Proletari din toate țările, uniți-vă!
iiH'aînmiBfulai
niEBEcrLon
Organ a! Ministerului Invățămintului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt
ANUL IX Nn 4C7
4 PAGINI, 25 BANI
Vineri 25 ianuarie 1957
UNIREA PRINCIPATELOR
CADRELE DIDACTICE
DEZBAT
DOCUMENTELE
PLENAREI
în
In toata
din*
In fața cadrelor didactice
* școlile medii și elementare
cate-
de
precum și alte multe unelte agri-
c
In cadrul acestei constă-*
4 alții.
documentele *
♦ tuiri s-au dezbătut
tlurile boierești, acordind drepturi
po-
(Continuare în pag. 4-a)
noi progrese
în văfămînfului
(Continuare în pag. 4-a)
Tov. acad. prof. dr. GRIGORE
BE-
in
în campania electorală
în
numai
(Continuare în pag. 2 a)
puterii
Tov.
MARIA 1ONESCU, directoare
directorul școlii de 7 ani din
Crișan,
comuna Dezmir, învățătoarea Livia
In mijlocul ALEGĂTORILOR
(Continuare în pag. 4-a)
peste 120 de
care au participat
Cadre pentru industria noastră metalurgică
întîlni-
Adjud, Petrești, ra-
Clădirea
școlii profesionale a
’-sx
deprinderi practice cu care au fost
înarmați elevii, ci și in nivelul lor de
a primit cu mare bu-
Consiliului Central al
perioada care a trecut de la ulti-
alegeri a crescut neîncetat numă-
vățămîntul elementar. Au
truite peste 300 de școli
și medii. Numărul elevilor
ților care învață în școlile
Poporul nostru
curie Manifestul
fost cons-
elementare
și studen-
și institu-
Neamtu
Cluj, și
lează ।
La Casa alegăto-
rului de la Institu-
tul de științe eco-
nomice și planifi-
care din București.
bine
cote.
In
mele
de
de
sa
le
cu
au
la
rea sporirii ciștigurilor tuturor
goriilor de muncitori.
Anii puterii populare sint ani
alegătorului din sat. învățătoare-
Eugenia Chelaru și Maria Bărăs-
din Răucești, raionul Tg, Neamț,
ținut la casa alegătorului recenzii
desfășoară și
alte localități
de pildă cele
Coțofănești și
Bistri(a
intensă
în fapt
P.M.R.
adjunctă a școlii medii nr. 2 din Ca-
racal, candidată a F.D.P. in circ, elec-
torală Caracal.
țărani muncitori,
O activitate intensă
cadrele didactice din
ale regiunii Bacău, ca
din comunele Căiuți,
rii, învățătoarea s-a angajat să mun-
cească și mai mult pentru a răsplăti
încrederea ce i-a fost acordată.
Păncești, raionul
ionul Bacău etc.
Tov. VICTOR HRIȚCU, învățător,
candidat al F.D.P. în circumscripția
electorală nr. 19 Popriceni, reg. Iași.
realizări dobtndite In anii
Î IOI Kl n
Dan Berindei
cercetător științific principal
la Institutul de istorie
al Academiei R. P. Romîne
mai multe preparate și conserve
carne, de trei ori mal multe uleiuri,
aproape două ori mai mult zahăr
mai multe grăsimi.
Mari transformări s-au petrecut
miei R.P.R., candidat al F.D.P.
circumscripția electorală Năsăud.
NETATO, șeful secției de cercetări
medicale a filialei din Cluj a Acade-
s-au sporit salariile și pensiile mici și
s-a acordat alocația de stat pentru
copii. Hotăririle recentei Plenare a C.C.
al P.M.R. prevăd noi măsuri in vede-
: din comuna Gilău, raionul
alte cadre didactice ii vizi-
acasă pe părinții elevilor,
experiențe pozitive se reflectă nu
------:	vo|llftlu| jț priceperi și
țara au loc adunări*
fale învățătorilor țl profesorilorț
♦ in cadrul cărora sini dezbătute*
* Hotăririle Plenarei C.C. al P.M.R.*
♦ din 27-29 decembrie 1956.	*
* Capitalei, adunate în aula Ta-*
ț cultății de științe Juridice, a vor-*
* bit prof. univ. P. NIculescu-Mizil,*
4 membru al C.C. al P.M.R.	*
Program de luptă
pentru bunăstarea poporului
și înflorirea patriei
Odată cu desfășurarea procesului de
descompunere a feudalismului, care ia
in Țările Romîne, începind din ultima
jumătate a secolului XVIII, un carac-
ter din ce in ce mai accentuat, noile
condijii social-economice împing spre
unitate Moldova și Țara Rominească.
V. I. Lenin a arătat că dezvoltarea
forțelor de producție capitaliste în si-
nul modului de producție feudal intrat
in dezagregare „necesită teritorii în-
tinse, unite și centralizate din punc-
tul de vedere al organizației de stat,
deoarece numai pe astfel de teritorii
se poate uni clasa buqgheză, desflln
(ind barierele vechi mșdlsxale, îngust
locale, îngust naționale^ litigioasa, ba-
riere constituite de existența stărilor
sociale și altele..."
Ideea unirii principatelor intr-un sin-
gur stat devine dominantă imediat
după 1848, ca un reflex al dezvoltării
social-economice. Lupta revoluționară
este continuată, în deceniul următor
înăbușirii revoluției, prin lupta pentru
unire. Această mișcare unionistă, la
care masele ișl dau o largă participare,
îmbracă un îndoit aspect: cel național
— in care trebuie să deosebim nu nu-
mai lupta pentru unitatea Moldovei și
Țării Rominești, dar și țelul mai în-
depărtat al cîștigării independentei
fafă de turci — și cel social, acțiunea
pentru dobindirea unirii avind un pro-
nunțat caracter anti-feudal. Nu se ur-
mărea doar realizarea unității celor
două țâri rominești de dincoace de
Carpati ci, în același timp, se țintea la
înlăturarea statului feudal și la înlo-
cuirea relațiilor feudale cu relații co-
respunzătoare noilor condiții social-e-
conomice. Insfirșit, unirea mai însem-
na pentru țărănime — majoritatea
populației — putința înlăturării aspru-
lui și nemilosului jug boieresc.
Odată cu sfirșîtul războiului Crimeli
și cu încheierea Tratatului de la Pa-
ris (1856) unirea depășește cadrul na-
țional al poporului romin, devenind o
adevărată problemă europeană. Parte
din marile puteri, în frunte cu Rusia
și Franța susțin cauza unirii; in
schimb, altele — pline de dușmănie —
se opun înfăptuirii acestui țel scump
poporului romin. Turcia caută să îm-
piedice unificarea celor două provincii
rominești, știind că unității trebuia
să-i urmeze — mai devreme sau mai
tîrziu — independența. Austria, care
nădăjduia să-și anexeze cele două Țări
Rominești, nu voia ca ele să se întă-
rească unindu-se iar Anglia, intere-
sată in lesnicioasa exploatare econo-
mică a șubredului Imperiu turcesc și a
Țărilor Romine, le prefera pe acestea
din urmă dezunite și supuse Turciei,
decit unificate intr-un stat național și
temeinic organizat.
Marile puteri n-au putut rezolva pro-
blema unirii în anul 1856, dar pute-
rile prietene poporului romin au smuis
celor dușmane consimțămintul consul-
tării acestuia prin intermediul diva-
nurilor ad-hoc. Mulțimile participă din
plin la lupta pentru o justă alcătuire a
acestor organe reprezentative. Lupta
pentru unire capătă un larg caracter
de masă și, datorită acestui tapt, ca
și sprijinului diplomatic al puterilor
prietene șl în special al Rusiei, diva-
nurile de la București și Iași pot ex-
prima răspicat dorința de unire a în-
tregului popor, neauzindu-se dec:t un
singur glas rătăcit, al boierului sepa-
ratist și reacționar Alecu Balș. In
schimb, majoritatea depntiților, o-
glindind atit partida conservatoare, cit
și pe cea națională, dar mal înainte in-
teresele înseși ale exploatării, se
opun unei rezolvări — fie chiar princi-
piale — a problemei agrare, rezolvare
cerută de către deputății țărănimii.
tn anul următor, conferința puteri-
lor de la Paris, neținînd seamă de do-
rința de unitate a poporului romin, din
pricina opunerii turco-austro-engleze,
amină înfăptuirea unirii, admițînd doar
înființarea comisiei centrale de la
Focșani, menită să asigure o legisla-
ție comună Principatelor, sau posibi-
litatea unificării temporare a celor
două armate. Convenția de la Paris —
actul de organizare a Principatelor e-
laborat de conferință — desființa ti-
* In sala de ședințe a statului*
* popular al Regiunii Autonome*
* Maghiare a avui loc In ziua de*
*17 ianuarie a.c., o consiătulre a*
4 intelectualilor din orașul Tg. Mu-J
*reș — cadre didactice din Invâ-*
* țămîntul elementar, mediu și su-*
4 perior, reprezentanți al Teatrului |
T Secuiesc de Stat, al filialei scrii-4
* tarilor, ai filialei artiștilor plas- *
4 tici, reprezentanți ai bazei deț
♦ cercetări a Academiei R.P.R. șl*
Frontului Democrației Populare. Mun-
citorii, țăranii muncitori, Intelectualii,
toți cetățenii care iși iubesc patria și
doresc continua ei înflorire consideră
Manifestul Consiliului Central al F.D.P.
un important docuinei’.t care zugrăvește
uriașele succese obfnute de poporul
nostru sub conducerea P.M.R. pe dru-
mul luminos al socialismului, un măreț
program de luptă pentru noi și mari
înfăptuiri pe calea socialismului, calea
bunăstării și a păcii.
De la ultimele alegeri pentru Marea
Adunare Națională au trecut patru ani.
in acest timp poporul nostru a obținut
mari succese în construita bazei eco-
nomice a socialismului. Dintr-o țară
agrară înapoiată, Romînia a fost trans-
formată de către regimul democrat-
popular într-o țară industrial-agrară
îna ntată, cu uriașe perspective de pro-
gres.
Industrializarea socialistă a țării a
devenit o cauză a întregului nostru
popor. Numai in ultimii 4 ani au fost
ridicate peste 100 de fabrici și uzine,
iar alte sute de întreprinderi au fost
înzestrate cu utilaje moderne. Față de
1938, producem astăzi de peste două ori
mai mult cărbune, de patru ori și ju-
mătate mai multă fontă și aproape de
trei ori mai mult oțel și laminate. Pro-
dusele industriei noastre sint căutate și
apreciate in multe țări ale lumii.
Ca urmare a dezvoltării puternice a
industriei grele a crescut neîntrerupt
industria producătoare de bunuri de
larg consum. In comparație cu 1938,
noi fabr.căm astăzi de trei ori mai
multe țesături, producem de cinci ori
viața satelor noastre. Statul democrat-
popular sprijină necontenit țărănimea
muncitoare in vederea sporirii produc-
ției agricole și a r.dicării nivelului ei
de trai. Agricultura este înzestrată an
de an cu tot mai multe mijloace me-
canizate. In ultimii 4 ani industria
noastră socialistă a furnizat agriculturi
cca 10.000 tractoare, 6.000 semănători,
S.uOO secerători. 5.000 batoze și com-
Oameni ai muncii
din învățămînt
andidați în alegeri
Larga dezbatere a problemei poll-
tehnizăril ce a avut loc cu prilejul re-
centelor consfătuiri raionale ale ca-
drelor didactice a contribuit mult la
o mai adincă înțelegere a sarcinilor
ce stau in fața școlilor in legătură cu
realizarea invățămintului p.olitehnic.
Majoritatea învățătorilor și profesori-
lor au dovedit, prin problemele pe care
le-au ridicat la discuții, că sint conști-
enți de importanța pe care o are in-
troducerea invățămintului politehnic
in școala de cultură generală ca prin-
cipal mijloc pentru îmbunătățirea pre-
gătirii elevilor și pentru o mai strin-
să legare a școlii de practică, de pro-
ducție.
Majoritatea învățătorilor și profeso-
rilor au înțeles că invățămîntul poli-
tehnic nu poate fi privit ca ceva se-
parat de predarea disciplinelor de cul-
tură generală și că, dimpotrivă, el este
pîrghia care va determina o simțitoare
creștere a nivelului științific al invă.
țămîntului. Luptînd pentru realizarea
invățămintului politehnic, cadrele di-
dactice trebuie să asigure în primul
rind o serioasă creștere a nivelului
științific al lecțiilor. In același timp,
prin realizarea invățămintului politeh-
nic cresc in mod implicit volumul și
calitatea cunoștințelor, sporește dorin-
ța de a ști, de a cunoaște a elevilor.
In general, Învățătorii și profesorii
cunosc căile de realizare a invățămîn-
tului politehnic. Schimbul larg de ex-
periență realizat cu prilejul consfătui-
rilor raionale a arătat că un mare nu-
măr de învățători și profesori se stră-
duiesc să înarmeze elevii cu cunoaște-
rea legilor șl principiilor ce stau la
baza producției industriale și agricole,
desfășoară o activitate Interesantă în
cadrul lecțiilor practice și de labora-
tor, al lucrărilor practice de atelier șl
pe parcela experimentală, în cadrul
cercurilor de elevi, organizează inte-
resante și utile excursii șl vizite în
producție. Experiența unor astfel de
pedigogi ca tovarășii T. Jovmir, di-
rectorul școlii medii nr. 1 din Tirgu
Mureș, Vasile Barna, directorul școlii
medii nr. 1 din Mediaș. Savin Popes-
cu de la școala medie din Giurgiu. Da-
mian Alexandru de la casa pionieri-
lor din Constanța, Dumitru Roșu de
la școala de 7 ani din comuna Bu-
dești, raionul Oltenița, Paul Pteancu
de la școala medie din Cărei, C. Borș
de la școala medie nr. I din Piatra
Neamț și mulți alții arată că in școlile
noastre se pot realiza multe lucruri
frumoase dacă există Inițiativă și dra-
goste de muncă, dorința de a participa
efectiv la îndeplinirea sarcinilor tra-
sate de partid și guvern cu privire la
dezvoltarea invățămintului. Mult au
învățat cadrele didactice și din expe-
riența școlilor de 7 ani din comunele
Bistrița, raionul Piatra Neamț, și
Radovanu. raionul Oltenița, din ex-
periența celor 50 de școli utilate
de către Ministerul Invățămintului,
precum și a acelora care prin mijloace
locale, cu ajutorul Întreprinderilor și
al stațiunilor de mașini și tractoare
au reușit să-și creeze ateliere de lăcă-
tușerie sau timplărie, să-și asigure
terenul necesar pentru activitatea
practică agricolă. Rezultatele acestei
cunoștințe, în educația lor.
Succesele înregistrate pînj acum
constituie o reală garanție că învăță-
mlntul politehnic poate fi realizat cu
succes in școlile noastre, că pot fi cu-
cerite noi succese pe acest drum. E-
xlstă, însă, încă multe probleme de
lămurit și multe lipsuri care trebuie
înlăturate. Dezbaterile de la consfătu-
iri au arătat că unele cadre didactice
confundă invățămîntul politehnic cu
activitatea practică. Așa se și explică
impresia pe care o au unele cadre di-
dactice care consideră că și in trecut
se dădea tineretului o pregătire pofi.
tehnică, prin faptul că se preda in
școli lucrul manual Dar simpla con-
fecționare a unor obiecte ca șervețe-
le, coșulețe, scăunele, ștergătoare, pri-
Un stimulent însemnat
în activitatea cadrelor didactice
Cadrele didactice din școlile patriei
noastre au primit cu bucurie decre-
tul Prezidiului Marii Adunări Națio-
nale pentru instituirea titlului de „în-
vățător fruntaș" și „Profesor frun-
taș", învățătorii șl profesorii văd în
această măsură o nouă dovadă a pre-
țuirii de care se bucură activitatea lor
in condițiile regimului de democrație
populară,
. Instituirea titlului de „învățător
fruntaș" și „Profesor fruntaș" în-
seamnă un nou și puternic stimulent
in munca de instruire și educare a
tineretului patriei noastre. La reali-
zările obținute In acest domeniu in
anii puterii populare o mare contribu-
ție a avut-o activitatea plină de în-
suflețire a zecilor, de mii de cadre di-
dactice. care au răspuns cu entu-
ziasm la chemarea partidului de a
munci neobosit pentru creșterea unui
tineret multilateral pregătit, educat în
spiritul patriotismului socialist și al
internaționalismului proletar, capabil
să aplice în practică cunoștințele pri-
mite în școală. Multe cadre didactice
au obținut minunate rezultate in a-
ceastă nobilă misiune, dobindind o
valoroasă experiență pedagogică.
Prin extinderea rețelei școlilor de 4
ani pină în cele mai îndepărtate sate,
cătune și grupuri de case s-au creat
condiții pentru cuprinderea tuturor
copiilor de virstă școlară în școală,
astfel Incit izvorul analfabetismului să
fie definitiv lichidat, învățătorii au
adus o contribuție deosebit de însem-
nată la realizarea acestei acțiuni prin
munca de lămurire pe care au dus-o
in rindul părinților, precum și prin
activitatea lor de valorificare a tutu-
ror posibilităților locale pentru spriji-
nirea materială a copiilor. Activitatea
desfășurată in acest domeniu de sute
și sute de învățători fruntași din șco-
lile patriei noastre, care au reușit să
asigure școlarizarea tuturor copiilor
de virstă școlară învinglnd adeseori
multe greutăți, trebuie să fie un
exemplu pentru toate cadrele noastre
didactice,
Hotărirea partidului și guvernului
cu privire la dezvoltarea invățămîn-
tului de cultură generală subliniază
ca sarcină din cele mai însemnate a
cadrelor didactice ridicarea procesului
instructiv-educativ în toate unitățile
de invățămînt și educație la nivelul
cerințelor construirii socialismului.
Invățămîntul de cultură generală are
sarcina să asigure dezvoltarea multi-
laterală a elevilor, prin înarmarea lor
cu un sistem închegat și unitar de
♦ Plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 .
.decembrie 1956.	*
« Tov. Ștefan Valter, secretar al*
«comitetului regional de partid, aj
♦ trecut în revistă realizările In-4
* lâptuite po tărlm cultural In ora-*
4 șui Tg. Mureș și tn regiune in*
♦ anii puterii populare,	*
* Numeroși partlcipanțl la con-*
* sfătuîre au luat cuvîntul șl au *
* arătat perspectivele larg! ce se •
«deschid muncii lor în urma mă-f
«surilor adoptate de Plenara C.C.J
* al P.M.R.	4
* Tov. Bella Cosma, directorul*
4 școlii medii „Bolyal Farkașî
♦ Otvoș Ludovic, profesor, Slmion»
* Sălăgeanu, directorul școl i de 7 ♦
«ani nr. 4, Dominic Nagy, șei ad-*
* junct al secției de învățămînt a 4
* Regiunii Autonome Maghiare,*
♦ Ana Filep, profesoară. Ion A-*
♦ meni, profesor șl alții au arătat 4
. că în anii puterii populare In-1
4 tr-o serie de localități din Ro-«
♦ giunea Autonomă Maghiară sau 4
* construit școli noi, moderne, atît*
4 din fond centralizat cît șl prinț
♦ autolmpu.iere.	4
* Tov. Dominic Nagy a arătat♦
4 posibilitatea ce xistă în urmaj
* descentralizării fondurilor pentrU4
«construcții, tolosindu-se mijloace 4
« materiale și bănești local
* In încheierea consfătuirii, tov.ț
ț Ion Fazecaș, secretar ai C.C. ai 4
4 P.M.R., a arătat că una dintre I
* sarcinile cadrelor didactice șl ale*
* intelectualității in general este*
4 ca, paralel cu cultivarea tradl- *
* țlllor progresiste, revoluționare,«
ț să dezvolte și să Intonsiiice edu-4
4 carea tinerei generații în spiritul ♦
* patriotismului socialist și al In-«
* tornațienalismulul proletar. 4
♦ In ziua de 18 Ianuarie a.c. aj
i avut loc in Aula Bibliotecii Cen-4
«trale Universitare din Iași o adu-*
♦nare a oamenilor do știință și a*
4 cadrelor didactice din învăță-4
♦ mintul superior.	♦
♦ Tov. Dumitru Gheorghe, prim-J
4 secretar al Comitetului regional 4
de partid Iași, a făcut cu acesl 4
« prile] o expunere asupra hotărî- *
4 rilor recentei plenare a C.C. al *
* P.M.R,
4 In țața cadrelor didactice din
* orașul Satu Mare tov. 1. Gola, șei*
ț adjunct al secției de învățămînt j
4 a regiunii Bala Mare, a făcut o *
Î amplă expunere asupra docu-4
mentelor plenarei.	ț
* Lulnd cuvîntul Ia discuții, nu-*
♦ moroșî partlcipanțl și-au mani-*
«testat dragostea și Încrederea în*
4 partid șl quvern șl hotărirea de«
*a depune eforturi sporite pentru*
«traducerea în fapt a prevederi-ț
4 lor plenarei.	4
♦ La căminele culturale, precum*
ț șl tn cercurile do citit învățătorii«
4 și profesorii din regiunea Bala 4
* Mare popularizează In rindurile4
ț țărănimii muncitoare documen-J
* tele plenarei C.C. al P.M.R. 4
rul țăranilor muncitori care, sub îndru-
marea partidului, au pornit pe drumul
agriculturii socialiste. In prezent avem
raioane complect ecoperativizate. iar
în urma hotărîrilor Plenarei C.C. al
P.M.R. din 27-29 decembrie 1956 in-
teresul țăranilor muncitori pentru trans-
formarea socialistă a agriculturii spo-
rește neîncetat.
Poporul nostru s-a convins prin pro-
pria sa experiență că grija de căpetenie
a regimului democrat-popular o con-
stituie omul cu nevoile sale. Deși au
trebuit învinse mari greutăți, deși mal
dămuie încă unele lipsuri, este limpede
că in ultimii patru ani s-au făcut pași
înainte pe drumul îmbunătățirii traiu-
lui oamenilor muncii. A fost desființat
sistemul de aorovlzionare cu cartele,
rămășiță a anilor de război, s-a îmbu-
nătățit aprovizionarea cu pîine, came
șl alte alimente de primă trebuință,
cu Încălțăminte și îmbrăcăminte. Valoa-
rea mărfurilor vîndute populației prin
comerțul socialist a întrecut in 1956 de
peste două ori va'oarea mărfurilor
vîndute în 1950.
In anul 1956 s-au îmbunătățit sala-
riile mai multor categorii de oameni
ai muncii, printre care și salariile ca-
drelor d:dactlce din Invățămîntul de
cultură generală și din învățămîntul
profesional și tehnic. De asemenea,
continue progrese pe drumul revoluției
cuhuraie. O cucerire de seama a po-
porului nostru este lichidarea analfabe-
tismului, una din cele mai rușinoase
moșteniri lăsată de regimul burghezo-
moșieresc. Au fost deschise numeroase
școli de toate gradele și instituții de
învățămînt superior. Față de 1938, cînd
erau numai 26.000 de studenți, astăzi
în universitățile noastre învață peste
60.000 de studenți, din care mai bine
de jumătate primesc burse din partea
statului. In ultimul an. bursele au fost
mărite și s-a îmbunătățit situația cămi-
ne'or și a cantinelor studențești.
Regimul democrat-popular acordă o
înaltă prețu’re intelectualității legată de
popor, creîndu-i toate condițiile pentru
a-și pune întreaga ei capacitate ae
creație în slujba poporului și marilor
idealuri ale socialismului. Operele și
lucrările oamenilor noștri de știință și
ale marilor noștri scriitori sint cunos-
cute și prețuite în zeci de țări, mărturie
a contribuției noastre la patrimoniul
culturii universale.
In ultimii patru ani au luat flmță în
țara noastră numeroase instituții de
cultură, printre care „Casa Scînteii",
Teatrul de Operă și Balet, studiourile
cinematografice de la Buftea ș.a. cu
care poporul romin se mîndrește ne
bună dreptate. Țara noastră numără
astăzi 62 de teatre, 18 filarmonici și
teatre de operă, 12.000 cămine cultu-
Cadrele didactice din întreaga țară
participă activ la desfășurarea cam-
paniei electorale, Fie că sînt agita-
tori la casele alegătorului sau In
circumscripțiile electorale, fie că sint
conferențiari la căminele culturale,
învățătorii și profesorii vorbesc ale-
gătorilor despre semnificația alegeri-
lor de la 3 februarie, despre marile
populare, despre libertățile cucerite
de regimul de democrație populară.
O însemnată contribuție la succe-
sul campaniei electorale o aduc ca-
drele didactice din regiunea Cluj. în-
vățătorii Vasile Runcu și Dorina Fe-
kete, din comuna Cojocna, luliu
Gyori, directorul școlii de 7 ani cu
limbă de predare maghiară din co-
muna lernut, raionul Luduș, loa.n
popularizînd candidații F.D.P. și
realizările din ultimii ani, înfăptuite
atît în folosul oamenilor muncii ro-
mînl cit și al celor aparținînd națio-
nalităților conlocuitoare.
Constantin Pleșa, directorul școli'
de 11 ani din Luduș, învățătorii
Traian R„șca din Calota, Gh. Ben-
dea din Dumbrava, raionul Huedin,
Petru Moise din Ciurila, raionul
Cluj, țin in fața alegătorilor conferiți-
!e privind prevederile legii electora-
le, importanța Rezoluției plenarei
C.C. al P.M.R. din decembrie 1956,
Cadrele didactice din regiunea
Cluj au ținut pină acum la casele a-
legătorului, căminele culturale și Li
cadrul adunărilor populare aproape
1.000 de conferințe. Profesoara Mar-
cela Munteanu și învățătorul Nico-
lae Vișeu din Huedin au organizat

te?. :


Combinatului metalurgic din
Reșița (stînga); tn laboratorul
de tehnologia metalelor (dreapta
sus); membre ale echipei de
dansuri a școlii profesionale a
Combinatului (dreapta, jos).



La casa alegătorului din comuna
Șieu — Alăgheruș, raionul Bistrița,
învățătoarea Lucreția Brendea, can-
didată în alegerile de deputați pentru
Marea Adunare Națională, s-a întîl-
nit cu numeroși alegători din această
circumscripție electorală pentru a dis-
cuta diferite probleme de interes ob-
ștesc.
In cuvîntul pe care l-a adresat ale-
gătorilor. Lucreția Brendea a vorbit
despre realizările dobtndite în anii
puterii populare atît în comuna Șieu
— Măgheruș, cît și în cuprinsul re-
giunii Cluj.
Astăzi, toți copiii de vîrstă școlară
din regiunea Cluj sînt cuprinși în în-
dul trebuie să-i răspundem prin mări-
rea eforturilor noastre în lupta pen-
tru creșterea producției la hectar,
pentru a preda prin achiziții și con-
tractări cît mai multe produse pentru
fondul central al statului". Vorbitorul
și-a exprimat convingerea că atît can-
didata Lucreția Brendea, cît și toate
ri seară literară cu temele „Cum se
oglindește în literatură lupta Parti-
dului Muncitoresc Romin pentru dez-
voltarea agriculturii" și „Chipul omu-
lui nou tn operele scriitorilor noștri".
Profesorul Ion Străulia din Ineu,
raionul Cluj, a organizat o seară li-
terară cu tema ,,Farsa alegerilor din
trecut și democratismul larg al ale-
gerilor de azi". Directorul școlii de 7
ani din Săvădista, luliu Pali, a orga-
nizat o seară de întrebări și răspun-
suri pe marginea Rezoluției plenarei
C.C. al P.M.R. din decembrie 1956.
La această seară au participat 800 de
țărani muncitori. Profesorul Vasile
Blaga din Sinfiereag. raionul Bec-
tean, a organizat prima brigadă ar-
tistică de agitație din comună, care
a prezentat zilele trecute la casa a-
legăiorului un program artistic con-
sacrat transformărilor petrecute în
comună tn ultimii ani. Un reușit pro-
gram artistic a prezentat la casa a-
legătorului echipa căminului cultu-
ral din Cămărași, raionul Sărmaș,
echipă condusă de învățătoarele Flo-
rica Leovan și Anica Radu.
O activitate asemănătoare In spri-
jinul campaniei electorale desfășoară
și cadrele didactice din regiunea Ba-
cău. In peste 400 de cămine culturale
din această regiune, învățătorii și
profesorii au expus conferința „Rea-
lizările regimului democrat-popular"
la care au participat 8.000 de ale-
gători.
Numeroși învățători șl profesori
din regiunea Bacău activează ca agi-
tatori tn cadrul caselor alegătorului
Una dintre cele mai frecventate case
ale alegătorului din această regiune
este aceea din satul Plopu, raionul
Moinești, a cărei activitate este con-
dusă de învățătoarea Eugenia Maro-
teanu.
De asemenea, cadrele didactice din
regiunea Bacău contribuie la desfă-
șurarea activității cultural-artistice
consacrată campaniei electorale. De
exemplu, învățătorul Vasile Manciu
din satul Răcăciuni, raionul Bacău,
a pregătit cu echipa artistcă a cămi-
nului cultural piesa „Sus Tudorache!
Jos Tudorache I" de Mircea Ștefă-
nescu. care a fost prezentată de cu-
rînd în fața cetățenilor veniți la ca-
cadrele didactice din raionul
vor depune o muncă politică
pentru a asigura traducerea
a hotărîrilor plenarei C.C. al
din decembrie 1956.
In cuvîntul de închidere a
țiile de învățămunt superior este
de aproape 200.000. Mulți tineri din
comuna Șieu — Măgheruș care au
promovat școli medii învață acum în
instituții de învățămînt superior. Ei
se bucură de gratuitate de taxe, de
burse în cămine și cantine.
La discuții au luat parte, printre
alții, și tov. Augustin Șomodean, pre-
ședintele gospodăriei agricole colecti-
ve „8 Martie". Tov. Șomodean a ară-
tat că colectiviștii, intovărășiții și ță-
ranii muncitori din comună sînt ho-
tărîți să lupte cu stăruință pentru
îndeplinirea hotărîrilor plenarei C.C.
al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956.
„Ajutorului pe care ni-1 acordă parti-
GAZETA INVĂȚĂMINTULUI
Pag. 2
împreună cu familia
Să realizăm noi progrese
în politehnizarea învătămîntului
In vastul cabinet al directoarei
școlii nr. 173 din Moscova intră o
femeie slabă, deajuns de în virstă.
Se așeză intr-un fotoliu adine, Era
emoționată: o aștepta o discuție se-
rioasă.
Directoarea școlii, Praskovia Sav-
ccnko, tși îndreptă cu un gest obișnuit
o șuviță căruntă de păr și spuse în-
cet :
— Ați vorbit cu Volodia deschis,
așa cum vqm sfătuit 7 Nu se poate
să i se mai ascundă adevărul, A-
ceasta ar avea o influență dăunătoa-
re asupra lui,
— Da, i-um spus totul — răspunse
încet femeia. Am vorbit cu el așa
cum ui vorbi cu un om mare, l-am
spus că Mihail dorește să devină
pentru el un părinte adevărat, plin
de grijă, șl că mie imi va fi mai u-
șor să întrețin familia. El n-a răs-
puns nimic, a privit numai spre por-
tretul tatălui său...
— Nu fiți îngrijorată, toate se vor
sfîrși cu bine — o calmă directoa-
rea — am vorbit și eu astăzi cu Fo-
lidia.
Mama lui Volodia Volkov a fost de
multe ori la școală spre a se sfătui
cu directoarea și cu Taisia Or Iova,
diriginta fiului ei. Și acestea au vi-
zitat-o de multe ori acasă la ea. Vi-
zitele lor au fost provocate de faptul
că Vladimir, băiat de 15 ani, 'începu-
se să răspundă prost la lecții, iar
odată a declarat chiar că dorește să
părăsească școala și să intre în
uzina unde tatăl său lucrase ca
strungar înainta de a-și pierde viața
In timpul Marelui Război pentru A-
părarea Patriei. Această comportare
i-a îngrijorat pe conducătorii școlii.
Ei au început să cerceteze cauza
care i-a provocat băiatului o aseme-
nea stare de spirit.
La ultima vizită pe care i-a făcu-
t-o diriginta mamei lui Volodia, a-
Oamenii de știință ai
Membri ai Academiei de Știin fe a R.S.S. Letone, intr-o consfătuire
de lucru.
E. Cemîșeva
ceasta, eziilnd și roșind, i-a spus că
a hotărît să se recăsătorească. Găsi-
se un om bun, de aceeași virstă cu
ea, căruia îi murise sofia. El începu-
se să viziteze des familia Volkovilor
și se străduia să se împrietenească
cu băiatul, dar acestu păstra o ati-
tudine rece, rezervată, Volodia soco-
tea comportarea mamei ca o trădare
a tatălui mort. Iar mama se sfiit me-
reu sa vorbească cu fiul ei. S-a ho-
tărit să facă aceasta numai după
sfaturile insistente ale pedagogilor.
...Seara, după lecții, Praskovia Sav-
cenko l-a chemat pe Volodia Volkov
la ea tn cabinet, I-a vorbit mult timp
și cu bllndețe. I-a povestit despre
faptele de ame ale viitorului său
tată, despre care acesta, din modes-
tie, nu pomenea niciodată, despre
meritele lui in munca din uzină, des-
pre faptu-l că el, deși om in virstă,
învață, își ridică calificarea.
— Este un om bun, cinstit — i-a
spus băiatului Praskovia Savcenko.
Tatăl tău, dacă l-ar fi cunoscut, cu
siguranță l-ar fi respectat și s-ar fi
împrietenit cu el, Poate că au luptat
chiar pe același front. Acest om este
singur, nu are pe nimeni apropiat...
Volodia a ascultat-o cu ochii ple-
cați. dar cînd s-a despărțit de direc-
toare aceasta observă că in privirea
lui nu mai stăruiau înstrăinarea și
jignirea, ci o mulțumire caldă și con-
știința greșelii proprii.
Directoarea și profesorii nu s-au
preocupat numai de cazul lui Volodia
Vclkov. Sînt și alți școlari a căror
comportare și situație la învățătură
au obligat școala să-și îndrepte a-
tenția spre familie.
unei republici sovietice
Anastasia Vakurov, diriginta cla-
sei a IX-a, a observai nu odată că c-
leva Alia Krasnovskaia vorbește cu
dispreț despre bunica ei, care o
crescuse și care continua sd aibă gri-
jă de ea Alia se purta neatent cu
bunica, uneori era chiar grosolană.
Mama ei i' vorbise de cîteva ori des-
pre aceasta, dar cuvintele ei n-aveau
nici o influentă asupra fetiței.
Diriginta a hotărît să procedeze in
alt mod. Ea i-a cerut odată Allei s-o
viziteze după lecții pe colega Sa Zoia
Pronina, a cărei bunică era bolnavă.
Alia a îndeplinit însărcinarea și s-u
întors acasă rușinată, mihnită: Aten-
ția Și grija prietenei sale față de bu-
nica ei, dragostea pe care o arăta
bătrinei i-au dovedit Allei mai bine
decit orice cuvinte cit de rău se
poartă ea însăși în familie. Fetița a
devenit mai drăguță, mai prietenoa-
să nu numai cu bunica, ci cu toți
cei din jur.
In muncă lor educativă, profesorii
sînt ajutați de către comitetul de pă-
rinți. format din părinții cei mai ac-
tivi. Maria Maizeleva, diriginta clasei
a Vl-a, primește un ajutor însemnat
din partea unor membri aî comitetu-
lui de părinți printre care Alexandr
Terehov, strungar la uzina de auto-
mobile. Lidia Ivanova, profesoară
pensionară, care are în școală doi
nepoți, și Nina Mihailova, gospodină.
Cînd unul dintre elevi și-a scrintit
un picior și n-a putut să frecventeze
școala, bătrîna profesoară Lidia Iva-
nova l-a vizitat acasă. Ea a lucrat
cu el, așa incit să nu rămină in ur-
mă față de colegii săi. Alexandr. Te-
rehov i-a vizitat nu odată pe Voro-
novi, Mama acestora lucrează in
producție, iar tatăl a murit. Serioja.
băiat de 13 ani, se pasionase pină
intr-atita de fotbal, incit încetase
să-și mai facă lecțiile. Alexandr Te-
rehov a vorbit cu tînărul fotbalist
așa cum vorbește un tată cu fiul său
și a obținut ca acesta să se pună din
nou pe carte, și să recupereze timpul
pierdut.
Comitetul de părinfi caută mijloa-
cele de a ajuta familiile cu mulți co-
pii, pe fiii invalizilor din timpul Ma-
relui Război pentru Apărarea Patriei,
ca șl pe copiii văduvelor, In acest
scop se organizează concerte de a-
matori. la care se produc părinți-cin-
tăreți, artiști, muzicanți. Banii înca-
sați pentru bilete merg la fondul
special pentru ajutorarea copiilor.
Părinții ajută și la utilarea atelie-
relor școlare. De regulă, In întreprin-
derile care patronează școli lucrează
părinții multor elevi din aceste școli
De aceea în atelierele școlare, ca și
în cercurile tehnice ale școlilor, poți
înitlni aproape întotdeauna instruc-
tori din rîndurile părinților. Ei nu
numai că îi învață pe copii să lucre-
ze. dar îi și înarmează cu deprin
deri de muncă, cu priceperi, li edu-
că în spiritul dragostei de muncă.
Comitetele de părinți organizează
adunări ale profesorilor,	elevilor și
părinților. La astfel de	adunări se
lămuresc cauzele rămînerii în urmă
la învățătură a elevilor, se iau măsuri
pentru înlăturat ea acestor cauze. E-
țevii nedisciplinați sînt chemați îm-
preună cu părinții lor la ședințele co-
mitetului. Părinții înțeleg mai adine
răspunderea lor pentru comportarea
copiilor. In multe școli comitetele de
părinți editează gazete de perete, in
coloanele cărora părinții tși împartă- ,
șese experiența lor in munca de edu- [
care.
(Urmare din pag. l-a)
vită ca măsură izolată, nu poate fi
considerată ca acțiune de politehni-
zare.
Dacă predarea lucrului manual este
organizată însă așa incit elevii să cu-
noască proprietățile materialelor folo-
site utilizarea lor în producție, motive-
le ce stau la baza întrebuințării lor,
această activitate contribuie intr-ade-
văr ia Introducerea anumitor e'emente
de polltehnizare, pregătindu-i pe elevi
pentru înțelegerea ulterioară a princi-
piilor'producției, pentru activitatea
practică de atelier ce se organizează în
clasa a V-a. Pentru realizarea unei
astfel de predări a lucrului manual,
însă, este necesar ca învățătorul să
primească un ajutor mai larg îndru-
mări metodice serioase. Direcția gene-
rală a invățămintului elementar și
mediu trebuie să dea școlilor in-
dicații amănunțite cu privire ia
conținutul orelor de lucru manual, cu
privire la felul cum trebuie organizate
acestea în clasele mixte cu un număr
mare de elevi și eleve, să elaboreze
îndrumări In legătură cu metodica lec-
țiilor de lucru manual.
Activitatea practică a elevilor în
atelier are o valoare considerabilă.
Aici se lărgesc și se consolidează cu
noștințele însușite la matematică, la
fizică, la chimie, la desen, se formea-
ză priceperi și deprinderi practice in
legătură cu construirea și minuirea
diferitelor aparate, cu folosirea aces-
tora. Mulți elevi dobindesc în procesul
muncii în atelier anumite priceperi și
deprinderi de bază care ii ajută să se
orienteze ușor mai tîrziu în exercitarea
anumitor meserii. Organizarea acestei
activități constituie una din măsurile
esențiale pentru realizarea învățămin-
tului politehnic. Cadrele didactice tre-
buie să depună serioase eforturi pen
tru organizarea atelierelor în școală
prin mijloace locale. Experiența desfă-
șurată pină acum arată realizările fru-
moase ce se pot obține atunci cînd
cadrele didactice reușesc să obțină o
colaborare tovărășească, rodnică cu
întreprinderile din apropiere, cu stațiu-
nile de mașini și tractoare, cu școlile
profesionale. Această experiență tre-
buie extinsă, folosită și de alte școli.
Este, insă, cu totul greșită atitudi-
nea acelor conducători de școli care
consideră că dacă nu au condiții pen
t.nu organizarea atelierelor nu pot
contribui la politehnizarea învățămân-
tului in unitățile respective. Justa fo-
losire a tuturor celorlalte căi pentru
introducerea elementelor de polltehni-
zare nu poate rămine fără rezultate
în această direcție. Învățătorii și pro-
fesorii din aceste școli sînt datori, ca
și cei din școlile înzestrate cu atelie-
re, să înarmeze elevii cu cunoștințe te-
meinice despre principiile și legile de
bază ale producției, să lege cu price-
pere cunoștințele teoretice de practică,
de problemele economiei noastre na-
ționale. să organizeze excursii și vi.
zlte în producție, să desfășoare o ac-
tivitate interesantă Ia cercurile de e-
levi, la colțul naturii vii sau pe par-
cela experimentală.
Direcția generală a invățămintului
elementar și mediu, Institutul de ști-
ințe pedagogice trebuie să studieze
cu seriozitate propunerile făcute la
consfătuiri de către cadrele didactice
in legătură cu organizarea unor ate-
liere pe centre de școli, cu folosirea
atelierelor școlilor profesionale, să dea
îndrumări metodice în legătură cu des-
fășurarea lucrărilor practice de atelier.
De asemenea, Direcția generală a în-
vățămîntului elementar și mediu șl In-
stitutul de științe pedagogice vor trebui
să ajute cadrele didactice a găsi răs-
punsuri juste la o serie de întrebări
Pe care aceștia și 1e pun in legătură
cu activitatea practică de atelier De
pildă, profesorii se întreabă dacă școa-
la de cultură generală cu caracter po-
litehnic poate pregăti pe fiecare elev
pentru o profesiune, dacă această școa-
lă pregătește tineretul pentru muncă
în general sau trebuie să dea paralel
cu aceasta, și deprinderi pentru o for-
mă concretă de muncă, dață poate da
o specializare, dacă se poate da ace-
eași pregătire pentru fete șl băieți
etc. Institutul de științe pedagogice,
institutele de perfecționare incă nu au
dat nîciun fel de lămuriri pină acum
in legătură cu anumite probleme teo.
retice, pedagogice, ridicate de apli-
carea invățămintului politehnic. Dis-
cuțiile de Ia consfătuiri au arătat că
unele cadre didactice confundă învăță
mîntul politehnic cu educația prin
muncă, cu aplicarea principiului legă-
rii teoriei de practică sau pur și sim-
plu cu folosirea metodei demonstrati-
ve. cu aplicarea principiului intuitiv.
Institutul de științe pedagogice, in-
stitutele de perfecționare șl catedrele
de pedagogie din invățămîntul supe-
rior trebuie să organizeze cercetări
in școlile care au realizări in dome-
niul politehnizării. pentru a contribui
la lămurirea problemei unei juste îm-
binări a invățămintului cu munca pro-
ductivă, fără a se periclita sănătatea
elevilor, a se crea o supraîncărcare a
lor. Astfel de cercetări ar putea con-
tribui și la lămurirea deosebirii caii-
tative ce există între deprinderile po-
litehnice de muncă șl munca mește-
șugărească. la lămurirea influenței pe
care o exercită asupra elevilor cerințe
ca rapiditatea și precizia in efectua-
rea anumitor operații de muncă. Tot-
odată, ar ajuta cadrele didactice să
dea întregii acțiuni de polltehnizare
un mai bogat conținut educativ, să
formeze cu mai mult succes atitudinea
comunistă a elevilor față de muncă.
De asemenea, institutele de perfec-
ționare pot aduce o contribuție sub-
stanțială la lămurirea cadrelor didac-
tice, axînd programele cursurilor de
fizică chimie biologie, matematică,
geografie și desen pe problemele in-
vățămintului politehnic.
In acțiunea de politehnizare din
școli, ca in orice muncă de început
există desigur, multe lipsuri. Există
Incă numeroase cadre didactice care
leagă Insuficient cunoștințele teore-
tice de practică sau care desfășoară o
muncă de mîntuială in organizarea
lecțiilor practice și de laborator, care
folosesc în slabă măsură metoda de-
monstrativă la lecțiile de fizică, de
chimie, de biologie. In activitatea
practică desfășurată cu elevii pe par-
cela experimentală se duce în multe
locuri o muncă formală sau meșteșu-
gărească, ruptă de sarcinile dezvol-
tării agriculturii, de problemele colec-
tivizării. Există, de asemenea, multe
școli care nici nu și-au asigurat tere-
nul necesar pentru activitatea practi-
că agricolă și care nu duc nlciun fel
de activitate practică nici pe terenul
gospodăriei agricole colective sau al
gospodăriei agricole de sfat. Multe
din aceste lipsuri se datoresc, bineîn-
țeles, atitudinii lipsite de Interes a u-
nor cadre didactice. Ele au la bază,
însă și insuficienta îndrumare primită
din partea secțiilor de învățămint ra
ionale și regionale, a cabinetelor și
cercurilor pedagogice, a institutelor
de perfecționare.
Este adevărat că organele de învă-
țămint și sindicale au desfășurat anu-
mite acțiuni de propagandă pedago-
gică în legătură cu politehnizarea in-
vățămîntului. Aceasta însă nu este
deajuns. Trebuie organizate largi
dezbateri in școli, in cadrul consiliilor
pedagogice, al cercurilor pedagogice,
iar cabinetele pedagogice organele de
îndrumare și control au datoria să
studieze permanent experiența bună a
școlilor, să contribuie la extinderea a-
cesteia in cît mai multe unități de in-
vățămînt.
La consfătuirile raionale s-au făcut
valoroase propuneri în legătură cu
îmbunătățirea programelor și manua-
lelor școlare, cu organizarea activită-
ților practice. Organele de învățămint
și sindicale trebuie să studieze cu toa-
tă seriozitatea aceste propuneri, solî-
citînd în rezolvarea lor ajutorul larg
al tuturor factorilor chemați să spri-
jine bunul mers al invățămintului, a-
sigurind lărgirea orizontului politeh-
nic al elevilor, formarea unei atitu-
dini conștiente, creatoare față de
muncă.
TOI DESPRE MUNCA EDUCATIVĂ
IN FUNDURILE STUDENȚILOR
Munca educativă
în instituțiile de
mvățâmlnl superior
se bucură in ultimul I
timp de o atenție
deosebită din par-
tea tuturor acelora ca
re răspund in mod
direct de această problemă. Un impuls
puternic pentru aceste preocupări l-a
constituit desigui Hotărîrea Biroului
Politic al C C. al P.M.R. din iunie
1956, care trasează directive de o im-
portanță deosebită pentru o radicală
revizuire și îmbunătățire a căilor și
metodelor ce trebuie folosite în viitor
în munca de educare comunistă a stu-
denților
Este de dorit ca atenția acordata a-
cestor probleme să nu dureze doar cît
„răstimpul unei dimineți", pentru a
se stinge cu desăvîrșire atunci cînd
alte probleme mai noi se vor înscrie
pe ecranul actualității, ci ele să de-
termine o preocupare permanentă pen-
tru îmbunătățirea p-ocesului educativ
în rîndurile studenților.
Dintre cele două laturi ale muncii
didactice desfășurate de cadrele din
învățămîntul superior, instruirea și e-
ducarea, prima s-a
bucurat, în perioa- I
da care a urmat re
formei învățămîntu-
lui, de o atenție de 1_____________
osebită și a dus la
obținerea unor rezultate din ce în ce
mai valoroase. A doua latură. însă, a
fost într-o mare măsură neglijată.
In timp ce ridicarea continuă a ni-
velului cursurilor, îmbunătățirea me-
todelor de predare și de ținere a exa-
menelor, sporirea exigenței față de
studenți au constituit și constituie
preocupări permanente pentru marea
majoritate a profesorilor, conferenția-
rilor și asistenților, foarte puțini dintre
ei acordă atenția cuvenită problemelor
de disciplină, de frecvență, grijii pen-
tru păstrarea bunurilor obștești, com-
portării studenților înăuntrul și în a-
fara institutelor, poziției lor față de di-
ferite probleme de ordin politic, moral,
cetățenesc.
Dăinuie încă ideea greșită și pro-
fund dăunătoare că educarea comu-
nistă a studenților cade exclusiv în
sarcina organelor de conducere ale ins-
titutelor și facultăților, a organizații-
lor de partid și de U.T.M. din aceste
unități și a catedrelor de științe so-
ciale. Plecînd de la ideea că studenții
nu mai sînt copii, ci oameni în toată
firea, cele mai multe cadre didactice
trec indiferente pe lingă manifestări
crase de indisciplină, de necuviință, ale
unor studenți, întoreînd ochii cu dis-
creție de la scene care ar trebui de
fapt sa atragă intervenția lor hotărită.
Atitudinea liberalistă a unor profe-
sori, care permit studenților să intre
în sala de curs după dînșii, care nu
verifică niciodată prezența, care tole-
rează ca unii studenți să răspundă la
seminar stind jos și frunzărind caie-
tul de notițe nu numai că nu contri-
buie la educarea comunistă a studen-
ților, dar, dimpotrivă, frînează serios
munca educativă.
In toate instituțiile noastre de In-
vățămînt superior există profesori care
se bucură de un mare prestigiu știin-
țific și moral pe care studenții îi ad-
miră și îi respectă. Dacă acești pro-
fesori ar merge mai des în rîndurile
studenților, dacă le-ar împărtăși ex-
periența lor, părerile lor asupra dife-
ritelor aspecte ale vieții studențești,
condamnînd indisciplina dezordinea
în muncă, incorectitudinea, chiulul, va-
loarea educativă a unor astfel de in-
tervenții ar fi extrem de mare. Din
păcate, aceasta se întîmplă foarte rar.
Interesul pentru viața studenților,
pentru preocupările lor, pentru felul de
a gîndi și de a reacționa în fața eve-
nimentelor importante ale zilelor noas-
tre este foarte slab 1a un număr de
cadre didactice. La reuniunile și mani-
festările culturale ale studenților parti-
cipă foarte puține cadre didactice chiar
dintre cele mai tinere, iar această par-
------	ticipare este de
Prof. uni». 1.0 Bortf.ld
prorector al Universității „Al. I. Cuza" măsurată. Această
“'n	neapropiere a pro-
------	fesorilor de studenți
se traduce printr o slabă cunoaștere
și încredere reciprocă și ne lipsește de
unul din cele mai eficace instrumente
de influențare ideologică și educativă :
contactul personal, legătura de la om
la om.
Regimul democrat-popular din țara
noastră a creat studenților condiții de
muncă și de viață pe care nici în vi-
sele lor cele mai frumoase nu le-au
putut Întrezări studenții generațiilor
trecute. Aceste noi condiții, rod al gri-
jii permanente pe care partidul și cla-
sa noastră muncitoare o au pentru fău-
rirea noii intelectualități, nu sînt folo-
site de noi în suficientă măsură in
munca de educare a studenților.
Actuala generație de studenți nu
are decit Imagini foarte vagi des-
pre condițiile de viață și de studiu
ale înaintașilor lor. Cîteva formu-
le stereotlpc, absiracte despre lipsa
de cămine, despre lipsa cantinelor, des
pre taxele mari
din acea vreme —
cam la aceasta se
reduce totul Nici
I organizațiile de ti-
neret, nici conduce-
rile instituțiilor de tnvățămînt superior
nu s-au preocupat îndeajuns să facă cu-
noscute studenților de azi în mod viu,
concret, convingător, toate aspectele
mizeriei, umilinței, nesiguranței pentru
ziua de mîine care au constituit pentru
multe generații de studenți viața lor
de fiecare zi, viața care, în nenumă-
rate cazuri, ducea la tuberculoză, la
disperare, la ratarea tuturor perspec-
tivelor de viitor. Necunoscind aceste
lucruri și neputînd compara îndeajuns
trecutul cu ziua de azi, unii dintre
studenți primesc darurile regimului
democrat popular ca pe ceva firesc,
de la sine înțeles, ca pe ceva care li
se cuvine.
Prelegerile noastre nu reușesc întot-
deauna să înfățișeze în formele cele
mai potrivite procesul construirii so-
cialismului. Scoțind în relief esența
obiectivă a legilor care împing înain.
te societatea noastră, justețea nestră-
mutată a învățăturii marxist-lenlniste
care ne călăuzește și ne dă certitudi-
nea victoriei, caracterul de neînvins
al mersului nostru spre socialism, noi
lunecăm adesea Ia suprafața lucruri-
lor, folosind un limbaj și un ton apo-
logetic, de paradă. Cu ochii ațintiți
asupra marilor perspective care ni se
deschid, nu acordăm destulă atenție
drumului care duce către ele și care
nu este presărat numai cu succese și
cu victorii, ci și cu greutăți care tre-
buie învinse, cu greșeli și lipsuri mai
mult sau mai puțin inevitabile.
Noi
trebuie să arătăm studenților în mod
clar că transformarea socialistă a unei
țări înapoiate, cum a fost în trecut
țara noastră, nu este un proces neted,
simplu, ușor. Această transformare
cere întregului popor o uriașă încor-
dare de forțe, eforturi susținute și în-
delungate. Ea cere, în același timp,
renunțări temporare și sacrificii. Prin
întreaga noastră activitate trebuie să-i
facem pe studenți să înțeleagă acest
lucru, să simtă patosul construirii so-
cialismului. Astfel ei vor putea să a-
precieze mai bine prețul a tot ce par-
tidul și guvernul nostru fac pentru
dînșii. efortul considerabil pe căre i
reprezintă continua îmbunătățire a
condițiilor materiale puse la dispozi-
ția studenților.
Să-i educăm pe studenți în spiritul
recunoștinței față de clasa muncitoare
din țara noastră care consacră o parte
din produsul muncii sale pentru a le
crea lor condiții bune de studiu. Să-i
educăm în spiritul recunoștinței din
care decurge obligația unei atitudini
pline de răspundere față de muncă,
față de sarcinile de viitor.

Începutul
In dimineața zilei de 22 ianuarie
1859, Bucureștii aveau o înfățișare
neobișnuită : prăvăliile erau închise și
numeroase aglomerări de oameni se
formau pe străzile din apropierea dea-
lului Mitropoliei, unde urmau să se
țină ședințele Adunării elective. Oștirea
păzea porțile curții întinse ale aces-
teia, împiedicînd pe cei care n-aveau
bilet de intrare să pătrundă înăun-
tru. Gruparea radicală a Partidei na-
ționale dăduse însă dispoziții agen-
tilor săi să facă tot ce vor putea spre
a introduce, cu voia sau fără voia pa-
zei militare, mase compacte de „cau-
zași" în curtea Adunării, pentru a in-
timida pe deputății dreptei. Unul din-
tre agitatori, ziaristul și scriitorul N.
T. Orașanu, izbuti să introducă pe o
ușă lăturalnică a Mitropoliei și prin-
tr-o spărtură a gardului înconjurător
700—800 de oameni, printre care elevi
de școală și calfe de meseriași. Cu a-
ceștia. N. T. Orășanu asalta dinăuntru
paza militară a porții. în timp ce mul-
țimea de afara ataca din față, reușind
să elibereze intrarea și să imobilizeze
paza. In cîteva minute, toată curtea
clădirii în care urmau să se țină ședin-
țele Adunării elective fu ocupată de mii
de orășeni și țărani. O parte din po-
por pătrunse în clădirea Adunării și
ocupă locuri în tribune, alături de in-
vitați. și chiar în bănci, printre de-
putati. Majoritatea boierească din A-
dunare, neobișnuită cu contactul ma-
selor, se ingrozi.
La ora zece se deschise prima șe-
dință a Adunării elective. Cînd unii
deputati ai Partidei naționale cerură
îndepărtarea deputaților proclamați a-
leși în mod ilegal, tribunele spriji-
niră sgomotos propunerea lor. De a-
fară, clădirea era asaltată de popor,
care „...amenința să năvălească pe
uși și pe ferestre în Cameră ca să-și
susție drepturile și principiul său...“,
povestește cu doi ani mai tîrziu N.
T. Orășanu, într-un interesant me-
moriu. Sub aceste amenințări, majo-
ritatea boierească acceptă propunerea
adversarilor ei de a nu fi primiți la
validarea mandatelor deputatii aleși
prin aclamații, cei ce nu avuseseră
ÎNFĂPTUIRII UNITĂJII NAȚIONALE
A POPORULUI
Con f. uni v. Va si le Maciu
majorrtatea ia primul scrutin și cei a-
Ieși prin îndepărtarea silită a unor a-
legători de către autorități. In felul
acesta, gruparea radicală putea să
transforme majoritate» conservatoare
din Adunare într-o minoritate și a-
poi să treacă la alegerea ca Domn
a propriului ei candidat.
La închiderea ședinței, boierimea
conservatoare își pierduse aproape cu
totul Încrederea în izbînda sa. A doua
zi, cum se lumină bine, o masă de
10—12000 de oameni ocupă curtea
Mitropoliei, vociferînd și amenintînd
pe deputății conservatori.
Curind după ce se deschise ședin-
ța, un batalion pătrunse în curte, tri-
mis de căimăcămie să apere Aduna-
rea contra amenințărilor poporului
Din partea acestuia, un emisar pă-
trunse în sala de ședințe și ceru A-
dunării să îndepărteze armata sau
de nu, viata deputaților e în primej-
die. Colonelul Barbu Vlădoianu, co-
mandantul oștirii, aflîndu-se de față
ca deputat, ieși în curte și dădu or-
din batalionului să se retragă. După
această izbîndă, mulțimea deveni și
mai amenințătoare, strigînd : „Jos a-
legerile. să se desființeze Adunarea".
Consulul francez L. Beclard. care se
afla în tribuna diplomatilor, rapor-
tează ministrului de Externe al
Franței că atunci ...o teroare cuprin-
se un anumit număr de deputati..."
Cei doi caimacami reacționari, Ema-
noii Băleanu și Ion Mânu, dădură
un decret pentru îndepărtarea mulți-
mii cu forța armată, dar colonelul
Barbu Vlădoianu refuză a-1 executa
pe motiv că nu era semnat și de al
treilea caimacam, I. Al. Filipescu. In
realitate, lui îi era teamă să nu se
ajungă la revoluție și, prin aceasta,
la un dezastru pentru boierime, ai că-
rei principali capi se aflau în incinta
Adunării înconjurată de masa celor
12.000 de căuzași.
După închiderea ședinței. N. T. O-
rășanu porni în fruntea a 200 de inși,
cărora li se adăugară pe drum încă
7—8.000 de oameni, către zalhanaua
din Colentina, pentru a elibera pe ță-
ranii arestați acolo cu două zile mai
înainte. Ajunși la zalhana, Orășanu
constată că țăranii fuseseră eliberati,
dar luă totuși măsura de a dezarma
și aresta garda de dorobanți, cu care
se reîntoarse în oraș, în fruntea unei
mulțimi de 5—6.000 de oameni, spre
a o preda prefectului județului Ilfov,
Ion Cretulescu. Acesta, văzînd mul-
țimea că vine spre casa lui, fugi pe
o fereastră, dispărînd în întunericul
nopții ce se lăsase. Dorobanții ares-
tati fură predati cu chitanță coman-
dantului politiei, colonelul Caragea
care nu îndrăzni să se opună mulțimii
înfuriate. Această acțiune revoluționa
ră sfîrși prin a îngrozi cu totul boie-
rimea conservatoare. Partida națională,
deși în minoritate în Adunare, stăpînă
acum în mod revoluționar pe capitala
tării, putea trece la măsuri care să-i
dea puterea în mînă.
Ziua de 24 ianuarie trebuia să fie
decisivă; începea validarea manda
telor deputatilor și de aceasta depin-
dea alegerea viitorului Domn, adică
victoria boierimii conservatoare sau a
Partidei naționale. Din această cauză,
noaptea de 23 spre 24 ianuarie a fosl
petrecută de capii celor două tabere
opuse în consfătuiri lungi asupra ati-
tudinii ce trebuia adoptată a doua zi
Nu avem date suficiente privind acti-
vitatea dreptei, dar cunoaștem, în linii
largi, preocupările Partidei naționale
Conducătorii acesteia s-au întîlnit tîr-
ziu noaptea la hotelul Concordia, sub
ROMÎN
paza celor mai devotați „cauzași". Unii
dintre radicali cereau retragerea din
Adunare pentru a putea acționa mai
liber în sensul scopului lor. Dimitrie
Ghica, un boier progresist afiliat Par-
tidei naționale, dîndu-și seama că pro-
pria sa candidatură nu va fi admisă
de radicali și temîndu-se să nu se
ajungă la izbucnirea unei lupte sîn-
geroase, propuse ca mijloc de conci-
liere între cele două tabere dușmane
alegerea ca Domn a lui Alexandru
loan I. Cuza, alesul Moldovei. S-ar
fi înfăpuit astfel unirea personală a
celor două țări, pregătitoare a unirii
complecte. După puține desbateri,
propunerea tu acceptată și unul dintre
capii radicali merse la colonelul Bar-
bu Vlădoianu, comandantul oștirii,
să-l convingă în acest sens, ceea ce
nu i-a fost greu să facă, soluția fiind
pentru acesta o ieșire onorabilă din-
tr-un impas
Deputății Partidei naționale au fost
convocati a doua zi, 24 ianuarie 1859.
la ora 8 dimineața, la hotelul Con-
cordia, pentru a primi dispozițiunile
privitoare la acțiunea ce trebuiau să
întreprindă pentru alegerea lui Cuza
ca Domn. în cazul că deputatii con-
servatori ar fi persistat în hotărîrea
de a alege pe Gheorghe Bibescu —•
ne informează I. G. Valentineanu, un
agitator tot atît de activ al stîngei
ca și N. T. Orășanu — poporul din
dealul și curtea Mitropoliei, unit cu
masele ce trebuiau să vină îndată de
pe dealul Filaret, unde se concentrau,
trebuia sș năvălească asupra Adunării
și s-o silească a proclama ales pe
Cuza. Intr-adevăr, o parte a poporului
s-a postat, gata de intervenție, printre
copacii și pomii din grădinile din ju
rul Mitropoliei, în timp ce masa lui.
mai numeroasă, s-a adunat pe dealul
Filaret. Scopul acestui dispozitiv era
ca, în cazul cînd cavaleria ar fi tri-
misă de căimăcămie în partea de sud
a dealului Mitropoliei, pentru ca in-
fanteria să poată ataca poporul din
grădinile acesteia, masele de la Fila-
ret s-o izbească în așa fel, îneît să-i
paralizeze acțiunile.
Cînd începură să vină, către ora
10, deputății și consulii puterilor ga-
rante la Adunare, în curte era liniște.
Garda cetățenească, compusă din ti-
neri intelectuali, elevi și muncitori, în-
conjura clădirea fără să dea nici un
semn de neliniște. Doar din grădini
se auzeau, cird sosea cîte un deputat
boier, strigăte amenințătoare. Ședința
s-a deschis la ora II. Deputatul radi-
cal Vasile Boerescu făcu îndată propu-
nerea să se treacă într-o încăpere ve-
cină, pentru o ședință secretă, ceea
ce s-a admis. In ședința secretă, Va-
sile Boerescu propuse alegerea lui A-
lexandru loan 1 Cuza, pentru a se
păși în felul acesta la îndeplinirea do-
rințelor de unire exprimate de diva-
nurilc ad-hoc și care nu fuseseră ți-
nute în seamă de Conferința de la
Paris. Propunerea a impresionat pu-
ternic pe cei mai mulți dintre depu-
tății boieri, zguduiti de cîteva zile de
groază. Cîțiva dintre ci începură să
plîngă. După scurte cuvîntări a doi
deputati boieri, unul conservator și
altul liberal moderat, s-a hotărît de
către toți deputății prezenți să fie a-
les ca Domn, în urma validării man-
datelor, Cuza, alesul Moldovei. Pen-
tru deputății conservatori votarea a-
cestuia era preferabilă alegerii silite a
radicalului N. Golescu. considerat de
ei aproape tot așa de periculos ca și
C. A. Rosetti. Boierimea capitulase,
dar numai pe jumătate.
La reintrarea în ședința publică, de-
putății erau zguduiți de o puternică
emoție care a surprins publicul din
tribune și în special pe Eder. consulul
austriac. In raportul către cancela-
rul țării sale, Eder descrie astfel a
ceasta apariție surprinzătoare : „De
odată apărură deputății, unii vărsînd
lacrimi, alții, cărora nu le era dai
să-și exprime emoția prin lacrimi,
căutau să arate prin gesturi că erau
puternic mișcați. Cădeau unii în bra
țele altora, plîngeau în suspine, toate
dezbinările păreau uitate". Același
consul apreciază însă că emoția boie-
rilor nu era determinată de entuziasm
pentru unirea ce începea să se facă
prin alegerea lui Cuza, ci de teama
..că nu vor părăsi în viață sala de
ședință dacă nu se vor hotărî la a-
cest vot de unire". Ei — spuse Eder
— .....nu plîngeau din pricina lui Cu-
za, pe care nici nu l-au văzut vre-o-
dată, nici din pricina unirii, față de
care sînt indiferenți, ci pentru că li
se dăduse posibilitatea de a-și salva
viața în dosul unei perdele patriotice".
Pe cînd emoția deputaților conser-
vatori nici nu se potolise, la un sem-
nal. mulțimea, venită pe nesimțite în
curtea Mitropoliei din grădinile în-
vecinate. pătrunse în sala de ședințe,
în timp ce masele de pe dealul Fi-
laret soseau în grabă, sub conduce-
rea lui N. T. Orășanu. Deputății se
grăbiră să valideze mandatele, ope-
rație ce ar fi trebuit să dureze cîteva
zile, și apoi trecură, aproape asurziți
de strigătele entuziaste ale poporului,
la efectuarea votării. La deschiderea
urnelor se constată că toate voturile
erau pentru Cuza.
Pe seară, la ora 6,30, președintele
Adunării, mitropolitul Nifon, dădu re-
zultatul votului .....fată de un popor de
peste 30.000 de oameni, care umplea
curtea și tot dealul Mitropoliei..." Mu-
zicile intonau imnul unirii, clopotele
celor aproape 100 de biserici ale Bucu-
reștilor bubu'au vestea victoriei oo
porului asupra boierilor, vestea unirii
Moldovei cu Țara Romînească prin a-
legerea domnitorului moldovean.
Noaptea căzuse, mii de torțe se a-
prinseră dintr-odată, iluminînd Bucu-
reștii pe străzile căruia nenumărați
oameni se îmbrățișau de bucurie
Numai marii bo'eri stăteau as-
cunși ca lupii ciomăgiți în vizuine,
gîndind cu amărăciune la manevrele
prin care să păstreze din fosta lor
dominație o parte cît mai mare.
Cu mijlocirea telegrafului, Cuza a
fost înștiințai în aceeași zi despre ale-
gerea lui ca Domn al Țării Romî-
nești. Emoționat dar îngrijorat de lup-
ta ce trebuia să ducă cu Turcia și
Austria pentru recunoașterea lui în
ambele principate, el comunică accep-
tarea alegerii sale. La Iași, vestea
votului unirii exprimat la București
a stîrnit entuziasm. Moldovenii își
dădeau seama că dorința de unire
era tot așa de puternică la frații lor
din Țara Romînească ca și la ei. Con-
sulul englez din Iași, Henry A. Chur-
chill. raporta că ....alegerea lui Cuza
în Țara Romînească a stîrnit multă
însuflețire aici". Ca reprezentant al
unei țări potrivnice unirii poporului
romîn, el continua : „Ea e privită ca
un mare pas către unire, care va fi
înfăptuită dacă nu se iau cele mai
drastice măsuri pentru a o combate".
Intr-adevăr. alegerea lui Cuza ca
Domn al Țărilor Romînești era o căl-
care deschisă, o sfidare a ConvenJici
de la Paris, care prevedea că fied«re
dintre principate trebuie să-și aleagă
un Domn propriu. Văzîndu-se împie-
dicat în îndeplinirea năzuințelor sale
către unitatea națională și către pro-
gres, poporul romîn trecuse Ia acțiuni
revoluționare, prin desfășurarea cum-
pănită a cărora putuse dobindi un în-
ceput al înfăptuirii unirii Moldovei cu
Țara Romînească. Peste trei ani, la
24 ianuarie 1862, prin lupta lui Cuza
și a tuturor iubitorilor de patrie, u.
nirea celor două țări surori era desă-
vîrșită.
Meritul victoriei luptei revoluționare
prin care s-a început înfăptuirea uni-
tății naționale a poporului romîn re-
vine maselor populare din București
și din satele județelor vecine, care
timp de trei zile au stat aproape ne-
contenit în picioare, gata să-și verse
sîngele pentru cauza unirii și a pro-
gresului.
In împrejurările anului 1859, cînd
Moldova și Țara Romînească erau incă
vasale imperiului otoman și se aflau
sub garanția celor șase puteri euro-
pene semnatare ale tratatului de la
Paris, alături de Poartă, victoria ob-
ținută la 24 ianuarie 1859 de poporul
romîn era tot ce putea fi smuls atît
dușmăniei puterilor opuse unirii, cît
și boierimii înspăimîntate de teama
unei răsturnări revoluționare a domi-
nației sale. Forțele care se opuneau
luptei pentru unitatea deplină și pen-
tru Înlăturarea complectă dintr-o-
dată a dominației boierești erau prea
mari, mai mari decit forțele de care
dispuneau partizanii progresului din
țara noastră. Din această cauză, uni-
tatea națională Începută la 1859 a fost
desăvîrșită abia la 1 decembrie 1918,
orin unirea Transilvaniei, iar sfărima-
rea resturilor dominației boierești în
martie 1945, prin lichidarea moșieri-
mii ca clasă. Cu toate acestea, ziua
de 24 ianuarie 1859 amintește între-
gului popor romîn datoria lui de a
lupta din răsputeri pentru păstrarea și
întărirea unității sale naționale, fac-
tor al luptei pentru progres.
GAZETA ÎNVĂȚAMINTULUI
DE IDIMUSIERUD MlMlDlH
DRUMUL POLITEUNIZARIf
H
IMMNIM
Rezultate tot mai bune
rea schimbului de experiență, ci
l-ar
t
nea noastră se acordă o atenție
tot
vățămtntului politehnic, cadrele
din regiunea noastră
calendarul sportiv pe toată
anului școlar. Acesta
pune accent atit pe competițiile
In strînsă legătură cu viața
ma-
terminat la
școala noastră un gard nou, exe-
ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII
INDEPENDENTE A
In condițiile muncii cu două
metodă. Am obținut,
Tribuna experienței
din
i r e
fru.
cînd
cal-
pe
realiza
perioada
simple de
și inventar
și controla
educație fi-
ți ajutat și să mențină o legătură
manentă cu ceilalți profesori de
per-
bio-
Tov. profesor Drogeanu Nicolae a
fost numit pe data de 20 ianuarie
1957 prorector la institutul de cons-
trucții din București,
regiune munca pe
s-a îmbunătățit.
că rezultatele ar
dacă secția de in-
l-ar fi sprijinit pe
logie și cu tinerii Învățători care au
absolvit școala pedagogică din Cărei
Un bun mijloc de Îmbogățire a cu-
noștințelor politehnice ale elevilor 11
constituie excursiile școlare. In regiu-
in multe școli din
lotul experimental
Fără îndoială însă
îi fost și mai bune
văfămint a regiunii
explicate
metodi.
din lec-
împrovi-
planul, pre-
în legătură
dactice
pentru
pentru
nerații
di-
luptă
va
in-
tăților. să fie variate, să fie
elevilor conform indicațiilor
ce, să facă parte integrantă
ție. Niciodată nu trebuie să
rilor sarcini ale construirii socialism
mulul In patria noastră.
a depășit cooperativa
cum și alte probleme
cu procentele,
Nu de mult a fost
Cu
1954,
blicat
să de
clasa
Num
levii lor folosesc diferite tabele
tematice.
Numeroși profesori de biologie,
Paul Pteancu și Paul Baftok din
ca
Ca-
Te-
Bă-
ZIVA POPOVICI
profesor la școala cu limba
de predare slrbă din comuna
Petrovaselo, raionul Lugoj
activității indepen-
dente a elevilor) pe tablă și folosite
prilejul zilei de 23 August
„Pionierskaia Pravda" a pu-
o poezie în limba nisă sert-
eleva Florica Săndulescu din
obținerea unor noi succese
a ridica pregătirea tine.re| ge-
ta un nivel corespunzător mâ.
construirea de terenuri
sport, procurarea de utilaj
sportiv etc.); vor îndruma
Activitatea profesorilor de
apoi cu
lecția ce
Temele
tură cu
educativă
caipitol nou
Tov. Gheorghiu Alexandru a fost
eliberat pe data de 20 ianuarie 1957
din funcția de prorector la Institutul
de construcții din București.
răsit această
însă, rezultate
moașe atunci
am organizat
cuiul mintal
ocazia calculului scris din
se preda.
improvizate, fără legă-
lecția, au și o influență
negativă asupra elevilor.
școlar s-au obținut la școala pedago-
gica din Cărei, datorită muncii des-
fășurate de profesorul Paul Pteancu.
Tov, Pteancu a impăriășit și altor
prolesori experiența lui șl, ca urmare.
tov. pteancu nu numai în organiza-
VALERIA și FLORIAN DIȚULEASA
învățători
școala elementară de 7 ani Vitănești,
eomuna Sîrbii-Măgura, raionul Potcoa-
va, regiunea Pitești,
a IX-a, poezie ce fusese pu-
blicată în nr. 2 al „Drujbei". A fost
rei, V. Chiș, din Slghet, Rozalia
leagă din Satu Mare, Alexandru
lănescu din Lăschia. raionul Lăpuș, și
baza unor exerciții
alese din ajun,
scrise (în cazul
între elevii școlii din Breaza șiAUGUSTINA HOLDER LEUCHTER
elevii sovietici-	inspector-metodist în Ministerul
Colectivul școlii nr. 182 din Mos-	Invățămîntului
Vacanța de iarnă a studenților și situația școlară
examenelor din ianuarie
a acestora după sesiunea
Ministerul Invățămîntului a elabo-
rat un ordin cu privire la data în-
cheierii vacanței de iarnă pentru stu-
denti și Ia situația școlară a studenți-
lor după sesiunea de examene din ia-
nuarie 1957. Ordinul are ca scop a.
sigurarea bunei organizări a procesu-
lui de învățămînt in semestrul II al
anului universitar curent și desfășu-
rarea complectă a programului de
muncă în instituțiile de învățămînt
superior chiar din primele zile ale se-
mestrului.
Vacanța de iarnă pentru studenți
se sfîrșește la J0 februarie 1957,
cursurile urmind să Înceapă luni 11
februarie.
In ordinul Ministerului Invățămîn-
tuluj se modifică, pentru sesiunea ia-
nuarie 1957, unele prevederi privind
desfășurarea examenelor și colocviilor
în învațămîntul superior.
| Conform acestor modificări, dacă
"studentul a obținut calificative de
promovare numai la jumătate din nu-
mărul de examene prevăzute in cursul
sesiunii ianuarie 1957, este admis să
fie reexaminat la obiectele nepromo-
vate în sesiunea de vară. Situația
școlară a acestor studenți se va în-
cheia la sfîrșitul sesiunii de vară.
Studentul care a obținut în sesiu-
nea de examene din ianuarie 1957
nota „insuficient" Ia mai mult de ju-
mătate din numărul materiilor de e-
xamene, este declarat repetent. Dacă
a fost repetent și are această situație,
este exmatriculat. Conducerea unității
de învățămînt superior poate aprecia,
cind există motive bine Justificate,
dacă este cazul ca studentul să nu
fie repetent sau exmatriculat, ci ad-
mis la corigență.
Prevederile regulamentului pentru
acordarea burselor se vor aplica a.
vînd în vedere pentru semestrul 11
situația obținută de studenți în se-
siunea de examene. Studenții cori-
genți Înscriși în condițiile decretului
188 din 1953 își vor primi bursa in
continuare in semestrul II, întrucit
situația lor școlară se incheie după
sesiunea de examene din vară.

Cu privire la Îmbunătățirea activității de educație
fizică iu școli
Ministrul Invățămîntului a dat la 17
ianuarie 1957 un ordin cu privire la
îmbunătățirea activității de educație
fizică în școli. In ordin se spune:
Procesul de instruire și de educație
in școală trebuie să reprezinte un tot
unitar, care să contribuie la pregăti-
rea multilaterală a tineretului pentru
îndeplinirea sarcinilor ce ii revin în
opera de construire a socialismului.
In cadrul acestui proces educația fi-
zică, strins legată de celelalte laturi
ale educației patriotice și comuniste,
contribuie la buna dezvoltare și pre.
gătine fizică a elevilor în vederea în-
tăririi sănătății, la formarea deprinde-
rilor de mișcare necesare în viață, la
dezvoltarea calităților morale și de
voință și constituie un mijloc de re-
confortare a organismului in urma o-
boselii provocate de munca intelec-
tuală încordată.
Cu privire la educație Marx arată
că: „viitorul omenirii depinde în în-
tregime de educația generației în creș-
tere și prin educație se înțeleg trei
lucruri și anume.: în primul rînd edu-
cația intelectuală; în al doilea rînd e-
educația fizică ce se preda in școală ;
în al treilea rînd instruirea politehnică
care inițiază pe oameni în principiile
de bază ale tuturor proceselor de pro
ducție".
Cu toate că în anii care au urmat re-
formei învățămintuiui s-au obfinut
realizări importante în problemele e-
ducației fizice școlare, in ultimul timp
s-a constatat o serioasă rămînere în
urmă în rezolvarea sarcinilor ce revin
acestei activități.
Faptul că în multe școli educația fi-
zică este privită ca o „dexteritate"
explică insuficienta atenție ce i se a-
cordă, precum și procentul mare de
deficienti fizici în rîndul elevilor.
Din cercetările efectuate în cîteva
școli unde s-a acordat atenția cuveni-
tă educației fizice și i s-au creat con-
diții normale de desfășurare, s-a con-
statat o mai bună dezvoltare fizică a
acestor elevi față de elevii celorlalte
școli și o capacitate sporită de rezis-
tență a organismului tor la îmbolnă-
viri, ceea ce a influențat favorabil pro-
cesul de învățămînt.
Este evident că neglijarea educației
fizice împiedică realizarea educației
multilaterale a elevilor.
Ținînd seamă de lipsurile existente
în activitatea de educație fizică în
școli, ca și de sarcinile importante ce
revin acestei activități conform Hotă-
rîrii Biroului Politic al C. C. al
P.M.R., din 26 iunie 1949, asupra sti-
mulării și dezvoltării continue a cui.
turii fizice și a sportului, ministrul
Invățămîntului dispune :
1. Activitatea de educație fizică în
școli trebuie făcută în modul cel mai
atrăgător și plăcut pentru elevi. In a-
cest scop profesorilor dc educație fizică
Ie revine sarcina de a îmbina cu toa-
tă măiestria pedagogică mijloacele pre-
văzute în programă îneît lecțiile lor
să fie dorite de elevi.
2 Directorii de școli de orice grad,
răspund de buna pregătire fizică a e-
levilor ca și de pregătirea lor intelec-
tuală și politehnică.
In acest scop vor asigura condițiile
materiale pentru practicarea educației
fizice și sportului (buna întreținere a
sălilor de gimnastică, amenajarea și
RÎcă; vor analiza de două ori pc an
această activitate în cadrul cbnsiliu.
lui pedagogic; vor controla ca diri-
ginții să urmărească și să sprijine
activitatea sportivă a elevilor
3. Secțiile de învățămînt vor analiza
Semestrial activitatea de educație fizi-
că în școli invitînd organele C.C.F.S.
locale, pe unii directori de școli și pe
metodistul de educație fizică. Orga-
nele de control vor controla și acti-
vitatea de educație fizică în școli. De-
legatul secției va participa la organi-
zarea tuturor acțiunilor sportive șco-
lare: campionate, spartachiade etc.
RODNICA ACTIVITATE
A UNUI CERC v -
4.	Incepînd cu trimestrul II 1957 în
școlile de 7 ani, de 11 ani, pedagogice,
profesionale de ucenici și tehnice, nota
la educația fizică va fi luată în consi-
derare la promovare ca și pentru ce-
lelalte obiecte.
5.	Pentru îmbunătățirea activității
sportive școlare, directorii de școli de
orice grad vor lua măsuri ca pînă la
I martie ac. să se organizeze cercul
sau colectivul sportiv școlar conform
regulamentului in vigoare, acordindu-
se toată atenția secțiilor pe ramuri
de sport.
In același scop vor fi sprijinite șco-
lile sportive de elevi creindu-Ii-se
posibilități de mobilizare a elevilor și
de desfășurare a activității.
Profesorul de educație fizică răs-
punde de organizarea și coordonarea
întregii activități a cercului și colec-
tivului sportiv școlar. Celorlalte cadre
didactice li se recomandă să sprijine
activitatea sportivă școlară partici-
pind la conducerea unei secții a cer-
cului sau colectivului sportiv.
ti. Pentru a se asigura continuitatea
activității sportive în școli și o tradi-
ție sportivă școlară, fiecare cerc și
colectiv sportiv școiar va întocmi și
terne ale școlii cit și pe intîlnirile
sportive cu celelalte școli din locali-
tate.
7.	Incepînd cu anul 1957 campionii
școlari la probele de gimnastică, at-
letism, natație, care în finala pe (ară
vor realiza normele stabilite de Mi-
nisterul Invățămîntului și C.C.F.S.,
vor primi insigne sportive speciale.
8.	Activitatea din cadrul colectivu-
lui sportiv școlar fiind voluntară și
avînd caracter recreativ, se poate
desfășura în timpul liber al elevilor
pentru recreația și nu intră în preve.
derite ordinului Ministerului Invăță-
mîntului Nr. 2011 din 8.X.1956.
Elevii din echipele sportive repre-
zentative școlare și ai școlii sportive
de elevi vor putea participa la două
antrenamente săptămînal. Duminica
se vor organiza întreceri sportive șco.
la re.
9.	Cu începere de la 1 martie a c.
fiecare secție de învățămînt regională
va desemna cîte două șooli de 7 ani
(în capitală patru școli) care au pro-
fesori de educație fizică cu calificare
superioară) In specialitate, pentru ca
aceștia să predea experimental șl orele
de educație fizică prevăzute în planu-
rile de învățămînt la clasele 1—IV.
învățătorii claselor respective vor
asista la aceste ore.
Orele predate de profesorii de edu-
cație fizică la clasele I—IV vor fi
plătite ca ore suplimentare, sau vor
complecta catedra, in cadru! fondului
de salarii alocat.
Experimentarea se va face după di-
rectivele Ministerului Invățămîntului
și C.C.f S./C.M. sub conducerea me-
todistului de educație fizică, iar în
regiunile Cluj, Timișoara. Autonomă
Maghiară, Iași, Bacău, sub conduce-
rea cabinetului știlnțifico-metodic al
C.C.F.S. în colaborare cu metodistul
de educație fizică.
10.	Constatîndu-se că dispozițlunile
Ministerului Invățămîntului cu privire
la reglementarea activității obștești a
profesorilor de educație fizică nu sint
respectate, secțiile de învățămînt și
directorii de școli vor lua măsuri ca
acești profesori să fie angrenați în
activitatea obștească numai pe linia
educației fizice.
11.	Prezentul ordin va fi prelucrat
de către șefii secțiilor de învățămînt
cu tot corpul de control și cu direc-
torii de școli iar de către directorii de
școli în cadrul primului consiliu pe-
dagogic.
Șefii secțiilor de invățămînt și di-
rectorii de școli de 7 ani, de 11. ani,
pedagogice, profesionale de ucenici și
tehnice, răspund de executarea pre-
zentului ordin.
Tovarășul Ion Ciorănic, profesor
de limba rusă la școala medie din
Breaza, este pe deplin conștient
că munca de instruire și educare
a elevilor ce i s-au încredințat nu
se poate rezuma numai la lecții.
De aceea, el se preocupă mult de
organizarea și conținutul muncii
elevilor in afară de clasă. Folo-
sind experiența școlii sovietice, to-
varășul Ciorănic a organizat un
cerc al iubitorilor de limba rusă.
Activitatea acestui cerc a înce-
put in anul școlar 1951)52, numai
cu elevii unei singure clase (clasa
a VIIl-a). Deși posibilitățile de
muncă erau reduse, cu ajutorul a-
cestui mic colectiv s-au organizat
o serie de acțiuni, printre care o
serată închinată centenarului mor-
(ii lui N. Gogol. Cu acest prilej
s-au reprezentat cîteva scene din
„Revizorul", s-au cîntat cîteva cîn-
tece in limba rusă. Serata a reu-
șit și a dat membrilor cercului
curaj și încredere in propriile lor
posibilități. In cadrul cercului s-a
sărbătorit, de asemenea, ani-
vesarea a 125 de ani de la naș-
terea lui Tolstoi, s-a studiat viațu
și opera lui Pușkin. Membrii cer-
cului au desenat portretele lui Puș.
hin, Gogol, Tolstoi, Tar as Sevcen-
ko, Cernișevski, Dobroliubov, Ma-
lakovski, Makarenko. Portretele lui
Pușkin și Maiakovski au fost tri-
mise tn dar elevilor școlii nr. 182
din Moscova-
Așa a început prietenia membri-
lor cercului cu școlarii sovietici.
Intr-o zi, membrii cercului s-au
hotărli să editeze o revistă în lim-
ba rusă, căreia i-au pus numele
„Drujba" (Prietenia). Au avut de
Intimpinat multe greutăți de ordin
tehnic — desene, chenare, legătorie,
repartizarea materialului pe pagini,
etc. — dar dragostea și entuzias-
mul cu care au pornit la lucru i-au
ajutat să înfrîngă toate piedicile.
Primul număr al revistei a apărut
in decembrie 1953 și a fost indii-
nat aniversării a 300 de ani de la
reunirea Ucrainei cu Rusia. Un
exemplar a fost trimis postului de
Radio Moscova, cu rugămintea de
a indica o școală căreia să-i fie
dăruită revista. Cu grijă și promp-
titudine, postul de radio Moscova
a indicat școala nr. 110 din Mos-
cova. Colectivul acestei școli a
răspuns cu dragoste scrisorii ele-
vilor din Breaza In aprilie 1954,
școala nr. 110 din Moscova a or-
ganizat o emisiune de radio în-
chinată elevilor școlii medii din
Breaza. Această emsiune a consti-.
tuit un stimulent puternic pentru
elevi, în rindurile cărora s-a tre-
zit o puternică dorință de a învăța
limba rusă.
In cinstea zilei de 1 Mai 1954 a
apărut numărul 2 al revistei „Druj-
ba“. Din nou un exemplar a ple-
cat spre școala nr. 110 din Mos-
cova.
Au venit examenele, vacanța de
vară... Activitatea cercului a fost
întreruptă.
un succes care a înviorat cercul
iubitorilor de limba rusă, membrii
cercului fiind în: stare acum de
orice efort li s-ar fi cerut. Florica
Săndulescu a primit nenumărate
scrisori de la școlarii din toate
colțurile Uniunii Sovietice. Intru-
cit nu prididea cu răspunsurile, tov.
Ciorănic a împărțit adresele si ai-
lor elevi și astfel s-a înjghebat o
strînsă corespondență în limba rusă
cova a organizat, la 24 octombrie
1955, o seară a prieteniei romtno-
sovietice, la care au participat
membrii Ambasadei R.P.R, și stu-
denții romîni din Moscova. Totul
a fost înregistrat pe banda de mag.
netofon, iar o copie a acesteia a
fost trimisă la Breaza. Postul de
radio București a transmis aceas-
tă emisiune la 2 noiembrie 1955 și
parțial la 4 noiembrie 1955, la
„Ora pionierilor"
Am vizitat de curînd școala me-
die din Breaza. Elevii se pregă-
teau să aniverseze trimiterea ce-
lei de a 1000-a scrisori către șco-
larii sovietici. Am răsfoit unele
din scrisorile primite, scrisori pline
de gingășie, de entuziasm tineresc.
Copiii sovietici șl romini și-au tri-
mis unii altora ilustrate, insigne,
mărci poștale. Elevii sovietici au
dăruit colegilor lor din țara noas-
tră batiste, șervețele brodate, gu-
lerașe, panglicuțe colorate, flori
presate, semne de carte, o mache.
tă a Kremlinului și a Pieții Roșii,
lucrată de elevul Volodea Rodomi-
cev, o gazetă de perete minunată,
micro-discuri, o mică discotecă.
Printre plăci se află una extrem de
prețioasă, pe care este imprimat
un fragment dintr-un discurs al
lui Lenin cu privire la puterea so-
vietică. Mulți elevi sovietici le-au
cerut pretenilor lor de la Breaza
cuvintele cîntecelor rominești: ,,ln
Bucureștiul iubit", ,,La revedere"
etc.
In scrisorile lor, elevii sovietici
scriu despre tradițiile școlii lor,
despre felul cum învață, cum își
petrec timpul liber, comunică im-
presii despre cărțile citite, despre
filme. O elevă de la școala nr. 13
din Mahakikala sfătuia pe o elevă
din Breaza cum să învețe, pentru
a-i fi mai ușor: să-și pregătească
lecțiile imediat după cursuri, în
ziua respectivă și doar să repete
lecțiile pentru a doua zi, învățate
in prealabil în ziua predării.
Din ilustratele primite din
U.R-S.S., membrii cercului de lim-
ba rusă au întocmit cinci albume
tematice: Moscova, orașe și sta-
țiuni de odihnă din U.RS.S., artiști
sovietici, pictura sovietică, marile
sărbători populare și lupta pentru
pace a U.R.S.S. De asemenea, au
alcătuit două albume cu mărci
poștale
Recent, elevii din Breaza au pri-
mit invitația de a vizita în vacan-
ța de vară Uniunea Sovietică, tn
.timp ce elevi din Moscova vor vi-
zita țara noastră.
De roadele activității cercului de
limba rusă. îți poți da seama asis-
tind la lecții, vorbind cu elevii în
această limbă. Cei mai mulți au
un vocabular bogat, și-au dezvol-
tat vorbirea, au căpătat deprinde-
rea unei scrieri corecte, au învățat
o serie întreagă de expresii rusești.
Răspunsurile lor la lecții ilus-
trează și bogate cunoștințe de li-
teratură. La aceasta a contribuit
și citirea textelor de pe ilustratele
primite, care sînt bune reproduceri
ale lucrărilor pictorilor celebri ruși, _
Elevii au numeroase cunoștințe
despre orașele Uniunii Sovietice,
despre împărțirea administrativă și
politică a U.R S.S , despre clima,
fauna, flora și bogățiile diferitelor
regiuni sovietice, despre viața ti-
nerelului sovietic.
Am plecai seara de la școala
medie din Breaza, gindindu-mă la
frumoasele rezultate ce se pot ob-
ține printr-o organizare pricepută
a cercurilor de elevi, prin stabili-
rea unor puternice legături cu șco-
larii din țările prietene.

învățătorii și profesorii din regiu
nea Baia Mare se străduiesc să obți-
nă rezultate tot mai bune pe calea
realizării invățămîntului politehnic.
Mulți profesori de fizică care pre-
dau la clasele V—VII ii obișnuiesc
pe elevi să măsoare exact lungimi,
volume și greutăți. La lucrările de la-
borator, elevii lor determină greută-
țile specifice ale unor corpuri solide
și lichide, alcătuiesc circuite in serie
și în paralel, circuite de sonerie etc.
De asemenea, elevii construiesc unele
instrumente simple, ca balanțe, dina-
mometre, fire cu plumb, cumpăna zi-
darului etc.
Se acordă o atenție tot mai mare
lucrărilor de laborator. Profesorul
Bogdan Pauliuc, de pildă, a efectuat
cu elevii din clasa a X-a numeroase
lucrări de laborator cu privire la pen-
dul, la oscilațiile lamei elastice, la
mișcarea undelor transversale și lon-
gitudinale etc.
Rezultate frumoase pe calea legării
cunoștințelor teoretice de practică se
obțin șl în predarea chimiei. Profe.
sori ca Metania Voicu din Cărei și Ru-
dolf Deutsch de la școala medie nr
2 din Baia Mare au asigurat o insu
șire temeinică de către elevi a princi-
piilor proceselor chimice. In laborator
și chiar în orele de clasă elevii înva-
ță să efectueze diferite reacții chimi-
ce, se familiarizează cu proprietățile,
modul de preparare și întrebuințarea
substanțelor chimice.
A crescut interesul cadrelor didac-
tice din regiunea noastră pentru con-
fecționarea de material didactic șl u-
tilizarea lui la lecțiile de fizică și
chimie. De pildă, profesorul luiiu Pe-
trascu din Tiream, raionul Cărei, a
confecționat cu mijloace proprii o se-
rie de aparate șl mecanisme necesare
pentru studiul electricității. Tov. Cim
balinoș din raionul Satu-Mare a con-
struit cu mijloace locale aparatul, lui
Lermontov pentru determinarea dila-
tării corpurilor solide, un aparat pen-
tru demonstrarea legii Gay.Lussac,
un mic motor electric, un model de
motor pentru curent continuu și al-
ternativ etc.
Se acordă o mare atenție și reali-
zării invățămîntului politehnic în ca-
drul predării matematicii. Elevilor li
se dau spre rezolvare prob'eme cu
conținut practic din cele mai variate
ramuri ale producției. In clasele mici,
elevii sînt învățați să cintărească di-
ferite obiecte, să măsoare dimensiu-
nile clasei, ale curții, să aprecieze din
ochi diferite distanțe Profesorii Va-
sile David și Magdalena Pop
acordă multă atenție dezvoltării de-
prinderilor de calcul rapid, rațional,
de calcul cu numere aproximative. E-
alții obțin succese în înarmarea ele.
vilor cu cunoștințe șl deprinderi de
muncă agricolă. In cadrul orelor de
practică agricolă elevii execută o sc-
rie de lucrări agricole ca săpat, gre-
blat, Insămînțări in teren deschis și
răsadniță, repicat, răsădit, recoltat
etc. La școa'a din Lăschia, raionul
Lăpuș. profesoara Sabina Mateș a
organizat un lot experimental în ca-
drul căruia s-au efectuat multe expe-
riențe interesante, care au constituit
un imbold și pentru țăranii muncitori
din comună. Rezultate deosebite în
privința lucrărilor practice pe lotul
Fondul de asigurări sociale și cultural-sportiv
ai asociațiilor studențești
Zilele acestea Ministerul Invățămîn-
tulul a elaborat și aprobat Regula-
mentul privind utilizarea fondului de
asigurări sociale și cultural-sportiv în
adrul asociațiilor studențești.
In conformitate cu hotărirea Birou-
ui Politic al C.C al P M.R. cu pri.
vire la unele măsuri de îmbunătățire
a muncii politico-educative în rîndul
studenților, fondurile de asigurări so-
ciale și cultural.sportive pentru stu-
denți se preiau și se gospodăresc de
Ministerul Invățămîntului
Pe centre universitare, prin casele
de cultură ale studenților, consiliile
asociațiilor studențești vor utiliza fon-
duri pentru spectacolele instructiv-e.
ducative, faza pe centrul universitar
a Festivalului național studențesc, a.
cordarea de premii individuale pentru
activitate culturală deosebită, excursii
cu caracter recreativ, premierea celor
mai bune lucrări literare și artistice
etc.
Instituțiile de învățămînt superior
vor utiliza fondurile pentru întreține,
rea și repararea materialului sportiv,
achiziționarea de materiale și echipa,
ment sportiv, închirierea și întreține,
rea bazelor sportive, organizarea corn,
petițiilor sportive etc.
In munca învățătorilor care predau
la două clase, organizarea activității
independente a elevilor la lecție are o
deosebită importanță. Sînt unii învă-
țători care consideră înlăturate sau
aproape înlăturate greutățile ce le
ridică munca simultană Cu două cla-
se, odată ce au fost rezolvate pro-
bleme organizatorice ca : repartizarea
justă a claselor între învățători, pla-
nificarea calendaristică a materiei, în-
tocmirea orarului, a planului de mun-
că săptămînal, a planurilor de lecții
zilnice. Alții consideră că, dacă învăță-
torul stăpînește temeinic metodica mun-
cii directe cu, elevii (care, după ei, nu
diferă prea mult de metodica lecției în
condițiile predării la o singură clasă),
își poate îndeplini sarcinile cu suc-
ces. După aceștia activitatea inde-
pendentă a elevilor are doar scopul
să umple golurile de timp. Astfel de
învățători țin lecțiile la două clase
ca și în condițiile muncii la o singu-
ră clasă, pe ore întregi, lungind ne-
justificat și dăunător pentru elevi
Mmpul unei zile de clasă. Alții predau
în cele patru ore de școală citirea și
aritmetica la amîndouă clasele, iar
orele de activitate independentă a ele-
vilor din clasa cu care nu lucrează
sint umplute fie cu reluarea în mod
independent de către elevi a lecției
predat^ anterior, fie cu desen sau
caligrafie la libera alegere. Uneori se
consideră justă și măsura ca orele
de Cînt și educație fizică să aibă loc
în recreație. Și mai condamnabilă este
atitudinea acelora care neglijează
complect obiecte ca educația fizică,
muzica, lucrul manual și lucrările
practice, nesocotind astfel cerințele
programei de învățămînt.
Stricta îndeplinire a planului de în-
vățămînt și parcurgerea în întregime
a materiei prevăzute de programă
pentru fiecare obiect de îiwățămînt
constituie o sarcină obligatorie pentru
învățător. In acest scop, el trebuie să
organizeze cu pricepere lecția, să fo-
losească rațional timpul destinat pen
tru munca independentă a elevilor.
Activitatea independentă a elevilor
poate constitui un mijloc deosebit de
rodnic dacă învățătorul alege cu gri-
jă temele din ajun. Acestea trebuie să
corespundă programei. Ele trebuie să
ducă la o creștere treptată a dificul
zăm teme menite numai să umple go-
lul de timp, fără să aibă legătură cu
lecția ce se predă. La începutul acti-
vității noastre ca învățători făceam
greșeala că dam ca activitate inde-
pendentă elevilor din olasa mai mare
să rezolve exerciții de calcul oral de
la sfîrșitul culegerii de exerciții și
probleme de aritmetică. Credeam că
in felul acesta ne achităm și de sar-
cina de a efectua, la început de oră,
calculul mintal cu elevii. Dar de cele
mai multe ori, după această activita-
te urma o lecție la care nu se folo-
seau sub nici o formă calculele fă-
cute ajrterior. Mai tîrziu ne-am dat
seama că procedăm greșit și am pă-
această clasă are scopul de a pregăti
explicarea lecției noi la obiectul res-
pectiv. La clasa l-a, înainte de a se
trece ia citirea textelor. dăm elevilor
să cerceteze atent ilustrațiile pagini-
lor respetive, cerîndu-le să stabilească
singuri persoanele și obiectele și ce
se petrece cu ele, sau, cind e vorba
de vreun animal, ce animal' este, cu
cine seamănă din animalele cunoscute
și ce știu despre el. Ne ferim de a
obișnui copiii cu o simplă intuire a
'ilustrațiilor, fără să găsească răspuns
la probleme ca, cele arătate. Tot la
clasa La dăm ca exercițiu pregătitor
să se alcătuiască, din literele alfabe-
tului jjețupat, cuvintele din coloanele
de cuvinte a căror analiză fonetică a
mai mare excursiilor. Astfel, tov. Ar-
deleanu, profesoară ia școala dc 7 ani
din Supuru de Sus, raiohul Cărei, a
organizat cu elevii o excursie la mi-
nele de cărbuni din Sărmășag. Elevii
școlilor medii nr. 1 și nr. 2 din Satu
Mare au vizitat diferite întreprinderi
din orașele Baia-Mare și Satu Mare.
Elevii școlii de 7 ani din Batard, ra-
ionul Negrești, au făcut o excursie în
Delta Dunării.
Și in activitatea cercurilor de elevi
s-au realizat succese. Merită îndeo-
sebi să fie menționată activitatea des-
fășurată în cadrul cercurilor de către
elevii școlii medii nr. 1 din Baia
Mare. Membrii cercului de fizică de
la această școală au efectuat nume-
roase demonstrații și experiențe lega-
te. de programa clasei respective. La
școala din comuna Apa s-a organizat
un cerc al „tinerilor tractoriști" pe
lingă centrul S.M.T. din localitate.
Activitatea ce se desfășoară în ca-
drul cercurilor de radiotehnică, foto,
tîmplărie, aeromodelism, navomode-
lism etc. de la casele de pionieri
contribuie de asemenea tn mod efectiv
la sprijinirea acțiunii de poiitehnizare
a invățămîntului.
La școlile din regiunea noastră s-au
obținut unele realizări și in ceea ce
privește înființarea ateiicrelor școlare.
Unele școli, ca cele din Botiz, raionul
Satu Mare, Arduzel și Băsești, raio-
nul Cehul Silvaniei etc. și-au amena-
jat mici ateliere folosind posibilitățile
locale. Elevii școlilor cu limbile de
predare romină și maghiară din Băieș
au fost organizați pe echipe care-șî
desfășoară împreună munca in atelie-
re de lemnărie și lăcătușerie.
Cu toate realizările pe care, le-am
obținut pe calea politehnizăril invăță-
mîntului mai există și unele lipsuri
care trebuie neapărat înlăturate. Ast-
fel la unele școli, cum sint cele din
Hba, Negrești «tc., deși există labo-
ratoare și material didactic, acestea
nu se folosesc decît la zile mari. De
asemenea, în unele școli lecțiile de
lucru manual nu-și ating scopul, sint
înlocuite cu alte activități sau se des-
fășoară în mod neorganizat. In aceste
școli lecțiile de lucru manual sint
considerate ca o problemă secundară.
De pildă, tov. Pilea, învățătoare la
școala de 7 ani din Supurui de Sus,
intră complect nepregătită la aceste
lecții. Unele cadre didactice au ne-
glijat excursiile. De altfel, nici din
partea organelor de îndrumare șl con-
trol raionale și regionale n-a existat o
preocupare suficientă în acest sens.
Folosind pe larg experiența acumu-
lată pînă acum pe calea realizării în-
PETRU SANDRU
șeful secției de învățămînt a regiunii
Baia Mare și
MAX1MILIAN BOROS
șeful cabinetului pedagogic al re-
giunii Baia Mare
Rezolvarea problemelor cu con-
ținut practic constituie un mijloc
care contribuie la realizarea in-
vățămintului politehnic în preda-
rea matematicii. Tocmai de aceea
mă străduiesc să rezolv cu elevii
claselor a V-a și a Vl-a cit mai
multe probleme al căror conținut
să fie legat de activitatea produc-
tivă.
'Nu de mult, un elev mi-a pus
în clasă întrebarea : de ce la co-
operativa noastră este un steguleț
roșu pe care stă scris „fruntaș tn
producție"?. Pe baza datelor culese
de la conducerea cooperativei
le-hm dat elevilor explicația: coope-
rativa noastră de consum este pri-
ma pe raion deoarece în cursul lu-
nii trecute a depușit cu mult șu-
mu prevăzută tn plan pentru des-
facerea produselor. Pe baza date-
lor concrete culese am propus ele-
vilor să calculeze cu cîte procente
cutat de către meseriașii gospo-
dăriei agricole colective din fon-
durile sfatului popular. Am folo-
sit acest prilej pentru a adinei
cunoștințele elevilor din clasa a
V-a privitoare la sistemul metric.
Ei au efectuat toate măsurătorile
și calculele necesare pentru a sta.
bili cantitatea de lemn folosită.
Am rezolvat pu elevii și alte nu-
meroase probleme legate direct de
activitatea gospodăriei agricole
colective. Elevii s-au convins cu
acest prilej de avantajele muncii
in sectorul socialist, unde lucrează
mulți din părinții lor.
Probleme de acest fel, legate di-
rect de viața înconjurătoare, de
preocupările elevilor șl ale părin-
ților lor stimulează mult interesul
pentru studiul aritmeticii. Ele asi-
gură o pregătire temeinică și con-
tribuie la educarea comunistă a
elevilor.
ELEVILOR
clase
res pentru copii prin noutatea mate-
rialului. Ei sînt puși să ia primul con-
tact cu materialul și Învățătorul lu-
crează nCstingherit cti clasa cealaltă.
La clasele a III.a și a IV-a, fn
cadrul predării științelor naturii și
geografiei, cerem elevilor să-și amin-
tească și să-și noteze, după un plan
dat, cele învățate cu ocazia unei
excursii sau vizite. După astfel de te-
me am predat lecții ca : „Formele su-
prafeței pămîntului", „Creșterea ani-’
malelor" etc. La istorie, înainte de a
li se predă lecția despre daci, elevii au
cercetat ou atenție cele trei ilustrații
aduse în acest scop și care înfățișau
pe rînd : portul și înfățișarea dacilor,
sugerîndu-le ideea că activitatea lor
independentă din timpul lecției nu are
alt scop decît să dea învățătorului
posibilitatea să lucreze cu clasa cea-
laltă. In schimb, dacă pregătim minu-
țios fiecare lec(ie, dacă alegem cu
grijă temele activității independente,
dacă asigurăm un control riguros al
acestora, elevul își dă seama că ac-
tivitatea independentă este o garte
integrantă a procesului de învățare
a lecției. Este necesar, de asemenea,
șă asigurăm toate condițiile pentru
buna desfășurare a activității inde-
pendente — și anume să-i învățăm
pe elevi cum să-și facă temele, cum
să lucreze cu manualul etc.
De obicei în condițiile predării la
două clase munca se începe cu ac-
tivitatea independentă a elevilor din-
tr-o olasă (de cele mai multe ori
aceasta fiind clasa mare). In nume-
roase cazuri, tema dată elevilor din
fost în prealabil făcută cu învățăto-
rul. Aceste exerciții înlesnesc citirea
textului.
O formă de activitate interesantă și
valoroasă o constituie sarcina dată
elevilor de a citi singuri textul ce
urmează a se preda. E nevoie ca tex-
tul să permită aceasta, precum și să
organizăm o discuție pregătitoare care
să facă posibilă rezolvarea sarcinii
date elevilor. Dacă la clasa l-a o ast-
fel de sarcină mu poate fi dată decît
către sfîrșitul perioadei abecedare și
cu rezervele arătate, la clasele a ff.a,
a IlI-a și a IV-a, în cazul textelor de
citire cu conținut ușor de asimilat de
către elevi, după o discuție pregăti-
toare și o eventuală explicare a ter-
menilor, se dă elevilor să citească in-
lependent lecția. In felul acesta, ei
sînt pregătiți pentru activitatea ulte-
rioară de alcătuire a planului, de
povestire, de citire selectivă, pe ro-
iuri etc. Așa am procedat cu ocazia
predării unor lecții ca : „Poșta", „In
pădure1' etc. la clasa a Il-a „Scălda-
tul puilor de urs" la clasa a III.a și
altele. Munca aceasta prezintă inte-
ocupațiile dacilor și
scene din războaie
le lor
Exemple de lu-
crări destinate pre.
gătirii și explicării
unei teme, a unui
programă se pot da multe, chiar mai
reprezentative și mai interesante pen-
tru elevi decît cele date de noi aci.
Subliniem însă necesitatea ca temele
de acest fel să fie accesibile copiilor
și folosite cu prudență, mai ales la
clasele mici (l-a sau a li-a), avîn-
du-se în vedere lipsa unor deprinderi
de activitate independentă la copiii
din aceste clase.
Folosim activitatea independen-
tă și drept mijloc de consolidare și
fixare a cunoștințelor predate la lec-
ție. Iată cîteva exemple și în această
privință. După predarea operațiilor
aritmetice, dăm elevilor ca activitate
independență să rezolve cîte Un exer-
cițiu corespunzăto- din manual. La
gramatică cerem elevilor să distingă
și să sublinieze în text cuvintele care
îndeplinesc anumite funcții gramatica-
le cunoscute la lecție. La alte lecții,
cum sînt cele de istorie, științele na-
turii etc., cerem elevilor să găsească
răspunsuri la întrebările date la sfîr-
șitul lecției pe baza studiului lecției
din manual. Așa am procedat la lecții
ca : „Apa în natură", „Cum trăiau ță-
ranii iobagi" etc, Alteori, întrebările se
găsesc scrise pe tablă din timpul re-
creației. Pentru consolidarea cunoștin-
țelor căpătate la lecția „Căile aeriene",
elevii clasei a Il-a au căutat în lec-
ție răspunsuri la întrebările de pe ta.
blă: „De ce orașul București este i-
nima patriei ?“ ; „Ce sînt căile ae-
riene?"; „Dar aeroporturile?" etc.
Astfel de teme presupun o pregătire
atentă făcută de învățător.
Varietatea temelor folosite în ac-
tivitatea independentă cunoaște anu-
mite limite. Practica arată că trebuie
să fim prudenți și în acesta' privință.
De pildă, citirea pe roluri sau drama-
tizarea unui text de către elevi, deși
s-ar părea că sint foarte atractive
pentru aceștia, aduc multe neajunsuri
dacă sint folosite ca activități in-
depenefente pentru fixarea cunoștințe-
lor .(respectiv a lecției). Se turbură
liniștea în clasă, se nasc discuții și
uneori chiar certuri între „intenpreți",
se denaturează sensul celor citite etc.
Aceasta nu însemnează că ne pro-
nunțăm împotriva procedeului drama-
tizării, procedeu care contribuie mult
la consolidarea deprinderilor de ci-
tire expresivă. Vrem numai să ară-
tăm că am obținut rezultate mal bu-
ne cind am dat elevilor să citească
lecția in gind și să stabilească vor-
bele fiecărui personaj, separindu-ie
de ale scriitorului, ca apoi, sub con-
ducerea noastră, să se facă citirea pe
roluri sau dramatizarea.
Un alt motiv pentru care varietatea
în alegerea temelor destinate activității
independente a elevilor nu pote fi îm-
pinsă prea departe îl constituie și
nevoia de a asigura timpul necesar
exercitării repetate a unui anumit fel
de exerciții pentru fixarea anumitor
cunoștințe sau formarea unor price-
peri și deprinderi.
Problema activității independente a
elevilor în condițiile muncii simultane
cu două clase prezintă o serie întreagă
de aspecte. Noi ne-am ocupat aici doar
de temele destinate muncii indepen-
dente din timpul lecției, în scopul
împletiri; cu succes a activității di-
recte a învățătorului cu elevii, cu mun-
ca independentă a acestora.
Pag. 4
GAZETA INVĂȚĂMINTULUI
Organizarea muncii comitetelor
De curînd în întreaga țară s-a
încheiat alegerea noilor comitete
- sindicale raionale șl orășenești
a’e muncitorilor din învățămint.
sindicale raionale
După primul semestru
In școlile tehnice de maiștri din
întreaga țară s-a încheiat acum cl-
Aniversarea școlii
In fa(a organelor sindicale
alese stau în momentul de
sarcini de mare importantă,
ror Îndeplinire cere ridicarea
lului activității sindicale in
nou
față
a că-
nive-
toate
instituțiile de învățămint. Pentru
a veni în sprijinul organelor sin-
dicale „Gazeta învățămîntului“ în-
cepe cu acest număr să publice o
serie de materiale cu privire la
organizarea activității acestora.
Comitetele raionale sau orășenești
ale muncitorilor din învățămint con-
duc întreaga activitate sindicală a
membrilor de sindicat din instituțiile
de învățămint ale raionului sau ora-
șului respectiv pe baza învățăturii
marxist-leniniste și sub îndrumarea
organizațiilor de partid. Ele nu pot
însă cuprinde și rezolva singure sarci-
nile multiple și variate ce stau în fața
organizațiilor sindicale. Principalul lor
ajutor îl constituie comitetele de in-
stituție și organizatorii sindicali, care
organizează întreaga muncă sindicală
din școli pe baza sarcinilor primite
de la comitetul sindical raional sau
orășenesc și a problemelor specifice
instituției respective. De munca des-
fășurată de aceștia tn rîndul membri-
lor de sindicat depinde în măsură ho-
tărîtoare îndeplinirea sarcinilor ce stau
• în fața tuturor organizațiilor sindi-
cale de bază. De aceea, comitetele sin-
dicale raionale și orășenești trebuie să
sprijine efectiv activitatea comitetelor
de instituție și a organizatorilor sin-
dicali. In această privință au o mare
însemnătate diferitele comisii pe pro-
bleme de pe lîngă comitetele sindicale,
comisii care antrenează un larg activ
obștesc și țin legătura cu comisiile
respective din comitetele de instituție,
cu delegații de la grupe și organi-
zațiile sindicale de bază.
Pe lîngă comitetele sindicale raio-
nale și orășenești ale muncitorilor din
învățămint se organizează următoa-
rele comisii : Comisia organizatorică
de masă, comisia muncii profesionale,
comisia muncii culturale de masă, co-
misia de asigurări sociale, comisia de
salarizare și condiții sociale, comisia
care se ocupă de problemele privi-
toare la legislația muncii. In afara
acestor comisii se mai organizează
un colectiv care se ocupă de prpble-
me'e administrativ-financiare. Aco'o
răspunderea muncii acestora. Munca
operativă între ședințele de comitet
este dusă de prezidiul său.
Comisiile comitetului sindical raional
sau orășenesc înlesnesc rezolvarea
problemelor în diferitele sectoare ale
muncii sindicale. De exemplu, comi-
sia organizatorică de masă are sar-
cina de a ajuta comitetul raional și
celelalte comisii la instruirea între-
gului activ sindical, la organizarea a-
dunărilor generale și conferințelor
sindicale, la mobilizarea membrilor de
sindicat în diferite acțiuni, ține evi-
dența cadrelor sindicale și păstrează
toate documentele comitetului sindical
raional (orășenesc). Membrii comisiei
organizatorice de masă sînt instruc-
tori obștești ai comitetelor sindicale
raionale (orășenești).
Repartizarea membrilor comitetului
PROBLEMEI
ACT VITAȚII
SINDICALE
raional șl orășenesc pe organizații
sindicale de bază și pe probleme dă
comitetului raional sau orășenesc po-
sibilitatea să cunoască în orice mo-
ment felul cum se duce munca sin-
dicală în școli și să intervină ope-
rativ pentru înlăturarea lipsurilor.
unde au
colective
membrii
rășenesc
fost organizate în trecut
sportive „Știința", unul din
comitetului raional sau o-
va fi numit responsabil cu
munca sportivă și va răspunde de
activitatea consiliului colectivului
sportiv „Progresul învățămînt“- Aco-
lo unde nu au existat colective spor-
tive, ci numai cercuri, va fi desemnat
un tovarăș din cadrul comisei cul‘u-
rale care va răspunde de activitatea
cercului sportiv respectiv.
Comisiile de pe lîngă comitetul ra-
ional sau orășenesc sînt confirmate
de acesta. Ele se constituie din cei
mai buni membri de sindicat și acti-
viști ai organelor sindicale din școli,
care manifestă interes și dragoste față
de problemele muncii sindicale. Comi-
siile se formează din cel puțin 3
membri. In cadrul lor se constituie
colective pe probleme. Fiecare comisie
își întocmește un plan de muncă tri-
mestrial, cuprinzînd sarcinile comisiei
în lumina obiectivelor fixate de comi-
tet. Conform planului de muncă, co-
misiile țin ședințe bilunare, în care se
discută
Uzează
bine ca
sar cu
diferite probleme sau se ana-
îndeplinirea sarcinilor. Este
fiecare comisie să aibă un do-
lucrările comisiei și un regis-
Chezășia îndeplinirii cu succes a
sarcinilor multiple ce revin comite-
telor raionale și orășenești este fo-
losirea unor juste metode de muncă.
Comitetele raionale și orășenești sînt
organe care lucrează pe baza prin-
cipiului muncii colective, care presu-
pune discutarea și elaborarea măsu-
rilor în comun și implică totodată
stabilirea precisă a sarcinilor și răs-
pundere personală a fiecărui membru
al comitetului. Nici o măsură sau ho-
tărîre a organelor sindicale nu poate
fi valabilă decît dacă a fost luată cu
majoritatea voturilor celor prezenți la
ședințele organului ales. Față de or-
ganul superior și față de masa mem-
brilor de sindicat răspunderea este
însă colectivă, solidar fiind întregul
comitet. In elaborarea hotărîrilor prin-
cipale va fi consultat activul obștesc
și se va ține seama de propunerile
făcute de masa membrilor de sindicat.
Principiul muncii colective presupu-
ne excluderea formalismului în con-
sultarea activului, libera exprimare a
opiniei activului, pentru a face cola-
borarea rodnică. Unul din scopurile
muncii colective este și asigurarea co-
eziunii și unității organelor de con-
ducere, care trebuie să promoveze în
relațiile lor un spirit de principiali-
tate și atitudine tovărășească.
In activitatea obștească a comite-
telor raionale și orășenești o atenție
deosebită trebuie acordată dezvoltării
unei atitudini conștiente a membrilor
de sindicat față de îndeplinirea sarci-
nilor, în care scop munca de lămu-
rire, de convingere trebuie să fie pusă
pe primul plan și dusă cu perseve-
rență, aceasta fiind metoda principală
în munca cu oamenii.
Comitetele raionale șl orășenești tre-
buie, să-și organizeze in așa fel mun-
ca. Incit sarcinile ce și le propun să
poată fi îndeplinite. întreaga activita-
te a comitetului sindical raional și o-
rășenesc trebuie să se desfășoare după
tru de procese-verbale.
Comitetul raional sau orășenesc are
sarcina permanentă de a organiza, a-
naliza și coordona întreaga activitate
a comisiilor pe probleme, purtînd
un plan bine
an de zile și
lendaristice.
un factor de
chibzuit, întocmit pe un
defalcat pe trimestre ca-
Planul de muncă este
seamă care înlesnește
îndeplinirea sarcinilor ce revin comi-
tetului raional și orășenesc. Planifi-
carea precisă a sarcinilor și reparti-
<? Pr,in
x	nuarie
lui și
tai ।
ordinul nr. 432 din 17 la-
a.e. Ministerul Invățămîntu-
C.C. al S.M.I. au reglemen-
afara activității la catedră,
vor
obligațiile extrașcolare
cadrelor didactice care au
alese în comitetele sindicate
ale
fost
raio-
nale sau orășenești ale muncitorilor
din învățămint. Membrii comitetelor
sindicale raionale și orășenești, in
participa în cadrul școlii de care
aparțin numai la acele activități
metodice care contribuie direct la
ridicarea calitativă a muncii profe-
sionale proprii, urmlnd să fie scutiți
de celelalte activități din afara
muncii la catedră.
zarea acestora între membri! comitetu.
lui nu sînt totuși suficiente pentru a
asigura ducerea la bun sfirșit a dife-
ritelor acțiuni. Se cere totodată o
muncă sistematică pentru îndeplinirea
sarcinilor, o muncă ce trebuie să fie
desfășurată In mijlocul maselor, cu
sprijinul tuturor membrilor de sindi-
cat
Baza de întocmire a planului de
muncă o constituie hotărîrile partidu-
lui și guvernului, hotărîrile și instruc-
țiunile organelor sindicale superioare,
hotărîrile conferințelor sau adunărilor
generale ale membrilor de sindicat și
situația existentă pe teren. Odată cu
stabilirea acțiunilor și măsurilor, tre-
buie specificate în planul de muncă
termenele de executare pentru fiecare
sarcină în parte, metodele de reali-
zare, precum și membrii din comitet
care răspund de îndeplinirea lor. La
fixarea datelor ședințelor și acțiunilor
trebuie să se țină seamă de planifi-
carea ședințelor și acțiunilor secției
de învățămint și de aceea este bine
ca la definitivarea planului de muncă
să participe și secția de învățămint,
pentru a se stabili de comun acord
măsurile ce urmează să le ia atît co-
mitetul sindical cît și secția de învă-
țămînt.
Planul
lucrează
mitetelor
sindicali,
sarcinile
de muncă definitivat se pre-
în ședință cu președinții co-
de instituții și organizatorii
care își trec în planul lor
ce le revin, contribuind ast-
fel la îndeplinirea planului comitetului
orășenesc sau raional.
Un rol deosebit în asigurarea înde-
plinirii sarcinilor îl au îndrumarea și
controlul.
întreaga muncă sindicală va fi în-
drumată și controlată în primul rînd
de comitetul raional (orășenesc). A-
cesta orientează întreaga activitate a
organelor sindicale din școli, anali-
zează realizarea planului de muncă și
a sarcinilor comisiilor, ascultă referate
ale organelor de învățămînl, îndrumă
și controlează activitatea comitetului
de direcție al C.A.R. și ține o perma-
nentă legătură cu organele puterii lo-
cale de stat, pentru rezolvarea cereri-
lor și sezisărilor oamenilor muncii din
învățămint.
Este necesar ca îndrumarea din
partea comitetului raional (orășe-
nesc) să se îmbine cu inițiativa lar-
gă a organizațiilor sindicale din școli,
evitîndu-se astfel o centralizare ex-
cesivă a muncii sindicale.
îndrumarea se realizează prin in-
struirea organizată a activului privi-
tor la sarcinile ce le are, prin consfă-
tuiri lărgite, prin ședințe de analiză
și, în deosebi, prin activitatea vie pe
teren în mijlocul membrilor de sindi-
cat din școli.
Controlul îndeplinirii sarcinilor se
realizează în primul rînd pe teren,
precum și prin ședințele de analiză a
muncii. Analizele la locul de muncă
dau rezultate foarte bune deoarece, pe
lingă faptul că sînt un mijloc de cu-
noaștere a realizării sarcinilor, ele
sînt și un bun prilej de schimb de
experiență, de ajutor efectiv dat orga-
nizației sindicale respective. De exem-
plu, în planul comitetului raional sau
orășenesc poate să fie prevăzută fi-
naliza la locul de muncă a activității
comitetului de instituție de la o a-
numită școală. Președintele sau alt
membru al comitetului de instituție
respectiv prezintă în acest caz un ra-
port, iar un membru al comitetului
raional sau orășenesc, care răspunde
de munca din această instituție, pre-
zintă un coraport în aceeași proble-
mă. Tovarășul care urmează să pre-
zinte coraportul trebuie să controleze
zi de zi pe teren activitatea comitetu-
lui de instituție, pentru cunoașterea
reală a tuturor aspectelor muncii ce
urmează a fi analizată. La rîndul lor,
ceilalți membri ai comitetului orășe-
nesc sau raional se pregătesc și ei
pentru analiză, în special în proble-
mele comisiilor a căror activitate o
conduc. La o asemenea analiză pot fi
invitați și președinți a! altor comitete
de instituție.
Luarea tuturor acestor măsuri va
face ca analiza activității comitetului
de instituție respectiv să aibă un ca-
racter concret și să ducă la rezulta-
tele așteptate. Nu trebuie uitată re-
dactarea proiectului de hotărîri, care
va fi supus aprobării celor prezenți
la ședință.
NOTE EXTERNE*NOTE EXTERNE* NOTE EXTERNE* NOTE EXTERNE
Poporul polonez a votat pentru socialism,
pentru regimul de democrație populară
in ziua de 20 ianuarie In R. P.
Polonă au avut loc alegeri pentru
Seim. Participarea masivă la vot a
populației — peste 90% din alegă-
tori — precum si rezultatele alegerilor
exprimă adeziunea fermă a poporu-
lui polonez pentru regimul de demo-
crație populară, pentru socialism, pen-
tru politica Partidului Muncitoresc U-
nit Polonez și a guvernului Poloniei
populare.
Din cei 17.944.081 alegători înscriși
pe listele electorale. 16.892.213 au par-
ticipat la vot. Este suficient să pri-
vim cifra de 16.563.314 voturi care
au fost exprimate în favoarea candi-
daților Frontului Unității Naționale
pentru a ne da seama de marele suc-
ces pe care l-au obținut în alegerile
din Polonia orînduirea democrat-popu-
lară, politica P.M.U.P. de construire a
socialismului. Rezultatele alegerilor
constituie cea mai convingătoare do-
vadă a voinței ferme a poporului frate
polonez de a înfăptui programul Fron-
tului Unității Naționale, program ia
baza căruia stă platforma elaborată
de frunte ai P.M.U.P. care
activiștii
au candidat în alegerile pentru Seim
au fost aleși cu o majoritate covirși-
toare de voturi. 236 de deputați ai
noului Seim sînt membri ai P.M.U.P.
Din Frontul Unității Naționale mai
fac parte Partidul Unit Țărănesc, din
rîndul membrilor căruia au fost aleși
116 deputați. Partidul Democrat, din
rîndul membrilor căruia au fost aleși
39 deputați, precum și o serie întreagă
de organizații obștești ca sindicate,
cooperative, persoane neaparținînd nici
unui partid, activiști catolici, repre-
zentanți ai intelectualității etc.
Alegerile pentru Seim constituie pen-
tru poporul polonez o victorie de mare
însemnătate. La 20 ianuarie poporul
polonez a trecut cu succes un examen
de maturitate politică. Alegerile au de-
monstrat că In majoritatea lui covîr-
șitoare poporul polonez eăte și rămîne
credincios socialismului, orinduirii de-
mocral-populare.
In legătură cu alegerile din Polonia
reacțiunea internă și de peste ho'are
își făcuse tot felul de iluzii. Forțele
reacțiunii n-au ezitat să îndemne la
boicot, la sabotarea alegerilor, la tul-
burări. Dar, așa cum subliniază ziarul
„Tribuna Ludu“, „calmul și maturitatea
poporului au paralizat activitatea a-
venturierilor și provocatorilor de tul-
burări".
Votînd pentru regimul de demo-
crație populară, pentru socialism, po-
porul polonez a votat totodată pentru
pace, pentru prietenie și alianță cu
țările lagărului socialist, In frunte cu
Uniunea Sovietică.
Congresul pedagogilor din America Latină
de Plenara a
Vlll-a a C.C. al
P M.U.P. Votînd pentru acest program
poporul polonez și-a demonstrat în
,'lrimul rînd atașamentul pentru Par-
tdul Muncitoresc Unit Polonez. Toți
La 21 Ianuarie a.c. 1a Montevideo
— (Uruguay) au început lucrările
celui de al Vl-lea Congres al ca-
drelor didactice din America Latină.
La congres participă puternicele or-
ganizații ale pedagogilor din Chili,
Mexic, Bolivia, Ecuador, Peru etc.
Federația Internațională a Sindi-
catelor din învățămint este repre-
zentată la acest Congres de prof.
univ. Nicolae Pascu, președintele
Comitetului Centrai a! Sindicatului
Muncitorilor din Învățămint din
țara noastră.
teva
muncă
școală
zile primul semestru.
După o
sistematică de cîteva luni in
școlilor
prilejul
ale. in
sau tn întreprinderi.
elevii
tehnice de maiștri au avut
să arate, la probele semestri-
ce măsură și-au însușit cu.
noștințele profesionale, deprinderile
de organizare a muncii.
Cei peste 40 de elevi din anii 1 și
II ai școlii tehnice de maiștri din
București aparținînd Ministerului In-
dustriei Chimice au trecut cu succes
probele semestriale. Lucrările de
control la matematică, fizică tehnică,
chimie generală, tehnologie ș.a. au
arătat că viitorii maiștri acordă im-
portanța cuvenită teoriei, ca și le-
gării acesteia de practică, de meserie.
Modul în care au fost tratate subiec-
tele de sinteză din materia parcursă
pe primul semestru este mărturia ni.
velului ridicat al cunoștințelor pe care
și le-au însușit majoritatea elevilor.
Bine pregătiți din punct de vedere
teoretic, cei mai mulți dintre elevii
școlii s-au prezentat cu același suc.
ces și la probele practice, pe care
le-au efectuat tn cadrul unor între-
prinderi. In activitatea practică pe
care au de»fășurat-o la fabrica de
medicamente nr- 7, la /cechim-Splai,
la Icechim-Dudești, la I.C.F.—4 etc.
viitorii maiștri au dovedit multă pri-
cepere tn executarea Și supraveghe-
rea diferitelor procese tehnologice,
rezolvlnd cu pricepere cerințele ce-
lor mai complexe procese de fabri.
cație.
Rezultatele obținute la încheierea
acestui semestru se datoresc In mare
măsură condițiilor de studii create
elevilor de către conducerea școlii.
In perioada premergătoare lucrărilor
de control a fost recapitulată întrea-
ga materie parcursă in primul semes-
tru, au fost organizate consultații la
care au participat toți elevii, tn tim.
pul pregătirii probelor elevii au avut
la dispoziție o sală special rezervată
pentru studiu.
Folosind la maximum condițiile
create, privind cu seriozitate și simț
de răspundere atît munca din școală
cît și cea din întreprinderi, viitorii
maiștri, pînă nu de mult muncitori în
fabrici și uzine, au obținut la sfirșit
de semestru rezultate mal mult dectt
satisfăcătoare. Pentru calificativele
primite la lucrările de control și la
lucrările practice, numele unor elevi
ca Florea Niculescu din anul II sau
Elvira Rădulescu și Nicolae Tepșan
din anul 1 au fost înscrise la loc de
cinste în lista fruntașilor. Florea Ni-
culescu a devenit chiar din primele
zile de școală o niindrie atît a tova-
rășilor din mijlocul cărora s-a ridi-
cat, cit și a școlii însăși. El a obți-
nut la toate obiectele cu caracter teo-
retic, ca și la activitatea practică
nota cinci. încă de pe acum, de pe
băncile școlii, în zilele de practică,
tov. Florea Niculescu a devenit frun.
taș în producție și reușește să con-
ducă cu multă pricepere un întreg
sector de muncă la fabrica de medi-
camente nr. 1 din București. De alt.
fel, și colegii lui de an obțin rezul-
tate frumoase in producție, îndeplinind
cu destoinicie sarcinile de ajutori
de maiștri.
Rezultatele obținute la acest sfirșit
de semestru de către elevii școlii teh-
nice de maiștri a Ministerului Indus,
triei Chimice sînt mai bune decit cele
obținute în anul trecut și ele mar-
chează progresul realizat atît de e-
levi, cit și de cadrele didactice, pe
Centrul școlar agricol nr. 1 din
Turda a împlinit 50 de ani de exis-
tență.
Cu ocazia festivității de aniver-
sare. care a avut loc de curînd, dr.
Mircea Tropa, directorul centrului
școlar, a făcut un scurt istoric al
La aniversarea școlii din Turda,
au vorbit Alexandru Kiss, absolvent
din prima promoție a acestei școli...
este prima școală agricolă antrenat!
In rezolvarea unor probleme de cer-
cetări științifice. Aici se fac cercetări
in vederea determinării productivită-
ții pășunilor și tinetelor, se studiază
posibilitățile creșterii rasei de vaci
Pinzgau în raioanele Turda și Cîm-
peni, efectul Îngrășămintelor bacteri-
ene etc.
De curînd, 1n cadrul centrului șco-
lar au început să se facă cercetări
privind cultura porumbului.
Au mai luat cuvîntul foști și actu-
ali elevi al școlii care au subliniat
condițiile bune create de partid și
guvern în domeniul Invățămintului
agricol. Reprezentanți ai diferitelor
școli agricole din țară și ai sfaturilor
linia ridicării invățămintului
de maiștri pe o treaptă nouă.
Avind tn vedere rezultatele
nute pe acest semestru, se pot
cîteva concluzii îmbucurătoare.
tehnic
obți-
trage
Viito-
rii maiștri chimiști pentru sinteze or-
ganice oare vor ieși de pe băncile
acestei școli vor păși în producție cu
o bună pregătire profesională și teh-
nico-economică, puțind să traducă în
viață sarcinile trasate de Ho-
tărlrea C.C. al P.M.R. și a Consiliu-
lui de Miniștri al Republicii Popu-
lare Romîne cu privire la munca
maistrului. De pe acum, în școală, ei
sînt pregătiți pentru ca mai tîrziu,
prin activitatea lor, să sprijine in-
troducerea tehnicii noi, a tehnolo-
giei și a metodelor de muncă 'înain-
tate, să acorde atenție mecanizării și
micii mecanizări, să poată folosi
mai rațional întreaga capacitate
producție a întreprinderii în care
cît
de
vor
fl repartizați ca maiștri.
Pentru a munci cu forțe noi tn cel
de al doilea semestru, elevii școlii
tehnice de maiștri chimiști din Bucu-
rești se bucură acum de zile bine-
meritate de odihnă. Un scurt, dar în-
tremător popas la sfirșit rodnic de
etapă.
Program de luptă
D. G.
pentru bunăstarea poporului
și înflorirea patriei
(Urmare din pag. l-a)
rale,
peste 40.000 biblioteci și aproape
30.000 formații artistice de amatori.
Tirajul cărților tipărite în 1956 a depă-
șit cifra de 35 milioane exemplare. Cul-
tura a devenit cu adevarat un bun al
întregului popor.
La temelia statului nostru democrat
popular stă alianța frățească dintre
clasa muncitoare și țăran mea nun i
toare, stau marile drepturi și libertăți
consfințite în constituția noastră so-
cialistă.
Democrația socialistă asigură mase-
lor celor mai largi ale poporului par-
ticiparea activa la conducerea treburi-
lor obștești. Ca de la cer la pămînt se
deosebește democrația noastră socia-
listă de putreda democrație burgheză.
In timp ce democrația socialistă este
democrație pentru cei mulți, pentru
masele largi ale celor ce muncesc, de-
mocrația burgheză, falsă, ciuntită și
ipocrită înseamnă drepturi și libertăți
nelimitate pentru exploatatori. Sub fra-
zeologia demagogică despre libertate,
democrația burgheză ascunde libertatea
capitaliștilor șl moșierilor de a exploa-
ta și jefui masele populare, de a vinde
independența și suveranitatea națională
a patriei.
Democrația noastră socialistă apără
marile cuceriri revoluționare ale po-
porului, apără libertatea și indepen-
dența țării împotriva dușmanilor ei
dinăuntru și de peste hotare. Statul de-
mocrat-popular va veghea cu grijă spo-
rită la respectarea legilor țărn. întărind
legalitatea socialistă și justiția populară,
statut nostru apără drepturile și inte-
resele oamenilor muncii, fără deosebire
de naționalitate. Politica regimului de
democrație populară a pus capăt pen-
tru totdeauna sălbaticei asupriri națio-
nale promovată in trecut de clasele
exploatatoare. Naționalitățile conlocui-
toare se bucură astăzi de aceleași drep-
turi ca și poporul romîn și luptă cot la
cot cu oamenii muncii romîni pentru
Femeilor Democrate, organizațiile ob-
ștești, cooperatiste, culturale și științi-
fice reprezintă, în cadrul Frontului
Democrației Populare, baza cea mai
largă pentru afirmarea cetățenească
a tuturor oamenilor muncii din patria
noastră. Manifestul Consiliului Central
al F.D.P. cheamă pe toți cetățenii țării
să voteze candidații F.D.P., să facă
din alegerile de la 3 februarie o puter-
nică demonstrație a patriotismului so-
cialist, a unității politico-morale cres-
cînde a poporului în jurul partidului
și guvernului, a hotărîrii lor ferme de
a lupta și pe viitor pentru continua
întărire și înflorire a patriei noastre
socialiste.
Un stimulent însemnat
în activitatea
cadrelor didactice
(Urmare din pag. I-a)
cunoștințe științifice, îmbinate cu
de-
construirea socialismului in
patria
noastră comună — Republica Popu-
lară Romînă.
Marile succese obținute de poporul
nostru in dezvoltarea multilaterală a
țării au făcut ca Republica Populară
Romină să se bucure de un binemeritat
prestigiu internațional.
Guvernul țării noastre duce o cre-
dincioasă și neabătută politică de pace,
expresie a celor mai profunde năzuințe
ale poporului. La baza politicii externe
a R.P.R. sta prietenia tot mai puternică
cu marea Uniune Sovietică, cu China
populară și cu celelalte țări socialiste.
Unitatea de nezdruncinat dintre țările
lagărului socialist în frunte cu U.R.S.S.
constituie o garanție a securității și
independenței acestor țări, o forță ca-
pabilă să dea o ripostă nimicitoare ori-
cărui agresor.
Poporul nostru știe că numai dato-
rită conducerii înțelepte a partidului
clasei muncitoare a putut obține marile
succese cu care se mindrește astăzi
pe bună dreptate. Partidul Muncitoresc
Romîn este for|a îndrumătoare și
mobilizatoare 1n lupta pentru făurirea
unei vieți noi, înfloritoare. pentru
socialism. Conducînd poporul în lupta
pentru a obține succese, partidul a
arătat întotdeauna maselor populare
în mod deschis greutățile și lipsurile
și a mobilizat pe oamenii muncii in
vederea învingerii șl înlăturării lor.
Victoriile noastre sînt chezășuite de
unitatea de nezdruncinat a întregului
popor în jurul partidului și guvernului.
In alegerile de 1a 3 februarie Parti-
dul Muncitoresc Romîn, Uniunea Tine-
retului Muncitor, sindicatele, Comitetul
prinderi practice de muncă producti-
vă, prin educarea lor în spiritul mo-
ralei comuniste. Hotărîrea C.C. al
P.M.R, și Consiliului de Miniștri al
R.P.R. cu privire la îmbunătățirea în-
vățămîntului de cultură generală pune
în fața cadrelor didactice sarcina în-
făptuirii politehnizării învățămintului
în școala de cultură generală. Mii de
învățători și profesori luptă cu un ne.
stăvilit avlnt pentru înfăptuirea aces-
tor sarcini. Deși ne aflăm abia la
începutul acțiunii de politehnizare a
invățămintului, în multe școli a fost
acumulată o valoroasă experiență in
acest domeniu. Avem de pe acum un
număr de profesori fruntași, a căror
pricepere in privința legării învăță-
mîntului de practică contribuie in
mare măsură la 'îndeplinirea cerințe-
lor care stau astăzi in fața școlilor.
Cunoașterea și extinderea experienței
acestor profesori reprezintă una din
sarcinile actuale ale învățămintului
nostru, instituirea titlului de „învă-
țător fruntaș" și „Profesor fruntaș"
va duce cu siguranță la dezvoltarea
acestei experiențe, ca și la îmbunătă-
țirea necontenită a muncii educative
în rindurile elevilor.
Crește mereu numărul învățătorilor
șl profesorilor care, pe lîngă activita-
tea lor rodnică din școală, desfășoară
o valoroasă activitate de culturalizare
a maselor. La căminele culturale, la
cercurile de citit sau la bibliotecile
sătești, la cercurile agrotehnice din
toate satele patriei poți intîlni nenu-
mărați dascăli care duc in mase cu-
vintul partidului, care luptă neosteniți
pentru a răspindi In mijlocul oameni-
lor muncii cultura înaintată. In mo-
mentul de față, mulți pedagogi duc o
rodnică activitate in rîndurile țărani-
lor muncitori pentru atragerea aces-
tora pe calea transformării socialiste
a agriculturii. Decretul pentru institui-
rea titlului de „Învățător fruntaș" și
„Profesor fruntaș" va stimula și mai
mult, fără îndoială, activitatea cultu-
rală a cadrelor didactice in masele de
țărani muncitori. Nici un profesor sau
învățător nu trebuie să rămină in a-
fara acestei activități.
Intensificindu-și munca instructiv-
educativă. ca și munca de lămurire a
maselor, de antrenare a lor pentru
traducerea in viață a hotărîrilor par-
tidului și guvernului, cadrele didac-
tice aduc o prețioasă contribuție la
lupta poporului nostru pentru o viață
mai bună,
acestei școli. Vorbitorul a arătat că
mica școală agricolă „Szabo fosif",
înființată acum 50 de ani. care pre-
gătea anual 10—12 elevi, s-a trans-
format In anii democrației populare
într-un puternic centru școlar care
pregătește anual un mare număr de
cadre.
Pentru înzestrarea acestui centru
statul democrat popular a învestit
peste 7 milioane lei. Aici se pregă-
tesc acum maiștri agricoli, maiștri
zootehnicieni și tși diesfășoară activi-
tatea două școli profesionale de uce-
nici și o școală republicană de bri-
gadieri zootehnici pentru gospodării-
le colective.
Centrul școlar nr. I dîn Turda
...și o absolventă a ultimei pro-
moții, Letiția Vonica.
populare orășenesc și regional Cluj
au adus salutul lor.
Cei prezenți au vizitat apoi sălile
de clasă, laboratoarele, căminul, can-
tina, ferma și expoziția „50 de ani
de activitate a centrului școlar agri-
col nr. 1 din Turdia".
UNIREA PRINCIPATELOR
(Urmare din pag. l-a)
litice pe bază de avere și tindea să
asigure progresele capitalismului în
Principate. Defectul fundamental al a-
cestui act rămînea însă caracterul ex-
trem de restrîns al bazei electorale, fi-
xată prin dispozițiile referitoare la a-
legeri, ce erau anexate.
Poporul romîn se reîntoarce acum
spre sine însuși. Conducătorii luptei
pentru unire dobîndesc convingerea că
înfăptuirea dorinței de bază a poporu-
lui nu se putea realiza decît printr-o
hotărită acțiune dinăuntru. Susținuți
de către opinia publică progresistă
mondială — de Marx și Engefs, de
democrații revoluționari ruși Cerni-
șevski și Dobroliubov, de democrații
francezi Michelet și Quinet etc. —
patrioții romîni duc lupta dirză pen-
tru înfrîngerea foștilor boieri și pen-
tru dobindirea unirii, Noua caimăcă-
mie moldovenească sprijină acțiunea
partidei naționale, în schimb cea de
la București îi pune stăvili. Caracte-
rul restrîns al bazei electorale face,
pe de altă parte, ca majoritatea in
noile Adunări elective să fie dobîndita
de către grupările conservatoare. In
fața acestor „majorități" se ridică
însă poporul romîn din Moldova și
Țara Romînească, hotărit să învingă
și să nu accepte decit alegerea unor
domnitori potrivnici orinduirii feudale.
Prin acțiunea hotărită a unor pa-
trioți ca Mihail Kogălniceanu, V. Alec-
sandri sau Anast. Panu, uneltirile
menite să asigure domnia lui Mihai
sau a lui Grigore Sturdza sint zdro-
bite. La 5/17 ianuarie 1859, Adunarea
de la Iași alege pe Alexandru Ion Cuza
domn al Moldovei. Moldova are acum
în fruntea ei omul „nou“ de care a-
mintește Kogălniceanu in discursul ce-1
rostește la înscăunarea lui Cuza Vodă.
In Țara Romînească, lupta împotri-
va reacționarilor este deosebit de a-
prigă. Masele de la București și cele
venite aci de la sate, îndrumate de
fruntași radicali de felul lui C. A. Ro-
setti sau Cezar Bolliac și de „tribuni"
ca N. T. Orășanu sau I. G. Valenti-
neanu sprijină lupta din Adunare a
minorității patriote. Timp de trei zile
majoritatea conservatoare este pe
de-a dreptul asediată de către voința
unui popor întreg. Deplinul și cons-
tantul sprijin al maselor — al lucră-
torilor, calfelor, țăranilor, meseriașilor,
micilor comercianți, tineretului — asi-
gură biruința cauzei unirii. „Toți me-
seriașii, toți comercianțll mici, toți
plugarii ...erau pe dealuri și in curtea
Mitropoliei", scrie Cezar Bolliac, el
mai arătind că „mai nimeni din bo-
ierii cei mari și mai nici unul din ne-
guțătorii cei mari nu se aflau cu din-
șîi în aceste momente supreme, acolo
unde se discutau, acolo unde se ce-
lebrau cele mai grave drepturi na-
ționale".
In seara zilei de 23 ianuarie, par-
tida națională — largă coaliție a for-
țelor unioniste — desenează pe Ale-
xandru loan Cuza drept candidat. Sub
presiunea maselor, majoritatea reac-
ționară se vede silită să accepte pro-
punerea minorității. Pentru conserva-*
tori alegerea domnului Moldovei re-
prezenta, de altfel, și o încercare de
salvare a prestigiului lor compromis,
printr-un act care însă — in ceea ce
ii privea — era doar aparent patriotic.
In după amiaza zilei de 24 ianuarie,
rezultatul votului Adunării, prin care
Cuza era proclamat domn al Țării Ro-
mînești, este adus la cunoștința uria-
șei mulțimi de 30.000 de oameni ce
se afla pe dealul Mitropoliei. Entu-
ziasmul fu de nedescris, căci poporul
știa — după cum însemna I. G. Va-
lentineanu — că „prin alegerea lui
Cuza națiunea romînă dete o lovitură
de moarte regimului de infamie și co-
rupțiune". Pe drept cuvînt scria Bo-
lintineanu ia 28 ianuarie 1859 : „Țara
nu mai este moșia caimacamilor și a
domnilor și rominii nu mai stnt tur-
mele lor și ale vătafilor lor neruși-
nati".
îndoita alegere a constituit puterni-
ca temelie pe care, prin această înfăp-
tuire a unirii de fapt, se dezvoltă sta-
tul najional romîn. In același timp,
ziua de 24 ianuarie 1859 a-e semni-
ficația unei categorice infringeri a for-
țelor reacționare feudale, deși cele mai
mari foloase ale biruinței nu le-au cu-
les mulțimile, făuritoarele unirii, ci
burghezia, clasa care smulge boierilor
primul loc în exploatarea celor obidiți.
De ziua de 24 ianuarie 1859 se lea-
gă realizarea unirii depline, prin de-
săvîrșita unificare economică, politică
și administrativă — proces încheiat în
1862 — crearea armatei naționale uni-
ca și șirul reformelor fundamentale
care, ca și unirea, stau la temelia sta-
tului național romîn. Dintre acestea —
în afara legilor însemnate privind în-
vățămîntul șl organizarea judiciară
(1864) — secularizarea averilor mă-
năstirești (1863) și, mai ales, reforma
agrară (1864) fac ca amintirea anilor
unirii să se lege strîns de figura lui
Alexandru loan Cuza și a sfetnicului
său Mihail Kogălniceanu, adevărațil
creatori și organizatori ai Romîniei
moderne.
Privit prin perspectiva consecințelor
sale de o deosebită însemnătate și prin
aceea a caracterului său revoluționar,
pe care i-1 dă lupta nestăvilită a mase-
lor, actul îndoitei alegeri de la 24 ia-
nuarie 1859 a rămas una din cele mai^
scumpe sărbători în inima poporului!
nostru și unui din cele mai însemnate^
evenimente ale istoriei patriei noastre.
Păstrind cu sfințenie in minte tezau-
rul neprețuit al trecutului și al luptei
pentru progres a înaintașilor săi și
avind în frunte clasa muncitoare și
partidul ei, poporul nostru își clădește
astăzi — la 98 de ani de la înfăp-
tuirea Unirii — noua sa viață de pace
și socialism.
........
♦
t D. BarbHlan ; Teoria aritmetică a
idealelor (In inele necomutati-
.. ve).
" O. Onicescu. G. Mihoc, C. T. Io.
" nescu Tulcea: Calculul probabi-
lităților și aplicații.
£ C. T. lonescu Tulcea: Spații HiL
beri.
* G. Marinescu : Spații vectoriale
T normate.
î Sergiu Vasilache: Elemente de te-
♦ oria mulțimilor și a structuri-
t lor algebrice.
ț Gh. Tifeica: Geometria diferenția-
4 lă proiectivă a rețelelor.
j A1. Pantazi: Opera matematică.
• George Bărănescu: Calculul pro
J ceselor de ardere.
♦ I. Reichel: Chimia
ț colorantilor azoici.
4 Alex. S. Sanielevici :
J tatea. Fenomene și
• le. Voi. L
J Cristofor Vazaca : încălzirea prin
și tehnologia
Radioactivi-
legi genera-
inducție tn joasă și tnaltă frec-
vență.
A. M. Butlerov : Lucrări alese de
chimie organică.
P. A. Kosticev : Opere alese.
I. P. Pavlov : Opere complete. Voi.
II. Cartea I,
Acad. A. Kreindler: Epilepsia.
Cercetări clinice șl experimen-
tale.
Acad. Prof. P. Constantinescu-Iași:
Studii istorice romîno-bulgare.
-k * * — Materiale și cercetări
arheologice. Voi. II,
■k ★ * — Antologie de literatură
populară. Voi. II.
Pentru a veni în ajutorul celor
ce n-au posibilitatea să-și procure *
cartea științifică în localitatea res- ♦
pectivă. Librăria Academiei R.P R. t
din București, Calea Victoriei nr. ♦
27 expediază, contra ramburs, în *
toată țara, oricare din lucrările de *
mai sus, sau oricare altă lucrare ♦
științifică.	‘
Redacția fl administrația: București, atr. Spira Haret nr. |2. Telefon 4,24.00; 4^2.31. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteil „I. V. Stalln“ ocărești Plata Sclnteii. Abonamente; 1 an — 12,50 lei; 6 luni — 6,25 lei; 3 luni — 3,12 lei.