceilalți copii priveau cu tristețe
și-Și așteptau rindul. Anișoara era
undeva, în fundul curții, singură.
Știa că Rodica n-o va chema pe ea
niciodată. Dar iată că Rodica s.a
supărat, a ascuns mingea la spate
și n-a mai vrut s-o dea nimănui.
Copiii au rugat-o cit au rugat.o
și, dacă au văzut că ea nu se în-
duplecă, au început a striga in
dea și Ana Durău toate acestea.
Parcă nu-i venea să creada. Cole-
gele au ajutat-o să înțeleagă ceea
ce singură nu înțelesese. „Ai grijă,
Ana. ce faci cu fetița asta — i-au
spus ele. — Nu.i o bună colegă,
ocupă-te mai atent de ea Dacă
lași să treacă timpul, va fi mai
greu".
Cind a intrat din nou în clasă,
Rodica era în picioare, ca de obi-
cei, gata să se plîngă de colegi.
Dar Ana Durău n-a mat lăsat-o să
vorbească. A tnțeleș că nu Rodica,
ci ea însăși este vinovată de ce.ea
ce se întimplase. Era greu să ia
atunci o măsură. A spus doar cu
voce slabă Rodicăi să se așeze în
bancă și a început lecția. In restul
zilei s.a gîndit numai la ceea ce
are de făcut. De fapt — și-a spus
ea în cele din urmă — totul este
simplu și clar : trebuie să mă port
cu toți copiii la fel, să nu dau
unuia prea mult și altuia prea pu-
țin din atenția, grija și dragostea
mea.

Pag. 4
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
IPOOBlf Mf ALE
I ACIIVIWII
I SINDICALE
Conferința sindicală a fost, pentru
muncitorii din învățămint din orașul
și raionul Tulcea, un prilej de a ana-
liza sub multiple aspecte munca dusă
de organele sindicale din școli timp
de un an de zile. Aceasta a dat comi-
tetului nou ales posibilitatea să-și in-
tensifice activitatea în sectoarele care
fuseseră neglijate și să dezvolte expe-
riența pozitivă obținută în unele di-
recții.
Ne vom ocupa în articolul nostru
mai mult de activitatea în domeniul
cultural pe care noul comitet a înce-
put s-o desfășoare după alegeri.
Ceea ce caracterizează această acti-
vitate este lărgirea, dezvoltarea for-
melor de muncă existente și aborda-
rea unor forme noi,' față de care acti-
viștii vechiului comitet manifestaseră
oarecare timiditate. Astfel, o muncă
susținută desfășoară în prezent noul
comitet sindical pentru lărgirea for-
mației artistice existente. Echipa co-
rală, formată din 50 membri, va fi
dezvoltată prin cooptarea a încă 50
coriști. La fel, va crește numărul so-
liștilor vocali și instrumentali. In
programul formației corale își fac tot
mai mult loc piese ale folclorului lo-
cal, de a cărui colecționare și valori-
ficare se ocupă un colectiv larg, con-
dus de tov.’ Constantin Găvenea.
Succese deosebite a obținut forma-
ția de teatru, care numără în pre-
zent 19 artiști amatori. In perioada
de pregătire a alegerilor ea a pre-
zentat cu un deosebit succes 10 spec-
tacole în oraș și raion, cu piesa „Băr-
batul fără opinii" de M- Leonard. A-
cum pregătește comedia „Titanic
Vals", de Tudor Mușatescu, iar pen-
tru susținerea campaniei de coopera-
tivizare a agriculturii, care se inten-
sifică în raion, a inclus în repertoriu
piesa „Morișca".
Comitetul și-a propus să împartă
formația artistică, gentru lunile de
primăvară și mai ales pentru zilele
vacanței, fn trei-patru echipe care să
dea spectacole pentru învățători, e-
levi și părinți în centrele izolate,
mai ales în unele localități din Deltă.
In felul acesta se va realiza și un
schimb de experiență între pedagogii
din Tuicea și cei din raion, care vor
putea învăța cum să-și organizeze
mici formații artistice cu forțe locale.
Influența pozitivă a activității for-
mației culturale a pedagogilor din
In sprijinul școlii
Numeroase organizații sindicale de
bază ale muncitorilor din învățămint
din raionul Oravița se preocupă înde-
aproape de ajutorarea școlilor în ceea
ce privește realizarea sarcinilor învă-
țămîntuluj politehnic. Unele din aces-
tea se ocupă de acțiuni pentru fami-
liarizarea cadrelor didactice cu scopul
și conținutul politehnlzării, altele an-
trenează părinții elevilor, întreprinde-
rile și diferite organizații obștești în
crearea condițiilor materiale necesare
introducerii invățămîntului politehnic.
Organizația sindicală de bază a
muncitorilor din învătămint din co.
muna Răcășdia a organizat in cursul
lunii februarie o interesantă acțiune
în legătură cu această problemă. Este
vorba de pregătirea și organizarea
unei consfătuiri la care au participat
86 de părinți ai elevilor, precum și șe-
fii unor instituții și reprezentanți ai
organizațiilor de masă din comună,
interesați deopotrivă de bunul mers al
școlii. Prof. losif MiHler a prezentat,
Ia consfătuire, din partea comitetului
sindical raional al muncitorilor din
învățămint, referatul „Sardinfle învă-
țăm întului politehnic".
Participantii la consfătuire ati în-
țeles care este scopul învătămîntului
politehnic și s-au oferit să sprijine
’	-- i
Stă scris în letopisețul țării Ploesciului...
Dzlce letopisețul că prin velea-
tul 1957 descălecat.a cu mare cins-
te la Curtea Divanului Popular
Raional Ploescl vornicul Ștefan
Voinea. Iară tot pe acea vreme, a-
bătutu-s-au asupra numitului Di-
van și unul Toma, dregătoriu la
cadre, precum și unul Jean Popes-
culu, mai marele peste dascălii din
părțile Ploesciului.
Și întru acest an 1957, mare tre.
buință era la Divanul raional de o
samă de hronici dăspre tot feliul
de slujbași din comunele megieșe,
carele „tabele cu situații’ se che-
ma. Drept care spus-a dregătariul
Toma la urechea Ștefanului Voi-
nea :
— Ascultă, vornice 1 Să mal lă-
săm logofeții și irircălabii noștri să
se hodinească, și să întocmească
hronicile aiestea dascălii de prin
impregiur 1
— Bine 1 Dară nu au ei altă
treabă ? Au nu trebuie el a de-
prinde pruncii a scrie și a citi ?
Adine gînditu-s-a atuncea Toma
și, luminat precum era, grăit.a:
— Dirept I Atunce, dacă pruncii
deprind a scrie și a citi, să vină
dascălii cu prunci cu tot, să întoc-
mească tabelele mai iute și mai
lesne.
Gînditu-s-a și vornicul și dzls-a:
— In regulă, Tomo 1 Ia telefonul
tău și umblă I
Șl umblă Toma cu telefonul din
comună In comună, de mărse po-
runca lut mal iute ca vîntul prin
satele de prin părțile Ploesciului.
Iară dacă auzitu-i-au chemarea, nu
stătut.au dascălii pe glnduri, cl
orașul Tulcea a și început să dea
roade în raion. Astfel, grupa sindi-
cală a muncitorilor din învățămint
din Dunavăț a reușit să creeze o bri-
gadă artistică de agitație care a pre-
zentat la căminul cultural un specta-
col de momente umoristice, oglindind
aspecte din viața satului, precum și
piesa „Monumentul lui Traian". A-
ceeașl brigadă pregătește acum piesa
„Bucuroși de oaspeți". Asemenea
realizări a obținut și grupa sindica-
lă de la școala de 7 ani din comuna
M- Kogăiniceanu.
O deosebită atenție acordă comite-
tul sindical al muncitorilor din tn-
vățămlnt al raionului Tulcea ridică-
rii nivelului cultural al membrilor de
sindicat. Una din formele de activita-
te în această privință este propagan-
da prin conferințe. Intrucit se obser-
vase că numeroși pedagogi — mai
ales cei tineri — nu cunosc suficient
raionul și regiunea în care Iși desfă-
șoară activitatea, colectivul de pro-
pagandă, prin conferințe, și-a inau-
gurat activitatea printr-un ciclu de
conferințe cu tema; „Să ne cunoaș-
tem regiunea". Prima conferință,
„Viața de ierj și de azi a raionului
Tulceâ", a fost ținută de tov. profesor
Gavrilă Simion, directorul Muzeului
raional; in luna martie se va pre-
zenta conferința : „Delta Dunării:
geneza, fauna, flora", in luna aprilie:
„Aspecte pitorești din regiunea noas-
tră" etc.
Pentru comemorarea semicentenaru-
lui răscoalelor țărănești din 1907, co-
lectivul de conferențiari a început
pregătirea unui simpozion în cadrul
căruia se vor prezenta referatele:
„Cauzele, desfășurarea și rezultatele
răscoalei din 1907“ și „Răscoala din
1907 oglindită in literatură și arta
plastică". Cu acest prilej se va orga-
niza și o expoziție cu reproduceri ale
pictorilor și graficienilor noștri care
au oglindit în operele lor aspecte ale
răscoalei. Formația artistică va pre-
zenta un program de coruri, recitări
și lecturi.
Demnă de relevat este activitatea
din ce în ce mai vie a bibliotecii. Ce-
le peste 2000 de volume ale acesteia
au fost cercetate pînă acum de a-
proape 300 cititori. Pentru, a ctinoaș-
’*te precis nevoile de cărți ale cadre-
lor didactice, colectivul bibliotecii și-a
propus să facă vizite la fiecare școală
— deocamdată în oraș — să discute
cu fiecare pedagog, să înregistreze
cerințele oamenilor, să complecteze
pe baza acestora fondul de cărți șl
să creeze apoi bibliotșci volante care
școala pentru înfăptuirea lui. Țov. Dan
Gheorgne. președintele comitetului de
părinți s-a oferit să se ocupe de crea-
rea și înzestrarea unui atelier de tim-
plărie, tov. Gheorghe Penta. șeful ate.
lierului mecanic al G.A.S., s a anga-
jat să conducă activ.tatea practică a
elevilor pentru însușirea de deprinderi
practice de mecanică și pentru apli-
cații de fizică. Alți participanti la con.
sfătuite s-au angajat să sprijine or-
ganizarea activității pe parcela ex-
perimentală.
A trecut puțin timp de la constatul,
rea din Răcășdia, dar cele hotărîte au
și început a fi traduse în viață. In a-
telierul de timplărie se găsesc acum
peste 70 de unelte, au fost confecțio-
nate 30 aparate de fizică care lipseau
laboratorului școlii, au început lucră-
rile pregătitoare pentru munca pe
parcela experimentală, s-a creat un
fond în bani pentru procurarea diferi-
telor unelte. Profesorii Studiază expe-
riența școlii sovietice în domeniul po-
litehnlzării și, fără îndoială, rezulta-
tele nu vor întîrzia să se arate.
P. IANA
președintele comitetului
. sindical al muncitorilor
din tnvățămtnt din raionul
Oravița
purces-au toți fără zăbavă. Stătut-
au de ta lecții, lăsat-au pruncii
slobozi, că tn loc să învețe buchile
giucatu.s-au toată dzlua de-a o-ați
ascunselea prin bănci.
La Divanul raional Ploescl. ast-
fel grăitu-le-a vornicul Toma das-
călilor :
— Voinicilor I Adunăfu-v-am
pre voi, cei mai tn putere dintre
dascăli.,.
Dară unul mal la fund, pre nu-
mele lui loniță Vasile, din Cojea-
scă. tncercat.a să spună că el. săr-
manul, nu e cel mai în putere, căci
tocmai atunce bolnăvitu-s.a de văr-
sat. Dară Toma, carele dregătoriu
cu ridicat nivelu se afla, dzise:
— Aha / Nu mergi pe tereniu 7
Adică ruptu-te-ai de gloată 2 Ai
lipsuri I Mine, pînă în datatul co-
coșilor, să hie aici rlndultele hro-
nice, că nu-i de gioacă !
Și mai dzlce letopisețul că întru
aceia noapte văzut-au oamenii din
comunele megieșe tot felul de um-
bre care sbuciumatu-s-au pe dru.
muri, de răsplnditu-s-a vestea că
sînt comunele străbătute de stafii,
iele, duhuri și alti directori de
școli. Pasă.mi-te. umblau dascălii
pe la logofeți, de întocmeau hro-
nicele cu situații.
Umblat-a și dascălul loniță din
Cojească, și Popesculu din Bărcă-
nești, șl Popesculu din Cornești șl
Negru din Valea Călugărească...
toți au purces să umble de cu sea-
ră... Numai dascălul Decuseară din
Vlădeni au purces de cu ziua, ca
nu cumva să-l prindă pe el cinta-
tul cocoșilor cu tabelul nerînduit.
să fie transportate, prin delegați spe-
ciali, la locul de muncă al cititorilor.
Ceea ce Insă nu s-a gîndlt colectivul
să facă și va trebui să organizeze
de acum înainte, este acțiunea per-
manentă de popularizare a cărților
prin prezentări de recenzii, seri lite-
rare, întocmirea și difuzarea de liste
bibliografice, standuri ocazionale etc.
Dacă în analiza făcută cu ocazia
alegerilor sindicale nu s-au putut
spune prea multe lucruri bune despre
comisia muncii profesionale, de data
aceasta ea a pornit pe drumul unei
activități susținute. Astfel, comisia
organizează acum o consfătuire de
producție la școala medie nr. 1 din
Tulcea. La alegeri se vorbise despre
rezultatele slatje obținute la învățătu-
ră, mai ales la clasa a X-a „A“. La
sfirșitul trimestrului ai doilea, dato-
rită muncii susținute a dirigintelui
Olimpiu Bonjug și a colectivului pe-
dagogic, situația la învățătură a ele-
vilor din această clasă s-a îmbunătă-
țit mult. Comisia muncii profesionale
■ îndrumat comitetul de instituție al
școlii să organizeze o consfătuire de
producție. Tov. Olimpiu Bonjug ya
prezenta la această consfătuire refe-
ratul : „Cum am muncit pentru creș-
terea nivelului la Învățătură ai clasei
pe care o conduc", iar profesorul D.
Mendeacu referatul „Metodele pe care
le-am folosit pentru lichidarea rămî-
nerii In urmă a elevilor 1a fizică și
chimie". La consfătuire vor participa
și cadre didactice de la celelalte școli
din oraș.
Aceasta este a doua acțiune de a-
ceat fel pe care comisia 6 organizea-
ză. Prima — □ consfătuire a dirigin-
ților din oraș, organizată fn colabo-
rare cu secția de Invățămînt a raio-
nului — a fost deosebit de bogată în
învățăminte. Acesta este un exemplu
concret de felul cum, In urma unei
critici iuste, munca a prins să se îm-
bunătățească.
In atenția comitetului sindical au ।
început să stea șt problemele privi-
toare la perfecționarea cadrelor di-
dactice. Pentru a le îndruma pe linia
organizării activităților practice cu
elevii, comitetul sindical raional și-a
propus să organizeze împreună cu
secția de învățămint și cu sprijinul
cabinetului pedagogic al școlii-medii
două cursuri de inițiere practică *
unul privitor 1a organizarea și des-
fășurarea muncii pe parcela școlară,
cu cadrele care predau științele na-
turale, altul privitor la confecționa-
rea șt mlnuirea aparatelor de labora-
tor, c.u profesorii de fizică. Se va a-
duce astfel o contribuție concretă la
acțiunea de introducere a elemente-
lor de politehnizare în școală. Totuși,
comitetul sindical nu s-a îngrijit încă
în suficientă măsură de cadrele care
urmează cursurile de perfecționare,
în sensul că n-a intervenit cu destulă
energie la forurile locale pentru a Ie
asigura acestora timpul necesar de
studiu. De asemenea, încă nu s-a im-
primat organizațiilor sindicale de
bază mai mult spirit de inițiativă în
organizarea unor acțiuni de ridicare
a nivelului profesional în cadrul șco-
lii. Unii responsabili de grupe sin-
dicale din raion nici nu știu că tn
colectivul lor sînt cadre înăcrise la
cursurile de perfecționare. Activitatea
acestora n-a foșt analizată pînă acum
în nici o organizație sindicală de ba-
ză din raion.
In prezent, atenția comitetului sin-
dical este îndreptată spre pregătirea
tuturor condițiilor tn vederea partici-
pării la primul concurs pe țară al
cercurilor artistice de amatori, con-
curs instituit prin recenta Hotărîre
a Prezidiului C.C. al S M I. O primă
acțiune pe care comitetul tși propune
s- întreprindă In această direcție,
este larga popularizare a Hotărîrli.
Comitetul își sporește eforturile
pentru lichidarea neajunsurilor exis-
tente tncă tn munca sa, pentru a ob-
ține cît' mai bune rezultate attt în
activitatea instructiv-educativă, dt și
- . în munca de culturalizare a maselor.
ION BAD1CA
Și întru acela vreme, logofeții de
la Divanurile Populare de prin co-
mune, carele ei trebuiau să rlndu-
iască scrierile aieste, la mare lene-
vie șl neumblare au stătut.
Iară a doua dzi, dintre dascălii
pedestrași carele au mărs pentru
Divan, nu toți putut.au trimite
hronicele înaintea ctntatului coco-
șilor, că unii,'cum ar hi loniță din
Cojească, dădură gaia tabelul abia
clnd soarele urcatu-s-a de trei
lănci pre ceriu.
lari daci ajidziră aiasta, dum-
nealui Ștefanul Volnea și dumnea.
lui- Toma la mare supărare intrară
șl mult foc vărsară pre nările lor
și astfel grăit-au:
— Aha t Carele voroavele noas-
tre svlrlitu-le.am tn vlnt ?! Ehe,
frățînilor 1 Mari canoane sosi-v-or
pre capetele dascălilor I Nu.i vom
certa pre ei cu tăierea capului, ci
cu „mustrare cu avertismentulu’ ti
vom blagoslovi. Om da aiastă
mustrare ca să hie de învățătură
că de amu, cînd Divanul o avea
ceva de rînduit. nice un dascăl să
nu stea, ci să stea numai logofeții
Divanului. Iar dascălii să sari din
școală și să întocmească treburile
logofeților și ale tuturor plrcălabi-
lor din schemele Dlvanurtlor Popu-
lare.
Astfel dzls-au și tot astfel fă-
cut.au șl de aice se vede că nu se
dau înapoi de la asemenea treabă,
ci numai de la altele...
Fost-au aceste, întru anul Dom-
-nului, 1957,'
Hronicar (pentru conformitate
FRED FIREA).
Realizări frumoase
în construirea
materialului
didactic
(Urmare din pag, 1)
Folosind acest material tn predare,
profesorul a pornit de la poziția cercu-
rilor exterioare. S-a dat definiția, s-a
stabilit formula pentru distanța cen-
trelor și apoi s-a executat desenul pe
tablă. Cercul 0 a fost mișcat apoi spre
cercul 0i. Cele două cercuri au luat
pe rind toate pozițiile. După fiecare
poziție s-a executat desenul la tab’.ă și
Fig. 1.
s-a stabilit formula distanței centre-
lor. Folosind acest material se aplică
cu bune rezultate procedeul fixărilor
parțiale.
Ajută mult la înțelegerea geometriei
de către elevi și materialul confecțio-
Fig. 2.
nat pentru demonstrarea teoremei
„Unghiurile care au o latură comună
și celelalte — una în prelungirea ce-
leilalte — sînt suplimentare". Acest
material constă Intr-o bucată de pla-
caj ce are la mijloc o vergea CO, care
se mișcă în jurul punctului O. Mode-
lul a fost prezentat elevilor cu seg-
mentul CO ascuns după placaj, astfel
ca să se vadă unghiul AOB cu latu-
rile în prelungire. S-a mișcat apoi
segmentul CO, care formează două un-
ghiuri a căror sumă este 180°. Elevii
au observat că atunci cînd un unghi
se mărește, celălalt se micșorează cu
Fig. 3.
același număr de grade. S-au făcut
exerciții de măsurare a celor două un-
ghiuri, exerciții care au verificat con
cluzia desprinsă de elevi.
Acestea sînt numai cîteva exemple
privind materialul didactjc conceput și
confecționat de prof. Dumitrii Roșu.
Realizările sale sînt cu mult mai largi.
Preocupat îndeaproape de introducerea
elementelor de politehnizare, el a lu-
crat cu elevii citeva aparate cu aju-
torul cărora se pot realiza multe oin
lucrările practice recomandate de pro-
gramă. De exemple, a confecționat
două goniometre — unul în formă dz
f35‘
Fig. 4.
prizmă octogonală, celălalt cu trei ra-
portoare, precum și un fir cu plumb,
un aparat pentru măsurarea înălțimi-
lor, un compas de clmp, șase jaloane,
un compas de grădină cu două suluri
de lemn (unul care se tnfige tn pămtnt
și altul care se poartă în jur, zgîrlind
pămintul, iar între ele, un lanț format
din segmente care ajută la mărirea
sau micșorarea razei).
Elevii claselor Ia care predă prof.
Dumitru Roșu au o bună pregătire la
matematică..Caietele lor de teme, felul
cum se pregătesc pentru lecții, răspun-
surile complecte pe care le dau cînd
sînt interoga ți arată că prof. Dumitru
Roșu desfășoară o activitate didactică
valoroasă.
Răsplata muncii
Duminică 3 martie, elevii, profe-
sorii șl personalul administrativ de
la centrul școlar de chimie din Iași
au trăit o zi deosebită: într-un cadru
festiv, le-au fost acordate titlul și
drapelul de școală fruntașă pe secto-
rul Industriei chimice.
La această festivitate au luat parte
reprezentanți ai Ministerului Indus-
triei Chimice și ai Ministerului Invă-
țămintulul, directori ai uhor școli
aparținind Ministerului Industriei
Chimice și reprezentanți ai Fabricii
Chimice nr. 2 din Iași, pe lîngă care
funcționează centru! școlar.
După inminarea drapelului au fost
împărțite premii în bani profesorilor,
maiștrilor și personalului administra-
tiv evidențiați în muncă. De aseme-
nea, au fost acordate premii în cărți
ucenicilor și elevilor merituoși.
Festivitatea s-a încheiat printr-un
concert dat de orchestra de muzică
populară „Doina Moldovei" a Filar-
monicii de Stat din lași.
Din viața și lupta femeilor din lumea întreagă
Crește și se întărește necontenit
lupta învățătoarelor și profesoarelor
din întreaga lume împotriva pregăti-
rilor de război, pentru pace, pentru
un invățămînt democratic.
In timp ce în Uniunea Sovietică,
în marea Chină și in toate țările de
democrație populară femeile din în-
vățămint se bucură de prețuirea
caldă șl de grija întregului popor și
sînt participante de frunte la condu-
cerea treburilor statului, în țările ca-
pitaliste femeile d|n invățămînt tre-
buie să lupte d^n greu. Ele Iși ridică
tot mai dîrz glasul contra ațițătorilor
ia război, organizind numeroase ac-
țiuni menite să împiedice realizarea
planurilor nebunești ale acestora, să
aducă o contribuție de seamă la lupta
pentru pace.
Vietnam
Femeile din Vietnam au dus o
luptă susținută împotriva analfabe-
tismului. Sub loz'lica „Nici o femeie
analfabetă" ele au urmat cu regulari-
tate cursurile. Chiar femei de 70 de
ani au luat parte ia aceste cursuri. De
pildă. Mama Ngon, deși bătrină și cu
brațul drept mutilat, a învățat, și azi
știe să citească și să scrie, folosind
mîna stingă.
înființarea căminelor de copil este
de asemenea o preocupare a femeii
vietnameze. Astfel, numai în regiunile
La lighean, Quang-bjnh, Ha-tinh,
Vlnh-Linh au fost organizate peste
4.000 cămine de copil.
Indonezia
Intr-o declarație publicată la 22
noiembrie trecut, Gerwani (Mișcarea
de femei din Indonezia) a sprijinit
acțiunile studenților indonezieni Împo-
triva propunerii făcute de către Mini-
sterul Educației și al Culturii de a
spori taxele de examen.
Aflrmlnd că părinții nu pot suporta
cheltuieli suplimentare șl că sporirea
taxelor de examen ar face ca mulți ti-
neri să fie lipsiți de posibilitatea de
a-și continua studiile, Gerwani cere să
se revină asupra acestei decizii.
Majorarea propusă ar spori cu 50%
taxele de examen pentru școlile supe-
rioare și Institute și cu 60% pentru
școlile tehnice secundare.
Fa(ă în f
Fiecare din cele două state germa-
ne — R.D. Germană și R.F. Germană
— șl.au creat un învățămint superior
propriu. Sarcinile, caracterul, conținu-
tul și formele de organizare ale invă-
(ămlntului superior al celor două state
sint determinate de caracterul orindui-
rit sociale a acestora.
Deosebirea fundamentală dintre tn.
vățămlntul superior al celor două
state germane constă în faptul că in
timp ce în R.D, Germană instituțiile
de invățămînt superior sint indisolu-
bil legate de popor, in Germania Oc-
cidentală ele sint izolate de masele
populare și străine de nevoile aces-
tora.
In R.D. Germană universitățile și
școlile superioare au sarcina de a for-
ma cadre științifice pentru puterea
muncitorilor și țăranilor. 50 la sută
din numărul total al studenților sint
fii de muncitori și de țărani munci-
tori.
In Germania Occidentală lucrurile
stau cu totul altfel. Instituțiile de tn-
vățămtnt superior sint destinate in
primul rind fiilor marii burghezii.
Clasa care constituie majoritatea
populației acestui stat, clasa munci-
toare, are cel mai mic procent din nu-
mărul total al celor ce studiază in
tnvățămtntul superior. Numai 5 la
sută stnt fii de muncitori.
Invățămîntul superior din R.D. Ger-
mană este profund democratic Dife-
ritele forme de colaborare între pro-
fesori și studenți tn cadrul facultăți-
lor, colegiilor, consfătuirilor, sfaturilor
științifice, al diferitelor comisii etc.
constituie expresia adevăratei demo-
crații care există în universitățile șl
școlile superioare din R.D. Germană,
întreaga desfășurare a vieții tn insti-
tuțiile de învățămint superior din a.
ceastă parte a Germaniei este determi-
nată de ideile socialismului științific,
ideile păcii și prieteniei între popoare.
Democrația
în S.U.A...
Imperialiștii din S.U.A. au făcut și
continuă să facă multă zarvă în ju-
rul așa numitei ,,democratii america-
ne' pe care o prezintă drept model,
drept exemplu care ar trebui urmat,
chipurile, de întreaga lume, de toți
cei care doresc să contribuie la pro-
gresul și prosperitatea omenirii.
Iată un singur exemplu al acestei
faimoase „democratii".
Filiala din Chicago a Asociației na-
ționale pentru apărarea populației de
culoare a publicat o dare de seamă
asupra discriminării rasiale practicată
în școlile din acest mare oraș ameri-
can. In acest document sînt date la
iveală cîteva din adevăratele cauze ale
înapoierii culturale a populației de cu-
lca re.
Este grăitoare situația în privința
alocațiilor bugetare pentru școli; pen-
tru fiecare elev alb este afectată o
sumă cu 22 dolari mai mare decît
pentru unul de culoare. De asemenea,
școlilor pentru negri le este repartizat
cel mal mare procent de învățători
necalificati și neexperimentați, In timp
Uniunea Sovietică
Profesoara Zinaida Silinskaia
Pe profesoara Zinaida Silinskaia o
poți intîlni adesea la Sovietul orășe-
nesc din Sverdlovsk. Sute de locuitori
ai orașului o cunosc pe această femeie
scundă, cu o figură inteligentă și
prietenoasă. Ea a închinat 36 de ani
din viața sa muncii nobile de educare
a tinerei generații. Mulți dintre foștii
ei elevi conduc acum vapoare pe Bal-
tica sau locomotive electrice pe liniile
ferate principale, despică liniștea aeru-
lui în avioanele cu reacție, sint consi-
lieri de legație sau sporesc pleiada
inovatorilor d<n fabrici și uzine.
Guvernul a dat o înaltă apreciere
vieții pline de înfăptuiri a Zinaldei
Silinskaia, acordîndu-| Ordinul Lenln
și Ordinul „Steagul Roșu al Muncii",
ca șl medalia „Pentru eroism în mun-
că". Dar bătrîna profesoară socotește
că, pentru ea, cea mai înaltă distincție
o constituie încrederea pe care i-o
arată poporul.
Cu sentimentul unei mari răspun-
deri își îndeplinește ea sarcina de o-
noare de deputat In Sovietul orășe-
nesc. De douăzeci de ani, neîntrerupt,
alegătorii ii dau votul in alegeri, fn
ultimii patru ani, Silinskaia a stat în
fruntea comisiei permanente de învă-
tămint a Sovietului orășenesc. Acea-
sta este comisia cu cele mal bune re-
zultate a Sovietului. Ea reunește 29
de deputați și aproximativ tot atiția
activiști. Comisia controlează îndepli-
nirea hotărîrilor Sovietului orășenesc,
semnalează situația diferitelor pro-
bleme, a diferitelor sectoare, îi pune
im stare de alarmă și-l stimulează pe
cei care își uită obligațiile.
Nu trece nici o singură sesiune a
Sovietului orășenesc fără ca Silinskaia
să nu la asupra el examinarea unei
probleme de cea mai mare însemnă-
tate pentru viață. La una din sesiuni
ea a propus să se studieze experiența
Moscovei și Leningradului în organi-
zarea muncii In afară de școală cu
copiii. Altă dată a propus să se ridice
din curțile clădirilor cu multe locuințe
chioșcurile comerciale și să se pună
curțile la dispoziția copiilor locata-
rilor-
Gama problemelor de care se ocupă
zi cu zi comisia de Invățămînt public
de sub conducerea Zinaidej Silinskaia
este largă. Ea nu ocolește nici o pro-
R.D. Germană se află în perioada
de trecere de la capitalism la socia-
lism, Invățămîntul superior asigură
țării cadrele de specialiști cu înaltă
calificare necesare construirii socia-
lismului. El se caracterizează printr.o
strinsă colaborare cu producția socia-
listă, printr-o legătură rodnică a în-
vățăturii cu practica construirii socie-
tății socialiste. P.S.U.G. și guvernul
R.D. Germane acordă o mare atenție
invățămîntului superior, Intr.o scri-
soare a C.C. al P.S.U.G. adresată de
curind tineretului studențesc se spune,
printre altele: ..Niciodată n-au exis-
tat în Germania posibilități de studia
și perspective attt de largi și cuprin-
zătoare pentru tineretul studențesc ca
în republica noastră. Niciodată ca azi,
viitorul personal, profesional și știin-
țific al fiecărui student din Germania
n-a fost atît de sigur. Marea majori-
tate a tineretului studențesc de azi va
prelua mline funcții importante In stat
și economie, jucînd un rol hotărîtor
în viața socială a poporului nostru".
Cu totul alta este situația tn Ger-
mania Occidentală. Deși de aproape
10 ani se vorbește de o reformă fun-
damentală a invățămîntului superior
aceasta n-a avut loc. Explicația con-
stă tn tendința claselor exploatatoare
de a.și menține vechile privilegii.
Forțele reacționare din Germania
Occidentală influențează puternic in-
vățămlntul superior al acestui stat. In
universitățile și școlile superioare ale
Republicii Federale se extinde tot mai
mult spiritul nefast al șovinismului și
reacțiunii. Militariștii vest-germant
vor să pregătească în aceste instituții
dușmani al progresului, adversari ai
clasei muncitoare, șoviniști și revi-
zioniști.
Potrivit relatărilor presei vest-ger.
mane studenții din Republica Federa-
lă trăiesc tn condiții materiale foarte
grele. După cum s-a arătat la con-
ferința de la Bonn a delegaților Uni-
unii Studenților germani, din bugetul
americană
ce în districtele Longfellow și Shields.
de exemplu, școlile pentru elevii albi
au numai învățători cu experiență. în
districtul Hess la școlile pentru negri.
...și în afara Americii
Cu toată reclama care 1 se face, în
ochii popoarelor această marfă nu-și
găsește căutare. Ea place de minune
insă guvernelor țărilor capitaliste.
O deosebită apreciere îi dau în ul-
timul timp autoritățile irakiene. De
curînd a sosit-la Cairo un grup de
profesori și învățători egipteni care
au funcționat în Irak. Ei au fost su-
puși unei aprige prigoane din partea
autorităților lui Nuri Said și apoi
expulzati din Irak.
După cum au relatat Abdel Rahman
Muhhamed Helmi, profesor la o școa-
lă medie din orașul Nedjef și soția sa,
profesoară la o școală medie de fete,
față de profesorii egipteni a fost or-
ganizată în Irak o adevărată sama-
volnicie polițienească. Expulzlndu-i
din țară autoritățile irakiene nu le-au
dat posibilitatea nici să-și încaseze
blemă ascuțită, nu scapă din atenție
nici o cerere.
In anul acesta s-a deschis la Sverd-
lovsk o școală-internat. Era o acțiune
nouă și comisia a luat școala sub ob-
servația ei. Membrii comisiei perma-
nente au vizitat școala. Ei au văzut
că aici lipsesc încă multe lucruri. A-
dreslndu-se secției de Invățămînt, a-
ceasta a trimis școlii utilajul necesar,
lenjerie, haine. După o lună-două,
Silinskaia a trimis din nou activul
său la internat. De data aceasta i-a
trasat sarcina să verifice cum se des-
fășoară aici munca instructiv-educa-
tivă. Și Sovietul orășenesc a ajutat
din nou școala.
Trebuie să remarcăm încă o trăsă-
tură care o apropie pe Silinskaia de
inimile oamenilor. Aceasta este sensi-
bilitatea, bunătatea ei. Nu rare ori,
in mica locuință a deputatei vin ale-
gători cu diferite cereri I „Vecinul
s-a îmbolnăvit, ajutați-ne să-l insta-
lăm la spital", „Sfătuiți-ne ce să
facem ca să primim pensia" etc.
In problemele mari ca șl în cele
mărunte, profesoara Zinaida Silin-
skaia. deputat ales de popor, îl ajută
întotdeauna pe oameni.
A. ȚELIKOVA
ață
Ministerului Afacerilor Interne at
R.F.G. pe anul 1957 (prin care se fi-
nanțează Invățămîntul superior) pen.
tru studenți s-a alocat suma mizeri
de 2.000.000 de mărci care nu ajunge
nici pentru a asigura nevoile al la
sută din numărul total al studenților.
Participantii la această conferință au
adoptat In unanimitate o hotărire prin
care cer ca anual să se aloce din bu-
get o sumă de cel puțin 120.000.000
de mărci pentru burse care să fie a-
cordate celor mai nevoiași dintre stu-
denți
Datorită condițiilor grele tn care
trăiesc, două treimi din studenții din
Germania Occidentală sint nevoiți
să-și procure banii pentru taxe și pen-
tru mijloacele de existență îndepli-
nind munci degradante. Buletinul de
presă al Partidului Social Democrat
subliniază că în R.F. Germană „o
întreagă generație de studenți flămin-
zește'^și „tn loc de a sta tn sălile de
cursuri și de a studia ei trebuie să
îndeplinească munca de hamal sau de
paznic de noapte care nu are nimic
comun cu învățătura".
După cum relatează ziarele, situația
grea In care trăiesc studenții vest-
germani a dus la zdruncinarea sănă-
tății multora dintre ei. Ziarul „Frank-
furter Allgemeine", bunăoară, recu-
noștea de curind că sănătatea studen.
ților „provoacă foarte mari îngrijo-
rări".
Organizațiile studențești din R.F.
Germană declară că dacă situația stu-
denților nu va fl în mod radical îm-
bunătățită vor recurge la proteste șl
greve. In ultima vreme mulți studenți
vest-germani și-au exprimat nemulțu-
mirea față de politica guvernului Ade-
nauer.
Situația Invățămîntului superior din
cele două state germane constituie o
dovadă convingătoare a superiorității
orînduirii sociale și de stat a R.D,
Germane.
în acțiune
90% dintre învățători sînt dintre cel
neexperimentați.
Să mai spună cineva că în S.U.A^
nu există democrație,..
salariu] ce li se cuvenea și nici să-și
vlndă bunurile pe care nu le-au
putut lua cu ei. Favzi Muhamed Ah-
med, bunăoară, fost profesor la școa-
la de arte din Mossul, a fost arestat
și aruncat In închisoare și apoi ex-
pulzat, nepermițindu-i-se să-și ia nici
cel puțin obiectele personale.
Nespus de grea este și situația în-
vățătorilor și profesorilor patrioti ira-
kieni care luptă pentru apărarea inte-
reselor naționale ale patriei lor, pen-
tru pace și prietenie între popoarele
din Orientul Apropiat și Mijlociu și
din întreaga lume.
Metodele împrumutate de guvernul
irakian din arsenalul democrației ame-
ricane au arătat multor patrioti din
țările capitaliste adevărata față a de-
mocrației occidentale.
Redacția Sl administrația: București, str. Spini Harei nr. lî. Telefon 4.24.00: 4J2.3I. Tiparuli Combinatul Poligrafic Ca»t SdnteU „I. V. Stalln* București Plaja Sctntell Abonamente: 1 an — 12,50 Iei; 6 luni — 6,25 Iei: 3 luni - 3,12 (eL