Proletari din toate țările, unlțl-vă !
gnxElu imlimfilBliii
Organ al Ministerului învățămîntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt
ANUL IX Nr, 4C4
4 PAGINI, 25 BANI
Vineri 4 ianuarie 1957
Pentru succesul consfătuirilor
Zilele fericite ale vacantei
privitoare la politehnizarea
învătămîntului
în
orașul și raionul Reșița
oameni
nici.
inie nu
AZI UNDE MERGEM?
Cind doi colegi de școală
sau
(Continuare în pag, 4-a)
politehni zării învățămîntului
«
»
$s
Noiembrie", „Romargint" etc.
,7
<<
..Descoperire misterioasă",
vrăjit'
„Zborul
elevii au
conducerea tov. Lăzărescu
pă-
Activitatea educatoarelor
ÎNVĂȚĂTORII AGITATORI
cum și realizările oamenilor
muncii
Marca
școala
cu părinții.
Chițu
nu a lipsit nici activitatea soclal-cul-
Ău început examenele în facultăți
alegeri
PROF. UN IV. DUMITRU
PRA.
LUCA A. IONESCU
științifice
„Corabia
turală. Ea și-a pus Întreaga capaci-
tate și putere de muncă în scopul ri-
al țăranilor
neștiinței de
textilă
la un
propunerea
Bicu a fost
cel prezenti.
era
o
pa
Examen la „Teoria
tractoarelor" In anul
V a| Facultății de au-
tomobile și t actoare
din Orașul Stalin.
carnavalului, lașul
ște bucuria lor.
In prima parte a
din traista lui Moș
descărcat o mulțime
pionierilor și
întinsul patriei
surpr,ze ; ser.
educare a elevilor săi.
Din preocupările tovarășei
tiri care nu se vor șterge
odată.
noastre de lămurire — a fost de
rere tovarășul Rădulescu.
In ziua adunării, sala școlii
tixită de lume. Directorul a făcut
Activitatea
vățămtntulul
pentru Introducerea tn-
politehnic In școlile o-
frumoasă desfășoară
teatru, conduși de
lonescu, precum și
cărei instrumente
„Aventurile unui pinguin'
In lună" etc,
tiții.
O activitate
și echipa de
tov. Iustina
orchestra, ale
— Să facem o adunare
a spus un profesor.
— Da... dar cred că ar
ca la această adunare să
PENTRUPIONIERII ȘI ȘCOLARII
DIN CAPITALA
EUGEN CUMPĂTĂ
șeful secției de învățămînt
a raionului Tudor Vladimirescu
fi mai bine
invităm și
MARIA NEDIU
directoarea grădiniței de copil
nr. 14 Timișoari»
i-au cunoscut decit din
MARIA ILIESCU
șeful secției de învățămînt
a raionului Rîmnicu Vilcea
programului,
Gerilă s.au
de pachete cu
Vacanța a adus
școlarilor de pe
noastre numeroase
candidati în
muncitori de la întreprinderea
„întrecerea socialistă" și de
mare trust de construcții.
In centrul cartierului se află
întreg trăie-
PORGESCU, propus candidat al
F.D.P. în circumscripția electorală
Tei.
și de desene animate :
viselor", „Primul punct".
expunere clară despre drepturile
care Constituția le acordă cetățenilor
cetățeni care nu au copii la școală.
Vom putea lărgi astfel sfera muncii
de știință și artiști, cu
fruntași in producție, pe care ina.
din comuna Pîrjol, a propus drept
candidat în alegerile pentru
bări în jurul pomului de iarnă, la
care tradiționalul Moș Gerilă și-a
descărcat sacul cu daruri; viz te
in uzine și fabrici mari, în GA.C.
și G.A.S. ; întîlniri cu scriitori, cu
„Căpitan la 15 ani", „Băiețașul
rașului șl raionului Reșița s-a inten-
sificat mult în perioada de pregătire a
consfătuirii raionale.
Cu prilejul ședinței organizate de
către comitetele executive ale sfatului
popular raional și orășenesc cu di-
rectorii întreprinderilor din localitate
s-au stabilit unele măsuri organizato-
rice menite să asigure introducerea e-
lementelor de politehnizare. Pînă In
prezent numeroase școli au fost do-
Cu prilejul întocmirii referatelor ce
vor fi prezentate în cadrul apropiatelor
consfătuiri raionale, inspectorii și me-
todiștii din raionul Tudor Vladimirescu
au cules un bogat material cu privire
ia realizările școlilor și ale cadrelor di-
dactice în ceea ce privește introducerea
învățămîntului politehnic.
Numeroase școli au organizat activi-
tatea practică a elevilor în atelierele
școlilor tehnice șl profesionale sau ale
unor întreprinderi. Astfel, elevii școlii
de 7 ani nr. 71 iși desfășoară activita-
tea practică în atelierele școlii profesio-
nale-auto. Școala de șapte ani nr. 80
își trimite elevii pentru practică în a-
telierele întreprinderii „Ilie Pintilie".
Școala de 7 ani nr. 84 a organizat
practica la întreprinderea „Romar-
gint", iar școala nr. 93 la întreprinde-
rea „Bela Breiner". Elevii școlii me-
dii nr. 26 desfășoară o rodnică acti-
vitate practică la școala tehnică de
mecanică.
De asemenea, colectivele care au în-
tocmit referatele au cules date cu pri-
Pentru ca lucrările consfătuirii raio-
nale din Ianuarie să aibă rezultate ctt
mai rodnice, secția de Învățămînt a
raionului Rîmnicu Vilcea a organizat
brigăzi alcătuite din metodiști și cadre
didactice fruntașe care au studiat rea-
lizările școlilor cu privire la introdu-
cerea Învățămîntului politehnic.
In ședințele cercurilor pedagogice
de specialitate au fost prezentate re-
ferate In care s-au arătat realizările
obținute 1n cadrul predării diferitelor
obiecte de Învățămînt ca fizica, chi-
mia, științele naturii, geografia etc.
Astfel, in cercul pedagogic al profe-
sorilor de științe naturale referatul
prezentat de tovarășa Maria Scarlat
a scos in evidență atit realizările ob-
ținute, cit și greutățile tntimpinate de
către profesorii care predau acest
obiect.
Referatul a pus in lumină activita-
Educatoarele din orașul Timișoara
întimpină consfătuirea din ianuarie cu
Însemnate realizări In munca metodi-
că. Ele se pregătesc temeinic pentru
discuțiile ce vor avea loc In cadrul
consfătuirii.
La ședințele cercurilor pedagogice
din luna decembrie au fost prezenta-
te referate cu privire la activitatea
practică a copiilor preșcolari și s-au
ținut lecții deschise. Cu acest prilej
educatoarele au expus materialele fo-
losite in cadrul muncii lor cu copiii.
La grădinița de cartier nr. 14 lu-
crările au fost expuse pe teme. Astfel,
In cadrul temei „Pădurea" au fost
reunite animale șl plante specifice a-
cestul mediu, confecționate In întregi-
me din materiale culese de copii din
pădure. în cadrul temei „Gospodăria
colectivă" au fost expuse animale, pă-
sări de casă, cotețe din castane etc.
— toate legate de specificul muncii
hi gospodăriile colective.
Grădinițele nr. 11 și 26 de cartier
au prezentat marionete confecționate
din materiale din natură. Se constată
rezultate îmbucurătoare In organlza-
tate de către întreprinderile care le
tutelează cu unelte necesare ateliere-
lor de tîmplărie și lăcătușerie. Școlile
care n-au ateliere proprii Iși desfășoa-
ră activitatea practică în atelierele în-
treprinderilor.
Cadrele didactice din raion așteaptă
cu mult interes lucrările consfătuirii,
convinse fiind că aceasta le va ajuta
să-și îndeplinească mai bine sarcinile
legate de realizarea învățămîntului
politehnic.
vire la activitatea deosebit de rodnici
in ceea ce privește Introducerea invăță-
mintului politehnic a unor profesori
fruntași. Astfel, tov. Slmion Pamfil,
profesor de fizică la școala medie nr.
17, a construit cu elevii numeroase a-
parate de fizică. Cu privire la această
activitate tov. Simlon Pamfil a prezen-
tat, în cadrul sesiunii centrale a lectu-
rilor pedagogice, un referat întitulat:
„Confecționarea aparaturii și a mate-
rialului de laborator cu ajutorul elevi-
lor și prin mijloace proprii".
în perioada pregătirilor consfătuiri-
lor raionale s-a întărit legătura cu În-
treprinderile care patronează școli.
Pentru a consolida și mai mult acea-
stă legătură, secția de învățămînt a
raionului T. Vladimirescu a invitat
la consfătuire pe directorii întreprin-
derilor „Timpuri noi", „Iile Pintilie",
tea desfășurată cu elevii pe parcela
experimentală de către tov. Grlgorie
Lăzărescu, profesor la școala medie
nr. 1 din Rîmnicu Vilcea. Parcela ex-
perimentală a acestei școli a fost Îm-
părțită In sectoare destinate pomicul-
turii, silviculturii, cerealelor etc. Sub
executat lucrările agricole de primăva-
ră șl de toamnă, precum și numeroase
experiențe.
Rezultatele muncii școlii medii nr.
t slnt concretizate intr-un album inti-
tulat „Contribuția adusă de școala
noastră la politehnizarea invățămln.
tulul de cultură generală". Acest al-
bum va fi prezentat la expoziția orga-
nizată cu prilejul consfătuirii.
rea colțurilor naturii vii in grădinițe.
In general, toate colțurile cuprind
plante, animale, păsări și acvarii cu
pești. Printre plantele care se găsesc
la colțurile naturii vii ale grădinițe-
lor din Timișoara sfnt plante indigene,
precum și plante exotice ca, de exem-
plu, cactuși, lămll, ficuși, asparagus,
oleandri etc.
Grădinițele de cartier nr. 1, 2, 4,
5, 12 și 14, precum și grădinița de pe
lingă întreprinderea „Nikos Beloianis"
posedă la colțurile naturii vil animale
ca iepuri, cobai, precum și acvarii cu
pești sau colivii cu păsări. La grădi-
nița nr. 14 există un terariu cu broaș-
te pentru care copiii aduc rime șl
musculițe, precum șl o bufniță pe care
tot copiii o hrănesc cu came crudă
și păsări.
Toate aceste realizări vor fi expuse
Ia consfătuirea raională, care va pri-
lejul astfel un larg schimb de expe-
riență.

«
>>
«
>>
<<
fr
»
$
<<
>>
»
»
«
>>
A
??

cărți și din povestirile pedagogi,
lor.
Să pășim alături de acești co.
pii și împreună cu ei să gustăm
bucuriile vacanței.
ORĂȘELUL COPIILOR
Craiova, bătrîna cetate a Olte-
niei, a întinerit de-a binelea. In
mijlocul ei, in „grădina tineretu-
lui", s-a deschis noul orășel — o-
rășelul celor mici — înconjurat de
brazi cu eterna lor verdeață. Ur.
șii, lupii, vulpile, căprioarele, cer.
bii și iepurașii, toate aceste ani-
male slnt prezente. Intrarea e
străjuită de doi coloși de zăpadă,
care veghează parcă asupra orășe-
lului. In interiorul lui se înalță o
clădire impunătoare : e librăria co-
piilor, pe pereții căreia slnt pic-
tate scene din poezia „Iarna pe
uliță". Mai departe, pe tablouri
mari, se înșiră scene din basme ;
„Guliver în țara piticilor", „Mo.
tonul încălțat" etc. Pe aceeași a-
lee se află teatrul de păpuși și tea.
trul de copii, unde sute de copii
asistă zilnic la programele pregă.
tite de preșcolari și de elevi cu
ajutorul artiștilor de la teatrele
din localitate. In mijlocul orășe.
lulul, ca un uriaș albit de numă-
rul anilor, se înalță chipul lui
Moș Gerilă In orășel copiii au
prilejul să se înfrupte din toate
bunătățile vizitînd chioșcul cu în.
fățișare de bucătar care-i invita
pe vizitatori.
Orășelul copiilor e plin de ani-
mație pină seara etnd Moș Ene
începe să închidă genele vizita-
torilor.
IN LUMEA UNOR PERSONAJE
DIN BASME
Imbrăcați care de care mal pes-
triț șl mai original, sute de copil
din Iași s-au adunat să petreacă
laolaltă o seară plăcută. E seara
O
din
un
dulciuri și cărți care s-au împăr-
țit copiilor veniți la carnaval. Au
urmat apoi jocuri distractive, pli-
ne de farmecul copilăriei, prezen-
tate de pionieri și școlari costu-
mați în „Albă ca zăpada și cei 7
pitici", „Scufița roșie", „Capra cu
trei iezi". In mijlocul dansatori-
lor, Ileana Cosînzeana se rotește
ROADELE MUNCII
CULTURALE
înflorește tot mal mult viața
culturală în comuna Domnești din
raionul Curtea de Argeș. Aceasta
se datorește și cadrelor didactice,
care aduc o contribuție importantă
In desfășurarea muncii culturale.
Succese deosebite au obținut ca-
drele didactice în decursul ultimi-
lor ani îndeosebi în munca de al-
’ fabetizare. Azi în comună nu mai
există nici un neștiutor de carte.
Foștii analfabeți dețin acum munci
de răspundere în cadrul diferite-
, lor întreprinderi și organizații.
1 Astfel, tov. Gheorghe Badea este
' membru în comitetul de conducere
ai căminului cultural, cititor pa-
sionat al bibliotecii sătești, iar
tov. Nicolae Aristățoiu, salariat al
spitalului unificat, este membru în
comisia gospodăriei locale a sfa-
tului popular.
S-au obținut succese în munca
artistică. Se îmbunătățește mereu
activitatea corului căminului cui-,
tural, premiat pe țară la cel de
al IV-lea concurs al echipelor ar-
tistice de amatori. De cor se ocupă
profesorul Al. Popescu. împreu-
nă cu celelalte cadre didactice, el
antrenează pe cetățenii din comună
în participarea regulată la repe-.
au fost donate căminului cultural
de către Ministerul Culturii ca o
răsplată a activității desfășurate
pentru culturalizarea maselor.
De curînd s-au deschis cursurile
cercului agrotehnic de pe lîngă
punctul agricol al comunei, la care
participă 30 de țărani muncitori.
Ei se pregătesc în cursul iernii,
înarmîndu-se cu noi cunoștințe,
pentru a smulge pămîntului roade
cît mai bogate.
în primăvară se va face o plan-
tație masivă de pomi fructiferi și
vor avea loc demonstrații practice
pe terenul experimental al cercu-
lui agrotehnic.

in joc plină de grație. înconjura-
tă de crai și feți frumoși. In a t
colț participanții la carnaval fac
haz pe seama lui Ionel, persona.
ful din „Vizita" lui Caragiale, rid
de metehnele lui Flăminzilă și
Setilă din basmul lui Ion Creangă.
O noapte feerică, plină de amtn.
doi prieteni se intllnesc pe stră-
zile Ploeștiului, ei se întreabă în
grabă : „Azi unde mergem ?“
Adevărat I Unde să mergi mai
înainte ? La casa pionierilor, unde
au loc minunate serbări ? La ci-
nematograf, sau la teatru unde se
joacă „Baba Hîrca", „Nota zero
la purtare" sau alte piese? In o-
rașul copiilor ? Sau să stai acasă
și să te pregătești pentru carna-
valul ce va avea loc în sala de
festivități a uzinelor ,,I Mai" șl
la care vor lua parte peste 2.000
pionieri și școlari ?
Asemenea întrebări își pun șl
copiii din Fieni, Moroeni, Bezdead,
unde vacanța elevilor a fost or.
ganizată deosebit de plăcui. Chiar
în satele cele mai îndepărtate s-au
organizat pentru școlari serbări,
audiții la radio, întreceri cu să.
niuța.
Casa de cultură a sindicatelor
din Capitală organizează un pro-
gram special pentru vacanța de
iarnă a pionierilor șl școlarilor.
Mii de copii ai oamenilor muncii
participă la serbările Pomului de
iarnă.
In aceste zile au loc nume-
roase manifestări cultural-artis-
tice orintre care: „O după-amia-
ză literară", „Concurs de recitări
și cîntece", „O dimineață de ghi.
citori științifice", „Șezătoare turis-
tică", „Concert-ghicitoare", „lama
în povești și poezii", „In (ara bas.
melor" și altele.
Pionierii șl școlarii din Capitală
pot viziona, de asemenea,
producții cinematografice artistice,
La spectacolele ce au loc zilnic,
atit dimineața cit și după-amiaza,
își dau concursul Teatrul de pă-
puși și marionete „Țăndărică", Cir-
cul de stat, școala populară de
artă, Ansamblul de copii al Casei
de cultură a sindicatelor, Teatrul
de marionete al clubului învătă-
mint București.
De curînd una din sălile de clasă
ale școlii elementare din comu-
na Pîrjol, raionul Moinești, de-
venise neîncăpătoare pentru a
cuprinde pe țăranii muncitori veniți
aici din comunele Poduri, Bucșești,
Prigoreni etc., care aparțin circum-
scripției electorale nr. 13 Pescani Ei
s-au adunat aici pentru a propune pe
candidatul lor în alegerile de deputați
pentru Marea Adunare Națională.
Ședința a fost deschisă de tov.
Gheorghe Bicu. delegatul consiliului
regional F.D.P., care, după ce a scos
în evidență realizările obținute de po-
porul muncitor din țara noastră, pre-
Adunare Națională pe tînăra învăță-
toare Maria Chițu, de la școala de 4
ani din satul Cîmpeni, comuna Pîr-
jol.
Tovarășa Maria Chițu, deși învăță-
toare tînără, avînd o activitate de
numai cinci ani pe ogorul școlii, a
reușit, printr-o muncă susținută și cu
ajutorul permanent al organelor de
partid $1 de stat, să obțină rezultate
foarte bune în munca de instruire și
din învățămînt
Poporul nostru muncilor s-a con-
vins, prin propria sa experiență, că
pentru Partidul Muncitoresc Romîn și
pentru guvernul Republicii Populare
Romîne, grija pentru oamenii muncii,
pentru ridicarea • nivelului lor de trai
este legea supremă.
Hotărîrile plenarei C.C. a! P.M.R.
din 27—29 decembrie 1956 constituie
o nouă și puternică dovadă a neslăbi-
tei atenții pe care partidul o acordă
îmbunătățirii sistematice a condițiilor
de trai și de muncă ale celor ce mun-
cesc. In perioada care a trecut de lă
Congresul al 11-lea al partidului econo-
mia noastră națională s-a dezvoltat
continuu. Față de anul 1955, produc-
ția industrială a crescut în primul an
al celui de al doilea plan cincinal cu
peste 10 la sută. Producția mijloacelor
de producție a crescut cu peste 13 la
sută. S-au dat în funcțiune noi fabrici,
uzine, instalații și construcții social-
culturale. Oamenii muncii au primit în
anul 1955. atit prin construcțiile de
stat cît și prin construcția prin cre-
dite, 16.000 de apartamente. Această
cifră nu cuprinde locuințele construite
de populație din mijloace proprii.
In activitatea industriei și a altor
ramuri a avut loc o îmbunătățire ca-
•itativă care s-a concretizat în crește-
rea productivității muncii și în redu-
cerea cheltuielilor de producție și cir-
culație. In felul acesta s-a realizat o
economie de circa 1.8 miliarde lei. Ca
urmare, în cursul anului s-au îmbună-
tățit salariile în anumite ramuri, iar
spre sfîrșitul anului s-au sporit sa-
lariile și pensiile mici și s-a acordat
Chemare la întrecere în sprijinul
de cultură generală
Pentru a ajuta școlile de cultură
generală să lege cit mal strlns pre-
darea de practică, să îndeplinească
sarcinile cu privire la realizarea In-
vățămîntulul politehnic trasate de
Hotărîrea C C. al P.M.R. și a Consi-
liului de Miniștri cu privire la îm-
bunătățirea învățămîntului de cultu-
ră generală, școala profesională de
ucenici din Fieni rfiecmă la întrece-
re toato școlile profesionale de uce-
nici din țară pentru înzestrarea șco-
lilor de cultură generală cu scule
și piese necesare atelierelor școla-
re. lată textul acestei chemări :
CĂTRE TOATE ȘCOLILE
PROFESIONALE DE
UCENICI DIN ȚARA
In lumina Hotăririi C.C.
al P.M R. și a Consiliului
Intr-un atelier al școlii
dicării nivelului cultural
muncitori și al lichidării
carte in satul Cimpeni
Pentru aceste motive,
făcută de tov. Gheorghe
susținută cu căldură de
Tovarășii Gheorghe Popovici, preșe-
dintele comitetului executiv al sfatu-
lui popular din comuna Pîrjol, Gheor-
ghe Hagimă, directorul școlii din co-
muna Băsești, Nicolae Alexandrescu,
Guță Mlreanu și mulți alții au arătat
meritele candidatei și și-au exprimat
Cartierul Filimon Sîrbu din ora-
șul Constanța este locuit în cea
mai mare parte de ceferiști, de
te 7 ani nr. 21, care a cunoscut o
largă dezvoltare tn anii puterii popu-
lare. Director al școlii este, de aproa-
pe doi ani, învățătorul comunist
Gheorghe Rădulescu — om activ, per-
severent, bun organizator și priceput
agitator.
Cînd a început campania pentru pre-
ACAD. PROF. DR. ȘT. S. NICO-
LAU, propus candidat al F.D.P.
U circumscripția electorală Brăi-
la-Nord
ajutorul de stat pentru copil. Cheltuie-
lile bugetare pentru acțiuni social cul-
turale au crescut cu peste 509 milioa-
ne lei față de cele din 1955. Prin asi-
gurările sociale salariatii au primit cu
200 milioane lei mai mult ca în 1955.
Progrese însemnate s-au realizat și
în agricultură. Producția vegetală și
animală a ramas însă în urma dezvol-
tării industriei si a cerințelor crescln-
de determinate de sporirea continuă a
consumului populației.
„în perioada care urmează — arată
tovarășul Gh. Ghcorghiu-Dej — conti-
nuind să dezvoltăm cu precădere In-
dustria producătoare de mijloace de
producție, este necesar să punem în
centrul atenției noastre sarcina dezvol-
tării sistematice și hotărîte a agricul-
turii și industriei producătoare de bu-
nuri de consum, concentrind în accrte
ramuri în mai marc măsură decît pînă
acum mijloace materiale și finan-
ciare".
Plenara C.C. al P.M.R, a examinat
proiectul planului de stat și proiec-
tul buge'ului de stat pe 1957. pe
care Consiliul de Miniștri urmează să
le prezinte spre aprobare Marii Adu-
nări Naționale, Considerînd necesară
îmbunătățirea proporției între fondul
de acumulare si fondul de consum al
populației, pentru a se repartiza o par-
te mai mare din venitul național în
vederea satisfacerii cerințelor materia-
le și culturale ale poporului muncitor,
C.C. al P.M.R. a reexaminat unele
prevederi ale Directivelor celuî rie-al
Il-lea plan cincinal și a hotărît unele
reduceri ale fondului de investiții. Ple-
de Minimi cu privire la
îmbunătățirea învățămîn-
tului de cultură generală
școala profesională de u-
cenict din Fieni, pendinte
de Ministerul Industriei
materialelor de construc-
ții, cheamă la întrecere
toate școlile profesionale
de ucenici din R.P.R. tn
legătură cu următoarele
obiective:
1.	confecționarea de
truse necesare atelierelor
școlilor de cultură gene-
rală ;
2.	înzestrarea a ctt mai
multe școli de 7 ani șl
medii cu truse.
Inițiativa școlii profesionale
Fieni este menltâ să mobillzoze

convingerea că prin munca ei stărui,
toare îi va reprezenta cu cinste in
Marea Adunare Națională.
In încheiere a luat cuvîntul tova-
rășa Maria Chițu, care a spus între
altele : „Nu voi uita niciodată ziua
de astăzi încrederea pe care mi-ați
arătat-o mă va întări și mai mult în
munca mea, mă va ajuta să înving
mai ușor greutățile ce mi se vor ivi
în cale. Voi sluji întotdeauna cauza
partidului și a poporului".
ION VIERU
gătirea alegerilor de deputați în Ma-
rea Adunare Națională, tovarășul
Gheorghe Rădulescn și-a adunat co-
lectivul pedagogic și a discutat măsu-
rile care pot să asigure în cele mai
bune condițiuni lămurirea cetățenilor


nara C.C. a! P.M.R. a stabilit ca, o-
dată cu dezvoltarea continuă a indus-
triei producătoare de mijloace de pro-
ducție, este necesară concentrarea e-
forturilor asupra dezvoltării agricul-
turii și producției bunurilor de larg
consum. Comitetul Central a hotărît
să supună aprobării tuturor organiza-
țiilor de partid îndreptările corespun-
zătoare în Directivele Congresului al
11-lea al partidului cu privire la cel
de-al doilea plan cincinal.
In mod firesc, preocuparea princi-
pală a partidului se îndreaptă perma-
nent spre îmbunătățirea condițiilor de
muncă și de viață ale clasei munci-
toare, pe măsura progreselor realizate
în dezvoltarea economică a țării. A-
ccastă grijă izvorăște din însuși carac-
terul statului nostru democrat-popular,
stat al oamenilor muncii, din caracte-
rul partidului nostru, partidul clasei
muncitoare
După cum se știe în cursul anului
1956 partidul și guvernul au luat mă-
suri care au dus la îmbunătățirea sa-i
larizării într-o serie de ramuri de ac-
tivitate și la majorarea veniturilor
muncitorilor cu salarii mici.
Pe baza indicațiilor Congresului al
II-lea al partidului, Comitetul Central
a studiat problema sporirii cîstigulul
tuturor categoriilor de muncitori pe
calea îmbunătățirii sistemului actual
de salarizare și normare. Plenara din
27—29 decembrie 1956 a aprobat pro-
punerile privind îmbunătățirea siste-,
mului de salarizare, sistem care
mare număr de școli profesional®
în sprijinul Importantei acțiuni d®
înzestrare a atelierelor școlare cu
cele necesare activității practice a
elevilor.
Șl pînă acum școala din Fieni s-a
preocupat de ajutorarea școlilor de
cultură generală In ceea ce privește
realizarea învățămîntului politehnic.
Astfel, elevii școlii au pregătit un
frumos dar de anul nou, care a tost
trimis „Gazetei învățămîntului" pen-
tru a fi predat unei școli de 7 ani
sau medii care vrea să-și organize-
ze un atelier. Darul constă Intr-o
trusă cuprinzlnd scule necesare
pentru prelucrarea Herulul la rece i
ciocane, compase, dălți, cadre cu
Herăstrău metalic șl va 11 trimis șco-
li! medii nr. 1 din Tulcea.
Ucenicii sfnt convinși că prin da-
rul lor vor contribui 1a dezvoltarea
polltehnlzârii Învățămîntului.
patriei noastre, insistînd cu deosebiră
asupra dreptului de a alege și a fi
ales, arătînd cetățenilor, pe baza e-
xemplelor locale, ce înseamnătata
mare are, pentru viața noastră poli-
tică, exercitarea cinstită, liberă, cu
simț de răspundere a acestui drept.
Participanții la adunare și-au amin^
tit ce se petrecea în cartierul lor în
preajma și în timpul alegerilor de al-
tă dată, care nu aduceau niciodată
vreo îmbunătățire, ba accentuau mi-
zeria în care se zbateau familiila
muncitorilor.
După ce tovarășul Rădulescu a ară-
tat spiritul larg democratic al legii
electorale și a vorbit despre modi-
ficările aduse de recenta sesiune a
Marii Adunări Naționale, a îndemnat
pe cei de față să verifice dacă se a^
flă înscriși în listele de alegători.
Colectivul școlii a mai luat, la su-
gestiile directorului, și alte măsurt.
Astfel, pedagogii folosesc vizitele la
domiciliul elevilor și pentru lămurirea,
diferitelor probleme legate de alegeri.
Cadrele didactice de la școala de 7
ani nr. 21 din Constanța, în frunte cu
tov. Gheorghe Rădulescu, desfășoară
o activitate rodnică în campania elec-
torală.
ACAD. PROF. RALUCA R/PAN,
propusă candidai al F.D.P. tn cir-
cumscripția electorală Beclean,
GAZETAÎNVĂȚĂMÎNTULUI
Pag. 2
O consfătuire
a cadrelor
care lucrează
cu pionierii
Succesele învățâmîntului public

In a doua Jumătate a lunii de- (2
cembrie. casa pionierilor din Si- <2
ghișoara a găzduit cadre didactice
\ ghișoara a găzduit cadre didactice 9
X din toate casele de pionieri ale re- *
a giunii Stalin. La propunerea sighi- (2
Să creștem o intelectualitate
legată de popor
Oamenii sovietici sînt mîndri de rea-
lizările patriei lor în toate ramurile
vieții obștești: în industrie și agricul-
tură, în știință, în literatură, în artă
și învățămînt.
Pînă la Marea Revoluție Socialistă
din Octombrie, trei sferturi din locui-
torii Rusiei nu știau carte. Locuitorii
din regiunile naționale ale imperiului
rns erau aproape cu totul analfabeti.
In Rusia țaristă de abia o treime din
copiii de vîrsta școlară puteau intra în
școlile primare de trei ani, iar majori-
tatea părăseau școala fără s-o termine.
Din primele zile ale instaurării pu-
terii sovietice. Partidul Comunist și
Guvernul Sovietic au arătat o mare
grijă învățămîntului, dezvoltării cultu-
rale și spirituale a poporului. La 16
decembrie 1919, Guvernul Sovietic a
emis un decret prin care toți cetățenii
Republicii Sovietice în vîrstă de 8
pînă >a 50 de ani erau obligați să
învețe să scrie și să citească în limba
rusă sau în limba maternă. In toată
țara s-au înființat centre de lichidare
a analfabetismului în rindurile adul-
tilor.
Ca rezultat al măsurilor luate de
partid și de guvern, știința de carte
s-a dezvoltat puternic. încă înainte de
război a fost lichidată aproape pe de-
filin deosebirea între locuitorii orașe-
or și cei ai satelor în ceea ce privește
știința de carte. In primii ani ai pu-
terii sovietice a fost rezolvată proble-
ma obligativității învățămîntului ge-
neral al copiilor în școlile de 4 ani.
In același timp sa desfășurat pregă-
tirea pentru introducerea învățămîntu-
lui general obligatoriu de 7 ani, care
s a realizat pe întreg teritoriul țării în
anii postbelici.
In cel de al cincilea cincinal a în-
ceput trecerea la generalizarea învăță-
mîntului obligator mediu (de 10 ani)
în toate centrele importante. Această
sarcină a fost îndeplinită către sfîrși-
tul cincinalului (în 1955). In cel de al
Vl-lea cincinal se introduce obligativi-
tatea învățămîntului mediu general în
celelalte orașe și în așezările sătești.
In același timp, se realizează învăță-
mintul politehnic în școlile medii și se
iau măsurile necesare pentru trecerea
la învățămintul politehnic general.
Guvernul Sovietic nu precupețește
mijloacele pentru dezvoltarea școlii.
In fiecare an cresc alocațiile bănești
pentru învățămînt. Dacă în anul 1940
s-au acordat în acest scop din bugetul
statului 23,1 miliarde ruble, în 1956
s-au acordat 72,6 miliarde ruble. Mij-
loacele acordate de către stat satisfac
toate necesitățile școlilor.
Actualmente, în Uniunea Sovietică
funcționează peste 213.000 de școli de
cultură generală, în care învață mal
mult de 30.000.000 de elevi, iar în în-
treg învățămintul sînt cuprinși
50000.000 de tineri. Numai numărul
școlilor medii se ridică acum la circa
35 000, cu circa 17.000.000 de elevi,
față de 2.000 de școli cu 123.000 de
elevi In Rusia țaristă.
Rețeaua școlilor medii se dezvoltă
rapid, în legătură cu realizarea învă-
țămîntului mediu general. Dacă, de
exemplu, pe teritoriul R.S F.S.R. func-
ționau în anul 1951 circa 8.000 de
școli medii, în 1956 numărul lor a cre-
scut la peste 13.000. In 1956 au absol-
vit școala medie 1.400.000 de tineri și
tinere.
In U.R.S.S s-a schimbat cu desă-
vîrșire și conținutul muncii instituții-
lor de învățămînt Școala sovietică își
întemeiază munca pe ultimele cuceriri
ale științei contemporane și folosește
în măsură deplină moștenirea cultu-
rală a trecutului. Elevii sovietici stu-
diază bazele științelor; școala asigură
dezvoltarea multilaterală a elevilor ei
și ti înarmează cu concepția materia-
de A. Arseniev
locțiitor al ministrului învățămîntului
al R.S.F.S.R.
listă despre lume Chiar din primele
zile de școală elevii învață să iubească
munca, să respecte pe oamenii muncii;
ei dobîndesc deprinderi folositoare în
atelierele școlare și pe parcelele expe-
rimentale, desfășoară practica în pro-
ducție în întreprinderile industriale, în
colhozuri, sovhozuri, S.M.T.-uri, se fa-
miliarizează, în teorie și în practică,
cu cele mai însemnate ramuri ale pro-
ducției contemporane industriale și a-
gricole.
In multe școli din R.S.F.S.R., Ucrai-
na și alte republici s-a acumulat o
largă experiență privitoare la dezvol-
tarea mai departe a învățămîntului
politehnic, la intensificarea speciali-
zării în producție a elevilor.
Numai în R.S.F.S.R se experimen-
tează în 500 de școli medii un nou
plan de învățămînt, care cuprinde pen-
tru clasele VIII-X un curs sistematic
privitor la bazele producției (aplicații
teoretice și practice), practică de pro-
ducție în întreprinderile industriale și
în agricultură, precum și ocupații fa-
cultative pentru specializarea elevilor.
Școlile din R.S.F S.R luptă cu per-
severență pentru realizarea unuia din
principiile de bază ale legării învăță-
mîntului de viață — îmbinarea învă-
țăturii elevilor din clasele mari cu
munca obștească productivă. Succese
mari în această privință se obțin în
deosebi în legătură cu producția agri-
colă. încă în vara trecută, aproape în
toate școlile sătești și în cele mai
multe școli orășenești s-au organizat
brigăzi speciale de elevi pentru îngri-
jirea culturilor și strîngerea recoltei,
pentru îngrijirea animalelor tinere,
pentru îngrijirea grădinilor etc.
Folosind experiența școlii din Gri-
goropol, regiunea Stravropol, multe
școli organizează participarea elevilor
la producția agricolă de-a lungul în-
tregului an, îmbinînd-o în timpul ier-
nii cu munca de învățătură. Iar în
timpul verii cu odihna.
O mare însemnătate pentru dezvol-
tarea multilaterală a tinerei generații
într-un o
o are organizarea
chemate să rezolve
școlilor-internate,
aceste sarcini la
un nivel și mai înalt. La 1 septem-
brie 1956, în U.R.S.S și au început
munca 307 școli-internate In viitorii 4
ani rețeaua acestor școli va crește
pînă la 2.000. In școlile-internatc se
creează cele mai bune condiții pentru
învățămintul de cultură generală și
politehnic, pentru educația fizică și es-
tetică a elevilor, pentru Înarmarea lor
cu cele mai înalte calități morale
In Uniunea Sovietică se desfășoară
larg acțiunea de construire a școlilor.
In anii puterii sovietice au fost con-
struite peste 100.000 de școli In cel
de al Vl-lea cincinal (1956—1960) vor
fi construite alte numeroase localuri
de școli. Numai în Federația Rusă
vor fi construite în decursul cincinalu-
lui peste 1000 de școli noi.
Cu fiecare an se întărește și baza
didactico-materiaîă a școlilor Cabine-
tele de studiu se complectează con-
tinuu cu noi materiale didactice. In
școli se înființează ateliere școlare
mecanizate pentru prelucrarea lemnu-
lui și metalului, se utilează noi cabi-
nete didactice — pentru studiul mași-
nilor și al electrotehnicii. Toate aces-
tea permit școlilor să asigure un învă-
țămînt strîns legat de viață, să-i înar-
meze pe elevi nu numai cu cunoștințe
teoretice, ci și cu deprinderi practice
folositoare, să-i pregătească pentru
viitoarea lor activitate practică.
Copiii sovietici sînt instruiți și edu-
cați de numeroase colective pedago-
gice, care cuprind în rindurile lor
peste 1.700.000 de oameni, de 7 ori
mai mulți decît în Rusia prerevoluțio-
nară. Pedagogii sînt instruiți în 900
de instituții de învățămînt pedagogic
(superior și mediu); circa 100.000 de
tineri pedagogi termină în fiecare an
aceste instituții de învățămînt, asigu-
rînd astfel pe deplin necesitățile de
cadre calificate ale școlilor.
Largul program de construcții șco-
lare, îmbunătățirea predării bazelor
științei, dezvoltarea învățămîntului
politehnic, îmbunătățirea calității pre-
gătirii cadrelor pedagogice și o serie
de alte măsuri asigură școlii sovietice
posibilitatea de a îndeplini sarcinile
mari și pline de răspundere legate de
educarea comunistă a tinerei generații.
4
Clădirea școlii medii nr 2 din or așul Circik, un oraș nou construit in
R.S.S. Uzbecă.
Munca elevilor în afara clasei
In apropiere de centrul capitalei so-
vietice, pe strada Suharevki, intr-o
clădire mare, cu cinci etaje, se află
școala medie nr. 234. Este o școală
obișnuită, așa cum se numără cu su-
tele la Moscova. Aici învață peste o
mie de elevi, pe care ti instruiesc și-i
educă 53 de profesori.
Munca în afara clasei a elevilor șco-
lii nr. 234 se desfășoară îndeosebi
în cercuri. Organizind cercurile, școa-
la se străduiește să răspundă cit mai
deplin cerințelor elevilor ei. La mun-
ca In afara clasei sînt cuprinși a-
proape toți elevii, nefiind excluși nici
cei din clasa l-a. Nu este îngăduită
Insă participarea la mai mult declt
două cercuri, deoarece altfel s-ar dă-
una învățăturii. Cercurile sint conduse
îndeosebi de profesori, dar unii speci-
aliști sint invitați din afară.
Mulți elevi se pasionează îndeosebi
de asemenea studii ca fizica, matema-
tica, geografia. Pentru acești elevi
s-au organizat cercuri pe obiecte de
cultură generală. Așa este, de exem-
plu, cercul de istorie, pe care îl con-
duce profesorul Vladimir Strukov. In
acest cerc elevii se familiarizează cu
istoria diferitelor țări, cu situația ac-
tuală a acestora. Studiind, de pildă,
istoria Egiptului antic după manual,
membrii cercului au citit și literatură
suplimentară, au dezbătut in cerc cele
că a dus o luptă Indîrjită pentru in-
dependență,
Printre materialele intuitive folosi,
te In cadrul cercului de istorie se
numără documente, filme didactice,
jurnale cinematografice, o literatură
variată.
O mare atenție se acordă în cerc
studierii istoriei patriei, succeselor ob-
ținute de Uniunea Sovietică in dome-
niul economiei și culturii, perspective-
lor de dezvoltare ale țării. Tinerii is.
torid invită la ei comuniști bătrini,
particioanți la revoluțiile din 1905 și
1917, Iar In timpul vacanțelor de
vară vizitează locurile istorice.
O muncă merituoasă desfășoară și
cercul de literatură. Membrii acestui
cerc studiază lectura expresivă,
scenează basme și povești.
în-
citite, au primit
lămuriri cu caracter
general de la profesorul lor și apoi
au vizionat un film închinat Egiptu-
lui. După aceasta membrii cercului
au început să studieze situația ac-
tuală a Egiptului. Ei au studiat isto-
ria luptei Egiptului pentru indepen-
dență, succesele obținute in ultimii
ani, legăturile economice și culturale
ale Egiptului Țara Sovietică. In
momentul de față, membrii cercului
urmăresc cu un deosebit interes eve-
nimentele din Egipt, manifesttnd o
puternică solidaritate cu poporul e-
giptean în lupta lui dreaptă împotriva
colonialiștilor.
Membrii cercului de Istorie au pri-
mit multe informații interesante des-
pre țările de democrație populară și,
In special, despre Republica Populară
Romînă. Ei știu că poporul romtn s-a
aflat mult timp sub jugul turcesc și
In școală s-a organizat un cerc al
amatorilor de muzică instrumentală,
în care s-au înscris elevi din toate
clasele. Sub conducerea unui specia-
list ei învață îndeosebi să execute cîn-
tece populare, valsuri, marșuri.
Cu mult interes participă elevii din
clasele III—IV la activitatea cercului
„Mlini Indemlnatice". Aici copiii con-
fecționează jucării interesante, măști
pentru carnavaluri, broderii, flori ar-
tificiale.
Pentru a demonstra realizările
cercurilor, în școală se organizează
matinee la care copiii cîntă clntecele
lor preferate, declamă versuri, dan.
sează. La serata pe întreaga școală
închinată celei de a 39-a aniversări
a Marii Revoluții Socialiste din Oc-
tombrie s-a prezentat un concert in.
teresant organizat de elevi, Muzican-
(ii-școlari au executat cintece popu-
lare, dansatorii au distrat pe pârtiei,
panții la serată cu dansuri interesan-
te, iar elevii din clasa a Vl-a au pre-
zentat basmul „Peștișorul de aur".
Și iubitorii de tehnică au posibili-
tatea să-și cultive înclinațiile. Mulți
dintre ei lucrează în cercul de fizică,
pe care îl conduce profesoara Nina
Ostrova. Aici, pe lingă că-și lărgesc
cunoștințele teoretice, ei desfășoară și
lucrări practice. Membrii cercului
confecționează multe materiale di-
dactice pentru cabinetul de fizică. In
anul eareni în școală s-a deschis un
cabinet de electrotehnică. Membrii
cercului au ajutai la utilarea aces-
tuia. Ei au instalat un tablou electric
de distribuție, au introdus prize elec-
trice la mesele de lucru, au confecțio-
nat numeroase machete de aparate
care funcționează cu electricitate. Prin
forțele membrilor acestui cerc s-a uti-
lat în școală o stațiune de radio, au
fost radioficate toate clasele și ca-
binetele, s-au construit clteva detec-
toare și aparate de radio. Membrii
cercului cercetează starea rețelei elec-
trice a școlii și, clnd este necesar, în-
lătură repede defectele.
Elevii tuturor claselor nutresc un
mare interes pentru automobil, De
aceea tn școală s-a înființat și lucrea-
ză cu succes cercul automobiliștilor,
condus de inginerul Viktor Borisov.
Munca cercului se desfășoară în ca-
binetul de studiere a mașinilor, unde
se găsesc piese și un motor de auto-
mobil. Școala are un automobil pro-
priu, marca „Moskvici", și membrii
cercului învață să-l conducă.
Mulți elevi lucrează la cercul de
foto. Aici ei învață să fotografieze,
își însușesc tehnica prelucrării clișe-
elor. Fotoamatorii dau fotografiile lor
pentru expozițiile școlii, ilustrează
albume și gazete de perete. La expo-
ziția orășenească de fotografii, foto-
grafiile elevilor școlii nr. 234 au fost
apreciate ca fiind cele mai bune.
Peste două sute de elevi participă
la secțiile sportive. De cîțiva ani echi-
pa de baschet a școlii ocupă primul
loc printre echipele școlilor din Mos.
cova. Elevii se pasionează și pentru
volei, schiuri, patinaj. Toți amatorii
de sport sînt turiști activi, Școala are,
la 65 de kilometri de Moscova, în-
tr-un loc pitoresc, o bază turistică.
Iarna și vara tinerii turiști fac ex.
cursil și marșuri. Ei au vizitat Ucrai-
na, Moldova, ținuturile baltice.
O mare atenție se acordă muncii
obștești. Elevii editează regulat ga-
zete de perete, participă la munca or-
ganizațiilor de tineret. întreaga mun-
că tn afara clasei este îndreptată spre
înarmarea elevilor cu cele mai bune
calități ale omului sovietic.
A. SOLOVIEV I
șorenilor s au adunat aici profe- v
sori care conduc cercurile de 1/
X elevi, directori, instructori supe-
X ciori de pionieri și o parte din șefii
0
x
x
X
X
X
V
A
V
A
z>
secțiilor școli și pionieri ale comite-
telor raionale U.T.M. In cele trei b
zile cît a durat acest prim schimb .
de experiență între casele de pio- v
nieri din regiunea Sta’in, pârtiei- v
panții au avut posibilitatea să dis- ?
cute despre activitatea lor, să în- f
vefe din experiența muncii de pînă
acum
Din referatul tovarășului M
Băltescu, directorul casei pionieri. V
lor din Sighișoara, s-au desprins V
o serie de sarcini care trebuie să
constituie principala preocupare a
cadrelor didactice din casele de ,
pionieri Vorbitorul a subliniat ne-
cesitatea unei mai intense preocu- y
pări a caselor de pionieri pentru \
ridicarea nivelului muncii cu pio- y
nierii din mediul rural. Instructorii y
de pionieri din școlile sătești, ca și <
cei din oraș, trebuie ajutați și în- 2
drtimați mai mult de către casele de \
pionieri.	y
O condiție fără de care nu e po- •
sibilă unitatea in educarea pionie. )
Dacă realizările tn munca didactică
pot fi măsurate și verificate în mersul
procesului de învățămînt prin semi-
narii, colocvii, examene, apoi rezulta-
tele activității noastre educative se
pot verifica mai ales cu ocazia eveni-
mentelor de seamă ale vieții noastre
politice și sociale. In felul cum tine,
retul studențesc se orientează in ase-
menea împrejurări, tn felul cum par-
ticipă la ele, în atitudinea lui se re-
flectă de fapt munca noastră de zi
cu zi.
O adevărată piatră de încercare a
muncii noastre politico-educative în
rindurile studenților au constituit-o
recentele evenimente petrecute în
R.P. Ungară. Rolul jucat de tineretul
universitar din Ungaria in acest pro-
ces tragic — in cursul căruia nemul-
țumirile maselor populare față de
greșelile grosolane ale fostei condu-
ceri de stat și de partid care s-au
rupt de popor au fost exploatate de
forțele contrarevoluționare interne și
internaționale pentru a încerca răs-
turnarea puterii populare — nu putea
să nu atragă atenția tineretului nostru
universitar și îndeosebi a studen.
(imit de la Universitatea ,,Bolyai".
La întrebarea „cum a trecut tine.
retul nostru universitar acest
men ?" putem răspunde :
acest
exa-
exa-
Takâcs Ludovic
rector al Universității ,,Bolyaî"
din Cluj
pentru. întărirea legăturilor prietenești
cu (ările socialiste in
nea Sovietică.
frunte cu Uniu-
Atmosfera de calm și ordine ce a
domnit in aceste zile
in universitatea
noastră a constituit cea mai catego-
rică dezmințire a afirmațiilor minci-
noase ale unor oficine imperialiste
despre pretinse agitații In rindurile
tineretului nostru universitar,
Cu toate laturile pozitive, cu prile-
jul evenimentelor din Ungaria au ie-
șit la iveală o serie de deficiențe pri-
vind activitatea noastră in rindurile
studenților. S-a observat că unii stu-
denți nu sezisează imediat și ușor ca-
racterul demagogic al unor lozinci
naționaliste, formulate de pescuitorii
în ape tulburi Aceasta dovedește că
munca noastră de agitație privind rea-
lizările regimului de democrație popa.
Iară n-a fost totdeauna suficient de
bine desfășurată și, de aceea, nu și-a
produs întotdeauna efectul mobiliza-
tor corespunzător In rindurile studen-
(imii,
rilor — s-a arătat în referat
o constituie legătura intre casa
pionieri, școală și familie. In
ceastă direcție, cadrele didactice
atît de la casele de pionieri cit
de
a
Și
$ din școli — au încă mult de făcut.
W Din referat au reieșit mai ales
5 preocupările cadrelor didactice
y pentru organizarea cercurilor de la
y casele pionierilor. Activînd în di-
0 ferite cercuri, pionierii iși consoli-
y dează cunoștințele primite la lec.
9 ții, își însușesc cunoștințe și de-
<2 prinderi politehnice, își lărgesc
y orizontul cultura!, au prilejul unei
/ odihne plăcute Este necesar să se
J asigure însă o cît mai mare va-
rietate a formelor de activitate în

cercuri.
Cadrele didactice de la casa pio-
nierilor din Sighișoara și-au In
dreptat atenția și spre ajutorarea
școlilor aj căror pionieri n an po-
sibifitatea să
frecventeze cercu-
_____________ „ _________________________
X rile. Sub îndrumarea profesorului, '
( pionierii din cercul literar, de pil-
V dă, au vizitat școli din cartierele ;
\ mărginașe ale orașului și din u- '
1 nele comune ale raionului, orga.
•î
I?
0
niztnd aici activități care au con-
tribuit Ia dezvoltarea gustului pio-
nierilor pentru literatură. In urma
unor asemenea vizite, la școala
) „Aha Ipătescu" din oraș și la școa-
) la elementară din comuna Laslea
3 au luat ființă cercuri ale prieteni-
men a fost trecut bine. Masele de stu-
denfi au urmărit cu o deosebită aten-
(ie și de pe o poziție justă desfășura-
rea evenimentelor din Ungaria. Avînd
sprijinul permanent al organizației de
partid, al organizației U, T. M și al
întregului corp didactic, ele s-au pu-
tut orienta just în avalanșele de știri,
uneori contradictorii, care ne-au sosit
in primele zile din țara vecină. Cu
acest prilej s-au verificat din nou dra-
gostea și atașamentul studenților și
cadrelor didactice față de regimul no-
stru de democrație populară, față de
patria noastră socialistă. Republica
Populară Romînă. Determinat de po-
ziția sa de clasă, tineretul nostru a reu.
șit să aprecieze just caracterul fals,
mincinos al lozincilor cu caracter na-
ționalist, demagogic. Masele de stu.
denți au urmărit cu îngrijorare cum
forțele contrarevoluționare, rămășițele
fasciste, hortiste au clștigat vremelnic
teren și au reușit la un moment dat
să domine întreaga mișcare Deslușind
clar pericolul pe care-l prezenta in-
staurarea unui regim fascist în Un-
garia și urmările pe care le-ar fi pu-
tut avea pentru viitorul poporului un-
gar, precum și primejdia ce o pre-
zenta acest fapt pentru țările socia-
lismului și pentru pacea lumii — ma-
sele de studenți de la universitatea
noastră au luat poziție fermă alături
de forțele democratice. Tineretul de la
Universitatea Bolyai a salutat in mi-
tinguri entuziaste, ținute In cadrul
facultăților, constituirea guvernului re-
voluționar muncitoresc-fărănesc ma-
ghiar, exprimlndu-și solidaritatea față
de acțiunile acestuia pentru întărirea
regimului de democrație populară,
DISCUȚII
In munca noastră ideologică pier-
dem de multe ori din vedere că edu-
căm o genera(ie care nu a simțit in
mod nemijlocit întreaga apăsare a
regimului burghezo-moșieresc, care h-a
cunoscut prin propria experiență oro-
rile fascismului, politica de asuprire
națională din trecut. Din această cau-
ză unii tineri nu recunosc ușor,
în dosul unor formule naționaliste,
manevrele forțelor antipopulare care
s-au compromis definitiv în fața ge-
nerațiilor dintre cele două războaie
mondiale. Generația care formează
masa tineretului nostru universitar
este de multe ori dispusă să privească
ca ceva firesc situația bună ce i s-a
creat în regimul nostru de democrație
populară, să nu înțeleagă îndeajuns
că drepturile, condițiile de trai și de
învățătură de care se bucură sînt re-
zultatele luptei și jertfei multor gene-
rații. Netrăind apăsarea regimului de
asuprire națională, unii tineri apar-
ținînd minorităților naționale nu
reușesc întotdeauna să prețuiască la
justa valoare politica națională a par-
tidului și guvernului nostru, atenția
lor fiind atrasă cîteodată de unele
greută(i și lipsuri ale vieții noastre so-
ciale. Ei nu reușesc să vadă în acestea
greutăți inerente creșterii unei orln-
duiri sociale noi, superioare. Se tntîl-
nesc tineri cu origine socială sănătoa-
să care nu se gindesc cu suficientă
fermitate la atitudinea lor, la expe-
riența acumulată de către părinții lor
în anii grei ai dictaturii burgheze.
!n toate aceste fenomene negative
din viața tineretului nostru universi-
tar se reflectă insuficiențele muncii
noastre politico-educative, schematis.
mul, dogmatismul, ruperea de viață,
de problemele vieții noastre sociale.
Ținînd seamă de lipsurile care mal
umbresc încă activitatea noastră este
necesar să supunem unei serioase re-
vizuiri metodele noastre de muncă, să
ne apropiem mai mult de viață, Agi-
tația noastră trebuie să, fie clădită pe
fapte concrete, luate din trecutul și
prezentul poporului nostru. In această
privință catedrele de științe sociale
pot aduce 0 contribuție însemnată. Mul-
te pagini din trecutul poporului sint
încă insuficient studiate, după cum o
serie de aspecte ale construirii socia-
lismului nu sint cunoscute de stu-
denti șl nu sint analizate cu suficientă
profunzime în cadrul prelegerilor.
Multe confuzii ideologice cauzează
unor tineri insuficienta clarificare a
noțiunilor dî internaționalism, pa-
triotism, tradiție națională etc., a
corelațiilor dintre acestea, In trecut,
de multe ori ne-am mulțumit cu ar-
gumente superficiale, insuficient de
convingătoare în legătură cu unele
probleme fundamentale ale vieții noa-
stre sociale Acest mod de a lucra nu
mai poate fi tolerat.
Cel de al XX-lea Congres al P.C.U.S.
a condamnat cu hotărîre dogma-
tismul și talmudismul, a declarat
război metodelor primitive de muncă
în toate domeniile. Odată cu aceasta
a crescut exigența tineretului nostru
universitar față de activitatea didac-
tică și educaiivă din universități. Fap-
tul că studențimea noastră nu se mai
mulțumește cu argumente declarative,
superficiale este îmbucurător. Ea aș-
teaptă lămurirea științifică șl în a-
mănunt a tuturor fenomenelor naturii
și societății,
Leglnd mal strîns munca noastră
politico-educativă de viață, neprecu-
pețind nici un efort pentru a lămuri
toate problemele ce-l interesează pe
studenți, vom reuși să cultivăm și să
întărim atașamentul tineretului nostru
universitar fată de regimul de demo-
crație populară, convingerea tn supe-
rioritatea orinduirii socialiste, drago-
stea față de partid șl față de patrie.
Vom reuși să dezvoltăm la tineretul
nostru acel ,,reflex socialist" care să-i
ajute să se orienteze just și imediat
în toate împrejurările, să se situeze
în toate prilejurile pe pozițiile solide
ale clasei muncitoare, Acordlnd o mal
mare atenție muncii politico-educative
vom reuși să dăm patriei noastre o
intelectualitate nouă, legată de popor,
care să facă față cu cinste sarcinilor
ce-l revin în măreața operă de con-
struire a socialismului.
i lor cărții.
) fizică ți
i. De asemenea, cercul de
i chimie a organizat la
•I școala nr. 1 un concurs cu tema :
0 „Hal să
ghicim experiența" care
a plăcut mult pionierilor. In in-
cheierea
miați cei
concursului au fost pre-
care au reușit să înțe.
<? leagă mai repede experiențele.
2 In cadrul consfătuirii a fost pre. f
•J zentat și un referat întocmit de a
y casa pionierilor din Sibiu. Refera. $
y tul s-a ocupat îndeosebi de acti- >,
y vitatea educativ-culturală în rin- y
/ durii* nir>n?*riInr
cercurilor.
durile pionierilor.	;
în Jurul ambelor referate au a- ț
vut Ioc discuții ample, care s-au
referit la activitatea caselor de (
pionieri din întreaga regiune.
Mult s-a putut învăța din acti-șî
vitățile practice organizate în zi-
lele schimbului de experiență. Par- ■)
tlcipînd la desfășurarea unor șe-()
dințe de cerc, profesorii de specia- ()
litate au schimbat păreri referi-j)
toare la metodele folosite de cole. {)
gli lor din Sighișoara în munca 0
Q
în discuțiile lor, participantii la '.
consfătuire au făcut o serie de v
propuneri care urmăresc lărgirea y
orizontului muncii caselor de pio- ;
nieri, popularizarea șl generaliza- 2
rea experiențelor bune. S-a propus, x
printre altele, organizarea unor z
festivaluri regionale privind crea- (
ția artistică a copiilor de la casele (
de pionieri în domeniu] artei dra.
matice, muzicale, creației literare, .,
a artelor plastice șl coregrafiei. y
Schimbul de experiență organi- y
«.at la Sighișoara între cadrele dî- '
dactice de la casele de pionieri i?
din regiunea Stalin s-a dovedit a
fi o inițiativă bine venită, care va (-
contribui la îmbunătățirea muncii ('
caselor de pionieri.	y
In regiunea Stalin vor mai avea
loc asemenea consfătuiri pentru J
schimb de experiență.	(
GH. FIRIȚEANU i
Mărfuri
Activitatea metodică în centrul atenției
cadrelor didactice
Ridicarea continuă a calității Invă.
țămîntului nostru este strîns legată de
organizarea și conținutul muncii me-
todice în școală. Cunoscînd acest lu-
cru, cadrele didactice de la școala
noastră au acordat încă din primele
zile ale anului școlar o atenție deose-
bită activității metodice. Mă voi opri
numai asupra cîtorva dintre formele
acestei activități, care n-au întîrziat
să-și arate roadele.
Se știe că participarea la consiliul
pedagogic este o activitate obligato-
rie pentru toate cadrele didactice.
Consiliul pedagogic constituie facto-
rul esențial pentru organizarea și în-
drumarea muncii metodice din școală,
în consiliul pedagogic se discută si-
tuația unor sectoare de muncă din
școală, se iau hotărîri, se fac anu-
mite comunicări. Dar consiliul peda-
gogic trebuie să contribuie și la ri-
dicarea măiestriei pedagogice a fie-
cărui membru a| său. Ședințele sale
trebuie să devină atractive, să fie do-
rite de învățătorii și profesorii școlii
respective. Pentru aceasta se impune
o judicioasă organizare a ședințelor
consiliului. Este bine ca la ordinea
de zi a acestora să nu fie probleme
prea multe și prea diferite. Este un
lucru cunoscut de toți pedagogii că
cele mai reușite ședințe ale consiliu-
lui pedagogic sînt cele consacrate
unei anumite probleme din viața șco-
lii. Discuțiile se pot purta, în acest
caz, fie pe marginea unui re'erat, fie
pe marginea unor scurte dări de sea-
mă în legătură cu munca depusă în
domeniul respectiv. In școala noastră
s-au organizat, de la începutul aces-
tui an școlar, două ședințe de acest
fel. In cadrul uneia s-a discutat tema
„Importanța activității metodice și de
culturalizare și formele evidenței a-
cestor activități", iar în cadrul celei-
lalte tema „Ora educativă și organi-
zarea ei". Ulterior, a avut loc o
în rate pentru pedagogi
Intr-un magazin
cu vlnzare tn rate a mărfurilor indus-
triale pentru cadrele dld actica din Iași.
șe-
dința în care s-a
dagogilor pentru
lui la învățătură
analizat munca pe-
asigurarea succesu-
al tuturor elevilor.
Cu acest prilej s-au cercetat cauzele
rămînerii în urmă la învățătură a
unor elevi, s-au discutat mijloacele
cele mai potrivite pentru evitarea su-
praîncărcării lor și s-au luat măsuri
pentru continua îmbunătățire a mun-
cii noastre cu elevii.
O largă contribuție la îmbunătăți-
rea muncii metodice, la lărgirea preo-
cupărilor metodice ale cadrelor didac-
tice o aduce colțul pedagogic din
școală, Considerînd că formarea unei
exprimări corecte a elevilor este o
condiție esențială pentru asigurarea
unor cunoștințe temeinice ale elevilor
la toate obiectele, colțul pedagogic al
școlii noastre și-a fixat, ca unul din
principalele obiective, organizarea
unui front comun pentru asigurarea
exprimării corecte orale și scrise a e-
levilor, precum și studierea muncii
profesorilor de limba romînă.
îndrumat de consiliul pedagogic,
colțul pedagogic acordă o mare aten-
ție organizării lecțiilor deschise. A-
cestea sînt programate în așa fel în-
cît să poată participa la ele cît mai
multe cadre didactice. Tn urma ținerii
unor astfel de lecții la clase diferite
s-a ajuns la o ridicare calitativă a ni-
velului muncii noastre. învățătorii și
profesorii reușesc acum să asigure o
mai bună fixare a cunoștințelor în
cadrul lecțiilor, obținînd astfel o mai
adîncă înțelegere a lecțiilor predate
Cu prilejul controlului însușirii cu-
noștințelor sînt verificați cît mai mulți
elevi, profesorii cerindu-le să dea răs-
punsuri complecte și sistematice. Pe-
dagogii din școala noastră folosesc
acum cu mai multă pricepere tabla și
materialul didactic.
Dintre lecțiile deschise care au fo-
losit mult învățătorilor și profesorilor
din școală, putem cita lecția de geo-
grafie fizică cu subiectul „Nivelmen-
tul", ținută la clasa a VUI-a de tov.
profesor Marin Sorica. Această lecție
a constituit un model de realizare
justă a tuturor verigilor, de respecta-
re judicioasă a cerințelor metodice. In
cadrul discuțiilor ce au urmat s-au
ridicat interesante probleme In legă-
tură cu noile programe, cu mijloacele
de realizare a lor, s-au propus măsuri
menite să îmbunătățească modul în
care elevii iau notițe, să ducă la o
mai mare varietate a procedeelor de
folosire a materialului didactic de că-
tre învățători și profesori, la reali-
zarea corelației dintre diferite obiecte
de învățămînt
Aceste forme ale activității meto-
dice se desfășoară în tot timpul anu-
lui școlar. In perioada de încheiere a
trimestrului,
învățătorii și profesorii
școlii noastre și. în special, diriginții
au acordat o atenție deosebită orga-
nizării muncii cu elevii rămași în
urmă, programării lucrărilor scrise
astfel ca să se asigure timp suficient
de pregătire, organizării timpului liber
al elevilor pentru, a se evita supraîn-
cărcarea lor cu teme sau cu sarcini
obștești.
Tn cadrul restrîns al acestui articol
nu ne putem ocupa, desigur, de toate
formele muncii metodice. Sînt încă
multe lucruri de spus despre activita-
tea metodică a diriginților, despre
participarea la cercurile pedagogice a
învățătorilor și profesorilor, despre
studierea
M-am
dagogic
deoarece
facă mai
unor materiale teoretice etc.
oprit asupra consiliului pe-
și a cabinetului pedagogic
acestea au început să se
bine simțite în școala noas-
tră prin rezultatele din ce în ce mal
bune pe care le obținem în desfășura-
rea procesului de învățămînt.
SILVESTRU MORARU
director al școlii medii din comuna
Cetate, regiunea Craiova.
Colțul pedagogic al școlii
La școala de 7 ani din comuna
Săcel, raionul Novaci, se desfășoa-
ră o activitate bogată in cadrul
colțului pedagogic. Din an in an
activitatea acestui colț se Îmbună-
tățește.
in conformitate cu planul de mun-
că întocmit de tov Nicolae Solo-
mon, responsabilul colțului peda-
gogic, în colaborare cu directorul
școlii, de la începutul anului școlar
și pină în prezent au avut loc nu-
meroase activități Referatul , Lecția
ca formă de bază a activității șco-
lare", prezentat în cadrul colțului
a provocat vii discuț'i, în urma că-
rora s-a îmbunătățit munca de pre-
gătire a lecțiilor.
Tot in cadrul colțului pedagogic
s-au prezentat referatele : ,,Proce-
sul cunoașterii în lumina învățătu-
rii lui I. P. Pavlov" șl „Polltehni-
zarea învățămîntului". Discutînd pe
marginea acestui ultim referat învă-
țătorii și profesorii au arătat, pe
bază de exemple concrete, cum rea-
lizează învățămintul politehnic In
cadrul predării diferitelor obiecte
de învățămînt ca fizica, chimia, ma-
tematica, științele naturale.
De curînd, la colțul pedagogic
s-a organizat o lecție deschisă la
care au participat toate cadrele di-
dactice din școală. Această lecție a
fost predată la clasa a Vll-a de că-
tre tov. Nicolae Popescu. profesor
de limba rusă. Cu prilejul discută-
rii ei s-a precizat care sint verigi-
le unei lecții de comunicare a cu-
noștințelor
Colțul pedagogic
experiența cadrelor
școală, contribuind la
velulu' de predare.
a popularizat
fruntașe din
ridicarea ni-
EMANOfL
CINTEZA
Pag. 3
GAZETA ÎNVAȚAMINTULUÎ
Probleme ale practicii
In școlile profesionale
pedagogice
a studenților
Studenții anului V al Facultății de
economie politică de la ISEP Bucu-
rești, viitori profesori de economie
politică In școlile medii, au așteptat
cu mult interes practica pedagogică.
Stimulați de gîndul că vor lucra ne-
mijlocit cu elevii, cei mai mulți din
tre studenți s-au străduit să-și des-
fășoare cît mai bine munca practică,
obținînd rezultate bune și foarte
bune.
In acest an școlar, practica peda-
gogică a fost cu mult mai bine or-
ganizată, controlată și îndrumată de-
cit în anul trecut. Catedrele de eco
nomie politică și de pedagogie de
la ISEP au considerat practica pe-
dagogică a studenților ca o sarcină
de bază a lor și au luat măsuri pen
tru buna ei desfășurare. Au fost a
lese cu grijă cadrele didactice care
să îndrume cu succes munca grupei
de studenți, s-a stabilit un program
care să nu contravină orarului șco-
lii medii, s-a făcut din timp instruc
tajul metodicienilor și studenților.
Grupa a Ul-a de studenți a făcut
practica la școala tehnică financiară
nr. 2. Studenții au simțit perma-
nent sprijinul școlii, al directorului
acesteia precum și al tovarășei pro-
fesoare de specialitate Georgeta lli-
escu.
Pe întreaga perioadă a practicii,
studenții grupei au asistat la opt lec-
ții demonstrative și au ținut fiecare
ctte o lecție de probă; după lecțiile
demonstrative și de probă au urmat
au ajutat pe studenți In munca lor.
S-au făcut observații privitoare la
conținutul lecțiilor, la metodica pre-
dării, la procedeele pedagogice folo-
site. S-a subliniat, bunăoară, la unele
lecții, faptul pozitiv că tn explica-
rea problemelor s-a pornit de la da-
tele practicii pentru a se ajunge la
anumite teze teoretice, că s-a reali-
zat o justă legătură a teoriei cu
practica, cu realitățile din tara noa-
stră. S-a discutat, de asemenea, des-
pre comportarea în clasă a studen-
tilor practicanti, atrăgîndu-se aten-
ția că nervozitatea tonul nepotrivit,
atitudinea prea rigidă. posomorită
sau, dimpotrivă, exagerat de veselă
sînt la fel de dăunătoare.
Dacă la începutul practicii stu-
denții ridicau cu prilejul discuțiilor
îndeosebi probleme de specialitate,
ulterior, pe măsură ce experiența lor
creștea, un loc tot mai important
in discuție îl ocupau problemele de
pedagogie și metodică. Li s-a atras
atenția că aceste probleme nu tre-
buie separate, că discuția nu trebuie
să se facă în dauna unora sau al
tora.
Practicantii au întocmit și referate
pe teme pedagogice ca. de pildă,
„Formarea notiuniloi de economie po-
litică Ia elevi", ..Pregătirea profeso-
rului pentru lecție". „Combaterea ră-
minerii în urmă la învățătură** care
pot fi apreciate ca bune. îndeosebi
merită relevat referatul cu tema
..Combaterea rămînerii în urmă la
învățătură", ai cărui autori au în-
cercat să arate — pe baza
concrete din școala unde
practica — cum se pot
cauzele rămlnerii In urmă
unor date
s-a făcut
descoperi
și ce mă-
discuții. Lecțiile demonstrative
au
fost un prilej bun de a discuta nu-
meroase probleme privitoare la me-
todica predării, de a-i obișnui
pe
studenți cu critica unei lecții, de a
le dezvolta spiritul de observație și,
în general, de a-i pregăti pentru pe
rioada în care urmau să tina ei în-
șiși lecții. Profesoara s-a străduit să
le arate cum trebuie realizate dife-
rite momente ale lecției, cum se trece
de îa un moment la altul, care este
nivelul la care trebuie ținută lec-
ția. In funcție de particularitățile de
vîrstă ale elevilor clnd și cum tre-
buie folosită tabla tn predare etc.
Grupa a asistat și la o lecție de-
monstrativă ținută de tov. profesoară
Paraschiva Popescu. avfnd astfel pri-
lejul să învețe și din experiența altui
profesor.
O atenție deosebită s-a acordat
pregătirii șl desfășurării lecțiilor de
probă ținute de către studenti Aceș-
tia au cunoscut cu cel puțin trei
săptămîni înainte tema lecției pe care
urmau s-o țină, așa tnctt au avut
posibilitatea să studieze cu atenție
tema, să întocmească un plan bine
gîndit șl să pregătească materialul
didactic necesar: scheme, tabele, gra
fice etc De asemenea, au fost sfă-
tuiti să-și redacteze In scris lecția
Acest Itjcru a permis eliminarea unor
eventuale lipsuri de sistematizare, fo-
losirea justă a timpului și un con-
trol prealabil eficace asupra conținu
tului științific al lecției, i-a ajutat
pe practicanti să capete încredere In
ei înșiși, le-a dat un sentiment de
siguranță In clasă tn timpul lecției
— deși, bineînțeles, nu s-au folosit
în predare de textul scris. Profesoara
și metodistul i-au ajutat pe studenti
să-și precizeze planul, să-și sistema-
tizeze lecțiile și chiar să formuleze
mai just unele pasaje ale lecției.
O deosebită atenție a acordat me-
todistul purității ideologice a lecții-
lor de economie politică, combaterii
tezelor greșite, demonstrării superio-
rității incontestabile a orînduirii so
cialiste față de cea capitalistă și le-
găturii strînse a teoriei cu practica.
Adesea lecțiile scrise au fost refă-
cute sau complectate de studenti de
2—3 ori (chiar atunci clnd nu aveau
lipsuri importante), din dorința de
a fi cit mai bune.
De mare importanță a fost preci-
zarea scopului lecțiilor. Fără excep
ție, toți studenții, chiar și cei foarte
bine pregătiți, au întîmpinat o greu
tate din acest punct de vedere. Unii
confundau scopul lecției cu titlul,
suri trebuie luate pentru Înlăturarea
lor.
In timpul practicii studentii au
desfășurat și alte activități care in-
tră în atribuțiile oricărui profesor :
au asistat la orele educative, au
participat la una din ședințele con-
siliului pedagogic a) școlii, la dis-
cutiile dirigintilor cu părinții,
făcut de serviciu pe școală etc.
asemenea, ei au luat cunoștință
documentele principale pe care le
losește directorul în munca sa
au
De
de
fo-
tn
scoală, au văzut în ce constă munca
directorului.
Considerăm că pentru îmbunătăți-
rea muncii pe viitor este necesar să
se mărească numărul lecțiilor de pro-
bă ținute de fiecare student, deoa-
rece o singură lecție este cu totul
insuficientă; Practica dovedește că
tocmai din lecția de probă studenții
învață ceî mai mult, pentru că aici
acumulează ei, de fapt, prima lor
experiență. In forma actuală, școala
medie a făcut tot
a dat unei grupe
aproape toate orele
litică ale unei clase
decembrie, și, totuși, abia
(ine cîte o lecție de probă
ce putea face :
de 10 studenti
de economie po-
pe perioada 5-30
la încheierea trimestrului
Pi nRUHUL mnEMWZARii

fiecare
faptul
care a
de la
student Nu trebuie
că la o clasă ca
s-a putut
de către
uitat nici
aceea la
făcut practică această grupă,
1 octombrie la 30 decembrie
în preajma încheierii primului tri-
mestru, cadrele didactice de la școala
profesională nr. 3 de mecanici auto șl
frigotehniștl din Capitală au organizat
repetarea materiei pe teme. Aceasta
i-a ajutat pe ucenici să-și sistemati-
zeze cunoștințele și să obțină rezultate
mulțumitoare la lucrările scrise de
sfîrșit de trimestru precum și ja lucră-
rile practice. Prof. ing. Bungeanu, de
pildă, care predă la anul II tehnologia
mecanică și studiul materialelor, a
împărțit materia in două teme mari
— despre fierăstraie și mașini de tăiat
și despre strunguri. Același profesor a
împărțit materia anului 1 în patru
teme (studiul metalelor, prepararea
fontei și oțelului, studiul uneltelor de
mină și operațiuni de lăcătușerie). aju-
tind astfel pe elevi să-și consolideze
și să-și sistematizeze cunoștințele in-
sușite in cursul trimestrului. Profesorii
Ion Dutchevici și Florica Delii au re-
grupat materia predată la matematică
in patru teme (patrulatere, cercul, a-
semănarea triunghiurilor și asemăna-
rea poligoanelor).
In recapitularea cunoștințelor s.au
folosit pe larg materialele didacti-
ce. proiecțiile, tabloul cu clasificarea
metalelor, uneltele de mină etc. Unele
lecții de sinteză ca de pildă aceea des-
pre strunguri, au fost ținute în sala
de mașini.
In pregătirea lucrărilor de control
au existat însă o serie de lipsuri. Ast-
fel, la desenul tehnic, fără a studia
modul în care ucenicii și-au însușit și
sistematizat cunoștințele, profesorul I
Gheorghiu le-a cerut să copieze o
schiță din caietul „Citirea desenelor"
lucrare pe care ucenicii au executat-o
acasă, timp de 7 zile. Desigur că o
asemenea lucrare nu a putut contri-
bui la consolidarea, sistematizarea și
verificarea cunoștințelor de desen teh-
nic. Aceasta s-ar fi putut realiza prin
schițarea de către ucenici a unei piese
complexe și apoi prin executarea plan-
șei respective,
O atenție deosebită au acordat mai-
ștrii instructori pregătirii lucrărilor
practice de sfîrșit de trimestru. Astfel,
pentru o apreciere mai judicioasă a
cunoștințelor și deprinderilor ucenici-
lor din anul I, maiștrii instructori I.
Văleanu, Dumitru Benegui și 1 Cris-
tea au stabilit ca teme pentru lucră-
rile practice de control piulița fluture
pentru fierăstrăul de tăiat metale și
cheia boantă pentru broască de ușă —
piese complexe in executarea cărora
se pot verifica cunoștințele privitoare
la operațiunile de trasare, decupare,
pillrea suprafețelor plane și curbe,
găurire și filetare. După stabilirea te-
melor pentru lucrările practice mai-
ștrii instructori au pregătit materialul
necesar pentru fiecare ucenic și au dat
explicatii privitoare la executarea lu-
crărilor. Instructorii au urmărit cum
execută ucenicii pe aceste lucrări com-
plexe, operafiile învățate de ei pe lu-
crări simple, precum și felul în care
respectă ucenicii procesul tehnologic
și normele dt organizare a locului de
muncă.
In cadrul lucrării de control uceni-
cii anului II frigoriști au executat
lucrări ca șlefuirea plstoanelor și a
segmenților, montarea clapetelor și a
chiulaselor etc Lucrările executate au
fost de bună calitate.
In timpul lucrărilor de control s-a
putut constata că majoritatea uceni-
cilor mînuiesc corect sculele. Așa, de
pildă, ucenici ca Aurel Chelaru și N.
Apostol din anul I A, Brinaș loan și
Barba Anton din anul 1 C. Moliț
loan șl Negu( Florea din anul 1 |k
au executat bine lucrările, au intocmiT
corect procesul tehnologic și schița,
obținînd la instruirea practică pe tri-
mestrul I nota 5.
Maiștrii instructori au studiat fie-
care lucrare in parte, urmărind respec.
tarea dimensiunilor din schițe, finisa-
rea lucrării, aspectul exterior, felul în
care au fost aplicate cunoștințele că-
pătate la tehnologie, la fizică etc.
S-au constatat însă și lipsuri. Ast-
fel, unii ucenici au poziția necorectă
în timpul executării operației de pi-
tire, alții mînuiesc cu stîngăcie instru-
mentele de măsurat etc.
Asistînd la examinarea ucenicilor
Tănase Stelian și Boțea Petre din a-
nul I, am constatat că, deși lucrările
executate de ei s-au prezentat mul-
țumitor, totuși ei nu au aplicat cu-
noștințele de desen tehnic. Bunăoară,
unul din ei n-a știut să explice cum
a executat gaura de formă ovală a
unui ciocan pe care-l executase, deși
învățase la desen construcția elipsei.
De asemenea, unul dintre ucenici nu
a știut să execute o piuliță exagonală
cu deschiderea cheii de 22 mm (2
apoteme) din cauză că nu-și Însușise
temeinic cunoștințele de geometrie. La
aceeași lucrare cîțiva ucenici nu au
știut să afle greutatea unui ciocan
după dimensiunile date în schiță, iar
alții nu au știut să răspundă ce repre-
zintă O. L. 38, procentul de carbon la
oțel și fontă, deși învățaseră aceasta
la capitolul despre metale. Examenul
a scos în evidență necesitatea de a se
insista mai mult asupra formării de-
prinderilor, cit și asupra legării mai
strînse a cunoștințelor teoretice de
activitatea practică.
Din aceste cîteva exemple se poate
trage concluzia că rezultatele la sfîr-
șitul trimestrului pot fi dintre cele mai
bune dacă întregul colectiv pedagogic
privește organizarea recapitulării ma-
teriei cu toată seriozitatea.
Aceasta cere însă din partea profe-
sorilor o activitate susținută, folosirea
celor mai bune metode de muncă, cu-
noașterea particularităților de vîrstă
ale ucenicilor.
DUMITRU COJOCARII
NICOLAE CAPETOIU
altii considerau că este destul
se menționează doar că lecția
scopul „să transmită elevilor
cunoștințe". Ei nu țineau
dacă
are
noi
sufi-
cient
locul
drul
In
seama de specificul lecției, de
pe care-I ocupă aceasta în ca
programei.
funcție de scopul lecției, profe-
soara a ajutat pe studenti să folo
sească în clasă cele mai potrivite
metode și să tină seama de parti
cuiaritătile de vîrstă ale elevilor
Ținind seama de indicațiile date
și ca urmare a unei munci susținute,
depusă
goste,
cei 10
Toți
cu răbdare și cu multă dra
un număr de 7 studenti din
au ținut lecții foarte bune,
studentii au folosit din plin,
in predare, tabla. Alții au folosit
grafice care demonstrau creșterea
velului de trai In tara noastră,
mul rapid al creșterii venitului
tional. contribuția hotărîtoare a
dustriei socialiste în acest proces.
ni
rit-
na-
in
Discuțiile purtate
țiilor de probă au
pe marginea lec-
fost fructuoase și
INVATAMINTULUI
Despre predarea lucrului manual la clasele MI
Chiar din primele clase ale școlii
elementare învățătorii pot aduce
o contribuție însemnată la edu-
carea copiilor în spiritul drago-
»tei fa(ă de muncă, la înarmarea lor
* deprinderi practice folositoare, la
dezvoltarea interesului lor pentru teh-
nică, pentru activitatea în producție.
Formarea deprinderilor de muncă in
clasele LII se realizează prin desfășu-
rarea unor lucrări simple pe lotul șco-
lar și, mai ales, prin lecțiile de lucru
manual In cadrul acestor lecții elevii
cunosc și învață să mînuiasră unele
unelte simple, ca acul. foar.erele, cu
țitul, ciocănașul, cleștele, s're.telul
etc.
Lucrînd cu materiale simple ca hîr-
tia, cartonul, lutul, plastilina, sfoara,
cleiul, scindurile, acuarelele etc. elevii
pot dobîndi cu acest prilej cunoștințe
cu privire la proveniența materialelor,
la unele însușiri ale acestor materiale
ca duritatea, maleabilitatea, elasticita-
tea etc Este bine să le vorbim copiilor
despre folosirea acestor materiale în
activitatea practică, în producție. Vor-
bind. de pildă, despre lut, le putem da
ca exemplu pregătirea materiei prime
necesare la confecționarea obiectelor
de ceramică.
In cadrul lecțiilor de lucru manual
trebuie acordată o atenție deos'bită
dezvoltării la copii a reprezentării spa-
țiale. a simțului proporției Cînd se
fac, de pildă, lucrări de îndoituri și
decupări de hîrtie, elevii se familiari-
zează cu unele elemente geometrice,
ca dreapta, triunghiul, pătratul, drept-
unghiul, cercul — atît de utile mai tîr-
ziu. In cadrul orelor rezervate muncii
cu lut, coniii execută corouri geome-
trice ca globuri, paralelipipede și cu-
noască aceste figuri în
clasă și natură. Aceste
obiectele din
elemente de
geometrie trebuie insușite însă in mod
practic, fără teoretizări și fără a
supraîncarcă elevii.
Pentru dezvoltarea simțului pro-
porției sînt bune și exercițiile de în-
doire a hîrtiei în părți egale. In acest
fel elevii se familiarizează cu noțiunea
de întreg, jumătate, sfert etc.
In cadrul lecțiilor de lucru manual
este necesar să urmărim îmbinarea
elementului instructiv cu cel util Ast-
fel, putem pregăti cu elevii unele ma-
teriale didactice ca bețișoare, obiecte
pentru numărat, planșe etc.
Lecțiile de lucru manual sînt deose-
buri.
Ei trebuie obișnuiti să recu-
Problema politehnizarii învățămîn-
tului constituie o preocupare de
seamă a cadrelor
regiunea Galați
didactice din
Diferite forme
bit de atractive dacă copiii execută di-
ferite jucării a căror confecționare este
accesibilă vîrstei lor Executarea a-
cestor jucării dezvoltă simțul tehnic al
elevilor Astfel, în orele rezervate pen-
tru îndoituri de hîrtii elevii pot face
pocnitoare, săgeți din hîrtie, vaporașe,
avioane, moriști de vînt. fluturi etc.
Cînd se folosesc de aceste jucării este
util să le dăm lămuriri elementare cu
privire, de pildă, la rezistenta aerului,
la plutirea corpurilor în aer etc.
In fiecare sat există un pîrîu sau o
baltă pe care copiii pot executa mici
mori de apă De asemenea, se pot exe-
cuta lebede și rate fixate pe dopuri
plutitoare sau se pot pune pe apă va-
porașe plutitoare confecționate din
hîrtie Cu acest prilej putem da ctteva
lămuriri privind plutirea corpurilor pe
apă. puterea apei etc
In cadrul orelor de lucru manual
trebuie să urmărim în permanență și
rezolvarea sarcinilor educative ale în-
vătămintuiui politehnic Astfel, execu-
tarea lucrărilor cu rapiditate și preci-
zie are un efect educator puternic asu-
pra copiilor. Executarea unei lucrări
pe perioade îi obișnuiește,pe elevi cu
o muncă sistematică și planificata, iar
executarea la timp a fiecărei lucrări le
dezvoltă simțul răspunderii Prin
buna păstrare a uneltelor elevii se o-
bișnuiesc cu grija față de bunul ob-
ștesc. Folosirea justă a tuturor minu-
telor orei de lucru manual, mînuirea
cu grija a materialelor îi învață pe
copii să folosească rațional și să eco-
nomisească timpul și materialele.
Orele de lucru manual trebuie să
constituie un prilej de a-i învăța pe
copii să-și organizeze munca Copiii
trebuie obișnuiti să păstreze uneltele,
să tină curat și îngrijit locul lor de
muncă.
Totodată, în orele de lucru manual
tiebuie să le formăm elevilor și de-
prinderi de protecție a muncii Ei tre-
buie obișnuiti să folosească cu grijă
foarfecii și cuțitul, așa îneît să nu se
taie. Cînd betișoarele pe care le con-
fecționează pentru lecțiile de matema-
tică sînt șlefuite cu glas-papier, copiii
trebuie obișnuiti să nu sufle rume-
gușul, pentru a ocroti ochii vecinilor
lor.
Formele de activitate pentru înar-
marea copiilor din clasele mici cu de-
prinderi de muncă sînt foarte variate.
Interesul învățătorului pentru aceasta
și inițiativa lui sînt, fără îndoială, fac-
torul principal care determină rezul-
tatele ce Ic obține
DIONISIE SARKANY
metodist, Tg, Mureș
In regiunea
cu ateliere de
noastră sînt trei școli
tîmplărie și lăcătușe-
au predat 11 profesori (10 studenți
și profesoara clasei) ceea ce îngreu-
iază însușirea materialului de către
elevi. Poate că organizarea practicii
pe grupe mai mici, de numai 5 stu-
denti îa o clasă, ar fi mai potrivită
In sftrșit. dacă studenții vor putea
să țină două lecții de probă ar fi
bine ca acestea să fie programate
consecutiv. Consider că atunci stu-
dentul va vedea mai bine el însuși
cum a predat, unde și cum a greșit
și va putea trage învățăminte pe
care să le aplice imediat, la lecția
următoare. După părerea mea nu
este necesar să se, țină șase lecții
demonstrative la început, așa cum se
procedează acum, și apoi să se
lecțiile de probă.
Consider că după 2-3 lecții
monstrative pot începe lecțiile
probă ale studentilor practicanți.
mînd ca pe parcurs acestea să
țină
de-
de
ur-
fie
din cînd în clnd alternate cu lecții
demonstrative
Nu se poate afirma că munca gru-
pei noastre In timpul practicii s-a
desfășurat fără greutăți sau neajun-
suri Uneori studenții au fost aduși
Ia școală pentru o singură oră într-o
zi. alteori în activitățile programate
nu s-a respectat întocmaj ora anun-
țată. ceea ce a dus desigur la pier
deri de timp (Să nu uităm că aceas-
ta este perioada în care studentii
anului V își Întocmesc lucrarea de
diplomă și se pregătesc pentru exa-
menul de stal ; ca atare, timpul le
este foarte prețios) Poate ar fi mai
bine ca
perioadă
nu între
culta tea
programul pentru întreaga
a practicii să fie stabilit
20—25 septembrie, cînd fa-
trebuie să se acomodeze
după școala medie, ci la 1 septem-
brie, clnd acțiunile pot fi mai bine
coordonate In interesul comun al ce-
lor două instituții.
La sfîrșitul practicii pedagogice a
studenților facultății noastre putem
spune că scopul a fost atins: stu-
dentii vor putea face fată cu succes
In atelieruil de for-
iă al școlii profesio-
nale-metal din Iași.
concrete de realizare a învătămînlului
politehnic sînt aplicate treptat în nu-
meroase școli din regiune.
In majoritatea școlilor, elevii au în-
vățat să efectueze unele munci agri-
cole pe parcelele experimentale, folo-
sind cele mai înaintate metode agro-
tehnice. Lucrind pe parcelele experi-
mentale, elevii școlii nr. 3 din Brăila,
ai școlii medii nr. 1 din Tecuci, ai
școlii medii nr. I și ai școlii pedago-
gice din Galați și-au însușit proce-
deele de altoire a pomilor în pepinie-
re, au altoit roșii pe cartofi și pe laur,
ardei pe laur, au făcut experiențe
pentru aclimatizarea diferitelor plan-
te (bumbac, alune de pămînt), au a-
plicat iarovizarea și polenizarea se-
cundară, convingindu-se astfel direct
de importanta folosirii celor mai noi
cuceriri în practica agricolă.
Elevii școlii de 7 ani din Nicorești,
raionul Tecuci, ai școlii de 7 ani din
Băile, raionul Filimon Sîrbu etc. și-au
Întocmit caiete individuale în care au
notat observații cu privire la crește-
rea și dezvoltarea culturilor pină la
recoltare.
Practica agricolă pe lotul școlar ex
perimental la sate a dat posibilitate
elevilor cît și sătenilor să se convin-
gă de importanta semănatului la timp
a griului de toamnă și să facă com-
parație Intre diferitele procedee de
semănare a cerealelor.
Elevii multor școli au participat ac-
tiv la munca gospodăriilor agricole de
stat și a gospodăriilor agricole colec-
tive. ajutind la strîngerea recoltelor,
la selecționarea și curățirea legume-
lor. Uneori, elevii au participat chiar
la procesul de producție în fabricile de
conserve.
rie. tn care Ministerul Invătămîntului
experimentează această formă nouă
de activitate în școlile noastre. La
școala medie nr 2 din Brăila, activi,
tatea de atelier se desfășoară în pre-
zența profesorilor de fizică, chimie și
desen, pentru a se preîntîmpina astfel
practicismul îngust, munca meșteșu-
gărească ce ar putea rezulta din lip-
sa de legătură între cunoștințele în-
sușite de elevi și activitatea produc-
tivă.
In afară de școlile experimentale, și
în alte unități școlare ale regiunii
fioastre s-au înființat sau sînt pe cale
cercul de radiofonie de la școala me-
die nr. 3, cercurile de navo și aero-
modele de la casa
pionierilor sau
cercul de fotografie de la școala me.
die nr, I.
încep să
mai largă
cestea sint
fie folosite pe scară mereu
excursiile în producție. A-
planificate din timp și sint
de a se
locale.
înființa
Practica In
mult interes de
ateliere, prin mijloace
ateliere e privită cu
elevi. Ei se familiari-
zeaza aici cu diferite unelte ne care
încep să le mînuiască cu ușurință,
confectionînd diferite materiale didac-
tice și obiecte uzuale.
Unele colective pedagogice au or-
ganizat lucrări practice ale elevilor în
întreprinderi. Astfel, elevii școlii me-
dii nr. 3 din Galați Iși desfășoară ac-
tivitatea în atelierul-școală de la șan-
tierul S N.G., elevii școlii nr 3 mixtă
la șantierul
școlii nr. 6 la
Se dezvoltă
rilor de elevi.
„11 Iunie** și cei ai
fabrica „Ionel Jora“.
mult activitatea cercu-
care aduc o contribu-
(ie de seamă la realizarea învățămîn-
tului politehnic. îndeosebi desfășoară
o activitate interesantă o serie de
cercuri din orașul Galați, cum sint
pregătite amănuntii prin recapitularea
cunoștințelor care stau la baza pro-
cesului tehnic specific întreprinderii
vizitate. Discuțiile pe marginea celor
văzute în timpul excursiilor, ca și re-
feratele întocmite de elevi in legătură
cu aceasta contribuie la valorificarea
tuturor învățămintelor trase.
Majoritatea școlilor au organizat
excursii la gospodăriile colective și la
gospodăriile de stat din apropiere, In
fabricile, uzinele și centrele zooteh-
nice din raioane. De pildă, după ce
au studiat tema „Funcționarea motoa-
relor electrice și a celor cu explozie**
elevii școlii de 7 ani din Traian-Sat,
raionul Brăila, au vizitat S M.T.-ul
din apropiere Deosebit de interesantă
a fost excursia pe care au făcut-o
elevii școlii medii nr. 3 din Galați la
combinatul siderurgic din Hunedoara.
Rezultatele eforturilor făcute de ca-
drele didactice in vederea introducerii
elementelor de politehnizare au șt
început să se vadă îndeosebi a cres-
cut nivelul cerințelor și s-au lărgit
deprinderile de muncă ale elevilor la
biologie, unde legătura cu practica se
realizează cel mai strîns.
Unind eforturile tuturor cadrelor
didactice, ale organelor de invătămlnt
raionale, ale organizațiilor de tineret
vom izbuti să întărim treptat toate
activitățile care contribuie la realiza-
rea
învățămintului oolitehnic.
JANETA BEȘLIU
șeful cabinetului pedagogic
regional Galați
UN MANUAL VALOROS DE GRAMATICA*
Manualul „Gramatica limbii
mine pentru clasa a N-a" se
ro-
pre-
zintă calitativ superior celor de pină
acum, Faptul că noul manual de gra-
matică poartă pe copertă numele au.
tarilor implică și mai multă râspun.
dere. dar și mai multă documentare
de specialitate șt de metodică, deci
mai multă exigentă din partea celor
care alcătuiesc manuale didactice.
Cartea se impune, in primul rind,
prin caracterul său științific, autorii
folosind terminologia stabilită de gra.
matica Academiei, Definițiile urmează,
in mod logic, unor analize făcute pe
texte luate din scriitorii clasici, ceea
ce contribuie la familiarizarea elevi,
lor, cu studierea limbii scriitorilor. Se
poate afirma că autorii au depus e-
forturi remarcabile pentru a pune la
indemina elevilor modele de limbă li.
terară, sprijinind astfel formarea de.
prinderilor de exprimare corectă in
scris și oral,
Intîlnim in acest manual tablouri
recapitulative care-i ajută pe elevi la
lecțiile de repetare și fixare a cunoș-
tințelor, ii deprind cu sistematizarea
și sintetizarea problemelor de limbă
Autorii au meritul de a fi reușit să
tribui la supraîncărcarea elevilor. Să
nu uităm că la clasele mici e necesară
explicarea amplă și că in volum sint
incluse și textele pentru teme, exer.
citiile recapitulative, aplicațiile etc.
In articolul de față ne propunem să
facem unele observații privind mai
ales caracterul normativ pe care tre.
buie să-l aibă, alături de altele,
manual didactic.
Multe din regiilile cuprinse tn
cest manual sint bine formulate
un
a.
și.
a.
după cum am arătat, urmăresc să „
dapteze la puterea de înțelegere a ele-
vilor — fără a vulgariza — definițiile
adapteze, potrivit vîrstei și puterii de
sarcinii de a fi profesori de economie ' înțelegere a elevilor, multe din regu-
lile stabilite de „Gramatica Acude-
politică Activitatea practică la ca
tedră
setea
a convins pe mulți de frumu
acestei munci.
GH. P. APOSTOL
lector
la ( S E P. București
UN NOU LOCAL DE ȘCOALĂ
In comuna Chirnogi, raionul Ol-
tenița, a început tn luna august
1955 construirea unui local de școa-
lă prin autoimpunere, tntrucît cele
două localuri de școală existente
nu mal puteau cuprinde pe toți
copiii de vîrstă școlară din comună.
De curînd,
a fost dat în
noul local de școală
folosință.
Cadrele didactice de la școala de
4 ani din comună. în frunte cu în-
vățătorii comuniști Nicolae Onces-
cu și Teodora loan, au depus efor-
turi susținute pentru terminarea la
timp a noului local de școală
ION ȘTEFĂNESCU
miei". Bine informați tn probleme de
specialitate (de gramatică contempo-
rană, de lingvistică generală, de li-
teratură) și în probleme de metodică
a predării limbii, autorii au reușit să
explice pe infeles și să pună la înde,
mina elevilor cunoștințele cerute de
programa școlară a clasei a V.a.
Nu credem (așa cum susține tov
profesor I. Popescu, care a publicat o
recenzie in „Scinteia Tineretului") că
manualul, voluminos prin comentarea
prea dezvoltată a exemplelor, ar con.
*) Chiosa Clara Geongeta și Mi-
ciora lonescu Maria Elisa, „Gra-
matica limbii romîne, manual pen-
tru clasa a V-a", Editura de stat
didactică și pedagogică, 1956.
normative stabilite de „Gramatica
limbii romine", editată de Academia
R P R. Totuși, sint necesare ctteva
observații. Astfel, unele definiții sînt
inconsecvente. De exemplu, diftongii
sînt definiți ca fiind grupuri vocalice.
iar triftongii ca grupuri de sunete, ca
și cum structura triftongilor n-ar fi
formată tot din vocale și semivocale
Era bine să se folosească unitar ex.
presia grup vocalic. De asemenea,
definiția dată morfologiei: „partea
gramaticii care studiază felul părților
de vorbire" este prea simplistă Ea ar
putea fi valabilă doar pentru clasa
a IV.a Cită diferență (și sub aspect
științific, dar și pedagogic) de la a.
ceastă definiție, la cea dată sintaxei:
,Partea gramaticii care se ocupă cu
regulile îmbinării cuvintelor în pro.
poziție și a propozițiilor in fraze".
Faptul apare cu atît mai nejustificat,
cu cit autorii vorbesc de cuvinte care
pot sau nu să-și schimbe forma in
vorbire, vrînd a defini părțile flexibile
și neflexibile Era ușor ca pe aceasta
bază să se conchidă că schimbările for.
mei cuvintelor în vorbire și scriere
se fac numai în virtutea unor reguli
Astfel, definiția morfologiei ar fi fost:
„Partea gramaticii care studiază regu-
lile după care se schimbă formele cu.
vintelor" și concordanța cu sintaxa ai
fi fost evidentă
Manualul cuprinde și alte inconsec.
vențe. La pag 70, de exemplu, se dă
regula după care „Adjectivele au ge.
nul substantivelor pe care le deter-
mină" Atunci Insă, etnd se vorbește
de număr, regula e modificată, inlo.
cuindu.se cuvintul determină cu în-
soțesc, ceea ce, socotim, nu e întot-
deauna același lucru.
Cu prilejul tratării articolului și
pronumelui s-a dat mai intii cîte o de-
finiție generică, după care urmează
definiții parțiale De ce nu s-a pro-
cedat la fel cu numeralul ?
In definițiile date prepoziției și con-
juncției se folosesc sintagmele cu rol
diferit și cu aceeași funcțiune. Potri.
uit Gramaticii Academiei, era necesar
să se 'întrebuințeze expresia cu rol
sintactic (respectiv diferit sau ace-
lași). Mai surprinzătoare ne pare,
insă, formula, „părți de vorbire cu
rol de adjectiv" in loc de „părți de
vorbire cu valoare de adjectiv" Se
știe că folosim termenul de rol la
țiunea valoroasă cum că neutrele „au
o singură formă pentru toate cazurile
la singular (ca masculinele), dar pen.
tru plural nu mai arată că au forme
ca femininele.
Dintr-o defectuoasă înțelegere a
noțiunilor de categorie gramaticală și
element de flexiune s-a socotit că
gradele de comparație ar forma o ca.
tegorie gramaticală asemenea număru.
lui, genului, cazului etc. și că, in
consecință, ar contribui la modifica,
rea formei cuvlntului, a adjectivului,
Precum ușor ^e poate constata, adjec.
tivul bun, de exemplu, se schimbă in
bună, bune, buni. etc. in sintagmele
mai bun, cel mai (foarte) bun, celor
mai buni (bune), după gen, număr și
caz
mai
șt nu pentru că ar avea adverbul
(foarte), care, in aceste situații.
sintaxă, iar pe cel de valoare la
fologie.
Inconsecventa este prezentă
definifille date circumstanțelor
mor-
și in
Pen.
tru unele se spune „acțiunea expri.
mată de verbul determinat", iar pen.
tru altele „acțiunea exprimată de
verb" .
Propoziția s-a definit ca tn Gra-
matica Academiei „comunicarea care
cuprinde un singur predicat". De ce.
atunci, s-a dat o definiție atît de sim-
plistă frazei: „Reunirea a două sau
mai multe propoziții" definiție la nj-
velul claselor !II-IV? In locul
definiții simpliste era logic ca,
du-se de la propoziție, fraza să
finită: „Comunicarea in care
două sau mai multe predicate''
tiat pentru frază (ca și pentru
acestei
plecin.
fie de.
există
Esen.
propo.
zi(ie) este existența predicatelor și nu
faptul că se îmbină sau se reunesc
propozițiile, îmbinarea sau reunii ea
fiind proprii pentru definirea sintaxei
in genere
Tot în legătură cu definițiile nor-
mative ținem să menționăm, in al
doilea rind, că unele dintre ele sînt
incomplecte. Astfel, vorbind despre
declinarea substantivelor neutre cu
articolul nehotărtt, autorii fac men.
nu este decit un instrument gramati-
cal, asemenea prepozițiilor, conjunc-
țiilor sau verbelor copulative De aici
def'nifia improprie dată gradelor de
comparație: „Formele pe care le ia un
adjectiv pentru a arăta diferitele gra-
de" Așa este cazul, socotim noi, și
cu definiția adverbului din acest ma.
nual : „Partea de vorbire in genera,
neflexibilă care arata o caracteristica
a unei acțiuni, stări etc." Expresia
„in general neflexibilâ" dă naștere la
.onjuzu, deoarece nu există adverbe
cu formă flexibila E drept că Grama-
tica Academiei a folosit această ex.
presie, dar nu-i mai puțin adevărat
că in volumul posterior „Limba ro.
mină, fonetica, vocabular, gramatica"
se renunța, cum era și normal, la „îa
genera!" Cu atît mai mult n-are ce
să caute această expresie intr-un ma-
nual, deoarece, cu siguranță, pune pe
mulți elevi în încurcătură
trația merge, aproape, pe
nie, ca la adjective (cf. mai
mai aproape etc), cind
Demons.
aceeași li.
bine.
cele doua
instrumente gramaticale (articolul și
adverbul), precum și adverbele pro.
priu zise (bine, aproape) rămin inva.
riabile. E normal ca elevul să se în-
trebe ; ce e flexibil in această sintag-
mă? A cui formă se schimbă ?
Definiția adjectivului posesiv est»
incomplectă, deoarece nu arată că
acesta ține locul numelui posesorului.
Tot astfel este incomplectă definiția
dată adjectivului demonstrativ : „De.
monstrativele care însoțesc substan.
tivele . ", După cum se știe, demons.
trativele pot însoți substantivele ba
le și pol determina, fără să fie ud.
jective demonstrative. Exemple de a.
cest fel se găsesc chiar In acest sub-
capitol : calfele aceluia, soțiile ace-
lora, în care aceluia și acelora Inso,
țese substantivele, le determină și to.
tuși rămin pronume demonstrative.
In al treilea rind, observațiile noas.
tre privesc unele fapte de analiză gra-
maticală. Astfel, poate numai din
greșeală s-a considerat construcția
„Trebuie să ne grăbim" (pag 18'2) ca
o frază. După cum se știe, avem de.a
face cu un semiauxiliar de mod. Este
analizat greșit, de asemenea, exem.
piui „Cei doi călărași înotau din
greu prin troienele mari de zăpada".
S-a spus că doi lămurește înțelesul
substantivului troienele, tn loc de In-
țelesul substantivului călărași. (Cf. ex.
o. 212),
Considerăm că manualul rezervă
prea puțin spațiu sintaxei, care e par.
tea cea mai grea a gramaticii (56 de
pagini față de 174 de pagini la mor-
fologiei
Am insistat mai mult asupra defi-
nițiilor. fiindcă un manual didactic
trebuie să fie și normativ, iar nor.
mele, dacă e posibil, să nu se schimbe
de la o clasă la alta, nicidecum de la
o pagină la alta.
Observațiile noastre sînt menite să
contribuie la îmbunătățirea viitoarei
ediții Ele nu scad cu nimic din va.
loarea manualului care rămtne, așa
cum afirmam mai înainte, un instru-
ment valoros tn predarea limbii ro.
mine In școlile noastre.
GH. V. POALELUNGl
asistent universitar,
București
GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
Pag. 4
ia
Conferințele sindicale raionale și orășenești
pace trainică este deschisă
ale muncitorilor din învățămînt
copiii din raza lor, sau de ce la
o
criticii princi-
în cadrul dis-
Și
se dato-
a spus N. S. Hrusciov
11
Mai multă atenție școlilor
pentru tineretul muncitoresc și sătesc
prinderile
UN FEL
DE
(Urmarț din pag. 1)
1957
avea drept urinare o creștere in
lucrează elevii, Așa, de pildă, intre-
NOTE EXTERNE-NOTE EXTERNE* NOTE EXTERNE* NOTE EXTERNE
se fac experiențe și demonstra-
nu se acordă atenția cuvenită
voacă desfrunzirea
borilor și, odată cu
raionul Sf.
Bala Mare,
suficient să
și regiunea
Ș>
a
că nu
ții, că
vătămîntul
a remarcat
rii nu dau
De aceasta slnt vino-
cazuri, conducerile în-
organizațiile sindicale
‘întreprinderile în care
celor înscriși,
vate, în multe
treprinderilnr,
șt U.T.M. din
Hrusciov a subliniat, de ase-
importanța pe care ar avea-o
micșorarea încordării interna-
crearea unui sistem de securi-
elevii și pionierii in
erorile de combatere
care ocoalele silvice
execută în pădurile
festate.
tat în ce constau
care n-au izbutit
lipsurile acelor școli
să cuprindă pe toți
lu-
pe
le
in-
bile.
N.S.
menea,
pentru
tionale
darea de seamă, cit
ca și folosirea largă
piale.
Tn darea de seamă
ar-
a-
întrebările lui V.
șef al ziarului
prietenie între
Fotogramă din filmul „Ora H“
mediu... „E de mirare —
un tovarăș — că învățăto-
vina pe educatoarele de la
ternațională, pentru
toate popoarele lumii
Răspunzînd la	î
Koucky, redactor	:
— Cine poale «pu-
ne câ elevii mei
nu-și Însușesc deprin-
deri practice 7.»
„POLITEHNIZARE“
tive, față
O dovadă
Gheorghe, tn regiunea
in regiunea Cluj. Este
arătăm că, deși in orașul
Cluj există numeroase
F.R.B.-București, „Oțelul
Timișoara, fabrica de tex-
de educarea acestora,
în această privință este
Roșu" din ,	, .
iile din raionul Sf, Gheorghe ș.a, nu
ceasta, pierderea fructi-
ficației și a unor mari
cantități de lemn.
Chemăm toate cadrele
didactice să mobilizeze
Redacția și administrația: București, atr. Spiru Haret nr. 12. Telefon 4.24.00; 4.52.31. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scîntell „1. V. Stalin" București Piața Scfnteii. Abonamente; 1 an — 12,50 lei; 6 luni — 6,25 lei; 3 luni — 3,12 leL
nea problemelor abordate — atît în
la discuții —
Pădurile de foioase din
(ara noastră sint ata-
cate de omida păroasă
a stejarului — Lyman-
tria dispar — care pro-
O atenție deosebită a fost acordată
legării cunoștințelor teoretice de acti-
Pe marginea lucrărilor conferinței sindicale
din raionul Tulcea
Ceea ce a caracterizat lucrările
conferinței sindicale a munci-
torilor din învățămînt din ra-
ionul Tulcea a fost multitudi-
corectării greșelilor din temele elevi-
lor etc.
Este evident că o parte din aceste
lipsuri se datoresc slabei preocupări
a organelor sindicale față de mobiliza-
rea membrilor lor in lupta pentru îm-
bunătățirea muncii inslructiv-educa-
Să contribuim
la combaterea
dăunătorilor pădurilor
cuțiilor s-a arătat că vechea formă or-
ganizatorică a sindicatului dusese la
o separare artificială a activității or-
ganizațiilor sindicale din școlile de la
orașe față de cele de la sate. La oraș,
existența unui comitet sindical care
coordona munca grupelor sindicale a
determinat dezvoltarea unei activități
interesante și utile mai ales în dome-
niul cultural; la sate, insă, activita-
tea sindicală a avut un caracter for-
mal, fiind neglijată în special sprijini-
rea membrilor de sindicat în munca
profesională.
Comitetul sindical orășenesc al mun-
citorilor din învățămînt Tulcea a dat
o atenție deosebită activității forma-
țiilor culturat-artistice. In cursul anu-
lui 1956 echipa de teatru a comitetu-
lui a pus în scenă și a reprezentat
piesele „Talentele", „Oaspetele în faptul
serii", iar în prezent pregătește piesa
„Bărbatul fără opinii". Echipa de cor
s-a complectat cu noi membri și și-a
îmbogățit repertoriul. La ultimul con-
curs al echipelor artistice sindicale,
formațiile de cor și teatru ale mun-
citorilor din învățămînt din Tulcea
s-au plasat pe locul al IH-lea pe re-
giune, comitetul sindical orășenesc de
învățămînt primind drapelul de frun-
taș pe raion în munca culturală. In
prezent, echipele artistice ale pedago-
gilor din Tulcea organizează o nouă
formație artistică — și anume o or-
chestră.
De o atenție deosebită s-au bucurat
atît tn darea de seamă cît și în discu-
ții citeva aspecte ale procesului de în-
vățămînt, îndeosebi acelea care pri-
vesc cauzele rămînerii în urmă la în-
vățătură și problemele politehnizării.
Pedagogii școlilor din raionul Tul-
cea și-au exprimat îngrijorarea față
de nivelul scăzut al pregătirii unor
elevi. Preocuparea susținută de a afla
cauzele reale care au determinat acea-
stă situație constituie garanția desfă-
șurării unei munci mai bune în viitor.
Dar lipsa spiritului autocritic a împie-
dicat identificarea unora din cauzele
principale ale rămînerii în urmă. Da-
rea de seamă s-a mărginit doar să
semnaleze procentul de elevi nepromo-
vați la sfîrșitul trimestrului I, fără să
facă analiza adîncă a cauzelor acestui
fapt. Simplele afirmații generale, de-
clarative în legătură cu aceasta nu pot
fi suficiente pentru a orienta just mun-
ca organizațiilor sindicale din școli în
activitatea lor de viitor.
Participanții la discuții au încercat
să afle cauzele lipsurilor. Profesorii
care predau la cursul mediu au căutat
să explice lipsurile pe seama nivelului
scăzut de cunoștințe cu care elevii
respectivi vin din școala de 7 ani.
Profesorii de Ia clasele V—VII au gă-
sit explicația în nivelul cunoștințelor
căpătate la clasele I—IV. Dacă ar fi
existat pe aici vre un institut de învă-
țămînt superior am fi auzit vorbindu-
se, desigur, de lipsurile celor de la în-
preșcolar" Desigur că există neajun-
suri cu care elevii trec dintr-un ciclu
de învățămînt în altul. Și, fără îndo-
ială, cei care i-au pregătit pe elevi în
clasele anterioare trebuie să poarte
răspunderea cuvenită. Dar nici un pe-
dagog n-a arătat cum trebuie lichida-
te neajunsurile în munca cu elevii ră-
mași în urmă. Era foarte bine dacă
tovarășii de la școala medie din Tulcea
ar fi arătat și care sînt propriile lor
lipsuri, cum luptă pentru înlăturarea
acestora. Ei s-au legat însă numai de
procentul scăzut de promovări ia cla-
sele a VIII-a pentru a arunca răs-
punderea asupra altora și au omis să
arate de ce, de exemplu, la una din
clasele a X-a sînt numai 7 elevi pro-
movați. După ani de muncă cu acești
elevi, după o riguroasă selecționare a
lor este totuși de mirare că s-au stre-
curat pînă în această ultimă clasă elevi
slab pregătiți. Pedagogii școlii medii
nr. I din Tulcea au omis, de asemenea,
să arate că se mai întîmplă ca preda-
rea să dureze numai 7 minute, ca te-
mele să se dea adesea în grabă, că
activitatea cu părinții este încă slabă
etc. La fel, pedagogii școlilor din ra-
ion s-au ferit să arate că la multe
lecții nu se folosește material didactic,
și faptul că în darea de seamă și în
discuții nu și-au găsit loc problemele
organizării și desfășurării formelor de
învățămînt politic. Aceasta explică și
de ce atît în darea de seamă, cît și în
discuții, nu s-a vorbit nimic despre
preocupările grupei sindicale și ale ce-
lorlalte organe pentru educația ideolo-
gico-politică a elevilor.
Atenția de care s-a bucurat în dis-
cuții problema politehnizării învăță-
mîntului arata preocuparea pedagogi-
lor tulceni de a traduce în viață una
din importantele sarcini pe care Con-
greșul a) H-lea al partidului le-a încre-
dințat școlii. Dezbaterile au reliefat
însă înțelegerea oarecum îngustă, prac-
ticistă a problemei. Unii tovarăși au
limitat politehnizarea la munca pe lo-
tul școlar sau în atelier. Nu s-a ară-
tat întrucît grupele sindicale au fost
preocupate de asigurarea predării la
un înalt nivel a bazelor științelor, de
înarmarea elevilor cu cunoașterea ba-
zelor tehnicii contemporane. Această
înțelegere îngustă a problemei pune în
fața organelor sindicale sarcina de a
organiza o muncă sistematică pentru
însușirea temeinică de către cadrele
didactice a teoriei învățămîntului po-
litehnic.
O problemă pe care conferința a ne-
glijat-o total este școlarizarea. Darea
de seamă s-a mulțumit să arate că nu-
mărul copiilor încă neșcolarizați din
raion s-a redus față de anii prece-
denți. Dar nici darea de seamă nici
discuțiile nu au analizat cauzele da-
torită cărora mai există încă acest nu-
măr de copii neșcolarizați. Nu s-a ară-
școală ca aceea cu limba de predare
romînă din Chilia Veche numărul co-
piilor neșcolarizați crește. In fața nou-
lui comitet sindical raional stă sarci-
na antrenării cadrelor didactice la lup-
ta susținută pentru cuprinderea la
cursuri a tuturor copiilor de vîrstă
școlară, pentru secarea definitivă a
izvorului neștiinței de carte. Credem
că o consfătuire pe tema aceasta cu
responsabilii grupelor sindicale, direc-
torii școlilor, părinții etc. temeinic
pregătită ar da rezultate frumoase.
Discuții vii s-au purtat în legătură
cu grija comitetului sindical față de
oamenii muncii. Comitetul sindical o-
rășenesc al muncitorilor din invăță-
mînt din raionul Tulcea s-a preocupat
de satisfacerea nevoilor de viață ale
cadrelor didactice. Numai că, în unele
împrejurări, s-a arătat lipsit de ener-
gie. De exemplu, a tolerat o serie de
abuzuri săvîrșite în folosirea fondului
premial de către secția de învățămînt
a raionului, care a decis premierile
fără consultarea nimănui, ajungîndu
se, pentru evitarea discuțiilor, ca oa-
menii premiați să semneze liste în care
numele celorlalte cadre erau acoperite
cu foi de sugativă. Conferința a pro-
testat energic împotriva unor aseme-
nea abuzuri și a cerut noului organ
sindical să-și impună cu energie punc-
tul de vedere, obligînd colectivul sec-
ției să aplice normele legale de distri-
buire a premierilor.
Conferința a reliefat cu satisfacție
grija pe care a arătat-o C.C. al S.M.I.
pentru procurarea hainelor de protec-
ție învățătorilor din Deltă, pentru îm-
bunătățirea aprovizionării acestora cu
alimente etc. și a criticat faptul că or-
ganele raionale au lăsat să se întîrzie
prea mult deschiderea secției de vîn-
zare în rate a articolelor de îmbrăcă-
minte pentru cadrele didactice.
Hotărîrea adoptată prevede măsuri
concrete pentru lichidarea multora din
deficiențele pe care conferința le-a
scos la iveală. Faptul că în comitet au
fost aleși în adevăr oameni cinstiți,
pregătiți, cu experiență în munca pro-
fesională și în cea sindicală creează
premizele desfășurării în raionul Tul-
cea a unei activități rodnice în cadrul
organizațiilor sindicale din școli.
ION BĂDICA
Munca cultural-educativă în discuția
conferinței din raionul și orașul Iași
Conferința sindicală raională a
muncitorilor din învățămînt din
orașul și raionul Iași s-a ocupat
pe larg de problemele activității or-
ganizațiilor sindicale din școli în do-
meniul muncii cultural-educative.
Un loc important în lucrările confe-
rinței l-a ocupat preocuparea organe-
lor sindicale pentru organizarea învă-
țâmîntului politic.
Darea de seamă a arătat că în ora-
șul Iași au fost organizate anul acesta
nouă cercuri de Istoria P.M.R., un cerc
de economie politică și un cerc de
studiere a istoriei mișcării muncitorești.
Conferința a subliniat că cercurile sînt
conduse de propagandiști bine pregă-
tiți, cu dragoste de muncă, perma-
nent preocupați de ridicarea nivelului
lecțiilor. In conferință s-a arătat, însă,
că în unele cercuri de învățămînt po-
litic frecvența este nesatisfăcătoare, în
special din lipsa de preocupare a or-
ganizațiilor sindicale respective.
In ce privește organizarea învăță-
mîntului politic pentru cadrele didac-
tice din raion participanții la discuții
au arătat că acesta se bucură de spri-
jinul concret și permanent din partea
comitetului raional de partid. Acest
fapt s-a răsfrînt poiitiv atît asupra re-
zultatelor obținute în procesul de în-
vățămînt pe primul trimestru, cît și în
bogata activitate culturală desfășurată
în căminele culturale, casele de citit,
bibliotecile sătești etc. Activitatea cul-
turală desfășurată de învățători a
contribuit la crearea de noi gospodă-
rii colective și întovărășiri. In confe-
rință a fost subliniată munca învăță-
torilor Aurel Ciobanu, Elena Arhip,
Eugenia Palimaru, Maria Mititelu, Flo-
rica Serețeanu, care au adus o largă
contribuție la crearea celor cinci înto-
vărășiri din comuna Bosia. Inițiativa
intelectualilor din comuna Bosia cu
privire la dezvoltarea activității cul-
turale și orientarea acesteia în spre
sprijinirea transformării socialiste a a-
griculturii are un mare ecou în rîn-
durile cadrelor didactice din regiunea
Iași.
Conferința a dezbătut pe larg mun-
ca artistică de amatori. în orașul Iași,
sindicatul muncitorilor din învățămînt
a organizat echipe de cor, teatru, un
cerc plastic și un cerc de creație li-
terară. La faza pe regiune a celui de-al
IV-lea concurs artistic, corul a primit
steagul de fruntaș, iar echipa de tea-
tru, care a prezentat piesa „Millo di-
rector", de V. Alecsandri, a fost men-
ționată. Lucrările de artă plastică pre-
zentate de tov. prof. Alex. Popovici în
cadru] celui de-al IV-lea concurs au
primit mențiune pe țară, iar creațiile
literare ale prof. Gr. Hiliță, Ion Mar-
tin și Gh. Coteț au fost premiate la
faza republicană.
Conferința a criticat fostul comitet
pentru lipsa de preocupare față de ac-
tivitatea bibliotecilor sindicale, ca și
pentru lipsa de sprijin în ce privește
dezvoltarea activității artistice a for-
mațiilor sindicale, activitate care în
orașul Iași are cele mai bune condiții
de desfășurare.
Conferința a cerut noului comitet
sindical să dea o atenție mai mare
muncii cultural-educative.
Hotărîrea adoptată de conferință
prevede obligația pentru noul comitet
de a organiza excursii, seri de odihnă,
sărbătorirea cadrelor didactice frun-
tașe și cu o îndelungată activitate pe-
dagogică, spectacole la un nivel mai
înalt etc. Conferința sindicală a munci-
torilor din învățămînt din Iași a ce-
rut învățătorilor din raion să organi-
zeze brigăzi artistice de agitație.
Ca sarcină imediată și de mare răs-
pundere conferința a cerut organizații-
lor sindicale din școli să nu precupe-
țească nici un efort pentru a determi-
na pe fiecare slujitor al școlii să
sprijine din toate puterile campania
de alegeri de deputați în Marea Adu-
nare Națională
Comitetul care a fost ales s-a anga-
jat că va duce la bun sfîrșit hotărf-
rile luate de conferință pentru îmbună-
tățirea continuă a muncii cultural-edu-
cative în orașul și raionul Iași.
N. BURCEA
activist al CC. al S.M.I.
GRIJA PENTRU OM
LEGEA SUPREMĂ
a ctștigurilor medii ale salariatilor.
îmbunătățirea salariului tarifar va
fi însoțită și de o mai bună normare
a muncii, precum și de îmbunătățirea
sistemului de premiere. Aceste măsuri
sînt menite să ducă la sporirea efor-
turilor creatoare ale muncitorilor, teh-
nicienilor și inginerilor, la o mai ac-
centuată creștere a productivității
muncii și la scăderea prețului de cost
care voi asigura baza materială pen-
tru ridicarea mai departe a nivelului
de trai a| oamenilor muncii
in vederea stimulării producției a-
gricole și îmbunătățirii aprovizionării
oamenilor muncii cu produse agro-ali-
mentare, plenara a hotărît adoptarea
sistemului de constituire a fondului
central de griu, porumb, secară, floa-
rea-soarelui, cartofi, lapte, pe calea a-
chlzițiilor și contractărilor, desființîn-
du-se cotele obligatorii la aceste pro-
duse. Totodată s-a hotărît îmbunătăți-
rea prețurilor la colectările de carne.
Aceste măsuri de organizare a
schimbului între oraș și sat pe baze
comerciale vor duce la dezvoltarea a-
griculturii. la întărirea bazei econo-
mice a alianței dintre clasa muncitoa-
re și țărănimea muncitoare, la ridica-
rea continuă a nivelului de trai al
populației muncitoare. Așezarea legă-
turilor între industrie și agricultură
pe baze comerciale lărgește cointere-
sarea materială a gospodăriilor țără-
nești în creșterea producției agricole
și a cerealelor marfă, mărește intere-
sul și inițiativa în producție a țără-
nimii. Măsurile plenarei C.C. al P.M.R.
constituie un puternic sprijin pe care
țărănimea muncitoare îl primește din
partea clasei muncitoare, din partea
statului democrat-popular și a parti-
dului. Este necesar ca țărănimea să
răspundă la acest nou sprijin aducînd
pe piață mărfuri mai multe și vînzînd
cooperativelor și organizațiilor comer-
ciale autorizate de stat surplusul de
produse agricole în propriul interes
material al țărănimii și în interesul
statului.
înlocuirea sistemului de cote obli-
gatorii prin sistemul de alcătuire a
fondului central pe calea achizițiilor și
contractărilor va avea, fără îndoială,
o influență pozitivă asupra ansamblu-
lui economiei naționale. Pentru a cu-
lege roadele acestor măsuri este nece-
sar însă să realizăm cu toată hotărî-
rea sarcinile trasate de Congresul al
If-lea al partidului cu privire la dez-
voltarea agriculturii. Să nu uităm nici-
odată că principala condiție pentru a-
vîntul tuturor ramurilor producției a-
gricole o constituie dezvoltarea pro-
ducției principalelor cereale — a po-
rumbului și a griului.
In condițiile noii așezări a relații-
lor de schimb cu țărănimea pe baza
comerțului, crește foarte mult impor-
tanța sectorului socialist din agricul-
tură pentru constituirea fondului cen-
tral al statului. De succesul operei de
transformare socialistă a agriculturii
depind în măsură hotărîtoare rezulta-
tele pozitive ale noului sistem de cons-
tituire a fondului central, precum și în-
săși sporirea producției agricole-mar-
fă. Trebuie să ajungem ca în scurt
timp sectarul socialist să furnizeze cea
mai mare parte din cantitățile de pro-
duse agricole necesare fondului cen-
tral.
învățător.!! și profesorii, instructorii
de pionieri pot aduce o contribuție de
seamă la acțiunea de ocrotire a live-
zilor și pădurilor noastre, mobilizind
elevii și pionierii in lupta împotriva
dăunătorilor pădurilor și livezilor. A-
preciind valoarea acestei contribuții.
Ministerul Silviculturii a adresat ur-
mătorul apel :
Către cadrele didactice
și____instructorii superiori
de pionieri
Pentru a ajuta cadrele didactice și
instructorii superiori de pionieri să în-
drume just pionierii și elevii în acțiu-
nea de combatere a Lymantriei dis-
par, dăm mai jos o serie de amănunte
cu privire la aceasta.
Dăunătorul oădurilor și livezilor
cunoscut sub numele de LymanMa
dispar este un fluture a cărui omidă
produce desfrunzirea pădurilor și li-
vezilor. In luna august, fluturii depun
pe scoarța arborilor ci te o grămadă
de 400 600 de ouă mici, rotunde, side-
fii, pe care le acoperă cu un puf pîs-
los gălbui. Grămezile de ouă sint de-
puse în partea de jos a trunchiului
arborilor. Ele sînt ovale, au 3-4 cm.
lungime și puful gălbui care Ie aco-
peră le face ușor de recunoscut chiar
de la distanță.
In primele zile ale lunii mal, înda-
tă după înfrunzirea stejarilor, în pă-
dur.ile de foioase unde fluturii de Ly-
mantria și-au depus grămezile de ouă
apar omizile.
In stadiul de omidă insecta stă pină
în a doua parte a lunii iunie, hrănin-
du-se continuu cu frunzele arborilor
și crescînd din ce in ce, pînă ajunge
la 6-7 cm. Omizile preferă să se hră-
nească cu frunzele stejarilor, însă, în
lipsa acestora, consumă și frunze de
carpen, arțar, ulm, salcie etc. ca și
frunzele tuturor pomilor fructiferi.
In cursul vieții omida mănîncă 5
frunze. Dacă pe fiecare arbore se gă-
sesc în medie 2-3 grămezi de ouă,
omizile provenite din ele pot desfrun-
zi în întregime arborii. Intr-adevăr,
ținind seama că dintr-o grămadă de
ouă pot ieși 400 de omizi, rezultă că
omizile din 2-3 grămezi pot minca
5000 de frunze, adică aproximativ cît
are un arbore care crește în pădure.
De multe ori, in pădurile puternic in-
festate se găsesc peste 10-20 depuneri
de ouă pe fiecare arbore. In acest caz
pot ieși atîtea omizi îneît nu numai
că defoliază în întregime pădurea ci,
ne mal nvînd ce minca, își caută hra-
nă și în pădurile sau livezile din a-
propiere.
Lymantria se combate prin distru-
gerea depunerilor de ouă sau prin dis-
trugerea omizilor. Distrugerea ouălor
se desfășoară începînd din luna au-
gust — momentul depunerii ouălor —
și pină în aprilie anul următor, îna-
inte de apariția omizilor.
Metoda cea mai bună de distrugere
a ouălor este îmbibarea lor cu petrol.
Prin dopul sticlei de petrol se trece o
trestie sau o pană de gîscă, prin care
se scurge petrol pe depunerile de ouă.
Pentru imbibarea cu petrol a ouălor
ce se găsesc așezate mai sus pe
trunchi sau pe ramuri se folosesc bețe
lungi și subțiri. Vîrful acestora se în-
velește cu o bucățică de blană de
miel sau cu cîlți. se înmoaie într-o
găleată cu petrol și se tamponează cu
ei grămezile de ouă pînă se îmbibă
bine cu petrol.
Ouăle mai pot fi distruse și prin
raderea lor de pe scoarța arborelui cu
o lingură, sau măturîndu-1e cu o mă-
turică. Ouăle trebuie strînse cu grijă,
arse ori îngropate adine în pămînt.
Omizile pot fi distruse prin stropiri
sau prăfuiri cu insecticide, cu aparate
speciale.
In momentul de față, lupta împotri-
va Lymantriei dispar trebuie dusă
prin distrugerea depunerilor de ouă.
Unitățile silvice au organizat lucră-
rile de combatere în toate pădurile
infestate.
A distruge 100-150 de grămezi de
ouă este un lucru pe care îl poate
face cu ușurință orice pionier, în 2-3
ore de lucru fără mani eforturi. Prin
distrugerea acestor 100-150 de gră-
mezi se înlătură posibilitatea de a
ieși pînă la 50.000-60.000 de omizi
care ar p»-tea desfrunzi 40-50 de ar-
bori. Se vede deci ce însemnată poa-
te fi contribuția elevilor și pionierilor
la ocrotirea pădurilor.
De aceea o atenție deosebită trebuie
acordată consolidării economico-orga-
nizatorice a gospodăriilor colective,
cooperativelor de producție și întovă-
rășirilor agricole, lărgirii lor și creă-
rii de noi unități socialist-cooperatiste.
O mare importanță are în această pri-
vință desfășurarea unei largi munci
politice în rîndul țărănimii muncitoare,
muncă la care cadrele didactice sînt
chemate să-și aducă contribuția.
Călăuzindu-se după principiul cen-
tralismului democratic in viața de stat
și economică, plenara C.C. al P.M.R.
a stabilit o serie de măsuri pentru în-
lăturarea centralismului excesiv, îm-
bunătățirea și simplificarea planificării
producției, lărgirea drepturilor și atri-
buțiilor sfaturilor populare și conduce-
rilor de întreprinderi socialiste din in-
dustrie și agricultură, stimularea ini-
țiativei creatoare a maselor de oa-
meni ai muncii.
Poporul nostru a primit hotărîrile
plenarei C.C. al P.M.R. cu o însufle-
țire deosebită. Oamenii muncii sînt
hotărîți să-și sporească necontenit e-
forturile pentru aplicarea politicii în-
țelepte a partidului, politică izvorîtă
din interesele vitale ale poporului, din
nevoile dezvoltării patriei noastre pe
drumul luminos al socialismului.
Calea spre o
A devenit o tradiție ca în fiecare
an, cu prilejul anului nou, oamenii iu-
bitori de pace din întreaga lume să
aștepte cu bucurie și nerăbdare cuvîn-
tul conducătorilor gloriosului Partid
Comunist al Uniunii Sovietice și ai
Statului Sovietic, cuvînt rostit întot-
deauna pentru pace și colaborare in-
„Rude Pravo", tov. N. S. Hrușciov,
prim secretar a! C.C. al P.C.U.S., a
arătat din r,ou maselor populare din
întreaga lume că drumul spre o pace
trainică este deschis.
Pacea este o mare cucerire a po-
poarelor. Ea trebuie să fie apărată cu
cea mai mare hotărîre. „Evenimentele
din anul 1956 — a spus N. S. Hruș-
ciov — au arătat în mod convingător
că lupta pentru menținerea și consoli-
darea păcii este cea mai importantă
sarcină a actualității".
Datorită eforturilor statelor iubi-
toare de pace s-a realizat o slăbire
considerabilă a încordării internațio-
nale, ceea ce a nemulțumit în mod vă-
dit cercurile agresive occidentale. A-
ceste cercuri au pus la cale agresiu-
nea anglo-franco-israehană împotriva
Egiptului și complotul fascist contra-
revoluționar împotriva puterii demo-
crrt-populare din Ungaria, creînd pri-
mejdia unui nou război mondial.
După cum se știe, atît în Egipt, cît
și în Ungaria planurile imperialiștilor
au eșuat. Forțele păcii s-au dovedit
suficient de puternice pentru a pune
frîu agresorilor ori sub ce mască ar
căuta ei să se ascundă. „Acum trebuie
să fie limpede pentru toți — arată
N. S. Hrușciov — că orice încercarea
imperialiștilor dc a dezlănțui un
război, orice încercare a forțelor reac"
țiunii de a atenta la cuceririle po-
poarelor țărilor socialiste, vor primi
riposta cuvenită".
In anul 1957 forțele păcii se vor în-
tări și mai mult, ceea ce va determina
o și mal mare îmbunătățire a situației
internaționale. Experiența anului tre-
cut a arătat necesitatea întăririi ne-
contenite a vigilenței popoarelor, ne-
cesitatea de a desfășura cu hotărîre
lupta pentru pace.
O mare însemnătate pentru cauza
păcii ar avea-o reducerea armamente-
lor și forțelor armate, interzicerea ar-
mei atomice si cu hidrogen. Guvernul
sovietic a făcut în această privință
propuneri constructive, sprijinite de
toate statele socialiste și aprobate de
t, ți oamenii iubitori de pace din în-
treaga lume. Este rîndul puterilor oc-
cidentale să dovedească prin fapte
care este atitudinea lor față de aceste
propuneri realiste, pe deplin realiza-
tate colectivă în Europa și dezvolta-
rea mondială a legăturilor economice
și culturale internaponale. baza'.e pe
principiile egalității în drepturi.
Pentru partidele comuniste și mun-
citorești, pentru clasa muncitoare și
pentru toți oamenii muncii de pretu-
tindeni au o imensă însemnătate indi-
cațiile date de tov. Hrușciov cu pri-
vire la crearea unei trainice unități
Internationale a clasei muncitoare.
„Victoriile clasei muncitoare, victoriile
oamenilor muncii din Uniunea Sovie-
tică și din toate țările socialiste —
resc faptului că în activitatea lor,
partidele comuniste și muncitorești
din aceste țări s-au călăuzit după în-
vățătura marxist-Ieninistă, unica învă-
țătură Justă a proletariatului". Ace-
leași cauze stau, de asemenea, la baza
victoriilor celorlalte partide comuniste
și muncitorești.
In ultimul timp dușmanii socialis-
mului recurg la cele mai mîrșave pro-
cedee pentru a lovi în partidele revo-
luționare și în primul rînd în parti-
dele comuniste și muncitorești din ță-
rile socialiste, pentru a zdruncina uni-
tatea acestor partide și a produce dez-
binare în mișcarea comunistă. In a-
cest scop se folosește ideea așa numi-
tului „comunlsm-național" căruia I
se face multă reclamă încercTnd aă ae
opdnă elementelor de însemnătate
universală pe care le-a dat Revoluția
din Octombrie și care sint necesare
pentru trecerea cu succes de la capita-i
lism la socialism, particularitățile na-
ționale ale dezvoltării spre socialism
în diferite țări.
Știința marxist-Ieninistă a subliniat
întotdeauna importanța particularită-
ților fiecărei țări in lupta pentru vic-
toria dictaturii proletariatului și con-
struirea socialismului. In același timp,
îr.să, marxism-leninismul arată că, ori-
care ar fi aceste particularități, ele nu
desființează legile fundamentale ale
revoluției socia is e. Orice altă abor-
dare a acestei probleme nu poate decît
să dăuneze cauzei socialismului. „Sar-
cina — a spus tov. Hrusciov — con-
stă în a întări vigilența față de
uneltirile dușmanilor socialismului. In
a da o ripostă hotărîtă tuturor încer-
cărilor de a submina bazele unității
clasei muncitoare și a avangărzii sale
— partidele comuniste și muncitorești.
Este necesar să fim vigilenți și față
de acei care sub masca de prieteni,
sub steagul luptei pentru socialism,
desfășoară o activitate de dezbinare a
rindurilor socialiste, aducînd prin a-
ceasta. intenționat sau nu, un servi-
ciu imperialiștilor, care caută să de-
zorganizeze forțele revoluționare".
Evenimentele anului 1956 au sub-
linia! cu toată puterea necesitatea uni-
tății trainice și a colaborării celei mal
strînse a țărilor lagărului socialist.
Izvorul forței invincibile a țârilor so-
cialiste rezidă în unitatea și coeziunea
lor, în tăria comunității țărilor socia-
liste — chezășia unor noi succese ale
socialismului.
Anul 1957 va ff anul lărgirii conti-
nue a legăturilor economice și cultu-
rale între țările socialiste, anul lăr-
girii schimbului de experiență între
aceste țări, anul întăririi și perfecțio-
nării apărării lor colective, anul unei
intensificări considerabile a luptei lor
pentru menținerea și consolidarea pă-
cii în întreaga lume.	>
Școlile și secțiile serale pentru ti-
neretul muncitoresc, înființate în a-
nul 1954 prin grija deosebită a par-
tidului și a guvernului, au luat o
largă dezvoltare, cuprinzlnd an de
an tot mai mulțl tineri și adulți care
lucrează în producție. Dacă în anul
școlar 1954/55 secțiile serale ale ti-
neretului muncitoresc fruncționau cu
circa 12.000 elevi, în acest an șco-
lar numărul unităților școlare și at
elevilor a crescut cu peste 200%.
Se îmbunătățește necontenit și
munca pe care o desfășoară școlile
pentru tineretul muncitoresc și să-
tesc. Datorită grijii cadrelor didacti-
ce și întreprinderilor, datorită dra-
gostei pe care o arată tinerii munci-
tori și țăranii muncitori pentru în-
vățătură, frecvența la cursuri a ele-
vilor este din ce în ce mai bună.
Analiza muncii pe trimestrul 1 a a-
rătat că tn multe școli rezultatele la
învățătură se îmbunătățesc mereu.
Așa, de pildă, la școlile pentru tine-
retul muncitoresc de pe lingă uzinele
,.23 August", uzinele „Timpuri noi"
șt întreprinderea ,,F. C. Gheorghiu-
Dej" din Capitală situația la învăță-
tură a elevilor s-a îmbunătățit sim-
țitor față de aceeași perioadă a anu-
lui școlar trecut.
vitatea practică. Tot mal mulțl elevi
ai școlilor pentru tineretul muncito-
resc reușesc să-și îmbunătățească
munca în producție folosind larg cu-
noștințele teoretice însușite la cursuri.
Asemenea exemple vom întllni prin-
tre elevii școlilor serale de pe Ungă
uzinele „Tractorul" din Orașul Sta-
lin, uzinele „Mao Țze.dun" din Bucu-
rești etc.
Ținind o strînsă legătură cu condu-
cerile întreprinderilor și cu organi-
zațiile de masă, multe școli pentru
tineretul muncitoresc și sătesc pri-
mesc un sprijin însemnat din partea
acestora în ridicarea nivelului proce-
sului de învățămînt De pildă, la ana.
liza muncii instructiv-educative a șco-
lilor și secțiilor serale din regiunea
Constanța au participat directori ai
întreprinderilor și reprezentanți ai
organizațiilor sindicale și de U.T.M.
Elevii fruntași la învățătură, disci-
plinați și cu rezultate bune tn pro-
ducție slnt evidențiati atit tn cadrul
școlilor cît și în cadrul întreprinderi-
lor.
Cu toate rezultatele pozitive obți-
nute, mai există insă o serie de lip-
suri care ‘împiedică buna desfășurare
a muncii în școlile pentru tineretul
muncitoresc și sătesc Astfel, în une-
le școli frecventa elevilor la cursuri
reprezintă doar 70-80% din numărul
>,Ora H" est» un nou film cu su*
blect din viața școlilor noastre.
Acțiunea filmului se desfășoară
printre elevii clasei a Vll-a a unei
școli din Capitala patriei noastr.e.
Scenariul este scris de regizorii
filmului — Sinișa Iveticl și Andrei
Bleier, după o nuvelă de Micuță
Tănase.
Imaginea filmului aparține tova^
rășilor Sergiu loan Huzum, Gheor-
ghe Dănăllă, Lucian Penescu șl
Peter Christian, absolvenți ai Fa.
cultățll de cinematografie, secția
operatori de imagine.
respectă întru totul Hotărîrea Consi-
liului de Miniștri cu privire la drep-
turile elevilor din școlile serale, ce-
rlndu-le acestora să lucreze în schim-
buri nepotrivite, trimițlndu-i în dele-
gații sau reținindifi-i la diferite șe-
dințe și activități sportive. Vinovate
sînt și școlile care nu țin o perma-
nentă legătură cu întreprinderile, ca-
re nu reușesc să trezească la toți e-
levii dragostea deosebită față de
școală.
Școlile pentru tineretul muncito-
resc întimpină unele greutăți și din
partea secțiilor de învățămînt ale
sfaturilor populare care nu întotdeau-
na acordă suficientă atenție stabilirii
rețelei școlare și elaborării planului
de școlarizare.
Așa de pildă, secția de învățămînt
a regiunii Oradea a planificat ca în
anul școlar 1956/57 la clasele V-Vll
ale școlilor serale pentru tineretul
muncitoresc să funcționeze patru serii,
deși aceasta întrecea necesitățile
reale. In schimb, tn regiunea Sucea-
va s-a planificat un număr mai mic
de clase decît era necesar. Lipsuri
asemănătoare s-au constatat și în
uzine și fabrici cu un număr mare
de muncitori, totuși în această regiu-
ne nu există nici o școală pentru ti-
neretul muncitoresc pe Ungă între-
prinderi, ci numai secții serale pe
Ungă școlile de zi. Datorită acestui
fapt, în timp ce in regiunea Ploești
școlile muncitorești sint frecventate
de un număr de 3.500 elevi, iar cele
din regiunea Stalin de 4.187 elevi, in
regiunea Cluj, care este mult mai
mare, secțiile serale ale tineretului
muncitoresc sint frecventate numai de
2.520 elevi.
Țintnd seama de lipsurile existente
în munca școlilor pentru tineretul
muncitoresc și sătesc, secțiile de tn.
vățămlnt vor trebui să.și îndrepte
mai mult atenția asupra problemelor
specifice muncii acestor unități,
Stabilirea unei strînse legături în-
tre conducerile școlilor și întreprin-
deri, atenta îndrumare a secțiilor de
învățămînt, vor contribui la îmbună-
tățirea procesului de învățămînt tn
școlile serale, la obținerea unor noi șl
valoroase rezultate.
DUMITRU IONESCU
(In unele școli,
cadrele didactice
se mulțumesc cu
antrenarea elevilor
în treburile gospo-
dărești, nepreocu.
pîndu-se de intro-
ducerea elementelor
politehnizării),