■ (unrdo«m Proletari din toate țările, uniți-vă ! ev; • Sărbătoarea cărții. • Praf. univ. S, Știrbo — Momente din lupta pentru crearea Partidului Vineri 9 decembrie 1955 4 PAGINI, 25 BANI ANUL VII Nr. 348 vi DE VORBĂ CU UN VECHI Lumisiâ fin sat COMUNIST va fi mare încăpător și luminos, au la dis-ir MIRCEA IONESCU de cunoască îndeaproape rezultatele pe ANDREI VALENTIN Lupta avîntată a poporului nostru Pe drumul continuei ridicări a bunăstării poporului muncitor tiuit cu 10 la sută, petrolul lampant munca de însușire a cunoștințelor, că gi, putem și trebuie să educăm ti- întoarce în folo- cconomei sfîrși- află angajat des- necontenită a nivelului de trai al construirea socia- dezvoltarea conti- nationale obține pe și importante suc- au arătat unele privește studie- de către unele de către meto- a- în tirea, copii bine, grijă tovarășul Bîgu i-a sfătuit pe să învețe, să învețe cît mai pentru a fi demni de marea pe care partidul și guvernul Congresului, vor termina profesori. Lor le revine înalta înda- torire de a propaga în mijlocul ță- noastre muncesc de învățători și (pag. 2-a) (pag. 3-a) partidului, tl ctntă cu pionierilor scrisoarea au în întrevăd ridicare un ou de a-1 educa pentru munca muncitoare ne de eroism în elevi la învățătură. Consfătuirile trecute lipsuri și în ceea ce rea muncii din școli secții de învătămînt, în acest an în tara noastră. Datorită munci.i creatoare (pag. 3-4) (pag. 4-a) americane mai negre In timp se anunță mu- pio- îm- rănimii muncitoare ideile noastre noi, de a le face cuvîntul partidului, de a avantajele pe care Ie au Hotăririi Consiliului de Oprișiu, din clasa a care rostește cuvinte venit. nouă: în curînd se va inaugura nou local de școală, construit sprijinul țăranilor muncitori. care le obțin la lecții cadrele pe care le conduc, disciplina pe care au rea- lizat-o la clasele lor, exigența pe care o manifestă față de propria lor mun- că și fată de rezultatele obținute de cînd vor asculta emis iun iile trans- mise de stația de radioficare ce va lua ființă tot în cinstea Congresu- oamenii muncii se sul lor. Poporul nostru timp ce la noi se ceri de preturi, în iele pe care le vom obține la tul anului școlar. sibilitătile și resursele noastre". Poporul nostru se vej Nicolina IV-a „B‘‘ - muncitor pentru lismului, pentru nuă a economiei zi ce trece noi cese. se sbate în ghiarele celei mizerii. ce în lumea capitalistă noi și noi urcări de pre- năra generația in eroism. In satele patriei mii și zeci de mii Comunlst din Romînia • Pentru sprijinirea sesiunii de colocvii și examene părtășesc cu însuflețire impresiile, care vor ră- mîne neșterse în amin- tirea lor. V. ALEXANDRU selor lor. In cinstea locuitorii din Chinnogi electrificarea satului. Bucuria oamenilor societății cunoscut le explica în urma Miniștri. studenților. Cadrele didactice datoria de a mobiliza tineretul chisorii Doftana, care a fost transformată de comuniști într-o adevă- spiritul acestui Comuna va avea și o școală i calde de bun •XX5----— ~ productivitatea muncii este anul cesta cu 40% mai maMă deoît 1950. Conștiința clasei muncitoare rată universitate partid. După vizitarea zeului, grupele de nieri și școlari Iși țuri, în țara noastră se perspective luminoase de tinere clntecul închinat pe care și mare și mic aceeași insuflefire. Și gindurile tuturor sînt inmănunchiate în știe însă că în efectuează redu- țările capitaliste în spiritul dragostei în producție. Clasa dă exemple minunate muncă. Noi, pedago- • SA ÎNTĂRIM MUNCA DE PERFECȚIONARE A CADRELOR DI- DACTICE — Sistemul de stat pentru perfecționarea pedagogilor trebuie rea- lizat în întregime; Studiul individual mijloc însemnat de ridicare a nive- lului profesional; Pentru o mai bună pregătire a celor înscriși la cursurile de perfecționare; Munca metodistului regional cu colectivul său. Ca rezultat al înzestrării; tehnice ș: ridicăni.; caii licării muncitorilor Suieîn Mmmm Organ al Ministerului Invățămîntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt Să ne pregătim temeinic pentru consfătuirile raionale Consfătuirile raionale ale cadrelor didactice au devenit un mijloc deose- bit de însemnat pentru îmbunătățirea muncii școlilor, a organelor de învăță- mânt și sindicale. Faptul că viitoarele consfătuiri vor avea Joc după Congre- sul al Il-lea al Partidului Muncitoresc Romin va da pedagogilor posibilitatea să arate pe larg felul cum înțeleg să folosească documentele de partid în munca instructiv.educativă în cea de a doua etapă a anului școlar, sa arate măsurile ce le vor lua pentru îndepli- nirea cu succes a sarcinilor trasate de Congres cu privire la ridicarea nive- lului învățănM.n'tiului. Recentele instrucțiuni ale Ministeru- lui Invățămîntului cu privire la orga- nizarea și desfășurarea viitoarelor con- sfătuiri raionale, publicate în numărul anterior al „Gazetei învățămintului", arată că tema referatului prezentat de către secția de înivățămînt în ședința plenară va fi „întărirea disciplinei în școală și a exigenței cadrelor didac- tice, condiție esențială pentru ridica- rea nivelului învățămintului de cultu. ră generală". Așa după cum ara. tă instrucțiunile, referatul prezentat de secția de învățământ va trebui să analizeze pe larg felul cum lecțiile predate de învățători și profesori, con- ținutul științific și ideologic al lec- țiilor asigură formarea unei concepții științifice despre lume a elevilor, con- tribuie la educarea lor în spiritul co- munismului. Se va insista în deosebi asupra felului cum au contribuit lec- țiile de istorie, de constituție și de literatură la educarea elevilor în spi- ritul patriotismului socialist și al in- ternaționalismului proletar, al dragos- tei pentru clasa muncitoare și partidul său. Totodată, referatul va analiza măsurile luate pentru întărirea muncii educative din școala, activitatea diri- ginților și a organizațiilor U.T.M1. și de pionieri, activitatea extrașcolară, formele și conținutul muncii colectivu- lui pedagogic cu familia. Toate aceste forme de activitate vor fi analizate din punct de vedere al felului cum au contribuit la formarea unui colectiv închegat de elevi, la realizarea unei discipline conștiente, la educarea ele- vilor în spiritul moralei comuniste. Analiza acestor activități pornind de la înaltele cerințe pe care le pun In fața pedagogului partidul nostru, viața nouă a poporului nostru mun- citor, construirea socialismului in țara noastra, impune învățătorilor și profesorilor să.și aprecieze munca în spiritul unei exigențe just înțelese. In referatul secției, în cuvîntul pe care îl vor lua la discuții pedagogii tre- buie să se analizeze în spirit critic și autocritic influența pe care o exercită educatorul asupra elevilor săi prin propria sa atitudine, prin propria sa comportare, prin exigența pe care o manifestă atît față de munca lui cît și față de munca elevilor. Pentru prima dată, în acest an, pro- blema manuaâelor școlare va fi dez- bătută pe larg în cadrul ședințelor secțiilor pe specialități. Tema reiera- tu'lui prezentat în aceste ședințe va fi: „Gum contribuie manualele școla- re la ridicarea nivelului învățămîntu- lui“. Cadrele didactice sînt chemate să analizeze cu simț de răspundere conținutul manualelor școlare, limba și stilul lor. realizarea tehnică a aces- tora. Învățătorii și profesorii au da- toria să arate în mod concret în ce măsură actualele manuale contribuie la formarea concepției materialiste a elevilor, la educarea elevilor in spiri- tul patriotismului socialist și al inter- naționalismului proletar, in spiritul dragostei față de munca productivă, în spiritul disciplinei conștiente. Ac- cesibilitatea manualelor, concordanța lor cu programele școlare, dozarea materiei pe capitole, teme, lecții, justa folosire a manualelor — sînt de ase- menea. probleme asupra cărora e bine să se îndrepte atenția cadrelor didac- tice. ’ In secția instructorilor superiori de pionieri este necesar sa se insiste pe larg asupra experienței bune, asupra procedeelor folosite in munca organi- zației de pionieri pentru stimularea pionierilor la învățătură, pentru for- marea trăsăturilor de caracter ale vii- torilor constructori ai socialismului. Combătind metodele greșite, lipsurile manifestate în munca cu pionierii, instructorii superiori de pionieri tre- buie să arate cum cultivă ei la pio. nierii pe care îi îndrumează simțul datoriei, al onoarei de a fi pionier, voința de a lupta pentru prestigiul școlii și al organizației din care face parte, pentru închegarea și prestigiul colectivului școlar, cum cultivă dra- gostea față de muncă, față de patrie. Participarea pedagogilor la discuții pe marginea referatului prezentat de către secția de invățămînt în ședința plenară, ca și asupra referatelor sus- ținute în secțiile pe specialități cere o serioasă pregătire. Secțiile de învă- țăimînt și organele sindicale au dobîn- dit experiență în ceea ce privește pre. gătirea, organizarea și conducerea desfășurării consfătuirilor. In multe raioane, însă, s-a observat o slabă pregătire pentru consfătuiri în școli. Deși în foarte multe școli s-au înre- gistrat serioase realizări în ceea ce privește îmbogățirea conținutului ști- ințific și educativ al lecțiilor, legarea teoriei de practică, educarea elevilor în spiritul patriotismului și al inter, naționalismului proletar, închegarea colectivului de elevi și asigurarea u- nei bune discipline, cadrele didactice nu au vorbit decît prea puțin despre munca lor. Experiența anilor trecuți a arătat că unele cadre didactice se prezintă Ia consfătuiri în mod cu totul formal, fără să reflecteze cu seriozitate asu- pra propriei lor munci, fără să dez- bată în prealabil problemele specifice ale școlii respective. Așa se explică faptul că ele trec sub tăcere, la con- sfătuiri, atît realizările, cît și lipsu- rile, greutățile pe care, le întîmpină. Din această cauză, la'.iinele consfătu- iri s-au ridicat prea puține probleme și nivelul general al discuțiilor a fost scăzut. Cum este și firesc, lucrările unor astfel de consfătuiri sînt plic- tisitoare și nu pot contribui la îmbu- nătățirea muncii. Nivelul scăzut al discuțiilor este de- terminat în unele locuri și de pregă- tirea insuficientă din punct de vedere pedagogic și metodic de care dau do- vadă unele cadre didactice. Astfel, în- tr-o serie de raioane s-au prezentat drept pozitive metode educative gre- șite. care dovedeau o aplicare meca- nică, formală și uneori chiar o dena- turare grosolană a principiilor peda- gogice ale marelui pedagog sovietic Makarenko. Organele de invățămînt și sindicale care conduc și participă la consfătuiri au datoria să ajute ca- drele didactice să facă o distincție netă între aplicarea creatoare a pe- dagogiei înaintate și experienței școlii sovietice și aplicarea mecanică, greși- tă a acestora. Pentru succesul viitoarelor consfă- tuiri este necesară, deci, o temeinică muncă de pregătire din partea învă- țătorilor și profesorilor, din partea directorilor de școli, care trebuie să diști și organele sindicale. S-a obser- vat de multe ori că exemplele pozitive sint alese la întîmplare, ca lipsurile combătute nu sînt cele mai înseninate. In unele raioane sînt valorificate prea puțin concluziile trase la consfătuiri. Este necesar ca organele de învâță- mînt și sindicale, metodiștii să studie- ze cu mai mult simț de răspundere activitatea școlilor, să selecționeze ma- terialul cu pricepere, astfel ca refera- tele prezentate să. stârnească un inte- res viu, să trezească dorința cadrelor didactice de a munci mai bine și în același timp să Ie înarmeze cu cu- noașterea mijloacelor necesare în a- cest scop. Concluziile ce se vor trage la sfîrșitul lucrărilor trebuie să țină seama îndeaproape de sarcinile Pe care le va trasa Congresul partidului cu privire la dezvoltarea învzțamîntulu:. Succesele muncii în acest an șco- lar depind în mare parte de măsurile ce se vor lua în fiecare raion după consfătuiri, de perseverența cu care va fi urmărită îndeplinirea acestor măsuri. Pregătindu-ne temeinic pentru con- sfătuiri, vom cunoaște mai bine lip- surile și cauzele lor, vom găsi măsu- rile cele mai indicate pentru înlătura- rea acestor cauze. Totodată, vom puica transforma aceste adunări pe raioane ale pedagogilor într-un bogat schimb de experiență, ale cărui roade se vor oglindi puternic în activitatea noastră pe celelalte două pătrare, în rezulta- Pentru îmbunătățirea muncii instructiv - educative In ziua de 6 decembrie a.c. a avut loc la comitetul orășenesc P.M.R. din Capitală o consfătuire la care au participat secretarii cu problemele de propagandă și agitație de la comiietele raionale P.M R., șef.i secțiilor de invățămînt, reprezentanți ai comitetului sindical al muncitorilor din invă- țămînt din orașul București, șeful secției școli și pionieri a comitetului oră- șenesc U T.M., secretarii organizațiilor de bază P.M.R. și directorii șcplilor medii. Consfătuirea a avut drept scop analiza muncii desfășurate de orga- nizațiile de partid și de directorii din școlile medii pentru îmbunătățirea muncii instructiv-educative. In cadrul consfătuirii tov. Rodi ca Stelian, secretara organizației de bază P.M.R. de la școala medie ce fete nr. 22 și tov. Nicolae Șușnea, direc. torul școlii medii mixte nr. 2, au prezentat referate privitoare la activita- tea organizațiilor P.M.R. și a conducerilor din școlile medii. Concluziile consfătuirii au fost trase de tov. Marin Rădoi, șeful secției de cultură ți știință a comitetului orășenesc P.M.R , care a subliniat rolul important al organizațiilor P.M.R. și al conducerilor din școlile medii și sarcinile aces- tora în lupta pentru îmbunătățirea continuă a calității invățămîntului, pen- tru educarea elevilor in spiritul comunismului. Acțiunî obștești Acțiunile obștești inițiate de pio- nierii, elevii și cadrele didactice din Regiunea Autonomă Maghiară în cinstea Congresului partidului înre- gistrează zilnic însemnate succese. Astfel, în ultimu'l timip au fost co- lectate 52.825 kg. fier vechi. 2369 kg fnuct de măcieș. 520 kg. sămânță ce fructe sălbatice etc. Elevii si .pionferii din regiunea Craiova desfășoară în cinstea Ccn- gresului o frumoasă activitate .pen- tru înfrumusețarea orașelor și sate- lor, Numai în orașul Oraiova au fost plantati 60.000 de .pomi — în parcuri si ce alei. La chemarea co- mitetetor U.T.M. pionierii și școlarii au reușit de asemenea să siringă o mare cantitate de fier vechi, ghindă șî felurite semințe. LUPTĂTOR Nu de mult, pionierele și elevele scolii medii de fete nr. 19 din Capi- tală au trimis vechiului luptător comunist Vasile Bîgu o scrisoare prin care il invitau în mijlocul lor. Cu multă emoție au așteptat pur- tătoarele cravatei roșii, utemistele și elevele scolii întilnirea cu tova- rășul Bîgu. ...Marți după amiază. Pretutin- deni freamăt de nerăbdare. Un pîlc de pioniere îl întimpină pe oaspe e chiar la intrare și pășește împreună cu el în sala de festivități a școlii. Răsună un glas limpede — al ele- Cu darul lui de neîntrecut poves- titor, tovarășul Bîgu face să prindă viată, în fata copiilor, momente e- motionante din lupta comuniștilor, care au înfruntat cele mai marj pri- mejdii și de multe ori și-au pus în ioc viata pentru libertate, pentru un trai mai bun al celor ce muncesc. Oricît de greu le-a fost comuniștilor — a spus tovarășul Bîgu — ei și-au dus mai departe lupta, pentru că voiau să scape poporul de silnicie, de asuprirea nemiloasă la care era supus. Tîrziu, cînd și-a încheiat poves- Pedagoigii comuniști dn comuna Chiimogi, raionuil Oltenița. îndru- mați de organizația de partid și sorii un iți de sfatul popular, au por- nit în cinstea celui de al doilea Congres al partidului o acțiune wre a adus mari foloase locuitori- lor. Ei au reparat rețeaua electrică a comunei, care nu mai funcționa de mult timp. Pînă în prezent a fest pusă în funcțiune rețeaua electrică principală, care leagă comuna cu gospodăria agricolă de stat și gos- podăria agricolă colectivă Țăranii muncitori, mobilizați de cadrele didactice, au ridicat stiîlpi penitru electrificarea ulițelor și ca- Gindurile copiilor noștri In sala mare, luminoasă. împodo- bită cu zeci de stegulete, vezi gru- puri, grupuri mici de pionieri. Sint tare veseli, mai veseli ca oricind. Deodată goarna sună și încetează orice zgomot. Copiii toți stau drepți și nici nu mișcă, ba nici suflarea nu li se aude. Primește acum cravata Ilenufa. Ce roșie-i cravata și cit de roșie i-e fața! E mîndră, tare mindră Alături de ea sint Ionel și Mari- nică. In ochii lor strălucitori și-n zhnbetul din coiful gurii pofi să în- țelegi că-s foarte veseli și nimeni nu mai e ca ei... „Cravata roșie ce-o port la piept Vreau zi de zi și ceas de ceas S-o merit iarăși", sint cuvinte ce răsună în toată sala. Prin poeziile și clntecele pe care pionierii le-au pregătit pen- tru adunare, ei dovedesc incăodată dragostea pentru partidul lor iubit. „Lumină-i steagul nostru-in za- re" — răsună din piepturile lor De la Iași nu ajungi tocmai ușor în satul Tansa. Patru ore de mers cu trenul și apoi, din gara care se numește Dagifa, încă vreo 5 km. Drumul acesta l-a străbătut, acum 80 de ani, Mihai Eminescu, îndeplinindu-și îndatoririle- de revizor școlar al județelor Iași și Vaslui. La 24 august 1875, el nota, printre al- tele, in condica de inspecții a șco- lii primare din satul Tansa: „Dacă frecventa este mică, cauza e a se căuta numai în netrebni- cia autorității comunale care pri- vește școala ca un lucru de pri- sos, închiriază un local nesufici- ent, în care pot încape abia 30 de copii, lasă și acest local descope- rit și în stare proastă, nu cum- pără cărțile și ustensilele necesa- re școalei și prevede peste tot su- me neînsemnate în bugetul ei pentru școală, încît tot bugetul școalei e abia a treia parte din leafa d-lui primar”. Anii treceau, dar școala satu- lui Tansa rămînea aceeași. Ac- tualul director al școlii, Con- stantin Sbierea, își amintește că, în 1920, odată cu el, n-au promo- vat clasa a IV-a a acestei școli decît 5 elevi. Rezultatul acestei stări de lucruri se oglindea în numărul celor peste 1000 de a- nalfabefi cîți avea satul în 1945. Aceasta este trista istorie a școlii din Tansa în anii regimu- lui burghezo-moșieresc. Astăzi, viata satului Tansa s-a schimbat cu desăvîrșire. Odată cu viafa nouă, a înflorit și școa- la. Prin munca stăruitoare a colectivului de pedagogi, în frunte cu învățătorii și profesorii comuniști Constantin și Agripina Sbierea, Constantin Vasiliu. Ele- na Bradu si Mandia Mangîru, to(i cei 315 copii de vîrslă șco- lară din sat au fost cuprinși în școală. Ei învață într-un local poziție utilai de laborator, plan- șe, hărți, aparate de fizică, mu- E laie, substanțe chimice. Bibliote- E cu școlii cuprinde aproape 1UU0 |l de volume. Cu multă sîrguinfă au muncit I» cadrele didactice pentru lichida- I rea neșiiintei de carte. Din cei j 1000 de analfabeti pe care îi a- vea în urmă cu zece ani satul, doar 5 au mat rămas să învețe R carte în anul acesta. । De pe băncile școlii de 7 ani din Tansa multi elevi au plecat să-și continue studiile in școli medii și apoi în instituții de în- vătămînt superior, sau au intrai I in producție, calificindu-se în I diferite profesii. Maria Spiridon | învață acum la școala pedagogi- । că din lași. Panait Constantin la școala profesională I.M.S. Ro- man, Aneia Mangiru la Institu- , tul politehnic din Iași, Mihai Mi- i ron, fost elev al școlii, a invătat la Institutul agronomic din Ode- । sa, iar astăzi este inginer șef. > Acum, in preajma celui de al I doilea Congres al Partidului 1 Muncitoresc Romin, cadrele di- 1 dactice ale școlii din Tansa au dat un nou avînt muncii didac tice și obștești. Cei 16 învățători și profesori acordă mai multă a- II tenție pregătirii lecțiilor, activită J fii instructiv-educative. S-au re- 1 organizat cercurile pe materii, | iar activitatea acestora a fost in- J tensificată. Cadrele didactice duc I o susținută muncă printre fără- ț nil muncitori pentru răspindirea V metodelor agrotehnice înaintatei 1 Multi dintre ei participă ac- , tiv la conducerea cursurilor agro- ,> tehnice. Cele două cămine cultu- h rale din comună — din satele l| Tansa și Suhulet — își datoresc I programele lor bogate și contri- ! buflei învățătorilor și profesori- -J lor. ; o acordă tineretului patriei noastre. Trebuie să vă mîndriți cu noile condiții de învățătură create în anii puterii populare, cînd porțile școli- lor sînt deschise tuturor fiilor oa- menilor muncii — Ie-a spus el Și noi, care nici nu puteam visa în tre- cut la asemenea condiții, sîntem fe- riciți că voi, copiii de astăzi ai pa- triei noastre, aveți posibilitatea să vă însușiți comorile științei și cul- turii VIZITA *a ^uzeu* istorie q pa rtid ufui Cu cît se apropie mai mult ziua de 23 decem- brie, cu atît sălile Mu- zeului de istorie a par- tidului sînt tot mai ne- încăpătoare pentru nu- meroșii săi vizitatori. Alături de oamenii mun- cii poți întîlni aici nu- meroși pionieri și elevi, care sosesc în grupuri organizate, însoțiți de cadrele didactice și de instructorii de pionieri. Pionierii și elevii șco- lii mixte nr. 39 din ra- ionul 1 Mai s-au grăbit să vină cît mai devre- me la muzeu, pentru a fi primii care îl vizitea- ză în această zi. Ei pă- șesc cu emoție prin să- lile care cuprind ima- gini ce le vorbesc de- spre lupta comuniștilor, despre activitatea în Ilegalitate a partidului, despre eroii clasei mun- citoare care au căzut în lupta împotriva burghe- ziei și a dictaturii fas- ciste. Copiii privesc cu un deosebit interes foto- copiile manifestelor în care se afirmă solidari- tatea clasei muncitoare din Romînia cu proleta- riatul rus, care a înfăp- tuit Marea Revoluție Socialistă din Octom- brie, materialele înfăți- șînd luptele muncitori- lor ceferiști și petroliști din 1933, macheta în- pe care o vor trimite Congresului. ,.Partid drag, îfi mulfumesc pen- tru grija ta părintească. Nu știu și nici nu pot să-fi scriu mai mult decît atit: îți mulfumesc, părinte drag! Repet in gind de mii de ori, citesc și tot mereu citesc noi rin- duri, pagini mari ce despre fapte- le-ti vorbesc, de-a tale lupte neîn- fricate, de singele vărsat de atitea ori. N-am. fost atunci, sau poate că eram prea mic, dar azi, cînd profe- sorul in mina mea a pus condeiul, cînd pe piept cravata roșie mi-a filfiit, cînd merg la școală, la Palat, mă simt atit de fericit și totul mi se pare așa ușor..." Aceștia-s pionierii noștri. Aces- tea-s gindurile lor. La carte șt la ioc. în cînt și veselie, ei își petrec tot timpul. Li-i viata fericită și toti cinstesc partidul. MARIA ROTARU instructoare superioară de pionieri, școala medie nr. 27, București 4 De curînd s-a deschis la București expoziția de lucrări extrașcolare ale studenților de la Institu- tul de arte plastice „I. An- dreesou" din Olui si Insti- tutul de arte plastice „N. Grigorescu" din București. Lucrările expuse sînt cer- cetate cu un viu interes de numeroșii vizitatori ai ex- poziției. Oamenii muncii din patria noas- tră sânt conștient; de frontul că în condițiile construirii socialis- mului, tot ceea ce se creează se în- toarce în folosul lor. Statul de de- mocrație populară, a cărui forță conducătoare este partidul clasei muncitoare, are ca țel principal ridicarea necontenită a nivelului de viață al celor ce muncesc. Hotărirea din 3 decembrie a gu- vernului Republicii PoipuJaire Ro- mâne cu privire Ia reducerea pre- țurilor cu amănuntul ate unor mărfuri de larg consum reprezintă încă o dovadă a justețe; politicii partidului nostru. îndreptată spre ridicarea continuă a condițiilor de brai ale poporului. Aceasta este a doua reducere de preturi efectuată fășurată de clasa muncitoare, con- dusă de partid, numeroase obiective de seamă ale industriei noastre so- cialiste — uzine metalurgice, chi- miice, hidrocentrale, termocentrale etc. — au intirat în funcțiune anul acesta. Realizările obținute în ultimii cinci ani au făcut posibil ca încă de la 10 noiembrie 1955 să se îndeplinească sarcina primului cin- cinal cu privire la volumul produc- ției globale industriale pe perioada 1951-1955. La sfârșitul cincinalu- lui. volumul producției industriale globale este de 2,9 ori mai mare fată de 1938. astăzi lucrează pentru ea însăși, pentru fericirea întregului popor a determinat descătușarea elanului creator al oamenilor muncii, zăgă- zuit ani și ani sub dominația bur- ghezo-moșierimii. Astăzi, realizările clasei muncitoare cresc într-o mă- sură pe oare n-a cunoscut-o și nici n-o poate cunoaște nici o alta orinduire afară de aceea în care poporul est? stăpân pe soarta sa. Țărănimea muncitoare, cu spriji- nul permanent al clasei muncitoare și al statului nostru, a obținut de a- semenea succese de seamă în ridi- carea producției agricole. Producția de cereale obținută anul acesta a depășit simțitor sarcinile prevăzute în planul cincinal. Aproape 35% din suprafața agricolă — inclusiv pășuni, fînețe, vii, livezi — aparține sectorului socialist. Noua reducere de prețuri aduce însemnate economii cetățenilor pa- triei noastre. Pe baza ei se reduc cu 5—24%, prețurile la confecțiile de lînă pentru bărbați și cu 5—20%, prețurile la confecțiile de lînă pen- tru femei. Mobila de lemn s-a ief- în medie cu 14 la sută, bicicletele cu 20 la sută, etc. Hotărirea prevede că la 1 ianuarie 1956 vor scădea prețurile medicamentelor (a treia reducere de prețuri la medicamen- te), ale manualelor didactice, cărți- lor beletristice, științifice și politice cu 10 la sută. lată, așa dar, că tot ce făuresc oamenilor muncii. In Hotărirea Con- siliului de Miniștn: se arată că „pentru a asigura și în viitor con- dițiile efectuării unor noi reduceri de preturi, este necesar să se ducă o luptă perseverentă pentru sporirea necontenită a producției industriale și agricole, pentru ridicarea produc- tivității muncii și reducerea simți- toare a prețului de cost, precum și pentru asigurarea unei rentabilități cît mai ridicate a întreprinderilor, folosindu-se cît mai deplin toate po- pot aduce o însemnată contribuție la continua dezvoltare a economiei naționale pregătind cadre cu un înalt nivel științific și tehnic, în mă- sură să facă față cu cinste sarcini- lor producției socialiste. Este ne- cesar deci să se ridice permanent nivelul invățămîntului nostru, să se îmbunătățească necontenit activita- tea educativă în rîndul elevilor și prețurile urcă, lovind în condițiile de trai ale muncitorilor, asigurlnd creșterea necontenită a profiturilor moinopo 1 u ni lor cap it afiș te. In Anglia, de pildă, costul vieții a crescut odată și jumătate în com- parație cu anul 1947. In Franța în ultimii cinci ani costul vieții a cres- cut cu 35%, iar în Germania occi- dentală prețurile s-au mărit numai în ultima vreme cu 13 la sută. Este cunoscut de asemenea faptul că o cincime din totalul familiilor nord- într--o susținută muncă creatoare pentru întîmpinarea Congresului partidului cu noi și noi succese. El știe că singura cale iustă și posibilă pentru ridicarea reală a nivelului de viață este calea luptei pentru creșterea producției, a productivită- ții muncii, micșorarea continuă a prețului de cost, înfăptuirea unui regim strict de economii. De aceea, oamenii muncii de la orașe și sate luptă pentru mobilizarea rezervelor și posibilităților economiei națio- nale. își încordează eforturile pen- tru obținerea unor noi succese în direcția ridicării productivității muncii, reducerii prețului de cost și îmbunătățirii calității produselor. Oamenii muncii din învătămînt Cadrele didactice de la sate trebuie să studieze experiența fruntașilor recoltelor bogate, s-o generalizeze și s-o răspîndească în așa fel ca în- treaga masă a țărănimii muncitoare s-o poată aplica. Să sporim eforturile pentru a fn- tîmpina Congresul partidului cu noi realizări în activitatea școlilor și institutelor de învătămînt supe- rior, să întărim rolul acestora în opera de construire a socialismului, cauză a întregului nostru popor muncitori GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Pag. 2 Să întărim munca de perfecționare a cadrelor didactice Sistemul de stat pentru perfecționarea pedagogilor trebuie realizat in întregime S ist emul de stat cerut nu perfecțio- narea cadrelor didactice, organizat pe baza Hotăriirii Cerșii imite, de Mi- niștri diin 30 iulie 1954, constituie untul din mijloacele cele mai pu- ternice de ridicare continuă a nive- liuhui ideologic, politic si profesio- nal al învăță terilor și profesorilor- In cadrul lui se organizează cursuri și seminarii care cuprind ta fiecare an un anumit număr de pe- dagogi de toate specialitățile, nu- meroase variate activități meto- dice, care se desfășoară în școli și raioane pentru toți învățătorii și profesorii, precum și consfătaiiri sau conferințe consacrate unor a- numite probleme din munca instruc- tiv-ediucatiivă. Consfătuirea șefilor cabinetelor pedagogice organizată de cătr*. In- stitutul central de perfecționare a arătat că în munca multor organe de învățămînt s-a manifestat ideea greșită că singura formă de pregă- tire politică și profesională a peda- gogilor, de creștere a măiestriei lor pedagogice o constituie cursurile de un an, celorlalte forme atribuin- du-li-se un rol secundar. Aceasta creează însă primejdia de a se în- gusta sistemul de perfecționare. Colectivul cabinetului nostru pe- dagogic s-a străduit să folosească din plin, chiar din primul an de a- plicare a acestui sistem, toată varie- tatea formelor muncii de ridicare a calificării cadrelor. Astfel, pe lângă munca legată de pregătirea peda- gogilor cuprinși ta cursul de urr an, am căutat să atragem în activita- tea de perfecționare întnga masă a cadrelor didactice din regiune. Pornind de la faptul că fiecare pedagog nu participă la cursul de rfecționare de un an decît o.dată cinci ani, și că în tot acest inter- val de timp este necesară o activi- tate permanentă de însușire a tot ceea ce știința pedagogică realizea- ză pe baza experienței înaintate din practica școlară, am acordat o deo- sebită atenție organizării muncii metodice a cadrelor ta formele ei principale: activitatea cercurilor .pe- dagogice, organizarea consfătuiri- lor, a schimbului de experiență, a seminariilor sau a lucrărilor practi- ce cu caracter metodic. Am acordat o atenție deosebită cercurilor peda- gogice, sitrăduindiu-ne să le dăm un astfel de conținut, încît ele să asi- gure o continuă pregătire științifică și pedagogică a cadrelor, să le a- jute î>n rezolvarea problemelor pe care le pune în fața tor munca in- structiv-eduoativă de zi cu zi De pildă, constatandu-se că o parte din- tre profesorii de științe naturale, de fizică și chimte nu stăpînesc sufi- cient deprinderea de a efectua unele experiențe cerute de programa șco- lară și 3e a organiza lucrările de la- borator, cercurile pedagogice pentru aceste discipline au organizat o se- rie de demonstrații practice asupra unor lucrări ce urmau să fie efec- tuate cu elevii. De asemenea, cercu- rile pedagogice ale învățătorilor au fost îndrumate să discute proble- mele predării lucrului manual ta clasele 1—IV. căile cele mai potrî- v'te pentru înarmarea elevilor cu deprinderi de muncă practică, edu- carea lor în spiritul dragostei față de muncă. fn anul școlar trecut, noi n-am folosit activitatea cercurilor pedago- gice și în scopul ridicări" pregătirii ideologice și politice a cadrelor. In- lăturtnd această lipsă a muncii noas- tre, în anul acesta am îndrumat responsabilii cercurilor să tatroducă în tematica ședințelor și teme meni- te să contribuie la ridicarea nivelu- lui ideologico-ipoFtic al învățători- lor si profesorilor. Pentnu a veni în ajutorul cercurilor, cabinetul peda- gogic elaborează periodic, în cola- borare cu filiala locală a S.R.S.C., lucrări cu caracter ideologic și po- Nu socotim însă munca noastră în această direcție ca îndestulă- toare. Trebuie să valorificăm mai din ipliin învățămintele acestor con- sfătuiri, concluziile lor, pentru ca a- cestea să folosească tuturor cadre- lor didactice. De asemenea, cons;- derăm că nu am trezit pînă -acum interesul pentru organ iz are-a acestei forme de muncă metodică mai jos, în raioane, pe grupe de școl' sau chiar în cadrai unei singure școli, ceea ce ar îngădui o participare mai largă a pedagogilor la elaborarea căilor de îmbunătățire a muncii in- structiv-educative. Experiența muncii din anul trecut pentru perfecționarea cadrelor di- dactice ne-a arătat că este necesar să înarmăm Pe învățători și profe- sori cu cunoașterea unor probleme teoretice privitoare la căile de dez- voltare a învățământului nostru și să contribuim la lărgirea orizontu- lui lor cultural. In acest scop am inițiat, începînd cu acest an șco- lar, conferințe cu toate cadrele, or- ganizate pe plan raional. Tematica acestor conferințe se referă la con- ținutul si sarc’nile tnvătămîntului politehnic, la căile de introducere a unor demente de poflitehnism în șco- Iile noastre, la învățătura Pavlov despre activitatea superioară etc. Rezultatele muncii pe lui I. P. nervoasă care am desfășurat-o pînă acum pentru rid*- oarea nivelului de pregătire a ca- drelor didactice ne-au arătat că a- ceastă muncă .poate fi încunuinată de succes numai dacă la baza ei stă studiul individual permanent și or- ganizat al învățătorilor și profesori- lor. Colectivul cabinetului nostru a înțeles cît este de necesar să tre- zească și să mențină interesul ca- drelor ipentru studiul aprofundat al științei marxist-leniniste, al pedago- gie^ al specialității pe care o pre- dau și al metodicii acesteia. Dacă în perioada cînd sînt cuprinși tacunsu- ri'le de un an învățătorii și profe- sorii desfășoară o muncă mei mult sau mai puțin sistematică de stu- diu individual, în anii dintre cursuri interesul unora dintre aceștia pen- tru studiu scade, ei studiază întîm- plător, de multe ori cu rezultate ne- siafîiSfăcătoare. De aceea no: aipre- ciem că nu e suficient faptul că am îndrumat directorii de școli să cea- ră cadrdlor din colectivul lor să-si întocmească planuri de studiu indi- vidual și pentru ce! patru ani dintre cursuri și să urmărească acest stu- diu, Mai trebuie ca atît directorii, cît și tot activul voluntar antrenat în munca de îndrumare metodică a cadrelor să stimuleze interesul a- cestora pentru un studiu continuu. O experiență bună în această pri- vință au dobândit școala medie nr. 2 de fete de fete nizează siliului din Pitești și școala metec din Cîmipulung, cane orga-' sistematic, în ședințele con- pedagogic. recenzii si dis- cuții ample în jiumu'1 lucrărilor știin- țifice și pedagogice nou a.pănute. De asemenea, socotim că este necesar ca, așa cum recomandă Institutul centrali de perfecționare a cadrelor didactice, să îmbinăm munca de stu- diu individual .a pedagogilor cu an- trenarea acestora în cercetarea unor probleme metodice sub îndrumarea cabinetului sau a cercurilor pedago- gice. Folosind în mod just toate for- mele activității de perfecționare a cadrelor didactice, legate într-un sistem, vom asigura o creștere a nivelului muncii tive din școli pînă rințelor construirii patria noastră. instructiv-educa- la înălțimea ce- socialismului tn r îndeplinirea sarcinilor extrem de importante pe care le pune în fața școlii opera de construire a socialis- mului cere fiecărui pedagog să lupte neîncetat pen- tru ridicarea pregătirii sale ideologico-politice, profe- sionale și culturale. Acordind o deosebită grijă școlii și cadrelor didac- tice, partidul și guvernul nostru au inițiat organi- zarea sistemului de stat pentru perfecționarea cadrelor didactice. Acesta constituie principalul mijloc de ri- dicare a calificării și de perfecționare a pedagogilor, in scopul ridicării nivelului învățămîntului, al îmbu- nătățirii muncii de pregătire a cadrelor necesare eco- nomiei șl culturii, în scopul educării unui tineret care să fie constructor activ și conștient al socialismului în Republica Populară Romină. In cadrul acestui sistem se organizează cursuri de perfecționare, consfătuiri, conferințe, Lecții deschise etc. Toate aceste forme trebuie să constituie mijloace permanente de ridicare a calificării cadrelor și, toto- dată, prilej de studiere, de generalizare și populari- zare a experienței înaintate. Cabinetele pedagogice, cadrele de conducere și cadrele didactice din școli au datoria să depună o muncă sistematică, continuă și creatoare în această direcție. După primul an de aplicare a sistemului de stat de perfecționare, multe cadre didactice, însușindu-și te- meinice cunoștințe, înregistrează în munca lor noi succese, arată un interes vădit pentru aplicarea crea- toare a experienței școlii sovietice și a experienței ce- lor mai buni dintre Învățătorii și profesorii școlilor noastre, contribuind astfel Ia ridicarea nivelului invă- țămintului. In întreaga țară te desfășoară, în momentul de față, munca de pregătire a cadrelor înscrise la cursul de perfecționare de un an. Pe lîngă aceasta, la Institu- tul central de perfecționare a cadrelor didactice au loc in prezent cursuri cu șefii cabinetelor pedagogice, re- gionale, cu metodiștii de limba rusă și cu metodiștii de geografie de la cabinetele pedagogice. In cadrul acestor cursuri se dezbat o serie de probleme ale or- ganizării și desfășurării muncii metodice în școală, in raion și in regiune, precum și unele chestiuni impor- tante de specialitate. Cu deosebit interes sint discu- tate probleme ca: studierea, generalizarea și popu- larizarea experienței înaintate a cadrelor didactice, sarcinile și conținutul învățămîntului politehnic, în- tărirea muncii educative în școli etc. In această pagină prezentăm unele aspecte pozitive ale muncii de perfecționare a cadrelor didactice. Ele trebuie să însemne un început de împărtășire a expe- rienței în acest domeniu, un îndemn pentru experiența înaintată un bun al tuturor. In aceste zile, luptînd pentru îmbunătăț toare a muncii lor în cinstea Congresului a face din ea hotărî- partidului. Întărească oamenli muncii din școli au datoria să activitatea de ridicare a pregătirii lor ideologico-po- litice și profesionale, de însușire a nepieritoarei învă- țături marxist-leniniste, de perfecționare a măiestriei lor pedagogice, In vederea îmbunătățirii neconte- nite a muncii pentru educarea comunistă a tinerei generații. s l^tic care sînt prezentate apoi dre'.or didactice. Ca'binetol nostru organizează ca- re- gulaț și consfătuiri ale cadrelor di- dactice In organizarea acestor con- sfătuiri ipornim totdeauna de -1a sar- cinile importante ale școl-’i într-o a- numită perioadă și de la necesitatea rezolvării unor probleme din prac- tica școlară. Bunăoară, cercetând cauzele care determină pregătirea necoresipunzătoare a unora dintre absolvenții claselor a IV-a, am con- statat că o parte din învățători ce lucrează cu mai multe clase nu stă- pânesc suficient metodele pe care le oer particularitățile muncii în aces- te condiții. Aceasta ne-a îndemnat să organizăm în cîteva raioane ca Loviștea, Găiești, Muscel, Curtea de Argeș consfătuiri consacrate pro- blemelor ridicate de predarea simul- tană la mai multe clase. Pregătind consfătuirea am studiat amănunțit activitatea unor învățători fruntași ca Gh. Poștoacă de la școala d'n satul Ohilli-i, raionul Muscel, sau Pe- tre Mitaulescu, de la școala din sa- tul Tulburea, raionul Curtea de Ar- geș, care obț'n rezultate bune ta munca de predare la două sau mai multe dase. In același mod am organizat o consfătuire regională șl mai multe consfătuiri raionale în vederea cu- noașterii celei mai bune experiențe ou privire la desfășurarea activității practice pe terenurile școlare de ex- periență, consfătuiri cu diriginții pri- vind problemele muncii educative, consfă'tu:ri cu directorii de școli. Re- zultatele obținute ne-au arătat că astfel de consfătuiri, pe lîngă faptul că tadrumează pe învățători și pro- fesori în rezolvarea unor sarcini ale muncii didactice, ne dau în același timp prilejul de a cunoaște si a răs- pândi cele mai bune experiențe din j munca școlilor. 1 ION T. RADU șeful cabinetului pedagogic regiunii Pitești al STUDIUL INDIVIDUAL mijloc însemnat de ridicare a nivelului profesional Pentru o mai bună pregătire a celor înscriși la cursurile de perfecționare In «nul școlar trecut, în regiunea Craiova s-au obținut rezultate bune în acțiunea de pregătire a cadrelor didac- tice cuprinse la cursul de perfecționare. Factorul care a contribuit cel mal mult la obținerea acestor rezultate a fost grija permanentă pe care a mani- festat-o cabinetul pedagogic penlru îndrumarea învățătorilor și profesorj- lor, pentru a le crea condiții cît mai Astfel, pedagogilor bune de studiu, cuprinși la curs li s-a asigurat cea In Hotărîrea C.C. al P.M.R. cu privire ta cadrele didactice se arată că îndatorirea de bază a învățători- lor și profesorilor este să studieze și să-și însușească operele geniale ale clasicilor marxism-leninismului, înaltele realizări ale pedagogiei so- vietice. experiența celor mai buni pedagogi din școlile noastre, pen- tru a contribui cu pricepere, cu de- votament și abnegație la opera de răspândire a culturii în popor, pen- tru a instrui și educa un tineret stăpân pe știință, devotat cu trup și suflet patriei noastre, cauzei mă- rețe a socialismului si păcii. Partidul și guvernul ne-au acor- dat un mare ajutor în această pri- vință, prin înființarea sistemului de stat pentru perfecționarea cadrelor didactice. Unii socotesc în mod greșit că sistemul de perfecționare se reduce la cursul de un an, cu cele două e- tape ale sale — cu și fără frecven- tă — curs în oare stat cuprinși toți fie la curent cu tot ceea ce este nou în domeniul specialității sale. De asemenea, pedagogul are da- toria să-și ridice neîncetat măies- tria prin studierea lucrărilor de pedagogie si a metodicilor de pre- dare. La acestea s-ar mai adăuga și studiul limbii ruse, avînd în ve- dere tocmai faptul că materialele despre cele mai noi realizări ale științei, despre experiența înaintată riale bibliografice, pentru a ne pu- tea documenta amănunțit, moment, asupra diferitelor me pe care le muncii noastre. Am arătat la individual este de ridicare a noastre și, prin întiinim în început că în orice proble- practica studiul mijlocul principal nivelului pregătirii aceasta, de îmbună- în domeniul primul rînd uneori timp Din cele învățămîntului apar în în limba rusă si trece pînă ce pot fi traduse, arătate mai sus reiese protesorii și în cinci ani. vede însă că nare trebuie învățătorii din cinci Sistemul de stat pre- munoa de perfecțio- să se desfășoare per- manent, incluzînd o întreagă varie- tate de forme de activitate în acest sens. La baza tuturor acestora tre- buie să se afle studiul individual, autoperfecționarea învățătorului și profesorului. Diferitele forme ale muncii metodice pot să indice căile concrete de îmbunătățire a activi- tății insitructiv-educative. dar aceste căi pot fi iust folosite numai dacă pedagogul își însușește, fără înce- tare, noi și noi cunoștințe privitoare ta problemele de pedagogie, la spe- cialitatea sa și la metodica predării ei, numai dacă își ridică neîncetat pregătirea sa ideologico-politică. Ziarele, revistele, literatura știin- țifică ne vorbesc zi cu zi despre noile realizări ale științei din U.R.S.S., din țara noastră, din ță- rile de democrație populară. Desi- gur, nu toate acestea pot fi expuse în cadrul lecțiilor, căci ta școală șe predau doar bazele științelor. Mul- te din noile realizări ale științei ne arată însă într-o lumină nouă fapte deia cunoscute sau slujesc drept confirmare strălucită a învățăturii marxist-leniniste despre dezvolta- rea naturii și societății. De aceea, este necesar ca fiecare profesor să că învățătorul, profesorul trebuie să citească mult, să studieze, de- oarece un material științific nu se poate parcurge oa un roman, „în- ghiițind" paginile. Materialul știin- țific trebuie citit cu cea mai mare atenție și conspectat. In conspect se arată ideile principale ale autoru- lui, fantele pe. care se sprijină aces- tea., ca și observațiile personale in legătură cu cele citite. Aceasta însă nu e totul. In practică avem nevoie de cunoașterea rezolvării unor pro- bleme sau a unor păreri exprimate în legătură cu anumite probleme. De aceea, din conspectele cărților trebuie extrase anumite teme și in- troduse într-un caiet special sau în fișe. In aceste fișe se va arăta nu- mele autorului, titlul cărții, ediția, pagina unde se vorbește despre problema respectivă, arătîndu-se e- ventual, în cîteva cuvinte, și ce se spune în legătură cu aceasta. Pen- tru a-și ușura această muncă, unii extrag materialul din cărți de-a dreptul pe probleme. în fișe pe care le așează în cutii separate. Orice citire a unui material științific fără astfel de forme de evidență nu poa- te duce la rezultate bune, deoarece cele citite se uită, în memorie ră- mînînd doar o reprezentare foarte vagă a problemelor tratate tn ma- terialele respective. Firește că — în măsura posibili- tăților — cărțile și broșurile mai importante nu trebuie numai împru- mutate de la bibliotecă, ci cumpă- rate. pentru a fi mereu la dispoziția noastră. Vom avea astfel treptat o bibliotecă personală, care Va cu- prinde cărțile de care avem neapă- rată nevoie, revistele la care sîntem abonati, precum și dosare cu mate- riale mai interesante, decupate din ziare, gazete etc. Trebuie să ținem o evidentă a tuturor acestor mate- tătire a muncii noastre insiructiv- educative. Toate acestea se pot rea- liza însă numai dacă studiul nostru este temeinic și nu formal, făcut de dragul de a avea o rezervă de „caiete cu conspecte" susceptibile a fi arătate în diferite ocazii. Toate cunoștințele acumulate prin studiul individual trebuie să-și găsească a- plicarea în practică, să îmbunătă- țească procesul de învățământ. Dar a aplica în practică cunoștințele în- sușite nu înseamnă nici de cum a transpune mecanic cele însușite. Aplicarea în practică trebuie să fie întotdeauna creatoare, să vedere condițiile specifice se duce munca. Se întîmiplă uneori că o aibă în în care anumită metodă nu dă imediat rezultate. Acest insucces, inerent începutului, nu trebuie să ne sperie. El trebuie să ne facă să analizăm cu mare grijă felul nostru de a proceda, să găsim cauza insuccesului si să ne îmbunătățim metoda. Succesul final va răsplăti cu prisosință strădaniile noastre. Studiul individual nu trebuie pri- vit oa o chestiune particulară a în- vățătorului sau a profesorului; fiind strîns legat de calitatea muncii pe- dagogului la catedră, el trebuie să fie sprijinit îndeaproape de orga- nele de învățămint și sindicale. La cercurile pedagogice, în comisiile Pe materii trebuie să se discute, între altele, si noutățile apărute în domeniul deosebire da go gice cadrelor grafic în specialității respective. Cu metodiștii cabinetelor pe- au datoria să recomande didactice materiali biblio- legătură cu diferite teme, să organizeze în sprijinul lor con- sultațil cu buie citită o broșură. In acest privire la și folosită felul cum tre- o carte sau fel studiul individual ne Va aiuta să ne îmbunătățim con- tinuu munca, să învățămîntului oe rioară. ridicăm calitatea o treaptă supe- Prof. EDGAR KRAU mai mare parte din materialul biblio- grafic necesar, s-au organizat, în spri- jinul lor, consultații individuale și co- lective etc. In acest an școlar, în fața cabine- tului pedagogic se ridică sarcini noi cu privire la perfecționarea cadrelor didactice. Numărul pedagogilor cu- prinși la cursul de un an a crescut de la 559 la aproape 1300, dintre care nu- mai învățătorii și educatoarele, pentru care cabinetul are în sarcină și orga- nizarea etapei cu frecvență din luna iulie 1956, numără 970. Această situație nu ne-a speriat însă, ci ne-a mobilizat și mai mult în muncă, a contribuit la ridicarea nive- lului activității noastre In această di- recție. Cum era și firesc, am pornit-o pe drumul folosirii și dezvoltării a ceea ce a fost pozitiv în munca desfășurată de noi în anul școlar trecut. Am în- ceput cu recrutarea cadrelor care ur- mau să fie înscrise la curs. Evitînd o recrutare mecanică, am căutat să cu- prindem Ia curs în special cadre di- dactice calificate, cu oarecare practică în învățămînt șl — ceea ce este mal important — recrutarea acestora s-a făcut numai după ce ei și-au dat, în prealabil, consimțămîntul. Toți cei în- scriși la curs au primit programele de studiu încă la începutul lunii septem- brie. Metodiștii cabinetului pedagogic regional s-au deplasat pe teren spe- cia! în acest scop. Cu acest prilej au fost organizate consfătuiri cu toți cursanții, la care li s-au arătat sarci- nile ce le stau în față și li s-au dat îndrumări asupra felului cum să-și or- ganizeze studiul individual. La con- sfătuiri au participat reprezentanți ai comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale, directorii școlilor, responsabilii cercurilor pedagogice și unele cadre didactice care au absolvit cursul anul trecut. Acestea au împăr- tășit celor prezenți experiența lor privire la organizarea studiului. Am început, după aceea, munca ajutorare și îndrumare a cadrelor cu de dl- dactice în curs de perfecționare. Con- statările făcute pe teren de către me- todiști și Inspectori într-o serie de ra- ioane, cum sînt Băileștl, Plenița, Vînju Mare, Caracal, Tg. Jiu, au scos la i- veală faptul că parte din cursanți fie că nict nu-și începuseră studiul, fie că îl desfășurau la întîmplare. Pentru a remedia această situație am trimis îndrumarea cadrelor didactice asupra felului în care trebuie să studieze și să-și conspecteze materialul studiai. Constatările făcute ulterior pe teren ne-au arătat că cei mal mulți dintre pedagogii cuprinși la curaul de un an aplică îndrumările noastre. Așa proce- dează, de pildă, profesorii Eugen Ni- colescu, Florlca Șerban, Maria Pirvă- nescu țf Eugenia Negreanu din orașul Craiova, tovarășii Ion Cauc, directo- rul școlii de 7 ani din satul Intorsura, raionul Segarcea, Ion Zamfirescu, in- spector școlar în raionul Caracal, Au- rel Enache și Ilie Popescu, inspectori regionali etc. ■ Planurile de studiu ale cadrelor {di- dactice în curs de perfecționare «Unt văzute și Îmbunătățite de către ^teec- torii școlilor, care au sarcina