Proletari din toate țările, unlți-vă I
O pagină de nepieritoare glorie
din istoria luptelor poporului romin
ANUL IX Nf. 410 4
Vineri 15 februarie 1957
In legătură cu îmbunătățirea invățămîntului superior
RIDICAREA NIVELULUI
PREUARII
PRIM DRDIN
SARCINA UE
în
(Continuare în pag. IV-a)
Consfătuirea pe iară
corespunde necesităților
tru
Bilanțul
Intre 9
Și
In Capitală
le.
rea și folosirea materialului
dactlc, față de
organizarea
tot
(Continuare tn pag. Il-a).
în pag. IlI-a
Concluzii la o anchetă
predă-
nios pregătirea lor prol
cea metodică îi vor putea înarma pe
De
artificiale in care s-a desfășurat
a-
(Continuare In pag. III.a)
dTmnnnnnrinnnnnnnnnmnrirtnr^^	’
felea cu el să vină Intr o zi in co- /
mimă pentru încheierea contracte, y
Șl
(Continuare tn pag. IV-a).
rljează distribuirea pensiilor.
fost răscoale
Argeș, Bacău,
G, VABZABU
(Continuare tn pag. Ii-a)
l/|N acest număr
«an
număr tot mal mare la lecțiile des-
chise de instruire practică pe care le
din țara noas-
existența unor
mințim că au
fostele Județe:
organizează cabinetul
învățămîntul tehnic și
Capitală. Aceste lecții
jul de a-și împărtăși
riența, de a-și Însuși
larilor, pregătirea
pionieri și munca
instructorilor
organizației
de
de
conținutul lecțiilor practice de
borator. față de organizarea
metodic pentru
profesional din
forțele reacțio-
social-democra
elevllor
și pro.
polenizarea
elevilor cum
Igrlța (Bîr-
obțlna s
dl-
Și
ia-
vederea ridicări! calității
rll.
Nivelul de pregătire al
arată, încă, că invățătorii
prile-
expe-
matd-
lupte
care
s.a sprijinit pe toate
nare și în special pe
ția de dreapta.
Suferințele maselor
stră erau înzecite de
car* a recuri arendașul a foit am!
narea neprecisă a dlecutărli condi-
țiilor șl a încheierii contractelor ;
așa că țăranii i-au dus Ia Hlrlău,
la administratorul moșiei, șl i-au In-
ie oferă
reciproc
procedee
țărani intraseră in
pe administratorul
Acesta, .enervat"
invoitorilor, a ieșit
rul încă la gtt, i a
Problemele metodicii lecțiilor de
instruire practică preocupă într-o mă-
sură tot mai mare pe maiștrii-instruz-
tori dm școlile profesionale. Experiența
nilul. In felul cum so pregătește
acesta pentru lecție. A crescut,
•sie adevărat, exigența pedago-
gilor față do munca elevilor. Nu
In aceeași măsură se observă.
curte să-1 strige
Constantlnescu.
de nerăbdarea
afară cu șterga-
răstit la oameni
îi convinge că numai împletind armo-
ifesională cu
tel» ca se obțin prin
artificială, le-a expus
gospodăria agricolă
Iad) a reușit să
bună parte printr-o mai strtnsă
cursul trimestrului și de orienta-
VIOREL ALECU
LA CASA DE CULTURA A STU DENȚILOR DIN BUCUREȘTI: tn
sala de lectură; un spectacol al teat rulul ,.C. Nottara" ; tn sala de jocuri.
Instruirea practică a ucenicilor
A-
în
ianuarie 1933. La 28 ianuarie 1933
N CEACHIR
lor. Sosind tîrziu In ziua reepec- /
tlvă, vechilul nu s-a oprit Ia primă- Z
ii», unde-1 așteptau oamenii, ci s-a £
dus întii la un cumnat al său să la /
Lecția a Intîmpinat unele greutăți
din cauza nepotrivirilor care există
M. CHELARU
a instructorilor
de pionieri
fruntași
13 februarie au avut loc
lucrările celei de a Ill-a
unei etape de muncă
ucenici cu cunoștințe teoretice și
deprinderi practice temeinice. D-
aceea, maiștrii-lnstructori participă în
dice noi, de a învăța cum să
pentru înlăturarea lipsuriloe pe
le au Jn predare.
ordinel operațiilor pe care le vor efec-
Z	z tua, asupra Instrumentelor pe care le
Z vor folosi, a cuțitelor necesare fiecă.
z	______ .	J re! operații tn parte.
proletar, în sQÎritul dragostal față
de munca: Crește d!n ci În ce insuficient utilate din unele școli.
mai mult nunE- il Inrățâtarllc» șl*Cauza principală, insă, rezidă în
prolesorlln ■■re.Șprin eanlinntnl munea învățătorului sau profeeo-
sămînțare șl de îngrijire, rezulta-

&a ifiTălnminlului
Inlsterulul Invățămîntului $1 al Comitetului Centra! al Sindicatului Muncitorilor din Învățămînt
4 PAGINI S5 BANL
J
S£44J1JLWUIJUUU1A
Hotărlrea Comitetului Central
al Partidului Muncitoresc
Romin și a Consiliului de
Miniștri al Republicii Popu-
lare Romlne cu privire la îmbună-
tățirea învățămîntului de cultură
generală din R.P.R. axată că, pen.
crescinde ale societății socialiste,
școlile trebuie să Înlăture lipsu-
rile care mai există In predarea
științelor despre natură și socie-
tate, In legarea invățămîntului cu
practica, cu munca productivă
din uzine și de pe ogoare.
Munca destășurată în primele
două trimestre alo acestui an șco-
lar dovedește hotărlrea unanimă
a Învățătorilor și profesorilor de
a da viață sarcinilor trasate în Ho-
tărire cu privire la ridicarea nive-
lului predării Apare tot mal evi-
dentă preocuparea învățătorilor
și profesorilor noștri de a rezol-
va cit mai bine cele două pro-
bleme esențiale ale predării:
conținutul șl metodica. învățăto-
rii și profesorii știu bine că ace-
leași obiecte de studii pot fi pre-
date de pe poziții diferite, în di-
ferite feluri șl cu metode diferite
și bineînțeles cu rezultate diferite,
înarmați cu concepția marxlst-le-
nlnlstă despre lume, cel mai mulți
învățători și profesori din școlile
noastre, folosind in mod just pro-
gramele și manualele școlare, se
străduiesc să realizeze un învăță,
mlnt științific, al cărui conținut să
ducă la o orientare justă a tine-
retului din punct de vedere Ideo.
logic, la educarea acestuia tn
spirit comunist. Tovarășul ioan
Fnache de la școala pedagogică
din Iași, do exemplu, la lecția de
Istorie „Situația socială și politi-
că a țârilor romlne tn timpul dom-
niei lui Mihal Vlteczu și forma-
rea statului centralizat* — a reu-
șit să prezinte cu claritate trăsă-
turile esențiale a'c aceste! epoci
șl roiul lui Mihal Vîteazu în for-
marea primului stat romin centra-
lizat, dind lecție! sale o temeini-
că fundamentare ideologică, ex-
plicfnd fenomenele sociale în lu-
m'na materialismului Istoric.
Ințelogind importanța deosebită
pa care o are lecția ca verigă
principală In organizarea proce-
sului da învățămînt, col mal mulți
învățători și profesori se strădu-
iesc să iacă din lecție un mijloc
eficient de, instruire șl educare o
elevilor, de înarmata a fer cu cu-
noașterea bazelor producției, de
educare In spiritul patriotismului
soc’allsi «t al fetenuitlonalismulul
rentabilitate sporită in cultivarea
acestei plante prin folosirea me-
todelor agrotehnice Înaintate.
Metodele folosite In predare, de
majoritatea învățătorilor șl profe-
sorilor sînt menite să asigure în-
sușirea conștientă a cunoștințelor
d< către elevi, o participare vie
și creatoare a acestora la lecțit
să le trezească Interes pentru cu-
noașterea adevărului științific,
pentru formularea concluziilor. în
acest an școlar se observă mal
mult Interes față de confecționa-
cursillor șl a vizitelor în produc-
ție, la gospodăriile agricole șl de
stat, la stațiunile de mașini șl
tractoare. De pildă, tov. Dumitru
Roșu, profesor la școala de 7 ani
din comuna Dudeștl, raionul Olte-
nița, a obținut rezultate foarte
frumoase în confecționarea mate-
rialului didactic pentru predarea
geometrie!.
Succesele obținut» pe drumul
îmbunătățiri! muncii de predare
se datorase In bună măsură șl
sprijinului primit de către învăță-
tori și profesori din partea me.
todlștllor cabinetelor pedagogice
regionale șl raionale, a Inspecto-
rilor școlari. In planurile de mun-
că ale multor cabinete pedago-
gice această problemă figurează
printre principalele obiective. Ca-
binetul pedagogic de pe lingă
secțiunea de învățămînt a regiu-
nii Timișoara, de exemplu, a ela-
borat șl a trimis cabînete'or raio-
nale materiale de îndrumare In
fesorii, organele de învățămînt și
sindicale mal au mult de făcut
pentru a obține in toate școlile o
creștere simțitoare a calității mun-
cii de predare. Mal sînt mulți e-
lavi care au un nivel scăzut de
cunoștințe, care nu și-au format
o scriere și o vorbire corectă,
care nu sînt capabili să aplice
cunoștințe!» însușite in efectuarea
diferitelor teme sau lucrări prac-
tice. Există, desigur multe cauze
caia explică ceastă situație:
schimbarea continuă a programe-
lor școlare, lipsa manualelor la
diferite discipline, laboratoarele

io
K
pe care-1 dau lecțiilor, reușesc să
lege procesul de învățămînt de
viață, de ictlvltatea practică, de
producție. Tovarășa Crlstlna VII-
ceanu. profesoară la scoale me-
die din Hațeg, de pildă. In pre-
darea lecție! „Floarea soarelui'’,
după co a arătat metodele de In-
Marile răscoale țărănești desfășu-
rat» In toată țara In primăvara anu-
lui 1907, provocate de situația insu-
portabilă tn care fusese adusă țără-
nimea muncitoare de condițiile înro-
bitoare de învoieli, de muncă, d»
împărțeală și de tratament impuse
de moșieri șl arendași, au început
cu mișcarea care a Izbucnit în nor-
dul Moldovei, tn satul Flămînzi din
fostul județ Botoșani (azi ține de
raionul Hîrlău, regiunea lași), de pe
moșia prințului D. M. Sturza. Nu-
mele acesta de «Flămînzi* al satu-
lui de unde a început răscoala este
cît se poate de simbolic pentru o
astfel de împrejurate. Din documen-
te și din mărturiile localnicilor am
aflat că numele acestui sat exprima
o realitate tristă. Primii locuitori ai
satului fuseseră aduși de unul din
proprietari, un anume Balș, de prin
Bucovina ; băștinașii din împreju-
rimi l-au numit «flămlnzii* din cau-
za situației lor cu totul dependente
de proprietar.
împrejurări concrete al» momen-
tulul Istoric șl locala vin să expllco
in întregime izbucnirea calei mal
mari răscoale țărănești tocmai In
acest sat. In 1906, anul «jubileului*
organizat regelui Carol I, conserva,
toril modificaseră legea Învoielilor
agricole, dublînd prețul de arendă
la falcea de pămlnt, menținînd Insă
prețul muncilor agricole. Tot atunci
proprietarul de la Flămînzi aren-
dase moșia pentru următorii 7 ani
separat la doi arendași. Prin promi-
siuni făcute sătenilor, prin judecată
și, !n ultimă instanță, plătind o în-
semnată sumă de bani concurentu-
lui, vechiul arendaș a obținut în
continuare moșia. E ușor de înțeles
că toate aceste complicații, care au
mărit prevăzut și neprevăzut aren-
da, s-au răsfrînt asupra țăranilor
învoitori. In ianuarie 1907, la Inche.
ierea contractelor, impunîndu-li-se
un preț exagerat, țăranii au refuzat
să Ie semneze — îndemnați șl de
învățătorul C. Maxim — pînă nu ob-
țin cel puțin și majorarea prețului
la muncile agricole.
Tactica — frecventă de altfel —la
In atenția secțiilor de învățămînt și a comitetelor
sindicale ale muncitorilor din învățămînt
Pentru a putea lua legătura cu
învățători care au participat la
marile răscoale țărănești din
1907, .Gazeta Invățămîntului* se
adresează pe această cale șeli-
lor secțiilor de Învățămînt ale
sfaturilor populare șl președinți-
lor comitetelor sindicalo raionale
al» muncitorilor din învățămînt
rugindu-i să întocmească îm-
preună Hat»' ale învățătorilor
pensionari în viață implicați în
răscoalele din comunele de pe
cuprinsul raioanelor respective
șl să 1» irimllă redacției pînă la
■iirșltul lunii februar!». Pot fl so-
licitați să dea un ajutor iuncțlo-
narll sfaturilor popular» car» dL
Botoșani, Brăila, Buzău, Covurlul,
Dîmbovița, Doi], Dorohol, Fălclu,
Goi], Iași, Mehedinți, Muscel,
Neamțu, Olt, Prahova, Putna, R.
Sărat, Romanațl, Roman, Su-
ceava, Tecuci, Teii rman, Tu-
tova. Vaslui, Vllcea și Vlașca.
Este bine ca listele să cuprin-
dă: numele pensionarului, virstă,
locul unde era învățător in 1907,
adresa actuală.
Totodată, rugăm organele de
invățămint șl sindicale să-1 în-
demne pe pensionari să trimită
redacției mărturiile lor.
In zilele de 5, 6, 7 și 8 februarie
a avut loc la Consiliul de Miniștri
consfătuirea pe tară în legătură cu
îmbunătățirea învățămîntului supe-
rior.
La consfătuire au luat parte rec-
torii si directorii universităților si
institutelor de învățămînt superior,
prorectori, decani, profesori univer-
sitari, conferențiari, lectori, asis-
tenți, președinți si secretari ai aso-
ciațiilor studențești, studenti frun-
tași la învățătură din centrele uni-
versitare București. Clui. lași. Ți-
mișoara. Tg. Mureș. Orașul Sbalin,
Galați, Craiova, Arad. Petroșani,
precum si reprezentanti ai presei.
De asemenea au oarticipat con-
ducători ai unor instituții centrale
de stat, activiști ai organelor de
partid și ai U.T.M., directori si in-
gineri din mari întreprinderi.
In prima zi a consfătuirii s-a ci-
tit anteproiectul propunerilor de îm-
bunătățire a învățămîntului supe-
rior elaborat de Direcția generală a
învățămîntului superior din Minis-
terul Invățămîntului întocmit după
o prealabilă consultare a cadrelor
didactice și reprezentanților minis-
terelor și instituțiilor centrale de
stat.
La discuții au luat cuvîntul 60 de
participanti, iar mulți alții au îna-
intat in scris punctul lor de vedere.
Vorbitorii și-au expus părerea în
legătură cu propunerile prezentate,
exprimîndu-și acordul deplin cu
principiile care stau la baza ante-
proiectului. De asemenea partici-
pantii au făcut numeroase propu-
neri pentru complectarea măsurilor
preconizate în anteproiect.
Cuvîntul de închidere a fost rostit
de tovarășul Miron Constantiinescu,
prim vicepreședinte al Consiliului
de Miniștri și ministrul Invățămîn-
tulul.
■ Cui24 ani in urmă, in zorii zilei de
1B februarie 1933' pCirttre răpăitul mi-
'tfaliereăM-/ glasul Bim sirene, pfclung
și sfâșietor. anunța odiosul măcel pus
la cale de regimul burghezo-moșieresc
împotriva neinfricaților muncitori de
la Atelierele C.F.R. Grivița din Bucu-
rești. Sub focul ucigător al mitralie-
relor au căzut in februarie 1933 sute
și sute de luptători neinfricați ai clar
sei muncitoare. Lupta lor n-a fost insă
zadarnică. Ei au înscris, în februarie
1933, o pagină de nepieritoare glorie
In istoria luptei pentru libertate, pro.
greș social și independență națională
a poporului nostru.
Criza economică care zguduia
mea capitalistă incă din 1929 a
la iveală intr-o formă deosebit
acută contradicțiile de neîmpăcat
imperialismului și, mai ales, ।
tradicția dintre burghezie și
Iu.
scos
de
i ale
con.
pro-
muncitorilor cefetiștl /m^rție 1932£
Acesst& conferință, orienjlnju-se in
direcția ttasaW de hotănrWe Congre-
sului, a avut un însemnat rol în pre-
gătirea eroicelor' lupte ale ceferiști-
lor. Pe baza aplicării tacticii Fron-
tului Unic Muncitoresc de jos a luat
ființă Comitetul Central de Acțiune,
avînd în frunte pe tovarășul Gheor-
ghe Gheorghiu-Dej.
Anul 1932 a fost anul culminant al
crizei economice. Măsurile luate de
burghezie au făcut ca muncitorimea
căilor ferate să fie ip mare fierbere.
Muncitorii alungă din sindicate condu-
cerea oportunistă, ceea ce are ca , re-
zultat o serie de acțiuni ce duc la creș-
terea autorității Comitetului Central
de Acțiune condus de comuniști. Pri-
mele agitații și mișcări incep la Iași,
încheierea unul trimestru este, In
viata școlilor, un prilej nimerit de a
face bilanful unei etape de muncă și
de a întrevedea perspectivele care se
deschid pentru desfășurarea viitoare a
activității instructiv.educative. Co-
lectivul de pedagogi al școlii medii
nr. 20 din Capitală folosește din plin
experiența obținută tn timpul trimes-
trului al Il-lea pentru a organiza tn
cele mai bune condițiuni încheierea
anului școlar.
Urmărirea progresului la învățătură
al elevilor de la trimestru la trimes-
tru, utilizarea tuturor metodelor pen.
tru înlăturarea rămtnerilor In urmă au
stat In centrul atenției colectivului de
direc(ie, a diriginților și a tuturor pe-
dagogilor. Deși situația statistică a
rezultatelor obținute In decursul tri-
mestrului al I!-lea n.a fost încă defi-
nitivată, din datele existente se poate
trage concluzia că numărul celor ră-
mași în urmă la învățătură este cu
circa 50% mai mic declt cel de la
sflrșitul trimestrului I. Un asemenea
rezultat a fost posibil tn primul rlnd
datorită strtnsei colaborări dintre pro-
fesorii fiecărei clase. Rezultatele la
învățătură de la sflrșitul trimestrului
/ au fost discutate de către dirlginți
In cadrul colectivului de pedagogi al
fiecărei clase, ca și în ședințe la
care au participat elevii rămași în ur-
mă la învățătură și părinții acestora.
Datorită eforturilor depuse de ma-
joritatea profesorilor, numărul elevilor
rămași în urmă la fiecare obiect s-a
redus simțitor. Astfel, tov. Ana Col-
țan, profesoară de limba romînă, a
reușit să reducă numărul elevilor ră-
mași în urmă din clasa o VI!l-a „Cu
de la 13 la 7. Ea a obținut acest re-
zultat prin examinarea cit mai frec-
ventă a elevilor care nu aveau note
de trecere la sflrșitul trimestrului I,
și prin teme individuale date acestora.
Și tov. Elena Iliescu, care predă Hm.
ba romînă la clasa a IX-a „BH, a ob-
ținut rezultate bune. Ea a ținut o le-
. gătură strînsă cu dirigintele clasei și
a antrenat elevii la orele de consulta-
ții. Ca urmare. In clasa ei stnt acum
numai 6 elevi care nu au note de tre-
cere, față de cei 11 cîți aveau medii
nesatlsfăcătoare pe trimestrul l. In a-
celași mod a procedat șl tov. Sergiu
Elceanu. profesor de limba rusă, care
a redus numărul elevilor rămași în
urmă din clasa a IX--a „Bu de la 8
la 2, sau tovarășii Alina Georgeseu
și Gheorghe Popescu, profesori de ști-
ințe naturale, care au redus numărul
elebilor rămași tn urmă — prima de
la 16 la 8 și al doilea de la 10 la 4.
Și problemele muncii educative au
preocupat înir-o măsură însemnată
colectivul de pedagogi al școlii medii
nr. 20, Astfel, în al doilea trimestru
s-a pus accentul pe întărirea discipli-
nei conștiente și pe consolidarea co-
lectivelor de elevi, cu deosebire tn
clasele mixte. In această privință au
obținui rezultate dintre cele mai bune
învățătorii Rozina Bulai, Virginia
Marinescu, Paulina Teodorescu, Tu-
dorancea Bănică și diriginții Constan-
ța Popescu, Olimpla Vîlceanu, Ștefan
Topală, Gheorghe Popescu, Ion Rimar,
Maria Brăescu etc. Pentru întărirea
colectivelor mixte s-au organizat ac-
țiuni comune la care participă ații
fetele cit șl băieții. Corul mixt, de
pildă, a contribuit într-o însemnată
măsură atit la închegarea colectivului
mixt cit și la reușita programelor ar-
tistice care au fost prezentate tn
școală și în întreprinderile industriale
din raion.
Îmbunătățirea situației la învățătu-
ră și întărirea disciplinei conștiente
au fost obținute și prin sprijinul larg
acordat organizațiilor de pionieri și
tineret de către cadrele didactice din
școală. Diriginții și învățătorii au
participat cu regularitate la adunările
detașamentelor și la ședințele organi-
zației U.T.M., contribuind tn mod di-
rect la înlăturarea lipsurilor care s-au
manifestat în rîndul pionierilor și ute-
miștilor.
Organizația de partid a sprijinit ac-
țiunile întreprinse tn această privință
de către conducerea școlii, analizlnd
activitatea utemlștilor tn cadrul unei
adunări tn care biroul organizației
U.T.M. a prezentat o dare de seamă
asupra activității desfășurate de la
începutul anului școlar.
Cu toate rezultatele obținute ■ plnă
acum, conducerea școlii, ca și toți pe-
dagogii consideră că mai stnt încă
multe de făcut pentru încheierea ana-
lul școlar în cit mal bune condiții.
Astfel, tntregul colectiv pedagogic tre-
buie să-și intensifice munca pentru
ridicarea nivelului de cunoștințe	al
elevilor și pentru reducerea la mini-
mum a numărului celor rămași	tn
urmă la învățătură. Constattnd	că
lipsurile care mal persistă în munca
educativă vor putea fi înlăturate	tn
gătură Intre familie și școală, consiliul
pedagogic a hotărtt ca în timpul tri-
mestrului al lll-lea să antreneze un
număr și mai mare de părinți la lec-
taratele lunare.
Colectivul de conducere și dirtginlii
școlii medii nr. 20 s-au preocupat tn
Pentru buna desfășurare
a orelor educative
A sttrnît mult Interes, de pildă, lec-
ția deschisă de instruire practică pen-
tru ucenici care a avut loc de curînd
la școala profesională de la uzina
„Semănătoarea”. Această lecție a dat
maiștrilor posibilitatea să analizeze o
serie de probleme privind înarmarea
ucenicilor din anul I cu unele deprln.
deri de bază pentru meseria de strun-
gar, Lecția a fost condusă de maistrul
masa. Cum și ei așfeptazeră pînă ✓
la ora aceea, nemincațl și neliniș- >
tlțl, țăranii au venit după el să-1/
aducă Întii la primări». La tr»c»i»a *
grupului numeros de țărani, învăță-
torul a dat drumul copiilor de la
școală, presimțind lucruri îngrijoră-
toare și grave.
— Iată, aceasta este casa unde
trăsese vechilul — mi-a arătat un
localnic. Cei mai mulți oameni s-au
oprit — încă respectuoși — lingă
uluci, afară din curie. Eu, după ce
învățătorul ne dăduse drumul de 1
școală, vrind să aflu ce se inttm-
plă, m-am suit pe ghizdurile flntlnii
de colo și am văzut că doar clțlva
și l-a lovit p» locuitorul G. Dochi- p
țescu.
Attta a trebuit; a fost înșfăcat de S
doi țărani șl tlrlt cu sila la primă- /
rie. Pe drum, incidentul luînd pro- /
porții, vechilul a fost bătut și a scă- C
pat doar datorită unor slugi boie- /
iești. Fugind cu trăsura tpi» Hlrlău, /
In cale, la Frumușica, a anunțat au-$
toritațile județens.	/
Țăranii, deși agitați, dacă n-au S
mai avut cu cine să trateze, s-au li- 3
niștit deocamdată. Vestea despi» Z
intimplările din Flămînzi s-a întins'
repede in împrejurimi, căci intre /
cei adunați să încheie contracte sa Z
letariat. Criza adusese, pe de o parte,
o rapidă creștere a șomajului, o ca-
tastrofală scădere a nivelului de trai
al maselor populare, iar pe de altă
parte, o puternică ascuțire a lup.
tei de c|asă. Burghezia internațională
căuta să se salveze din criza econo-
mică pe calea aruncării întregii po-
veri a acesteia pe spinarea maselor
muncitoare, a popoarelor înrobite, pe
calea instaurării dictaturii fasciste și
a dezlănțuirii unui al doilea război
mondial, Îndreptat împotriva Uniunii
Sovietice. Această politică a burghe-
ziei internaționale a provocat un
imens val de lupte revoluționare. O
mare influență in creșterea valului de
luptă revoluționară o are succesul
construcției socialiste In prima țară
din lume care a Înlăturat exploatarea
- U-R.S.S.
In scopul dezlănțuirii unei noi In-
tervenții armate împotriva Uniunii
Sovietice, țările Imperialiste încep o
febrilă cursă de înarmări, intensificind
in același timp campania de calomnii
șl ură la adresa Țării SccișF.smului.
In aplicarea acestei politici burghezia
p.uternice rămășițe feudale, de aservi-
rea țării trusturilor imperialiste, de
împletirea crizei industriale cu cea a-
grară. „Planul de la Geneva', adop-
tat cu servilism de guvernanții națio-
nal-țărănlști, transforma de faot țara
noastră într-o bază semicolonială.
Irt aceste împrejurări, singurul par-
tid care a luptat pentru un trai ome-
nesc, pentru libertăți democratice, pen-
tru pace, împotriva înrobirii țării de
către imperialiști, a fost Partidul Co-
munist din Rominia.
La cîteva luni după Congresul al
V-lea al P.C.R. are loc conferința
A,urelian Popescu, ai cărui elevi după
ce s-au familiarizat cu mecanismul
strungului, cu principalele procedee de
reglare și manevrare a acestuia, își
formează deprinderile pentru executa-
rea diferitelor operații la strung.
Datorită pregătirii sale minuțioase
pentru lecție tov. Popescu a reușit să
realizeze tn linii mari sarcinile pe care
și. le-a stabilit pentru fiecare parte a
lecției. El a început instructajul intro-
ductiv printr-o recapitulare a cu-
noștințelor însușite la lecțiile prece-
dente cu privire la mecanismul strun-
galui, ]a îngrijirea lui, la tehnica
securității muncii, la confecționarea
diferitelor cuțite folosite în operaț ile
ce se execută la strung, Trecînd la
predarea noilor cunoștințe, el a scos
in relief importanța operațiilor de
degroșare și retezare pe care elevii
urmau să le execute în cadrul lecției
și i-a prevenit asupra greutăților pe
care le vor înttmpina la aceste opera-
ții. Folosind schița de pe tablă a pie-
sei ce trebuia executată, expunînd
clar, sistematic cunoștințele noi și
bazîndu-se pe cunoștințele anterioare
ale elevilor, tov. Popescu a reușit să
le dea acestora o ideie clară asupra
Iln partea finală a fnztructajulul in-
troductiv, tov. Popescu a trecut la de
monstrarea procesului de muncă. El
a efectuat singur la strung Întreaga
lucrare, Inceptnd cu fixarea unei țevi
și centrarea ei în universal și pînă la
confecționare* definitivă a unul jncl
pentru miner. Demonstrația a fost în-
soțită de explicații, insistîndu-se asu-
pra acelor momente care tn general
r stnt înțelese mal greu de către uce-
Z nici. Tov. Popescu le-a arătat uceni-
/ cilor că centrarea unei țevi trebuie fă-
cută cu o grijă deosebită întrucît cea
mal mică greșeală atrage după sine
o lipsă de uniformitate în gros mea
inelului.
După demonstrare, lucrarea a fost
repetată în fața Întregii grupe de
ctțiva elevi. Tov. Popescu a folosit cu
pricepere procedeul atit de util al
„conducerii” mișcărilor elevilor, care
constă în a dirija una sau ambele
mîini ale ucenicului pentru a-1 obliga
consfătuiri pe țară a instructorilor de
pionieri fruntași.
Au luat cuvîntul numeroși particl-
panți care au dezbătut problemele
privind organizarea muncii politico-
educative în rîndul pionierilor și șco-
bază U.T.M. pentru îndrumarea acti-
vității unităților de pionieri.
In cadrul consfătuirii, tov. N. Sipoș
a prezentat un referat privind învăță-
mîntul politehnic și activitatea or-
ganizațiilor de pionieri. Tov. Ion Vai-
da s-a ocupat de unele aspecte ale
educației fizice in școli, iar tov. C.
Nădejde a făcut o amplă expuhere in
legătură cu hotăririle plenarei C.C.
al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956.
Concluziile consfătuirii au fost tra-
se de tov. Virgil Trofin, prim-secretar
al C.C. al U.T.M.
A luat apoi cuvîntul tov. N. Ceau-
șescu. membru în Biroul Politic al
C.C. al P.M.R. După ce a transmis
participanților la consfătuire un căi.
duros salut din partea C.C. al P.M.R.
și a tovarășului Gheorghe Gheorghiu-
Dej personal, vorbitorul a făcut o am-
plă expunere asupra sarcinilor care
stau în fața organizației de pionieri
și a instructorilor în munca de edu-
care comunistă a pionierilor și școla-
rilor.
să repete anumite mișcări cu ritmul,
tăria și priceperea necesare.
Ucenicii au trecut apoi la strun-
guri. Fiecare și-a verificat strungul
său, și-a pregătit uneltele necesare și
apoi pe baza indica,iilor primite în
instructajul introductiv a trecut la
executarea inelelor. Tov. Popescu,
urmărind cu atenție munca lor, le
dădea indicații suplimentare, îndrepta
greșeli sau intervenea direct acolo
unde era necesar.
Din păcate, instructajul de încheiere
— în cadrul căruia maistrul ar fi tre-
buit să analizeze rezultatele obținute
de elevi și chiar aceștia înșiși să apre-
cieze critic munca lor — a. lipsit cu
desăvirșire, din cauza timpului prea
înaintat. Acest neajuns, ca și ritmul
oarecum accelerat în care a decurs în-
treaga lecție, s-au datorat condițiilor
ceasta. In adevăr, ea a avut loc în
afara orelor din program și într-un
interval de timp mult mai scurt
decât cele 6 ore, oîte sînt prevăzute In
mod obișnuit pentru instruirea practi-
că a ucenicilor.
In cadrul discuțiilor care au avut Joc
asupra lecției au fost scoase In evi-
dență, pe lingă o serie de aspecte po-
zitive, și unele lipsuri și greytăți care
desigur se Intîlnesc deajuns de des
și în munca altor maiștri. Astfel, s-a
arătat că tov. Popescu a greșit atunci
cînd și-a propus să execute cu elevii,
la o singură piesă, o serie de operații
atît de variate ca strujirea de de-
groșare. strujirea frontală șl reteza-
rea. Practica arată că ucenicii obțin
rezultate mai bune dacă își însușesc
astfel de operații nu concomitent, ci
în cadrul mai multor lecții. De aceea
piesele alese pentru a fi executate tn
perioada inițială a instruirii practice
trebuie să implice, pe cit este posibil,
o singură operație sau o operație pre-
dominantă. In cazul cînd piesele nece-
sită mai multe operații diferite, ele se
execută treptat, fiecare efectuîndu-se
cu prilejul studierii temei respective.
Altfel, nu se asigură formarea și fi-
xarea deprinderilor.

GAZETA INVĂTĂMÎNTULUI
LUCRĂRI ÎN LEMN
W
vanimwnmk
la lecțiile de lucru manual în clasa a IV-a
(Urmare din pag. I-a).
ctivitatea unui cerc
s-a
de
învățămîntul
su-
TE GENERALE DESPRE LEMN
pentru momentul
pe care le pune la dispoziție
MUNCA PRACTICA
d-
1907
unde a început răscoala
(Urmare din pag. l-a)
lier pot fi folosite de Către
a
important
învățăm
560 ds analfabeti In
cit le ceruie Înainte de
agitatii.
trebuie să fn-
Probleme importante ale predării
anumită cunoștințe
noi
MATEMATICII ȘI FIZICII
„A" a publicat regulat, cu ace-
atelier a
seria
au vizi-
tat secția de microscopie electronică
ei înșiși cu această apa-
realizat
matematică și fi-
lor
născute
se pot exersa copiii in pro-
St. Bertî (Sighet),
ca
și cadre ce predau alte discipline, ca-
tnzestrează bibliotecile fi-
S.S.M.F.
Halelor și subfilialelor cu cărți și pe-
La casă nouă
Și
tă importantă calculului aproximativ
și mintal, efectuării raționale a calcu-
lelor. De asemenea, vorbitorii au pro-
pus să se folosească mai larg, în ca-
bătuți crunt de jandarmii trimiși in
sat; unii, considerati mai periculoși
interesante s-au purtat în
cu privire la intensiiica-
instrumentele
au fost puse
transmită
succesiune
riodice de
tribuie la
specialitate, ceea ce con-
ușurarea informării științî-
în
Pe
cu
în
material
construcție
școlarii
dlm«:n-
de
un
o
Pentru Îndrăzneala
cat să dobindeoacă
bună, omenească, la
fulală și la muncă,
de a se fi ridi-
o situație mai
Învoieli, la ră-
tăranii au fost
fizică. In. „Biblio-
afara unor lucrări
îndeosebi cercuri-
attora care consti-
au vorbă
și că stnt
Informarea științifică s-a t
de asemenea prin publicarea
materiale privitoare la Istoria
1949
Flă-
s-au găsit
mtnzi, 520
Astăzi nu
comună.
Și
în
De aceea învățătorii trebuie
nunte chiar de la început la
i discuție
I. Maurer
Este
să-i
De fiecare dată cind la lecțiile
lucru manual copiii lucrează cu
murit,
rarea
nințat
nurile.
naș-
des-
prâ.
și a lucra
ratură.
Discuții
Consfătuire
unor
mate-
de la
New-
cov, F. Bolyai etc.
O serie de participanti la
a modelelor, pregătirea
strucțiuni, un control șl
perativă a obiectelor
fiecare elev.
Elevii clasei a IV-a
practicii de laborator și de
viitorilor profesori etc.
Participantii la consfătuire
cadre didactice din
perior.
Toate aparatele,
materialele necesare
ordine, la indemînă,
folo-
noi,
semenea. s-au publicat materiale despre
activitatea lui Gh. Lazăr, Mărie Cu-
rie, D. Pompei, Gh. Titeica, Șt. Ven-
filialelor
cu șco-
Rămîne
A.S.I.T.,
cercuri
cum și spre institutele tehnice.
In trimestrul încheiat de curind
lui
de
de
lor
să re-
metoda
de lemnărie, și numărul locurilor
muncă din atelier, să țină seama
asortimentul și numărul materiile-
Ită printr-o
înțeles care
de
cleș.
se-
fo-
fost prinse (lipite) laolaltă
picătură de apă. Acum s-a î
sau mal vinovati, au fost duși la
Botoșani și acolo torturați din nou.
In scurt timp mare parte din ei au
„în-
de
„Ele-
Conf. unlv. TIBERIU ROMAN
secretar general al S.S.M.F,
din R.P.R.
au
d*-
micl, din cauza construcției,
siunilor și a greutății lor.
vinte, constată că .locuitorii
fost calmi, respectuoși, dar bine
A venit armata pentru instau-
,ordine! publice' și a ame-
că va distruge satul cu tu-
Vagmistrul Petrescu, ajuns
maticii și fizicii, ca „250 ani
apariția cărții „Optica" a lui I.
sesc metode sau instrumente
rală din apropierea lor.
ca ele să atragă în mai
profesorii de matematică
aceste școli. Totodată,
subfilialelor S.S.M.F. le
nouă, cînd se
TEODOR GAL
lector 1a Universitatea „V. Babeș" din
Cluj
mod sistematic
elevi să aleagă
chibzuință și
Este necesar
largă măsură
și fizică din
filialelor și
revine sarci-
fișelor cu in-
o apreciere o
executate de
muna ar* dispensar si casâ de
teri. Cooperativa de consum
face mărfuri In comună prin 9
vălii.
La recensâmlntul din anul
teoriei numerelor" de E. Rusu,
troducere în teoria grupurilor"
P. S, Alexanrirov (traducere),
rindeaua, sfredelul, fierăstrăul
traforaj, rașpelul, ciocănașul,
tele, linia, echerul.	Pentru o
rie de lucrări trebuie să se
In Cordun, 612 în Poiana,
mai există analfabet in
nou sau efectuează
drul lecțiilor, rezolvări de probleme, ți calculatorul electronic al Institu-
să se intensifice construcția de apa- tului de fizică atomică al Academiei
Știam că moldovenii
molcomă, fire domoală
„V. Babeș" care fac practica pedago-
gică la școală, precum și o serie di
de matematică și
teca S.S.M.F." în
care se adresează
lor de elevi și a
rea condițiilor .c„ profesorii de fizică
p< i© fac», prin rotație, o perioadă
de stagiu în asemenea laboratoare,
pentru a cunoaște aparatura modernă
tuie cursuri universitare, au apărut și
lucrări care contribuie la lămurirea
științifică a unor probleme de spe-
cialitate. Așa sînt lucrările „Bazele
generală a învățămintuiui matematicii
fizicii în școlile noastre.
sarcinile instructive. In procesul în-
deplinirii de către elevi a fiecărei
munci noi Învățătorul trebuie să le
re socotesc că învățămîntul politehnic Bacău, urinate de vizitarea unor impor-
tante centre industriale. Societatea va
ton" de acad. E. Bădărău, „K. F.
Gauss" de D. Barbilian și „Gauss și
geometria neeuclidiană" de E. Toth,
într-un sistem și într-o
telierul.
ORGANIZAREA LECȚIEI
rate, să se organizeze mai des vizite R.P.R. S-a tprofftr» extinderea pe vii-
în întreprinderi, _Tov. G. Bjzacov tor a vizitâor oadrefcr didactice Ia
laboratoare mine utilate, ea și crea-
Intr-un articol de proporții mici nu
se pot dezvălui amănunțit toate va.
riatele forme organizatorice și meto-
dice ale lecțiilor de prelucrare a lem-
nului în clasa a IV-a, nici toate pro-
blemele conținutului acestora. Ne
vom opri numai asupra problemelor
in rezolvarea cărora învățătorii întîm-
pină cele mai multe greutăți.
COMUNICAREA UNOR CUNOȘT1N-

La lecțiile de lucru manual se com-
plectează treptat, se concretizează și
te sistematizează cunoștințele gene-
rale pe care le au elevii despre lemn,
despre domeniile în care se folosește
acesta, despre instrumentele cu care
se prelucrează și despre procedeele de
bază ale prelucrării. învățătorul tre-
buie să desfășoare în așa fel această
muncă, încît la sfîrșitul anului școlar
elevii să-și fi însușit un anumit vo-
lum de cunoștințe generale despre
bogăția silvică a țării, despre speciile
cele mai răspîndite de copaci, despre
fibra lemnoasă, despre însemnătatea
lemnului în viața omului și despre
mijloacele de prelucrare a lui
Pentru a confecționa obiecte, elevii
folosesc la lecțiile de lucru manual di-
ferite specii de lemn. învățătorul tre-
buie să-i familiarizeze treptat pe e-
levi, în mod practic, cu particularită-
țile și însușirile acelor specii care se
intîlnesc mai des în muncă (pinul,
bradul, teiul, mesteacănul). O mare
atenție trebuie să se acorde speciilor
locale.
Este de dorit mai ales ca, bazîn-
du-se pe generalizarea experienței do-
bindite treptat de copii în procesul
activității practice, învățătorul să-i
ajute să cunoască cele mai bune în-
sușiri ale diferitelor specii răspîndite
de lemn. Elevii învață să distingă fi-
bra acestor specii după semnele exte-
rioare cele mai caracteristice — cu-
loare, greutate, miros, textură.
mod conștient ma-
terialul pentru con-
fecționarea unui a.
numit obiect. Ast-
fel. în procesul
muncii practice ele.
vii ajung, cu aju-
torul învățătorului,
Ia concluzia că fi-
bra lemnoasă de
tei. ușoară, moale
și omogenă, se pre-
lucrează mai ușor
cu cuțitul, cu rin-
deaua $> cu dalta
decît fibra de mes.
teacăn șl cu attt
mai mult decît cea
de stejar. Si cind
elevii vor avea de
confecționat o eli-
ce pentru cel mai
eimplu model de
helicopter („Mus.
ca"), ei vor putea
și vor trebui să
prefere fibra de tei
speciilor mai grele
și mai dure (oin,
brad, stejar etc.).
Dimpotrivă, în ca-
zurile cînd are o
mare însemnătate
soliditatea piesei, atunci trebuie să se
aleagă o fibră mai densă, de pildă
fibra de mesteacăn sau de fag.
In procesul muncii pentru confec-
ționarea diferitelor obiecte din lemn,
elevii clasei a IV-a folosesc relativ
multe instrumente manuale. Ei mî-
nuiesc cuțitașu| sau fierăstrăul cu
coardă, cuțitul mic (nu cei pliant).
losească dalta îngustă, plată, dalta
de lăcătuș, șurubelnița și alte instru-
mente. Este de dorit ca la dispoziția
Învățătorului și a alevilor să se eîle,
în afară de mese de tîmplărie, dife-
rite dispozitive care să ușureze și să
raționalizeze munca. Aceste dispozi-
tive pot fl împrumutate pentru un
timp de către Învățător de la ate-
lierul școlar. Unele pot fl confecțio-
nate ușor chiar de elevii din clasa a
IV-a, la lecțiile de lucru manual.
Este foarte important ca în proce-
sul activității lor practice pentru pre-
lucrarea lemnului elevii să învețe să
aleagă in mod just, conștient instru-
mentul necesar pentru îndeplinirea u-
nei anumite lucrări, precum și proce-
deele cele mai bune de muncă pentru
executarea lucrării.
Nu maj puțin importantă este și
cerința ca elevii clasei a IV-a să se
convingă în practică de marea însem-
nătate pe care o au pentru prelucrarea
■



lemnului, ascuțirea corectă, ajustarea
și punerea la punct a instrumentelor:
cu instrumente în bune stare, bine re-
glate, nu numai că se lucrează mai
ușor, dar se obține și o calitate mal
înaltă a muncii.
Cunoștințele care li se transmit e-
levilor la lecțiile de lucru manual tn
legătură cu fibra lemnoasă, cu meto-
dele rie prelucrare a ei, cu produsele
prelucrării, cu instrumentele folosite
pentru prelucrare trebuie date trep-
tat. în doze mici. Este necesar să a-
sigurăm prezentarea interesantă a a-
cestuf material și să folosim larg
demonstrarea de experiențe, materia-
lul didactic, djafilmele. Unele mate-
riale didactice, îndeosebi colecțiile,
trebuie confecționate chiar de către
elevi, la lecțiile de lucru manual sau
în cercurile „Miinj îndemînatlce".
Pot fi folosite și materiale intuitive
care se găsesc în atelierele școlare.
ALEGEREA OBIECTELOR PENTRU
Muilți învățători întimpină greutăți
în alegerea tematicii muncii elevilor.
Amintim pe scurt problemele impor-
tante pe care trebuie să le rezolve în-
vățătorul de fiecare dată cînd alege
tema viitoarei activități practice la
lecțiile de lucru manual.
Fixarea obiectelor care trebuie con-
fecționate de către elevi, a construcției
acestora și organizarea activ.tații
elevilor pentru confecționarea lor —
toate acestea trebuie să dea învățate-
rului posibilitatea de a desfășura o
muncă educativă sistematică. In spe-
cial, o deosebită atenție trebuie acor-
dată muncii de folos social a elevi-
lor — confecționării materialului di-
dactic necesar clasei (școlii) îndepli-
nirii comenzilor date de biblioteca
școlară, executării materialelor pentru
educație fizică și sport etc.
Alegerea obiectelor si planul con-
’ecționării lor trebuie să satisfacă
despre materiale și instrumente, des-
pre proțeseie tehnologice, despre mun’
ca aduitilor în producție etc. Astfel,
de exemplu, trecind la confecționarea
unor obiecte din furnir învățătorul
poate să le arate elevilor că furnirul
este un material format din foi în-
cheiat din trei și mai multe straturi.
El trebuie să le arate, de asemenea
că furnirul, fiind un material rezistent
și relativ ușor, găsește o mare între-
buințare în fabricarea diferitelor pro-
duse. El se folosește la confecționarea
mobilei, a aparatelor de radio, ă ju-
căriilor, a ambalajelor (cutiilor în
care se vînd diferite mărfuri sau se
expediază colete).
Alegerea obiectelor concrete pentru
lucrările practice trebuie să satisfacă
cerințele înarmării treptate $1 succe-
sive a elevilor cu deprinderi șl price-
peri de muncă.
De fiecare dată cînd alege un nou
obiect ce urmează, să fie lucrat învă-
țătorul trebuie să stabilească noile o-
penații de muncă, noile procedee ce
pot fi însușite cu prilejui! executării
acestei lucrări. învățătorul trebuie să
stabilească, de asemenea. în ce acti-
vitățt, procedee și operații deja cu-

cesul confecționă-
rii obiectelor date.
Astfel, de exem-
plu, este important
ca deprinderile ce-
le mai simple de
trasare șl de con-
trol, dobîndite de
elevi în procesul
muncii cu hîrtia.
cartonul și țesătu-
rile. să continue a
se desăvîrși la lec.
țiiîe destinate' pre-
lucrării lemnului.
Este necesar ca e-
levii să se exerse-
ze treptat în tra-
sarea și controlul
dimensiunilor pie-
Familia profeso-
rului Alexandr
Gorkin a primit
de curind locu-
ință nouă tntr-una
din clădirile Înal-
te al* Moscovei
selor din leimn. Desăvîrșind treptat
priceperile și deprinderile lor elevii;
folosesc linia gradată și apoi și eche-
rul de tîmplărie pentru trasare Ei în-
vață să măsoare lungimea, lățimea și
grosimea piesei cu precizie pînă la un
milimetru, și de asemenea să mar.
cheze și să controleze exactitatea li-
niilor drepte, a marginilor pieselor din
lemn, să traseze și să controleze un-
ghiurile drepte, să traseze pe piese
liniile axiale și centrele orificiilor. U-
nele metode de bază ale măsurării și
controlului sînt înfățișate în figurile
alăturate.
Se înțelege că învățătorul nu tre-
buie să se conducă. în alegerea obiec-
telor pentru lucrările practice ale ele-
vilor numai după considerentele expu-
se mai sus. El trebuie să aibă în ve-
dere și existența și utilarea atelieru-
învățătorii trebuie să prefere, pe bună
dreptate, forma frontală de organiza-
re a lecției : elevii confecționează nu
numai obiecte identice, dar și asemă-
nătoare prin construcție și îndeplinesc
în același timp aceleași operații.
La lecțiile de prelucrare a lemnului,
chiar dacă atelierul școlar este utilat
în mod special, învățătorul nu poate
să asigure tuturor elevilor locuri de
muncă, dispozitive, instrumente. Si-
tuația se complică adesea și prin fap-
tul că nu toate instrumentele din ate-
frontală de desfășurare a lucrărilor în
lemn și să practice larg înwărțirea e-
levilor în mici grupe de cîte 2-3 co-
pii fiecare. Aceasta permite să se fo-
losească la lecții mai puține locuri
de muncă, deoarece fiecare grupă o-
cupă, de regulă, un singur banc. De-
oarece grupele lucrează Ia obiecte di-
ferite și îndeplinesc operații diferite,
scade și numărul instrumentelor și
dispozitivelor necesare.
O astfel de formă de organizare a
muncii cere învățătorului o planifica-
re mai precisă a lecției, o pregătire
minuțioasă a materialului didactic și
vețe treptat să citească desene teh-
nice simple și schițe. Ei dobîndesc
priceperile și deprinderile corespunză-
toare In procesul muncii independente
pentru construirea pieselor și obiecte-
lor după desene și schițe In-ățătorul
folosește un timp aceste desene, efec-
tuate rie el pe tablă; apoi, cind elevii
dobîndesc o anumită experiență, ei
pot șl trebuie să lucreze după fișele
cu instrucțiuni.
(Extrase dlntr-un articol apărut
în revista .Nacialnala șkola"
nr. 1. 1957),

Luna trecută au avut Ioc Ia Bucu-
rești lucrările conferinței pe țară a
Societății de științe matematice și fi-
zice din R.P.R. (S.S.M.F.). Conferin-
ța a analizat activitatea desfășurată
de consiliul de conducere și de cele
42 filiale și subfiliale ale societății și
a ales noul consiliu de conducere. In
cadrul consfătuirii s-au prezentat tot-
odată referate cu privir* la politehni-
zarea învățămintuiui de cultură gene-
rală, la pregătirea profesorilor de spe.
cialitate, precum și 1a alte probleme
actuale în legătură cu învățămîntul
matematicii și fizicii.
Locul central în dezbateri Lau ocu-
pat problemele privitoare la legătura
predării matematicii și fizicii cu pro-
ducția, cu problemele industriei și a-
griculturii, legătura dintre învățămîn-
tuj superior și învățămîntul de cultu-
ră generală, munca de cercetare știin-
țifică a membrilor Societății.
în legătură cu prima probîemă au
fost prezentate referate cu privire la
contribuția S.S.M.F. la politehnizarea
învățămintuiui în cadrul predării ma-
tematicii și fizicii.
La discuția asupra acestui referat
au participat tov. C. Dinculescu, loc-
țiitor al ministrului Invătămîntului,
I. Borca, director adjunct al Direcției
generale a învățămintuiui elementar
și mediu din Ministerul Invățămîntu-
lui, Gh, Opaiț (Iași), I. Grigore (Plo-
ești). St. Mărculescu (Orașul Stalin),
Heinrich Laszlo (Cluj). Participantii
la discuții au atras atenția asupra ne-
cesității de a se preciza principiile și
caracteristicile învățămintuiui politeh.
nic, deoarece mai sînt numeroși pro-
fesori de matematică și fizică, precum
se confundă cu învățămîntul profesio,
nai sau cu educația prin muncă.
O mare atenție au acordat vorbito-
rii mijloacelor de realizare a politeh-
nizării în cadrul predării matematicii
și fizicii. Ei au analizat din acest
punct de vedere conținutul planului
de învățămint, al programelor și ma-
nualelor de matematică șl fizică, au
făcut observați," în legătură cu desfă-
șurarea lecțiilor, cu munca în" cercuri
și activitatea independentă a elevilor.
Participantii la conferință au făcut
de asemenea, propuneri concrete în
legătură cu îmbunătățirea manualelor,
în sensul oglindirii mai largi a apli-
cațiilor matematicii și fizicii. Astfel,
s-a arătat că trebuie tratate mai con-
cret capitolele privitoare la transfor-
marea energiei, la noțiunea de mișca-
re, că trebui* să o acord* mai mul*
Bilanțul
unei etape
de muncă
rea profesională a viitorilor absolven[i.
Această muncă va fi intensificată iu
perioada care ne mai desparte de sftr.
șltul anului școlar. Se va urmări tn
primul rînd orientarea tinerilor absol-
venți spre munca In producție, spre
școlile profesionale fi de maiștri, prr
acordat atenția cuvenită și ridicării
nivelului ședințelor ținute de consiliul
pedagogic. Aceasta s-a preocupat cu
deosebire de conținutul ideologic al
lecțiilor, problemă ce a fost discutată
în cadrul consiliului pe bata unui re-
ferat prezentat de către direcția șco-
lii. In cursul trimestrului următor se
va studia problema aprecierii și no-
tării cunoștințelor elevilor, pe baza
studierii de către un colectiv de pe-
dagogi a lucrărilor de control date e-
levilor.
— Ședința consiliului pedagogic
care va analiza rezultatele muncii din
trimestrul al ll-lea — ne spune tov.
Ion Crlșan, directorul școlii — va
constitui punctul de plecare in orga-
nizarea activității trimestrului al III-
lea, etapă hotăritoare pentru rezulta-
tele întregului an școlar.
aflau ți săteni din alte părți. Așa a
început să se întindâ agitația fi la
atita se rezumâ manifestarea ini-
țială a flăminzenilor. De altfel, au
sosit destul de repede șl jandarmii,
care au început cercetările, adică
torturile.
Prefectul conservator P. Văsescu,
venit In anchetă, a raportat minis-
trului de Interne că țăranii se plîng
de lipsă de pămînt fi imaf, de în-
voielile înrobitoare, de răul trata,
ment la muncă ; după propriile-i cu-
clșl a nu mai primi pe moși* pe ad-
mlnlitratorul Constantlneicu care II
maltrateazâ, și a nu rămîne lârâ
pâmînt de hrană". Le-a promis in-
tervenția sa pentru aplanarea con-
tlictului, însă își dădea seama că
nu pe arendași îi va putea sili să
accepte condiții de compromis. .La
din contră e de prevăzut că la pri-
măvară arendașii nevoind a da pă-
mlnturi la locuitori acești din urmâ
le vor lua singuri și prin acest mij-
loc vor provoca o stare de lucruri
îngrijorătoare pentru viitor. Din ne-
norocire administrația (de stat —
n.n.) din cauza insuficienței legel
(de a-i constrlnge pe arendași —
n.n.) nu va putea preveni asemenea
desordine’. Ceea ce s-a Și intlm-
plat In țară și, din păcate, nu spre
folosul țăranilor, căci în privința lor
autoritățile au procedat fără
scrupule, cu cruzime, nefiind Impie.
dicate de vre-o -insuiiciență' a
legii.
(Turnu Severin) și Țarălungă (Bacău)
au ridicat problema corelației între
programele de matematică, fizică, de-
s6n tehnic și activitatea în ateliere.
Unul dintre referatele prezentate la
conferință s.a ocupat în mod special
de activitatea extrașcolară. Discutînd
diferitele aspecte ale acestei activități,
o serie de participanți la conferință ca
tov. D. V. lonescu (Cluj), D. Riemer
(Iași), E. Vișa (Timișoara) și alții
au arătat că Societatea ar trebui să
contribuie mai larg la îndrumarea pro-
fesorilor în vederea organizării și des-
fășurării muncii în cercuri. Materia-
lele publicate în legătură cu această
problemă în „Gazeta
zică" au ajutat ca-
drelor. ele sînt însă
Insuficiente. Se
simte nevoia unor
indicații mai con-
crete, mai amănun-
țite.
S-a arătat de a-
semenea, că întreaga activitate die în-
drumare desfășurată de S.S.M.F. tre-
buie intensificată. Pînă acum s-au obți-
nut unele succese în această privință.
Astfel, S.S.M.F. a organizat în anul
1956 trei consfătuiri interregionale (la
Sinaia, Oradea și Iași) pe tema politeh-
nizării învățămintuiui. In primul se-
mestru al acestui an vor avea loc con-
sfătuiri interregionale la Timișoara și
tipări în acest an, printre altele, cule-
geri de probleme de fizică și matemati-
că legate de practică, precum și o cule-
gere de articole privind experiența
cadrelor didactice pentru realizarea în-
vățămîntului politehnic în cadrul pre-
dării matematicii și fizicii.
Trebuie întărită legătura
S.S.M.F. cu filialele A.S.I.T.,
Iile tehnice și profesionale,
de studiat, în colaborare cu
posibilitatea înființării unor
rie electrotehnică și radiotehnică pen-
tru profesori și ulterior pentru elevi.
S-au adresat și unele propuneri Mi.
nîsterului învățămintuiui; elaborarea
unor îndrumări asupra politehnizăril,
întocmirea de instrucțiuni ți teme
pentru cercurile de elevi, organizarea
de fizică
De curind am avut prilejul să asist
la o serată științifică a cercului de fi-
zică al claselor a X-a de la școala me-
rii» nr. 2idin Gluj. Serata avea tema
„Ora ghjettorilor de fizică". Cine aude
de această temă poate fi înclinat să
creadă că este vorba de o activitate cu
conținut distractiv. In realitate, ședin-
ța a avut drept scop să împrospăteze
și să fixeze unele cunoștințe căpătate
de elevi la lecții, să verifice și să în-
tărească priceperile și deprinderile lor
cu privire la minuirea aparatelor și
substanțelor și la executarea experien-
țelor, să scoată în evidență aplicarea
în practică a legilor și principiilor stu-
diate.
Realizarea cu succes a acestui scop
a fost asigurată printr-o minuțioasă și
conștiincioasă pregătire a ședinței,
sub conducerea atentă a profesoarei
Eugenia Tarangul. Un grup de eleve a
pregătit peste 26 de experiențe și pro-
bleme, fiecare elevă putînd executa
orice experiență, cu toate că s-a ocu-
pat în mod special de 2—3 dintre a-
cesțpa,
EB serată au participat, pe lîngă
căpitan și detașat după războiul
din 1916 la depozitul de cai din Flă-
mînzi, povestea cu sadism, la di-
ferite prilejuri, cum i-a bătut pe țâ-
rănii din același sat cu cravașa și
ou centironul, cum ii apuca de mus-
tăți în timpul maltratărilor etc.
In timpul anchetelor a fost arestat
și învățătorul satului C. Maxim și
purtat pe la Botoșani, insă nu 1 s-a
găsit vreo vină.
Ca sâ ne dâm seama cită drep.
tate li s-a făcut țăranilor din Flă-
mînzi, e de ajuns să știm că după
răscoală, in același an, au fost o-
bligați de arendaș sâ plătească la
falcea de pâmînt chiar mai mult de-
de-o ospitalitate proverbială. încă o
dată m-am convins că acestea sînt
adevârate, acum două luni, cînd
am vizitat satul Flămînzi. Acolo,
încâ de pe uliță observi mai ales
politețea, respectul localnicilor pen-
tru cel ce vine prin satul lor cu di-
verse treburi : nu este unul care să
nu te salute, încît neflind obișnuit să
mă salute oameni pe care nu-i cu-
nosc, m-am simții obligat de fiecare
dată să-mi scot eu șapca la cîțlva
metri înainte de a ajunge în drep.
tul lor. Trebuie să le fi pătruns prea
adine cuțitul la os părinților unor
astfel de oameni de s-au ridicat cu
parul pentru apărarea drepturilor
lor, și acelea destul de puține și
ciuntite I
Iată cîteva din Informațiile pe
rea legăturilor între profesorii de
matematică și fizică din școlile de cul-
tură generală și cadrele rie speciali-
tate din învățămîntul superior. S-a
scos în evidență faptul că S.S.M.F. a
căutat să contribuie la realizarea u-
nor asemenea legături. Astfel, ea a
colaborat, la organizarea secției de
Pe marginea lucrărilor
Conferinței pe țarâ a Societății
de științe matematice și fizice
istorie și metodologie a matematicii
a Congresului matematicienilor din
iunie 1956. antrenind participarea la
Congres a unui număr de profesori
din învățămîntul mediu. „Gazeta ma.
tematica și fizică" seria „A“ a publi-
cat articole de generalizare tn legătu-
ră cu unele chestiuni de metodică, an-
trenînd astfel profesorii din învătă-
mîntul mediu în activitatea științifi-
că, alături de cadrele din învățămîntul
superior. Totuși, în această privință
s-ar fj putut face mai mult.
In genera!, Societatea a contribuit
la informarea științifică a profesorilor
mente de calculul probabilităților" de
Gh. Mihoc, „Structura materiei" de V.
Atanasiu, „Elemente de geometrie
proiectivă" de C. Borș, „Electronul"
de N. Stănescu.
«Gazeta matematică și fizică" —
elevele claselor a IX-a și X-a ale șco-
lii, și eleve din aceleași clase de la
școala medie nr. 3 cu limba de predare
maghiară, însoțite de profesoarele lor,
studenți din anul IV al Facultății de
matematică-fizică de la Universitatea
potrivit. Fiecare elevă știa ce are de
făcut, în ce ordine urmează să de-
monstreze experiențele. Ședința s-a
desfășurat în întregime sub conduce-
rea unei eleve — președinta cercului.
Experiențele efectuate în cadrul se-
ratei s-au referit la cele mai variate
teme din cursul de fizică. De pildă le-
gea lui Arhimede a fost ilustrată prin
experiența „luminarea ceas", principiul
lui Pascal prin experiența care de-
monstrează transmiterea presiunii prin
masa unui lichid. Pentru ilustrarea
presiunii atmosferice au fost executa-
te cîteva experiențe jntresante ca echî-
care le-am cules despre situația ac-
tuală din comuna Flămînzi :
De unde în 1907 exista o singură
școalâ cu două posturi pentru toate
cele trei sate ale comunei (Flămînzi,
Poiana, Cordun), azi sint trei școli.
Numai la școala din satul Flămînzi
predau 12 cadre didactice. Pe lîngă
școalâ funcționeazâ și o grădiniță
de copii. Există cămin cultural, bi-
bliotecă cu 1500 de volume frecven-
tată de cîteva sute de cititori; că-
minul are și iparat de radio șl a-
parat de cinematograf (se aduc fil-
me de două ori pe săptămînâ). Co-
In fiecare din cel* trei sate s-a în-
ființat întovărășire agricolă.
Toate acestea sint tot atltea în-
făptuiri noi ale regimului nostru de-
mocrat-popular spre folosul țărani-
lor muncitori, stnt garanții materiale
ale îmbunătățirii continue a condi-
țiilor de viață ; dar ele stnt și un rod
al luptei îndelungate șl grele, duse
de generația de la 1907 împotriva
moșierilor și arendașilor și împotri-
va stăplnirii vlndute acestora. Mi
s-a spus că mai trăiește soția lui
Constantinescu la Botoșani ; de s-ar
strădui să meargă pînă la Flămînzi,
ar putea să vadă ce au reușit să
ajungă și să realizeze țăranii care
în 1907 stăteau cu căciula in mtnâ
la scara trăsurii sale Ei duc astăzi
o viață demnă, tot mal frumoasă și
mai îmbelșugată, bucurlndu se de
marile înfăptuiri dobîndite sub con.
ducerea partidului clasei munci-
toare.
lași scop de informare, studii ca „No.
țiunea de putere" de I. Maurer (Cluj),
„Noțiunea de echivalență și importan.
ța ei în matematică" de acad. M. Ni-
colescu, „Obiectul matematicii și le-
gătura ei cu celelalte științe" de acad.
Kolmogorov (traducere), „Spațiul și
timpul In fizica modernă" de T. Ves-
can (Iași), „Undă și particulă" de
A. Poipovici, „Introducere în fizica
particulelor elementare" de M. Mayer
și C. Eftimlu, „Seignettoelectricita-
tea" de D. Bîrcă-Găilăteanu etc. Unele
dintre studiile publicate au fost însă
insuficient de clare, supraîncărcate cu
definiții și teoreme.
„E. Borel și anali-
za matematică mo.
dernă" de acad. S.
Stoilov, „Date din
trecutul electrofi-
zicii din Rominia"
de T. Vescan și C.
Bedreag etc. De a-
(Cluj), C. Ivănescu (Tîrgoviște), P.
Boldescu (Craiova) și alții au cerut
Societății să publice în periodicele
sale sau în biblioteca S.S.M.F. lucrări
în legătură cu matematica modernă,
care să servească profesorilor și stu-
cenților, precum și lucrări de istoria
matematicii și fizicii din R P.R.
fice. Nu în toate părțile. însă, acest
fond de cărți este folosit suficient.
Pentru a contribui la informarea ști-
ințifică a membrilor săi, S.S.M.F. fo-
losește, de asemenea, conferințele și
simpozioanele. In toamna anului 1954,
Ia București, Iași, Cluj și Timișoara
au avut loc mai' multe simpozioane cu
tema „Aspecte din dezvoltarea mate-
maticii și fizicii din R.P.R." iar în
1956 cu tema „Realizări ale științei
sovietice".
Conferințe de informare organizea.
ză cu regularitate filialele din Bucu-
llbrarea unei coloane de mercur și a
unei coloane de apă, introducerea unui
ou fiert prin grîtul unui balon cu dia-
metrul mai mic decît al oului și altele.
S-au făcut numeroase experiențe în le-
gătură cu fenomenul adeziunii, cu miș-
carea unui corp într-un fluid, cu cen-
trul de greutate al corpurilor, cu le-
fjea interacțiunii sarcinilor electrice,
izolatori termici, difuziunea gazelor,
formarea undelor staționare etc.
După cum se vede conținutul expe-
riențelor a fost variat și deplin accesi-
bil elevilor. Serata a fost astfel orga-
nizată Incit să antreneze activ pe par-
ticipanti, Astfel, în timp ce o elevă
demonstra experiența, indica tot ce a ce
lucrează și atrăgea atenția asupra fe-
nomenului ce are loc. După încheierea
experienței se adresa colegelor cu în-
trebarea : cine poate să explice feno-
menul observat ? La cele mai multe în-
trebări s-au dat explicații juste, știin-
țifice.
De sigur, răspunsurile nu au epui-
zat, tn toate cazurile, explicația. In
această situație, eleva care demonstra,
se repeta răspunsul Intr-un limbaj ști.
ințific just.
De pildă, in legătură cu adeziunea a
fost făcută următoarea experiență : o
elevă a luat un pahar umplut pînă la
jumătate cu apă. L-a acoperit apoi cu
o placă de celuloid, de același dia-
metru ca și paharul. Paharul a fost
apoi răsturnat cu gura în jos. Ee-
vele au observat că apa nu se varsă.
Ele știau că apa nu se varsă numai
dacă paharul este complect plin, fără
nici un strat de aer între hîrtia care
îl acoperă și coloana de apă. De aceea,
acum păreau nedumerite. S-a arătat
atunci că paharul este acoperit cu o
placă de celuloid care nu se vede, iar
nu cu hîrtie. Totuși, nu s-a primit răs-
punsul. Atunci s-a recurs 1a o experien-
ță ajutătoare : două plăci de stidă au
este cauza : în aceste cazuri acționează
fenomenul adeziunii.
Cercul de fizică de la școala nr. 2
din Cluj a organizat multe ședințe
interesante, fiecare avînd un conținut
atrăgător: referate însoțite de expe-
riențe și urmate de discuții, lucrări
practice, vizite la stația meteorologi-
că din Someșeni, Ia atelierele C. F. R.
etc. Pentru viitor, planul cercului cu-
prinde referate interesante ca „Lupta
pentru lumină", „O călătorie în atom"
etc.
întreaga activitate tn cerc are
un efect pozitiv asupra pregătirii mem-
brelor lui. Acestea își expun cunoștin-
țele în mod liber, curgător, într-un
limbaj științific îngrijit, au priceperi și
deprinderi temeinice de executare a lu-
crărilor de laborator. Li s-au dezvoltat
spiritul de observație, curiozitatea
științifică, interesul, atenția și disci-
plina, capacitatea de a Înțelege multe
fenomene din natură și din tehnică și
de a le explica prin legile care stau
la baza lor.
Asemenea rezultate s-au putut obți-
ne numai printr-un efort conștient și
stăruitor depus de membrii cercului sub
îndrumarea profesoarei.
rești. Iași și. Intr-o oirecsre măsură,
filiala din Cluj, cu ajutorul cadrelor
didactice din universitățile respective.
Cadrele din institutele tehnice din
Craiova. Galați, Orașul Stalin. Timi-
șoara sprijină însă slab aceste ac-
țiuni,
O serie de profesori din instituțiile de
învățămint superior din București.
Cluj și lași țin conferințe pe teme
de specialitate în cadrul filialelor și
subfilialelor. De asemenea. Societatea
a organizat consfătuiri cu cititorii pu-
blicațiilor sale, expuneri la cercurile
de elevi, olimpiade etc. Totuși, aceas-
tă activitate nu este pe deplin mulțu-
mitoare. Filialele S.S.M.F. din cen-
trele universitare nu dau tncă sufici-
entă atenție școlilor de cultură gene-
na de a organiza mai des — cel pu-
țin lunar — conferințe de informare
științifică prin forțele membrilor lor.
In numeroase locuri astfel de confe-
rințe se țin regulat (Arad, Bacău,
Galați, Orașul Stalin. Ploești, Tîrgu
Mureș etc.). Acest exemplu trebuie să
fie urmat și de celelalte filiale. De
asemenea, trebuie extinsă experiența
bună a unor filiale tn ceea ce priveș-
te atragerea profesorilor din învăță-
mîntul mediu 1a activitatea științifi-
că. Astfel, la Tlrgu Mureș și Sf.
Gheorghe s-au organizat cercuri de stu-
diere a unor cărți de specialitate, 1a
Piatra Neamț s-au format colective
de cfte 2—3 profesori pentru abordare
a cîte unei probleme științifice sau
de metodică.
Lucrările conferinței pe țară a pro-
fesorilor de matematică și fizică și-au
atins scopul propus. In afara dezbate-
rilor asupra activității S.S.M.F. și a
alegerii noului consiliu de conducere
a acesteia, s-au pus în discuție cîteva
probleme importante ale învățămîntu-
lui matematicii și fizicii. Discuțiile nu
pot fi considerate însă încheiate. Es'e
bine ca ele să continue în cadru! fi-
lialelor, al publicațiilor d» specialita-
te, al consfătuirilor locale, astfel în-
cît membrii Societății să inte-slfice
necontenit aportul 1or 1a îmbunătăți-
rea predării. 1a politehnizarea școli-
lor de cultură generală, la ridicarea
GAZETA INVATAMINTULU!
M-1 -1
ne ia minisimi -imwinMiif-
---- - - “
Măsuri privind funcționarea internatelor
I I	'	*
și cantinelor școlare
Prin ordinul Ministerului . Invățâ-
mîntului nr. 80 din 18 ianuarie 1957
s-a aprobat Regulamentul pentru orga-
nizarea și funcționarea internatelor de
pe lîngă unitățile școlare din rețeaua
școlilor de cultură generală sau peda-
gogice și pentru funcționarea cantine-
lor școlare.
Regulamentul prevede căț în vederea
generalizării învățămîntului elementar
de 7 ani și a dezvoltării învățămîn-
tului mediu, se pot organiza pe lîngă
unitățile școlare din rețeaua școlilor
de cultură gentrală și pedagogice in-
ternate școlare în caielsj "se asigure
elevilar condiții core8puni!ătfcre de în-
treținere (cazare și masă), de educa-
ție și învățătură. .
Je-gătre directorul școlii, împreună
>ot lua filnfb cu mini- jc* insirtcbifl stu^ior de pionieri, cu
-■ V.«.R.-, _ £.«• ‘conducerea' mganftJției de tineret din
Internatele ni .	..
num 50 de elevi și numii) ‘în’ cazuri
totul excepționale, cu aprobarea
^țecției de învățămînt regionale, cu' un
număr mai mic de elevi. Directorul
școlii sau directorul adjunct (unde e-
xistă) conduce internatul avtnd sar-
cina de a îndruma și controla bunul
lui mers.
Tn internate se primesc elevi din
orice clasă care domiciliază la distanțe
mari de școală. Pentru elevii din cla-
sele I—IV distanța de școală trebuie să
fie minimum 2 km, iar pentru ceilalți
de minimum 4 km. La primirea în in-
ternat au întîietate elevii bursieri. In
limita locurilor disponibile se pot primi
elevi ai căror părinți, deși locuiesc în
apropierea școlii, au sarcini în produc-
ție care îi împiedică să-i supravegheze
Elevii orfani de ambii părinți și fără
susținători legali, cei din mediu T.B.C.
sau cei lipsiți, din diferite motive, de
îngrijire părintească pot rămîne în in-
ternate și în timpul vacanțelor. Ei vor
fi comasați în acest timp în cîteva in-
ternate
La cantinele internatelor pot lua
• lașa cadrele didactice și personalul
dministrativ și de îngrijire al unită-
plor de învățămînt, în condiții stabi-
lite, achitînd cu anticipație costul.
Internatele sînt unități bugetare $i țfg Toate cheltuiejile necesitate de
sint trecute in bugetele sfatului popu- organfzarea șț funcționarea cantinelor
hrana ale elevilor bursieri și contra- loace eK|fa8B țe{are «porta ie
valoarea hranei elevilor solvenți con- bu t in ,, de care apartine
stituie mijloace extrabugetare^ . , -g Tn veder(# a«gur»riF unei
Internatele' școlare șror avee	bMif ’fniv0&nări a’ fcnWtwfoi fcșls-r,
cont bugetar-ca șf școalat pe Irtigă 'csre acestea vor fi încaarăte cu personal ad-
funcționează, cu excepția veniturilor și ministrativ și de îngrijire, conform sta-
cheltuielilor pentru hrană, care se vor..................... "	< ,	,
păstra în conturi separate pentru mij-
loace bugetare. Alimentele necesare
preparării hranei se vor procura de la
O.C.L. și cooperative, de la gospodării
agricole colective și de stat, de la gos-
podăriile întreprinderilor și instituții-
lor de stat, de pe parcela școlară și
de la părinții elevilor nebursieri care
vor să plătească masa în natură.
în raport cu numărul elevilor din
internat, se va stabili schema perso-
nalului administrativ-gospodăresc din
internate.
Bunul mers al internatelor cere or-
Aniversarea în instituțiile de învățămînt
a răscoalelor țărănești din 1907
Ministerul Învățămîntului a elaborat
de curind instrucțiuni în vederea ani-
versării in instituțiile de învățămint a
răscoalelor țărănești din 1907.
în instrucțiuni se arată că, în scopul
educării tineretului școlar în spiritul
tradițiilor revoluționare din trecutul
de luptă al poporului muncitor, în șco-
lile de cultură generală, ca și in șco-
lile profesionale și tehnice. în insti-
tuțiile de educație, și în instituțiile
de învățămînt superior vor avea loc
numeroase acțiuni legate de aniver-
sarea răscoalei țăranilor din 1907.
Astfel. în cadrul orelor educative și
al orelor de informare politică profe-
sorii diriginți vor vorbi elevilor
ucenicilor despre cauzele, mersul și
nultatele răscoalei din 1907, despre
jutoruil acordat țăranilor răsculați
către muncitori, despre înfăptuirea
și
re.
a-
de
în
zilele noastre a năzuințelor pentru
care a luptat țărănimea, accentuînd
necesitatea întăririi vigilentei revolu-
ționare față de uneltirile dușmanilor
regimului nostru democrat-popular.
In predarea istoriei, geografiei, lim-
bii romîne și constituției. în cadruil o-
relor de educație politică. 11 se vor
face cunoscute elevilor și ucenicilor
diferite aspecte din lupta țărănimii
noastre pentru pământ și libertate,
subliniindu-se politica partidului no-
stru de întărire a alianței clasei mun-
citoare cu țărănimea muncitoare și po-
litica de transformare socialistă a a-
griculturii. singura cale justă pentru
ridicarea nivelului de trai al țărăni-
mii noastre muncitpare.,
Cadrele didactice împreună cu Or- , ctrwu aie unor ,jțue iiierare care
ganizațiile de pionieri și U.T.M. dfn zugrăvesc răscoala din 1907. Studen-
școli trebuie să mobilizeze pe elevi și
pe pionieri la o muncă susținută pen-
tru a obține succese tot mai mari la
învățătură și în activitatea practică,
cinstind astfel lupta țăranilor rascuIați
în 1907 și amintirea celor 11,000 ță.
răni uciși in urma represiunii
ghezo-moșierești.
In cadrul cercurilor de elevi
bur-
dln
In sala de gîmnasticâ
..	. i
In sala de gimnas-
tică a școlii medii nr.
22 din Capitală. Exer-
ciții M aparate.
ganlzarea unei atente munci educati-
ve. In munca educativă directorul șco-
lii va.fi ajutat de colectivul pedagogic
și de un colectiv .de conducere a in-
ternatului, format din elevi interni.
Membrii colectivu.lui de elevi, în nu-
măr de 3—5, aleși dintre fruntașii la
învățătură și disciplină, conduc grupele
de elevi organizate pe'responsabilități :
grupa pentru învățătură și disciplină,
grupa sanitară/ grupa' gospodărească.
Munca grupelor de elevi va fi coor-
donată de directorul școlii ajutat de
un învățător sau profesor. care ni in-
Programul zilelor libere va fi întoc-
școală și cu colectivul de conducere al
elevilor din internat Programul aces-
ta trebuie să contribuie la lărgirea ori-
zontului elevilor prin audiții radiofo-
nice, vizionarea filmelor, lecturi în bi-
bliotecă, excursii, sport etc.
Internatul va avea un program și un
regulament pe care elevii vor trebui
să le respecte întocmai. Ei nu vor pu-
tea părăsi internatul fără învoire. în
caz de încălcare a cerințelor puse în
fața elevilor interni se vor aplica sanc-
țiuni asemănătoare celor stabilite pen-
tru școli. Elevii nu vor fi în nici un
caz sancționați cu reținerea mesei. Mă-
surile de pedepsire se aduc la cunoș-
tința părinților.
Pentru elevii ai căror părinți nu le
pot asigura la timp și în bune condi-
ții masa la [irînz, se înființează can-
tine "școlare. Acestea vor funcționa
numai cu un număr minim de 50
de elevi și se vor organiza pe lîngă o
șcdală care poate asigura condițiile ne-
cesare bunei funcționări. O cantină
poate deservi mai multer școli. La Can-
tinele școlare li se servește elevilor nu-
mai masa de prînz.
Cantina școlară va fi condusă de di-
recția școlii pa Ungă oare este înfiin-
telor tip de funcțiuni aprobate pentru
această categpfie de unități.
Directorii școlilor ai căror elevi iau
masa la pantinele școlare vor asigura,
cu ajutorul cadrelor didactice, supra-
,vegherea elevilor Înainte de orele de
curs (pentru cei ce învață după amia-
ză), sau după orele de curs (pentru cei
ce învăță dimineața). Ei vor organiza
în aceste ore meditații, audiții radio-
fonice, șezători literate și artistice,
vizionări de filme etc.
Munca' depusă de cadrele didactice
în acest scop va fi considerată activi-
tate metodică.
școli și al cercurilor din casele de pio-
nieri se va dezbate prin referate, dis-
cuții libere, recenzii, comunicări, sim.
pozioane tema răscoalelor din 1907.
Elevii și ucenicii vor efectua acți-
uni de muncă voluntară pentru îngri-
jirea cimitirelor și mormintelor parti-
cipanților la răscoala din 1907. De a-
semenea. în școli și case de pionieri,
în școlile profesionale și tehnice se
vor confecționa fotomontaje închina-
te acestui eveniment.
In instituțiile de învățămînt vor a-
vea loc întîlnirf ou țăranii care au
participat la răscoală, cu muncitori și
intelectuali care au sprijinit răscoala.
De asemenea, se vor organiza vizite
la muzeele șt expozițiile în care sînt
prezentate documente din marile răs-
coale ale țăranilor din 1907.
Cadrele didactice au datoria să spri-
jine acțiunile cere se vor întreprinde
pe plan corntin*!. raional sau regio-
nal în legătură cu acest eveniment,
ținînd conferințe, scriind articole etc.
Secțiile de invățamînt și organele
sindicale trebuie să antreneze și să
stimuleze cadrele didactice la munca
de cercetare științifică, istorico-socia-
lă în legătură cu răscoala din 1907,
Conducerile instituțiilor de învăță-
mînt superior, în colaborare cu orga-
nizațiile de partid. U.T.M. și asocia-
țiile studențești, vor organiza cu pri-
lejul aniversării a 50 de ani de la
răscoala din 1907 vitrine comemorati-
ve cu tablouri și cărți științifice și li-
terare al căror conținut se leagă de
evenimentele din 1907, precum și re-
cenril ale unor', oțăe literare care
ții vor vizita muzee sau arhive unde
se păstrează
răscoala din
In cadrul
Muncitorilor
documente referitoare ia
1907.
cluburilor Sindicatului
din. învățămînt și al col-
țurilor roșii se vor prezenta în această
etapă programe culturale speciale le-
gate de această aniversare.

U fetivitatea didactico-științifica și educativă
ti	li A
ORGANIZAȚIEI DE PARTID
Organizația de partid de la Insti-
tutul agronomic din Craiova se preo-
cupa îndeaproape de activitatea di-
dactico-științifică și educativă a ca-
drelor, didactice. Biroul organizației
de partid a înțeles că această activi,
tate poate fi ridicată la un nivel mai
Înalt in primul rînd prin îmbunătăți-
rea vieții de partid, prin ridicarea
nivelului pregătirii ideologico-politice
și de specialitate a cadrelor, prin dez-
voltarea simțului de răspundere al
membrilor de partid astfel incit ei să
devină exemplu pentru toate cadrele
didactice fără de partid.
îndrumată de organizația de partid,
catedra de. științe sociale a institutului
a organizat un curs în cadrul căruia
se fac expuneri, urmate de discuții
ample asupra problemelor ideologice,
științifice și pedagogice. O mare a-
tenție s-a acordat în cadrul acestui
curs dezbaterii problemelor educației
comuniste a studenților.
Ca urmare a ridicării nivelului pre-
gătirii cadrelor didactice s-a îmbună-
tățit într-o măsură însemnată calita-
tea prelegerilor și seminariilor. Ast-
fel, lectorul Aurelian Nichita și-a îm-
bunătățit metoda de examinare, iar
asistenții de la facultatea de fitoteh-
nie și-au orientat mai, just desfășura-
rea lucrărilor practice. Cu mult inte-
res participă studenții la lecțiile prof.
univ. dr. Al. Buia, conf univ. C. Men-
ciu. conf. univ. M. Opreanu, care
își expun prelegerile în mod liber, cu
claritate, utilizînd ultimele realizări
ale științei- sau la seminariile asisten-
ților P. Mindlescu, Al. Sandru și
alții.
Organizația de partid s-a preocupat
și de îmbunătățirea muncii științifice
a cadrelor didactice și a studenților.
Sub îndrumarea, organizației de par-
tid, activitatea de cercetare științifi-
că a fost
strîns de
nii și ale
lucrări cu
axată pe probleme legate
producție, de nevoile regiu-
țării noastre. S-au realizat
privire la valorificarea nisi-
purilor din sudul regiunii Craiova, 1a
îmburiătăfirea pajiștilor de munte, la
crearea unui sol de porumb timpuriu,
la întinderea spre nord a zonei de cul-
tivare a sfeclei de zahăr etc. La ela-
borarea lucrărilor științifice ale ca-
drelor didactice participă și unii stu-
dențî. Bb-nn! organizației de partid a
atras in munca de Îndrumare a cercu-
rilor. ștjințifjce ale. studenților peda-
toîl comuniști și tadre didactice fără
de partid cum sînt conf. imiv. Mircea
Opreanu și asistenții V. Stratula, Alex.
Crișan, N. Caramavaru etc.
Legătura dintre studenți și profe-
sori Îti timpul activității științifice
contribuie la formarea
cetători, care cresc în
cil creatoare, puse în
Studenții antrenați în
viitorilor cer-
spiritu! mun-
slu|ba patriei,
munca de cer-
cetare științifică nu numai că au ei
RIDICAREA NIVELULUI PREDĂRII
SARCINA DE
PRIM ORDIN
(Urmare din pag. l-a),
!naă, șl o creștere a exigenței
pedagogilor față de propria lor
muncă. Mai sînt uni! învățător! șl
profesor! care nu pe pregătesc su-
ficient pentru lecții, care nu stu-
diază literatura pedagogică și de
specialitate, mulțumlndu-se doar
cu ceea ce le pun la dispoziție
manualul șl programa. Lecțiile a-
cestor învățător! și profesori nu
corespund cerințelor actuale ale
școlii nici din punct de vedere al
conținutului, nici din punct de ve-
dere al metodelor folosite. Activi-
tatea lor aduce aminte de școala
tocelii ș! a muștruluielii de altă
dată, de școala vorbăriei goale.
Este Inadmisibil, de pildă, ca un
profesor de matematică să Intre
In clasă cu problemele nepregă-
tite șl să le spună elevilor, după
c? vede că nu se poate descurca
In rezolvarea lor. să 'le lucreze
acasă sau să le amine pe altă-
dată. cum iace uneori tovarășul
Drăgan, de la școala de 7 ani
nr. 1 din Care!. De asemenea, tre-
buie combătută cu asprime atitu-
dinea acelor cadre, care, pregă-
iindu-se insuficient pentru lecții,
transmit elevilor cunoștințe greși-
te. Ce pregătire pot să aibă, de
pildă. In domeniul biologiei, acel
elevi cărora li se transmit aseme.
nea greșeli grosolane : semințele
au nevoie pentru încolțire de lu-
mină ; trierea și iarovizarea sînt
metode de semănat (prof. Ion Du-
mitru, școala medie din Oltenița);
tulpina la mazăre e un pa! (prof.
Sima Bodiu, școala de 7 ani
BudeștI, același raion).
La unele școli din regiunea
din
Ba-
■tnt
nu
cău elevii clasei

deprinși să facă analiza fonetică
a propozițiilor și cuvintelor, din
care cauză scriu cu multe greșeli,
tac omisiuni de litere, nu știu să
lege cuvintele în propoziții. Ace-
lași elevi, pentrucă nu 11 se ex-
plică sensul cuvintelor, al unor
expresii, au un vocabular foarte
sărac. Uneori, astfel de lipsuri
merg plnă la ultimele clase.
Multe dintre lipsurile semnalate
se explică și prin faptul că Intr-o
serie de școli temele pentru aca-
să ale elevilor nu sint controlate
cu seriozitate. Nu este lipsit de ur-
mări neiavorabile nici excesul pe
care-1 fac unele cadre didactice
In folosirea metodei expozitive șl
nici insuficienta preocupare pen-
tru întrebuințarea materialului in-
tuitiv, pentru organizarea experi-
ențelor demonstrative, pentru le-
garea conținutului lecțiilor de
problemele construirii sociallsmu.
lui.
Organele de îndrumare șl con-
trol, metodiștll, conducător!!
ceraurllor pedagogice răspund in
mare măsură de existența acestor
lipsuri. Trebuie să recunoaștem
că mal sint inspectori școlari care
apreciază situația din școală
după procentul promovaților șl al
căzuțllor, fără a cerceta valoarea
notelor date de învățători șl pro-
fesori, fără a urmări cum se rea-
înșiși o atitudine justă fată de
stu-
față
diu, față de muncă in general,
de cadrele didactice, dar, mai mult, ii
mobilizează și pe ceilalți studenți la
o comportare justă.
Pedagogii comuniști ișî desfășoară
munca de educare a studenților și in
afara procesului de învățămint. Ast-
fel o serie de membri și candidați de
partid lucrează în organele de condu-
cere ale organizațiilor studențești.
Deosebit de valoroasă este, de pildă,
activitatea candidatului de partid 1.
Negrea, lector, secretarul comitetului
U.T.M. de institut activitatea candida,
tulul de pariid S. Topală, asistent, se-
cretarul Consiliului asociației studen-
țești sau activitatea culturală a asis-
tentei utemiste Elena Nicolae.
Studenții fiecărui an de studiu sint
îndrumați de către un membru al cor-
pului didactic. Lunar, acești îndrumă-
tori, printre care se numără conf.
univ. Gh. Stancoveanu, conf. univ. C.
Menciu, asistent Gilda Rugescu și al-
ții — au consfătuiri cu studenții din
anul respectiv. Cu acest prilej se ana-
lizează activitatea studenților, se fac
propuneri pentru îmbunătățirea mun-
cii lor.
De curînd, biroul organizației de
partid a initiat o consfătuire a repre-
zentanților studenților cu profesorii
și conducerea institutului. La consfă-
tuire s-au discutat măsurile ce trebuie
luate pentru a ridica la un nivel mai
înalt întreaga activitate a studenț:'„r
pentru a întări legătura cadrelor ui-
dactlce cu aceștia. Studentul I. Stoi-
cea, secretarul comitetului U.T.M. de
la. Facultatea de mecanizare a agri.
culturii, a propus ca la reuniunile stu-
denților să participe mai multe cadre
didactice. S-au tăcut propuneri în le-
gătură cu organizarea unor întilniri
ale cadrelor didactice cu studenții,
precum și propuneri privind organi-
zarea unor excursii In regiune Și 1°
țară.
Totuși, în institut nu s-a realizat
încă o legătură suficient de strînsă
între cadrele didactice și studenți. Da-
că o serie de pedagogi comuniști ca
profesorii dr I. Mihăilewu și Liviu
Pop. conferențiarii M. Gîfan, Gr. Sgar-
bură și Gh Stancoveanu. lectorul St.
Căproiu și alții au știut să se apro.
pie de studenți și au asupra lor o in-
fluență pozitivă, alte cadre didactice
sînf încă Izolate de masa studentilor,
nu desfășoară activitate educativă.
Organizația de partid se străduiește
să-și îmbunătățească metodele de mun.
că și, prin mobilizarea pedagogilor
muniști, să contribuie la ridicarea
o treaptă tot mai înaltă a muncii
dactico-științifică din institut, la
ducarea comunistă a studentilor.
co-
pe
di-
e-
Conf unlv. GH. HERA-BUCUR
secretarul org. de partid
de la Inst. agronomic Craiova
llzeazâ în cadrul lecțiilor legarea
teoriei de practică, cum contri-
buie conținutul lecțiilor predate
la educarea comunistă a elevilor,
la trezirea interesului lor pentru
problemele muncii, ale producției.
Și acolo unde lipsesc îndruma-
rea șl controlul este firesc să !n-
tilnești forme ale unui învățămint
dogmatic, care-1 pune pe elevi în
situația să-și însușească în mod
mecanic cunoștințele, sâ întllnești
formalism in predare, metode gre-
șite, serioase influențe ale peda-
gogiei burgheze.
în acest an școlar, cînd școlile
de cultură generală trebuie să
facă un mare pas înainte spre
realizarea Invățămintului politeh-
nic, îmbunătățirea calității predă-
ri! constituie o sarcină dt prim
ordin. învățătorii și profesorii, di-
rectorii de școli trebuie să dez-
bată pe larg in școlile lor, acum,
la încheierea celui de al doilea
trimestru, problemele predării, a-
nalizind cu seriozitate in ce mă-
sură sint satisfăcute cerințele pro-
gramelor școlare, atît în ceea ce
privește volumul, cît și calitatea
cunoștințelor. Totodată, ei sînt da-
tori să analizeze cu spirit de răs-
pundere metodele folosite în pre-
dare, conținutul educativ al lec-
țiilor. Consiliile pedagogice, cabi-
netele sau colțurile pedagogice,
comisiile metodice din școli pol
contribui mult la ridicarea nive-
lului predării printr-o mai atentă
urmărire a muncii de predare,
prlntr-o mal bună organizare a
lecțiilor deschise șl a interasls-
tențelor.
Directorii de școli trebuie să ur-
mărească cu perseverență nive-
lul predării, luind atitudine împo-
triva lipsurilor, dînd îndrumări
care să contribuie la înlăturarea
acestora. Este timpul să se re-
nunțe definitiv la simpla asistare
formală șl întîmplătoare a direc-
torului la lecție.
Institutele de perfecționare tre-
buie să acorde mal multă atenție
pregătirii directorilor de școli în
acest sens. De asemenea, cabine-
tele pedagogice regionale șl ra-
ionale, Institutul de științe peda-
gogice pot ajuta masa largă a
cadrelor didactice populatizind
mai mult experiența înaintată,
studiind șl dezbătind pe căi mul-
tiple problemele predării diferite-
lor discipline.
Organizațiile sindicale din în-
vățămînt pot aduce o valoroasa
contribuție la lupta pentru îmbu-
nătățirea muncii de predare,
pregătind mai temeinic consiâtui-
rile de producție și dlterltele for-
me ale schimbului de experiență,
orientlnd ma! mult tematica a-
cestora spre ridicarea calității
lecțiilor.
Folosind larg posibilitățile lo-
cale, literatura de spocialitate, și
acordînd fiecărei lecții importanța
cuvenită ca verigă in întregul
sistem de instruire și educare a
elevilor, nivelul predării poate li
ridicat așa ca școlile noastre să
răspundă cu cinste sarcinilor ce
£
£
!• stau In iață.	।
Pentru buna desfășurare
g jr y - jj (j n
a orelor educative
în paginile gazetei noastre s-au
publicat cîteva luni la rind o serie contribuție însemnată la educarea co-
de materiale în cadrul unei anchete
cu privire la munca dirigintelui. în. trebvis, pț s$ cferjțjcâ.și, să s« rezolve
ora educativa. Ancheta a stîrnit in- de pe o poziție principială paml»-
teresul cadrelor didactice pentrucă mele educntlve p« care He ridica oo-
ea se reierea la o problema in care
există încă multe nelămuriri.
Rolul dirigintelui în procesul ft».
structiv-educativ are o mare însem-
nătate. Dirigintelui îi revine sarcina
de mare răspundere să coordoneze
munca instructiv-educativă din clasa
sa, să asigure o linie unitară de o-
rientare și acțiune a tuturor fac.ori-
lor care influențează asupra întregii
clase, cît și asupra fiecărui elev in
parte, El trebuie sâ se îngrijească de
crearea unui colectiv unit de copii,
de educarea disciplinei conștiente și
a celorlalte trăsături ale moralei co-
muniste, de organizarea unui regim
just de muncă și odihnă pentru elevi,
de desfășurarea rațională a activități-
lor în afară de clasă și obștești și sub-
ordonarea lor sarcinilor instructiv-
educative ale școlii, de coordonarea
muncii pedagogilor ou munca orga-
nizației de pionieri sau U.T.M., de
propaganda pedagogică în rîndul pă-
rinților și atragerea familiei la re-
zolvarea problemelor instructiv-edu-
cative ale școlii.
In organizarea și desfășurarea
relor educative s-au constatat
lîngă numeroase aspecte pozitive
o-
pe
lipsuri care au încetinit drumul spre
obținerea succeselor așteptate. Lipsu-
rile in această direcție izvorăsc în
mare parte dintr-o concepție necores.
punzătoare a diriginților despre rolul
orelor educative. Cu prilejul anchetei
organizate de gazeta noastră s-a vă-
zut, de pildă, că unii diriginți îac in
orele educative activitate gospodăreas-
că, organizează programe artistice,
prezentarea unor recenzii etc. , ■
Orele educative își pot atinge
scopul numai daca sînt privite ca o
verigă în ansamblul muncii educative
complexe desfășurate de dirigintele
și de proîesorii unei clase, ca unul
dintre mijloace — dar nu singu.
rul — de care dispune dirigintele
pentru îndeplinirea sarcinilor sale.
In desfășurarea orei educative tre-
buie evitate cu grija două ex.reme:
transformarea ej mir-un curs arid,
abstract, de educație morală, sau fo-
losirea el ca tln fel de oră de utnplu-
tură, destinată numai rezolvării
tiunilor mărunte ale clasei.
In cadrul anchetei cei mai
pedagogi au criticat Ministerul
țamîntului pentru că nu a dat
ches-
mulți
Invă.
indi-
ca ții tematice, pe clase, după care ei
să se orienteze în organizarea orelor
educative. Noi credem că mai necesar
era ca ministerul să fi dat lămuriri
clare cu privire la rostul orelor edu-
cative și, pornind de aci, la ceea ce
treouie să intre în conținutul acestor
ore, pentru ca, ținînd seama de con-
dițiile concrete de muncă, diriginții
să-și stabilească în linii mari uirec.
ția activității lor.
Numeroase confuzii există încă
în ceea ce privește delimitarea și or-
ganizarea conținutului orelor educa-
tive în raport cu sarcinile întregului
proces instructiv-educativ și cu cele-
lalte forme de activitate prin care
dirigintele și toate cadrele didactice
iși exercită influența educativă asu-
pra elevilor lor.
Denumirea de oră educativă nu tre-
buie să creeze impresia că celelalte
ore și forme de activitate cu elevii
clasei respective n-ar avea caracter
educativ. Orele educative nu dețin
un monoipol nici în ansamblul proce-
sului instructiv-educativ și nici în
cadrul numeroaselor forme și mij-
loace cu caracter specific educativ
(ore de curs, cercuri, convorbiri indi-
viduale, vizite la domiciliu etc.) Orele
educative nu sint ore obișnuite de
curs. Ele au o metodică diferită, iar
pentru cunoștințele și deprinderile
dobîndite în aceste ore nu se dau
note. Particularitatea lor constă în
faptul că sarcinile educative trec pe
primul plan, predomină asupra sarci-
nilor instructive, însă, precum vom
vedea, nu le exclud.
Problema conținutului orei educa,
tive nu este o problemă abstractă,
care se rezolvă dm birou, ci o pro-
blemă concretă, care poate fi rezol-
vată just numai în funcție de sarci-
nile procesului instructiv-educativ și
de condițiile concrete tn care muncește
dirigintele. In mod practic, dirigintelui
ii revine sarcina să selecționeze pro.
blemele de maximă însemnătate pentru
viața colectivului
carea lui.
In principiu,
sarcina legată
de elevi, pentru edu-
orice problemă sau
de educația clasei
poate intra în conținutul orei educa-
tive. Se cere numai ca stabilirea con-
ținutului orelor educative să se facă
pe baza unei selecționări atente a
problemelor. Ceea ce este important
diferă, desigur, de la o clasă la alta.
Pentru o clasă cu rezultate slabe la
învățătură, bunăoară, importante sint,
in primul rînd, problemele legate de
ridicarea nivelului de cunoștințe,
pentru o clasă mixtă în care nu s-au
creat raporturi juste intre băieți și
fete, importante sînt problemele pe
care le ridică desfășurarea activității
în condițiile clasei mixte, conduita
civilizată, relațiile juste, tovărășești
ș.a.m.d.
Trebuie să se țină seama de parti-
cularitățile de vîrstă ale elevilor, de
specificul clasei (de băieți, de fete
sau mixtă, omogena sau neomogenă,
bună sau slabă la învățătură, avind
un colectiv de elevi închegat sau ne-
închegat, disciplinat sau nedisciplinat
etc.), de specificul școlii (de cultură
generală, pedagogică, tehnică, profe-
sională etc.), de mediul din care pro-
vin elevii, de lipsurile constatate în
educația lor etc. Totodată, conținutul
orelor educative trebuie să fie adap-
tat în permanență nevoilor specifice
și mereu schimbătoare ale momentu-
lui de dezvoltare a colectivului cla-
sei. Satisfacerea acestor cerințe s-a
dovedit a fi cea mai grea. Ea depinde
de arta dirigintelui de a găsi veriga
principală în munca de educare a
unui colectiv de elevi, de priceperea
Iui de a stăpîni întregul lanț al pro-
cesului instructiv-educativ, acționînd
cu putere asupra verigii sale princi-
pale într-o perioadă dată.
Ora educativă trebuie să aducă o
munistă a elevilor. In această oră
lectivul ,d£ elgvi. Să Uiăm, de piUă,
forme rai disulplinei. Ei nu se reali-
zează, desigV, e.vduslv în' c»-drnl
ore, educat.ve, ci întregul proces
instructiv-educativ din școală contri-
buie la această. Educarea disciplinei
este rezultatul acțiunii pozitive a în-
tregului proces instructiv-educativ.
Dar în ora educativă li se lămurește
elevilor conținutul disciplinei con-
știente și necesitatea respectării ei,
se judecă, se apreciază cortduila ele-
vilor, se cunoâște și se formează
opinia clasei In această privință.
Discuțiile pe teme, etice cu elevii
In orele educative contribuie în mare
măsură la formarea convingerilor
morale și a unei mentajitpți sănă-
toase. care să stea la baza întregii
lor activități șl comportări. Discuțiile
îi ajută pe diriginți să cunoască ce
gîndșsc elevii despre datoria lor de a
tnvăța, de a munci, despre prietenie
și tovărășie, despre respectul față de
cei mari etc.. ce atitudine iau față
de comportarea lor și a colegilor,
să dezvolte apiritul lor critic și auto-
critic.
In legătură cu părerea că ora edu-
cativă nu este o oră obișnuită de
transmitere de cunoștințe, trebuie să
facem următoarea precizare: orele e-
ducative sint menite să contribuie
formarea concepției despre lume a
levilor, la educarea lor ideologică
e-
și
politică, iar prin temele tratate ele
contribuie adeseori la lărgirea cu-
noștințelor lor. însăși sarcina funda-
mentală a orelor educative — educa,
rea elevilor în spiritul moralei comu.
niște — implică transmiterea a nu-
meroase cunoștințe noi. Așa dar,
faptul că orele educative nu au în
primul rind un caracter instructiv nu
ne îndreptățește să subestimăm rolul
lor in complectarea cunoștințelor.
La începutul anului, dirigintele iși
înscrie in planul său problemele mari
ale educației in spirit comunist pe
care trebuie să le discute cu elevii.
Tematica se concretizează la începu-
tul fiecărui trimestru, după ce diri-
gintele discută cu profesorii clasei șl
cu organizația de pionieri sau U.T.M.
Ea constituie baza planului de mun-
că al dirigintelui. Dar acest plan se
îmbogățește treptat, pe jinisura ce
viața clasei scoate la lumină proble-
me noi.
Dacă planul dirigintelui ar rămina
neschimbat, așa cum a fost intocmit
la începutul anului sau al trimestru-
lui, el ar deveni rupt de viață, de
nevoile reale ale clasei. De pilda,
dirigintele a constatat că majoritatea
clasei se solidarizează cu un elev
care încalcă disciplina școlară. Cu
toate că această problemă nu este
prevăzută in planul lui de activitate,
el are datoria să se ocupe de ea, să-i
facă pe elevi să înțeleagă întrucît au
greșit și ce Înseamnă intr-adevăr
ajutorul tovărășesc. Pentru pra ur-
mătoare el își propune să aducă pa-
gini de literatură din care elevii să
poată cunoaște un bun exemplu de
sprijin tovărășesc și ăă discute cu e-
levli in jurul acestei tefne. Dacă diri-
gintele nu face aceâsta, el pierde o
problemă însemnată din mînă. Lă.
sind nerezolvată o problemă educati,
vă care s-a ivit în viața clasei lui
numai pentru a nu se abate de la
planul propus la Începutul trimestru-
lui. el face o mare greșeală.
îmbunătățirea în mers a planului
de muncă cere din partea diriginte-
lui grijă, pricepere in descoperirea
problemelor reale pe care le ridică
viața de fiecare
Problemele de
ocupe dirigintele
sînt descoperite
de către fiecare
zi a clasei,
care trebuie să se
in ora educativă nu
numai de acesta, ci
pedagog, în întrea-
ga activitate din jșcoala. De aci sc
impune și o altă cerință — să existe.
o permanentă legătură între diri-
ginte și profesorii clasei. Profesorii
de diferite materii trebuie să parti-
cipe și pe această cale la întărirea
muncii educative, arătind diriginte-
lui problemele pe care ei le-au desco-
perit în viața clasei.
Practica arată că reușita orelor e-
ducative este condiționată de respec-
tarea principiului unității logice pe
care sînt construite și lecțiile. De
aceea, e bine să nu încărcăm conți-
nutul orei educative cu prea multe
teme, pentru ca ora să-și poată păs-
tra un caracter omogen. Desigur, fu.
crui acesta nu trebuie să fie înțeles
în mod rigid. De multe ori primele
zece minute din oră trebuie să fie
rezervate, din considerente bine înte-
meiate, unor chestiuni in afara temei,
(comunicări ale. consiliului pedagogic,
discutarea unop chestiuni curente ale
clasei' etc.).
Discuțiile cu elevii în jurul unei
teme etice pot să aibă loc pornind de
la un referat, de la vizionarea unui
film, de la povestirea unei întîmplări
etc. Rezultate deosebit de bune dau
discuțiile pornite de la întîmplăriie
din viata clasei. Referatele dau uneori
prea mult de muncă elevilor, îi su-
praîncarcă și e bine să nu se întoc-
mească prea des. La orele educative
trebuie, în general, să se valorifice
cunoștințele pe care 1e au elevii, ob-
servațiile pe care ei le-au făcut,
bine ca pregătirea orei educative
nu dea de lucru elevilor acasă.
Au încercat unii să stabilească
numite categorii de ore educative.
E
să
In-
dicații stricte cu privire la tipuri ^e
ore educative nu se pot da, tocmai
pentru a se lăsa dirigintelui liberta-
tea să stabilească pentru orele,educa-
tlve acel conținut care este cerut de
însăși viața- clasei. Pot-exista ore t-n
care să se ăp măsuri de organizare a
clasei (mai ales 1»'începutul anului
școlar). In care să se facă analiza
muncii (de recomandat mai rar), să
se discute teme etice (cele mai frec-
vente și mai importante), precum și
ore cu caracțer festiv. Practica ar
putea să arate însă că nu aceasta
este clasificarea cea mai bună.
Libertatea dirigintelui de a da o
formă sau alta orei educative nu-1
scutește de pregătirea minuțioasă a
acesteia. Caracterul de improvizație
este cît se poate de dăunător muncii
educative, Dirigintele trebuie să se
pregătească pentru ora educativă ca
pentru oricare altă oră de curs. El
trebuie să precizeze scopul și planul
acesteia după o schemă care poate
varia de la o oră la alta și să se
pregătească pentru realizarea ei. Aici
trebuie multă grijă. Scopul educativ
nu se realizează pe orice cale. Tre-
buie evitate greșeli ca acelea făcute
de unii diriginți caret fixînd ca
scop pentru o oră educativă educarea
dragostei de muncă a elevilor, i-au
pus să spele geamuri sau. gîndind
că iac educație artistică, au organi-
zat-programe artistice.
In mod just a criticat tov. Ion Du-
mitrescu, profesor la școala media
nr. 2 din Craiovă. părerea acelor pe-
dagogi care consideră că activitatea
gospodărească de spălare a geamuri-
lor in cadrul orelor educative are
valoare educativă. Educația dragostei
de muncă nu se realizează prin ase
menea acțiuni mecanice. Spălatul gea-
murilor pur și simplu, nu poate fi
o munții cu caracter educativ. Intr-un
complex
activități
de acțiuni, ca parte a unei
colective, poate deveni. De
pildă. se pregătește sala, de
pentru o serbare. Unii elevi
flori, alții ornamentează sala.
clasă
aduc
alții
spală geamurile. In acest caz pers-
pectiva muncii e factorul
Tov. Grigore Teodoru,
școlii de 7 ani din Asău.
hotăritor.
directorul
raionul
Moinești, a propus în cadrul anchetei
stabilirea unor scheme fixe pentru
desfășurarea orelor educative. Expe-
riența arată că e mai bine să nu se
creeze tipare fixe tn care să se toarne
în mod mecanic un anumit conținut
De aceea credem că nu e recoman
dabil un plan tip pentru orele educa-
tive. Tov. prof. Drăgan, inspector la
secția de învățămînt a orașului Arad,
ne previne de pericolul șablonizării.
Ori tocmai acest pericol ne urmă-
rește în cazul adoptării unor scheme
tip.
Fiecare oră educativă are o suc-
cesiune specifică ei, succesiune deter.
mirată de diferiți factori mai sus ară-
tati. A căuta s-o încadrăm într-un
tipar cu caracter general ar însemna
să eliminăm tocmai individualul spe-
cificul, concretul.
Unii pedagogi au arătat în cadrul
anchetei că în «rele educative nu
trebuie ă se facă educație sanitară.
In condițiile actuale ale muncii în
școlile noastre, cjnd încă nu se pot
introduce în program ore speciale,
cina trebuie sa avem o grijă deose-
bită pentru a nu supraîncărca elevii
este necesar ca educația sanitară să
se facă în aceste ore.
Tn legătură cu priceperea dirigin-
telui — care e pedagog și nu medie
— de a trata cu elevii problemele edu-
cației igienico-'sanitare, trebuie să
spunem că el nu are sarcina de a
intra în amănunte de mare speciali-
tate. ci de a da elevilor îndrumări,
sfaturi generale de care au nevoie în
viața lor de fiecare zi.
Tn desfășurarea orelor educative o
mare importarttă o prezintă și price-
perea dirigintelui de a găsi, în func-
ție de particularitățile de vîrstă ale
elevilor lui. metodele cele mai indi-
cate pentru fiecare temă. Dintre me-
todele folosite cu mult succes în
practica orelor educative fac parte:
convorbirile etice (pe baza unei teme
date, a cărților recomandate, a unor
compuneri, recenzii, a vizionării de
spectacole, vizitelor în întreprinderi,
excursiilor etc.), lecturile din presă
sau literatura beletristică, referatele,
expunerile cu ilustrații din literatură,
diafilmele. emisiunile radiofonice etc.
Variația și împletirea justă a diferi-
telor metode asigură desfășurarea vie
a orei, participarea activă și conștien-
tă a membrilor colectivului de elevi.
Orele educative constituie activi-
tăți obligatori) destinate exclusiv ele-
vilor. Unii pedagogi — ca de pildă
tovarășii Traiim Popescu și Manda-
che Petruș de la școala medie din
Sinaia — au adus in discuție necesi-
tatea participării părinților la unele
ore de analiză a muncii. Prezența oă-
rinților (de fapt a unor părinți,
cu siguranță că nu vor participa
ar putea frîna activitatea unei
dintre elevi. Oare s-ar atinge în
căci
toți)
părți
acest
caz rezultatul educativ ? Prin ce ar
pătrunde elevii mai adine în semnifi-
cația problemelor tratate? Oare opi-
nia clase! s-ar manifesta în acest caz
cu toată vigoarea și cu toată since-
ritatea ? Noi credem că nu.
nu considerăm ca indicat
Pentru discutarea acestor
cu părinții se organizează
speciale cu ei.
Aceiași tovarăși propun
De aceea
procedeu!
probleme
ședințe
ca elevii
să conducă uneori ora educativă. A-
ceastă metodă nu poate duce la re-
zultate bune. Trebuie asigurat rolul
conducător al pedagogului. Conduce-
rea orei educative poate
seama elevilor numai în
al școlilor pedagogice.
Aceste cîteva concluzii
tragem în urma anchetei
fi dată în
ultimul an
pe care le
noastre sînt
menite să dea diriginților numai o
orientare generală asuma conținutu-
lui. organizării și desfășurării orelor
educative. Cadrele noastre didactice
trebuie să îmbogățească și să adîn-
cească experiența acumulată pînă a-
cum de școlile noastre, transformînd
orele educative într-o plrghte puter-
nică pentru educarea tinerei ge-
zierațil în spiritul moralei comu.
niște.
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
Să asigurăm o justă orientare
Se întăresc legăturile între sindicatele de învățămînt
profesională a elevilor
' tn Uniunea Sovietică, vlzitînd orașele cava, delegația noastră șl Prezidiul
Moscova, Leningrad, Tbllisl șl Chiși- C.C. al S.M.I. din R.S.F.S R. au per-
fectat o declarație comună, al cărei
nău.
Cu prilejul tnttlnlrilor de la Mos- text ll publicăm mai jos.
DECLARAȚIA COM UNA ADOPTATA DE C.C. AL S.M.I,
rli
Instruirea practică
au ajuns la
a ucenicilor
(Urmare din pag. l-a)
cu ce și-a Început activitatea comitetul sindical raional
Un program realist de consolidare a păcii
vitură dublă de » forjă zdrobitoare.
NOU LOCAL DE ȘCOALA
și că a
uriașe
sificarea cursei înarmărilor
DE NEPIERITOARE GLORIE
PAGINA
luptelor poporului romîn
din istoria
CONGRESUL PANAMERICAN
(Urmare din pag. I-a)
loc Ia Atelierele Grivita o ieșire
are
MICI DIFERENTE
mint, In acest an școlar ml
s-a
NOTE EXTERNE«NUTE EXTERNE- NOTE EXTERNE* NOTE EXTERNE
din regiunile Craiova și
8-au înscris la institutele
mint superior agronomic
Constanța
de Invăță-
un număr
In
se
O declarație similară a fost încheiată de delegata noastră cu Prezidiul C.C. al S.M.I, din R.S.S. Moldove-
nească.
din R.S.F.S.R., discutând problema lărgirii legăturilor
dintre organizațiile pe care le reprezintă,
Noul local al școlii de 7 ani din comuna Viștea de los,
raionul Făgăraș, care cuprinde 8 săli de clasă, laborator, sală
de lectură, cabinet medical, sală de gimnastică, două cancela-
rii, instalație de bale. Construcția localului a fost terminată de
curînd.
sirenei anunța începerea grevei
toate atelierele. Se ridicau tribune,
catului Muncitorilor din învățămînt
din (ara noastră a făcut, Intre 8 și
30 ianuarie a.c., o călătorie de studii
Imperialiștilor interesați In Inten-
”	■ aducătoa-
DIN R.P.R. Șl C.C. AL
Delegația Sindicatului Muncitorilor din învățămînt din
R.P.R, aflată în R.S.F.S.R., șl Prezidiul C.C, al S.M.I,
părlnților.
DUMITRU IONESCU
. -- dmJfcP.R. &U.R.S.S
Redacția ți administrația: București, atr. Spiro Haret or. 12. Telefon 4.24.00; 4.52.31. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scloteil „L V. Stalln* București Pi»M Scinteil. Abona mente; 1 «o w 12,50 lei; • luni — 6,25 lei: 3 luni — 8,12 leL
Politica „de pe poziții de forță" a
suferit un uriaș eșec. Imperialiștii au
cunoscut prin propria lor experien-
ihdiscutabil că
MINA FOLESCU
învățătoare tn satul Mușate,
raionul Murgeni
două cursuri
părerea unanimă a necesității de a face tot posibilul pen-
t.-u dezvoltarea legăturilor prietenești și colaborării din-
tre muncitorii de învățămînt din R.P.R. șl cei din Uniu-
nea Sovietică pentru un larg schimb de experiență In
toate domeniile muncii sindicale.
Lărgirea colaborării și a legăturilor prietenești între
muncitorii din învățămînt din țările noastre va constitui
un aport la întărirea continuă a prieteniei Intre poporul
sovietic și poporul romîn și va contribui la întărirea
păcii șl prieteniei între popoare.
Ținind seama de cele de mai sus, Prezidiul C.C. al
S.M.I. din R.S.F.S.R. și delegația C.C. al S.M.I. din
R.P.R. socotesc necesar:
1.	Să contribuie in cea mai mane măsură la lărgirea
schimbului de experiență intre comitetele centrale, regio-
nale, raionale și de instituție, casele de Învățători, bi-
bliotecile sindicate și activiștii și învățătorii din R.P.R.
și Uniunea Sovietică, căutând să se realizeze in acest
scop un schimb de informări, broșuri, publicații perio-
dice In problemele de muncă sindicală, în probleme fn-
structiv-educative etc.
2.	Să discute practic, tn timpul cel mal scurt, problema
organizării turismului. încă tn anul 1957, pe baze reci-
proce și egale, intre grupuri de activiști sindicali ai
muncitorilor de învățămînt din țările noastre, în scopul
Înlesnirii unui schimb de experiență și ai cunoașterii
sistemului de învățămînt, precum și a felului d« trai
și de muncă al pedagogilor din cele două țări etc.
Cheltuielile necesitate de această formă de organizare
vor fi suportate de către Sindicatul țării care invită
grupurile respective.
Cheltuielile de transport vor fi suportate de către fDs-
care turist în parte. Se stabilește durata șederii de la
2 pînă la 3 săptămîni.
3.	Să organizeze, în 1957, schimburi de expoziții în
problemele de dezvoltare a Învățămîntului public și ale
activității sindicale a muncitorilor din învățămînt. Sin-
dicatul Muncitorilor din Invătămint din R.S.F.S.R. va
trimite Sindicatului Muncitorilor din învățămînt din
R.P.R. trei exemplare da expoziții care vor fi expuse în
R.P.R. la cluburi, colturi roșii, institute pedagogice etc.,
va folosi pe larg expoziția primită din R.P.R. Pentru a
face cunoscut muncitorilor din învățămînt din U.R.S.S.
sistemul învățămîntului public și activitatea organelor
sindicate din învățămînt din RP.R.
4.	Să discute problema schimbului de formații ar-
tistice ale cercurilor de amatori.
5.	Să studieze organizarea de meciuri sportive tovă-
rășești pe linia sindicatelor muncitorilor din învățămînt.
Totodată, reprezentantii celor două sindicate afirmă
voința lor nestrămutată de a întări unitatea interna-
țională a muncitorilor de Invătămint pe baza principii-
lor chartel muncitorilor din invătămint și de a lărgi
legăturile cu organizațiile de învățămînt din alte țări.
Sindicatele muncitorilor din învățămînt din RPR, ți
R.S.F.S.R. declară că susțin intru totul sarcinile mărețe pe
care șl le pune F.I.S.E. (Federația Internațională a Sin-
dicatelor de Învățămînt).
Conferința sindicală raională a mun-
citorilor din învățămînt din raionul
Huedin, ținută cu două luni tn urmă,
a cerut noului comitet sindical să se
ocupe in mod deosebit de sprijinirea
procesului de învățămînt și, în general,
de îmbunătățirea întregii activități a
organizațiilor sindicale.
Pe baza hotărîrilor conferinței, co-
mitetul sindical raional a reușit ca de
la alegeri și pînă tn prezent să ob-
țină o serie de realizări ce lărgesc
perspectivele ridicării nivelului activi-
tății sindicale din școli și întăresc a-
portul acesteia la îmbunătățirea mun-
cii instructiv-educative.
Cea mai importantă problemă a acti-
vității noului comitet, imediat după a-
legeri, a fost aceea a întăririi vieții
interne a organizațiilor sindicale de
bază și a orientării capacității de or-
ganizator și mobilizator al acestora în
sprijinirea învățămîntului. Pentru în-
tărirea vieții interne de organizație
noul comitet a inițiat instruirea orga-
nizatorilor sindicali. In colaborare cu
secția de învățămînt, comitetul sindical
raional a fixat pentru ziua de 17 a
fiecărei luni „Ziua activului sindical",
CUVllNTUL CITITORILOR
Cine e vinovatul?
La 1 septembrie 1951, imediat
după ce am terminat școala peda-
gogică din Huși, am fost numită
in învățămînt. De atunci lucrez
tn învățămînt fără nicio trtreru-
pere. In mod normal, după cinci
ani de activitate tn școală — adică
de la 1 septembrie 1956 — urma
să fiu trecută tntro nouă categorie
de salarizare. Așa ar fi trebuit
să se petreacă lucrurile tn mod
normal. Dar, cum la secția noastră
de Invățămtnt treburile nu merg
chiar așa de normal, nici ptnă la
această dată nu am reușit să fiu
trecută tn categoria de salarizare
la care am dreptul.
Dar să lăsăm faptele să vorbea-
scă : La 18 august 1956 am înain-
tat secției de tnvățămtnt a raionu-
lui Murgeni. regiunea Iași, adele
necesare, urmtnd ca ptnă la 1 sep-
tembrie 1956 să se facă lucrările
pentru trecerea mea în noua cate-
gorie de salarizare. De la data
înaintării actelor șl ptnă tn pre-
zent am cerut deseori lămuriri tn
această direcție șefului secției de
tnvățămtnt. Pînă de curînd pri-
meam cam aceleași răspunsuri :
„Așteptați, s-au înaintat actele ta
Se pot oare urma
Dorind să capăt o calificare su-
perioară tn muncă, m-am înscris
la secția fără frecvență a Facultă-
ții de fizico-matematici. Am termi-
nat cursurile la sflrșitul lunii mar
tie 1966, iar tn momentul de față
mă pregătesc să-mi dau examenul
de stat. Deși tovarășul Em. Ris-
cuță, șeful secției de învățămînt a
raionului Brad, știe de mult că
studiez tn învățămîntul de stat, nu
numai că nu m-a ajutat, cum avea
datoria, dar, dimpotrivă, îmi face
greutăți.
In anul școlar 1954—1955, de
pildă, m-a propus pentru cursurile
de perfecționare, fără să țină soco-
teală de faptul că nu pot să dau
In același timp două rinduri de
examene In două localități dife-
rite. Cind i-am spus aceasta, tova-
rășul Em. Riscuță mi-a răs-
puns : „Te privește. Nu ești obli-
gat să urmezi cursurile fără frec,
vență". Intructt aveam examene la
facultate, natural că nu m-ăm pre-
zentat la cursurile de perfecțio-
nare. In anul școlar 1955—1956
am fost din nou înștiințat că stnt
propus pentru a urma cursurile de
perfecționare, atrăgindu-mi-se a-
tenția că dacă nu mă voi prezenta
la aceste cursuri voi fi sancționat.
Nici de data aceasta n-am putut
respecta ordinul secției de învăță-
la care participă toți organizatorii sin-
dicali din raion. In ziua activului sin-
dical se țin diferite lecții și referate
privitoare la activitatea sindicală, or-
ganizîndu-se totodată un interesant și
util schimb de experiență.
Ziua activului sindical din primele
luni a fost consacrată instruirii temei-
nice a organizatorilor sindicali. Intere-
sant este modul în care este organi-
zată această instruire, mai ales tn ce
privește alcătuirea lecțiilor și refera-
telor, care sînt întocmite pe baza expe.
rienței practice a celor mai bune orga-
nizații sindicale. Așa, de exemplu, cînd
s-a tratat problema sprijinirii politeh-
nizării invățămîntului, s-a pornit de la
exemplul școlii din comuna Almaș, a
cărei organizație sindicală a contri-
buit la înzestrarea atelierului de tîm-
plărie cu uneltele necesare.
Tratîndu-se problema schimbului de
experiență s-a ajuns la concluzia că
în acest an organele sindicale trebuia
să pună accentul pe consfătuiri de pro-
ducție care să dea prilej cadrelor di-
dactice să-și studieze experiența, deoa-
rece s-a constatat că pedagogii din a-
cest raion nu știu Încă în suficientă
regiune", „Trebuie să sosească de-
cizia din moment in moment", „Mă
voi interesa îndeaproape de acea-
stă problemă" etc. etc, In ultimul
timp, adică după aproape șase luni
de așteptare și după toate promi-
siunile tovarășului Petru Antohi,
șeful secției de învățămînt, s-a
constatat că actele mele au fost...
pierdute. Cum, unde, de către cine?
Nu se știe. Se știe. Insă, că trebuie
să-mi procur din nou actele nece-
sare și că diferența de salar pe
lunile din urmă n-o mal pot primi.
Și se mai știe acum că la secția
de învățămînt a raionului Murgeni
nu u acordă atenția cuvenită ce-
rerilor oamenilor muncit din tnvă-
țămtnt, că reprezentanții acestei
secții tratează cu indiferență a-
ceste eereri. îmi permit totuși să~l
întreb și pe această cale pe tova-
rășul Petru Antohi cînd va fi so-
luționată cererea mea și cine e
răspunzător de pierderea actelor și
de nerezolvarea la timp a cererii
mele ?
comunicat iar aceeași veste, că sînt
propus pentru cursurile de perfec-
ționare. Intructt trebuie să mă pre-
zint la examenul de stat, vă rog
să interveniti pe lingă cei tn drept
să fiu scos de pe lista celor pro-
puși pentru cursurile de perfecțio-
nare din anul școlar 1956—1957,
deoarece altfel mi se va aplica cu
siguranță sancțiunea care mă
paște de ani de zile și pe care nu
o merit. Am făcut de altfel o ce-
rere în acest sens șl la secția de
învățămînt a regiunii Hunedoara,
dar deși am tnaintat-o încă acum
două luni și jumătate n-am primit
încă nici un răspuns.
ANDREI CHELEGA
profesor la școala medie
din Brad, regiunea
Hunedoara
NOTA REDACȚIEI
In vederea soluționării acestei
situații propunem secției de' tnvă-
(ămlnt a raionului Brad să anali-
zeze cu mai mult simț de răspun-
dere „Regulamentul privind siste-
mul de stat pentru perfecționarea
cadrelor didactice". în care se
arată clar cine are datoria să ur-
meze cursurile de perfecționare și
cine nu. Iar secției de învățămînt
a regiunii Hunedoara îi propunem
să tragă concluziile necesare.
măsură să-și studieze propria lor ex-
periență. Comisia profesională de pe
lîngă comitetul raional a primit sar-
cina ca, împreună cu metodiștii secției
de învățămînt, să sprijine ’n acest sens
cadrele didactice.
CORNEL SATEANU
demonstrativă la direcție in legătură cu
hotărirea luată de aceasta de a re-
duce aconturile date muncitorilor. Di-
recția este silită să satisfacă cererile
muncitorilor. Cu prilejul grevei de-
monstrative, in atelierele Griviței în-
cepe să se Întocmească ți să se dez-
bată un larg program de revendicări.
Pentru satisfacerea acestor revendicări
se fixează o grevă demonstrativă pen-
tru ziua de 31 ianuarie. La chemarea
Partidului Comunist și trecînd peste
împotrivirea conducătorilor soclal-de-
mocrați, 7000 de muncitori intră în
greva demonstrativă. Direcția însă nu
a satisfăcut nici una din revendicările
greviștilor. Aceasta face ca muncitorii
să organizeze o grevă de mare am-
ploare în ziua de 2 februarie.
Amploarea luptelor muncitorești li
inspăimintă pe guvernanți. Trupele tri-
mise la Atelierele Grivita de guvernul
Vaida sînt retrase în urma unui cate-
goric ultimatum dat de greviști. Gu-
vernul este silit să înceapă tratativele
cu comitetul de grevă. Muncitorii cîș-
tigă cea mai mare parte din revendi-
cări.
Proletariatul din toată țara a soco-
tit lupta ți victoria ceîerițtilor din 2
februarie ca propria sa luptă și victo-
rie. Crește considerabil încrederea
muncitorilor in partidul comuniștilor,
conducătorul ți organizatorul acestei
lupte.
In aceste zile de creștere vertigi-
noasă a avtntului revoluționar al pro-
letariatului, Partidul Comunist a ară-
tat că lupta pentru revendicările eco-
nomice ți politice ale maselor este
indisolubil legată <je lupta împotriva
războiului, a imperialismului interna-
țional, a fascismului, de lupta pentru
apărarea revoluționară a Uniunii So-
vietice.
Pentru a înăbuși lupta muncitori-
mii, guvernul Vaida decretează starea
de asediu. El trece la arestarea condu-
cătorilor muncitorimii. Muncitorii sînt
Insă pregătiți de luptă. In dimineața
de 15 februarie, cea mai mare parte a
muncitorilor părăsiră In masă atelie-
rele ți se adunară in curte. Glasul
Orientarea profesională a tinerelu-
lui prezintă o importanță deosebită
atât pentru dezvoltarea de mai târziu
a acestuia cît și pentru nevoile de
cadre ale economiei și culturii noas-
tre. S-a observat însă că, de multe
ori, nu se ține suficient seama de po-
sibilitățile reale ale tinerilor și de
nevoile de cadre ale statului nostru.
De aceea, mulți tineri sînt îndrumați
spre profesii pentru care nu au nici
interes și nici posibilitatea de a șl
le însuși, spre meserii neproductive.
In asemenea cazuri, școlii Ii revi-
ne sarcina de a arăta părinților gre-
șeala pe care o comit față de copiii
lor, de a-i determina să-și schimbe
o veche mentalitate, potrivit căreia
majoritatea dintre ei își orientau co-
piii către funcții administrative.
Cu prilejul vizitării cîtorva școli
din regiunea Galați, am stat de vor-
bă cu elevii claselor a X-a, pentru a
afla ce au de gînd să facă după
absolvirea școlii medii. Nu mică mi-a
fost surprinderea cînd din 125 elevi,
viitori absolvenți, am constatat că
unul singur era hotărît să urmeze
școala tehnică de maiștri. Discutând
apoi cu cadrele didactice, mi-am
dat seama că, deși acestea s-au pre-
ocupat de orientarea profesională a
elevilor, nu au ținut seama de ne-
voile de cadre ale țării noastre, de
posibilitățile și interesele elevilor. A-
proape toți elevii fuseseră orientați
numai către institutele de învățămînt
superior. In nici o școală nu se or-
ganizaseră consfătuiri la care să
participe profesori, părinți, fruntași
în producție și In cadrul cărora să
li se vorbească elevilor despre ma-
rile perspective ale economiei noas-
tre naționale, despre cinstea care îi
revine celui ce, lucrînd în producție,
contribuie nemijlocit Ia înflorirea in-
dustriei șl agriculturii noastre.
O analiză aientă a datelor privind
prezentarea elevilor la concursurile
de admitere în învățămîntul superior
arată că nici în alegerea institute-
lor absolvenții școlilor medii nu s-au
orientat întotdeauna în modul cel
mai just. Este suficient să arătam că
din totalul absolventilor prezentați
la admitere în anul trecut doar un
procent mic s-a prezentat la institu-
tele cu caracter tehnic. In schimb,
la institutele de medicină și farma-
cie procentul celor prezentați la e-
xamenul de admitere pe țară a fost
deosebit de mare.
rosteau cuvîntări împotriva guvernu-
lui. Pe baza Frontului Unic, se strîng
din nou laolaltă toți muncitorii atelie-
relor. La glasul sirenei răspund însă,
pe lîngă muncitorii ceferiști și munci-
tori din celelalte întreprinderi ale Ca.
pitalel, ca și mase largi ale populației.
De data aceasta, greva s-a desfășu-
rat pe baza unui program de revendi-
cări cu mult mai largi. Astfel se cerea
eliberarea conducătorilor ceferiști, în-
lăturarea stării de asediu, încetarea
terorii polițiste și a pregătirilor răz-
boiului antisovietic, o politică de pace
și prietenie cu U.R.S.S. Greva capătă
astfel un fățiș caracter politic.
Inspăimîntat de amploarea mișcării
greviste, guvernul a înconjurat atelie-
rele cu armata. Atacul fu hotărît pen-
tru zorii zilei de 16 februarie. Fără
nicio somație mitralierele sînt îndrep-
tate spre masele din jurul atelierelor.
Țăcănitul lor aduse primele jertfe. Si-
rena șuiera fără întrerupere. Au loc nu-
meroase arestări, schingiuiri și o ne-
maicunoscută teroare polițistă. Bur-
ghezia încerca să înece în sînge eroi-
ca luptă a muncitorimii ceferiste pen-
tru libertate, pentru o viață mai bună.
Luptele din februarie 1933, puter-
nică manifestare a forței clasei munci-
toare în marea luptă antifascistă, au
constituit pentru un timp un zăgaz
puternic în calea fascizării țării și a
pregătirii războiului antisovietic. Fie
au dus la căderea guvernului Vaida,
la răsturnarea planului de la Geneva,
la încetarea curbelor de sacrificiu.
Eroicele lupte din februarie 1933 au
avut o mare însemnătate internațio-
nală. Ele sînt printre primele mari
lupte muncitorești din Europa, după
instaurarea hitlerisrnului în Germania.
Luptele din februarie 1933 exprimă
voința hotărîtă a clasei muncitoare de
a se‘opune din toate puterile fascis-
mului.
Poporul nostru tntîmpină cea de-a
24-a aniversare a lupte'or ceferiștilor
din 1933 în plin avînt pentru construirea
socialismului. Conducătorul luptelor
din februarie 1933, eroicul partid călit
in focul unor lupte aprige, a devenit
forța conducătoare a statului demo-
crat-populxr.
Cu prilejul examenelor de admite-
re din învățămîntul superior s-a ve-
rificat In parte șl munca pe care au
desfășurat-o secțiile de invâțâmint
in legătură cu îndrumarea școlilor
în problema orientării profesionale a
elevilor. Așa, de exemplu, in timp ce
apreciabil de absolvenți ai școlilor
medii, numărul candidațllor din re-
giunea Oradea șl Regiunea Autono-
mă Maghiară prezentați la aetiel de
institute a fost mic. deși nu se poate
spune că în aceste regiuni nu
simte lipsa de agronomi cu o bună
pregătire.
In anul școlar trecut nu au fost
suficient popularizate nici institutele
de științe economice șl planificare.
Dacă din regiunea București, regiu-
nea Ploești și orașul București numă-
rul absolvenților de școală medie
care au dat examen de admitere In
învățămîntul superior economic a
fost apreciabil, nu același lucru se
poate spune despre regiunile Iași,
Hunedoara șl Oradea.
Pentru a evita astfel de neajunsuri
«sie necesar ca munca de orientaiv
profesională In școli să înceapă din
clasele V—VII. Această muncă tre-
buie șă fie dusă cu tact și Cu răb-
dare, să țină seama de particulari-
tățile individuale ale fiecărui elev
In parte șl In același timp să aibă
un caracter concret, să *• sprijine
pe date, pe fapte care pot convinge
tineretul. Totodată, pentru ca școlile
să poată determina o bună orienta-
re profesională a elevilor, este ne-
cesar să le facă cunoscute din timp
nevoile locale de cadre, pentru fie-
care sector de muncă. Acest lucru
se poate realiza deajuns de ușor,
în munca de orientare profesională
trebuie folosite pe scară largă ase-
menea mijloace ca întâlnirile cu frun-
tașii în producție, cu foști absolvenți
care lucrează acum tn Industrie sau
agricultură, cu elevi ai școlilor pro-
fesionale șl ai școlilor de maiștri.
Poporul romîn a luat cunoștință eu
un viu interes de profunda analiză
științifică a problemelor vieții Inter-
nationale făcută de D.T. Șepilov, mi-
nistrul Afacerilor Externe al U.R.S.S.,
în raportul prezentat la cea de a
Vl-a sesiune a Sovietului Suprem al
Uniunii Sovietice.
Intre forțele care apără cauza pă-
cii și securității și forțele agresive
se desfășoară o luptă încordată. Uni-
unea Sovietică și celelalte țări socia-
liste promovează o politică consec-
ventă de coexistență pașnică Intre
cele două sisteme sociale opuse —
sistemul socialist și cel capitalist,
Denaturlnd realitatea, tortele reac-
țiunii prezintă această orientare a
statelor lagărului socialist drept o
manevră politică de conjunctură. Via-
ța demonstrează insă în chip convin-
gător că această orientare esle pia-
tra unghiulară a politicii externe a
statelor socialiste.
re de profituri uriașe nu le este pe
plac această orientare. Ei se eschi-
vează de la adoptarea ideii coexis-
tentei pașnice și mizează pe meto-
dele violente de rezolvare a proble-
melor internaționale. Agresiunea An-
gliei, Franței și Israelului împotriva
Egiptului și rebeliunea contrarevolu-
ționară din Ungaria făceau parte
dintr-un plan strategic unic prin în-
făptuirea căruia cercurile imperialiste
urmăreau să schimbe în favoarea lor
situația pe arena mondială. In rea-
litate însă, imperialiștii s-au înșelat
în mod vădii șl au primit o contralo-
Al PEDAGOGILOR
De curînd la Montevideo s-au des-
fășurat lucrările celui de al VI-lea
Congres panamerican al învățătorilor.
Au participat pedagogi dm Uruguay,
Brazilia, Chile, Argentina, S.U.A.,
Mexic, precum șl din alte țări. La
Congres a luat parte și un reprezen-
tant al U.N.E.S.C.O. Din partea Fe-
derației internaționale a sindicatelor
din învățămînt (F.I.S.E,), departa-
ment al F.S.M., a participat tov. Ni-
colae Pascu, președintele CC. al
S.M.I, din țara noastră, membru tn
comitetul administrativ al F.I.S.E,
Congresul de la Montevideo a dis-
cutat probleme cu privire la organi-
zarea Invățămîntului în țările conti-
nentului american și la situația grea
a pedagogilor.
In intervențiile lor numeroși dele--
gați au subliniat organizarea defectu-
oasă a învățămîntului în țările res-
pective. Conducătorul delegației chi-
liene, Umberto Algeta, a arătat că în
(ara sa aproximativ 370.000 de copii
nu au posibilitatea să urmeze invăță-
mîntul elementar. Peste 90% din șco-
lile administrate de stat nu cores-
pund nevoilor instruirii și educării ti-
neretului, Pedagogii din Chile, ca și
cei din celelalte țări ale Americii La-
tine trăiesc in condiții umilitoare.
La Congres s-a discutat problema
creării unui organ permanent de co-
ordonare, Congresul a hotărtt să cree-
ze o confederație panamericană a pe-
dagogilor din care să facă parte toți
pedagogii de la școlile și liceele din
țările continentului american, Scopul
confederației este de a lupta pentru
un sistem democratic al învățămintu.
lui, pentru apărarea culturii, pentru o
pace îndelungată și trainică. Confede-
rația va apăra dreptul la studii, va
căuta să stabilească relații cu toate
organizațiile care luptă pentru ' pace,
să lupte nentru crearea unei singure
organizații internaționale a cadrelor
didactice. Confederația va edita un
ziar propriu, va institui un fond pen-
tru ajutorarea pedagogilor persecutați
din motive por.tice și sociale.
De asemenea, au o mare însemnă-
tate tn gceastă privință excursiile in
fabrici și pe ogoare, proiectările de
filme care Înfățișează perspectivele
diferitelor sectoare ale economiei
naționale etc.
Să nu uităm că alegerea profeeiu-
ntâ constituie alegerea drumului In
viață și că răspunderea unei juste
orientări a tineretului apasă pe ume-
rii noștri, ăi lucrătorilor din Invăță-
mint, tn egală măsură ca șl pe urne.
între programa de instruire practică șl
cea de tehnologie specială. In timp ce
programa de instruire practică prevede
pentru trimestrul al H-lea formarea
deprinderilor de strujire de degroșa-
re a piesei cilindrice, de strulire de
finisare, de strujire frontală, de re-
tezare și strujire de găuri cilindrice,
programa de tehnologie specială pre-
vede studierea teoretică a tuturor
acestor operații de abia în trimestrul
111. De aceea, maistrul-instructor nu
se poate sprijini la lecțiile de instruire
practică pe cunoștințele de tehnologie
specială. In aceste condiții ar fi fost
necesar ca tov. Popescu să fi insistat
ceva mai mult In cadrul instructaju-
lui introductiv asupra operațiilor ce
urmau să fie executate de ucenici,
asupra rostului lor, asupra formei cu-
țitelor întrebuințate pentru fiecare ope-
rație, asupra așezării și fixării lor,
asupra grosimii așchiei, a numărului
trecerilor de degroșare etc.
Ar fi fost necesar de asemenea ca
maistrul instructor să repete de
multe ori demonstrarea lucrării prac-
ță amară adevărul
forțele care luptă în prezent Împotri-
va agresorilor, șînt uriașe și că a
le pune Ia încercare nu este de loc
lipsit de primejdie.
întreaga desfășurare a vieții inter-
naționale arată că singura politică
realistă în zilele noastre este P»H-
tica coexistenței pașnice. Dar avem
datoria să nu uităm niciodată că
atâta timp cit există sisteme social-
politice diferite, contradicțiile dintre
ele sînt inevitabile. Coexistența paș-
nică presupune lupta politică, econo-
mică, ideologică între cele două sis-
teme, presupune cea mai nțare vigi-
lență revoluționară din partea popoa-
relor țărilor socialiste.
Viața demonstrează cu fiecare zi
care trece că cel mai important fac-
tor pe arena mondială II constituie
lagărul socialist cu forța sa econo-
mică. politică și ideologică tn con-
tinuă creștere. Țările socialiste se
dezvoltă pe baza unor legi economi-
ce calitativ noi. Intre ele s-a stator-
nicit un nou tip de relații internațio-
nale, Întemeiate pe baza colaborării
tovărășești și a ajutorului reciproc.
Imperialiștii depun mari eforturi
pentru a împiedica dezvoltarea sta-
telor socialiste. Strîns legate pnn
unitatea țelului, prin comunitatea in-
tereselor lor fundamentale, țările so-
cialiste resping orice manevră a im-
perialiștilor. Unitatea și colaborarea
frățească constituie porunca interna-
(ionalistă supremă a tuturor luptăto-
rilor pentru socialism — a spus D T,
Șepilov. Orice acțiune care încalcă
această poruncă aduce prejudicii cau-
zei păcii, democrației și socialismu-
lui.
Spre deosebire de situația din ma-
rea comunitate a țărilor socialiste, In
lagărul capitalist se adtncesc contra-
dicțiile dintre imperialiști. Se accen-
tuează tot mal mult situația domi-
nantă a S.U.A.; pozițiile internațio-
nale ale Angliei și Franței slăbesc
simțitor; crește considerabil rolul
Germaniei occidentale; se întărește
tot mai mult Japonia.
S.U.A. sînt astăzi principalul jan-
Măsluirea datelor constituie în lu-
mea capitalistă un obicei cu rădăcini
adinei. Lucrurile merg uneori atit de
departe îneît chiar anumiti politicieni
burghezi sînt nevoiti- să le spună pe
nume.
In a doua jumătate a lunii ianuarie,
în comisia bugetară a medjidisului
turc a fost supus discuției proiectul de
buget al Ministerului Invățămîntului.
Dezbaterile care au a^ut loc cu . atest
prilef pe marginea politicii guvernului
turc în domeniul Invățămîntului au
scos la iveală nu numa| situația grea
a învățămîntului în această tară ci și
tendința guvernului de a ascunde rea-
litatea.
Potrivit datelor „oficiale" cuprinse
în raportul ministrului Invățămîntu-
lul, în momentul de fată numărul
copiii'.or de virstă școlară care din
diferite motive nu frecventează
cursurile este de 1.012.778. Impresio-
nantă cifră I — vei zice, cititorule, și
gîndul ti se va întoarce cu ani în
urmă cînd o situație asemănătoare
exista în Rominia burghezo-moșie-
rească.
Prin urmsre guvernul turc este ne-
voit să recunoască existenta unul nu-
măr de peste un milion de copii de
virstă școlară pe care regimul bur-
ghez ti lipsește de dreptul la Învăță-
tură.	, ‘
Numai că această recunoaștere con-
A apărut „Gazeta matematică și
fizică" (Seria B) anul VIII
nr. I — Ianuarie 1957. r
In sumar;
PROF. UNIV. OH. PETRESCU:
Anul Geofizic Internațional.
CONF. UNIV. AL. TOTH : Din is-
toria calculelor elementare.
PROF. N. RADULESCU .• Aparat
pentru producerea undelor stațio-
nare pe cate electrică.
Note matematice.
Caleidoscop fizic.
Probleme rezolvate.
Probleme propuse.
Exerciții ți probleme pentru țcoala
de 7 ani.
tke, pentru ca ucenicii să tnțeleag^^
bine cum trebuie efectuată această.
De aceea, demonstrația trebuia desfă-
șurată nu numai in ritm normal, de
producție, ci și fntr-un ritm încetinit,
în care procesul de muncă să se Impar,
tă în etape și mișcări pentru a se da
ucenicilor posibilitatea să observe
amănunțit întreg procesul muncii.
Este drept că nici timpul pe care
l-a avut la dispoziție tov. Popescu nu
l-a îngăduit eă repete de cîteva ori lu.
crarea, însă el s-ar fi putut opri mai
mult asupra fiecărei operații dînd
explicații mal amănunțite.
In cadrul discuțiilor asupra lecției
s-a insistat asupra necesității de a se
evita folosirea terminologiei tehnice
vechi, ca de pildă „îndreptarea la ca-
păt" in loc de „strujire frontală sau
plană", asupra faptului că elevii nu
trebuie obișnuiți să frineze universalul
cu mîna etc.
Lecția deschisă care * «vuț l°c Ia
școala profesională de pe lîngă uzi-
nele „Semănătoarea" a confirmat înc^^
odată că schimbul de experiență coi^M
stituie una dintre căile cele mai im^^
portante pentru Îmbunătățirea muncii
pedagogice.
darm colonial. Stă mărturie faimoa-
sa „doctrină Eisenhower" al cărei
caracter colonialist și agresiv este
evident.
Ascuțirea contradicțiilor dintre im-
perialiști și eșecurile planurilor lor
agresive nu trebuie să constituie in
niciun caz motive de slăbire a Vigi-
lenței popoarelor.
D.T Șepilov a subliniat că fiind
călăuzit de grija pentru menținerea
și consolidarea păcii, guvernul
U.R.SS. consideră de datoria sa ca
în actuala situație internațională
complicată să cheme din nou popoa-
rele și guvernele la eforturi construc-
tive in interesele cauzei păcii.
Guvernul Uniunii Sovietice sublini-
ază necesitatea de a se continua că-
utarea unei soluții pentru rezolvarea
a două sarcini principale: dezarma-
rea și asigurarea securității colective
în Europa șl Asia.
Avînd In vedere situația primej-
dioasă din regiunea Orientului Apro-
piat și Mijlociu, Uniunea Sovietică
propune celor trei puteri occidentale
elaborarea unei Declrrații a guver-
nelor U.R.S.S., S.U.A., Angliei și
Franței in problema păcii și securi-
tății tn Orientul Apropiat și Mijlo-
ciu și a neamestecului In treburile
interne ale țărilor d n această re-
giune.
Guvernul sovietic consideră că a
sosit timpul să fie convocată o Con-
ferință economică mondială — ceea
ce âr servi cauzei păcii și colabo-
rării între state.
Avînd In vedere răspunderea care
revine In problema menținerii păcii
marilor puteri participante la coali-
ția antlhitlerlstă. Uniunea Sovietică
subliniază însemnătatea restabilirii
încrederii șl a bunelor relații tntre
aceste puteri și declară că este gata
să examineze cu toată bunăvoința
orice inițiativă care ar înlesni înța-
legerea cu S.U.A., Anglia și Franța,
precum și cu alte țări.
Raportul lui D.T. Șepilov consti-
tuie un mesaj de pace pe care Uniu-
nea Sovietică tl trimite tuturor po-
poarelor lumii, un program realist
de consolidare a păcii și de dezvol-
tare a colaborării internaționale.
etituie 1n același timp și o grosolană
măsluire. După părerea deputatului
Gelmen, fost președinte al grupului
parlamentar al partidului democrat,
situația este mult mai gravă. Refe-
rindu se la datele raportului ministru-
lui Invățămîntului, Geimen a declarat
că numărul copiilor de virstă școlară
din Turcia care nu frecventează șco-
lile depășește două milioane.
Intre cifra recunoscută de guvern și
cea pe care Gel meri o consideră reală
nu este deci decît o „mică" diferență;
o diferență de aproximativ un milion
de copii sortiți să mărească rîndurile
și așa destul de groase ale analfabe-
ților. După cum a declarat deputatul
Atanas Sodavil, In 17.000 de sate din
Turcia nu exiști școli, Un alt depu-j
tat, Aii Teniocin. din Ankara a arătefl
că de multi ani procentul știutori'or
de carte din Turcia este de 36 5%.
Respfngtnd afirmația guvernului că
pînă în 1960 va fi rezolvată problen:a
lițsei Serioase de învățători e! și a
exprimat părerea că mai curînd de 30
ani această problemă nu va putea fi
rezolvată în Turcia După cum te
vede aceasta este o altă „mică" dife-
rență tntre datele guvernului și ce'e
pe care unii oameni politici turci la
consideră reale.
Nu este greu de înțeles că în spa-
tele acestor „mici" diferențe se as-
cund mari dificultăți,
N. TAINIC