Proletari din toate țările, uniți-vă! Snieîn innlimâMM Oameni ai muncii din învățămînt Organ al Ministerului Invățămintului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint ANUL IX Nr. 4C5 4 PAGINI, 25 BANI Vineri 11 ianuarie 1957 CONSFĂTUIRILE RAIONALE privitoare la politehnizarea invățămintului In întreaga țară, cadrele didac- tice s-au întrunit în consfătuiri ra- ionale, dezbătînd pe larg proble- mele pol.tehnizării învățămîntului și făctnd un larg schimb de expe- A riență tn aceste probleme. In clișeu: Învățătorul Nicoiae Popescu din comuna Timosu, raio- nul Ploești, vorbind la consfătui- rea raională, pe marginea rapor- tului secției de Invătămint. (Citiți materialele de la consfătuirile raionale în pag. 3) Necesitatea colaborării dintre insti- tuțiile de invățâmint de diferite grade a fost în repetate rinduri subliniată de către cadrele didactice din orașul Arad. Bazindu.se pe aceste conside- rente, colectivul secției de Invățămint a orașului a organizat de curind o înttlnire între educatoare și învăță- torii care predau la clasa I. Cu acest prilej au fost prezentate două referate cu tema „Pregătirea copiilor preșcolari pentru tnvățămîn- tul elementar". Primul referat a fost întocmit de către un colectiv de în- vă(ători care clasa l-a, iar de educatoare cut la grupa predau tn acest an la al doilea de un colectiv care a lucrat anul tre- mare. Acest mod de a * Regimul burghezo-moșieresc pro- clama cu ipocrizie învățămîntul primar drept general și obligato- riu. In fapt, însă, milioane de copii de virstă școlară răm neau in afara școlii, deoarece numărul localurilor de școală era departe de a fi su- ficient. iar taxele, costul manuale- lor și al rechizitelor era prea mare pentru a fi suportat de oamen i muncii. Rezultate: 4.000.000 de analfabeți, mii și mii de învățători și profesori șomeri. Nici în învățămîntul mediu sau superior situația nu era mai bună. După datele recensămîntului gene- ral din 1930, din numărul celor care absolveau clasele primare doar 2,1 la sută urmau studii secundare și 0,2 la sută studii universitare. In regimul de democrație popu- lară școală a luat o dezvoltare ne- inai întiinită iar cadrele didactice . sînt înconjurate de grija partidu- lui și guvernului. Numărul școlilor elementare s-a mărit de 6 ori în comparație cu anul 1939. In anii 1951 —1955 sectoarele economic, cultura) și social au primit 97.000 de cadre medii tehnice. Romînia burghezo-moșlerească avea în anul școlar 1938—1939 abia 16 instituț.i de învățămînt superior, care cu- prindeau 29 facultăți cu 29.000 de studenți. Astăzi, în R. P. Roinînă funcționează 42 de instituții Examen de chimie generală B Chimia generală ocupă un loc im- rportant în planul de învățămînt al facultăților din cadrul Institutului de mine. Alături de fizică și matematici, cunoștințele de chimie generală își aduc aportul lor însemnat la înțele- gerea aprofundată de către studenti a disciolinelor ce profilează speciaiita- lea lor. Numai acel curs de chimie ge- nerală iși atinge scopul care, pe lin- gă fondul genera] de cunoștințe teo- retice, absolut necesar înțelegerii di- feritelor fenomene chimice, reușește să se lege organic, prin date faptice co- respunzătoare, de domeniul de specia- litate al studenților, viitori ingineri. Din felul cum a decurs examenul de chimie generală la grupa l-a, anul I, de la Facultatea de geologie e institutului de mine din București reiese că în predarea cursului s-au urmărit cele două obiective menționa- te. Subiectele date la examen au cu- prins în special problemele importan- te de ordin teoretic, cu aplicații în domeniul mineralogiei, cristalografiei sau geochimiei. Astfel, studenții au tratat probleme ca : razele X, legea lui Moseley, legile soluțiilor, legile de bază ale chimiei, disociația electroli- tică. nucleul atomic, volumul atomic, legile electrolizei etc. In timpul ex- punerii, studenții au urmărit perma- nent legarea cunoștințelor teoretice de practică. E de menționat faptul că examenul s-a dat numai din prima parte a materiei, partea generală — urmînd ca descrierea elementelor să se facă în semestrul II. Nivelul de cunoștințe al studenților este satisfăcător. Examinatorul a nifestat multă exigență. El nu mulțumit cu răspunsuri formale, pus unele întrebări suplimentare ma- s-a ci a pen- tru a dirija pe studenti spre esența fenomenului ce trebuiau să.] explice. Din această cauză, examinarea unor studenți a durat aproape o oră. Cei mai mulți studenți au dovedit cu prilejul acestui examen că au a- profundat materia. Aceștia au răspuns concis la subiect, fără să fie prea mult nevoie de intervenția profesoru- lui (de exemplu studenții Angela Po- pescu. Radu Hădășeanu etc.). Cu toate acestea, răspunsurile date de studenți au scos la. iveală și unele lipsuri în pregătirea lor. Astfel, unii au dat dovadă că au parcurs în fugă materia. Alții nu au intrat în subiect, au descris experiențe fără să pătrun- dă esența fenomenului explicat prin acea experiență. Astfel, studentul Da- mian Andreescu a desenat corect un tub Roentgen, a explicat felul cum iau naștere razele X, insă n-a șjiut să arate de ce razele X au o putere penetrantă mai mare decît alte radia- ții, nu a putut să arate că acest lu- cru se datorește lungimii de undă foarte mici. Așa dar, el n a înțeles proprietatea fundamentală a razelor X, de care slnt legate aplicațiile prac- tice ale acestor radiații. Răspunzînd la tema „Concluzii asu- pra structurii nucleului atomic din fe- nomenul de radioactivitate" studentul Andreescu a reușit cu foarte mare greutate și numai ducă repetate în- trebări suplimentare să explice com- plexitatea structurii nucleului atomic ca urmare a concluziilor trase din fenomenul radioactivității. Explicarea fenomenului de electroliză a fost de asemenea insuficientă. Abia după re- petate întrebări puse de profesor stu- dentul a reușit să explice fenomenele ce se petrec la anod și catod. La examenul de chimie generală s-au folosit metode juste de examina- re. Examinatorul a dat dovadă de multă răbdare și tact pedagogic. El a utilizat cu pricepere întrebările supli. mentare pentru pe studenți în suplimentare au scopul de a se a orienta, după caz, probleme. întrebările fost utilizate și în vedea dacă studenții cunosc subiectul în întregime sau par- țial. După ce fiecare student a răspuns Ia toate cele trei subiecte profesorul a făcut o scurtă lui cum a fost lămurind, cînd confuzii făcute Calificativele apreciere asupra felu- tratat fiecare subiect, a fost nevoie, unele de studenți. acordate oglindesc în mod just pregătirea studentilor, acti- vitatea acestora în cursul semestrului la orele de seminar și la lucrările de laborator. Examenul a scos la iveală unele lip- suri în pregătirea studentilor, a arătat care capitole din materie sînt insufi- cient cunoscute de studenti. Aceasta dă catedrei posibilitatea de a-și îndrepta în cel de al doilea se- mestru atenția asupra clarificării unor noțiuni importante, astfel ca încheie- rea anului școlar să se soldeze cu un succes deplin. AUREL TURCU La Predeal IN VACANȚA trata problema pregătirii copiilor pen- tru școală a asigurat discutarea cit mai serioasă a problemei. în referatul prezentat de învățători s-a arătat că cei mai mulți dintre e- levii care au frecventat grădinița se remarcă prin bogăția vocabularului, exprimare cursivă și logică, sociabili, tate și deprinderi bune de comportare tn colectiv, Referatul a scos Insă tn evidență și unele lipsuri tn pregătirea copiilor din grădinițe in ceea ce pri. vește însușirea limbii materne, cu- noașterea mediului înconjurător, nu- mărarea și socotitul, desenul și edu- învățămint superior, facultăți frecventate cu 126 de de de studenți Au fost de 75,000 t deschise 3.400 de școli de diferite grade în limba maternă a popularei apar- ținind toare. Statul o înaltă naționalităților conlocui- și poporul nostru acordă prefuire muncii patriotice cația muzicală, S-a subliniat nentă cu școala o sarcină numai că legătura perma- elementară nu este a educatoarelor care a cadrelor didactice. Din rîndul lor, al acelora care educă pe viitorii constructori ai socialismului și mi i- tează cu abnegație pentru ridica- rea nivelului cultural al maselor muncitoare, poporul nostru a pro- pus numeroși candidați în alege- rile pentru Marea Adunare Națio- nală. Pentru a doua oară învățătoarea Maria lonescu a fost propusă can- didat In alegerile pentru Marea Adunare Națională. Fiică de țărani săraci, Maria lonescu și-a consa- crat viața educării copiilor. După 25 de ani de activitate neîntreruptă In școlile sătești, ea a fost numită directoare adjunctă a școlii medii nr. 2 din Caracal. In școală, Maria lonescu se găsește pretutindeni unde sc naște o acțiune noua. Pe parcela experimentala sau în la- boratoare, îndrumînd legarea teo- riei de practică, coordonind activi, tatea cadrelor didactice ale școlii, stimtilind ajutorul părinților in munca școlii, învățătoarea a con- tribuit ca școala să devină o in. stituție de invățămint fruntașă. Fără să neglijeze îndatoririle sale didactice, deputata Maria lones.u, membră în Prezidiul Marii Adunări Naționale este pretutindeni în m j- locul alegători.or săi. Un nou lo- cal de școală în comuna Scărișoa- ra, electrificarea aceleiași comune, îndiguirea Oltului pe o distanță de 1 km., o nouă clădire de școală in Caracal — iată cîteva realizări care se datoresc acțiunilor inițiate de deputata învățătoare. Numai în regimul democnat- popular poporul poate răsplăti me- ritele unui simplu dascăl de țară cum este învățătorul Ion Mihai, propunindu-l candidat în alegerile pentru cel mai înalt for de condu- cere a treburilor statului. Datorită abnegației cu care conduce ca di- rector școala de 7 ani din comuna Tudor Vladimirescu, regiunea Ga- lați, școala sa a fost distinsă cu diploma de onoare a Ministerului Invățămintului. Activitatea învăță- torului Ion Mihai trece și dincolo de zidurile școlii. El a fost in fruntea tuturor acțiunilor obștești din comună care au avut ca rezul- tat electrificarea comunei, înființa- rea stației de radioficare, construi- rea unei gări noi, deschiderea unui magazin universal, începerea construcției unui noul local de școală. Printre învățătorii propuși can- didați în alegerile de la 3 februarie mai sînt Lucreția Brendea din ra- ionul Bistrița, Ion Hrițcu din co- muna Popricani, regiunea Iași, Stela Șomoiab din comuna Pîrs- cov. regiunea Ploești, Maria Lăză- roaie din comuna Avrig, regiunea Stalin. Din rîndul cadrelor didactice din învățămîntul superior au fost pro- puși candidați acad. prof. Andrei Oțetea, prof. dr. Tiberlu Andras, zofsky, rectorul Institutului medico, farmaceutic din Tg. Mureș, N. Gio- san, profesor ia Institutul agrono- mic din Cluj, Ludovic Takacs, rec- torul universității „Bolyal", prof. univ. M. Cruceanu din Craiova, acad. prof. dr. Gr. Benetato din Cluj etc. Tovarășa LUCREȚIA BREN, DEA, învățătoare la școala ele- mentară din corn. Șicu-Măgheruș, propusă candidată a F.D.P. in cir- cumscripția electorală $icu„ re- giunea Cluj. Tovarășul TRAIAN mafii < i'ijn >qo:>n sairii IONAȘCU, profesor universitar, propus can- didat al F. D. P. în circumscripția electorală Fundulea, regiunea Bu- curești. predau la grupa mare, ci a tuturor cadrelor din invătămtntul preșcolar, deoarece pregătirea copiilor pentru școală constituie sarcina principesă a instituțiilor preșcolare. Prof. I. DRAGAN In comunele raionului Tecuci Pedagogii din orașul și raionul Te- cuci participă cu însuflețire la cam- pania electorală ce se desfășoară tn întreaga țară în vederea alegerilor de deputați tn Marea Adunare Na- (ională. Astfel, din consdiul raional F D.P, face parte profesorul Avram Segall, din consiliul orășenesc F.D.P. profesorii Nicole Tuf eseu și Mihail Driga, iar la activitatea birourilor co- munale ale Frontului Democrației SUCCES III ACUM MHIORCAUE SHALEI Populare iau parte numeroși tori și profesori de la școlile tare din cuprinsul raionului La „Casa alegătorului" din învăță- elemen- comuna Predealul, mult îndrăgitul nostru Predeal este martorul împlinirii visu. rilor de vacanță ale multor pionieri moldoveni de pe meleagurile Bicazu. lui, Sucevei, Bacăului, tn inimile co- piilor, larg deschise pentru bucuriile vacanței se adună în zilele acestea de iarnă, una clte una, comori de frumu- sețe, ce vor străbate în timp anii, păstrate in ascunzișurile memoriei. Predealul dăruie mărinimos copiilor tot ce are el mai de preț. Ale lor sînt, în zilele de vacanță, nouă din- tre cele mai frumoase vile și clubul C.C.S.: ale lor sînt jocurile de ping. pong, șah., șubah ; ale lor săniuțele; lor munții cu cabanele din jur. ^Ajunși in împărăția munților, pio- nierii moldoveni s-au convins că viața poate să fie uneori mai frumoasă decît o pot ei visa, că visurile, atunci cînd se împlinesc, pot să ia forme mai frumoase decît atunci cind s-au plăsmuit. Natura le-a arătat din primele zile puterea. Ea a dat pentru copiii veniți la tabără âteva spectacole mărețe : întîi zile cu soare luminind feeric pină departe înălțimile albe, apoi zile cu cerul cenușiu, cînd, prinși tn dans frenetic, vîntul și neaua construiau pe nevăzute cetăți nestatornice de vată pe care le mutau capricios din- tr.un loc Intr-altul. Copiii nu vor uita niciodată clipele cînd, de la ferestrele vilelor așezate la marginea dinspre nord a stațiunii, au ascultat simfonia vtntulai și a pădurilor de brad care, dirijată de undeva, din fundul Văii Timișului, se înălța în acorduri pu- ternice plnă la ei, sus, Cîțiva pio- nieri au așternut pe hlrtie simțămin. Jele lor din acele momente. IN ACEST NUMĂR Despre sarcinile psihologiei în domeniul învățămîntului politehnic (pag. 2) De la Ministerul Învățămîntului (P^- 3) Fiecare zi le-a adus copiilor bucu- rii noi. Au făcut plimbări și excursii la Clăbucet, ia Cioplea și la Sinaia, au văzut filme, au fost la săniuș. Trecînd în grupuri pe șosea ei atră- geau privirile trecătorilor, Localnicii care, obișnuiți cu decorul, mergeau grăbiți, fără să-l privească, Păzind înaintarea întipărită pe chipurile vo. ioase ale pionierilor, încercau parcă și ei același proaspăt sentiment de admirație. Cînd vorbesc despre cele văzute la concursul de schi de pe Cioplea, copiii iși arată uimirea șt admirația nu numai prin vorbe, dar și prin ges- turi, prin mimică, prin intonația cu- vintelor. Cu ochii mari deschiși Ve- ronica Bară povestește cît de mult S-a minunat ea cînd a văzut pe cu- rajosul skior de la Dinamo sărind la trambulină de la o înălțime de 33 m. Gheorghe Sofron, fiul unui miner din Comănești, are atitea de poves- tit despre cele văzute la Castelul Pe- leș! Abia așteaptă să ajungă acasă să le spună șt prietenilor lui cile a văzut in sala armelor, în camera de muzică și în celelalte încăperi ale castelului. In cîteva după amieze, detașamen- tele, prin rotație, au făcut pregătiri pentru carnaval. S-au repetat poezii, dansuri, cintece și coruri, dialoguri, scenete, s-au pregătit surprize, s-au confecționat măști și costume. S-a organizat și o seară de povești. Așezați unul lingă altul pe covorul moale, pionierii ascultau de la tov. Stanislav, medicul stațiunii, povestea adevărată a orașului Preaeal. Lumi- nate numai de slabele raze ale becu. lui îmbrăcat în hîrtie roșie și ascuns sub crenguțe de brad, chipurile lor stăteau nemișcate, întocmai ca intr-o copie in ulei a realității. Cînd poves- tea a ajuns la un anumit punct, ta- bloul a început să prindă mișcare. Era vorba despre înălțimea munților, despre numele localităților vecine pe care, copiii, cunoscîndu-le. se gră- beau să le spună înaintea povestito- rului, pentru a-și aduce și ei contri- buția la povestea care ii interesa atit de mult In încăperea de alături avea loc în același timp un concert ghicitoare. Copiii au arătat că iubesc muzica și o cunosc. Cîștigătorul premiului Intfi a trebuit să cînte. el însuși in fața par- ticipanților. A fost aplaudat, bisat. Seara s-a terminat în vesc ie și în bună dispoziție, ca toate serile in ta- bără. In întreaga țară au fost alese noile organe sindicale ale muncitorilor din învățămînt. Prin sprijinul dat de către organe- le de partid, alegerile sindicale s-au desfășurat în bune condiții în toate raioanele țării. Dările de seamă pre- zentate în adunările generale pentru alegeri au prilejuit o largă dezbatere a problemelor muncii sindicale — manifestare vie a democrației sindi- cale. Oamenii muncii din învățămînt au făcut în adunările generale nume- roase propuneri a căror realizare va determina îmbunătățirea muncii sin- dicale în învățămînt. Alegerile sindicale au constituit un bun prilej de trecere în revistă a suc- ceselor obținute de muncitorii din în- vățămînt. In anul 1956, activitate» C.C. al S.M.I., a tuturor organelor sindicale din învățămînt, a fost că- lăuzită de documentele Congresului al Il-lea al P.M R., care au pus în fața membrilor de sindicat sarcini de mare răspundere cu privire la înfăp- tuirea politicii partidului în domeniul învățămîntului. In acest an s-a îmbu- nătățit sistemul de salarizare a cadre- lor didactice, s-a îmbunătățit aprovi- zionarea acestora eu alimente, îmbră- căminte și combustibil. Peste 7.000 de muncitori din învățămînt și-au petre- cut concediul ;n casele de odihnă ale C.C.S. și 4540 de membri de sindicat s-au odihnit în casele puse la dispozi- ție de C.C. al S.M I. Numeroși învățători și profesori au desfășurat o activitate rodnică pentru îmbunătățirea activității instructiv- educative, au muncit cu însuflețire pentru introducerea în școli a ele- mentelor de poli’ehnizare. și-au întă- rit contribuția la lupta pentru trans- formarea socialistă a agriculturii șl pentru culturalizarea maselor. Alegerile au dovedit maturitatea, spiritul de discernămînt și exigența crescută a cadrelor didactice în ceea ce privește alegerea noilor organe sindicale Ca urmare, au fost aleși în aceste organe oameni cu dragoste de muncă, atașati mișcării sindicale — fruntași ai colec^velor pedagogice, care formează activul de bază al sin- dicatului nostru, totalizînd în întrea- ga tară un număr de peste 36.000 to- varăși Depinde acum de energia nr. ganelor sindicale centrale și locale, de simțul lor de orientare, ca acest activ bine selecționat să dea în mun- ca lui cele mai bune rezultate. Cu prilejul alegerilor s-a scos în e- vidență că în viața organizațiilor sin- dicale există încă o serie de lipsuri Cu toate că majoritatea organelor ce a dus la formalism în organizarea schimbului de experiență. Organele sindicale trebuie să mo- bilizeze pe toți membrii de sindicat în lupta pentru ridicarea continuă a nivelului muncii de instruire a tine- retului, de educare comunistă a aces- tuia. Ele au datoria să lupte pentru îmbunătățirea conținutului ideologic al lecțiilor, să îndrume cadrele didac- tice cu experiență înaintată ca aces- tea să alcătuiască lucrări în care să-și expună particioe manuale levilor, metodele lor de muncă, să activ la elaborarea unor școlare cît mai accesibile e- să întocmească monografii a.le școlilor. Organele sindicale trebuie să cunoască stilul de muncă al sec- țiilor de învățămînt, al direcțiilor de școli și să-și spună cu curaj cuvîntul cu privire la lipsurile acestora. De a- semenea, ele au datoria să vegheze ca în tematica consfătuirilor de pro- ducție să predomine problemele pri- vitoare la educația comunistă a elevi- lor. Este necesar ca organele sindicale să lupte pentru îmbunătățirea lectu- rilor pedagogice — formă importan- tă de popularizare a experienței intate. Cadrele didactice trebuie îna- ori- entate mai stăruitor spre studierea și extinderea experienței școlii sovietice. Organele sindicale au datoria să mobilizeze cadrele didactice în ceea ce privește politehnizarea învățămin- tului. Trebuie intensificată munca pentru studierea experienței școlilor cu cele mai bune rezultate în acest domeniu și să se organizeze consfă- tuiri pentru răspindirea metodelor înaintate. De asemenea, una din preocupările de seamă ale organelor sindicale tre- buie s-o constituie sprijinirea acțiunii de calificare și perfecționare a cadre- lor didactice. Organizațiile sindicale trebuie să participe activ la înfăptuirea învățâ- mtntului elementar general și obliga- toriu și la îndeplinirea planului de școlarizare, mobilizînd cadrele didac- tice în lupta pentru cuprinderea în școală a tuturor copiilor de vîrstă școlară și pentru asigurarea frecven- ței regulate. (Continuare in pag. 4) sindicale au tras concluzia că nevoie să se Întoarcă cu fața producție, spre școală, totuși ele este spre nu s-au preocupat suficient și continuu de găsirea acelor metode de muncă prin care să sprijine cel mai bine ac- tivitatea profesională și extinderea experienței pozitive. In ultimii ani activitatea comisiilor muncii profesio- nale în producție și activitatea meto- dică din școli s-au suprapus, ceea Cudalbl desfășoară o vie activitate pedagogii Ștefan Mihail, Constantin Virlan și Flortca Pavehu. Ei vorbesc tn fața alegătorilor despre adîncul democratism al alegerilor din patria noastră, lămurind importanța modifi. cărilor aduse legii electorale tn șe- dința Marii Adunări Naționale din 27 noiembrie 1956, învățătorii Ion Florea și Ion Tașcă din comuna Negrilești, precum și tO-, varășii Gheorghe Pamfilie. Ion Cio. botaru și Aglaia Pieptănaru, din co- muna Matca, popularizează tn fața maselor de țărani muncitori realiză, rile partidului și ale guvernului din ultimii ani. insistlnd asupra operei de transformare socialistă a agricul- turii Cadrele didactice din raionul Te- cuci continuă cu elan munca de popu. larizare a candidaților Frontului De- mocrației Populare, precum și a u- riașelor înfăptuiri obținute în patria noastră tn anii puterii populare. O expoziție interesantă In cinstea alegerii deputatilor în Marea Adunare Națională, la Timi- șoara s-a deschis de curind o expo- ziție privind dezvoltarea Institutului politehnic din localitate în anii re. gimuluj de democrație populară. In anul 1954, Institutul politehnic din Timișoara avea 3 facultăți, în care activau 906 studenți și 102 ca- dre didactice. Astăzi Institutul are 4 facultăți cu 2,534 de studenți care învață sub îndrumarea a 270 cadre didactice. In cele 5 cămine ale insti- tutului locuiesc peste 1000 de stu- denți. In cantinele Institutului poli- tehnic se servește masa pentru 1200 de studenți. Studenții și cadrele didactice ale Institutului Politehnic din Timișoara au la dispoziție 41 de laboratoare în- zestrate cu cel mai modern apa-ataj și o bibliotecă cu peste 60.000 de vo- lume. Intre anii 1945—1956, Institutul politehnic a promovat 2.733 de ingi-« neri mecanici, constructori, chimiști, electricieni. în expoziție se pot vedea numeroa- se aparate și mașini realizate de co- lectivele catedrelor, precum și pro-i iedele de diplomă ale absolvenților din ultimii doi ani. w^?ț?5weaeee®eeeee ,N VACANTA (li In orășelul copiilor din Piața Republicii din Bu- v-' :urești (fotografiile 1 și 2) ’ ’a carnava’u' de 'a Pa.studenții sint foarte nemulțumiți pentru faptul că autoritățile te resort nu se în- grijesc de situația lor. Patru cin- cimi din numărul studenților n-au cantine și nici cămine Locuiesc la gazde și iau masa la birturi. Stu- denții săraci pleacă acasă pe ctte 2—3 săptămîni și revin apoi pen- tru o săptămînă să audieze cursu- rile". Cite prefaceri s-au petrecut de atunci în învățămîntul superior din Iași I Pînă în 1944 Universitatea „Al. I. Cuza", singura instituție de Învățămînt superior din lași, era „frecventată", în felul cum se arăta in raportul de mai sus. de circa 2 500 de studenți. Astăzi. în lași sînt Instituții de învățămînt su- perior cu 16 facultăți : Universita- tea „Al I. Cuza", Institutul poli- tehnic, Institutul agronomic și In- stitutul de medicină ; numărul stu- denților a crescut la aproape 8.000. Dintre aceștia, aproape 3.400 de studenți locuiesc în *2 de cămine. Numai în acest an s-au pus la dispoziția studenților 4 noi cămine cu cîte 3 etaje. De asemenea, pen- tru studenții ieșeni funcționează In prezent 7 cantine. Aproximativ 45 la sută din numărul studenților ieșeni sînt bursieri, față de 14 la sută cîți erau în anul universitar 1938-39. Studenților ieșeni H s-au aslgu- din Iași rat condiții bune de învățătură. Biblioteca centrală universitara „N Bălcescu" una din cele m ■ mari biblioteci din țară, este frec- ventată zilnic in medie de 500 de studenți Fiecare institut de in- vățămint superior din Iași are o bibliotecă proprie, laboratoare bine dotate etc. An de an crește baza materială a instituțiilor de învățămînt su- perior din Iași. Institutul agrono. mic, de exemplu, iși desfășoară activitatea intr-o clădire nouă. Studenții ieșeni au la dispoziție o policlinică modernă. In timpul liber studențimea ie- șană petrece plăcut și instructiv : frecventează spectacole, audiază concerte, organizează excursii, reu- niuni. GAZETA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI Pag. S UIMII WMlIM ț...........iiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniMiiiiiiiiiiiimiiiM Noi măsuri pentru îmbunătățirea activității instituțiilor de învățămînt superior Pentru a se evita excesiva centra- lizare, a asigura o mai mare opera- tivitate în rezolvarea problemelor re- feritoare la frecvența, promovarea, transferarea șl exmatricularea stu- denților, ca și în vederea lărgirii com- petinței, pe de o parte și a creșterii răspunderii conducerilor instituțiilor de învățămînt superior și consilii- lor lor științifice pentru pregătirea științifică și educația morală și cetă- țenească a studenților, pe de altă par- te, Ministerul Invățămîntului a dat conducerilor instituțiilor de învăță- mînt superior o serie de noi atribuții. Astfel, Incepînd de la 1 ianuarie 1957, se trece In sarcina și răspunderea conducerilor instituțiilor de Învăță- mînt superior și a consiliilor lor știin- țifice rezolvarea problemelor referi- toare la înscrierea, frecvența, promo- varea, reexaminarea, amînarea de examene, acordarea de concedii de boală, pentru studenții de la cursurile de zf și cele fără frecvență. De asemenea Ministerul Invățămîn- tului a luat o serie de măsuri in ve- derea asigurării unei mai mari ope- rativități în munca de conducere și gospodărire a unităților de învăță- mînt superior. Astfel, cu rie 1957 se și institute începere de la 1 ianua- constituie la universități de învățămînt superior ,,Fondul instituției" care va fi folo- sit pentru stimularea și dezvoltarea cercetărilor științifice ale cadrelor di- dactice, premierea excepțională a ce- lor mai buni studenți la învățătură, precum și pentru dezvoltarea altor activități legate de ridicarea și îm- bunătățirea continuă a nivelului în- vățămintului superior. Totodată, începînd cu 1 ianuarie 1957, toate taxele școlare rămln la dispoziția unităților de învățămînt superior, ca mijloace speciale, cheltu- indu-se în numerar. In felul acesta se va asigura o mai mare operati- vitate în gospodărirea instituțiilor de învățămînt superior. Rămîn de asemenea la dispoziția instituțiilor de învățămînt superior, ca mijloace speciale, sumele încasate pentru analize, expertize, încercări de rezistența materialelor, precum și pentru orice alte studii, efectuate la cererea instituțiilor și întreprinderilor. Aceste sume se pot cheltui pentru dez- voltarea activităților de cercetări științifice ale cadrelor didactice studenților. ș> Consfătuire cu privire la școlile profesionale de ucenici CONSFĂTUIRILE RAIONALE “ ĂV““ Exemple convingătoare In dimineața zilei de 7 ianuarie, sala de festivități a sfatului popular al raionului Făgăraș era neîncăpătoa- re pentru învățătorii și profesorii ve. niți din cele mai îndepărtate colțuri ale raionului ca să participe la lucră- rile consfătuirii cu privire nizarea invățămîntului nerală. Referatul prezentat Gheorghe Haneș, șeful de de lllllllllllllllllllllllllllllUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIHIIIIIUIIIW^ la politeh- cultură ge- tovarășul secției de în- vățămint, a subliniat că problema po- litehnizării este strîns legată de pro- blema economiei socialiste. După ce au fost lămurite aspectele teoretice ale Invățămîntului politehnic, s-au scos în evidență realizările obținute în această privință de către școlile ele- mentare și medii din raionul Făgăraș, precum și contribuția organizațiilor de tineret la obținerea acestor rezul- tate. In referat au fost expuse sarci- nile importante care le revin cadrelor didactice in perioada ce urmează, pen- tru introducerea pe scară mai elementelor de politehnizare. Participantii la discuții au largă a scos în boratoarelor, cit și prin vizite ale ele- vilor în întreprinderi. Aici elevii au putut observa modul cum se aplică în practică cele învățate la lecțiile de chi- mie și științele naturale. Școala a efectuat in toamna anului 1956 excursii documentare în legătură cu predarea lecțiilor de geografie, ști- ințele naturii etc. De pildă, după pre- darea lecției despre sfecla de zahăr. elevii au fost transportați zele unei întreprinderi la ii i cu autobu- 'abrica de za- De curfnd a avut loc la Ministe- rul Invățămîntului o consfătuire la care au luat parte conducători ai mi- nisterelor și instituțiilor centrale care tutelează școli profesionale de uce- nici, precum și reprezentanți ai C.C. al U.T.M. în cadrul consfătuirii s-au analizat probleme privind regimul zilnic de muncă a| ucenicilor. S-au discutat serie de măsuri menite să ducă o la evitarea supraîncărcării programului zilnic al ucenicilor, la organizarea și supravegherea studiului individual, la reglementarea activității tn cercuri, la asigurarea odihnei ucenicilor, la îmbunătățirea hranei lor, la acordarea unei vacanțe de primăvară. evidență și alte realizări ale școlilor din raion decît cele cuprinse în refe- ratul secției de învățămînt. Astfel, to- varășul Zahiu Cocan, directorul școlii de 7 ani nr. 3 din Făgăraș, a arătat cum a organizat și in ce mod a efec- tuat cu elevii școlii un mare număr de vizite și excursii în producție. To- varășul Cocan a insistat cu deosebire asupra sprijinului pe care îl acordă școlii întreprinderile din localitate, atit în ceea ce privește înzestrarea la- hăr din Bod, unde au putut vedea în- tregul proces de fabricație a zahărului, de 1a spălarea sfeclei pînă la ambala- rea zahărului în cutii. Datorită acestei vizite elevii au reușit să cunoască ca- racterul fabricii în ansamblu și să-și dea seama de" diferite procese tehno- logice care se petrec în secțiile fabricii. De asemenea, ei au căpă- tat cunoștințe cu privire la modul în care se organizează munca Intr-o în- treprindere socialistă, precum șl no- țiuni despre protecția muncii. Datori- tă acestei vizite elevii și-au dat sea- ma de modul de viată al muncitorilor din fabrici, de efortul pe care-1 de- pun ei pentru realizarea și depășirea planului de producție, precum și disciplina în muncă a acestora. Probleme Interesante a ridicat, de In cuvîntul el, și tovarășa Maria Galcen. co, profesoară de științe naturale. Ea a expus modul în care a efectuat cu elevii disecția peștelui. In ziua cînd tovarășa Galcenco trebuia să predea elevilor lecția despre organele inter- ne ale peștelui, ea a primit de la gos- podăria de stat din Beclean patru păs- trăvi. Elevii au fost împărțiți pe grupe. In timp ce profesoara efectua la catedră disecția unui pește, cele- lalte trei grupe executau concomitent alte trei disecții. In felul acesta, elevii au căpătat deprinderi și priceperi de a minul instrumentele necesare efec- tuării unei disecții. Au mai adus contribuții Importante la discuțiile ce s-au desfășurat în ple. nara consfătuirii tovarășii Nicolae Grovu, Veturia Farcaș, Ion Jidveianu, Maria Bedea, Gheorghe loan, Silvia Gavrilă etc. O lipsă a lucrărilor consfătuirii o constituie faptul că profesorii de ști- ințe naturale nu au arătat că unele sfaturi populare nu sprijină școlile în ceea ce privește procurarea terenurilor care să fie transformate in parcele experimentale. Așa stau lucrurile la școlile din comunele Săscior, Horez etc. De asemenea, participanții la con- sfătuire nu au criticat organele secției de învățămînt raionale și ale celei re- gionale pentru faptul de a nu fi ur- mărit in suficientă măsură realizarea învățămintului politehnic Ia unele o- biecte ca desenul și lucrul manual. NICOLAE HAMZEA Probleme ridicate în secția directorilor Directorii de școli din orașul Tg. Mureș au ridicat în cadrul ședinței pe secție probleme importante legate de politehnizarea invățămîntului. au fă- cut propuneri concrete, care, dacă vor fi puse just în aplicare, vor duce la dezvoltarea elementelor d.e politehni- zare în școlile din acest oraș. Discuții ample și interesante s-au purtat îndeosebi în legătură cu orga- nizarea atelierelor. Unii vorbitori au propus sa se creeze un atelier centra- lizat, unde elevii din clasele V-Vll din oraș să și desfășoare munca practică. Tov. Jovmir, directorul școlii medii nr. 1, a combătut această propunere, a- rătînd dezavantajele pe care le pre- zintă un asemenea atelier : slăbirea simțului de răspundere pentru păstra- rea materialelor și uneltelor, greutăți- le în controlul muncii practice a ele- vilor etc. Părerea tov. Jovmir a fost susținută și de tov. Alexandru Biro, directorul întreprinderii „I.a'zăr Od6n“ și tov. Toth, delegat din partea uzinelor „Simo Geza“, care au arătat că crearea atelierului centralizat ar duce la o slăbire a relațiilor dintre școală și uzină, a spiritului de emula- ție între întreprinderi. Participantii au apreciat ca hună propunerea făcută de tov. Jovmir și anume de liere pe grupe de școli, 'ceste ateliere să fie cit ganizate, se va alcătui a se crea ate- Pentru ca a- mai bine or- o comisie de directori care vor studia și analiza învățătorii au nevoie de îndrumări concrete, nu de generalități Despre întocmirea proiectului planului de școlarizare și rețea școlară pentru învățămîntul de cultură generală și instituțiile preșcolare și de educație Dacă lucrările desfășurate în secția învățătorilor a consfătuirii cadrelor didactice din raionul Pitești au avut o serie de rezultate pozitive, aceasta n-a fost nicidecum din „vina" re- fera>tului prezentat in secție. Refera- tul, din păcate, a avut cu totul alte tr.un referat prezentat la o consfătu- ire a cadrelor didactice, asemenea a- firmații antiștiințifice, asemenea abe- rații ? După citirea referatului a urmat un moment de mare încurcătură pentru cei ce conduceau lucrările secției. Cu vini — și acelea reale, nu între toate Insistențele lor, din cei peste cluzia că trebuie să dezvoltăm la co. pii simțul proporției, să facem chiar exerciții cu ei in acest scop". Tot tov. lacob a ridicat problema necesității de a familiariza elevii cu proprietățile materialelor pe care le lucrează, așa incit ei să folosească tn mod conști- a principiilor de funcționare ale aces- tora, familiarizarea cu proprietățile materialelor și folosirea conștientă de tați către copii a acestor proprie- etc. El a vorbit, de aseme- pe anul școlar 1957 1958 în vederea elaborării proiectului planului de școlarizare și rețea șco- lară pe anul școlar 1957/1958 Minis- terul Invățămîntului a cerut secțiilor regionale de învățămînt să întoc- mească propuneri cu privire la sarci- nile de școlarizare șl rețeaua școli- lor de cultură generală și a institu- țiilor preșcolare și de educație care vor funcționa in anul școlar 1957/1968 In cadrul fiecărei regiuni. In clasa l-a din anul școlar 1957/ 1958 vor fi cuprinși copiii născuți în anul 1950. Numărul posturilor de învățători necesare pentru anul școlar 1957/1958 se va stabili 1n funcție de numărul copiilor, ținînd seama că efectivul normal pentru fiecare clasă este de 30—40 elevi. Scindarea claselor cu efective mari de elevi se va admite numai in cazul ctnd numărul celor frecvenți va fi mal mare de 46 elevi la o clasă. Școlile cu pînă la 30 elevi vor funcționa cu un singur post de învățător ; școlile cu efective între 31 și 60 elevi vor funcționa cu 2 posturi de învățători; școlile cu efective în- tre 61 și 80 elevi vor funcționa cu 3 posturi de învățători. La școlile unde se pot asigura pentru fiecare clasă în medie 20—25 elevi, se va a- corda cîte un post de invătător pen- tru flecare clasă. Pentru a se putea cuprinde în clasa a V-a numărul de elevi indicat, recomandă să fie atrași In școlile 7 ani in primul rind absolvenții 4 clase elementare din localitățile teștl unde există școli de 7 ani. în ce privește rețeaua școlilor se de de să- de 7 ani, secțiile de învățămînt vor con- tinua acțiunea de cesteia. Școlile de ma să funcționeze VI1 cu efective de 1a clasa a V-a nu raționalizare a a- 7 afli care af ur- cu clasele VI și 12-13 elevi și care pot asigura mini- mum 25 elevi frecvenți vor fi propu- se pentru comasare, urmînd să func- ționeze ca școli elementare de 4 ani. De asemenea, se vor propune pentru desființare clasele VI ți V1I la care nu se pot asigura minimum 12—13 elevi cu frecvență regulată, elevii a- cestor clase fiind îndrumați către șco- lile de 7 ani din apfoDÎere. Se reco- mandă secțiilor de Învățămînt să propună înființarea de noi școli de 7 ani numai acolo unde se poate asi- gura un rezervor suficient de mare de absolvenți de 4 clase. De asemenea, se recomandă ca, acolo unde localul de școală nu permite cuprinderea tu- glmnazii (școli care cuprind numai clasele V-Vll), care să funcționeze 1n localul de școală existent, Iar pentru clasele I-l V să se amenajeze un alt local corespunzător. Efectivul normal de elevi la clasă este de 30—40 elevi. Nu se admite funcționarea de clase paralele decît in cazul cînd pentru fiecare clasă se pot asigura minimum 24—26 elevi. Repartizarea claselor a VIH-a pe școli se va face direct de către sec- țiile de invățămint regionale, asigu- rindu-se o corelație justă între numă- rul absolvenților de 7 clase și numă- rul de locuri in clasa a Vlll-a pe școlile diferitelor naționalități conlo- cuitoare. Rețeaua școlilor medii, pentru anul școlar următor, rămîne cea existentă. Se pot face totuși propuneri de în- ființare de noi școli. în Centrele mun- citorești și în reședințele de raioane (In specia! în cele sătești) în care nu există astfel de școli. La învățămîn- tul mediu, efectivul normal 1a dasă este tot de 30—40 elevi. Nu se admite funcționarea claselor paralele cu e- fective mai mici de 24—26 elevi. La întocmirea propunerilor de șco- larizare și rețea școlară pentru tine- retul muncitoresc, secțiile de învăță- mînt raionale, orășenești și regionale vor acorda o atenție deosebită întă- ririi rețelei existente — 1n special re- țelei școlilor care funcționează în ca- drul întreprinderilor — și extinderii acesteia în localitățile în care nu există astfel de școli dar în care se găsesc întreprinderi cu un număr ma- re de tineri. Pentru îmbunătățirea invățămîntu- lui seral pentru tineretul sătesc, în- cepînd cu anul școlar 1957/1958 acest învățămînt va fi organizat numai ca secții serale pe lingă școlile de 7 ani de zi. în acest scop, secțiile de In- vățămînt vor lua măsuri ca și uni- ghilimele. Timp de un ceas și cinci- sprezece minute (deci o durată aproa- pe dublă decît cea prevăzută în ins- trucțiunile Ministerului Invălămintu- lui) referentul (tov. Ion Braau. învă- țător lq școala din comuna Moșoaia) a vorbit despre tot ce vreți — numai despre problemele esențiale ale lecții- lor de lucru manual și ale lucrărilor agricole nu. învățătorii care au luat cuvtntul la discuții au criticat referatul pentru caracterul lui general, lipsit de o a- nallză concretă. De fapt ,,teoria" con- ținută tn referat a constat intr-o în. șiruire confuză, destinată de generali- tăți, adeseori cu serioase greșeli de formulare sau chiar științifice. De pildă, referatul a susținut că „prin- tre căile ce conduc la realizarea tn- vățămîntului politehnic" trebuie soco- tite și „rezultatele obținute prin aplica- rea programelor de lucru manual și de lucrări practice agricole". Evident însă că nu ne-a lămurit mai larg a- supra acestei „căi". Ar fi fost și greu, de altfel, să dovedești că „rezulta- tele" pot constitui o „cale", lată, însă, un alt exemplu de „teorie" — acesta foarte grav : „pentru și mai multă lămurire" a importanței lucrului ma- nual și lucrărilor practice agricole — se spune în referat — „adăugăm pie- rind de la constatarea că omul e stă- pînit de instincte puternice... Lu- crul manual și lucrările practice cer muncă și munca produce plă- cere ctnd satisface instincte și sen- timente". Cum s-au putut tolera, în. două sute de învățători prezenți nu s-au înscris la început la discuții decît doi. Unul dintre aceștia, tov. David Vasilescu, învățător la școala din co- muna Ursoaia, a mers și el, intr-o oarecare măsură, pe linia referatului dînd, tn cele citeva minute cit a vor- bit, nu mai puțin de șase citate. Pe drept cuvînt al doilea vorbitor, învă- țătorul Dumitru Talpan din satul Cor- bu, a cerut să se lase la o parte gene- ralitățile și să se discute concret, Și, de aici incolo, lucrurile au în- ent aceste proprietăți. Tov. Dumitru Tal pan, analizînd mod autocritic munca desfășurată el în vederea înarmării copiilor cu tn de de- tnror elevilor din clasele V-Vll să studieze posibilitatea înființării se de Realizări La spcția de fizică și chimje a con- sfătuirii cadrelor didactice din raionul Lenin din Capitale, profesorii de spe- cialitate au dezbătut probleme kilere- ceput să meargă mai bine, scris la cuvînt mereu alți (totuși destul de puțini) și nit să înfățișeze experiența S-au în- tovărăși au por- Zor, pe să care vorbească despre problemele , le-a ridicat în fața lor munca. N-au fost epuizate, bine înțeles, nici pe de- parte toate problemele, nici acelea care s-au discutat n-au fost lămurite întotdeauna pînă la capăt — dar au fost ridicate, au fost supuse discuției. S-au făcut șl aprecieri critice și auto- critice, care din referat au lipsit cu desăvîrșire. De pildă, tov. lacob Gri- gore, învățător în comuna Bascovele, după ce a descris experiența lui in ceea ce privește planificarea lecțiilor de lucru manual și a lucrărilor agri- cole, s-a oprit asupra unor probleme pe care i le-au ridicat aceste activi- tăți. El a povestit astfel că, dînd ele- vilor să modeleze o pasăre din argi- lă. a rămas surprins cînd a constatat, odată lucrările terminate, marea dis- proporție dintre părțile ei. ,,De aici — a spus tov, lacob — am tras con- tățlle școlare existente să fie formate In secții. Secțiile de invățămint vor propuneri pentru raționalizarea trans- face rețelei grădinițelor sezoniere care funcțio- nează în condiții materiale necores- punzătoare și cu efective mici, pre- cum șl pentru organizarea de astfel de unități în localitățile cu sector so- cialist dezvoltat și unde 1i se pot asi- gura condiții normale de funcționare. Totodată secțiile de învățămînt vor face propuneri pentru asigurarea cu posturi de educatoare a grădinițelor cu orar norma! care funcționează pe lîngă întreprinderi și instituții. Num a Tov. prof. unlv. C. Dakoviclu fost numit rector al Universității „V. Babeș" Tov. funcția litehnic Tov. din Cluj. Marin Rădoi a fost numit în de prorector la Institutul po- din București. Nicolae Marinescu a fost nu- mit nk prorector Ia Institutul politeh- din București. Tov. Vasile Macîu, conferențiar u- niversitar, a fost numit în funcția de decan la Facultatea de istorie din ca- drul Universității „C I. Parhon" din București. Propagandă pedagogică în rîndurile părinților La școala de 7 ani nr. 1 din Lu- penl se duce o acțiune susținută pen. tru răspindirea cunoștințelor de pe. dagogie și educație sanitară in rindu- rile părinților elevilor. Astfel, condu, cerea școlii, sprijinită de pedagogi, a organizat lectorate lunare pentru părinfi tn cadrul acestor lectorate se expun atit conferințe cu caracter pedagogic, cit și conferinfe sanitare. Conferințele pedagogice sint prezen. tate de către cadrele didactice, iar cele sanitare de medicul școlii, Nume- roase conferinfe sint insolite de dla- filme, Această acțiune dusă tn rtndul pă- rinților nu a tntlrziat să-și arate roadele. Unii părinți, ca tovarășii Păgân, Dumitrașcu, Pecsar, Simonis, Velescu, care înainte dădeau foarte rar pe la școală, vin acum cu regula, ritate să se intereseze de situația la învățătură a copiilor lor. Membrii co- misiei de învățămînt din cadrul co- mitetului de părinfi se interesează în deaproape de situația elevilor rămași în urmă la învățătură și (in o legă- tură permanentă cu părinți acestora. In același timp, S-a intensificat sprijinul material pe care părinții dau școlii. Datorită conferințelor pedagogice care au asistai, numeroși părinți început să-și educație mai mai strîns cu tate bune tn copiilor lor Ș‘ îl la au însușească metode de juste și să colaboreze școala, munca Obținînd rezul. de educare a DUMITRU păunescw sante privind lui politehnic cii și chimiei de experiență pe care le-au realizarea învățămînfu- în cadrul predării fizi- și au stabilit un schimb util asupra rezultatelor obținut pînă în prezent. Atît în referat cît și în cadrul dis- cuțiilor, la care au participat nume- roși profesori, a fost analizată munca concretă a profesorilor de fizică și de chimie. Lucrările secției au arătat că un nu- măr tot mai mare de profesori diîi raion încep să lege strîns predarea cunoștințelor de fizică și chimie de activitatea practică. Ei nu se mulțu- mesc să expună numai teoretic dife- ritele fenomene și legi ci, acolo unde există posibilitatea, dau elevilor prile- jul să vadă unele mecanisme sau ma- șini la care se aplică aceste fend- mene și legi. De pildă, la lecția des- pre mașini termice, la clasa a VII-a, multi profesori au folosit mașini în miniatură pe care le-au pus în func- țiune, elervii puțind urmări astfel efec- tul mecanic al forței elastice a vapo- rilor și, în unele cazuri, și transfor- marea energiei mecanice produse cu ajutorul mașinilor în alte forme de e- nergie (electrică, luminoasă etc.). Așa au procedat profesorii Hariclia Gheor- ghiu, de la școala nr. 148, Valeria lacob, de la școala nr. 131 și alții. Profesorul Fâșie Radu, de la școala nr. 136, a demontat în fața elevilor motorul unei motociclete, apoi l-a montat din nou, l-a uns și l-a ali- mentat cu carburant. In pauză, moto- cicleta a fost pusă în mișcare, spre satisfacția întregii clase. In unele școli li s-au dat elevilor și îndrumări privitoare la conducerea motorului. Mu1(i profesori au organizat vizite în întreprinderi. Astfel, tov. Eufrosl- na Grigorescu (școala nr. 132), Nina Bîrlădeanu (școala nr. 141), Valeria lacob (școala nr. 131), Lidia Tîntu (școala nr. 147), au vizitat cu elevii, după predarea capitolului despre ma- șini termice, expoziția feroviară din Calea Griviței, expoziția Centrului de documentare tehnica din Parcul Li- • bertătii și gara, pentru ca elevii să cunoască mai amănunțit o mașină cu vapori. prinderi practice, s-a oprit asupra unor aspecte educative ale acestei munci. „Elevii — a spus tov. Talpan — sint înclinați de multe ori să pără- sească în drum lucrul pe care l-au în- ceput. Aceasta mi-a arătat că n-am făcut tot ceea ce trebuia pentru a le cultiva perseverența tn muncă". O serie de vorbitori — printre care tovarășii David Vasilescu (Ursoaia), Grigore lacob (Bascovele), Marin Ne- gescu (Grajduri), Ion Misescu nea, despre metodica lucrărilor prac- tice agricole și a lecțiilor de lucru manual, oprindu-se îndeosebi asupra aspectelor metodice concrete, a arătat însemnătatea educativă a unor cerințe ca, de exemplu, aceea de a se executa un anumit obiect Intr.un anumit timp, de a se organiza locul de muncă etc. Tov, Petrescu a stăruit asupra necesi- tății de a se înțelege că scopul activi- tăților practice în școală nu este acela ca elevii să confecționeze anumite o. biecte numai pentru a le confecționa, sau să obțină pur șl simplu anumite produse agricole, ci de a.și însuși procedee de prelucrare r unor mate- riale, de a învăța să mînuiască anu- ( Ruginoasa) au vorbit despre mite unelte, de a se familiariza anumite metode agrotehnice. cu problemele bazei didactico.materiale necesare pentru realizarea învățămin. tulul politehnic în clasele l-IV. Ei au arătat ce se poate face prin mijloace locale și ce lipsuri mai —‘~ix s- - ceastă direcție. Deosebit de valoroase există m a- au fost con. cluziile trase pe marginea discuțiilor de către tov. Anton Petrescu, meto- dist la cabinetul pedagogic al regiunii Pitești. In cuvîntul lut, tov. Petrescu s-a oprit in special asupra probleme- lor privind orientarea politehnică a lucrărilor practice agricole și a lucru- lui manual, asupra înlăturării carac- terului meșteșugăresc al acestora. Tov. Petrescu a arătat concret citeva din condițiile a căror îndeplinire asigură De fapt toate aceste lucruri ar fi trebuit spuse și ilustrate concret în referat. Referatul, insă, le-a ignorat — șl aceasta este in mare parte vina secției de învățămînt și a cabinetului pedagogic regional care, tn primul rind, au încredințat alcătuirea refera- tului unui om înclinat spre vorbărie goală și formulări bombastice lipsite de orice conținut, iar apoi, deși au citit referatul înainte de consfătuire, nu au cerut să fie refăcut. Secția de învățămînt trebuie să tra. gă de aici învățăminte — • pentru, vii- toarele consfătuiri raionale și pen- tru orice consfătuiri ale cadrelor di. dactice. Acestea n.au nevoie de refe- rate umflate și lipsite de idei, ci de analize concrete, de îndrumări precise și competente, de indicatii care să le orientarea politehnică a muncii elevi- ... anumite u- aiute muncească mai bine. lor : familiarizarea lor cu nelte simple și cunoașterea elementară ELISABETA ROMAN în predarea fizicii și a chimiei Profesorii de fizică șl chimie au discutat pe larg în cadrul consfătui- rii despre folosirea problemelor cu conținut tehnic în predarea fiaicii și chimiei. în referat s-â arătat c|, deți s-au obținut unele rezultate în aceas- tă direcție, mai există încă profesori carb nu depun suficient interes în se- lecționarea justă a acestor probleme, iar altii nu verifică conținutul și re- zultatele problemelor înainte de a veni la clasă. în rezolvarea probleme- lor se întîmpină adeseori greutăți din cauză că, datorită unor deficiente în programă, elevilor le lipsesc anumite cunoștințe de geometrie. Un mijloc important de realizare a legăturii între cunoștințele de fizică și chimie și activitatea practică îl constituie vizitele în întreprinderi. Nu- meroși profesori au folosit pe larg a- cest mijloc. Astfel, tov. Polixenia Stă- nescu, profesoară la școala medie nr. 27, a vizitat cu elevii întreprinderea „Viscofil“ și fabrica de zahăr de la Chitila; tov. E. Grigorescu, de la școala medie nr. 132 și Nina Bîrlă- deanu, de la școala medie nr. 141, au vizitat cu elevii întreprinderea „Ma- notehnica“ etc. S-a remarcat în că- di ul lucrărilor că. dacă la unele școli vizitele au decurs pe baza unui plan, după predarea unor capitole, la alte școli vizitele au fost organizate for- mal și de aceea elevii nu au putut doblndi cunoștințe suficient de temei- nice. După cum este și firesc, problema înarmării elevilor cu deprinderi prac- tice a prilejuit discuții deosebit de însuflețite. S-a arătat că lucrările practice de chimie au fost executate în general mai regulat, chîar șl la școlile fără laborator, prin folosirea trusei individuale cu utilajul minim de lucru, reactivii fiind pregătiți de profesori. La multe școli lucrările practice de laborator au fost legate de activitatea productivă, de industrie și agricultură. De pildă, la lucrarea referitoare la substanțe proteice la clasa a X-a, tov. Vianora Scarlat, Ecaterina Papahagi șl alte profesoare de la școala medie nr. 22, sau tov. Polixenia Stănescu, profesoară la școala medie nr. 27, ou arătat elevi- lor însemnătatea reacției între sub- stanțele proteice și săruri sau acizi pentru limpezirea vinului și pentru ti- oăcirea pieilor, reacția intre substan- țele proteice și formol pentru pregă- tirea maselor plastice etc. Tov. Ga- briela Nicolau, profesoară la școala masei de hidrogen necesare umpleri! balonului etc. medie nr. 23, a vorbit elevilor din clasa a Vil-a, cu prilejul experiențe- lor referitoare la oxigen, despre oxi- darea lentă în cazul fermentării al- coolului, a gunoiului folosit ca îngră- șămînt natural în agricultură etc. Din discuțiile purtate în secție a re- ieșit că lucrările de laborator la fizică întîmpină încă greutăți din cauza nesatisfăcătoarei utilări a unor labo- ratoare. Totuși, și aci s-au obținut re- zultate frumoase. Profesori ca Ecate- rina Ivănescu (școala medie nr. 22), Virginia Grobnic (școala medie nr. 23), Polixenia Stănescu (școala medie nr. 27), Antonia Focșăneanu (școala medie nr. 22) de pildă, au realizat lucrări interesante de măsurători. începe să se dezvolte și activitatea practică a elevilor în ateliere. Elevii școlii medii nr. 23 lucrează in atelie- rul școlii, elevii școlii medii nr. 22 în atelierul unei școli profesionale. Alte școli au organizat munca elevi- lor direct în întreprinderi. In general, elevii manifestă un interes deosebit pentru această activitate și obțin re- zultate frumoase în însușirea deprln- Din dis- derilor practice oolitehnice. cutii a reieșit că rezultatele bune se obțin în cazul cînd practice se efectuează în școlii. cele mai lucrările atelierul In legătură ou activitatea . Iară a fost discutată în secție munca extrașco- cercurilor de elevi. In raion au luai ființă numeroase cercuri care contri- buie la lărgirea orizontului politehnic al elevilor. La școlile medii nr. 22, 23 și 27 funcționează cercuri de foto, la școlile medii nr. 140 și nr. 141, pre- cum și serală la școala medie muncitorească „Mao-Tze-dun“ funcționează cercuri electrotehnice, la alte școli cercuri de chimie, cercuri de fi- zică etc. în cadrul cercurilor se des- fășoară interesante lucrări practice. De pildă, membrii cercului de fizică de la școala nr. 136 au lansat un ba- lon de cauciuc încărcat cu hidrogen. Ei au repetat cu acest prilej legea lui Arhimede aplicată la gaze, relația dintre masă, volum și densitate, den- sitatea gazelor în raport cu presiunea exercitată asupra lor, au făcut calcu- lul stoechiometric pentru obținerea La tanța misii mod zării. consfătuire s-a remarcat impor- organizării în școli a unor co- metodice care să se ocupe în special de problemele politehni- După cum se vede, Ia secția de fi- zico-chimie din raionul Lenin au fost abordate probleme variate și impor- tante privind realizarea invățămîntu- lui politehnic. Lucrările secției au arătat că este necesar să se acorde o atenție mai mare legării cunoștințelor teoretice de activitatea practică, metodicii rezol- vării problemelor de fizică și chimie cu conținut tehnic, înzestrării labora- toarelor și organizării de lucrări fron- tale, confecționării de material didac- tic cu mijloace proprii etc. Trebuie să se găsească forme concrete pentru realizarea unei colaborări mal strînse între profesorii de fizică și chimie și profesorii maiștri de ateliere. Este necesar să se lărgească activitatea cercurilor tehnice și să se înființeze cercuri tehnice acolo unde ele nu există. Lucrările secției de fizico-chlmle au constituit pentru profesori un imbold spre noi realizări pe calea înfăptuirii invățămîntului politehnic. posibilitățile fiecărei școli și vor face apoi propuneri concrete în legătură cu organizarea acestor ateliere. Vorbind despre înzestrarea ateliere- lor școlare, unii tovarăși au arătat că nu s-au folosit toate posibilitățile pen- tru o cît mai bună înzestrare a aces- tora cu materialele și uneltele necesa- re. Unele școli n-au solicitat în sufi- cientă măsură sprijinul întreprinderi- lor, nu le-au lămurit necesitatea și importanța pe care o are stabilirea unor relații cît mai strînse cu școala. Totuși, în orașul Tirgu Mureș sînt școli care au cerut și au primit un sprijin însemnat din partea întreprin- derilor Spre exemplu, școala medie „Bolyai Farkas" și școala medie nr. 1 au cerut, pentru înzestrarea atelierelor, sprijinul întreprinderii „Ciocanul" care a donat acestor școli strunguri și di- ferite unelte necesare atelierului de lăcatu^erie. De asemenea, tehnicienii acestei întreprinderi au ajutat școala medie nr 1 la instalarea pieselor din atelierul de lăcătușerie. Școala „Bolyai Farkas" a primit un sprijin însemnat și din partea grupului școlar profesional tehnic, care i-a do- nat o menghină, un strung, două mo- toare electrice, un polizor și unelte pentru atelierul de lăcătușerie. Ca urmare a sprijinului primit din partea întreprinderilor, elevii au putut efectua numeroase lucrări practice in- structive. De pildă, - elevii școlii medii nr. I au confecționat materiale de uz practic — ștergători. cuidbe etc. — precum și clești, dălți, grătare pentru protecția meselor in scopul utilării ailor ateliere și pentru înlocuirea scu- lelor uzate. Discuțiile au subliniat că pe viitor trebuie să se întărească legătura cu părinții, lămurirea acestora asupra im- portanței învățămintului politehnic. U- nele școli au folosit și pînă acum spri- jinul părinților Astfel, părinții elevi- lor de la școala medie nr. 3 au con- tribuit la înzestrarea unui atelier fo- tografic cu aparatele necesare. De a- semenea, o parte din părinții elevi- lor, care sint muncitori în întreprin- deri, au venit în timpul lor liber 1a școală unde au urmărit și au îndru- mat activitatea practică a elevilor în atelier. Lucrările secției directorilor au scos la iveală faptul că lipsurile existente în munca de politehnizare se datoresc, în parte, faptului că unii pedagogi nu cunosc suficient de bine conținutul in- vățămîntului politehnic. Aceștia con- fundă educația prin muncă și aplicarea înVățăTnîntului intuitiv cu politeh- nizarea. Spre exemplu, un învățător, predind o lecție despre vînturi, a pre- zentat elevilor ca material demonstra- tiv o morișdă de vînt, confecționată de el însuși și a considerat că prin aceas- ta a făcut politehnizare. Preocupările unora dintre cadrele didactice sînt îndreptate aproape ex- clusiv spre munca în atelier, fiind ne- glijate celelalte forme de activitate practică, cum ar fi activitatea în cercuri, în laborator, munca pe lotul școlar, excursiile etc. Conducătorii rie școli din Tîrgu Mureș au făcut unele propuneri importante în vederea folo- sirii tuturor fofmelor menite să con- tribuie la înfăptuirea învățămintului politehnic Tov. Wilhelm Kocsis, di- rectorul școlii nr. 7, a propus să se organizeze un curs în legătură cu pre- darea lucrului manual, care să vină în special în sprijinul cadrelor tinere, punîndu-se accent pe metodele de or- ganizare a lecțiilor de lucru manual și pe lucrările practice agricole. Directorii au criticat secția de învă- țămînt pentru faptul că nu i-a sprijinit suficient în realizarea invățămîntului politehnic. Ei au cerut ca problemele învățămintului politehnic să fie lămu- rite mai pe larg Ia cursurile rie perfecționare, pentru a constitui in- tr-adevăr un sprijin în munca cadrelor didactice. Tov. Margareta Szilagyi, șeful sec- ției de învățămînt a Regiunii Autono- me Maghiare, le-a propus directorilor să organizeze în școli seminarii pen- tru lămurirea problemelor învățămîn- tului politehnic, să dezbată aceste pro- bleme și în cadrul cercurilor pedago- gice și metodice, al consiliului peda- gogic; de asemenea, încaplnd cu luna februarie să se organizeze în școli un ciclu de conferințe pentru părinți pe teme legate de problema politehnizării, arătîndu-se părinților cum pot sprijini școala în această privință. Tov. Szilagyi a cerut directorilor să întărească munca de îndrumare și con- trol, asistlrd la lucrările practice ale elevilor, îndrumînd cadrele didactice In ceea ce privește intensificarea schimbului de experiență în această privință și dînd mai zitării sistematice a cilor etc mare atenție vi- uzinelor, fabri- M. M1REA Prot. OLIMPIA BINA La consfătuirea din raionul „1 Maf“ București GAZETA INVĂȚĂMINTULUI Pag. 4 La cea de a 11-a aniversare a proclamării R. P. Albania — Realizări și perspective Cresc neîncetat tăria și unitatea decît în Munca culturală printre minerii (Ln Valea lului întîlnire zile ale meros I EMIL TET1LEANU Stațiunea republicană a tinerilor naturaliști Tratativele delegațiilor guvernamentale U. R. S. S. și R. D. Germane ale ele- reci- nă sint: ameliorarea un ale a stațiunii a fost îndeplinit anul a- ft lucrările de laborator executate de SUCCES IN ACTIVITATEA ROILOR OROARE SINDICALE! n (Urmare din pag. 1) martie și 8 aprilie 1957. din Minisie- examen. mai Și ca să educației studenți- o activitate de sine stătătoare, stimu- NOTE EXTERNE*NUTE EXTERNE* NOTE EXTERNE* NOTE EXTERNE școala comunismu- sâ lupte permanent Ne mai tuație, că fost luate pentru fnvătă- tehnic din Bucu- dldactice da curind Budapes- socialiste, menținerii păcii in general. U.R.S.S. și R.D.G. declară Cabinetul metodic mtntul profesional și ln numeroase sindicale au dus pentru realizarea Instruirea organiza ■ activitate organelor desfășura naturale șl tinerii naturaliști iși des- fășoară activitatea lor experimentală. Planul de cultură pentru lucrările de toamnă pe parcela experimentală In anii puterii noastre au obținut nările generale trebuie dezbătute rapoartele comisiilor de cenzori. Organele sindicale au datoria cum trebuie să muncească, se va baza pe experiența tiilor sindicale cu o rodnică Este necesar să li se dea sindicale posibilitatea de a important tn clădi- teren ex- de științe nou lucrurile spre îmbunătățirea situa- ției internaționale. și M. PEIU : pentru colecta- regiunea Timișoara. Dar laboratorul cel mai al stațiunii se găsește nu rile stațiunii, ci pe întinsul perimenial, unde profesorul letar, in spiritul moralei celei înaintate, morala comunistă. Metodele învechite de educație gârlei și Uniunii Sovietice, care a avut loc în primele lunii ianuarie. Rezultatele întîlnîrii de la ta confirmă tăria țărilor Prezentarea la examen este con- diționată de depunerea în termen guri, sub îndrumarea științe naturale de la rate microscopice din ceapă, colorate cu o ln iodură de potasiu. inințelor etc. In cele două sere ale stațiunii. față de problema lor. Sindicatele sînt lui. Ele trebuie considerabil volumul livrărilor proce de mărfuri. Cele două delegații au făcut una din cele mai mari cuceriri oamenilor muncii germani. Guvernul Uniunii Sovietice șl vernul R.D. Germane declară că fi zădărnicite orice încercări -de a supra S.U.A. Statele socialiste ferm hotărîte să folosească forțele profesorului de stațiune, prepa- epidermă de soluție de iod Reușite au fost IOAN PETRAȘCU lector la l.l.P.C.D.-Timișoara rești organizează luni 14 ianuarie 1957. ora 18, o consultație colectivă pe tema „Instruirea practică ln atelie- rele-școală și In Întreprinderi- dată gu. vor re- rînduirii socialiste și influența alcătuit din muncitori, .lor pentru a zădărnici uneltirile cercu- rilor agresive și pentru a îndrepta din populare școlile succese însemnate de tov. Kupfer Eduard rul învățămîntului. Consultația va avea cabinetului metodic din riel nr. 149. soiurilor de muncă intensă să asigure cu- de către toți a prevederilor Cu sprijinul cadrelor din Lupeni s-a deschis toria să desfășoare o în această direcție, noașterea amănunțită, membrii de sindicat. localități organele o muncă neobosită bugeluiui. Totuși, pentru organizarea „zilei lui", să organizeze mai cursii didactico-științifice peste hotare, în special Sovietică și în țările de putem mira, tn această si- „indicațiile" sale nu au ln serios de învățătoarea Guvernele că sint a lucrărilor de control la discipli- nele la care dau tru anul școlar 1956—57 se ține între 20 martie și 8 aprilie 1957. slnt o- șl ANA HU- folosite in învățătoru- multe ex- în țară șl în Uniunea democrație Plecarea unei delegații de lucrători din învățămînt la Moscova La Invitație C. C. al Sindicatului lucrătorilor din Invățămint din R S F S. Rusă, marți dimineața a pă- răsit Capitala plecînd spre Moscova pentru schimb de experiență, o dele- gație a Sindicatului lucrătorilor din învățămînt. Din delegație fac parfe tovarășii: Nicolae Pascu. președintelj C.C. al Sindicatului lucrătorilor din învăță- aici Universitatea Populară organi- zată de către consiliul regional S.R S.C. Hunedoara. La cursurile a- cestei universități participă nume- roși muncitori care lucrează la În- treprinderile din localitate. La festivitatea de deschidere a luat ouvînlul tov. Dumitru Păunescu, directorul școlii de 7 ani nr. 1, pre- ședinte al consiliului S.R.S.C. din Lupeni. In cuvîntarea de deschide re, tov. Păunescu a arătat scopul pentru care a fost înființată această universitate, Importanța el pentru Stațiunea republicană a tinerilor naturaliști din Timișoara se găsește acum tn cel de al doilea an de activi- tate. Ea posedă o suprafață de apro- ximativ 9 ha teren arabil, situată la marginea orașului Timișoara, ln ime- diata apropiere a canalului Bega, ceea ce a făcut posibilă instalarea unui sistem modern și eficace de iri- gare a culturilor. In clădirea stațiunii au fost amenajate o sală pentru cursuri și lucrări de laborator, o bi- bliotecă, o cameră pentru păstrarea semințelor, un atelier pentru confec- ționarea materialului didactic etc. Elevii școlilor de cultură generală din orașul Timișoara lucrează perma- nent la această stațiune. Organizați in „Cercul tinerilor naturaliști", care cuprinde pînă in prezent o secție de legumicultură, o secție de agricultură și o secție de pomicultură-floricultu- ră. elevii dovedesc un interes deose- bit și multă dragoste pentru proble- mele agriculturii. întreaga activitate la stațiunea re- publicană a tinerilor naturaliști se desfășoară după un plan de muncă bine chibzuit. întocmit de colectivul didactic împreună cu inginerul agro- nom și șeful de cultură al stațiunii. Acest plan prevede, între multiplele forme de activitate ce se desfășoară la stațiune, o serie de lucrări, obser- vații și experiențe pe care elevii le execută ln seră și tn laborator tn timpul lunilor de iarnă, precum și lu- crări agrotehnice ce se desfășoară la ctmp, pe parcelele experimentale, tn lunile de toamnă, primăvară și vară. In acest an școlar, lucrările practice de laborator au fost începute cu stu- diul celulei vegetale. Intr.o ședință de lucrări practice, elevii școlii medii nr. 1 și ai școlii medii nr. 2 cu limba de predare germană și-au pregătit sin- Discuțiile care au avut loc în adu- nările generale pentru alegeri au a- ratat că mai sînt unele cazuri de fo- losire nejustă a cadrelor didactice în munci necorespunzătoare activității lor. Reglementarea activității obștești a cadrelor didactice a fost greșit în- țeleasă de unele organe de fnvătă- niînt, ceea ce a dus la supraîncărca- rea cadrelor didactice. La unele școli orariile au fost întocmite defectuos. Asemenea atitudini duc la o cheltuia- lă inutilă de timp și la epuizarea e- nergiei membrilor de sindicat. Față de asemenea situații organele sindi- cale nu pot sta indiferente. Ele tre- buie să-și spună cuvîntul șl, în cola- borare cu organele de învățămînt, să ia toate măsurile pentru înlăturarea abuzurilor. Comitetele sindicale din Instituțiile de învățămînt superior au datoria să se apropie tot mai mult de problemele muncii profesionale din aceste insti- tuții, să intensifice preocuparea pen- tru organizarea consfătuirilor de pro- ducție, pentru îmbunătățirea activită- ții colectivelor de catedră, să contri- buie la îmbunătățirea studiului indi- vidual al studenților. Organele sindi- cale trebuie să combată atitudinea de indiferență pe care o au unele cadre didactice din învățămîntul superior pentru educarea comunistă a membri- lor de sindicat, pentru ridicarea nive- lului politico-ideologic și profesional al acestora. Secția culturală a C-C. al S.M 1. și toate organele sindicale sînt chemate să asigure o bună desfășu- rare a învățămîntului politic organi- zat pe linie sindicală pentru cadrele didactice, să lupte pentru îmbunătăți- rea muncii cultural-artistice în școli, populară. In anul 1957 vor fi cuprin- se în asemenea excursii peste 20.000 de cadre didactice. Organele sindicale trebuie să popu- larizeze cadrele didactice carfe au muncit cu însuflețire pentru transfor- marea socialistă a agriculturii, cum sint cadrele din raioanele Negru Vo- dă, Hîrșova, Medgidia. Călmățui etc. Este necesar să fie îmbunătățită munca de asigurări sociale, In care s-au manifestat în trecut serioase lip- suri. O mare parte din biletele de o- mtnt, membru al Prezidiului C.C.S, Emil Boldan, membru în Prezidiul C.C. al Sindicatului lucrătorilor din învățămînt. Elena Andrei locțiitor al președintelui Comitetului raional Bră- ila al Sindicatului lucrătorilor din in- vățămînt și Elena Popescu, pre- ședintele Comitetului raional Nicolae Bălcescu al Sindicatului lucrătorilor din învățămînt. lărgirea orizontului cultural al mi- nerilor și a anunțat programul șe- dințelor și titlul conferințelor. A urmat apoi prima conierință, »U3ținută de tov. Felicia Popescu, profesoară de geografie. Aceasta a dezvoltat în fața unui public nu- funcționari, cadre didactice și elevi — tema „Universul și mișcările pă- mfntului In sistemul planetar'. Pen- tru demonstrarea ideilor susținute conferențiara s.a servit de un bogat material didactic alcătuit din hărți, planșe etc. elevii școlii medii nr. 5, care au stu- diat, cu ajutorul unor preparate fă- cute de ei înșiși, plastidele vegetale la frunza de elodea, la frunzele muș- chiului de pămlnt și la tuberculul de cartof. Pentru pregătirea muncilor de pri- măvară au fost planificate o serie de lucrări practice de laborator referi-' tuare la studiul solului, recunoașterea semințelor celor mai importante plan- te de cultură și a dăunătorilor, de- terminarea puterii de incolțire a se- Consfătuire pe terenul stațiunii experimentale din Timișoara. vii au efectuat cu succes, tn iarna anului trecut, lucrări ce se continuă și anul acesta. De exemplu, elevii școlii medii nr. 4 au studiat tn mod practic, experimental, cerințele de temperatură și umiditate ale unor plante mediteraniene șl subtropicale cultivate tn seră, O altă echipă de tineri naturaliști a înmulțit pe cale vegetativă numeroase specii de corii- dihnă și cură au fost distribuite de secția de asigurări sociale a C C. al S.M.I. membrilor de sindicat din Ca- pitală, privîndu-se, astfel, oe dreptul de a merge la odihna cadre didacti- ce merituoase din provincie. In anul 1957 trebuie să se dea mai multa a- tenție odihnei muncitorilor din învă- țămint. Peste 16,000 membri de sin- dicat își vor petrece concediul în sta- țiuni balneo climaterice. în tabere or- ganizate de C.C. al S-M.l. mai există și lipsuri în această pri- vință. In anul 1957 trebuie să se gă- sească forme noi de îmbunătățire a muncii financiare, stimulindu-se or- ganele sindicale care obțin cele mai bune rezultate. Fondurile sindicale pe anul 1957 vor trebui astfel dirijate, îneît ele să fie folosite în special pen- tru nevoile oamenilor muncii. Este timpul să se acorde o mai mare aten- ție caselor de ajutor reciproc, care satisfac nevoile membrilor de sindi- cat prin fondul Însemnat pe care îl au la dispoziție. Comisiile de cenzori vor trebui activizate pentru verifica- rea lunară a gestiunii sindicale și a caselor de ajutor reciproc. Au trecut în competența organelor sindicale și problemele de jurisdicție a muncii. Organele sindicale au da- Codului Muncii, a hotărîrilor partidu- lui și guvernului cu privire la drep- turije^ și îndatoririle muncitorilor din învățămînt și să instruiască comisiile de litigii asupra alribuțiunilor ce le revin. Alegerile organelor sindicale au subliniat că aceste sarcini, care con- stituie programul de lucru al organi- zațiilor sindicale din învățămînt pe anu| 1957, vor fi bine realizate numai dacă secțiile C.C. al S.M I , sprijinin- du-se pe comitetele raionale sindica- le, vor ști să folosească tot potenția- lul de muncă al celor 36.000 de acti- viști obștești și vor reuși să ridice ni- velul muncii sindicale la înălțimea îndatoririlor actuale Pentru aceasta este nevoie să se pășească la o in- struire temeinică a organelor nou a- lese. Trebuie să li se ara’e acestora nu numai ce trebuie să facă, ci și • In decursul primului plan cincinal al R. P. Albania re- țeaua instituțiilor șco'are a fost considerabil lărgită. In anul 1955, în toate categoriile de școli din țară au studiat peste 189.000 de elevi și st idenți — cu 9 la sută mai mulți 1950 și de 3,3 ori mai mulți decît în 1938. • In instituțiile de învățămînt din R. P. Albania circa 7300 de cadre didactice. In cursul primului plan predau cincinal au fost pregătite în școli pedagogice și institute peste 2000 de cadre. Alte 2200 de cadre au urmat cursuri de calificare și circa 1400 sînt înscrise la cursurile fără frecvență, • In fața învățămîntului public din R. P. Albania se deschid perspective minunate in cadrul dezvoltării generale a țării. In cel de al II lea plan cincinal se prevede o mare extindere a rețelei școlare, paralel cu îmbogățirea bazei materiale a șco- lilor. In anul 1960, în școlile elementare, de 7 ani și medii vor învăța nu mai puțin de 249.000 de elevi — cu 59 000 de elevi mai mulți decît în 1955. Numărul studenților din insti tuțiile de învățăminl superior din (ară și din străinătate se va ridica în 1960 la cca 3000 • Al doilea plan cincinal prevede și o mare creștere a nu- mărului tinerilor din școlile profesionale șl superioare. Pînă in 1960 vor fi formați circa 6200 tehnicieni cu pregătire me- die și 2300 de specialiști de înaltă calificare. fere și plante ornamentale, pentru a obține în felul acesta materialul ne- cesar împodobirii curții și parcului stațiunii. De curind, au fost începute in seră lucrări interesante in legătu- ră cu aclimatizarea eucaliptului în cesta la timp și în condiții bune. Lu- crările au fost executate pe o parcelă rezervată cerealelor de toamnă, pe o suprafață de aproximativ 540 mp. Aici au fost semănate, pe straturi de cite 3 mp, în culturi, comparative, di- ferite soiuri de cereale de toamnă, ur- mărindu-se la fiecare îrt parte de- monstrarea importanței aplicării unor lîndu-se inițiativa lor. Trebuie înlă- turate din munca de îndrumare și control metoda dâdăcirii și a centra- lizării excesive. Munca de îndrumare trebuie să se adreseze în primul rînd grupei sindi- cale, care traduce in viață sarcinile, asigurind o îmbinare justă a muncii sindicale cu problemele procesului de învățămînt, astfel îneît să se obțină îmbunătățirea acestuia. De asemenea, este necesar ca în cadrul C.C. al S.M.I. să se termine cu munca „pe felii". Fiecare activist sindical tre- buie să fie pregătit pentru toate pro- blemele muncii sindicale, să poată să dea îndrumări competente în orice compartiment al acestei munci. O grijă deosebită trebuie să acorde organele sindicale întăririi disciplinei în muncă. Pentru a se respecta deano crația sindicală și a se termina cu munca sectară și formală este nece- sar ca organele sindicale să fie con- trolate permanent și să prezinte pe- riodic dări de seamă în fața maselor, dînduse astfel posibilitatea execută- rii controlului de tos în sus. In adu- lupte împotriva ședințelor inutile. Este timpul ca în această privință să se dea dovadă de mai multă combati- vitate. Una din sarcinile de frunte ale or- ganelor noastre sindicale trebuie să fie grija față de interesele și nevoile oamenilor muncii din învățămînt. Ele au datoria de a lupta activ pentru rezolvarea problemelor multiple ridi- cate de membrii de sindicat. Organe- le sindicale sînt datoare să se consulte cu oamenii, să fie apropiate de ei și să țină seama de propunerile lor. Nu se poate concepe îmbunătățirea muncii în școlile noastre fără folosirea intensă a sprijinului acordat de or- ganele de partid, fără o permanentă legătură cu organizațiile de masă. Or- ganele sindicale trebuie să muncească în așa fel îneît fiecare membru de sindicat să devină un bun agitator, care să popularizeze în rîndul maselor politica partidului și guvernului nos- tru, realizările regimului democrat popular. Organele sindicale trebuie să-și aducă aportul în sprijinirea ale- gerilor de deputați în Marea Adunare Națională, să mobilizeze toate cadrele didactice în această acțiune. In întîmpinaiea celui de al IV-Iea Congres al Sindicalului Muncitorilor din învățămînt trebuie folosită ener- gia tuturor membrilor de sindicat pen- tru realizarea hotărîrilor adunărilor generale șl ale conferințelor sindicale. măsuri agrotehnice juste pentru ob- ținerea unor recolte bogate. De Pildă, pentru a li se demonstra elevilor care sint datele optime pentru efectuarea semănăturilor de toamnă la cereale, s a semănat griu de toamnă la dife rite date in decursul lunilor octom- brie, noiembrie și decembrie. Tot oe aceste parcele se urmărește problema importanței semănatului la diferite distanțe și adincimi. Alte straturi au fost semănate cu cereale de toamnă pentru a se demonstra care este ro- iul Ingrășării de bază și suplimenta- re in creșterea și dezvoltarea plante- lor. Alte probleme care se urmăresc oe parcelele cultivate cu plante de toam- grlu, agrotehnica orzului, agrotehni- ca ovăzului, a secarei, meiului, ciu- mizei și hrișcei. In afară de parcela cu cereale de toamnă, terenul experimental al sta- țiunii mai cuprinde următoarele sec- toare: parcela cu cereale de primă- vară (unde se va da o deosebită im- portanță continuării experiențelor începute anul trecut pentru obținerea porumbului hibrid), sectorul plantelor melifere, al plantelor tehnice, secto- rul asolamentului agricol, legumicol și furajer, Mai există, de asemenea, o parcelă rezervată sistematicii ve- getale și o parcelă pe care se urmă- resc cîteva probleme de ecologie ve- getală (flora de stepă, flora regiuni- lor deluroase și flora regiunilor mun- toase, cu privire specială asupra plantelor din munții Banatului). O deosebită importanță se acordă sec- torului denumit „biologia plantelor", tn care se cultivă plante tipice nece- sare studiului organografiei și fizio- logiei vegetale, ln conformitate cu cerințele programei școlare. Un ultim sector al terenului experimental cu- prinde parcela cu pepiniera silvicolă și pomicolă. Pentru a ajuta cît mai mult profe- sorii de științe naturale să desfășoa- re o activitate corespunzătoare cerin- țelor actuale ale școlii noastre, con- ducerea stațiunii organizează consfă- tuiri cu profesorii de științe naturale din Timișoara si schimb de experien- ță cu profesorii care muncesc cu bune rezultate pe parcelele experimentale din regiune. In același scop, Institu- tul interregional din Timișoara pen- tru perfecționarea cadrelor didactice a prevăzut în planul său de muncă pentru timpul verii (etapa cu frec- vență) o participare activă a profe- sorilor de științe naturale la muncile de la stațiune, unde vor lucra atit tn laboratoi și seră, cit și pe parcela experimentală. Urme ale educației burgheze care trebuie lichidate atit In ceea ce privește înarmarea e- levilor cu cunoștințe științifice, lega- te de viață, de practica construirii socialismului, cit și in educarea tine- retului ln spiritul patriotismului so- cialist și al internaționalismului pro- vedepsele brutale, bătaia au fost de mult combătute în învățămîntul nostru. Cu toate acestea, mai răbufnesc cile odată manifestări ale metodelor bur- gheze de educație Există încă învă- țători și profesori — ce e drept foarte ouțini — care mai aplică pedepse corporale. Și aceștia nu sint totdeau. na cei care, prin virsta lor, ar putea fi mai Imblcsițl cu metode burgheze de educație, de care nu se pot deba- rasa. Uneori, chiar elemente tinere comit abateri grave in această pri- vință Un astfel de caz este cel al tovarășului Moldovan Andronic, fos- tul director al casei de copii din Turda. Tov. Moldovan Andronic, tn vlrstă de 28 ani, absolvent din 1953 al Fa- rultății de pedagogie- psihologie, mem- bru al organizației UT.M.. a primit tn aprilie 1955 sarcina de a conduce casa de copii școlari din Turda. El și-a inaugurat cariera de director prinir o ședință ln care, printre alte- le. a arătat că metodele antipedago- gice de educație nu au ce căuta ln instituția pe care o conduce, interzi- cind categoric colectivului pedagogic al școlii să mai bată pe copii, fapt despre care auzise că s-ar fi petrecut înainte de venirea sa ln școală. Dar... lung e uneori drumul de la vorbă la faptă! In decursul activității desfășurate ca director i s-a adus de Lagărul socialist, bastionul de ne. clintit al păcii și democrației, în frun- te cu Uniunea Sovietică, a obținut în ultimul timp noi succese pe drumul întăririi unității sale de nezdruncinat. Relațiile dintre statele care lac parte din acest lagăr s-au întărit considera- bil. Alături de popoarele tuturor țărilor socialiste și de oamenii muncii din întreaga lume, poporul nostru a luat cunoștință cu bucurie de comunicatul asupra întîlnîrii de la Budapesta a reprezentanților partidelor comuniste și muncitorești și ai guvernelor Bul- gariei. Cehoslovaciei. Romîniei, Un- tărie care rezidă în prietenia și coezi- unea lor, în colaborarea lor frățească și intr-ajutorarea reciprocă. Nici o încercare a dușmanilor socialismului nu va reuși să slăbească unitatea for- țelor socialismului, să submineze la- gărul socialist. Partieipanții la întîlnire au apreciat că toate țările socialiste au obținut succese importante pe drumul socia- lismului. Uniunea Sovietică a făcut un nou pas înainte pe calea creării bazei tehnico-materiale a comunismu- lui. Viața demonstrează tot mai con- vingător incontestabila superioritate a sistemului socialist față de sistemul capitalist. O atenție specială au acordat parti- Opinia publică democrată a salutat cu satisfacție rezultatele tratativelor dintre delegațiile guvernamentale ale Uniunii Sovietice și R.D. Germane, rezultate oglindite ln Declarația co- mună semnată la încheierea unui larg și multilateral schimb de păreri care a avut loc între cele două delegații, ln cadrul convorbirilor, care s-au desfășurat intr-o atmosferă de since- ritate cordială și de adîncă prietenie, s-a manifestat deplina unitate de ve- deri a guvernelor celor două țări în aprecierea situației internaționale și a diferitelor evenimente internațio- nale. Guvernul Uniunii Sovietice și gu- vernul R.D. Germane declară că baza de neclintit a politicii externe a celor două state o constituie lupta activă pentru întărirea păcii și coexistența pașnică a statelor independent de o- rînduirea lor socială, precum și sta- bilirea încrederii între state. Ambele guverne recunosc necesitatea de a urmări cu vigilență uneltirile cercu- rilor agresive și de a demasca acțiu- nile subversive ale dușmanilor păcii. Uniunea Sovietică și R.D. Germană sînt gata să-și unească eforturile cu cele ale tuturor celorlalte state iubi- toare de pace în lupta pentru cauza păcii și progresului. Cele două guverne apreciază curma- rea agresiunii imperialiste din Egipt drept un mare succes al poporului e- giptean și al forțelor păcii din lumea întreagă. Ele arată, totodată, că pri- mejdia de război în Orientul Apropiat și Mijlociu încă nu poate fi conside- rată ca înlăturată. Se constată că imperialiștii americani urzesc planuri, concretizate în „doctrina Eisenhower- Dulles". care implică o primejdie se- rioasă nu numai pentru popoarele ță- rilor Orientului ci și pentru cauza Unjversitatea „C. I. Parhon" aduce la cunoștință studenților în- scriși pe anul de Învățămînt 1956- 57 la cursurile fără frecvență de la facultățile matematică-fizică, filo- logie (secția romînă-istorie), filo- zofie (secția ziaristică), ștjințe-na- turale-geografie (secția biologie), științe juridice și administrative, că prima sesiune de examene pen- nenumărate ori la cunoștință tova- rășului Andronic faptul că unele ca- dre didactice ca tov. Ileana Pop, și chiar unii lucrători din personalul administrativ și sanitar — ca Andrei Zsigmond, magazioner, Ana Gonczi, soră școlară, Carolina Clmpeanu, aju- tor de bucătar — obișnuiesc să bată pe copii. In loc să ia măsurile cuve- nite, tov. Moldovan Andronic a ră- mas la început indiferent tn fața a- cestei situații, iar treptat, treptat s-a obișnuit cu ideea că elevilor li se pot aplica sancțiuni corporale. Cu prilejul anchetei care a avut loc tn legătură cu atitudinea învăță- toarei Ileana Pop, care a bătut pe elevul Dănuț Mihailoni din clasa l-a, tov. Moldovan Andronic și-a arătat indignarea față de fapta comisă de tov Pop susținlnd că el personal i ar fi dat îndrumări tn repetate rînduri asupra felului în care să lucreze. întrebat de organele anchetatoare dacă el personal aplică bătaia ca me- todă educativă, fapt pe care îl con- damnă în cazul tov. Ileana Pop, tov. Moldovan Andronic a afirmat: ,,Am bătut, dar aceasta în cazuri extrem de dificile, cind abaterile anumitor e- levi întreceau limita admisă în com- portarea unui elev și cînd credeam că dacă nu va fi pedepsit drastic, elevul respectiv va dăuna restului de elevi" Frumoasă principialitate pentru di- rectorul unei instituții educative mai cu seamă atunci cînd este proaspăt absolvent al Facultății de pedagogie ! Dar acestea sînt numai faptele pe care tov. Moldovan Andronic le a re- cunoscut la anchetă. Organele anche- tatoare au stabilit însă că fostul di- rector aplica „măsuri disciplinare" pentru cea mai mică greșeală, bătînd la palmă cu linia pe elevii despre care i se spunea că sînt nedisciplinați. lagărului socialist cipanții la întîlnire situației din Un- garia. In unanimitate s-a apreciat că datorită eforturilor oamenilor muncii din Ungaria, conduși de guvernul re- voluționar muncitoresc-țărănesc un- gar. și datontă ajutorului internațio- nalist al trupelor sovietice, au fost zădărnicite încercările imperialiștilor de a nimici orînduirea democrat-popu- lară și cuceririle socialiste ale poporu- lui ungar. Primejdia instaurării unei dictaturi fasciste în Ungaria a fost înlăturată Au fost dejucate planurile reacțiunii internaționale de a trans- forma Ungaria intr-un focar de răz- boi in Europa. încercările cercurilor imperialiste de a submina unitatea la- gărului socialist au primit o ripostă holărîtă. In prezent situația politică și viața economică din Ungaria se normalizează. Țările socialiste acordă poporului ungar, guvernului revolu- ționar muncitoresc-țărănesc ungar și partidului muncitoresc socialist un- gar sprijinul și ajutorul lor multilate- ral pentru îhtărirea statului democrat- popular pentru asigurarea indepen- denței și securității lui Participantii la întîlnire și-au primat convingerea unanimă că clarația din 30 octombrie 1956 a vernului sovietic corespunde întru tul intereselor întăririi relațiilor prietenie între țările socialiste, pe ex- De- Su- to- de ba- gata să contribuie la extinderea mul- tilaterală a colaborării active cu ță- rile Orientului apropiat și mijlociu care duc o luptă dreaptă pentru liber- tatea și independența lor națională. Făcînd un schimb de păreri ln pro- blema dezarmării, cele două părți au subliniat că rezolvarea acestei chesti- uni ar fi de cea mai mare însemnă- tate pentru menținerea și asigurarea păcii în întreaga lume. Guvernele U.R.S.S. și R.D.G. se mențin la punc- tul de vedere că rezolvarea pe etape a problemei dezarmării este indicată și mult promițătoare. Guvernele celor două țări consideră că crearea in Europa a unui sistem de securitate colectivă, din care să facă parte cele două state germane pînă la reunificarea lor pe o bază pașnică și democrată, corespunde in- tereselor vitale ale tuturor popoarelor europene. Delegațiile guvernamentale ale Uni- unii Sovietice și R.D. Germane au constatat cu satisfacție că relațiile dintre cele două țări se întemeiază pe baza trainică și de neclintit a comu- nității intereselor popoarelor lor în opera de construire a socialismului și de apărare a păcii și se dezvoltă ne- încetat în folosul ambelor țări. Cele două părți au discutat în mod sincer și au reglementat de comun acord o serie de probleme politice și economi- ce care au rezultat din dezvoltarea relațiilor dintre U.R.S.S. și R.D.G. Un loc important în cadrul trata- tivelor l-au ocupat problemele relații- lor economice dintre Uniunea Sovie- tică și R.D. Germană. S-a constatat că aceste relații se dezvoltă pe baza egalității, avantajului reciproc și a ajutorului reciproc frățesc, ambele Ileana Pop? Ne mai putem mira că magazionerul Andrei Zsigmond lovea copiii cu palma, cu picioarele, cu coada măturii sau cu orice obiect ti cădea in mină, iar sora școlară Ana Gonczi și ajutoarea de bucătar Ca- rolina Clmpeanu ti bateau pe copii ort de cite ori doreau? Casa de copii școlari din Turda s a dispensat de serviciile elementelor A apărut revista NATURA nr. 6/1956 In cuprins : OLGA NECRASOV: Viața șl activitatea științifică i naturalistu- lui Paul Bujor GH. PITICĂR1U : Unele cerce- tări în legătură cu formarea și bo- găția zăcămintelor noastre de pe- trol. A. RADOI: Geografia industriei R.P.n. în primul și al doilea plan cincinal (partea a ll-a). C. PICU : Probleme de morfohi- drografle în Balta Borcei. TH. ONISOR: Probleme de geo- grafie economică a U.R.S.S. in documentele Congresului al XX-lea al P.C.U.S. (partea a H-a). N. M1TROIU: Tulpina. Origina și metamorfozele ei. 1. MALICEA : Lacurile alpine șl viața din ele. V. GHIBEDEA : Un nou proce- deu de predare a semnelor conven- ționale topografice 1. C. POPESCU; Creșterea cri. statelor artificiale. A. MAUCH ; Importanța și pers- pectivele creșterii iepurilor de casă za respectării principiilor leniniste ale egalității în drepturi, respectării in. tereselor tuturor popoarelor, neames- tecului reciproc tn treburile interne. S-a subliniat că această declarație co- respunde întru totul principiilor in- ternaționalismului proletar iar preve- derile ei se înfăptuiesc cu succes. Analizînd problemele actuale ale si- tuației internaționale participa,nții la întîlnire au arătat că, datorită acțiu- nilor cercurilor agresive ale statelor occidentale, în ultima vreme sa pro- dus o simțitoare agravare a situației internaționale. Astfel de acțiuni au fost, de pildă, agresiunea anglo-fran- co-israeliană împotriva Egiptului, pre- cum și acțiunile cercurilor imperia- liste în Ungaria, iar în prezent sint manevrele Statelor Unite ale Ameri- cii in Orientul Apropiat și Mijlociu, manevre cunoscute sub denumirea de „doctrina Eisenhower-Dulles", Participantii la conferință au arătat că întreaga răspunefere pentru agrava- rea situației din Orientul Apropiat și Mijlociu, cu toate consecințele care pot decurge din aceasta va reveni a- părți confirmîndu-și hotărtrea de a dez. volta și întări și pe viitor, pe această bază, colaborarea economică dintre Uniunea Sovietică și R.D. Germană. S-a căzut de acord ca în cadru] acor- dului comercial pe 1957 să sporească schimb de păreri în problema germa- nă subliniind că rezolvarea democra- tică, pașnică a problemei germane ar avea o însemnătate uriașă atit pen- tru viitorul națiunii germane, cît și pentru soarta păcii în Europa. Pre- miza rezolvării problemei germane pe baza pașnică și democratică, ceea ce trebuie să fie în primul rînd cauza germanilor Înșiși, o constituie înțele- gerea reciprocă și apropierea dintre cele două state germane. In cursul tratativelor, s-a subliniat că politica de pace a R.D. Germane constituie un factor important al în- tăririi păcii și securității în Europa și că înaintarea R.D. Germane pe calea democrației și socialismului constituie curge la metode de violență in rezol- varea problemei germane și orice în- cercări de a submina, prin acțiuni dușmănoase, orinduirea democrat- populară a R.D. Germane. Tratativele sovieto-germane arată odată în plus că U.R.S.S. și R.D. Germană sînt hotărîte să contribuie prin toate mijloacele la întărirea uni- tății comunității statelor socialiste. Ia lupta lagărului socialist pentru menți- nerea și apărarea păcii in întreaga lume. loc la sediul Calea Victo. care socoteau bătaia ca „mijloc de e- ducație”. Pentru ca tov. Moldovan Andronic să reflecteze mai adine a- supra legăturii dintre teorie șl prac- tică — și anume asupra faptului dacă se cuvine ca un director de școală să condamne ln vorbe bătaia ca me- todă educativă, dar s-o aplice in ac- tivitatea lui zilnică, Ministerul Invă- țâmîntului a hotărlt să-l sancționeze cu „mustrare cu avertisment" și în- depărtarea din funcția de director. V. TUNSOIU : Peștera Găunoa- să. EM. 1LIESCU : Arme de apărare preistorice la păstorii din munții Rodnei A. CULCER: Observații asupra acțiunii fitoncide șl antihemoragice la planta rouă cerului (Drosera ro- tundifolia). A. PAPADOPOL: Contribuții la cunoașterea faunei ornitologice a litoralului Mării Negre și a lacu- rilor din lungul litoralului. SILVIA STEIN-SPIESS : Păsări răpitoare care clocesc în grădina zoologică din Sibiu. AL ALEXANDRI LEA: Antibioticele protecția plantelor. A. ALEXINSCHI Un anarat automat rea insectelor nocturne (în spe- cial lepidoptere). M. PAUCA: Mircea Iile — ,,A1- cătuirea-geologică a pămintului ro- mînesc" ed. 1956. S. VEZA ,,Munca independentă a elevilor la geografie" Ed. de stat didactică și pedagogică, 1956. Redacțla șl administrația, București, «r. Splru Haret nr. 12. Telefon 4.24.00; 4.52.31. Tiparul, Combinatul Poligrafic Casa SdnteU J. V. Stailn* București Pirța ScfnteiL Abonamente: 1 an - 12,50 lei; 6 luni - 6,25 Iei; 3 luni - 8,12 lei