Proletari din toate țările, uniți-vă I Sb^îb imvlBinSi Organ al Ministerului învățămîntului șl al Comitetului Centra! al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt I Constituirea Comitetului Național i pentru organizarea celei de a 50-a aniversări a răscoalelor țărănești din 1907. ANUL IX Nr. 4C9 4 PAGINI, 25 BANI Vineri 8 februarie 1957 0 STRĂLUCITĂ VtCTORIE A REGIMULUI DE DEMOCRAȚIE POPULARĂ A trecut aproape o săptămînă da la data alegerilor de deputați pen- tru Marea Adunară națională, dar acest mare eveniment din viața po- porului nostru continuă să lie în centrul atenției opiniei publice din țara noastră șl de pesta hotare. Dovedind o înaltă maturitate poli- tică, un fierbinte patriotism, poporul romîn a transformat ziua alegerilor de la 3 februarie într-o adevărată sărbătoare a democrației populare, p păcii și socialismului, O trăsătură caracteristică a aces- tor alegeri o constituie participarea masivă la vot a alegătorilor. Cifra de 1T.55S.69i> cetățeni care au parti- cipat la vot reprezentind 99,15% din numărul total al alegătorilor este convingătoare. Imensa majoritat a alegătorilor s-a prezentat în fața ur- nelor pentru a-șl exprima voința de stăplni ai țării. Bătrînl care In anii regimului burghezo-moșieresc au re- tușat în repetate rindurl să se pre- zinte la alegeri, tineri care abia au împlinit vîrsta de 18 ani, femei altă- dată excluse de la dreptul de vot ■-au perindat în ziua de 3 februa- rie în fața urnelor. Cită deosebire Intre masiva parti- cipare la vot a alegătorilor din țara noastră și situația din țările trîmbl- țatel „democrații” burgheze, unde zecilor de milioane de cetățeni irus- tați de dreptul de vot II se adaugă alte multe milioane de oameni care refuză să se prezinte la alegeri. A- genția americană .United Press* care ptnă In ajunul alegerilor din țara noastră s-a îndeletnicit cu transmi- terea unor știri false despre o pre- tinsă „încordare serioasă in Capi- tala Romtnlel* In preajma alegerilor, a fost nevoită să recunoască după alegeri că „mii di romini făceau coadă cu mult înainte de deschide- rea centrelor de vot spre a-șl da vo. tu! în alegerile pentru Marea Adu- nare Națională*. Aceeași agenție a- nunța de asemenea că „pînă la ore- le 18,50 votaseră peste 95% din ale- gători*. Curată încordare, domnilor de la .United Press* I Această .În- cordare* s a resimțit In marea bucu- rie care a domnit in ziua alegerilor, In ordinea desăvîrșită și calmul caro au domnit, în însuflețirea fi- rească șl spontană a alegătorilor. In horele care s-au încins în lața sec- țiilor de votare șl In strigăturile și chiuiturile tradiționale car n-au contenit pînă seara tlrzlu. Ceea ce propagandiștii năimiți al trusturilor au numit Încordare, a soarta sa, care și-a ales din rîndu- rilo sale pe cei mal buni 111 care să-1 reprezinte în Marea Adunare Națională. Rezultatele votului arată că 98,88% din voturi au fost date pentru can- didați! Frontului Democrației Popu- lare. Toți candidați! F.D.P. au întru- nit marea majoritate a voturilor. A- cecsta reprezintă o strălucită victo- rie a regimului nostru de democra- Ț.o populară, o dovadă puternică a hotărîrii de neclintit a poporului nostru de a întări șl a apăra cuce- ririle sale socialiste. Votînd candidați! F.D.P., poporul romin a votat pentru politica înțe- leaptă a partidului și guvernului. Rezultatul alegerilor arată că oame- nii muncii din țara noastră sînt ho- tărîțl să continue cu șl mal multă dîrzenle opera de construire a so- cialismului, să dea viață hotărlrllor Congresului al ll-lea al partidului ș! ale plenarei din decembrie 1956 a C C. al P.M.R. Prin votul de Ia 5 februarie po- porul nostru a aprobat In același timp politica oxtemâ a statului de- mocrat-popular, politică de pace șl colaborare Internațională, politică de apărare a Intereselor naționale, a Independențe! șl suveranități! na- ționale a țării noastre. Alegerile de deputați In Marea A- dunare Națională au arătat că uni- tatea dintre partid, guvern șl popor est mal puternică decît aricind. Strins unit In jurul partidului șl gu- vernului poporul a putut înfăptui marile realizări cu care se mlndreș- te pe drept cuvint. P aceeași cale oamenii muncii din țara noastră vor continua lupta pentru noi înfăp- tuiri în vederea ridicării continue a bunăstării lor materiale șl a nivelu- lui cultural. Marea Adunare Națională este al- cătuită din ce! mal buni 111 al po- porului. In componența el după ale- gerile de Ia 5 februarie, 169 de depu- tați sînt muncitori șl țăran! care lu- crează electiv în producție. Ceilalți deputați sint muncitori și țărani cu funcții de răspundere In viața obș- tească șl de stat, oameni de cultu- ră, slujitori al cultelor, militari. 67 deputați aparțin naționalităților conlocuitoare. Iar 71 slnt femei. Ale- gindu-șl deputății, poporul nostru 1 a Incredlnjat misiunea de a-1 re- prezenta In organul reprezentativ al puterii de stat, exprlmîndu-șl tot- odată hotărîrea ca alături de el Elevii școlii medii nr, 1 din Timișoara dobln- dese temeinice deprin- tn atelierele aspecte din lăcătușerle ale școlii din Timl- DEPRINDERI PRACTICE TEMEINICE * ★ ★ deri practice școlii. In clișeu: atelierele de șl tîmplărie medii nr. 1 șoara, Miercuri după-amiază a avut loc la Consiliu) de Miniștri adunarea de con- stituire a Comitetului Național de or- ganizare a celei de a 50-a aniversări a răscoalelor țărănești din 1907, potri- vit hotărîrii C.C. al P.M.R. și Consiliu- lui de Miniștri. Au participat tovarășii: Chivu Stoi- ca, Gheorghe Apostol, Miron Con- stantinescu, Constantin Pîrvulescu, acad. prof. dr. C. 1. Parhon, acad, prof. Tr. Săvulescu, M. Gh. Bujor, Tudor Arghezi, Cezar Petrescu, Za- haria Stancu, academic .-ni, țărani par- ticipanți la răscoalele din 1907, munci- tori care au susținut răscoalele țără- nești, activiști de partid și de stat, scriitori, compozitori, artiști plastici care au închinat opere marilor miș- cări țărănești din țara noastră. Adunarea a fost deschisă de tova- rășul Chivu Stoica, președintele Con- siliului de Miniștri, care a arătat că marile răscoale țărănești împotriva jugului burghezo-moșieresc, pentru pline, pămînt și libertate reprezintă o pagină glorioasă în istoria poporu- lui și a mișcării revoluționare din țara noastră. Vorbitorul a amintit cu cîtă cruzi- me au fost reprimate răscoalele de către burghezie și moșierime și a sub- liniat sprijinul pe care l-a acordat mișcarea muncitorească țăranilor răs- culați. După ce a vorbit despre însemnăta- tea internațională a răscoalelor din 1907 tov. Chivu Stoica a spus: Idea- lurile pentru care au sîngerat țăranii din 1907 s-au realizat de abia după 23 August 1944. Astăzi țărănimea noastră nu mai muncește pe ogoarele moșierilor și arendașilor; pămîntul și roadele Iul îi aparțin. In satele pa- triei noastre socialismul prinde pu- ternice rădăcini. Pentru a sublinia importanța aces, tui eveniment, a spus în încheiere tov. Chivu Stoica, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn și Con- siliul de Miniștri al R. P. Romîne au adoptat o hotărîre cu privire la a 50-a aniversare a răscoalelor din 1907. A fost constituit apoi Comitetul Na- țional de organizare pentru a 50-a aniversară a răscoalelor din 1907. Președinte al comitetului a fost de- semnat 'Mihai Gh. Bujor, președintele Asociației foștilor deținuți și depor- tați politici antifasciști, iar ca vice- președinți : acad. Tudor Arghezi, acad. Cezar Petrescu. Constantin Pîrvu- lescu, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., președintele institutu- lui de istorie a partidului și acad. Zaharia Stancu. Tov. M. Gh. Bujor a prezentat apoi planul principalelor manifestări ce vor avea loc cu prilejul aniversării răscoa- lelor țărănești din 1907. Au urmat ample discuții. Florea Si- medrea, din comuna Stănești, regiunea București, Constantin Dumitrescu din comuna Frunzaru, regiunea Pitești și Ilarie Porojan, din comuna Bălcescu, regiunea Craiova, țărani participanti la răscoalele din 1907, Constantin Mă- nescu, muncitor din Ploești și Vasile Anagnoste, muncitor din București, vechi participanti la mișcarea munci- torească din Romînia, au evocat ct- teva din amintirile lor din timpul răs- coalelor țărănești din 1907. „Drepta- tea pentru care au însetat, au luptat și s-au jertfit răsculatii în 1907 s-a împlinit numai astăzi, odată cu sta- tornicirea noii orînduiri sociale în țara noastră, a regimului democrat popu- lar“ — a spus țăranul răsculat de odinioară, Ilarie Porojan, astăzi co- lectivist. Acad. prof. P. Constantinescu lașl în numele subsecției de istorie a Aca- demiei R.P.R. a vorbit despre pregă- tirile ce se fac de istoricii noștri In vederea aniversării răscoalelor țără- nești de la 1907. Acad. C. Daicoviciu a amintit puternicul răsunet pe care mișcările țărănești din anul 1907, din Moldova, Muntenia și Oltenia l-au avut in această perioadă în Banat și Ardeal, iar acad. Cezar Petrescu a subliniat ecoul pe care răscoalele ță- rănești de la 1907 l-au produs în apu- sul Europei. Sculptorul Vida Gheza a vorbit des- pre legăturile dintre răscoalele țără- nești din Moldova și 'Muntenia anului 1907 și marile greve muncitorești ale minerilor din nordul Ardealului. Acad. Tudor Arghezi a propus să se acorde o atenție deosebită aniver- sării mjrilor răscoale țărănești de la 1907 în localitățile unde s-a aprins vă- paia răscoalei: Flămînzî, Stănilești și altele. Tovarășul Gheorghe Apostol, mem- bru In Biroul Politic al C.C. al P.M.R , președintele Consiliului Central al Sindicatelor a subliniat că sub con- ducerea clasei muncitoare, în aliacță cu țărănimea muncitoare a fost În- făptuită reforma agrară, iar astăzi pă- mintul aparține celor ce-| muncesc. în continuare tov. Gheorghe Apostol a vorbit despre aportul sindicatelor la întărirea .alianței dir.tre clasa munci- toare și țărănimea muncitoare și des- pre participarea sindicatelor la ani- versarea răscoalelor țărănești de la 1907. Au mai luat cuvîntul acad. Andrei Oțetea, acad. Mihail Roller, compozi- torul Ion Dumitrescu, maestru emerit al artei din R.P. Romlnă, prim-secre* tar al Uniunii compozitorilor dir. R.P, Romînă, sculptorul Ion Jalea maestru emerit al artei din R.P. Romînă, pre- ședintele Uniunii Artiștilor Plastici. La sfîrșit a luat cuvîntul președintei» Comitetului Național de organizare a aniversării răscoalei țăranilor din 1907, M. Gh. Bujor, care a făcut o amplă expunere asupra importanței pe car» răscoalele din 1907 au avut-o asupra țărănimii și a rolului mișcării munci- torești în sprijinirea acestora. Comitetul Național de organizare pentru a 50-a aniversare a răscoalelor din 1907 M. Gh. Bujor, președintele Asocia- ției foștilor deținuți șl deportați poli- tici antifasciști, .președinte; — Acad. Tudor Arghezi j — Acad. Cezar Petrescu ; — Constantin Pîrvulescu; — Acad. Zaharia Stancu, vicepre- ședinți. Gheorghe Adamache, muncitor din Galați, participant la răscoalele din 1907; Vasile Anagnoste, vechi parti- cipant la mișcarea muncitorească ex- pulzat în anul 1907; Gheorghe Apos- tol ; Dumitru Ariciu. țăran partici- pant la răscoala din comuna Sîngeru, regiunea Ploești; Filip Avramescu, țăran participant la răscoala din co- muna Popînzești, regiunea Craiova; Corneliu Baba, pictor ; Dumitru Va- sile Bălan, țăran participant la răs- coala din comuna Copalău, regiunea Suceava; Chivu Stoica, Anica Con. durache, țărancă participantă Ia răs- coala din comuna Ibăncști, regiunea Suceava; flliron Constantinescu; acad. Petre Constantinescu-Iași; Constanța Crăciun ; Vasile Cristache, prim-se- cretar al Comitetului regional Bucu- rești al P.M.R.; acad. Constantin Daicoviciu; Constantin Dumitrescu, țăran participant Ia răscoala din co- muna Frunzaru, regiunea Pitești; Ion Dumitrescu, compozitor; Petru Du- mitrlu, scriitor; Gheorghe Gheorghiu^ Dej; Dr. Petru Groza ; Constantin Ștefan Gheorghe, țăran participant la răscoala din comuna Intorsura, regiunea Craiova; Ilie Grigore, țăran participant la răscoale din comuna Pădureți, regiunea Pitești; acad, lo- sif Iscr, pictor; Ion Jalea, sculptor; Aurel Jiqulde, pictor; Janeta Safir- Maltus, sprijinitoarea răscoalelor; Con- stantin Mănescu, vechi participant la mișcarea muncitorească, sprijinitor al răscoalelor; Alexandru Moghioroș ; Gheorghe Munteanu, țăran, cap de răscoală din comuna Blăgești, regiu- nea Bacău; Paul Niculascu-Mizil; acad. Andrei Oțetea ; acad. C. I. Par- hon ; Ion Pas; Ilarie Porojan, țăran participant la răscoale din comuna Bălcescu, regiunea Craiova; acad. Mihail Roller; acad. Mihail Sadovea- nu ; acad. Traian Săvulescu; Florea Simedrea, țăran participant la răs- coale d'n comuna Stănești, regiunea București; Marin Sulică , învățător din 'București, sprijinitor al răscoale- lor; Dumitru D. Toader, țăran parti- cipant la răscoale din comuna Avră- meni, regiunea Suceava-, Virgil Tro- fn, prim-secretar al CC. al U.T.M.; Gheza Vida, sculptor; Vasile Vilcu, prim secretar al comitetului regional Constanța al P.M.R.; Ion Gh. Zagan, țăran participant la răscoale din co- muna Ruginoasa, regiunea Iași. fost In realitate entuziasm, un entu- ziasm lnâl|ător, expresii a mari! bucurii a poporului nostru, stăpln pe să-șl Intensifice eforturile pentru noi succese In lupta pentru întărirea și înflorirea continuă a patriei. POLITEHNIZAREA INVĂȚĂMINTULUI DE CULTURĂ GENERALĂ, FACTOR PRINCIPAL Primii pași în lumea muzic” Sunase de intrare șl învățătorii școlii nr. 19 din București se în- dreptau grăbiți spre clasele lor. In clasa l-a „A" intră, cu vioara in mină, profesoara de muzică Constanța Lunga. Cei 30 de copii o așteptau nerăbdători. Ora de muzică le place nespus de mult. Profesoara Iși propusese să-i învețe pe copii să deosebească di- feritele calități ale sunetelor; înăl- țimea, durata, intensitatea, tim- brul. Voia apoi să-i învețe să emi- tă sunetele corect, clar. Le-a a- mintit de la început sfatul dat tn ora precedentă : la muzică stăm cu mlinile la spate. De ce ? Copiii știau — ca să dăm plămînului vo- ie să respire adînc. După clteva exerciții de respira, (ie adlncă. copiii au început în cor să scoată sunete lungi — mai întti a, apoi e, apoi i, o, u. La înce- put sunetul se BlrJȚ||il7] prelungește cit se [Jțj rț JJ|l!j f j număra pînă la ------------—♦----- 3, apoi pînă la 5 ; Profesoara a spus cuvintele, a- poi le-a cîntat, acompaniîndu-se cu vioara. A cîntat apoi împreună cu copiii de clteva ori. După ce copiii au princ melodia, a fost ne- voie de o scurtă explicație: and vrem mîncare, pronunțăm cuvin- tele tare, ca să se audă bine; cind vine cet, gă; ca care țlnțarul trebuie să vorbim în- că să nu se sperie și să țu- apoi clntăm sprinten, vesel, să arătăm bucuria broaștelor au prins țlnțarul; și din nou încet, așa cum facem cînd ne pi- tim. Copiii au înțeles. De astă da- tă. ei au accentuat cuvintele sau le.au șoplit, așa cum cerea poves- tea. Copiii au început să înțeleagă legătura dintre cuvinte și melodie, au înțeles că prin muzică pot să redea imagini. Alte clntece scurte l-au învățat să imite săriturile greierului, căde- rea picăturilor de de s PENTRU EDUCAȚIA ARMONIOASĂ Șl MULTILATERALĂ A TINERETULUI După cum s-a anunțat mlntulul*, săptămlna trecutâ Ministerului Invățămintului la în numărul 408 al .Gazetei tnvăță- a avut loc a ședință a Colegiului care au fost dezbătute problemele drelor în ceea Invățămintului ce privește realizarea politehnic, dar că în la început cu ra deschisă cum, apoi ața ca sunetul să melodios, mai ploaie morii, care Cu cîntec țăcănitul gu- ori- cum trebf/e pentru se deschidea larg pentru fie- nou mai co- i fie mai clar, mai plăcut. Copiii credeau că se joacă, dar ei făceau o lecție de muzică în care învățau multe lucruri. Jocul a devenit repede mai interesant. Fetele scoteau sunetul o. băieții le răspundeau cu un „i" lung și, la un semn al profesoarei, toți sfîr- șeau în cor cu un „u" lung, fncă odată și încă odată. Rareori copiii sînt capabili de a- tlta cumințenie, de atîta atenție și disciplină. Ochii lor erau fixați asupra profesoarei cu acea curio- zitate pe care le-o trezesc numai basmele cele mai minunate. Șl profesoara a început într-adevăr să le spună basme pe melodii, scurtă poveste cu broaștele: Oac, oac, vrem mlncare. Oac. oac, o muscă mare. Un țintar cu trompa lungă lată, vine să ne-ajungă. Hop! țințaru-am înghițit Și în apă ne-am pitit. o pil fereastra spre Lumea înclntă- toare a muzicii și îți dădeau tot mai bine seama că această lume o- glindește viața adevărată. Cîntecut li făcea să audă parcă Intr-adevăr moara in mișcare, căderea picătu- rilor de ploaie sau să-ți imagineze pașii apăsați al morarului, care poartă un sac greu în spate. In ora aceea de muzică au cîn- tat toți copiii. Toți. Nu există co- pii amuzicali — spune profesoara. Posibilitățile lor variază, dar de cîntat cit de ctt poate orice copil, dacă este educat, dacă se ocupă cineva de el. Vioara a devenit o bună priete- nă a copiilor din clasa a l-a ,,A". Ei au început să îndrăgească stru- nele din care izvorăsc melodii a- tit de frumoase. M-am bucurat mult că am fost alături de acești copii tn ziua cînd au gustat pentru prima oară din farmecul neîntrecut al muzicii. E. MANEA cu privire la acțiunea de politehnizare a invățămintului de cul- tură generală în lumina sarcinilor trasate școlii de către cel de al ll-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romîn. Pe baza raportului amplu șl documentat, prezentat Cole- giului do către tov. Petre Drâgoescu, director general al cilrec- țloie generale a Invățămintului elementar șl mediu, pe baza studierii situației din școli, a valoriflcărll bogatului material de la recentele constâtulri raionale și folosind, totodată, în chip creator valoroasa experiență a școlii șl pedagogiei sovietice, participanții la ședință au analizat celo mal importante probleme ale politahnizăiii invățămintului de cultură generală din țara noastră și au iăcut importante propuneri in vederea Îmbună- tățirii acestei acțiuni. Publicăm mai jos, în rezumat, dezbaterile ședinței. această privință e necesară o divizi- une a muncii, o colaborare activă în- tre Institutul de științe pedagogice șl direcția didactico-metodică din Mi- nisterul Invățămintului. Subliniind eforturile făcute pentru înzestrarea școlilor cu material di- dactic. vorbitorul a atras atenția asu* pra necesității ca materialul didactic să fie pus la înălțimea tehnicii și științei moderne. _ Referindu-se la problema pregătirii profesionale a cadrelor didactice, vor- bitorul a spus : Poate niciodată n-au fost mai necesare ca acum instltu* tele de perfecționare i dactice, dar poate că acum n-a trebuit ca a cadrelor di- i niciodată ca aceste institute să-ș! revizuiască programa, așa înctt să fie folositoare pentru politehniza- rea invățămintului. In sfîrșit socotim că e bine, pent.rucă In curînd se va vorbi de îmbunătățirea îrrvățămîntu- lui superior, să se ia în considerare șl pregătirea corespunzătoare a vii- torilor profesori necesari politehniză- rii învățămîntului de cultură gene- rală. Cuvîntul tov. După ce a făcut clteva aprecieri po- zitive cu privire la referatul care a fost prezentat colegiului, tov. prof. Stanciu Stoian, directorul Institutului de științe pedagogice, a subliniat nece- sitatea unei munci mai aprofundate, sis- tematice de studiere și generalizare a experienței pozitive acumulate de șco- lile noastre în domeniul politehnizârii învățămîntului. La consfătuirile raio- nale care au avut loc la începutul lu- nii ianuarie — a spus vorbitorul — s-a putut vedea interesul pe care îl arată cadrele didactice pentru proble- mele Învățămîntului politehnic, dar s-au văzut totodată și o serie de con- fuzii care există la foarte multe ca- dre didactice. Se face confuzie între învățămîntul politehnic și lucrul ma- nual ; între educația prin muncă și învățămîntul politehnic. Unele cadre didactice mai în vîrstă socotesc apoi în mod greșit că învățămîntul poli- tehnic ar însemna un fel de polipro- fesionalizare. Referindu-se la problema profesio- nalizării, tov. Stanciu Stoian a spus că din experiența Uniuhii Sovietice, ca și din începuturile modeste de la noi s a putut vedea că, acolo unde s-au făcut experiențe în direcția unui început de profesionalizare, s-au ob- ținut rezultate bune. Dar nu speciali- zare profesională trebuie să urmărim noi. Ceea ce poate da școala de cul- tură generală politehnlzată în această direcție este numai orientarea pro- fesională. Apoi vorbitorul s-a referit la unele rezultate ale cercetărilor făcute de Institutul de științe pedagogice. In primul rînd — a spus el — ne a in- teresat dacă nu cumva Introducerea Stanciu Stoian polltehnizării înseamnă o încărcare a elevilor. După părerea noastră, nu înseamnă. Am observat în anul tre- cut că. Ia școlile unde s-a introdus politehnizarea, în primul semestru a fost Un lucru foarte greu pentru elevi. La o școală în care am urmărit două clase paralele. la sfîrșitul pătrarului II. acolo unde nu se introdusese în- vățămîntul politehnic erau 67 Ia sută promovați și unde se introdusese 50%. Am continuat cercetările și după’ al treilea pătrar am constatat aproape o răsturnare a situației. Stînd de vorbă cu elevii, ei ne-au spus că s-au obișnuit și că munca în ate- lier înseamnă pentru ei o recreație, de unde la început însemna o obo- seală. O altă problemă care ne-a preocu- pat a fost influența polltehnizării asupra procesului de învățămînt. Toți profesorii au fost de acord că la ma- teriile care sînt în legătură cu învă- țămîntul politehnic ( matematica, fi- zica, chimia, geografia, științele na- turale, desenul), politehnizarea dă un mare ajutor însușirii cunoștințelor. O altă problemă a fost aceea a pă- rinților. a atitudinii lor față de învă- țămîntul politehnic. In unele locuri părinții au fost hotărît împotrivă, te- mîndiu-se ca nu cumva școala să fie transformată într-o școală profesio- nală. Acum problema este mult clari- ficată, dar mal există unii părinți care încă nu sînt destul de edificați. De aceea, acțiunea de lămurire a pă- rinților trebuie continuată. Vorbitorul a precizat că este de datoria Institutului de științe peda- gogice să se ocupe de îndrumarea ca* Cuvîntu! tov. C. lonescu Tov. C. lonescu Bujor, director ge- neral al direcției generale a învăță- mintului superior, a spus: In primul rind mă voi referi la no- țiunile de învățămînt realist științific și învățămînt politehnic. Noțiunea de învățămînt realist științific se re- feră la un învățămînt care ține sea- ma de datele realității, ale vieții, ale practicii și le interpretează în chip ști- ințific, adică în concordanță cu con- cepția material ist-dialectică. Invăță- mîntul politehnic accentuează asupra unor discipline din cadrul învățămîn- tului realist științific atît în ce pri- vește partea teoretică, cit și cea prac- tică, înarmînd elevii cu o serie de deprinderi de muncă practică din do- meniile respective. Aceste două no- țiuni sînt noțiuni cu sfere care se în- trepătrund, dar care nu se confundă. Interpretînd astfel cele două noțiuni, putem spune că în țara noastră s-a realizat după reforma învățămîntului din 1948 un învățămint de cultură ge- nerală realist-științific. deși politehni- zarea acestui învățămînt a început la o dată relativ recentă. In ce privește problemele care se pun în legătură cu politehnizarea In- vățămîntului. aci trebuie subliniat fap- tul că politehnizarea presupune deopo- trivă o pregătire teoretică temein că unită cu pregătirea practică a elevi- lor. Aceste lucruri se întrepătrund și formează o unitate. Subestimarea pre- gătirii teoretice în cadrul politehniză- ri| invățămintului de cultură genera- lă ar duce la nerealizarea politehni- zării. In continuare tov. C. lonescu Bujor a atras atenția asupra necesității com- baterii atît a tendinței de a se neglija pregătirea teoretică a elevilor, de a face să alunece învățămîntul pol.teh- nic către un practicism îngust cit și a tendinței de a organiza pregătirea practică a elevilor numai la suprafață dîndu-i un caracter spectaculos și nu- mai cu elevii cei mai buni din clasă. Problema pregătirii practice trebuie rezolvată în adîncime. învățămîntul politehnic trebuie să cuprindă toți e- levii, întrucît procesul instructiv-edu- cativ se adresează tuturor elevilor. De asemenea, trebuie combătute unele tendințe ale cadrelor didactice de a supraîncarcă elevii prin activități suplimentare excesive organizate în cadrul Invățămintului politehnic. Referindu-se la problema înzestrării școlilor în vederea realizării efective a polltehnizării Invățămintului de cul- tură generală, vorbitorul a arătat că acestea trebuie să dispună de mate- Bujor ționarea materialului demonstrativ. Va fi necesară o restructurare a planului de producție al întreprinderii1 de ma- terial didactic și al altor întreprinderi care ar contribui la înzestrarea școli- lor cu materialele necesare și pentru activitatea independentă a elevilor. in continuare vorbitorul s-a ocupat de problema pregătirii cadrelor didac- tice necesare realizării învățămîntului politehnic. Se știe că există unele ca- dre didactice care nu au suficientă ex- periență în activitatea de laborator șl de teren acum, în cadrul învățămîntu- lui realist științific nepolitehnizat, că sînt cadre didactice fără calificarea lui realist superioară chimie sau manevreze de sp-ecialitate care predau fizică, dar care nu știu să un aparat simplu ; unele riale, aparate, scule, elevii să .poată lucra ratoare, ateliere, pe In prezent producția unelte pentru ca singuri tn labo- terenul școlar, de material di- se tem chiar să pună mîna pe aparate. E nevoie ca la institutele de perfec- ționare a cadrelor didactice și chiar pe scară raională să se organizeze o instruire temeinică a cadrelor didac- tice, mal ales a cadrelor care nu au calificarea superioară tn specialitate, privitor la însușirea deprinderilor prac- tice ce vor trebui transmise elevilor. In această privință, consider că tre- buie să se analizeze și programul șl felul cum se desfășoară cursurile la institutele de perfecționare a cadrelor didactice, pentru a le pune în conror- dactic este axată mai ales pe confec- (Urmare In pag. 2-a) In pag. 2-a continuarea dezbaterilor la r Pag. 2 GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI PENTRU EDUCAȚIA ARMONIOASĂ Șl MULTILATERALA ale Cuvintul tov. Ion Dragu Cmvmtul tov. VangheH există o serie de învăță- Cuvmtul tov. Ladss?au către de spus a să se or- Cuvîntul tov. Margareta Szilagys a arătat însemnătății învățămîntului politehnic . că profilul economic al în- tov. Gheorghe Ploeșteanu Cuvîntul tov. Ion Titică Cuvîntul tov. Ion Muntean In încheiere vorbitorul a arătat că nu de mult Comitetul Cen. al acțiunea Cuvîntul tov. Costin Hădejde tot mai mare de absolvenți vor tre- școlilor le dorim decît cu ajutorul Cuvîntul tov. Constantin Dinculesciu rămînă ca atare, prin politehnizare să se dezvolte generale ale politehnizării, trebuie cordată mai multă atenție muncii cultură ge- s-au purtai didactice și au încă o sti mai pînă trai sprijinit In ul- direcție najare cesari. nalizare, nizarea învățămîntului de nerală. Discuții teoretice multe, dar masa cadrelor secțiile de învățămînt nu care putea țetegea el: nalizare și menținerea găsi acolo gătirii unor cadre conducerea muncii generală. generală să iar o frînate. dar, dimpotrivă, trebuie mulate pe scară din ce în ce largă. Pentru a se facilita vizitarea școlile profesionale să dea un sprijin mai intens problemelor politehnizării, prin cedarea tuturor sculelor de care se pot dispensa. Cred chiar că șco- a spus n-a lă- tură cu aceste probleme, să mai multe îndrumări. In continuare tov. Szilăgyi țifice și revistele de specialitate acestora. turi zootehnice. Această hotărîre anulează pe cea dintîi. dar, după — a spus vorbito- numai profesionali- dițiile actuale, ateliere proprii ex- la mersul ei, ar ajunge să se profesionalizării, să o des- să treacă chiar înainte. In învățămîntul politehnic nu nizare, în suprapună ființeze și realitate, desființează învățămîntul profesional. Apoi tov. Mișicu a arătat că în con- mai larg cursurile cazurilor, cu multă sibilități. a- e- conizează pentru viitorul an școlar în învățămîntul superior. In încheiere, vorbitorul a subliniat sprijinul pe care pot să-l acorde ac- țiunii de politehnizare societățile știin- serie de laturi ale lui, care să-l lege mai bine de viața practică. La recenta conferință pe țară ■ învățămîntului. Trebuie să se publice mai multe articole și studii în legă- nu fe- tîmplărie. însă rindelele fuseseră pediate fără cuțite. Vă închipuiți ce pot folosi aceste rindele. Tov. Margareta Szilăgyi. șefa sec- ției de învățămînt a Regiunii Autono- me Maghiare, s-a ocupat în primul rind de aspectul educativ al învăță- mîntului politehnic. Insistînd asupra atelierelor de care dispune mintuț din sistemul lor*. Tov. Ladislau se dea Banyai, locțiitor Invățămîntul de cultură Societății de științe matematice și fizice s-au prezentat unele rapoarte în care această problemă a fost for- mulată destul de neprecis, îneît fie- cînd școlile nu au și se folosesc ateliere- trebuie U.T.M. latura avem posibilități de ame- și avem și specialiștii ne- Nu mă gindesc la profesio- deci la pregătirea ele- murit suficient cadrele didactice tn ce privește căile de politehnizare a sprijinul elev.lor de la serale care, in majoritatea sînt oameni din producție, experiență și cu multe po N-am stăruit destul ca s-o întoarcă așa cum în- și cel care vrea profesio cel care vrea mai mult unei părți teoretice poate susținerea ideilor lui. speciale pentru în ateliere. zare, cel mult poliprofesi-onalizare. în- să nu politehnizare în sensul ce ne preocupă. In continuare vorbitorul a arătal că unii cred că acțiunea de politeh- S. M. I. nu a de politehnizare. Iul cum se Interpretează pe teren, ea are întotdeauna efectul cel mai mare, iar cealaltă își pierde efectul. Cred că ar trebui să se dea o precizare în această privință. dă a matematicii rul — înseamnă Mișicu le întreprinderilor, fiecărei re- POLITEHNIZAREA INVĂȚĂMÎNTULUI DE CULTURĂ GENERALĂ, FACTOR PRINCIPAL A TINERETULUI (Urmare din pag, ha) danță cu sarcinile ce revin cadrelor didactice prin politehnizarea învăță- mîntului. Problema politehnizării trebuie avu- tă în vedere și în măsurile ce se pre- In continuare a luat cuvîntul tov. Ion Dragu, redactor șef al „Gazetei învățămîntului". Politehnizarea învățămîntului de cultura generală — a spus vorbitorul — este o acțiune determinată de însăși dezvoltarea actuală a economiei noastre naționale, de nevoile dezvoltării socie- tății noastre care ne cer să realizăm o pregătire multilaterală a tineretului, să-i asigurăm o anumită bază de cu- noștințe politehnice, să-1 ajutăm să-și însușească teoretic și practic cunoștințe din domeniul tuturor ramurilor princi- pale ale producției moderne. Criticînd părerea că dezvoltarea acți- unii de politehnizare este strict condi- ționată de organizarea unor ateliere școlare bine înzestrate, tov. Ion Dragu a spus : Avem la îndemînă două căi principale de realizare a politehnizării. Ele sînt foarte strîns legate, se între- pătrund și se complectează reciiproc în cadrul procesului unic de politehni- zare. dar una permite o trecere mai rapidă și pe o scară mai largă la introducerea elementelor de .poEtehni- zare, în timp ce cealaltă p’esupune eforturi mai mari de ordin material. Prima cale este p-edarea pricipijor științifice de bază ale producției mo- derne în cadrul lecțiilor de fizică, chimie, de matematică, biologie etc. Această cale, mai accesibilă în mo- mentul de față, poate fi folosită în toate școlile cu condiția, bineînțeles, a pregătirii cadrelor didactice în această direcție. Cea de a doua cale este ca lea însușirii acelorași principii prin ac- tivități care să permită elevilor experi- mentarea aplicării tu practică a ele- mentelor științei. Firește, nu ne putem lipsi de această cale, dar nu trebuie să condiționăm de ea acțiunea de po- litehnizare. Depinde numai de noi să îmbinăm în mod just folosirea aces- tor două căi. In momentul de față se simte deo- sebit de puternic lipsa îndrumărilor metodice de care școala noastră are poate cea mai mare nevoie în problema politehnizării. Problema politehnizării este o problemă de stat și ca atare avem obligația de a o îndruma pe linie de stat și de a verifica felul cum se realizează. Socotesc că nu trebuie să punem problema unui început de profesionali- zare a școlii de de cultură generală, ci trebuie să punem problema asigu- rării unor cunoștințe politehnice care să ajute pe tinerii absolvenți ai școlii de cultură generală să-și însușească mai ușor o anumită profesie. A pune problema, așa cum a reieșit aci, a profesionalizării școlii de cultură gene- rală, constituie un pericol. Școala de cultură generală trebuie să-și păstreze caracterul de școala de cultură gene- rala. Ea trebuie să ajute elevii să-și însușească principiile de bază ale pro- ducției moderne. In încheiere, declarîndu-se de acord cu observația făcută de tov. C. lonescu Bujor că politehnizarea este o problemă care trebuie să-și răsfrîngă efectele asupra masei elevilor, vorbitorul a spus: In această privință cred că ar trebui să revedem anumite chestiuni, cum ar fi de exemplu participarea ele- vilor la cercurile de elevi și la activi- tatea palatelor și a caselor de pionieri, astfel îneît aceste acțiuni să cuprindă nu numai elevii cei mai buni, pasionați de activitățile practice, ci un număr cît mai mare de elevi. Unii membri ai co pului didac.ic și-au manifestat la aceasta conferin- ță părerea că la noi pohtehnizarea nu se va putea realiza bine pînă nu vom avea în fiecare școală cîte patru ateliere pentru cele patru ramuri: mecanică, electricitate, chimie și a gricultură, plus personalul tehn.c specializat pentru fiecare. Acesta este un mod nerealist de a pune proble- ma. A aștepta să se construiască cile patru ateliere la miile de școli care există înseamnă a amina pentru mult timp rezolvarea uneia din cele mai urgente probleme ale școlii noastre. Cred că trebuie strînsă în continuare, cu tragere de inimă, legătura cu în- treprindepile, cu școlile profesionale. Cred de asemenea că trebuie folosit Iile profesionale trebuie să atragă către ele școlile de cultură generală, dînd elevilor posibilitatea să lucreze în atelierele lor și punîndu-le mai larg la dispoziție mașinile și apara- tele. în continuare vorbitorul a subliniat că Institutul dc științe pedagogice trebuie să acorde o atenție mult mai mare studierii și generalizării expe- ricn.ei școlilor noastre in domeniul politehnizării învățămîntului. in încheiere tov. Constantin Dincu- lescu a spus : Sînt de acord cu pro- punerea făcută în referat ca direcția generală a învățămîntului elementar și mediu să examineze problema pre- complect la producția de material di- dactic intuitiv pentru a fabrîca exclu- siv unelte și modele de mașini. Subliniind utilitatea vizitelor în în- treprinderi vorbitorul a arătat că este necesar chiar să se țină în întreprin- deri lecții de fizică sau chimie. Referindu-se la propunerile cu pri- vire la o anumită diferențiere în prac- fele. Exceptînd cîteva specialități care cer eforturi fizice, există azi vreo meserie în care fetele să nu poată deveni fruntașe în producție ? Tov Stanciu Stoian și-a arătat te- merea că trecerea la munca în ateliere într-un mare număr de școli n-ar pu- tea fi controlată și îndrumată de mi- nister. Există — și aceasta este un lu- tica pe care o fac băieții și practica cru îmbucurător — un elan pentru in- pe care o fac fetele, tov. Nădejde a spus: socotesc că o țiere nu se justifică. litehnic de cultură cunoașterea bazelor astfel de diferen- învățămîntul po- generală include producției mo- Tov. Vangheli Mișicu. director ge- neral al direcției generale a învăță- mîntului profesional și tehnic, și-a exprimat covingerea că din colabo- rarea invățămîntului profesional cu învățămîntul de cultură generală vor rezulta foloase reciproce. Tov. Mișicu a subliniat că în acțiu- nea de politehnizare trebuie să se a- corde o mare atenție matematicii. Politehnizarea simplă, fără însușirea temeinică și mînuirea ușoară și rapi- dificultăți inerente.. Soluția de viitor trebuie să fie: ateliere pentru poli- tehnizare. Pînă atunci însă avem școlile noastre profesionale, cu atelierele lor, și în acest sens este bine să ne inspi- răm din cuvintele tov. I. A. Kairov : ,,Trebuie să relevăm că noi nu bene- ficiem îndeajuns de propunerea care ne.au făcut-o reprezentanții Direcției generale a rezervelor de muncă, cu privire la folosirea, în zilele libere, a pentru orientarea elevilor în vederea alegerii profesiunii, vorbitoarea a a- rătat că astăzi, în urma introducerii elementelor de politehnizare, mulți elevi sînt hotărîți să se orienteze s.pre munca fizică, munca în întreprinderi. Efectul educativ al învățămîntului politehnic, a spus în continuare tov. Szilăgyi, se mai poate întări prin anu- mite metode. Așa. de exemplu, între 12 școli elementare, de 7 ani și medii din regiunea noasiră și între între- prinderi s-au încheiat contracte re- ciproce. In întreprinderi elevii nu pri- mesc numai cunoștințe tehnice, ci sînt și educați. In același timp școlile, prin manifestările culturale, prin con- ferințele pe care le organizează con- tribuie la culturalizarea muncitorilor. O altă metodă este aceea de a o- rienta munca elevilor spre scopuri fo- lositoare pentru sTat, sau pentru sec- torul socialist al agriculturii. giuni nu poate să nu aibă o anumită influență în politehnizarea învăță- mîntului. „Spre exemplu. în regiunea noastră există multe întreprinderi de prelucrare a lemnului. De aceea, din cele 73 de ateliere școlare pe care le avem acum. 80% sînt pentru prelu- crarea lemnului, deoarece în această Tov. Szilăgyi a arătat că întărită munca organizațiilor din școli în ceea ce privește educativă a politehnizării. Ministerul Invățămîntului — în continuare vorbitoarea — vilor într-o singură direcție, totuși cred că această problemă trebuie studiată și de către Institutul de ști- ințe pedagogice, de către organele de îndrumare și de către minister.'* Apoi vorbitoarea a spus: In legă- tură cu loturile școlare există o H.C.M. care dă sfaturilor populare sarcina de a rezolva această proble- mă. Dar peste un an a apărut o altă H C M. care prevede ca toate loturile sfaturilor să fie comasate pentru lo- al ministrului Invățămîntului, s-a o- cupat pe larg în cuvîntul său de problema studierii experienței școli- lor noastre în politehnizarea învăță- mîntului de cultură generală și a subliniat în același timp necesitatea cunoașterii și folosirii creatoare a valoroasei experiențe a școlilor sovie- tice. Referatul — a spus vorbitorul — este, după părerea mea. cuprinzător. Totuși, cred că el a insistat prea mult asupra realizărilor și s-a ocupat foarte puțin și numai în treacăt de lipsurile existente și de cauzele lor. Vorbitorul a arătat apoi că școlile experimentale n-au fost destul de bine alese și. îna- inte de toate, n-au fost îndrumate în măsură suficientă de minister și nici de secțiile de învățămînt. învățămîntul politehnic, a arătat tov. Banyai, înseamnă înainte de toate legarea școlii cu viața practică din toate punctele de vedere. In a- ceastă privință trebuie să studiem cu atenție problema legării învățămîntu- lui cu specificul regiunii. Cuvîntul Tov. Gh. Ploeșteanu, locțiitor al mi- nistrului Invățămîntului, a subliniat că în momentul de față ministerul se găsește în situația de a putea să-și precizeze poziția în problemele esen- țiale ale politehnizării învățămîn.ului de cultură generală și de a da cadre- lor didactice îndrumări concrete. Poziția noastră — a spus vorbito rul — trebuie să fie legată neapăra! de posibilitățile materiale de reali- zare a învățămîntului politehnic. Nu văd încă posibilitatea realizării chiar numai a unui început de profe sionalizare. fn etapa actuală, în spe- cial, putem realiza orientarea profe sională a tineretului nostru. Cred că trebuie să determinăm schimbarea u nei mentalități care s-a creat în tre- cut, aceea de a îndrepta tineretul, în cepînd chiar din cursul elementar, că- tre funcțiuni administrative, către muncă neproductivă. De asemenea, trebuie să ne gîndim mai departe la posibilitățile practice In continuare vorbitorul a făcut cî- teva observații în legătură cu dezvol- tarea inițiativei locale în acțiunea de politehnizare spunînd, printre altele: Trebuie să ținem seama și de anumite tradiții care se află în unele regiuni, raioane sau comune — vorbesc mal mult de med’iul rural — unde țesăto- ria, cusăturile, olăritul, sculptura în lemn datează de mult timp și au o largă răspîndire. După părerea mea trebuie să urmeze o perioadă în care să dăm multe posibilități de manifes- tare forțelor inițiativei locale. Tov. Banyai a subliniat că există multe școli care și-au organizat prin posi- bilități locale ateliere. Asemenea ini- țiative locale nu numai că nu, trebuie. treprinderilor de către școli, Ministe- rul Invățămîntului trebuie șă se ocu- pe de această problemă în sensul că, în spiritul recentelor hotăriri ale parti- dului și guvernului, să se obțină ca aprobările să fie date de organele lo- Bânyai cale și nu ca pînă acum, ministerul de resort. In ce privește excursiile, vorbitorul, am fi de părere ganizeze în timpul vacanței de vară baze turistice in unele școli în re- giunile industriale și în cele mai pito, rești localități. Privitor la stațiunile experimentale ale tinerilor naturaliști, aș propune să se organizeze una și în Regiunea Autonomă Maghiară, de- oarece există toate condițiile necesare. Reducerea și ușurarea programelor, organizarea de cursuri pentru cadre, înarmarea lor, pe lîngă cele spuse aci de alti tovarăși, cu cunoștințe din domeniul pomiculturii. apiculturii, sil. viculturii — toate acestea sînt foarte importante pentru succesul acțiunii de politehnizare. Folosind în mod creator experiența școlii sovietice, studiind și valorificînd propria noastră experiență pozitivă, trebuie, după un anumit stadiu, cînd vom avea mai multă experiență și nu numai din școlile destinate experimen- tării. să stabilim definitiv sistemul nostru și să-1 generalizăm. Tov. Ion Titică, secretarul comite- tului de partid din Ministerul Invă- țămintu 1 ui, a spus : Referatul prezentat a reușit să arate care sînt realizările obținute in problema politehnizării. Cred insă că ar fi fost necesar să vorbească și despre felul cum au fost traduse în viață concluziile ședinței de colegiu din anul trecut cînd s-au discutat o serie de probleme și s au stabilit o serie de măsuri și sar- cini. Aceasta, ne-ar fi dat posibilitatea să înțelegem mai bine măsurile pe care trebuie să le adopte colegiul în vederea îmbunătățirii muncii de poli- tehnizare a învățămîntului nostru. Vorbitorul a subliniat că în acțiunea de politehnizare trebuie să se țină seama de o serie de condiții concrete ale școlii noastre. Acțiunile întreprinse pînă în prezent sînt foarte bune. Acestea însă se re- feră prea puțin la școlile de 7 ani unde sînt cuprinși cei mai mulți copii care, terminînd șapte clase, se în- dreaptă direct spre producție. Trebuie să ne gînaim foarte serios Ia situația materială a acestor școli, condiție importantă ce stă la baza po- litehnizării învățămîntului. $i în discu- țiile de astăzi și ia consfătuirea pe țară referitoare la problemele de poli- tehnizare a învățămîntului de cultură generală s-a vorbit foarte mult despre atelierele școlare, dar prea puțin des- pre celelalte căi ale politehnizării, ac- cesibile unui număr foarte mare de școli; lucrul manual, cercurile pe o- biecte, activitatea palatelor și caselor de pionieri, excursiile cu caracter știin- țific și, în primul rînd, introducerea e- lementelor de politehnizare în preda- rea diferitelor obiecte de învățămînt — fizică, chimie, matematică, științe naturale etc. Pe viitor trebuie să se dea o aten- ție deosebită în primul rînd predării chimiei, fizicii, științelor naturale și matematicii în școală. In acest scop Institutul de științe pedagogice ar tre- bui să studieze în școli felul cum se predau aceste obiecte, să alcătuias- că îndrumări metodice în care să se generalizeze experiența cadrelor noas- tre fruntașe și să se arate în același timp ce trebuie făcut în această direc- ție. Este necesar de asemenea ca îm- preună cu C.C. al U.T.M. să se stu- dieze activitatea desfășurată de pio- nieri și elevi în cercurile din cadrul școlilor, al caselor și palatelor de pio- nieri. In legătură cu loturile experimenta le, propun ca în comunele unde există G.A.S., G.A.C. sau alte forme de cooperativizare, loturile să fie chiar pe terenurile acestora. Aceasta ar da posibilitatea ca elevii să vadă concret cum se lucrează cu mijloace tehnice, să cunoască roadele muncii colective etc. Materialul prezentat arată că în- tr-un termen relativ scurt se vor în- ființa stațiuni ale tinerilor naturaliști și tehnicieni. Deoarece înființarea lor necesită sume importante de bani, vor- bitorul a propus să se studieze în principalele centre dacă nu cumva ar putea dezvoltate cercurile corespun- zătoare din unele palate și case ale pionierilor pentru a putea fi trans- formate în adevărate centre de îndru- mare pentru cadrele didactice și elevi. In legătură cu patronarea ateliere- lor de către întreprinderi, tov. Titică a arătat că din partea întreprinderilor există înțelegerea necesară. Cred că problema patronării este însă numai un aspect al sprijinirii școlilor în sansui politehnizării. Baza înzestrării acestor ateliere trebuie s-o facă ministerul din fond central sau din posibilitățile lui. De aceea propun să se dezvolte pro- ducția de materiale didactice și în- deosebi producția materialelor care pot folosi în bună măsură dezvol- tării învățămîntului politehnic (strun- guri mici, ciocane, diferite aparate e- lectrlce etc.). Asemenea materiale pot fi date nu numai atelierelor, ci și școlilor de 7 ani. de înzestrare a învățămîntului nostru cu baza didactico-materială necesară. Sînt de acord cu propunerile făcute aici în legătură cu restructurarea pla- nului de producție a întreprinderilor de materiale didactice. Aș vrea însă să spun că ar trebui ca această re- structurare să se facă pe baza progra- melor de învățămînt, a programeloi de practică pe care le necesită învă- țămîntul politehnic. Este posibil să se facă lucrul acesta, deși programele de învățămînt vor necesita încă îmbună- tățiri. Socotesc că atît referatul cît și dis- cuțiile purtate pînă acum nu s-au o- cupat suficient de unui din aspeclele însemnate ale învățămîntului politeh- nic și anume de pregătirea elevilor în domeniul producției agricole. Trebuie să legăm acțiunea de politehnizare de sarcinile puse de partid în legătură cu înlăturarea rămînerii în urmă a agri- culturii, în legătură cu transformarea socialistă a agriculturii. De asemenea, în cadrul sarcinilor ducative, formării unei mentalități jus* te a tineretului nostru în ce privește munca direct productivă. Trebuie — a spus apoi vorbitorul — să ținem seama de anumite condiții ale țării noastre, ale fiecărei regiuni, ale raioanelor. Și tov. Szilăgyi și tov. Banyai au vorbit de anumite tradiții ale unor localități și raioane. Trebuie să ținem seama de aceste tradiții, pen- tru a nu rupe învățămîntul politehnic de realitățile concrete ale țării noas- tre. Aceasta ar ajuta și la asigurarea forței de muncă necesară economiei naționale și ar înlătura deplasări de oameni de Ia un loc la altul atunci cînd nevoile unor anumite ramuri ar cere un surplus de forțe de muncă. In încheiere, vorbitorul a arătat că e necesar ca în concluziile ședinței să se concretizeze și sarcinile care revin organelor ministerului, direcțiilor ge- nerale, Institutului de științe pedago- gice etc. derne. Nu ne putem imagina o anu- mită cultură generală pentru băieți și o alta pentru fete. Ar însemna să ne întoarcem cu un secol înapoi. S-a spus aci că fetele au predilecție pentru a- numite specialități, Dar și băieții au anumite preferințe. Dacă programul de cultură generală este unic, indife rent de dor nte, atunci trebuie să-1 studieze toți elevii — și băieții și fe- Cuvîntul tov. Tov. Nicolae Sipoș, locțiitor al mi- nistrului Invățămîntului, a arătat în cuvîntul său că învățămîntul politeh- nic, fiind o problemă nouă, este fi- resc să dea naștere, așa cum s-a vă- zut și în această ședință, la multe discuții. Eu consider, a spus vorbi- torul, că este absolut necesar să cla- rificăm odată pentru totdeauna și să arătăm ce vrem să realizăm prin în- vățămîntu! politehnic : profesionaliza- re, sau învățămînt de cultură gene- rală prin care să asigurăm pregăti- rea politehnică a tinerilor ? Eu consider că învățămîntul po- litehnic nu trebuie să însemne profe- sionalizare, dar în conținutul învă- țămîntulul politehnic există elemente care orientează pe tineri spre anumi- te activități practice, îneît aceștia, du- pă terminarea școlii de cultură gene- rală, să-și poată însuși ușor grație politehnizării o profesie. Deși sîntem abia la început de drum totuși am reușit ca în școliile unde s-au introdus elemente ale po- litehnizării — cu lipsuri și mari greu- tăți, ca într-o perioadă de început — să obținem o pregătire mai temeinică a elevilor, o disciplină mai bună, dra- gostea pentru munca productivă. In continuare vorbitorul a spus: Noi nu vom putea realiza un în- vățămînt politehnic fără ca în primul rînd cadrele didactice, părinții elevi- lor, elevii $i opinia publică să înțe- leagă. să pătrundă conținutul învăță- mîntului politehnic. De aceea eu sînt cu totul de acord că noi trebuie să intensificăm propaganda. Trebuie să arătăm cadrelor didactice prin ce mij- loace se poate realiza învățămîntul politehnic. Apoi trebuie să avem ca- dre pregătite din acest punct de ve- dere, atît teoretic, cît și în ce pri- vește deprinderile practice. Și. con- comitent cu acești profesori bine pre- gătiți, să pregătim și maiștri care să realizeze îndrumarea practică. Desigur că fără laboratoare bine troducerea politehnizării, inclusiv a muncii practice în producție. Multe școli fac lucrul acesta fără să ne-o spună și dacă există aci un pericol este pericolul ca noi să rămînem în coada evenimentelor. Nu putem spu- ne școlilor: n-aveți voie să faceți muncă în ateliere pentru că noi nu putem să vă supraveghem. E drept că n-avem timp să studiem experien- ța tuturor școlilor, dar putem merge la zece școli și lipsurile constatate |a unele din ele să le semnalăm tuturor și să dăm instrucțiuni pentru elimi- narea lor. Hîcohe Sipoș înzestrate, fără ateliere, fără parcele școlare nu vom realiza baza materi- ală a învățămîntului politehnic. Dar pînă atunci, trebuie șă folosim atelie- rele școlilor .profesionale, vizitele în uzine, ateliere mici ceea ce avem. Ca să folosească ceea le dăm îndrumări. locale, să folosim profesorii să știe ce au, trebuie să Sînt de acord cu propunerile făcute aici ca la cursurile de perfecționare în perioada cu frecvență lecțiile să fie îmbunătățite și legate de sarcini- le școlilor în ce privește realizarea în- vățămîntului politehnic. Propun să se studieze organizat ceea ce am realizat pînă în prezent Recent s-a publicat un material de culegeri din presa pedagogică sovie- tică, care ne este deosebit de folosii tor. Dar noi putem, desigur, la ni- velul nostru de dezvoltare, să folo- sim și realizările din școlile noastre. Cu ocazia recentelor consfătuiri raîo-_ nale a reieșit că noi avem realizări frumoase, care pot egala cu realiză, rile din celelalte țări de democrație populară Avem îndrumări metodice pentru predarea diferitelor obiecte, dar a- proaipe toate sînt prea generale. Nu există lucrări în care să se indice concret cum trebuie predate anumi- te capitole din fizică sau în care să se stabilească procedeele ce trebuie folosite în organizarea lucrărilor practice în atelier. Pînă nu vom rea- liza astfel de materiale metodice, nu vom ajuta concret cadrele didactice. Sarcina aceasta este în primul rînd a Institutului de științe pedagogice. Vorbitorul a arătat că în realizarea învățămîntului politehnic trebuie să fie larg atrase organizațiile de tine- ret. In încheiere tov. Sipos a spusj Con- sider că rămîne ca chisă. care trebuie problema pregătirii o problemă des- încă dezbătută, fetelor. Cuvîntul tov. Constantin Hkuță Tov. Constantin Dinculescu, locțiitor al ministrului Invățămîntului, a spus : Vreau să pun accentul asupra- pro- blemei pregătirii cadrelor didactice, întrucît acestea nu sînt complect lă- murite asupra scopului și rolului po- litehnizării. Unii profesori cred că politehnizarea înseamnă să înveți o meserie, alții înțeleg că aceasta se face pentrucă învățămîntul superior nu poate cuprinde pe toți absolvenții învățămîntului mediu. De aceea este neaesar să »e ducă o largă acțiune pentru lămurirea cadrelor didactice în ceea ce privește politehnizarea și mijloacele de realizare a ei. In acțiunea de politehnizare trebuie să se procedeze cu toată atenția, pentru a nu se aluneca spre profesio- nalizarea învățământului de cultură Tov. Ion Muntean, secretar al C.C. al S.M.I., a spus, printre altele: Re- feratul prezentat în ședința de cole- giu privește nivelul la care au ajuns unele școli unde se experimentează învățămîntul politehnic. Este necesar insă să se pună un accent mai serios pe masa școlilor noastre Este adevărat că unele cadre didac- tice mai în vîrstă au privit introduce rea politehnizării cu anumite rezerve. In special opun o oarecare rezistență oamenii care n>u au făcut in școlile pe care le-au urmat, unele îndeletni- ciri practice. Sînt de asemenea cadre didactice care au trăit în anumite condiții geografice, care n-au cunos out niciodată o întreprindere mai ma- re. Cred că e bine să se creeze în a- numite școli din marile centre im dustriale baze turistice care să dea tuturor cadrelor didactice posibilita- tea de a cunoaște nemijlocit dezvolta- rea economică a țării noastre. Vorbitorul a arătat apoi că trebuie revizuit — potrivit cerințelor politeh- nizărli — întregul program al oursu- Luînd cuvîntul, tov. Costin Nădej- de, șeful secției Școli a C.C. al P.M.R., a spus: Primul lucru pe care minis- terul trebuie să-l facă este să-și fixeze punctul de vedere, să stabilească pre- cis ce vrea să realizeze prin politeh- vedere clară asupra acestei probleme și nu știu cum să procedeze. Este da- toria Ministerului Invățămîntului să spună oamenilor concret ce urmărește și cum trebuie realizată politehniza- rea. După mine, politehnizarea are două scopuri: principalul scop este cunoaș- terea principiilor de bază ale produc- ției moderne, dar al doilea scop strîns legat de primul și obligatoriu pentru noi astăzi, este educarea prin muncă și pentru muncă. Pînă de curînd. școala medie a constituit numai o e tapă necesară pentru intrarea în învă- țămîntul superior. Odată cu dezvol- tarea învățămîntului de cultură gene- rală, școala nu se mai poate limita doar la acest rol, deoarece un număr rilor de perfecționare a cadrelor di- dactice. In continuare, tov. Muntean a pro- pus ca, pe lîngă publicarea de mate- riale în presa pedagogică, să se edi- teze broșuri scrise de colective de ca dre didactice din școlile unde s-au introdus elemente de politehnizare. Aceste broșuri să trateze nu numai despre preocuparea în domeniul poli tehnizării în școlile experimentale, ci mai ales despre această activitate în restul școlilor noastre. O mare atenție a acordat vorbitorul problemelor îndrumării cadrelor didac- tice în vederea politehnizării învăță mîntulul de cultură generală. Unele organe ale Ministerului Invă- țămintului au avut serioase deficiențe în sprijinirea chiar a școlilor în care se experimentează introducerea învă- țămîntului politehnic. Noi am vizitat, de pildă, școala me- die nr. 1 din Brăila. Această, școală primise din partea depozitului central al ministerului 20 de rindele pentru bui să se orienteze spre producție Noi trebuie să formăm o nouă men- talitate despre rostul școlii medii, tre- buie să-i apropiem pe elevi de pro- ducție, să le trezim dorința, plăcerea de a lucra în întreprinderi sau în gospodării agricole. Munca productivă a elevilor, esență a învățămîntului politehnic, nu se poa- te realiza astăzi în proporțiile pe care profesionale și al întreprinderilor, al gospodăriilor agricole și al S.M.T.- urilor. Trebuie să folosim mult mal din plin atelierele existente în școlile profesionale și în întreprinderi. Prea puțin a îndrumat ministerul în aceas- tă direcție și prea puțin s-au folosit pe teren posibilitățile ce se oferă pen- tru practica elevilor în asifel de ate- liere. întreprinderile din Galați au oferit aproape 200 de locuri pentru e levi. Nici unu! din aceste locuri n a fost Insă folosit pentru că școlile vor să-și facă ateliere proprii. Aceas tă poziție este cu totul greșită. Trebuie dată o deosebită atenție fe- lului cum este organizată munca elevilor în ateliere. Astăzi, această tima vreme însă el și-^i îndrep- tat mai mult atenția în această di- recție. A organizat împreună cu „Ga- zeta învățămîntului" un concurs pentru stimularea activității pe parcelele ex- perimentale, a organizat excursii di- dactico-științifice la care au participat aproape 2000 cadre didactice. In cursul acestui an, pentru a sprijini ca- drele didactice să se familiarizeze cu cunoașterea bazelor producției in- dustriale moderne, C.C. al S.M.I. va extinde considerabil organizarea ex- cursiilor didactico-științifice. Pe lin- gă aceste acțiuni noi pregătim edita- rea unei broșuri asupra experienței sovietice în acest domeniu. Credem că printr-o colaborare mai strînsă cu direcția generală a învă- țămîntuliui elementar și mediu și cu Institutul de științe pedagogice vom reuși să facem un pas serios înainte în domeniul introducerii elementelor de politehnizare în școala noastră. muncă se desfășoară meșteșugă- rește. Dacă maiștrii îi învață pe elevi să mlnuiască anumite unelte, în schimb este datoria profesorilor să le explice fenomenele fizice care se pro- duc în timpul lucrului, proprietățile materialelor folosite, să-i ajute să în teleagă teorîa, prin activitatea prac tică. Tovarășul Nădejde a subliniat apoi că lolosirea unor unelte uzate si în vechite ca tip cere un efort mal mare din partea elevilor, le îngreunează munca. De aceea, e necesar să se In- siste pe lîngă întreprinderi să cedeze școlilor scule bune. In ceea ce privește legătura școli- lor cu întreprinderile, este necesar să fie atrasă masa de muncitori în a- ceasta acțiune. Trebuie să ne adre- săm nu numai directorilor de între prinderi, dar și muncitorilor — părinți ai elevilor, să facem apel la organi zațiile sindicale. In ceea ce privește restructurarea producției de material didactic, este nrobabil că într-o oarecare măsură va trebui revizuită lista de obiecte. Ar fi însă cu totul greșit să renunțăm In încheierea dezbaterilor, tov. Con- stantin Nicuță, locțiitor al ministrului Invățămîntului, a subliniat importanța problemei dezbătute și nivelul înalt la care au fost purtate discuțiile. In discuții s-a arătat — a spus vorbitorul — conturul precis al unei serii de pro- bleme, dar a ieșit la iveală și faptul că în altă serie de probleme nu există încă o claritate desăvîrșită, că în unele chestiuni există nu numai deosebiri de nuanță, ci chiar deosebiri esențiale. De aici necesitatea de a se continua dez- baterea problemelor și de a se folosi mai mult rezultatele obținute atît in țara noastră cît și în alte țări. Referatul prezentat a constituit prin bogăția materialului un bun prilej de discutare și lămurire a problemelor Ar fi fost cu mult mai bine dacă în referat s-ar fi plecat de la concluziile ședinței de colegiu închinată anul trecut ace- leiași probleme a politehnizării și s-ar fi arătat cum s-au aplicat pe teren ho- tărîrile acelei ședințe și la ce rezultate s-a ajuns. In felul acesta, am fi putut învăța mai mult din experiența școlii noastre. De asemenea, ar fi trebuit să fie folosit mai mult bogatul material ce a rezultat din recentele consfătuiri raionale ale cadrelor didactice care s-au ocupat de problema politehnizării. O serie de tovarăși au arătat In mod just că politehnizarea învățămîntului nostru de cultură generală este cerută de însăși dezvoltarea societății noas- tre. Aceasta este perfect adevărat atît în ceea ce privește orientarea generala a tineretului spre acele ramuri de acti- vitate care sînt cele mai necesare con- strucției socialiste, dar este deosebit de necesar și pentru risipirea unei pre- judecăți ce dăinuie atît printre elevi cît și printre părinții lor, prejudecată ce constă în credința că numai studiile superioare teoretice dau adevărata caii ficare superioară. Mentalitatea aceasta trebuie dezrădăcinată și politehnizarea învățămîntului de cultură generală poate crea In rîndurile tinerilor dra- gostea pentru activitatea practică, pen- tru producție. De aici necesitatea de a populariza învățămîntul politehnic, de a lămuri elevii și părinții asupra scopului aces- tui învățămînt și asupra mijloacelor de realizare a acestui scop. Mai este necesar ca și multe cadre didactice să se lămurească. Pentru aceasta se reco- mandă să se publice în presa cotidiană și în cea de specialitate pedagogi- că, o serie de articole care să ajute la opera de clarificare, să se combată confuziile ce mai există încă. S-a vorbit aici și despre rolul ce tre- buie să-1 aibă Institutul de științe pe dagogice în această problemă. Fără îndoială că acest institut trebuie să studieze mai mult și mai adine proble. ma politehnizării, să interpreteze din punct de vedere științific experiența diferitelor școli, a cadrelor didactice Institutul poate să arate cu argumente științifice avantajele politehnizării, efectul ei educativ asupra elevilor. S.a vorbit aici de rezultate bune la în- vățătură obținute în școlile unde se realizează în mod just învățamintul politehnic. Numai constatarea nu este însă suficientă, trebuie arătate temeiu- rile științifice institutul de științe pedagogice trebuie să ajute la genera- lizarea experienței bune. Direcția generală a invățămîntului elementar și mediu are desigur o serie de lipsuri in privința felului cum s.a preocupat de politehnizare. Am impre- sia că s.a mers puțin în coada expe- rienței, în loc să se dirijeze această experiență. Unii tovarăși au ridicat pe bună dreptate problema necesității de a se da îndrumări imediate, concrete, pe materii, pentru a ajuta munca. S-a arătat că în școli există un mare elan in problema politehnizării. Trebuie să ajutăm concret oamenii să pornea- scă la drum. Dacă așteptăm pînă ce se vor lămuri mai întîi toate proble- mele și apoi să pornim la treabă, nu vom putea alunge prea departe. S-a făcut de asemenea propunerea, care este foarte bună, ca și societățile științifice să fie îndrumate să se ocupe de instruirea cadrelor didactice asupra modului cum să se realizeze învăță- mîntul politehnic în cazul diferitelor specialități. Toate acestea impun însă o coordonare mai precisă din partea organelor corespunzătoare ale ministe- rului. Sînt convins că multe cadre di- dactice școală, desorc îerjte. Cred gătură fac politehnizare în aceeași dar au despre politehnizare. scopurile ei. idei cu totul di- că sînt bune propunerile în le- cu îmbunătățirea materialului didactic, așa îneît acesta să corespun- dă necesităților politehnizării. Desigur, nu poate fi vorba de o transformare radicală, de a se renunța la materialul ’idactic intuitiv obișnuit. In orice caz. întreprinderea de material didactic trebuie să fie nreocunată de această nrnblemă si să fie ajutată să rezolve sarcina aceasta. O p-eocupare a crea treptat, lor, ateliere de In continuare trebtfe să fie aceea de pe măsura posibilifăți- producție. vorbitorul Pentru intensificarea operei mare și control în problema zării este necesară instruirea a spus: de îndru- politehni- corespun. zătoare a tuturor inspectorilor generali și a celorlalți inspectori șl apoi trimi- terea 1or pe teren pentru a contribui la îndrumarea și înviorarea muncii în această direcție. In vederea InkniîHcărîi m"n ii în domeniul politehnizării va trebui să se tr’m’tă cîte o scrisoare către toate sfaturile populare și una către minis- tere, prin care să se arate ce s-a reali- zat pînă acum în opera m etod i cd E. LEBEDEVA toți copiii din F materra- aceasta se N > In legătură cu pregătirea viitorilor ingineri J' I, Cernișev d!n „Ogoniok" Foto.studiu O LECȚIE DE LUCRU MANUAL Macheta satului și desenează ion, carton, hîrtie. gumă arabică Și o- Pregătiri pentru întîmpinarea primăverii fie corn- ’IHHIiilIHlii Wwwww/A cum să planteze printre | punerii noastre va aduce o contribuție pomi căpșuni și să fa- । la pregătirea viitorilor ingineri nece- cialiste larizate pomi din împărțite de elevi, începînd ale mașinilor de mare în vederea creării unei nologice noi, institutul Cluj a pus bazele unui mașini.unelte automate. de Și să ea și femeile și din in. în e tot mai cu După ce ce a văzut tiți pentru discută cu a asigurat liniștea, după că toți elevii sînt pregă- lucru, tovarășa Nourescu fetitele. Le cere să conți prilejul consfătuirii tonale. O parte din fel de joc în care elevii ce anume articole (der, pun în fata substantive- def ini tia tat-o la Copiii nul s-a f 1ui Vio- material orei f or- rr»vn» WBtxt rea. Ii apucă pe mîini, ii așeză la strigă mintoasă: — Nerozilor I Am observat ci prietenii ei locurile lor clusiv verbală, fără folosirea lului intuitiv. Iată și stîlpii pe care curînd va veni lumina lectrică. Cuvintele copiilor perfecționării acesteia ne vor da sprijinul pentru complectarea cit grabnică a laboratorului nostru mașinile amintite. re scăunele, umerașe, e- au fost trimise la expo- tajere pentru flori, rame, zifia organizată de sec- strîmbe iar altele, ca cel al rel Ungureanu, au devenit de coș. Se strîng lucrările fără să care se plimbă printre tovarășa învățătoare se banca lor, iau repede mînă. Unii băieți măsoară rocoase au primit de la băieți mate- riale și lucrează și ele, aruncînd pri- loare verde. Sî.ntem aproape către sfîrșitul a doua. In clasă crește treptat o I sari dezvoltării economiei naționale, la introducerea tehnicii noi, moderne, in industria noastră de metalurgie prelu- crătoare. lucrări în R.D. împreună și U.T.M. luptătoare din tara noastră treaga lume. învățătorii și profesorii, cu organizațiile de pionieri ra- cola au Ger- O ședință de comisie metodică la Școala medie nr. 3 din Craiova. Referatul este prezentat de tov prof. Eugenia Negreanu. trarea zăpezii în jurul mică pepinieră, necesa- pomllor. f ră Înlocuirii pomilor bă- pentru pregătirea lu. trînl sau bolnavi. mai bune fost trimise mană. Conf. ing. VICTOR KILLMAN șeful catedrei de tehnologia construc- ției de mașini de la Institutul politeh. nic din Cluj livadă au fost pe colective Fiecare elev, cu cei din cla- e voie să spargețl tn dinți fructelor. O să vă stricați o să vă cioară — le-am copiilor, dar ei mi-au răs-t artei, al educației tineretului interesante, atrăgătoare învățători, cît ,și pentru M. ii i1 productivitate, concepții teh- politehnic din laborator de Pînă In pre- care muncesc direct in pro- crărilor de primăvară, cele cinci rînduri de se vede din desenul ală- de material intuitiv poate fiecare învățător, fără atît pentru copii.. t»0PEsc« ; că în fundul livezii c cubului, pe care au învă- aritmetică. cunosc bine cubul. Doar u- grăbit să spună că are 12 Svetlanei să povestească cele urmează : — Aseară fetița ne-a făcut ridem. Am luat-o în brațe și parate cele reușite cu cele slabe, fără să se analizeze și să se explice cau- zele care au determinat calitățile uno- ra și defectele altora. Nu se urmăreș- te nici cantitatea de lucru efectuat. face în fața copiilor, pentru a le arăta de la început că și în limba glindesc și dragostea lor față de locul natal, și bucuria unei munci bine înfăptuite. D. NISTOR ct. și luptă alături de întregiți po- por pentru ccnstruhea societății so- viri grijulii spre tovarășa învățătoare bănci. Cînd apropie de cusătura în sa a IlI-a, are sub îngri. jirea sa cîte un pom. Ei se pregătesc