Proletari din toate țările, uniți-vâ I
Sb^ iwoIomiMiil
Organ al Ministerului Invățămîntului șl al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invătămint
ANUL IX Nr. 411
Vineri 22 februarie 1957
4 PAGINI 25 BANI
Condiții tot mai bune
de dezvoltare a
invățămîntului
NOI REALIZĂRI
in lupta pentm construirea socialismului
Plenara C.C. al P.M.R. din 27—29
decembrie 1956 a adoptat hotărîri de
o deosebită însemnătate pentru înfăp-
tuirea sarcinilor trasate de Congresul
al ll-lea al partidului cu privire la
îmbunătățirea învățămîntului de cul-
tură generală.
Hotarîrea Plenarei de a se îmbună-
tăți proporția dintre fondul de acumu-
lare și fondul de consum pentru a se
repartiza o parte mai mare din veni,
tul național satisfacerii cerințelor ma-
teriale și culturale ale poporului mun-
citor va permite lărgirea rețelei șco-
lare corespunzător cu sarcinile de șco-
trecerea unor întreprinderi de interes
local în subordinea sfaturilor populare
se creează posibilitatea descoperirii și
folosirii în mai bune condiții a resur-
selor locale pentru satisfacerea nevoi-
lor regiunii respective. In acest mod
prin producerea pe scară largă a ma-
terialelor de construcții, care vor fi
folosite în primul rînd pentru necesi-
tățile regiunii, vor putea fi terminate
cele aproape 80 de școli cu peste 200
săli de clasă care sint în curs de
construire prin autoimpunere.
îndrumarea și controlarea Întreprin-
derilor locale de către sfaturile popu-
Pe ansamblul industriei socialiste, planul producției globale
a fost îndeplinit in proporție de 105 la sută,
producției-marfă în proporție
Un număr de 7 raioane
cooperativizate.
In învățămîntul de cultură
crescut cu 131.000 față de
de 104 la sută,
din țară sînt
generală numărul
1955.
iar planul
complect
elevilor a
Numărul absolvenți.or cu pregătire superioară a
Jarlzare. Secția de
învățămînt a regi-
unii Pitești a asi-
gurat încă de
pe
acum condițiile ne-
cesare pentru a cu-
prinde, în anul
1957—1958 în cla-
APLICÎND
HOTĂRIRILE PENARE I
C. C. AL P. M. R.
— lare, repartizarea
producției lor de
către aceste organe
îngăduie profilarea
întreprinderilor lo-
cale potrivit cu ce-
rințele regiunii. In-
—’treprlnderea	„OI-
sa a V-a, 72—75% din absolvenții
clasei a IV-a. In regiune vor lua fiin-
ță noi unități de învățămînt care vor
asigura școlarizarea tuturor copiilor de
la 7—11 ani. De asemenea, se va în-
mulți simțitor numărul claselor V—
VII șl se va mări numărul locurilor în
școlile medii. Pentru dezvoltarea cultu-
rală a raioanelor cu caracter agricol
vor fi întărite școlile medii din Dră-
gănești-Olt și Drăgășani. In același
scop s-a .prevăzut înființarea unei
școli medii în raionul Costești.
în concordanță cu dezvoltarea rețe-
lei școlare și cuprinderea unui număr
mai mare de elevi se va mări spațiul
de școlarizare prin darea în folosință
a unor noi construcții școlare cum
sînt: școala de 7 ani din cartierul
Turcești al orașului Pitești, școlile
din Lădești, raionul Băbeni, Dragomi.
rești, raionul Drăgănești, Bucșenești,
raionul Pitești etc.
Lărgirea atribuțiilor sfaturilor popu-
lare va da posibilitatea de a se re-
zolva operativ toate problemele legate
de funcționarea școlilor și de activi-
tatea cadrelor didactice. Astfel, prin
tul" din Slatina, de pildă, are o sec-
ție profilată pentru mobilier școlar.
Această întreprindere va furniza șco-
lilor din regiune în acest an peste
1.500 de bănci, precum șl alt mobilier.
Datorită măsurilor luate în vederea
Înlăturării formelor birocratice de cen-
tralizare excesivă, precum șl prin a-
cordarea unor drepturi mai largi sfa-
turilor populare cu privire la executa-
rea bugetelor se vor efectua mai o-
perativ și mai ușor lucrările de re-
parație și întreținere a localurilor
instituțiilor de învățămînt.
Rezultatele rodnice ale acestor mă-
suri nu au întîrziat să se arate. Nu-
mai în cîteva zile, datorită inițiati-
vei organelor locale, a fost organizat,
într-o clădire bine amenajată și Înzes-
trată, internatul școlii din Ciomăgeștl,
raionul Vedea.
Trebuie să subliniez că lărgirea a-
I. RADU
șeful secției de învățămînt
a regiunii Pitești
fost cu 19 la sută mai
Comunicatul Direcției Centrale de
Statistică cu privire la îndeplinirea
planului de stat al R. P. Romlne pe
anul 1956 a umplut de bucurie inimile
oamenilor muncii din patria noastră.
Prin graiul convingător al cifrelor co-
municatul vorbește despre rodnicele
realizări dobîndite de poporul nostru in
primul an al celui de al doilea plan
cincinal, despre hotărlrea cu care oa-
menii muncii traduc în viață hotăririle
Congresului al ll-lea al Partidului
Muncitoresc Romîn.
Anul 1956 s-a încheiat cu succese
importante în dezvoltarea economiei
naționale și In domeniul aocial-cultu-
ra1. Pe ansamblul industriei socialis-
te, planul producției globale a fost în-
deplinit în proporție de 105 Ia sută,
iar planul producției-marfă In propor-
ție de 104 la sută. Producția globală
a crescut cu 11 la sută in comparație
cu realizările anului precedent. In in-
dustria mijloacelor de producție s-a
mare decît în 1955.
tehnologice noi, s-a dezvoltat activi-
tatea de invenții și raționalizări, Între-
prinderile din industria ușoară au pro-
dus cantități mai mari din mărfurile
cerute mai mult de populație.
Prin eforturi proprii și cu sprijinul
țărilor lagărului socialist, îndeosebi al
Uniunii Sovietice, industria noastră
și-a însușit cu succes tehnologia pro-
ducerii de noi și Importante mijloace
de producție și bunuri de consum, con-
tribuind la creșterea puterii economice
a patriei noastre.
Comunicatul scoate Insă la iveală și
fenomenele negative care s-au mani-
festat in unele ramuri industriale in
anul 1956. Cu toate că prețul de cost
in Industria republicană a fost redus
cu 2,3 la sută față de prețul
mediu din anul 1955, sarcina
cată de reducere a prețului de
a fost îndeplinită în întregime
tă rezultatelor nesatisfăcătoare
de cost
planifi-
cost nu
dator i-
obținu-
(Continuare tn pag. 2)
obținut o creștere de
în cea a bunurilor de
registrat o creștere de
ductivitatea muncii a
dustrie cu 9 la sută,
turi cu 10 la sută.
14 la sută, iar
consum s-a în-
7 la sută. Pro-
crescut In in-
iar în transpor-
te în acest domeniu de unele ministe-
re
Anumite întreprinderi au livrat
In cursul anului 1956 a continuat
să se îmbunătățească sortimentul și
calitatea produselor industriale. S-au
produs noi tipuri de mașini și agrega-
te, s-a extins folosirea de procedee
AL VI-LEA CONGRES
AL EDUCATORILOR AMERICANI
produse de calitate necorespunzătoare.
Nu toate întreprinderile au acordat a-
tenția cuvenită economisirii metalelor.
In interesul unei ridicări mai rapide a
nivelului de trai al poporului aceste
lipsuri trebuie să fie lichidate.
Realizări importante s-au obținut în
cursul anului 1956 și tn desvoltarea
agriculturii. După Congresul al ll-lea
al P.M.R. numărul familiilor de țărani
muncitori din gospodăriile colective a
crescut cu 26 la sută. Noul avînt al
colectivizării se caracterizează printr-un
ritm mai viu și printr-o mai masivă
intrare în gospodăriile agricole colec-
tive a țăranilor mijlocași. Un număr
de 7 raioane sînt complect cooperati-
vizate. La sfîrșitul anului 1956 secto-
rul cooperatist al agriculturii deținea
17,5 la sută din suprafața arabilă a
țării, iar întregul sector socialist 30,8
La înapoierea din Montevideo (U-
ruguay) prof. univ. Nic. Pascu, pre-
ședintele C.C, al S.M.I. care a parti-
cipat ca reprezentant al F.I.S.E, (Fe-
derației Internaționale a Sindicatelor
din învățămînt) la cel de al Vl-lea
congres al educatorilor americani a
acordat un interviu unui redactor al
„Gazetei învățămîntului''.
Interviu
cu tov. N. Pascu,
președintele C.C. al S.M.I
INTREBARE: CE NE
PUTEȚI SPUNE DES-
PRE ORGANIZAREA
CELUI DE AL VI-LEA
CONGRES AL EDUCA-
TORILOR AMERICANI?
RĂSPUNS: După cum este deja
cunoscut, cel de al Vl.lea congres al
educatorilor din continentul american
s-a ținut la Montevideo, în Uruguay,
tntre 21 și 28 ianuarie 1957, Acest
congres a început să fie pregătit cu
aproape 10 ani tn urmă de către în-
vățătorii și profesorii progresiști din
America Latină, Ținerea congresului
s-a aminat însă din an tn an. La Con-
ferința Internațională a Invățămintu-
lorilor din America Latină atît pe
plan național cit și pe plan continen-
tal a crescut tn mod considerabil, ast-
fel că ținerea congresului devenise o
imperioasă necesitate.
La lucrările congresului au fost re-
prezentate organizațiile sindicale, a-
sociațiile și federațiile educatorilor
din 9 țări și anume: Argentina, Bra-
zilia, Chile, Ecuador, Mexic, Porto-
Rico, Peru, S.U.A., Uruguay.
In afară de aceste delegații,
la
Iul organizată de FISE la Vie na
1953, s-a stabilit ca congresul
aibă loc în anul 1954 sau 1955.
diferite motive congresul nu s-a
tut ține nici în acești ani.
In ultimul timp, însă, tendința
în
să
Din
pu-
de
unitate a mișcării sindicale a educa-
» ____________________________________________
congres au participat ca observatori
reprezentanți ai cadrelor didactice e-
migrate din Guatemala și Paraguay.
Din punct de vedere politic, compo.
zlția congresului a fost foarte diferi-
tă, începînd de la socialiști și pînă
la educatorii fără apartenență politi-
că. Cea mai numeroasă delegație a
fost aceea a Uruguayului, care a a-
vut 66 de membri.
ÎNTREBARE: CARE
AU FOST PROBLEME-
LE DEZBĂTUTE LA
CONGRES?
RĂSPUNS : Ordinea de zi a con-
greșului a cuprins trei probleme : 1)
Situația învățămîntului in America;
2) Situația educatorilor americani;
3) Alegerea unui organ de coordonare
a activității federațiilor naționale din
învățămîntul american.
In linii generale, documentele con-
gresului au avut un conținut pozitiv,
ridicînd cu destul curaj o serie de
probleme importante ce stau în fața
mișcării sindicale din America Lati-
nă.
In ceea ce privește situația învăță,
mlntului, este caracteristic faptul că
la congres s-a discutat problema ne-
cesității obligativității învățămîntului
și cerința ca acest învățămînt să fie
gratuit. Este cunoscut faptul că unul
din cele mai importante drepturi ale
popoarelor este dreptul la cultură. In
America Latină, insă, acest drept es-
te jefuit tot așa de sălbatec ca și
cafeaua din Brazilia,
Situația analfabetismului este cît
se poate de grăitoare. La congres s-a
pronunțat în legătură cu numărul a-
nalfabețllor din America Latină cifra
de 4^.000,000. Statistica analfabetis-
mului pe țări se prezintă astfel :în
Bolivia 750fcdin populație este anal-
fabetă. tn Brazilia 50^, in Colum-
(Continuare fn pag. 4)
Stabilirea de legături intre C.C. al S.M.I. și organizațiile sindicale
de invătămint din America Latină
Cu prilejul participării la cel de
al Vl-lea congres al educatorilor
americani, între delegația C.C. al
S.M.I. și o ser e de delegații ale
federațiilor naționrle ale educato-
rilor din America Latină s au în-
cheiat protocoale de înțelegere
privind măsurile pentru stabilii
rea
și dezvoltarea relațiilor de colabo-
rare Intre organizațiile sindicals
respective.
Mlaurile stabilite de delegația
C.C. al S.M.I. și delegația Federa-
ției Naționale a Educatorilor din
Mexic pentru stabilirea și dezvol-
tarea relațiilor de colaborare între
organizațiile sindicale respective :
Intîlnindu-se cu ocazi? celui de
al VLlea congres al educatorilor
americani care a avut loc la Mon-
tevideo și diacutînd o sarie de as-
pecte ale activității organizațiilor
sindicale ale celor două țări, cele
două delegatii au ajuns la condu-
z a că este necesar să găsească
posibilități pentru a se cunoaște
ma| bine, pentru a realiza un
schimb de experiență tn activitatea
sindicală, pentru a intensifica con-
tactul între organizațiile sindicale
respective. între conducătorii sin-
d caii, intre școli și Intre institu-
țiile sociale și culturale ale orga-
nizațiilor lor naționale.
Cele două delegații consideră că
stabilirea unor asemenea legături
corespunde liniei generale trasite
de cel de a] Vl-lea congres al edu-
catorilor americani și propun con-
ducerii celor două sindicate sa
discute măsurile următoare, cire
vor contribui la opera de apropiere
a educatorilor din lume?. Întreagă
1.	Să se înlesnească schimbul
de publicații ale organ zațiilor
sindicale din învățămînt d n cele
două țări.
2.	Să se publice articole tn presa
de specialitate, care să prezinte
situația școlilor. a Învățătorilor
precum și activitatea organizațiilor
sindicale din învățănrînt.
3.	Să se încurajeze stabilirea de
legături individuale prin corespon-
dentă sau prin alte forme intre
membrii de slnd cat din cele două
țări, între unele școli, între elevi
și studenți ai școlilor de diferite
categorii,
4.	Să se realizeze un schimb de
expoziții care să fie fo'osite pen-
tru o mai bună cunoaștere reciprocă
a situației Invățămîntului, a ca-
drelor didactice, precum și a pro-
blemelor sindicale din cele două
țări.
5.	Să se stud eze posibilitatea
schimbului de delegați care să
viziteze cele două țări In cursul
anului școlar 1958—1959.
Punlnd în practică aceste mă-
suri, cele două delegețif consideră
că vor aduce o contribuție Impor-
tantă la stabilirea unei colaborări
pe plan internațional a cadrelor
didactice, colaborare necesară
pentru a ridicai la un nivel superior
Învățămîntul în raport cu necesi-
tățile pe care civilizația contem-
porană le pune în fața școlii și a
slujitorilor săi,
înțelegeri similare au fost înche-
iate cu federațiile naționale ale
educatorilor din Ecuador, Chile,
Peru, Brazilia (Rio de Janeiro)
la
cu
13
sută. Agricultura a fost înzestrată
noi mașini și utilaje. S-au înființat
noi stațiuni de mașini și tractoare.
(Continuare tn pag. 3)
Clubul
L-am vizitat din nou tn zilele
trecute. Tov. Pătuleanu, actualul
director, a fost bucuros să vor-
|
î
Aș putea spune că l-am cunoscut
de cînd er,a „atltica", adică nici
de o șchioapă. L-am așteptat și eu
cu acefași nerăbdare cu care l-au
așteptai mtlle de cadre didactice'
din Capitală.
Inaugurarea a avut loc la 23
August 1950. La festivitate au par-
ticipat sute sute și sute de cadre
didactice, t fost botezat „Clubul
învățămînt". Au trecut 7 ani, In
care a crescut de nu-l mai recu-
noști, deși este instalat in aceeași
clădire — pe Bulevardul 6 Martie
— ceva mai jos de grădina Cișmi-
giului. Acum cuprinde parterul și
aproape trei etaje.
„Copilăria" clubului nostru a
fost, după părerea mea, nu dintre
cele mai fericite. Tn cei 7 ani a
schimbat 8 președinți, 7 directori,
și nu mai știu cîte alte .,dădace".
A trecut, pe rînd, clnd în subsis-
ten(a secției culturale a Sindica-
tului, cind în aceea a comitetului
sindical orășenesc. Actuala condu-
cere crede că cea mai vitregă soar-
tă a avut-o atunci cind de soarta
lui se „ocupa" (sau mai bine zis
nu) fostul comitet orășenesc.
In sala
de lectură


Cred, însă, că e mai bine să le
vedem la lucru.
Tntr-una din sălile de la parter,
destul de bine amenajată (oglinzi
masive, pian, bare), repetă mici e
baletiste. Profesoara, Sanda Dumi-
triu-Panaitescu, indică mișcările.
La pian tov. Maria Poltzer execu-
tă melodia indicată. Mișcările fe-
tițelor slnt corecte și grațioase.
Cercul de balet avea la început opt
membre. In ctteva luni, numărul
lor a sporit la 30, apoi la 65, iar
astăzi stnt aproape 90, împărțite
pe grupe de virstă. Grupa mare tu-
O lecție
de balet
bească despre activitatea care se
desfășoară aci zilnic. A început cu
cercurile de artiști amatori.
— Avem, spune directorul, șapte
cercuri artistice: de teatru, ds
dansuri, de cor, de orchestră, de
teatru de păpuși, de balet șl de
pian.
creată de 6 ani și a căpătat o teh-
nică avansată. A dat la început
mici spectacole tn diferite între-
prinderi, apoi recitaluri de balet tn
sala C.C.S. și la Palatul pionieri-
lor.
— Acum pregătim un nou reci-
tal care, sperăm, va fi și cel mal
reușit, ne spune tov. Panaitescu.
Nu putem afla repertoriul, pentru
că e socotit „secret profesional".
Plecăm din sala de balet însem-
nînd tn carnet: Bilanț pozitiv.
In „sala albastră" dăm peste o
ședință de lucru a cercului literar.
Trecerea e bruscă: dela glgilicile
zgomotoase la oameni maturi.
Mulți au părul alb și cîte 30 de
ani de dăscălie. Tineri mai puțini.
Nu de mult, tn urma unei vizite
a maestrului M. Sadoveanu, cer-
cul literar al cadrelor didactice a
primit numele marelui nostru scrii-
tor. Tov. Dimitrle Goga ne vor-
bește despre activitatea cercului.
Aici se țin săptămlnal ședințe un-
de se citesc și se analizează lucră-
rile membrilor cercului. Marțea se
dau și consultații. Tov. Goga ne
spune că deși temele lucrărilor li-
terare sînt foarte variate, se dă a-
tenție deosebită acelor teme care
au contingență cu problemele edu-
cației comuniste. In programul de
activitate a cercului stnt prevăzute
ședințe publice pe temele: „Răs-
coala din 1907", ..Ziua femeii" etc.
Membrii cercului literar slnt su-
părați pe gazeta noastră care nu
le-a publicat niciuna din lucrări.
Ne scuzăm și noi cum putem, in-
voctnd lipsa de spațiu.
Continuăm vizita: biblioteca,
sala de lectură, sala de specta-
cole, expozițiile. Biblioteca a luai
anul trecut o frumoasă inițiativă,
aceea de a veni tn ajutorul cadre-
lor didactice înscrise la cursurile
de perfecționare. La ședințele pe
specialități, care au loc în codrul
programului fixat de I.P.C.D., bi-
bliotecarii clubului aduc spre con-
sultare șl împrumut întreaga bi-
bliografie necesară. Biblioteca dis-
pune de un fond de cărți de peste
CONST. RADOI
4


1
$



(Continuare în pag 3)
Politehnizarea Tnvățămîntului de cultură generală
factor principal pentru educația armonioasă
și multilaterală a tineretului
Concluziile ședinței Colegiului Ministerului Invățămîntului

învățătorii ™ pregătirea răscoalei din 1907
Aniversarea a jumătate de veac
de la răscoala din 1907 ne impune
să cercetăm cu atenție rolul învăță-
torilor în pregătirea și desfășurarea
răscoalei.
O veche și nobilă tradiție a învă-
țătorimii noastre o constituie împle-
tirea activității didactice cu activi-
tatea de luminare a poporului pe li-
nia intereselor lui vitale. Istoria în-
vățămîntului romînesc ne arată că
în perioadele în care poporul s-a
ridicat la luptă revoluționară, mun-
ca de luminare dusă de cadrele di-
dactice s-a Intensificat, venind în
sprijinul celor ce luptau pentru o
cauză dreaptă. Așa s-a Intîmplat la
1821, la 1848, la 1888. Așa s-a întîm-
plat și la 1907,
Dacă răsfoim presa sau documen-
tele de arhivă din primii ani al se-
colului nostru, constatăm că proble-
ma activității culturale pe care o
desfășurau învățătorii atrăgea din
plin atenția claselor dominante. în
general, se confurau două poziții ale
exponentilor regimului de atunci.
Unii căutau să impună învățătorilor
să-șl mărginească activitatea între
cel patru pereți ai școlii. Alții, poli-
ticieni mai abili, întelegînd că miș-
carea Învățătorilor pentru culturali-
zarea maselor nu va putea fi stăvi-
lită, au încercat să o folosească în
scopurile claselor dominante, orien-
ttnd-o spre „o înțelegere între pro-
prietari și țărani' ’). După cum se
vede, ambele poziții slujeau ace.
leași interese.
Cele două poziții au fost reluate
cu mal multă vehemență atunci cînd
a izbucnit marea răscoală țărăneas-
că. Partizanii primei teze căutau să
demonstreze că răscoalele se dato-
resc exclusiv... activității culturale
a învățătorilor. Ingimfatul Marghi-
loman declara la o consfătuire a
marilor proprietari, ținută la 16 mar-
tie 1907, că „pricina agitațiilor din
țară sînt creerele bolnave ale unor
profesori'. Ziarul grupării junimiste,
„Epoca', se lamenta că învățătorii
„au luat ralul de agitatori ai țăra-
nilor și s-au pus în capul lor, să 1
ducă la pradă și omor* ; nu rămt-
nea mai prejos nici ziarul liberal
„Prezentul' care, afirmind că învăță-
torii „în unele părți erau sufletul
răscoalei, în alte părți încercau să
rea : care este
tnvățătorimll la
ia desfășurarea
contribuția reală a
pregătirea șl apoi
răscoalei ? Departe
de a epuiza această temă, articolul
de față se mărginește să
teva aspecte ale ei.
Proveniti din rîndurile
și cunoscîndu-i nevoile,
atingă cî-
țărănimii
striviți ei
provoace
împotriva
vreme în
tori erau
cati
răscoale", cerea represiuni
acestora. Aceasta într-o
care zilnic zeci de învăță,
arestați, torturați, împus-
Partizanii celei de a doua teze
susțineau că
să-și continuie
învățătorii trebuiau
.activitatea
școlară' pentru a înlesni
i extra-
,buna în-
țelogera' și a înlătura „relele inspi-
ratii pe care le sugerează Ignoran-
ța' ’). Din nou constatăm că celo
două teze se combateau numai for-
mal, ambele urmărind să ascundă
adevăratele cauze ale răscoalei din
1907. In realitate — cum just arăta
înșiși de mizerie, suferind st ei ne-
sfîrșite persecuții din partea moșlo-
rilor și autorităților, dueîndu-și mun-
ca în localuri insalubre, cu copii ne-
mîncați și zdrentuiți — cei mat
mulți dintre învățători erau cu trup
și suflet de partea țărănimii munci-
toare. Pedagogii reacționari de H-
pul senatorului conservator I. Găvă-
nescul îi îndemnau „a săd) senti-
mentul legalității' printre țărani. Re-
viste retrograde ca „Școala șl Bise-
rica' îi îndemnau să facă „o operă
patriotică sfătuind lumea să nu mal
ceară și mat ales să nu rivnească
ceea ce este al altuia'. Ei nu au
dus însă „activitatea extrașcolară'
pe această linie, ci au luptat pentru
răspîndiiea științei de carte, pentru
răspîndirsa cunoștințelor științific»
și in același timp pentru a-i iaca
conștienți pe cei ce munceau de
drepturile care Ie erau răpite. Pu-
blicația muncitorească, cea mai îna-
intată a vremii, „Romlnia Muncitoa-
re" a dat, încă de la începutul anu-
lui 1906, o înaltă apreciere acestoi
activități a învățătorilor.
Una dintre formele folosite de în-
vățători în vodoren răspîndirii cul-
turii In popor au constitutt-o publi-
cațiile „poporane' care apăreau în
diferitele colțuri ale țării. Acestea
erau publicații modeste, pe care Io
tipăreau, în tirai restrîns. cîteva
grupuri fie învățători inimoși, lup-
tlnd cu greutăți enorme Ideologia
acestor reviste era cea a popora-
nismului, cu toate meritele și toate
lipsurile pe care poporanismul lo
manifesta și pe plan artistic. Și
chiar dacă în paginile lor se mai
Intîlneau manifestări ale ideologiei
retrograde, mistico-patriotarde. im.
MÎRCEA ȘTEFAN
(Continuare în pag, 2)
„Tribuna învățătorilor1
cel mai
de seamă instigator a fost foamea
șl deznădejdea țărănimii dată pra-
dă unei exploatări fără margini'..,
Cercetătorul zilelor noastre, res-
pingînd cele două teze expuse mai
sus, își pune în mod firesc întreba-
Vineri seara, după terminarea
cursurilor, în amfiteatrul școlii nr. 16
din Capitală, elevele din clasele a
IX-a ale școlii, membre ale cercului
istorico-social, au ținut o ședință
publică închinată ce’ei de a 50-a ani-
versări a răscoalei țăranilor din 1907.
ZIUA ARMATEI SOVIETICE
Au asistat elevi șl cadre didactice
școală, profesori din raion, elevi
ultimele clase ale școlii medii nr,
studenți ai Facultății de istorie.
<1 n
din
26,
S-au prezentat expuneri despre în-
ceputul răscoalei în Moldova (eleva
Stoianovicl Petriha), despre lupta cla-
sei muncitoare în sprijinul țarănim i
răsculate (eleva Gherghel Cornelia),
despre reprimarea răscoalei (eleva
Tanislav Sanda) și despre ecoul ci
în presa și mișcarea muncitorească
internațională (eleva Zadurian Irma)
In partea a doua a programu'ui, s-au
prezentat cin ece și poezii.

La 23 februarie poporul sovietic
și oamenii iubitori de pace din
toate țările sărbătoresc cu dragos-
te Ziua Forțelor Armate ale
U.R.S.S,, scut al păcii, libertății și
independenței popoarelor.
Ostașii sovietici, către care se
îndreaptă gîndurile calde ale oa.
menilor muncii din întreaga lume,
își desfășoară cu rivnă munca de
instruire militară
tică, ridicîndu.și
tirea de luptă și
șurind tn același
tivitate culturală.
și educație poli-
necontenit pregă-
politică și desfă-
timp o vastă ac-
In clișeu : ostași dintr-o unita,
te a Forțelor Armate ale Uniunii
Sovietice vizionind. In timpul li-
ber, un spectacol televizat.
O lecție despre răscoală
In ziua aceea, elevii clasei a IV-a
de la școala de 7 ani din comuna Po-
dul-lloaiei, raionul Tîrgu Frumos, aș-
teptau cu mai mare nerăbdare decît de
obicei intrarea în clasă a tovarășei în-
vățătoare. $tiau dinainte că la lecția de
istorie ea le va vorbi despre răscoala
țăranilor din 1907, despre care citi-
seră unele lucruri în ziare sau auzi-
seră la radio. Curînd. învățătoarea
Ștefania Artenie intră în clasă și. in
liniștea atentă ce se înstăpînise. prin-
se a vorbi despre evenimentele din
1907, Ea zugrăvi situația mizeră de
atunci a țăranilor, ca urmare a crun-
tei exploatări la care erau supuși de
moșieri și arendași. își întrerupea din
cînd în cînd povestirea, pentru a le
arăta copiilor ilustrații înfățișînd mo-
mente ale răscoalei sau pentru a le
recita vreo poezie.
Crunta represiune care a urmat lup-
tei țăranilor pentru o viață mai bună
și căreia i-au căzut Victime, numai
după cifrele oficiale. 11.000 țărani, a
fost evocată de tov. Artenie prin cu-
vintele pe care țăranul Furtună le-a
rostit la procesul intentat in urma
înăbușirii răscoalei : „Or fi ele legi și
pravtli cum ziceți dumneavoastră, or
fi. nu tăgăduiește nimeni, dar pen'ru
noi, țăranii, cînd avem dreptate nu
stă scris în pravilă, și cînd stă scris
în pravilă nu avem dreptate".
Lecția a conținut numeroase elemen-
te de istorie locală, datorită cărora
elevii au înțeles că răscoala a avut
un caracter general, cuprinzind și
comuna în care trăiesc ei.
In încheierea lecției, profesorii Cons-
tantin Ripă ș‘ Vasile Mantu, martori
oculari ai răscoalei, au povestit ele-
vilor cîteva din amintirile lor in legă-
tură cu acest eveniment.
ANA COSTANDACHI
GAZETA ÎNVATAMTNTULUI
a instructorilor de pionieri fruntași
ti
profesorilor
un
creșterii. In aceasta
perspectiva
a-i
profe-
de
intot-
zi. Cadrele didactice nu trebuie să uite
subli-
VAS1LE V POPESCU
învățătorii »	1907
(Urmare din pag. l-a'
Intr-un articol viitor.
opri
portant este că predomina ceea ce
’)
”)
bidiți.
și. Cultelor, do-
fond
lor, dosar 825/1907 L 172.
arestarea acestui Invăjător,
arată
este ridiaat de jandarmi și
ției
In arhive se găsesc multe
alte ao-
din școalâ, bâtut in fata •
și trimis legat la Tribunalul
ațîtat pe țârani împotriva
tarilor și arendașilor din
ziua
tinut
proprie
localita-
ridlcat
levilor
Buzâu.
soarta
Foarte asemânâtoare a
învâțâtorilor I. Câlin de
confuzii am găsi In coloanei»
nu le putem contesta dorința de
de folos țărănimii șl meritul d»
contribuit la luminarea celor o-
tre ministru,
învățătorilor
că ar trebui ca țăranii
cu altul ca verigii» lăn-
cile
lor,
a fi
a fi
scripție, in
1906, ar fi
între altele
sâ ți» unul
In
te
le
pozitiv, adică tendința de a scoa-
poporul din întuneric. In măsura
care învățătorii râspîndeau aces-
reviste între țărani, le citeau și
comentau cu ei. el» au adus un
fost
la
de
sau
(r».
sori este o latura a activității di-
rectorului. O altă latură o con-
sprijini
acțiuni
trebuie
poezii.
ini-
crea-
Gura-Padinii șl Eftimie Cartianu
la Grojdibod (regiunea Craiova)
a lui Vasile Cahu din Țuțcani
exerciții mai grele inseamnă
supraîncarcă pe elevi'
Munca cu colectivul de )
ele
Ste-
de
că
să
d»
cu
— Invățați să observați tot
mai bun, mai pozitiv la elevi,
severi cu ei, dar respectațl-i,
ta(i-vă încrederea în puterile
Idem dosar 825/1907 f. 1.
Idem dosar 825/1907 t. 67.
„Răscoala țăranilor din 1907’
lectivui pedagogic, stimulind
țiativa acestuia, gindurile lui
toare
Colectivul școlii nr. 5 ^ste
ce-i
Fiți
ari-
lor.
cea a instructorilor de pionieri are
suferit. In consfătuire ’s-a arătat
învățătorii și profesorii au datoria
coteHoreze strlns cu instructorii
pionieri, să-i ajute in munca de zi
o clipă că in primul rînd, pe
lor apasă răspunderea educației
niște a micilor cetățeni ai
noastre.
In concluziile consfătuirii s-a
umerii
comu-
patriel
vață cum să lupte împotriva supra-
încărcării eoplilnr.
E de la sine înțeles tă In asemenea
condiții, atît munca pedagogilor cit și
a fost
pregă-
în vii-
documente publicate de V Ion, 1948
pag. 296.
’) Idem pag. 391.
nească menirea pentru care
creată. Numai In acest fel vom
tl în dar patriei pe acei care
tor vor fi mîndria și gloria ei.
lieva Adueva. Și alături de
stnt tinerii pedagogi Stepan
material didactic, de
dice, de planuri ale
bune lecții, de caiete
compoziții reușite.
de 10 decembrie
o cuvtntar» zlafnd
Ministerul Instrucției
ițar 825/1907 1. 8 v.
cunoaște
In acest
ale pio-
diferite
cu oa-
lucrări meto-
celor mai
cu dictări și
stituie munca cu colectivul
elevi.
Lev N ikoluevici le spune i
deauna profesorilor:
Observați nu numai faptele lor rele,
ci și cele bune. Ajutați.le să se dez-
bare de tot ce-i rău. In aceasta
constau, după mine, principiile de
bază ale pedagogiei sovetice.
organharea cit mal multor
culturale șl sportive. Copiii
învățați să cinte, să învețe
să organizeze echipe artistice,
Idem pag. 295.
Idem pag. 343—344.
Arhivele Statului, București,
Ministerul Instrucției și Culisa
arâtînd că străduința
pentru construirea
tul ei istoric, dorința de a
frumusețile șl bogățiile ei.
scop se organizează marșuri
nlerilor, excursii. vizite la
monumente istorice. întîinirl
slab' El ti ajută,
că „In tot timpul a instigat necur-
mat tn diferit» conferințe didactica,
a propagat idei nesânâtoase și a
rea pedagogică a instructorilor, nu-i
ajută pe aceștia să alcătuiască * pro-
^ram» intercante. să ^organize^j ac-
Școată nouă in satul Măstăcani, regiunea GalaiL unul din saielâ
răsculat» tn 1907,
să sey ia la ,întrecere, >1 ora«nize~e
■ jocuriȘatît îrj timpul recreațiilor cit și
,	■	■„ r. , în-«făra școlii, să facă jțît «al mult
(luni atractive pentru copii, nu-l în- ■ Spnri sub îndrumare-i' n^mlTrocifă a
(Din ..Ucitelskaîa Gazeta" nr.
17, 1957),
WI‘Oft #■ ?
-vLrLr Iw V/ L»Lv;.'Lr țLLr fkJLI*
Lev Nikolaevici Dorohoiski con-
duce de douăzeci de ani colectivul
pedagogic al școlii medii nr. ■“>
din Egorievsk. La prima privire,
acest om liniștit pare a fi Intru
citva încet, retras. Dar dacă mergi
in școală, dacă stai de vorbă ca
oamenii, părerea despre director
li se schimbă cu. desăv’rșire Trep-
tat, in loc de omul încet apare in
fața ta organizatorul priceput, o-
mu[ de acțiune destoinic. Ceea ce
a făcut directorul in școală poate
face numai un om care gîndește
mult șl lucrează mult.
îndatoririle directorului școlii
sînt extrem de vaste. El le poate
aduce la îndeplinire numai spriji-
ntndu-se pe un activ larg, pe co-
panovici Kozirev, Elena Ivanovna
Borisova, Tatiana Alexeevna Pa-
pașinu, Nina /vanovna Kovaceoa
și alții. Ei alcătuiesc împreună un
colectiv unitar in păreri, gin-
duri, in cerințe in mrncâ
Desigur, nu-i de crezut că mem
brii colectivului școlii nu greșesc
niciodată câ totul merge uȘ°r,
fără luptă.
Directorul școlii acordă o mare
atenție calității lecțiilor, conținutu-
lui înalt de idei al acestora,
Directorul școlii asistă și la lec-
țiile profesorilor buni și la lecțiile

tot mai bune
de dezvoltare a
învățămintuiui
Aplicînd hotărîrile
Plenarei C.C. al P.M.R.
'Urmare din pag. l-a)
colectiv unit. El muncește bine, în-
chinindu-și toate puterile și toate
cunoștințele operei de educare a
copiilor Dar colectivul pedagogii
nu se formează de la sine. El în-
suși trebuie educat trebuie înche-
gat, trebuie să se pună in fața lui
privința Lev Nikolaevici a obținut,
cu ajutorul organizației de partid
și sindicale, succese însemnate.
La adunările de partid și la
consfătuirile de producție s-au dis-
cutat probleme legale nemijlocit de
perfecționarea măiestriei pedago-
gice a profesorului. Mu de mult,
colectivul școlii s-a ocupat, in ca-
drul. unei consfătuiri de produc-
. (ie. de însemnata problemă a con-
solidării cunoștințelor noi chiar
in cadrul lecției. Examinarea aces-
tei probleme a determinat d'scuții
serioase in legătură cu lupta îm-
potriva supraîncărcării elevilor.
Mindria școlii o constituie ca-
binetul pedagogic, 'înființat din
inițiativa tovarășului Dorohoiski
Cabinetul funcționează într-o încă-
pere mare, luminoasă, plină de
In centrul cabinetului se află
un stand unde este popularizată
înalta măiestrie pedagogică a
celor mai buni profesori din școa-
lă, In colectiv se bucură de un
mare respect profesorul de geogr a-
fie S.ț, Orlov, un pasionat cerce
tătar a/ regiunii. El are îndărătul
său 70 de ani de viață intensă
dintre care zece i-a. petrecut la
centrala Orlovsk din cauza acti-
vității revoluționare.
Lecții interesante, excursii atră-
gătoare — iată ce trebuie să în-
vețe să facă tinerii pedagogi — o
gindit Lev Nikolaevici, organizmd
standul închinat experienței profe-
sorului emerit S. I Orlov.
De peste jumătate de veac predă
limba rusă profesoara emerită
Zinaida /vanovna Cistoserdova;
mulți ani a dat școlii profesoara
de limba germană Tatiana Vasi-
anumit aport la deșteptarea conști-
inței de clasă a țărănimii exploata-
te.
La Balș (regiunea Craiova), de
pildă, un grup de învățători în frun-
te cu G Vasilescu scotea revista
„Vorbe bune". Adresîndu-se învăță
lorilor, revista le cerea „muncă pen-
tru luminarea noastră și a celor ca-
re trăiesc alături de noi în sate"
Moșierilor și autorităților locale nu
le convenea însă nici această mo-
destă activitate de culturalizare a
maselor. La redacția revistei s-au
făcut numeroase percheziții poliție-
nești. Odată cu izbucnirea răscoa-
lei, directorul revistei — după cum
avea să arate mai tîrziu revizorul
școlar de Romanați în raportul său
către Ministerul Cultelor șl Instruc-
bătut cu ciomegele tn așa fel încît
abia a scăpat cu viață Redactorii
și încasatorii revistei au avut a
ceeași soartă. Odată eliberați însă,
curajoșii redactori n-au avut alt
gînd decît sâ-și ducă mai departe
activitatea. La reapariția revistei ei
au dezvăluit represiunile la oare
erau supuși învățătorii și au criticat
„Revista Asociației învățătorilor și
învățătoarelor din Romînia" care nu
a făcut nimic pentru apărarea das-
călilor „azvîrlițl In temnițe... tortu-
rgți și chtnuițl ca pe vremurile Inchi-
ziției" pentrucâ luptă să-i salveze
D» țărani din ghearele mizeriei. Este
impresionantă dîrzenia pe care o
manifestă redactorii revistei în urma
suferințelor Indurate ; „Cu corpul
plin de vtnătâi, cu mllnile înstnge
rate de baionetele jandarmilor bra-
vului căpitan Bilciurescu, punem
mîna pe condeie șl vom continua
mai departe lupta pentru lumină în
paginile acestei modeste publica
Iii" ’)•
Si la Tîrgu Jiu apărea o „revistă
poporanistă a mișcărilor cultural» și
economic»*. Se numea „Șezătoarea
»ăteanului* și era ecoaiâ de un
îndrumeaza și pe unii și pe cei-
lalți. Uneori analiza lecției se tran-
sformă intr-o discuție scurtă, dar
folositoare.
...Lev Nikolaevici se reintoarcea
de la o lecție de algebră pe care o
predase un profesor foarte bun,
directorul de studii Stepan Stepa-
novici Kozirev. Lecția fusese pre-
cis construită,’ coi ectă din punct
de vedere metodic. Se părea că nu
i se poate găsi nici un cusur. Dar
intre director șl directorul de stu-
dii se porni o discuție pe tema
supraîncărcării elevilor. Și cu toate
că Stepan Stepanovlci nu se soco-
ti, în cursul acestei discuții, drept
„învins", el trebui totuși să re-
cunoască că a rezolva în clasă
exerciții mai ușoare și a da acasă
Lev Nikolaevici nu predă lecții,
Jar se străduiește să fie cit mai
des in mijlocul copiilor. El parti-
cipă regulai la ședințele comitetu-
lui de comsomol, la adunările pio-
nierești, Insuccesele elevilor îl
întristează tot atît cit și insuccesele
profesorilor. Nu de mult, atitu-
dinile nesănătoase de izolare ale
elevilor din clasa a X-a l-au ne-
liniștit puternic. Interesul acestora
pentru învățătură scăzuse in mod
evident. Chiar și unii comsomoliști
judecau astfel: „știu pentru trei
— îmi ajunge",
Cine era vinovat de această si-
tuație ?
— Desigur, In primul rînd eu și
profesorii — spune directorul șco-
lii. Noi, pe cit se pare, n-am știut
să trezim setea de cunoștințe la
toți elevii. N-am reușit să-i con-
vingem că au nevoie de cunoștințe
nu numai cei care se pregătesc să
intre tn învățămîntul superior, ci
și cei care vor lucra In economia
națională, Acum, această greșeală
se îndreaptă. Organizăm tnttlniri
ale elevilor cu muncitorii fruntași
din întreprinderea care ne patro-
nează, cu absolvenții școlii care
lucrează acum in producție.
Directorul îi iubește pe elevii cei
mai mari ai școlii. Aceștia lini
plini de inițiativă și gata să răs-
pundă la chemări Cereți-le ceva
și et, cum se spune, vor sfărima
munții. Toamna, elevii au strtns în
colhoz cartofii de pe 30 de hec-
tare, au plantat arbori pe două
străzi ale orașului, au sădit 600 de
pomi, au strtns 18,5 tone de me-
tal, Intr-un cuvlnt, la elevii clasei
a X-a găsești cită inițiativă vrei.
Trebuie să știi numai s-o folosești.
In privința aceasta directorul este
un exemplu pentru mulți profesori.
Obligațiile directorului școlii sînt
multilaterale. Cit este de vast, de
pildă, domeniul muncii cu pă-
rinții I Și cită vreme iți ia mun-
ca gospodărească ! Lev N ikolae-
vici a trebuit să muncească mult
pentru instalarea atelierelor de lă-
cătușerie și tîmplărie, pe care școa-
la le-a organizat cu ajutorul în-
treprinderii care o patronează și
al directorului acesteia, Mihail
Akimovici Isakov.
Acum, locuitorii orașului sînt
entuziasmați de cantina școlii nr,
5, unde totul strălucește de curățe-
nie și unde, pentru un preț foarte
ieftin, patru sute de elevi primesc
un dejun cald.
Directorul școlii Lev Nikolaevici
Dorohoiski, conducător exigent și
tovarăș plin de solicitudine, se
bucură de respectul, deosebit al
membrilor colectivului și al tuturor
locuitorilor orașului. Incepind din
1946, oamenii muncii din Egori-
evsk l-au ales permanent ca depu-
tat în Sovietul orășenesc. Acum,
ei l-au propus din nou drept can-
didat pentru a fi ales ca deputat
in Soviet.
tribuțb.ur conducerilor întreprinderilor
va ușura inițiativele acestora de a In
zestra școlile pe care le patronează
cu unelte, utilaje, și materiale nece
sare atelierelor școlare. Aceasta a fost
posibil ptnă tn prezent la școala me
die nr. 1 din Cîmpulung, raionul Mus
cel, școala medie din Rîmnicu Vilcea.
școala de 7 ani din comuna Brezoi
etc. Aceste școli au fost înzestrate cu
tot utilajul necesar datorită sprijinului
unor întreprinderi ca: I.M.S. Câmpu-
lung Muscel, Fabrica metalurgică
Pitești, I.P.R O.F.I.L. Rîmnicu Vîlcea.
U.J.L. Brezoi etc.
Sporirea veniturilor sfaturilor popu-
lare prin folosirea beneficiilor între-
prinderilor locale dă acestora posibi-
litatea să îmbunătățească condițiile
de viață ale lucrătorilor din școli. In
acest scop, potrivit H.C.M. nr. 387,
secțiunea regională de învățămint este
în prezent în măsură să facă propu-
neri comitetului executiv al sfatului
popular regional cu privire la cons-
truirea de locuințe pentru cadrele di-
dactice.
Și lucrătorilor din școli le revin
sarcini de mare răspundere pentru în-
deplinirea hotărîrilor Plenarei. Colec-
tivul secției regionale de învățămint
a analizat căile prin care învățătorii
și profesorii pot contribui la îndepli-
nirea acestor hotărîri și sub îndruma-
rea organizației regionale de partid,
a mobilizat cadrele didactice pentru
popularizarea largă a acestora în rîn-
dul maselor de țărani muncitori.
Prin înlocuirea sistemului de cote
obligatorii cu sistemul de alcătuire a
fondului central de cereale pe calea
contractărilor și achizițiilor crește în-
tr-o măsură însemnată importanța spo-
ririi producției agricole pe baza dez-
voltării sectorului socialist din agri-
cultură. Asupra îndeplinirii acestor
sarcini a fost orientată întreaga acti-
vitate cultural-obștească a cadrelor
didactice. Numeroși învățători și pro-
fesori de științe naturale predau lec-
ții în cadrul învățămintuiui agricol de
masă, organizînd demonstrații prac-
tice. Comitetul executiv regional a
luat măsuri pentru a asigura tuturor
școlilor terenurile necesare parcelelor
experimentale.
In prezent, secția de invățămînt a
regiunii Pitești studiază posibilitatea
organizării tn timpul verii a unor ta
bere de odihnă și de muncă în cadrul
unităților socialiste din agricultură. In
aceste tabere elevii vor căpăta deprin-
deri rte a efectua principalele munci
agricole cu privire la cultura cereale
lor, pomicultură, legumicultura etc
Traducerea în viață a Hotărîrilor
Plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 de-
cembrie 1956 va asigura dezvoltarea
continuă a învățămintuiui din regiu-
nea Pitești alături de succesele Pe care
le va obține întregul învățămint din
patria noastră.
Consfătuirea organizată de C.C. al
U.T.M. cu instructorii de pionieri
fruntași, care s-a desfășurat Intre 9—
13 februarie a.c., și-a propus drept
scop popularizarea și generalizarea
experienței celor mai buni instructori
de pionieri in ce privește edu-
carea comunistă a pionierilor și șco-
larilor.
Peste 31.000 de instructori superiori
și de detașamente își desfășoară în mo-
mentul de față munca in unitățile
detașamentele șl grupele de pionieri.
După cum t u :nt lucrările consfă
tuiril, mulți Instructori de pionieri au
obținut in ultimii ani succese frumoa
se In privința îmbunătățirii conținu
tului, formelor șl metodelor muncii
cu pionierii. Astfel, numeroși instruc
tori din regiunile Baia Mare, Cluj
Ploeștl. București organizează adu
nări pionierești cu teme accesibile
vîrstei copiilor, întîlniri cu muncito-
rii fruntași în producție, excursii și
vizite în întreprinderi, in gospodăriile
agricole colective și de stat șl la sta
țiunile de mașini șl tractoare. De ase-
menea. în practica multor organizații
de pionieri din regiunile Stalin, Bucu-
rești, Craiova, lași. Oradea șl Sucea-
va există o preocupare tot mai inten-
să pentru organizarea acțiunile,r care
dezvoltă In rîndul copiilor dragostea
față de patria noastră, față de trecu
meni de știință, scriitori, artiști etc.
Lucrările consfătuirii au scos la
iveală experiența pozitivă a unor in-
structori de pionieri care, ajutați de
pedagom, dezvoltă dragostea și inte
resul pionierilor și școlarilor față de
învățătură. îi mobilizează, să lucreze
în cercurile de elevi, să confecționeze
aparate pentru laboratoare, să parti-
cipe activ la munca de folos social.
Discuțiile purtate la consfătuire au
arătat că multi învățători și profesori
acordă un ajutor concret instructori-
lor de pionieri, nu-și socotesc misiu-
nea încheiată odată cu terminarea o-
relev de curs. Ei se ocupă cu același
interes șl de îndrumarea activității
pionierești. La școala de 7 ani de pe
lingă școala pedagogică din Cărei,
de exemplu, datorită acestei atitudini
a cadrelor didactice s-au format co-
lective de pionieri bine închegate.
Pionierii condamnă lenea și indisci-
plina manifestate In rîndul unora
dintre colegii lor. opunîndu-îe exem-
plul celor care Învață bine, care știu
să-șl organizeze munca, stnt atenți
In clasă. Pe de altă parte, programul
organizației pionierești sprijină însuși-
rea cunoștințelor predate la cursuri,
oferind totodată elevilor un bun prilej
de recreare. Așa de exemplu, la școala
de 7 ani nr. 13 din Sibiu la propune-
rea pionierilor și cu concursul 10r s-a
organizat o foarte Instructivă excursie
imaginară pe Dunăre. Pionierii au al*
cătuit un echipaj de marinari pentru
vasul cu care trebuiau să străbată
bătrînul fluviu au adus fotografii, au
fixat itincrariul apoi au citit frag-
mente din cărți șl au povestit ei înșiși
multe lucruri despre frumusețea și im-
portanța Dunării, despre frumusețea și
Importanța porturilor sale. Micii navi-
gatori au cîntat cîntece marinărești
care i-au însuflețit. Această excursie a
înveselit și a recreat pe participanti
dar în același timp, le-a dat și nu-
meroase cunoștinfe de geografie. Ase-
menea exemple s-ar putea da multe.
Din cuvintul numeroșilor partici-
panfi la discuții a reieșit că sînt nu-
meroase școlile unde organizațiile de
pionieri datorită colaborării strînse a
cadrelor didactice și a instructorilor
de pionieri au realizări frumoase în
organizarea plăcută, instructivă a
timpului liber și a odihnei școlarilor,
in organizarea jocurilor, excursiilor,
marșurilor, focurilor de tabară etc.
fn consfătuire s-a scos frtsă tn ev|
dență faptul că. pe lîngă toate succe-
sele obținute, în munc* instructorilor
de pionieri ie constată și o,, serie de
neajunsari. Astfel, trebuie înlăturată
tendința unor instructori de pionieri
de a copia in munca cu pionierii di
ferite forme și metode bătrîneștl. ne-
adecvafe vîrstei elevilor folosite in
activitatea altor organizații de ma-
să. tendința cîe a șabloniza munca pi-
onierească, de a-i da un caracter ri-
gid. Uneori conținutul și forme'e
muncii pionierești nu sînt atrăgăte-a
re pentru copii, nu contribuie la dez
voltarea inițiativei lor. Activitatea de
zi cu zi a grupelor și conținutul adu-
nărilor de detașament nu sînt strîns
legate de ceea ce învață copiii Ia lec-
ții. Programul de muncă al multor
unități șl detașamente nu oglindește
etapele de muncă ale anului școlar.
In metodica activității nu se ține su-
ficient seama de particularitățile de
vlrstă ale pionierilor, de inițiativele
Icc. In stabilirea programului activi-
tății pionierești instructorii au une-
ori în vedere numai intențiile lor ne-
glljînd interesele copiilor, nu sprijini
îndeajuns acele acțiuni pe care copiii
înșiși vor să le organizeze. De ase-
menea, ei nu țin întotdeauna seama
rie capacitatea de muncă a copii'o-,
și nu se îngrijesc să le asigure timp
liber pentru studii și joc. așa cum pre-
văd instrucțiunile Ministerului Invă-
țămintului și ale C.C. al U'.T.M.
După cum s-a arătat în consfătui-
re, aceste lipsuri se datoresc și lan-
țului că unele unități de pionieri, în
special în școlile cu un număr mare
de elevi, au fost încadrate cu instruc-
torii superiori aleși la întîmplare insu-
ficient calificați, fără experiență. Ace-
știa lucrează ca niște mici funcționari,
în activitatea lor nu se simte că sînt
educatori. Lipsa de colaborare care
a existat uneori între organele de în-
vățămint și U.T.M. în încadrarea in-
structorilor superiori de pionieri, a
făcut ca într-o serie de unități pionie-
rești munca să nu fie interesantă, ci
săraci in conținut, să nu corespundă
sarcinilor sporite care stau în fața in-
vățămîntului.
Una dintre cauzele cele mai însem-
nate ale lipsurilor existente în mun-
ca instructorilor de pionieri o con-
stituie — așa cum s-a arătat la cons-
fătuire —• atitudinea nepăsătoare a
unor cadre didactice fată de ajutorul
pe care trebuie să-l acorde organiza-
țiilor de pionieri. Astfel de cadre di-
dactice nu se interesează de îndruma-
nist, printre altele, că In locul «nor
„planuri de muncă" flecare unitate ți
detașament trebuie să aibă un pro-
gram de activități educative. Tn acest
program trebuie să fie prevăzute ex-
cursiils ce se organizează cu pionierii,
cintecele și jocurile pe care le vor în-
văja aceștia, manifestările cultural-
sportive pe care le vor organiza, ac-
JTtfnlle de folns nbștese pe eare le vor
întreprinde. Acest program trebuie să
fie intQcmit de către colectivul de con-
duc«rs..gl uniaăjii sau al detașamentu-*
lui In:'urma conaiătlrii tuturor pio-
nierilor.
In centrul activității „ organizațiilor
>de pionieri trebuie să stea dezvoltarea
sentim’nt'jlui dc dnage-ste față de oa-
trie și popor, față de clasa munci-
toare. Dezvoltarea sentimentului de
dragoste față de patrie, de regimul
nostru democrat-popular nu se reali-
zează prin predici sau lozinci. Aceste
sentimente se pot dezvolta prin acțiuni
concrete care să arate copiilor frumu-
sețile șl bogățiile patriei, să le facă
cunoscut trecutul de luptă al poporu-
lui eforturile sale in lupta ce o duce
astăzi pentru construirea socialismu
lui. Asemenea acțiuni concrete sînt
excursiile, vizitele in unitățile indus-
triale și agricole, vizitele la muze:,
intilnlrile cu luptători din ilegalitate,
cu oameni de știință și cultură etc.
Organizînd asemenea acțiuni, organi-
zația de pionieri va ajuta mai mult
școala să îndeplinească sarcinile edu-
cației comuniste a copiilor. Să nu
uităm niclun moment că sfera preocu-
părilor organizației de pionieri trebuie
să fie cit mai largă. Este necesar ca
organizațiile de pionieri să acorde
atenție nu numai elevilor, ci și tuturor
copiilor de 11-14 ani care nu sînt cu-
prinși în școli.
Consfătuirea a subliniat necesita-
tea educării copiilor, a pionierilor în
spiritul pri?tenie! si frăției cu cori I
celorlalte naționalități de pe teritoriul
patriei noastre cu toți copiii lumii.
In activitatea cu pionierii, instruc-
torii de pionieri, învățătorii și profe-
sorii trebuie să pună un accent deo-
sebit pe înarmarea copiilor cu cuno-
ștințe științifice, exnlirțndu-le potrivit
puterii lor de înțelegere fenomenele
naturii ș! societății. De asemenea, s a
subliniat necesitatea Intensificării
muncii penfru dezvoltarea dragostei
copiilor față de munca productivă,
a dorinfei lor de a munci In produc-
ție. Copiii trebuie să înțeleagă că
munca practică in uzine și pe ogoare,
făuritoare de bunuri materiale. asi-
gură fericirea șl viața îmbelșugată a
poporului nostru.
înviorarea muncii organizațiilor de
plon;eri dep.'rMe de modul în care In-
structorii, învățătorii și profesorii vor
instrpțtorilpr ți pedagogilor. Aceste
fer,nit de isunrl tjzierești. vil, atrăgă-
ioarg. «menite să trearască entuziasmul
copiilor noștri trebuie să aibă însă un
bogat conjinut educativ ți instructiv.
El se poate realiza numai sub aceeași
atentă și răbdătoare îndrumare a în-
vățătorilor, profesorilor și instructo-
rilor. Numai în acest fel vom reuși ca
organizația de pionieri să-și indepli-
Trup de învățători gorjeni. Din con-
, autul »i semnalăm rubrica „Glasul
obidiților" în care revista își propu-
nea „să dea în vileag toate nedreo
tățile și mizeriile pe care sătenii
noștri vor avea nenorocirea și mi
zeria să le îndure din partea ori și
cui ar fi*.
Oprim aci înșiruirea revistelor „po
porane", care au fost mai multe. Ori
Publicațiile invățătorești nu puteau
reprezenta decît un sector restrîn'
al operei de culturalizare. Un see
tor mai larg II constituia acțiunea
directă a masei Invățătorești asupra
populației sătești. Numeroși Învăță-
tori creau școli de adulți și cercur
culturale organizau șezători popv
lare, țineau cuvîntâri, își exercitau
influența prin contactul de zi de zi
cu țăranii. învățătorul I V. Ungurej
nu din Uscați (regiunea Bacău) o
vea să fie arestat și acuzat de instl
gație cînd s-a aflat câ „seara acasă
la el se duceau grupuri de săteni"4)
Un învățător progresist care a a
vut de suferi! de pe urma încercă
rilor de a risipi întunericul a fost
Anastasie Gheorghtu, de la școala
din comuna Necșeni (regiunea Su-
ceava). In cadrul lecțiilor pe care
Ie ținea la școala de adulți pe care
o organizase, el se străduia să le
dea țăranilor explicația materialis
tă a fenomenelor înconjurătoare
Iată cum II denunțau chiaburii satu
lui, într-o reclamați» care a ajuns
la Ministerul Instrucției și Cultelor :
Puindu-i întrebarea învățătorului
că cine dă viață oamenilor, cine a
duce ploile, ninsorile, cine mișcă
soarele dînsul le-a explicat că toa
te le regulează natura și nu dum
nezeu, care nu există" *). Autoritățile
s-au sezisat șl „cazul" a fost de mai
multe ori cercetat de către revizorul
școlar de Botoșani. Același revizor
avea de fntîmpinat „greutăți" din
partea învățătorului Gheorghe Dimi-
triu din satul Dorobanți. Din notei"
informative ale prefecturii și revizo
râtului școlar se poate vedea că nu
mitul învățător, „la o conferință a
cercului cultural din acea circum-
(ului și să meargă înainte pe calea
apucată, iără să-i poată opri apa
focul și sabia*. In continuare el spu
nea că ar trebui să se facă o groa-
pă mare în care să iie zvîrliți boie
iii țării și acoperiti apoi cu pâmînt.
Comentînd toate acestea directorul
prefecturii gâsea necesar „a lua dis-
pozițiuni contra învățătorului Dimt-
triu care în loc de a se ocupa cu
învățătura copiilor de țărani, agita
pe părinții lor"4).
Printre cei care au dus o bogată
activitate culturală între sâtenl se
afla si învățătorul Mihai Popescu
din Băbeni — Făurești (regiunea
Pitești). Prefectul de Vîlcea, rapoi-
tînd Ministerului de Interne despre
vezi despre acțiunile unor învățători
rare împleteau activitatea culturală
cu îndemnul, direct sau indirect, la
luptă împotriva moșierinjH. C, Mun-
teanu, tînăr învățător din Vulturești
(regiunea Craiova), a fost arestat
îiindcă le-a vorbit sătenilor despre
grelele învoieli agricole Tot astfel
și învățătorii Ion Atanasiu din Hîn
(ești (regiunea Suceava), Al. Stroes
cu din Orbească de Jos (regiunea
București) sau C. Zaharescu din Ro-
gova (regiunea Craiova). Frații loan
si Vasile Macovei (primul învățător
la Măstâcani, al doilea Ia Fărțânaști
— regiunea Galați) erau acuzați că
orin activitatea lor «xtrașcolaiă „au
dezvoltat pofta săteanului de a a-
vea pâmînt de cultură ieftin și că
dezordinile petrecute nu sînt decît
urmările ideilor propagate de acești
învățători pe terenul economic și
cultural" •).
învățătorii progresiști nu pierdeau
nici o ocazie pentru a-i mobiliza pe
țărani la luptă, pentru a 1» deschid»
ochii. Pentru a lua un ultim «xemplv
pe această linie ne vom referi la în-
vățătorul D. Georgescu din Crim
poala (regiunea Pitești). Aaesta pri-
mls» o aarcină banală : să explice
țăranilor, adunați în localul primă
riei instrucțiunile pe care le trimi-
■»s» prefectura cu privii» la diahu-
q»rea șoarecilor ți mușuroaielor.
Dar — după cum citim în raportul
revizorului școlar — D Georgescu
a început lă explice într-un mod
propriu „ce trebuie să s» înțeleagă
prin șoareci și mușuroaie... Fapt do
vedit că d» la primărie sătenii au
plecat cu toții și au dat foc proprie-
tății, în ziua de 12 martie, acesta
fiind primul act de rebeliune In jud.
Olt* ’). învățătorul a lugit apoi din
sat, dai a fost prins și întemnițat.
După cum vedem, activitatea cul-
luialâ a multor învățători era me-
nită să-i lumineze pe țărani asupra
intereselor lor. Nu » de mirai» câ
atunci cînd au izbucnit lăscoalele,
rsvizoiatele școlaie au dat oidine
ciiculai» prin caie se suspendau șe
dințele ceicuiiloi cultuiale, ceicuii-
loi de adulți și șezătoiile populare
Dar „activitatea extrașcolaiâ* a
învățătorilor nu se limita la dome-
niul cultural. Ea mai consta în orga-
nizarea obștilor sătești și In înființa-
rea bânciloi populare.
Mulți Învățători au ciezut. In mod
cinstit, că obștile sătești pentru a-
rendarea sau cumpărarea pămtntu-
lul și băncile popular», înlăturln-
du-i pe aiendași și cămătari, vor
ușura viața țăranului. Stlnd în fiun-
lea u >i asemenea acțiuni, unii din-
ii» ei au plătit aceasta cu libeitatea
sau chiai cu viața. Așa «-a întlm.
plat cu învățătoiul Ion Mihail din
comuna Băești, legiunea Ploești,
caie, denunțat de moșieri și aien-
dași pentru că a Înființat bancă
populată și obște sătească, a foit
caz similar s-i petrecut în comuna
Rtioasa (regiunea București).
Cu toate că mulți învățători au su-
ferit pentru băncile populare și ob-
știle sătești, trebuie spus câ nici u
nele nici altele nu însemnau mijloa-
ce reale pentru rezolvarea revendi-
cărilor țărănimii. Ele slujeau, în ul-
timă analiză, la întărirea proprietă-
ții chiaburești.
învățătorii progresiști au găsit In-
să In această c cțiune un prilej în
plus pentru a deștepta ura țărani-
lor împotriva dușmanilor lor. Faptul
acesta îl remarca și revizorul șco-
lar de Teleorman, într-un raport că-
lația satelor. Revoltați de cumplitele
învoieli agricole el le făceau cunos
auto — de altfel fără folos — presei
timpului. Desigur, ar fi greșit să ne
închipuim că toți învățătorii s-au
aflat pe această poziție progresistă.
Existau învățători chiaburi sau alții
orbiți de propaganda reacționară,
care au slujit eu zel regimul burghe-
zo-moșieresc. Majoritatea Invăță*ori-
lor au ajutat însă țărănimea In lup-
ta împotriva moșierimii.
Posibilități mult mai vaste de ac-
țiune revoluționară se deschideau
învățătorilor odată cu izbucnire*!
răscoalei. Asupra rolului învățători-
lor în desfășurarea răscoalei ne vom
giunea Galați) car» a fost arestai
„pentru faptul că a făcut, tn timpul
mișcării, un act de solidaritate, pen-
tru ca sătenii ori unde vor merge
să se bazeze pe unire Intre el In
scopul cumpărării d» pâmînt" ”). In
actul de acuzare se spunea că răz-
vrătirea In comuna respectivă ar
* Început tn puterea acestui aet. Un
băncilor populare și obștilor sătești
„în multe locuri a trecut marginile
permise prin aceea că, prin modul
de a vorbi sătenilor, a mărit ura lor
împotriva arendașilor-proprietarilor
etc. ... a făcut ca antagonismul între
arendași și proprietari de o parte
șl Intre săteni pe altă part», să do
vină mai mare"11).
In fața acestor urmări ale „activi-
tății extrașcolare" chiar politicienii
liberali care propovăduiseră această
activitate nu făceau nimic pentru
a-i salva pe învățătorti acuzați. In
asemenea cazuri șl Haret — care In
alte cazuri lua apărarea învățători
lor — dădea rezoluții categorice
Cînd obștea din comuna Rtioasa o
adresat moșierului Leontopol cere
rea de a i se da moșia în dijmă
moșierul, constatînd că cererea f
scrisă de mîna învățătorului, a tri
mis-o lui Haret. Pe cerere se păs
trează rezoluția : „18. III. 1907. Re
vizorul școlar sâ ancheteze cum sr
face de această petiție e scrisă toc
mai de învățătorul din comună, Ir
timpul de tulburări prin care am tre
cut, Haret" ”)
Pe drept cuvînt unul dintre învăță
toril car» suferiseră pentru „activi
tatea «xtrașcolară" putea scrie unu1
ziar Invățătoresc : „Fiind itătuiți d
„binevoitorii poporului" a munt
ctnd n» am făcut datoria am fost lă
sați Înaintea puștei jandarmului p-
ctmpul de luptă al activității extra
școlare" (Tribuna învățătorilor di:
5 oct. 1907).
’) Spiru Haret, „Rolul preoților și
învățătorilor în mișcarea culturală",
1908, pag. 66.
J) Idem pag. 67.
’) „Vorbe bune" anul IV nr. 1.
4) „Răscoala țăranilor din 1907*
documente publicate de V. Ion, 1948.
pag. 266.
’) Arhivele Statului, București, fond
ir
Cel* arătate mal «ui n-au conati
tuit, desigur, singurele forme prlr
care învățătorii au contribuit la pre
gătirea răscoalei. El au fost ace
care, foarte adesea, au redactat ce
rerile, memoriile, reclamațiile In di
ferite chestiuni eare frămfntau popu.
GAZETAINVĂȚĂMINTULUI
De la Ministerul Invățămintului
Sărbătorirea io școli a 140 de ani
de la nașterea lui Arany lanos
| Politehnizarea invățămintului de cultură generală, |
Ministerul învățămîntului a dat
secțiilor de învățămînt Instrucțiuni
în legătură cu sărbătorirea in școli
a aniversării a 140 de ani de la naș-
terea marelui poet maghiar Arany
jânos. In instrucțiuni se arata că
secțiile de învățămint ale staturilor
populare regionale (raionale, orășe-
nești) vor lua măsuri ca in ziua de
2 martie a.c. după terminarea acti-
vității școlare, sau duminică, 3 mar-
tie, la fiecare școală medie și de
7 ani cu limba de predare maghia-
ră sâ se organizeze o serbare come-
morativă legată de această aniver-
sare, Ia care proiesorul de literatu-
ră maghiară sau un alt profesor va
prezenta o expunere comemorativă
despre Arany Jâno».
Serbarea se va încheia cu un
program artistic, compus din recitări
din poeziile Iul Arany, cor, orches.
tră etc.
l factor principal pentru educația armonioasă și multilaterală a tineretului
cnMriTJ7/ii k 'J rcii nanii in MTNTVr wni nr imu at a m îmi ni ni
COLEGIULUI MINISIERU LUI INVĂȚĂMÎmULUl
Numire
Cont univ. Szânt6 Arpad a fost ticâ-iizică de la Universitatea „Bol-
numit pe data de 1 februarie 1957 yai“ din Cluj.
prodecan la Facultatea de materna-
BIBLIOTECA ȘCOLII
In ședința din 29 ianuarie 1957,
Colegiul Ministerului Invătămîntu-
lui a discutat, pe baza referatului
întocmit de Direcția Generală a în-
vătămîntului elementar si mediu,
problema politehnizârii învătămîn
tului de cultură generală în lumina
sarcinilor trasate școlii de Con-
gresul al ll-lea al P.M.R. și de Ple
nara C.C. al P.M.R. din 27-29/XII
1956.
Din materialul prezentat în refe-
rat și din discuțiile ample care au
avut loc, a reieșit importanta poli-
tehnizării învățămîntului de cultură
generală care constituie principalul
mijloc pentru ridicarea nivelului de
pregătire științifică a elevilor, pen-
tru legarea învățămîntului de prac-
tică, de producție, pentru formarea
deprinderilor de muncă la elevi.
Pornind de la tezele clasicilor
marxism-leninismului cu privire la
sarcinile învățămîntului politehnic,
referatul si discuțiile au dezbătut
pe larg, atît problemele teoretice aie
politehnizârii școlii de cultură ge-
nerală, cît si căile practice de reali-
zare, în condițiile tării noastre.
Esența și conținutul învățămîntu-
lui politehnic au fost fundamentate
în mod științific de către Marx și
Engels. ținînd seama de rolul scolii
și al educației în condițiile noii so-
cietăți eliberată de exploatare. Ei
au precizat că învățămîntul politeh-
nic este o parte componentă a edu-
cației comuniste și are ca scop de a
familiariza pe copii sau pe adoles-
cenți cu principiile fundamentale ale
tlituror proceselor de producție și in
același timp de a le forma deprin-
derile de mînuire a celor mai sim-
ple unelte în toate ramurile de pro-
ducție.
Vladimir Ilici Lenin a adus o
mare contribuție creatoare în ceea
ce privește sarcinile și conținutul
învățămîntului politehnic, precizînd
care sînt sectoarele producției mo-
derne ale căror principii trebuie
studiate: electricitatea, industria
mecanică, industria chimică și pro-
ducția agricolă. Lenin a aiuns la
această concluzie întrucît aceste
ramuri principale dețin un rol ho-
tărîtor în viata societății și cuprind
formele cele mai importante ale
proceselor tehnologice; în conse
ciută, oricare ar fi ramura de pro-
ducție în care elevii vor lucra după
absolvirea școlii .ie cultură genera-
tă, ea va fi legată de una din aceste
ramuri.
Principalele căi pentru realiza-
rea îinvăităminfuilui politehnic, așa
cum s-au conturat în practica școlii
sovietice si care au început să fie
folosite si în școala noastră sînt
următoarele:
mări speciale pentru organizarea
excursiilor în natură și în întreprin-
derile industriale si agricole și pen-
tru desfășurarea activității cercuri-
lor tehnice în școli și în casele de.
pionieri.
— Organele de îndrumare n-au
urmărit decît sporadic felul în care
școlile desfășoară diferite activități
pentru politehnizarea învătămîntu-
lul.
— Experiența bună a cadrelor di-
dactice care au desfășurat variate
activități pe linia polltehnizării a
fost prea puțin studiată, generali-
zată si popularizată
— Nu s-a studiat felul tn care di-
ferite acțiuni desfășurate în scoli
pentru politehnizarea învățăinintu-
lui au contribuit la dezvoltarea in-
ie
Pentru a înlătura lipsurile consta-
tate în acțiunea de politehnizare a
învățămintului, pentru a intensifica
munca organelor de învățămînt si
teresului elevilor pentru stiintă, teh-
nică si producție, la formarea noii
atitudini fată de învățătură, fată de
munca practică, fată de bunurile
obștești, la îmbunătățirea discipli-
nei, la formarea și întărirea colec-
tivului de elevi.
— Este încă puternic resimțită
in școlile de cultură generală lipsa
de material didactic, ceea ce în-
greunează însușirea cunoștințelor
de către elevi și formarea deprinde-
rilor acestora de a le aplica. Calita-
tea materialului didactic este uneori
slabă.
— Majoritatea școlilor nu au spa-
țiul necesar pentru a putea organiza
laboratoare, muzee, cabinete metodi-
ce, ateliere școlare.
— Un număr mare de școli nu
dispun încă de parcele experimen-
tale.
— Ministerul Invățămintului si
organele în subordine nu au cerut
destul de insistent sprijinul celor-
lalte departamente si al întreprin-
derilor locale pentru ca acestea să
patroneze școlile de cultură genera-
lă si să contribuie pe scară largă
la înzestrarea laboratoarelor, cabi-
netelor și atelierelor școlare.
— In munca de politehnizare a
scolii de cultură generală s-a co-
laborat prea puțin cu C.C. al U.T.M.
și cu C.C. al S.M.I. pentru a acțio-
na în comun, atît pentru a îmbună-
tăți unele activități didactic-educa-
tive legate de politehnizare, cît și
pentru a asigura condițiile mate-
riale necesare.
cadrelor didactice în acest dome-
Pentru succesul acțiunii r
intensificată în primul rînd
tlca, cu producția, în vederea
In biblioteca școlii medii nr. 3 din Craiova,
NOI REALIZĂRI
în lupta pentru construirea socialismului
îi
niu, ținînd seama
propuneri făcute de
ce în consfătuirile
și de multiplele
cadrele didacti-
raionale din ia-
nuarie 1957, în vederea ducerii la
îndeplinire a sarcinilor trasate sco-
Iii prin Hotărîrea C.C. al P.M.R. și
a Consiliului de Miniștri cu privire
la îmbunătățirea învățămîntului de
cultură generală. Colegiul Ministe-
rului adontă următoarele
de politehnizare trebuie
legătura școlii cu prac-
i găsirii celor mai va
•	CUNOAȘTEREA DE CĂTRE ELEVI A BAZELOR ȘTIINȚI-
FICE ALE PRODUCȚIEI PRIN PREDAREA FIZICII, CHIMIEI, MA-
TEMATICII, ȘTIINȚELOR NATURALE, A GEOGRAFIEI Șl A DESE-
NULUI LINIAR;
•	ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE LABORATOR, MĂSURĂ-
TORILOR PE TEREN Șl ALTE APLICAȚII PRACTICE IN CADRUL
PREDĂRII OBIECTELOR DE ÎNVĂȚĂMINT;
•	PREDAREA LUCRULUI MANUAL LA CLASELE I—IV Șl A
LUCRĂRILOR PRACTICE DE ATELIER Șl PE PARCELA EXPERI-
MENTALA LA CLASELE V—VII ;
•	ORGANIZAREA LUCRĂRILOR PRACTICE
STUDIULUI MAȘINILOR, AL ELECTROTEHNICII
AGRICULTURII LA CLASELE VIII—XI;
•	ORGANIZAREA DE EXCURSII ȘI VIZITE
LIARIZAREA DIRECTA A ELEVILOR CU MUNCA
DER1LE INDUSTRIALE Șl AGRICOLE;
•	ORGANIZAREA PRACTICII Șl A MUNCII
INDUSTRIE ȘI AGRICULTURA;
ÎN DOMENIUL
Șl AL BAZELOR
PENTRU FAM1-
DIN 1NTREPRIN-
PRODUCTIVE IN
• ÎNARMAREA ELEVILOR CU CUNOȘTINȚE, PRICEPERI Șl
DEPRINDERI PRACTICE IN CADRUL CERCURILOR TEHNICE.
riate căi pentru aplicarea în practică a cunoștințelor
de către elevi și pentru formarea deprinderilor lor
de muncă.
In vederea realizării învățămîntului politehnic este
necesar în primul rînd să se organizeze o strînsă le-
gătură cu fabricile, întreprinderile, S.M.T., G.A.S. și
G.A.C. din localitate sau din apropiere, care oferă
variate posibilități pentru cunoașterea mașinilor de
către elevi, pentru organizarea practicii in producție
a elevilor, pentru organizarea atelierelor școlare și
a parcelelor agricole experimentale, pentru organi-
zarea și desfășurarea excursiilor în producție, pentru
organizarea cercurilor cu caracter tehnic etc.
In acest scop, secțiile de învățămînt și directorii
de școli, cu sprijinul organelor locale, vor solicita în-
treprinderilor să patroneze școlile din localitate, să
le transfere mașini, unelte, organe de mașini cu ran-
dament redus pentru producție, dar care pot fi folo-
site ca material didactic in cadrul lecțiilor și pentru
aplicatii practice,
Profesorii de partea științifică, vor colabora strins
(Urmare din pag. 1)
Ca urmare a succeselor obținute in
producție a crescut volumul vînzărilor
de mărfuri.
Creșterea puterii economice a patriei
a permis partidului și guvernului ca
în cursul anului 1956 să ia o serie de
măsuri care să contribuie la ridicarea
nivelului de trai al poporului. Au fost
îmbunătățite salariile muncitorilor din
industria chimică, petrolului, lemnului,
sticlei și ceramicei fine, ale maiștrilor,
ale personalului din învățămînt și din
cadrele armatei. Au fost, majorate sa-
lariile muncitorilor cu cîstigurl mici.
De asemenea au fost sporite pensiile
mici și s-au introdus alocațiile de stat
pentru copil. S-au construit locuințe 1n
suprafață totală de peste 850.000 m.p.
Cheltuielile finanțate de la bugetul
de stat pentru învățămînt și cultură,
pentru ocrotirea sănătății, odihnă, pen-
sii, burse, ajutor familial de stat s-au
ridicat la 8014,8 milioane iei. fiind cu
1205,0 milioane lei mai mari decît in
anul 1955.
In învățămîntul de cultură generală,
numărul elevilor a crescut față de 1955
cu 131.000. Numărul absolvenților cu
pregătire superioară a fost cu 19 la
sută mai mare decît în 1955. Pentru
continua îmbunătățire a condițiilor de
Învățătură ale studenților în anul șco-
lar 1956/57 au fost mărite bursele.
S-au obținut rezultate însemnate și
în domeniul realizărilor culturale. Au
fost tipărite 38,6 milioane cărți și bro-
șuri, adică cu 9 la sută mai mult de-
cît în 1955. A crescut cu 19 1a sută
numărul spectatorilor la spectacolele
cinematografice.
In domeniul creșterii sănătății a cres-
cut numărul serviciilor medico-sanitare
din întreprinderi și a continuat să se
extindă rețeaua de spitale de circum-
scripție în mediul sătesc. La sfirșitul
anului 1956 revenea un medic la 810
locuitori, față de un medic ta 1895 lo-
cuitori în anul 1938. Numărul celor tri-
miși 1a odihnă și al celor care și-au
Îngrijit sănătatea în sanatoriile balne-
are a crescut față de 1955 cu 4 1a sută.
Luînd cunoștință de realizările do-
bîndite în cursul anului 1956 poporul
nostru este hotărît să-și intensifice e-
forturile pentru a îndeplini vastul
program de măsuri trasat de Congre-
sul al ll-lea al partidului și de Ple-
nara din decembrie 1956 a C.C. a
P.M.R. In vederea obținerii unor noi
succese în lupta pentru contruirea so-
cialismului în patria noastră..
Clubul pedagogilor
(Urmare din pag. l-a)

U.MU
sprijin
de volume. Cu mai
mult
din partea comitetelor sin-

K
i
K
R
I
te realizări. Este o formație ajunsă 7)
la deplină maturitate și care, folo-
sită mai bine, ar putea să treacă Ș
la. o activitate permanentă, Acum
pregătește un nou spectacol. Păcat,
dicale raionale va reuși, desigur, insă ei ^1^0" piesei durează
să-și dezvolte activitatea.	citeva luni. Corul nreaătexfr un
Intr-una din încăperi sint expu-
se lat felul de materiale — reviste.
La cenaclul literar a! clubului
de citeva luni. Corul pregătește un G
concert pentru luna mdt.	*
Din activitatea clubului penthu &

publicatii, cărfi, albume aduse de
delegația C.C. al S.M.I. care a vi-
zitat recent U.R.S.S., precum și
materiale privind învățământul in
țările Americii Latine.
Deși doream să vedem cercurile
de cor și teatru, sintem nevoiți să
renunțăm, deoarece au repetiții a-
bia spre sfirșitul săptăminii. In ce
privește cercul de teatru, care s-a
dezvoltat considerabil în ultimul
timp atît ca valoare artistică cît și
ca număr de membri, primim in-
formatii de la tov. Alex. Cernat,
responsabilul organizatoric al cer-
cului. Artiștii amatori ai echipei de
teatru a clubului au avut sprijinul
unor actori dș valoare ca Maria
Filoti, George Mărufă șl alții.
Echipa a pus tn scenă „O noapte
furtunoasă", „Jubileul", .,Ultima
oră", „Institutorii", „Zestrea lle-
nulei". In palmaresul său are mul-
sprijinirea profesională a cadrelor
didactice notăm : ciclul de confe-
rințe din istoria pedagogiei — in-
teresant organizat pe bază de abo-
namente — organizarea excursiilor
de documentare in întreprinderi
(ni se spune că vor fi vizitate
marile întreprinderi din Capitală,
în grupuri de 20—30 de profesori
de aceeași specialitate), organiza-
rea de expoziții din activitatea u-
nor școli pentru politehnizarea tn-
vătămîntului etc.
La plecare, tov.
spus că activitatea
portantă instituție
f

Politehnizarea învățămîntului este
cerută de scopul și sarcinile școlii
de cultură generală în condițiile
construirii socialismului în țara
noastră.
Școala de cultură generală, pe
lîngă faptul că trebuie să înarmeze
tînăra generație cu cunoașterea
baizetor ști mitelor ea trebuie iin ace-
lași timp s-o pregătească și centru
activitatea productivă, s-o instru-
iască din punct de vedere politeh-
nic, pentru ca după absolvirea
școlii tineretul care se îndreaptă
spre producția industrială și agri-
colă să poată să-și însușească cît
mai repede o specialitate, o profesie.
Ideea politehnizării școlii de cul-
tură generală și-a croit treptat
drumul în anii care au urmat după
reforma învățămîntului, numai du-
pă ce s a cunoscut temeinic și în
special în mod nemijlocit experien-
ța școlii sovietice, numai după ce
s-au studiat si cunoscut rezultatele
obținute de școala noastră în pro-
cesul de instruire si educare a ti-
nerei generatii.
Referatul și discuțiile din Cole-
giul Ministerului au subliniat că
după reforma învățămîntului, Mi-
nisterul a avut însă ca principală
preocupare să asigure conținutul
ideologic-stiintific al învățămîntului
și să îndrumeze cadrele didactice
pentru a realiza o legătură tot mai
strînsă a școlii cu viața, cu prac-
tica, cu problemele construirii so-
cialismului în patria noastră. Astfel,
s-au elaborat noi programe si ma-
nuale școlare, metodici și diferite în-
drumări care au aiutat cadrele di-
dactice să înțeleagă noua orientare
a învățămîntului si să folosească pe
scară mai largă în procesul in-
structiv-educativ demonstrațiile,
experiențele, lucrările de laborator,
excursiile cît si alte metode de
îlLvătămînt care au ajutat elevii
sfi-și însușească temeinic cunoștin-
țele Si să-și fortneze unele deprin-
deri de a aplica în practică cele
învățate. In același scop, s-au dat
îndrumări pentru antrenarea elevi-
lor la diferite forme de activități
obștești care au contribuit la înar-
marea elevilor cu unele deprinderi
practice.
Introducerea lucrului manual la
clasele I-IV la toate școlile și a lu-
crărilor practice de atelier și agri-
cole la clasele V-VIII sub formă de
experiență la un număr restrîns de
școli a constituit începutul introdu-
cerii în mod organizat a unor ele-
mente de politehnizare a învăță-
mîntului de cultură generală.
In urma sarcinilor trasate de
Congresul al ll-lea al P.M.R. și de
Hotărîrea C.C. al P.M.R. și a Con-
siliului de Miniștri cu privire la
îmbunătățirea învățămîntului de
cultură generală. Ministerul a luat
o serie de măsuri pentru a intensi-
fica acțiunea de politehnizare a
școlii. Astfel, la elaborarea noilor
planuri de învățămînt, a programe-
lor si manualelor școlare s-a ținut
seama de cerințele politehnizării
învățămîntului. s-au extins lucrările
practice de atelier la încă 50 de
școli si lucrările practice agricole
la toate școlile care sînt înzestrate
la an la an producînd pînă acum
14.553.435 exemplare de material
didactic reprezentînd diferite apa-
rate, planșe, hărți, mulaje etc., cu
aiutorul cărora cadrele didactice
au putut realiza o predare concreta
cu personalul tehnic al întreprinderilor pentru cunoa-
lor, pentru ca la rindul
șterea mașinilor și mînuirea
lor să poată explica elevilor
nare ale acestor mașini.
De asemenea, se va cere
industriale, S.M.T., G.A.S.,
mecanismele de funcțio-
sprijinul întreprinderilor
G.A.C. pentru organi-
cu parcele experimentale.
In acest timp, întreprinderea
material didactic s-a dezvoltat
de
de
și cît mai
practică.
In același
Iilor noastre
aproape de viată, de
scop în practica șco-
a început să capete tot
mai mare extindere folosirea pro-
iecțiilor, diafilmeior. diapozitivelor și
chiar a filmelor. Incepînd din anul
1951 si pînă în prezent școlile au
primit aproape 6100 aparate de
proiecție, diapozitive si diafilme cu
317 titluri de diafilme, în 197.485
exemplare. 7 teme diapozitive în
574.245 bucăți.
Un număr însemnat de scoli au
primit terenuri pentru parcelele
agricole experimentale care au oferit
condiții pentru a se efectua cu
elevii diferite lucrări și aplicatii
practice.
In anul 1955 s-a înființat lîngă
orașul Timișoara prima stațiune a
tinerilor naturalisti, care s-a dovedit
a fi un organ de îndrumare științi-
fică și metodică a elevilor și cadre-
lor didactice pentru însușirea și
aplicarea metodelor înaintate de
muncă în agricultură.
Acțiunile întreprinse de Minister
au stimulat inițiativa multor cadre
didactice, care au început să folo-
sească variate căi pentru politehni-
zarea învățămîntului.
Consfătuirile raionale din ianua-
rie 1957 ale cadrelor didactice, în
care s-a făcut bilanțul realizărilor
obținute de școli pînă acum pe linia
politehnizârii învățămîntului, au
arătat totodată că această problemă
este privită cu interes nu numai de
cadrele didactice, ci și de părinții
elevilor, de întreprinderile produc-
tive, de organele de partid si de
stat, care au început să susțină
această acțiune.
Astfel, datorită inițiativei soli-
lor și sprijinului acordat de orga-
nele locale si întreprinderile pro-
ductive, peste 100 de școli, în afară
de cele stabilite de Minister, au
organizat lucrări practice fie în
ateliere proprii, fie 1n atelierele șco-
lilor profesionale sau ale întreprin-
derilor.
Așa de exemplu școala medie
din Cîmpulung Muscel și-a orga-
nizat atelierele cu ajutorul între-
prinderii metalurgice și siderurgice
din localitate, școala medie din
Cîmpulung, regiunea Suceava st-a
înzestrat atelierele de tîmplarie și
lăcătuserie cu sprijinul trustului
C.F.R. care o patronează, școala
medie nr, 2 din orașul București a
organizat lucrările practice în ate-
lierele uzinelor Clement Gottwald,
școala medie nr. 2 din Craiova in
atelierele întreprinderii 7 Noiem-
brie. Si alte scoli din tară au i
mit astfel de sprijin.
De asemenea, în multe școli
început să funcționeze cercuri
caracter tehnic, diferite cercuri
caracter agricol și chiar cercuri
tractoriști. Tot mai multe cadre
dactice folosesc pe scară tot t
pri-
au
cu
cu
i de
: di-
mai
largâ excursiile și vizitele in între-
prinderile industriale și agricole,
care aduc o mare, contribuție
lărgirea orizontului politehnic
elevilor.
în
al
zarea excursiilor unde elevii sub conducerea profe-
sorilor și tehnicienilor respectivi, vor studia concret
unele aspecte ale producției industriale sau proce-
sul de muncă în agricultură. Organizarea excursiilor
în producție va începe în întreaga țară din prima
decadă a lunii martie.
Fiecare scoală, pe baza cerințelor programelor
școlare, își va întocmi un plan cu privire la organi-
zarea excursiilor în producție care să cuprindă Pro-
blemele ce urmează să fie cunoscute și adîncite de
elevi cu această ocazie.
După studierea mașinilor în atelierele școlare sau
în întreprinderi cu ocazia excursiilor, după ce elevii
și-au format anumite deprinderi de muncă, școlile
pot organiza practica
trială și agricolă.
Pentru extinderea
secțiile de învățămînt
următoarele măsuri;
elevllor in producția
lucrărilor practice de
Indus-
atelier,
și conducerile de scoli vor lua
— In localitățile unde există școli profesio-
nale se va stabili cu conducerea acestor școli
ca lucrările practice să se organizeze în ate-
lierele școlilor respective sub conducerea maiș-
trilor acestora, pe baza programei elaborate
pentru școlile de cultură generală^
— De asemenea, se va lua legătura cu în-
treprinderile din localitate pentru a se orga-
niza în atelierele acestora lucrările practice.
— In cazul cînd lucrările practice nu se pot
organiza in atelierele școlilor profesionale sau
ale întreprinderilor, atunci secțiile de invăță-
mînt și directorii de școli se vor ingriji să în-
ființeze în cadrul școlilor de cultură generală
ateliere proprii. Pentru aceasta, cu ajutorul or-
ganelor locale, se va cere întreprinderilor, co-
operativelor de producție, șantierelor, să spri-
jine școlile în înzestrarea atelierelor cu utila-
jul necesar.
— In situația cînd școlile cu ajutorul între-
prinderilor sau prin alte posibilități locale pot
înființa și utila ateliere proprii, vor trece la a-
menajarea camerelor destinate atelierelor, efec-
luînd instalațiile și lucrările necesare în așa
fel ca acestea să-și poată începe în bune con-
dițiuni activitatea în trimestrul III sau cel mai
tirzlu in noul an școlar.
— Dacă unele școli nu au spațiul necesar
atunci se pot
o școală de cut-
pentru organizarea atelierelor.
înființa ateliere comune, fie la .	.
tură generală care dispune de spațiu, fie într-o
clădire separată din localitate.
conducerile de
— Secțiile de învățămînt și
școli, în urma studierii acestor posibilități lo-
cale, vor întocmi un plan cu privire la extin-
derea lucrărilor practice de atelier în noul, an
școlar și vor urmări îndeaproape pregătirea
școlar și vor urmări îndeaproape
condițiilor materiale respective.
în școlile unde s-au introdus pînă în prezent lu-
' “	"	'	'	--	----*i elevii să-și
crările practice de atelier se va urmări ca _
însușească deprinderi elementare de mînuire a scule-
lor pentru prelucrarea manuală a lemnului și meta-
lului și să confecționeze diferite obiecte de uz cas-
Pătuleanu ne-a
din această im-
a cadrelor di-
dactice din Capitală are posibili-
tăți foarte mari de dezvoltare. Ar
dori însă mai mult sprijin din
partea secției de învățămînt a Ca-
pitalei (director tov. Petricu) și
din partea secției culturale a C.C.
al S.M.I.
Pe lingă realizările obținute, . _
feratul și discuțiile au arătat că în
re-
activitatea de politehnizare a invă~
tămîntului există insă o serioasă
rămînere în urmă care se datorește
faptului că Ministerul n-a reușit să
sprijine temeinic si organizat înde-
plinirea acestei importante sarcini
care revine scolii noastre în această
etapă de dezvoltare a ei.
Astfel:
— Direcția generală a învățămîn-
tului elementar si mediu si Institu-
tul de științe pedagogice nu s-au
preocupat tn suficientă măsură să
lămurească organelor de învăță-
mim, cadrelor didactice și părinți-
lor elevilor scopul, însemnătatea si
căile politehnizării învățămîntului
în funcție de condițiile și posibili-
tățile de care dispun școlile noastre.
— Direcția generală a învățămin-
tului elementar si mediu și Institu-
tul de știinte pedagogice nu au ela-
borat încă îndrumări metodice pen-
tru predarea obiectelor de învăță
mint, a lucrului manual, a lucrări-
lor practice de atelier si a lucrărilor
practice agricole tn lumina sarcini-
lor de politehnizare a școlii.
— Lipsesc, de asemenea, îndru-
me, rechizite școlare, aparate simple de fizică pentru
lucrările de laborator frontale, să efectueze diferite
instalații și reparații în cadrul școlii așa cum
indică șl programa școlară.
Profesorii de fizică, chimie, matematică și desen
trebuie să colaboreze strîns cu maiștrii care conduc
lucrările practice urmărindii-se felul în care elevii a-
plică cunoștințele însușite la lecții, evitindu-se astfel
caracterul meșteșugăresc al lucrărilor practice de a-
teller.
In școlile in care nu s-au introdus lucrările prac-
tice de atelier se vor folosi celelalte căi pentru lega-
rea Invățămintului de munca productivă și pentru
formarea deprinderilor de muncă la elevi; lucrări
practice agricole, experiențe și lucrări practice de
laborator, excursii și vizite în producție, munca în
cercurile ținerilor naturalîștl șl in diferite cercuri
tehnice, cit și diferite forme ale muncii de folos ob-
ștesc.
In cadrul lucrărilor practice agricole pe parcela
școlară, elevii vor aplica in practică cunoștințele în-
sușite la biologie și-și vor forma deprinderi de a
mînui uneltele agricole, de a executa lucrările ne-
cesare pentru semănat șl cultivarea răsadurilor, pen-
tru creșterea plantelor, pentru recoltarea, prelucra-
rea și conservarea produselor.
Organizarea lucrărilor practice agricole se va face
ținînd seama de specificul regiunii și localității in
care funcționează școala respectivă.
In perioada care a mai rămas pînă la încheierea
anului școlar, pe lîngă preocuparea susținută a ca-
drelor didactice de a realiza în cadrul lecțiilor ce-
rințele învățămîntului politehnic, se vor organiza cu
elevii diferite activități cu caracter practic-educativ
pe lotul școlar și în cadrul G.A.S. și G.A.C, De ase-
menea, elevii vor participa in această etapă ia infru-
inusețarea și amenajarea curții și grădinii școlare, a
terenului sportiv, la curățirea pomilor de omizi, la
sadirea pomilor în localitatea respectivă, la înfrumu-
sețarea parcurilor și zonelor verzi din localitate etc.
Conducerile școlilor și cadrele didactice vor orga-
niza pe scară mai largă excursiile tematice, com-
plexe și de sinteză în natură, in întreprinderile in-
dustriale și agricole.
Se vor lua, de asemenea, măsuri pentru pregătirea
organizării taberelor de muncă în timpul verii pe lîn-
gă G.A.S., G.A.C.
Pentru sprijinirea acțiunii de politehnizare a invă-
țămintului Ministerul va lua o serie de măsuri : va
spori și îmbunătăți producția de material didactic,
va înființa o stațiune republicană și 3 stațiuni regio-
nale ale tinerilor naturaIiști, o stațiune republicană
a tinerilor tehnicieni, va asigura o pregătire cu ca-
racter politehnic cadrelor didactice prin cursurile de
perfecționare, va interveni ue lingă celelate departa-
mente pentru sprijinirea materială a școlilor etc.
Pentru lămurirea organelor de învățămînt, cadre-
lor didactice și părinților elevilor în problemele poli-
tehnizăril învățămîntului Ministerul Învățămîntului
și Institutul de Științe pedagogice vor edita anual
lucrări care să descrie și să generalizeze experiența
înaintată a cadrelor noastre didactice în realizarea
învățămintului politehnic, cît și traduceri cu astfel
de teme.
Secțiile de învățămînt vor organiza studierea și
prelucrarea acestor materiale în cadrul consiliilor șl
cercurilor pedagogice, al
și în cadrul unor forme
giuni. raioane și școli.
Cabinetele pedagogice
tice să publice in presa
comisiilor metodice, precum
ale muncii metodice din re-
vor îndruma cadrele didac-
pedagogică sau de speclali-
tate experiența lor în domeniul polltehnizării școlii
de cultură generală.
Revista de pedagogie și Gazeta invățămintului
pentru a atrage un număr cît mai mare de cadre di-
dactice, oameni de știință, tehnicieni și ingineri, pă-
rinți ai elevilor în dezbatere^ problemelor privind
politehnizarea învățămîntului în școala noastră, vor
deschide în paginile lor rubrica „Discuții și propu-
neri" in care aceștia să-și exprime părerile și propu-
nerile lor.
Ministerul Invățămintului și Institutul de Stiinte
pedagogice, pe baza studierii experienței școlii noas-
tre vor elabora și difuza pînă la începutul noului an
școlar îndrumări metodice pentru predarea obiectelor
de învățămint, a lucrului manual, a lucrărilor prac-
tice de atelier și agricole în lumina sarcinilor invă-
țămintului politehnic.
Secțiile de învățămînt vor stimula cadrele didac-
tice să facă propuneri Ministerului și Institutului de
științe pedagogice în legătură cu tematica lucrărilor
metodice ce trebuie elaborate pentru sprijinirea învă-
țătorilor și profesorilor in îndeplinirea sarcinilor ce
politehnizare a școlii de cultură generală.
Pentru intensificarea acțiunii de politehnizare, or-
ganele de control ale Ministerului și ale. secțiilor de
analiza trimestrial activitatea desfă-
învățămint vor
șurată de școli
domeniu.
Organele de
în organizarea
nurilor pentru
și de secțiile de învățămint în acest
îndrumare și control vor ajuta școlile
atelierelor școlare, în obținerea tere-
parcelele agricole experimentale, în
organizarea excursiilor în producție luind în ac-st
scop legătura directă cu comitetele executive ale sfa-
turilor populare raionale și comunale, cu conducerle
întreprinderilor industriale și agricole, pentru a ob-
ține sprijinul de care au nevoie școlile.
Inspectorii și metodiștii de la secțiile de învăță-
mînt, pentru a putea sprijini în mod temeinic cadrele
didactice în îndeplinirea sarcinilor de politehniz; t
a învățămîntului vor urmări activitatea acestora in
cadrul lecțiilor, al lucrărilor practice, al excursiilor,
al cercurilor pe obiecte și tehnice, putînd astfel să le
dea îndrumări concrete.
Cu ocazia deplasărilor pe teren inspectorii de ia
secțiile de învățămînt și metodiștii cabinetelor pedi-
gogicc vor ține conferințe și vor da consultații ca-
drelor didactice în problemele polltehnizării invâță-
mintuhiî.
Organele de îndrumare șl control vor organiza un
larg schimb de experiență intre cadrele didactice de
la diferite specialități în realizarea cerințelor poli-
tehnizării învățămîntului prin; predarea lecțiilor,
lucrări practice dc atelier, organizarea exrcursiilor
organizarea cercurilor pe obiecte și tehnice și prin
alte forme aie muncii în afară de clasă și extra-
școlară.
In același scop se va organiza studierea experien-
ței bune a unor școli în domeniul politehnizârii în-
vățămîntului de către cadrele didactice de la cele-
lalte școli din raion.
Secțiile de învățămînt vor populariza experiența
bună a cadrelor didactice prin presa locală, confe-
rințe, consfătuiri și prin organizarea de expoziții ne
raion sau regiune care să cuprindă realizările objl-
nute de școli în domeniul polltehnizării învățămin-
tuini.
Acțiunea de politehnizare a școlii de cultură gene-
rală, fiind un proces complex șl de durată, nu se
poate limita însă numai la aceste măsuri. Realizarea
acestei importante sarcini care revine școlii noastre
în actuala etapă de dezvoltare a ei cere din partea
organelor de învățămînt și a tuturor învățătorilor și
profesorilor o muncă perseverentă, un efort continuu,
pricepere și inițiativă creatoare pentru găsirea și fo-
losirea celor mai variate și corespunzătoare căi In
vederea intensificării procesului de politehnizare a
învățămintului nostru Trebuie folosite la maximum
posibilitățile locale, pentru a se asigura condițiile di-
dactico-materiale necesare polltehnizării învățămin-
tului, pentru a se realiza o apropiere cît mal strînsă
a școlii de producție, de munca productivă.
Traducerea în viață a acestor măsuri trebuie șă
creeze o puternică mișcare a oamenilor muncii din
școli, care să atragă in sprijinul ei contribuția largă
a întreprinderilor industriale și agricole, a părinților
și a întregii opinii publice.
înfăptuind sarcinile învățămîntului politehnic,
școala noastră și slujitorii ei vor crește .un tineret
cult, înarmat cu temeinice cunoștințe științifice și
deprinderi practice, educat în spiritul dragostei față
de muncă, capabil să participe cu elan și pricepere
la munca pe care o desfășoară întregul popor, sub
conducerea înțeleaptă a partidului, pentru construirea
socialismului în scumpa noastră patrie.
OAZETA INVĂȚĂMÎNTULUT
CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA PRIMULUI CONCURS
PE ȚARA AL CERCURILOR ARTISTICE DE AMATORI
Lucrări pregătitoare
in vederea
muncii de primăvara
♦
Hotărârea Prezidiului
C. C. al S. M. 1
Mișcarea artistică de amatori
puterii populare, cuprinzind mase
muncii. In această perioadă și mai
cercurilor artistice de amatori ale
muncitorilor din Invățămint cercuri
mentală, dansuri populare, balet.
a cunoscut o mare dezvoltare în anii
din ce in ce mai largi de oameni ai
ales în cadrul concursului al IV-lea al
sindicatelor, s-au organizat în rîndul
artistice de teatru, cor, muzică instru-
cercuri literare și de arte plastice etc ,
unele din ele bucurindu-se de o deosebită apreciere. Așa sînt, de exemplu,
corul muncitorilor din invățămint din Sibiu, cercurile de teatru al clubului
sindicatului invățămint București, ale comitetelor sindicale orășenești Ale-
xandria și Brăila, orchestra comitetului sindical orășenesc Bacău, brigada
artistică a comitetului de instituție a MI. etc.
Lipsa de preocupare a C.C. al S M.I., respectiv a secției culturale, pen-
tru continua îmbunătățire a activității artistice de amatori a făcut insă ca
dezvoltarea mișcării artistice in rîndul muncitorilor din invățămint să fie
incă sub nivelul posibilităților existente și al cerințelor cadrelor didactice.
In scopul dezvo tării cercurilor artistice de amatori și pentru îmbunătățirea
conținutului ideologic și ridicarea nivelului artistic al activității lor, ca și
repertoriilor, prin introducerea celor mai valoroase lucrări muzicale șl lite-
rare ale autorilor clasici și contemporani din țara noastră, din Uniunea
Sovietică și țările prietene și prin valorificarea folclorului nostru și al na-
ționalităților conlocuitoare ;
c)	orientarea repertoriilor și în raport cu evenimentele sărbătorite și,
în deosebi, cu cea de a zecea aniversare a proclamării R.P.R.;
d)	organizarea unui număr cit mai mare de spectacole în instituțiile de
invățămint, în cluburi și colțuri roșii, schimburi de experiență cu echipe
din alte ramuri și sprijinirea formațiilor artistice de amatori din mediul
sătesc.
6.
dicale
șurărij
7.
Se dă ca sarcină organizațiilor de bază sindicale, comitetelor sin-
raionale și orășenești să asigure condițiile materiale necesare desfă-
concursului pină la faza regională inclusiv.
„Gazeta Invățămîntului" va publica materiale metodice de îndrumare
♦
pentru
S.M.I.
stimularea organizării de noi cercuri artistice, Prezidiul
C. C. al
HOTĂRĂȘTE
Primul concurs pe țară al cercurilor artistice de amatori
Muncitorilor din Invățămint se organizează în perioada
15.IV.1958.
2,	Concursul trebuie să constituie un mijloc de mobilizare a oamenilor
muncii din invățămint la lupta pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin școlii
in cel de al ll-lea plan cincinal, pentru culturalizarea maselor în vederea
construirii socialismului in țara noastră, pentru apărarea păcii.
3.	Concursul trebuie să stimuleze activitatea creatoare a pedagogilor,
să scoată la iveală noi și valoroase creații în toate domeniile de manifes-
tare cultural artistică, prilejuind astfel afirmarea de noi talente din rîndu-
rile membrilor de sindicat.
4.	Concursul trebuie să constituie un imbold in valorificarea tezaurului
folcloristic șl ai tradițiilor revoluționare ale poporului nostru.
5.	In vederea creșterii, îmbunătățirii șl ridicări] 1a un nivel mai înalt
a activității cultural-artistice a oamenilor muncii din invățămint și a mem-
brilor lor de familie, organizațiile sindicale de bază, comitetele de institu-
ție, comitetele sindicale raionale, comitetele sindicale orășenești șl secția
muncii culturale de masă a C.C. al'S.M.I. au sarcina să organizeze, să ln-
drumeze și să controleze activitatea artistică a cercurilor de amatori. In
acțiunea de îndrumare și control, organele menționate mai sus vor avea In
vedere următoarele obiective;
a)	dezvoltarea activității tuturor cercurilor artistice de amatori exis-
tente șl inîlințarea de noi cercuri, punindu-se accent pe dezvoltarea forma-
țiilor de cor, teatru, dansuri naționale, a creațiilor colective, soliști canto
sau instrumentali etc., precum șl in toate celelalte domenii ale muncii ar-
tistice;
b)	îmbunătățirea conținutului ideologic și ridicarea nivelului artistic al
și popularizare a rezultatelor obținute.
8.	Secția muncii culturale de masă a CC. sl S.M.I., cu sprijinul Casei
Centrale a Creației Populare va recomanda piese pentru repertoriu, va
tipări un afiș și va populariza concursul pe toate căile.
9.	Pentru conducerea concursului se constituie o comisie centrală pe
țară compusă din reprezentanți ai C.C. al S.M.I., ai Ministerului învăță-
mîntului, al „Gazetei învățămîntului", ai S.R.S.C., ai Casei centrale a creației
populare din Ministerul Culturii, a{ clubului Sindicatului Muncitorilor din In-
vățămînt din București, ai Teatrului municipal, precum șl din cadre didactice
care s-au evidențiat în munca cultural-artistică.
10.
rele:
a)
bl
teren a
Se stabilesc ca sarcini ale Comisiei centrale de concurs următoa-
conduce și organizează desfășurarea concursului;
asigură, prin membrii săi și activiștii C.C. al S.M.I., sprijinirea pe
comisiilor de concurs;
c)	organizează fazele interregionale, precum și faza finală a concursu-
lui, numind comisiile de selecționare pentru fiecare gen ;
d)	vizionează impreună cu comisiile regionale formațiile prezentate la
aceste faze;
e)	la terminarea concursului, propune acordarea de premii șl distincții
acelor cercuri care au desfășurat o activitate bogati șl care au obținut
rezultate frumoase, instructorilor acestor cercuri, responsabililor organiza-
torici și activiștilor culturali care au contribuit prin acivitatea
desfășurare a concursului.
Prezidiul C.C. al S.M.I. cheamă pe membrii Sindicatului
din Invățămint să participe la formațiile artistice de amatori,
un caracter de masă acestui concurs. Prezidiul C.C. al S.M.I.
lor la buna
Muncitorilor
pentru a da
ișl exprimă
convingerea că primul concurs al cercurilor artistice de amatori din cadrul
Sindicatului Muncitorilor din învățămînt va stimula activitatea creatoare a
membrilor sindicatului in domeniul muncii cultural-artistice, va mobiliza
pe oamenii muncii din învățămînt la opera de culturalizare a maselor și la
construirea socialismului in patria noastră.
Citeva greșeli metodice in predarea unei lecții
In vederea pregătirii elevilor din
clasa a VII I-a pent-u lucrarea seră
la limba franceză, tovarășa Georgeta
Urseanu, profesoară la școala medie
mixtă din satul Titu Gară, și.a propus
să organizeze o lecție de recapitulare.
Înainte de a trece la repetarea mate,
riei, profesoara a verificat cunoștințele
predate în lecția anterioară ,,Une
lettre", Interoglnd elevii, ea le~a cerut
să pronunțe corect cuvintele, să facă
just legătura între diferite cuvinte
cum ar fi, de pildă, ,,aux eleves“,
,,quelqu.es eleves". Ea a corectat con.
tinuu pronunțarea elevilor, cerîndu-le
să repete pină cind rosteau bine fie-
care cuvint.
Pentru a verifica tn ce măsură și'au
însușit elevii vocabularul și cunoștin-
țele de gramatică predate în lecția
precedentă, le-a cerut să citească și
să traducă pe fragmente lectura din
carte. Elevii examinați au dovedit că
s-au pregătit cu grijă pentru lecție,
că și-au însușit cunoștințele predate.
Ei cunosc timpurile verbelor, au și
cunoștințe de sintaxă. De asemenea
un elev a numit just timpul la care se
află verbul ,,nous avans eu", alții au
recunoscut cu ușurință formele parti-
cipiului trecut sau au dat răspunsuri
corecte în legătură cu cazurile în care
vrepoziția „de" este înlocuită cu
„des"
Era de așteptat ca răspunsurile
date de elevi să fie apreciate și no-
tate de tovarășa profesoară, dar acest
lucru nu s-a tntimplat. De altfel, tov.
Urseanu n-a pus nici o notă în de-
cursul lecției. După fiecare răspuns
dat de elevi ea rostea doar cîte un
„asseyez vous“, pe același ton, ori-
care ar fi fost calitatea cunoștințelor
celui întrebat. Tov, Urseanu a căutat
să motiveze acest procedeu prin fap-
tul că ea își cunoaște bine elevii, știe
ce poate fiecare și le poate da note
pe această bază. Această poziție este,
fără îndoială, greșită. Ea dezvăluie
faptul că tov. Urseanu nu cunoaște
suficient de bine valoarea educativă
a notei, că notează elevii în mod for-
mal. Probabil că tot formal a în-
cheiat situația elevilor pe acest trimes-
t'U, deoarece din cei 40 de elevi din
clasă cei mai mulți nu aveau decît o
singură notă, iar timpul care ii rămă-
sese pină la încheierea trimestrului
nu i-a permis să noteze încă odată
fiecare elev.
O deficiență a lecției, care nu poate
fi trecută cu vederea, constă tn felul
defectuos în care a fost organizată a-
ceasta. Deși scopul principal al lecției
a fost repetarea cunoștințelor, totuși
acestui moment i s-a rezervat prea
puțin timp, cea mai mare parte a
lecției fiind ocupată de verificarea
cunoștințelor predate tn lecția anteri-
oară. Dacă elevilor nu li s-ar fi cerut
să citească de două ori textul —
odată pentru a se controla pronunțarea
și altă dată pentru traducere — s-ar
fi ctștigat mult timp In favoarea re-
petării,	-
Dar chiar lăsînd la o parte acest
fapt, trebuie să spunem că însăși re-
capitularea a avut o serie de neajun-
suri. Ar fi fost necesar ca, în cadrul
ei, să se fi sintetizat și sistematizat
atit cunoștințele de gramatică, cit și
cele de lexic și de ortografie predate
ptnă acum, Tov, Urseanu s-a mărgi-
nit însă să repete numai cunoștințele
privitoare la gramatică — și anume
la verb.
Era bine să se fi organizat șl apli-
cații practice asupra textelor învățate,
sau să se fi făcut conversații cu elevii
în cadrul cărora să se fixeze anumite
reguli gramaticale și să se verifice dacă
elevii știu să folosească vocabularul
și formele gramaticale învățate. »
Profesoara a omis de asemenea să
tragă unele concluzii privitoare la cu.
noștințele recapitulate, concluzii care
ar fi ajutat elevilor să-și fixeze aceste
cunoștințe. Tot pentru a întări cunoș-
tințele elevilor ar fi fost necesară și o
schemă recapitulativă făcută la tablă
de tovarășa profesoară și copiată de
elevi tn caiete.
MAI MULT SIMT II RĂSPUNDERE
Sistemul de organizare a odihnei
și tratamentului In stațiunile balneo-
climaterice și-a cîștigat un bine me-
ritat prestigiu. Sute de mii de oa-
meni ai muncii pleacă fn fiecare an
să-și petreacă concediul de odihnă
în cele mal pitorești stațiuni din
țară. Printre aceștia sînt și numeroși
muncitori din învățămînt. Afluența
mare către stațiunile de odihnă și
cură prin asigurările sociale a ri-
dicat, mai ales în ultimul timp, pro-
blema lărgirii necontenite a posibi-
lităților de cuprindere a unui număr
din ce tn ce mai mare de oameni
ai muncii.
Răspunzlnd dorinței exprimate fn
numeroase scrisori, ședințe, consfă-
tuiri, de către cadrele didactice,
C.C. al S.M.I. va trimite anul acesta,
prin C.C.S. și in casele de odihnă
din sector propriu, un număr mult
mai mare de pedagogi și alți mun-
citori din invătămint decît în anul
trecut. Pentru primul trimestru al
anului în curs au și fost trimise —
prin Secția de asigurări sociale a
C.C. al S.M.I. — comitetelor sindicale
raionale și orășenești, biletele de
odihnă și cură cuvenite, urmînd ca
acest număr să crească în trimes-
trele următoare și in special In pe-
rioada vacanțelor de vară.
Deși In această perioadă numărul
JjITIBMaMLOH
Practica de a «coate cadrele didactice de la lecții de a le trimite
In munci nelegate de activitatea acestora este adeseori folosită de către
președintele sfatului popular din comuna Comarnic raionul Clmpina. In
ziua de 6 februarie a.c. de pildă majoritatea cadrelor didactice din această
comună au fost oprite să meargă la lecții Și trimise să verifice declara-
țiile cetățenilor cu privire la numărul oilor pe care aceștia le au.
-4 p<?a*n-
de bilete pentru muncitorii din Invă-
țămfnt este mic deoarece plecările
Ia odihnă și cură au loc mai ales
In perioada vacanței de vară, multe
comitete sindicale raionale au trimis
înapoi biletele cu simpla mențiune
,nu sînt solicitanți*. Astlel, comite-
tele sindicale raionale Tg. Jiu și
Turnu Măgurele au restituit In între-
gime biletele de tratament balnear
(î) ; comitetul sindical raional Arad
a restituit două bilete de odihnă
t.b.c. ; comitetul sindical raional
Oltenița a restituit 2 bilete etc. Așa
dar, dintr-un număr de 800—1000
muncitori din învățămînt, cîți lu-
crează intr-un raion, nu s-au găsit
2-3 tovarăși care să aibă nevoie de
tratament la Govora, Olânoști,
Bazna, Borsec, Herculane, Sovata și
alte stațiuni balneo-climaterice.
Considerăm că, în toate acesfe
situații, motivarea comitetelor sin-
dicale raionale este neîntemeiată și
este vorba, mai degrabă, de un
vechi stil de muncă care — din pă-
cate — n-a fost tncâ înlăturat, cu
toate criticile vehemente făcute de
membrii de sindicat în adunările
generale și conferințele sindicale
care au avut loc în ultima perioadă
a anului 1956. Astfel, membrii de
sindicat au arătat că unele comitete
sindicale uită pur și simplu biletele
de tratament și odihnă prin cine
știe ce sertare, iar cei care ar fi avut
nevoie de cură și odihnă nici măcar
nu știu de existența lor. După ce ter-
menul acestora expiră și fntîmplător
cineva dă peste aceste bilete, res-
pectivele comitete sindicale le îna-
poiază cu invariabila mențiune :
.n-au fost solicitanți”.
Se cuvine, credem, mai multă
grijă și mai mult simț de răspun-
dere in folosirea biletelor de cură
și odihnă. Pentru rceask este ne-
c< sară cunoașterea acelora care au
nevoie de tratament in localitățile
balneare, repartizarea din timp a
biletelor și îndrumarea și sprijini-
rea membrilor de sindicat pentru a
pleca la timp in stațiune Comitetele
noastre sindicale trebuie să ințe-
Desigur că sistemul de repetare a
materialului folosit de tov, Urseanu
n-a putut fi eficace. Lipsa concluzii-
lor și a schemei a făcut ca elevii să
plece din clasă cu cunoștințe nesiste-
matizate, netemeinice. De asemenea
tovarășa prefesoară n-a reușit să le
trezească interesul pentru lecție, să
asigure participarea lor activă la des-
fășurarea acesteia, cretnd In schimb
în clasă o atmosferă obositoare.
Deoarece a trecut repede peste re-
capitulare, profesoarei i-a rămas timp
din lecție, I-a venit însă o inspirație
oentru a umple acest gol — și anume,
să controleze și temele pentru acasă
ale elevilor. A scos la tablă un elev
șl cu acest prilej a constatat că deșt
în caietul elevului exercițiile erau co-
rect făcute, el n-a știut să le explice
la tablă. L-a întrebat care este cauza
acestui fenomen — dar, cum elevul a
ezitat să dea un răspuns, tovarășa
Urseanu n-a mai insistat să afle acest
mister.
Faptul că tovarășa profesoară nu
ia atitudine hotărltă cînd e vorba de
astfel de greșeli ale elevilor poate
avea urmări negative asupra atitudi-
nii lor față de muncă, față de învă-
țătură.
Nici în acest moment al lecției nu
s-a simțit în clasă o participare vie a
elevilor la lecție. Ei n-au fost atenți
la ceea ce se petrecea la tablă, n-au
urmărit pe caietele lor dacă au scris
bine sau nu temele pentru acasă.
In ultima parte a lecției, tovarășa
profesoară le-a comunicat elevilor ce
au de învățat pentru lucrarea scrisă:
să repete formele gramaticale învă-
țate, Era de așteptat să le dea elevi-
lor și anumite exerciții scrise în func-
ție de golurile pe care le au ei în
cunoștințe. Și acest lucru a rămas
insă nefăcut.
M. M1LEA
UN FRUMOS SUCCES SPORTIV
Echipa feminină de handbal ,,Pro-
gresul“-Invățămlnt a obținut o fru-
moasă victorie la campionatul republi-
can de handbal-sală, dispunînd în fi-
nală de „Flamura-Roșie“-S:biu și de-
venind astfel
In clișeu :
pionatului.
IN
campioană republicană.
O fază din finala cam-
—o—
ATENȚIA
CADRELOR DIDACTICE
r.......	....•'..
In vederea îmbunătățirii ediții-
lor viitoare ale manualelor. Minis-
terul Invățămîntului a trimis !n
ÎNVĂȚĂTORUL: Fiți atențl, copii: o ...I, oii
PREȘEDINTELE: Perfect I Văd că te pricepi. Treci imediat la numără-
toarea oilor din comună 1
Desen de A. POCH
leagă că persistarea în
mai sus arătate va avea
în repartizarea biletelor
trul următor.
De asemenea, măsura
greșelile
consecințe
pe trimes-
de impu-
tare a biletelor la valoarea lor in-
tegrală, atunci cînd se petrec ase-
menea .neglijențe”, va înlătura,
poate, amintitul .stil de muncă*.
ALEXANDRU GEORGESCU
șeful Secției asig. sociale
din C.C. al S.M.I.
unele școli fișe de observații
care cadrele didactice de
pe
specia
litate să le complecteze în timpul
procesului de predare și să le tri-
mită la Edltuna de stat didactică
și pedagogică la începutul lunii mai
1957.
Sînt rugați pe această cale toți
profesorii, și cei care n-au primit
asemenea fișe de observații, să tri-
mită propunerile lor pentru îmbu-
nătățirea manualelor, la Editura de
stat didactică și pedagogică, str,
Popov nr. 30 București.
Lucrările practice de primăvară pe
terenul școlar experimental au o deo-
sebită importantă pentru întreaga ac-
tivitate practica agricolă organizata
cu elevii, De felui cum este orga-
nizată această activitate, de felui cum
sînt respectate termenele de insamin-
țare și de executare a altor lucrări,
depinde succesul întregii munci a ele-
vilor pe parcelă.
In etapa în care ne găsim trebuie
procurate de urgență semințele nece-
sare semănăturilor de primăvara —
în cazul cind aceasta nu s-a tăcut
pină acum — și trebuie pregătite ră-
sadnițele.
Semințele trebuie alese cu deose-
bita grijă. De exemplu, sămînta de
grîu trebuie să aibă o puritate ridi-
cată, o greutate absolută mare, iar
boabele să fie cit mai Uniforme. Con-
form indicațiilor agrotehnice. să-
mînța de griu de calitatea 1 trebuie
să albă puritatea de 99%. O astfel
de sămința e mai rezistentă și poate
fi semănată mai adine.
Mărirea procentului de germinație
se poate obține expunînd sămința la
aer și soare cu cîteva zile înainte de
semănat. Tratarea propriu
zisă a se-
minței se face cu substanțe anțimă-
lurlce. in manualul de botanică se re-
comandă tratarea semințelor cu sulfat
de cupru prin saramurare. Această
metodă e întrucîtva învechită. Astăzi
se folosește, cu mai bune rezultate,
tratarea pe cale uscată cu abavit și
granosan.
Un nou procedeu care se recomandă
tn ultimul timp pentru mărirea recol-
tei constă in tratarea seminței cu
apă. Nu cu mulț înainte de semănat,
boabele de grîu se amestecă cu o
cantitate de apă aproape egală cu
greutatea cantității semințelor ce
vrem să semănăm. Apa se dă in două
reprize, amesteeîndu-se cît mai des.
După 24 de ore, grămada de grîu se
împrăștie pentru ca semințele să se
svînte puțin. Sămfnța astfel preparată
trebuie semănată însă numai în pă-
mînt umed.
Altă metodă științifică care trebuie
să fie cunoscută de elevi este și ia-
lovizarea. In funcție de prevederile
programei școlare, profesorii de știin-
țe naturale trebuie să stabileasă din
vreme asupra căror plante de cultură
vor aplica această metodă. In mod
obligatoriu se cere să se facă iaro-
vizarea griului de toamnă și a celui
de primăvară. Perioada necesară ia-
rovizării griului de toamnă este în
medie de 45 zile; pentru soiurile de
grîu de primăvară sînt suficiente iO—
14 zile. Procedeul iarovizării este, în
mare, acețași pentru ambele cazuri și
anume: după ce sămînța de griu a
fost in prealabil curățită de impuri-
tăți, se amestecă cu apă tn proporție
de 31% (pentru 100 kg boabe de
grîu sînt necesari 31 litri de apă).
Această operație se face în trei re-
prize, în timp de 24 ore. La fiecare
stropire, griul se amestecă bine și se
adună într-o grămadă care se aco-
peră. Temperatura camerei unde se
face această operație trebuie să fie de
10°—12° C. In aceste condiții sămința
esțe ținută pînă cînd la boabele um-
flate apare un colț ca un punct alb.
Boabele astfel pregătite trebuie puse
în straturi de 20—30 cm. grosime,
sau în săculețele mief. și ținute la
temperatură de 0°—2°C p4ntru grîu
de toamnă și 3°—5° pentru grîu de
primăvară.
Data la care se face Insămlnțarea
griului primăvara depinde de condi-
țiile de climă specifice fiecărei re-
giuni. De exemplu, în regiunile se-
— Dobrogea și stepa Bără-
cețoase
ganului
mai de
martie,
semăna
aprilie.
— însămînțatui se va face
vreme, chiar la începutul lunii
In regiunile mai umede se va
în prima jumătate a lunii
Intrucît durata iarovizărli este a-
proximativ de 45 de zile, înseamnă că
in majoritatea școlilor trebuie să se
treacă imediat la efectuarea acestei
lucrări.
Programa de științe naturale și pro-
grama de lucrări practice agricole
parcela experimentală
prevăd numeroase experiențe în legă-
tură cu cultivarea legumelor. Primele
experiențe în acest scop e bine să fie
începute prin obținerea răsadurilor In
răsadnițe. La sfîrșitul lunii februarie se
alcătuiesc răsadnițele calde. Capacita.
tea unei răsadnițe se calculează
fn
funcție de suprafața terenului ce ur-
mează să fie cultivat cu legume. De
exemplu, pentru obținerea a 500 de
fire de varză sau 150 fire de roșii
este necesară o suprafață de 1,50 m2
de răsadniță.
Pregătirea amestecului de primă-
vară de pămînt pentru răsadniță cere
multă atenție și pricepere. Se reco-
mandă următorul amestec : două părți
pămînt de țelină, o parte mranlță și
o parte nisip. Amestecul se pune în-
tr-un strat cu o gros:me de 15—
35 cm peste patul de bălegar. La a-
cest amestec se mai adaugă urmă-
toarele îngrășăminte: la i kg de pă-
mlnt se pun 7 g superfosfat, 1 g sul-
fat de amoniu și I g. sare potasică
40%.
Indicații Interesante tn legătură cu
lucrările de primăvară pe terenul șco-
lar. se găsesc în volumul „Îndrumări
metodice la științele naturale" apărut
de curînd în Editura de stat didac-
tică și pedagogică.
Principalul scop al lucrărilor prac-
tice tn vederea pregătirii muncii de
primăvară pe parcele este să ajute pe
elevi să-și consolideze și să-și lăr-
gească cunoștințele despre biologia
plantelor și despre cerințele lor fi-
ziologice. să se înarmeze cu deprin-
deri practice care să le dea posibili-
tatea să aplice cu succes In agrlcuk
tură cunoștințele însușite.
Ing. VALENTINA M. VIȘAN
AL Vl-lea CONGRES
AL EDUCATORILOR AMERICANI
(Urmare din pag. I-a)
6fa 44%, în Chile 25 0/n, tn Ecuador
50%, In Salvador 70°/n, în Guatema.
la 65%, tn Haiti 80%, tn Honduras
65%, In Mexic 50%, în Nica-
ragua 70%. tn Panama 37%. tn Pa-
raguay 40%, In Peru 53%, In Vene-
zuela 55%. Acestea slnt cifrele ofi.
ciale. Ce reprezintă realitatea este un
mare semn de latrebare. Dacă soco-
tim că 20% din populație este în
mod obișnuit cuprinsă In diverse for-
me de învățămînt, în America Latină
in învățămîntul primar învață un pro.
cent de numai 9%, în învățămîntul
secundar 0,79%, iar în învățămin-
tul universitar 0,015%.
La congres s-a ridicat de asemenea
problema învățămîntului particular
care are un caracter comercial șl cle-
rical. In Brazilia 50 la sută din școli
sînt particulare.
In ceea ce privește cel de al ll-lea
punct al ordinel de zi a congresului
— situația educatorilor americani —
au fost purtate, între altele, discuții
cu privire ta necesitatea lichidării șo-
majului în învățămînt și a încadrării
in invățămint nu pe baze de protec.
ție, ci prin concurs. In documentele
congresului s-a arătat că actuala sa.
larizare a educatorilor este o salari-
zare de mizerie. Ea nu dă posibilita-
tea cadrelor didactice să trăiască In
mod demn.
In discutarea acestui punct al ordi.
nei de zi s-au pus problemele tntr.un
mod foarte ascuțit. Este cunoscut fap-
tul că, datorită situației deosebit de
precare a educatorilor dintr-o serie de
țări ale Americii Latine, aceștia au
fost siliți să recurgă chiar la greve
(Chile, Peru, Ecuador). Ca urmare a
acestor lupte, o serie de federații au
obținut oarecare rezultate. Guvernul
chilian de pildă, a fost silit, sub pre-
siunea cadrelor didactice, să înfiin-
țeze 2000 de noi posturi și să constru-
iască un anumit număr de școli,
Discutîndu-se problema salarizării a
fost subliniată situația deosebit de
grea a cadrelor didactice care predau
in învățămîntul particular.
Printre altele, congresul a atras a-
tenția guvernelor asupra necesității
de a se asigura condiții pentru învă-
țămîntul primar gratuit și obligator,
pentru lichidarea analfabetismului,
pentru realizarea unui învățămînt me-
diu care să se bucure de frecvența
oeriatea ideologică și politică, pentru
ca educatorii să poată participa la
elaborarea politicii de tnvățămtnt.
Congresul a cerut să se creeze condi-
ții pentru rezolvarea unor probleme
cu caracter social: organizarea de
cooperative, pensionarea după o acti-
vitate de 25 de ani. diferențierea sa-
larizării după vechime etc.
Pentru soluționarea tuturor proble-
melor privitoare la situația educato.
rilor congresul a ales un organ con-
tinental care să coordoneze activitatea
tuturor federațiilor naționale de edu-
catori. Noul organ ales și-a asumat
sarcina de a acționa în lumina statu-
tului aprobat de congres și de a de-
pune eforturi pentru rezolvarea pro-
blemelor puse de congres tn țara sa.
Este de subliniat că noul organ și-a
propus să realizeze obiective dintre
cele mai importante, ca de exemplu :
să promoveze un sistem educativ po-
zitiv, democratic, să apere civilizația
și cultura, să lupte pentru o pace
justă, bazată pe respectul individual
șl dreptul la autodeterminare al tu.
turor popoarelor, să lupte pentru
existența unor guverne autentic de-
mocratice, capabile să determine pro^
greșul social, politic, economic, știind
țific al națiunilor. Noul organ s-a o-
bligal să lupte pentru a se crea edu-<
catorilor americani condițiile
(ionării profesionale, precum și
ții demne din punct de vedere
mic, juridic șl social.
INTREBARE:
AȚI FOLOSIT
unui mare număr de tineri.
In ceea ce privește condițiile
de
viață și de muncă, congresul a făcui
o serie întreagă de propuneri a căror
rezolvare de către guverne ar duce la
lichidarea șomajului educatorilor, la
o salarizare corespunzătoare, la crea-
rea unor condiții tn care să existe li-
perfec-
condi*
econo-
CUM
VIZITA
DV, PENTRU STABILI-
REA DE LEGATURI IN-
TRE SINDICATUL NOS-
TRU SI ORGANIZAȚII-
LE SINDICALE DIN A-
MERICA LATINA?
RĂSPUNS : In timpul congresului
am avut convorbiri cu numeroși dele-
gați. In discuții am ajuns cu toții la
concluzia unanim acceptată că esta
necesară colaborarea tntre toate fede-
rațiile sindicale din lume, pentru de-
mocratizarea Invățămîntului de pretu-
tindeni, pentru asigurarea condițiilor
de trai și de muncă ale cadrelor di-
dactice, pentru asigurarea păcii.
In concluzie aș vrea să spun ci
noul organ al educatorilor din Ameri-
ca va putea să rezolve problemele ri-
dicate la congres în măsura în care
va ști să coordoneze activitatea Și
lupta sa cu lupta clasei muncitoare.
DEZVOLTAREA INVĂȚĂMÎNTULUI IN R. D. VIETNAM
Odată cu dezvoltarea generală a
țării, in R. D. Vietnam se obțin suc-
cese remarcabile și pe tărimul invăță-
mintului. Dacă in timpul dominației
franceze in întregul Vietnam învățau
in școlile elementare 295.000 de elevi,
iar în școlile de curs mediu aproxima-
tiv 5000 de elevi, în octombrie 1956
in R. D. Vietnam se numărau în șco-
lile elementare și medii peste 952.000
de elevi.
Grija statului, a întregului popor,
pentru învățămînt se poate ușor cons-
tata și din succesele învățămîntului
superior și profesional, care a fost re-
organizat și dezvoltat potrivit nevoilor
țării. In R. D. Vietnam funcționează
astăzi cinci universități în care învață
peste 3800 de studenți. Tn (ară există
de asemenea 13 școli profesionale me-
dii ale căror cursuri sînt urmate de
10.000 de studenți. Peste 1200 studenți
învață în străinătate. Cită deosebire
aproape de 4 ori mai mare decît tn
timpul dominației franceze Tn ultimii
doi ani s-a acordat o grijă deosebită
campaniei de educare a maselor in re-
giunile muntoase. Pentru rezolvarea
problemei asigurării cadrelor didactice
necesare acestor regiuni, guvernul a
creat școli pedagogice pentru naționa-
litățile conlocuitoare.
Tn anul școlur curent atenția gu-
vernului este 'îndreptată tn direcția li-
chidării analfabe.ismului In rindul
persoanelor tn vtrstă Intre 12-50 de
ani, tn direcția intensificării muncii
de educație a maselor, punindu-se ac-
centul tn primul rină pe dezvoltarea
rapidă a Invățămîntului elementar.
intre această situație și aceea din
pul dominației franceze, cind In
treaga Indochină exista doar o
gură universitate cu numai 730 de
dențl.
In R. D. Vietnam continuă cu
tim-
în-
sin-
stu-
SUC'
ces lupta împotriva analfabetismului.
In prima jumătate a anului 1956 nu-
mărul total al participanților la cursu-
rile de alfabetizare a ajuns la 2.206.000,
reprezentind cea mai mare cifră înre-
gistrată pină atunci.
Statul acordă o mare atenție cam-
paniei de educare a maselor in regiu-
nile muntoase care au fost mult ră-
mase în urmă datorită politicii colo-
nialiștilor francezi. Tn cursul celor opt
ani ai războiului patriotic, numărul
elevilor din aceste regiuni a ajuns
Tanganika, teritoriu In Africa e-
cuatorială atlat sub mandat britanic,
constituie una din multele dovezi
care arată Întregii lumi adevărata
față a colonialiștilor și a ceea co el
numesc in gura mare „egalitate”,
„dreptate”, „politică democratică”
etc.
Recentele dezbateți ale Consiliului
de Tutelă al O.N.U. cu privire la si-
tuația din Tanganika au arătat clar
că deși este „teritoriu sub mandat*
imperialiștii englezi iau rezervat
soarta unei colonii.
Julius Nierere, președintele Uniunii
naționale < africanilor din Tangani-
ka, a subliniat In fața Consiliului de
Tutelă că colo petrecu'e In acest
toritoriu infirmă po de-a întregul pre-
tențiile englezilor că ar fi dus o „po-
litică democratică*. !n realitate au-
toritățile britanice au practicat o po-
litică de discriminare fată de dife-
ritele naționalități conlocuitoare fa-
voriztnd pe toate căile elementul eu-
ropean care reprezintă doar o Infimă
minoritate.
După cum a arătat Nierere, așa
zisa paritate constituțională Intre ou-
ropeni și africani, „tn mod «gal
reprezontați* in Consiliul legis-
lativ al acestui teritoriu. încalcă
cu desăvlrșirs principiile democra-
tice. Ciudată egalitate poate dovedi
situația cind abia 25 000 de europeni
au un număr egal de reprezentanți
cu cei 8.000.000 de africani I
Despre ce fel de egalitate este
vorba o arată In mod clar și situația
din Invățămint. Imperialiștii britanici
nu încetează să se laude că Anglia
a alocat fonduri egale pentru invăță-
mint europenilor și africanilor din
Tanganika. Numai că domnii de Ia
Londra ascund realitatea cu privire
la marea disproporție numerică din-
tre aceste populații.
Nici o manevră nu mai poate as-
tăzi să înșele populația africană din
Tanganika. Ceea co imperialiștii en-
glezi continuă cu fncăpăținare să
numească „egalitate” tn domeniul
Invățămîntului In Tanganika, popu-
lația africană din acest teritoriu nu-
mește o flagrantă discriminare ra-
sială și cere guvernului britanic să
pună capăt acestei politici.
I. SLAVUȚEANU
Redacția fi administrația. București, Spini Haret nr. 12. Telefon 4.24.00; 4.82.31. Tiparul: Combinatul Pollgr.flc Casa Sctnteil „L V. Stalln- București Piafa ScInteiL Abonamente; 1 an - 12,80 Iei; 0 luni -	B,25 lei; 3 luni - 3,12 leL