Proletari din toate țările, uniți-vă ! SnUt îmlmniM Organ al Ministerului Invă^ămi ntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt SUMAR: • 80 de ani de la nașterea lui MihaiJ Ivanovici Kalinin (pag. 2-a) • Prof, univ. Florența Rusu: Lupta partidului pentru dezvoltarea culturii și științei în patria noastră. (Pa'g. 2-a • E. Loktionov i Comsomoliștii ajută pe profesori să întăiească disciplina în școală. (Pa,g. 2-a) • DISCUȚII. — Dumitru Bejan: Despre organizarea colectivului de elevi. (pag. 3-a) • B. Petricu: Conducătorii secțiilor de învățămînt își perfecționează califi- carea. (Pag- 3-a) • M. Deleanu: Rezultate bune în instruirea tinerilor muncitori. (pag. 3-a) • Discriminarea rasială în școlile din țările capitaliste. (pag- 4-a) • Cronica evenimentelor externe, (pag- 4-a) ANUL VII Nr. 346 4 PAGINI, 25 BANI Vineri 25 noiembrie 1955 Atestarea cadrelor didactice—mijloc însemnat de ridicare a nivelului învățămîntului In nouă regiuni ale tării și-au început lucrările comisiile de ates- tare a cadrelor didactice. Lucrările de atestaie se desfășoară pe baza unor importante documente de stat — Decretul privind înființarea gra- delor didactice si stabilitatea în functU a cadrelor didactice din învățăminte1 elementar si mediu, Hotărîrea Consiliului de Miniștri cu privire la ridicarea calificării, perfecționarea și asigurarea sta- bilității cadrelor didactice din învățămîntul elementar și mediu și Regulamentul de organizare și funcționare a comisiilor de atestare a cadrelor didactice din învățămîn- tul elementar si mediu. Marea majoritate a învățătorilor si profesorilor din învățămîntul elementar si mediu îndeplinesc as- tăzi cu cinste sarcinile ce te re- vin în educația comunistă a tine- retului; ei au devenit o forță pu- ternică în răsoîndirea stiintei si culturii înaintate în masele largi populare, luptători activi pentru în- tărirea regimului democrat-popular, pentru apărarea păcii. Un număr mare de învățători participă cu abnegație la acțiunea de lichidare a analfabetismului, la ridicarea ni- velului cultural al maselor popu- lare, la popularizarea și lămurirea în mase a hotărîrilor partidului și guvernului cu privire la dezvolta- rea economiei naționale și în deo- sebi la dezvoltarea agriculturii, contribuind astfel la întărirea a- llanței dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare. Cu toate aceste succese — după cum arată Itotărîrea privind ridi- carea calificării, perfecționarea și asigurarea stabilității cadrelor di- dactioe, mai există o serie de lip- suri în ceea ce privește calitatea muncii cadrelor didactice din șco- lile elementare și medii. Faptul că ani de zile Ministerul învățămân- tului n-a elaborat norme precise de alegere și numire a învățătorilor și profesorilor a făcut ca în unele școli să fie admise la catedră per- soane ce nu satisfac cerințele ac- tivității didactice. Ministerul In- vătăm:ntalui nu s-a preocupat în deaproape de alegerea și numirea cadrelor didactice, lăsînd uneori această importantă problemă de stat pe seama organelor locate. De asemenea, unele comitete executi- ve ale sfaturilor populare regionale și raionale au făcut transferări ne- motivate de cadre didactice dintr-un raion în altul și de la o școală la alta, uneori chiar în timpul anului școlar înființai ea gradelor didactice si trecerea la atestarea învățătorilor și profesorilor răspund tocmai ne- cesității de a lichida lipsurile sem- nalate mai sus în alegerea si numi- rea cadrelor pentru învățămîntul e- lementar și mediu, necesității de a stimu'a calificarea învățătorilor și piofesorilor si de a asigura stabili- tatea tor. Acțiunea de atestare este o nouă dovadă a prețuirii Pe care o acordă partidul si statul nostru ca- drelor didactice — fondul de aur al învățămîntului — care hotărăsc, în ultimă instanță, calitatea întregii munci instiwtiv-educative. Stabilind criterii precise pentru acordarea gradului de învățător si profesor, stimulând ridicarea calificării cadre- lor didactice, asigurînd stabilitatea lor în funcție, acțiunea de atestare va duce nemijlocit la ridicarea ni- velului întregii activități a școlilor. Așa cum arată Decretul privind înființarea gradelor didactice și stabilitatea în funcție a cadrelor di- dactice din învățămîntul elemen- tar și mediu, gradele didactice sunt acordate de Ministerul învățămân- tului celor ce îndeplinesc condițiile de studii si au fost recunoscuti apti pentru munca de instruire si edm care. Gradele didactice se acordă persoanelor care în prezent pre- dau în școlile elementare, de 7 ani. de 10 ani și pedagogice, precum si cadrelor didactice care lucrează la cursurile de.alfabeti- zare, în casele de copii, instructo- rilor superiori de pionieri, metodi- știlor și șefilor cabinetelor pedago- gice. inspectorilor și șefilor secții- ilor de învățămînt raionale și regio- nale. Acordarea gradelor didactice va continua si în viitor — absolven- tii școlilor pedagogice, an universi- tăților si institutelor pedagogice care vor fi repartizati în învățămînt în viitor, precum si cei care au lu- crat o dată în învățămînt si îsi vor reîncepe în viitor munca în scoală fiind atestati de Ministerul Invătă- mmtului după cel mult un an de la numire, dacă vor corespunda nor- melor de atestare. Gradul didactic dă posesorului lui dreptul de a ocupa funcția di- dactică pentru care a fost atestat, evînd prioritate la ocuparea funcții- lor didactice la care îl îndreptățește atestatul. în ordinea vechimii în în- vătămînt. a notelor obținute la stu- d i si după rezultatele dovedite în activitatea didaotică. De asemenea, cel atestaț nu poate fi transferat de- c't la cerere sau în interesul în- vățământului. Dacă în acest din urmă caz lipsește consimțămînrtul personal, transferarea se va putea face numai cu aprobarea Ministeru- lui. In același timp, «testarea pro- fesorilor în specialitatea pentru care s-au pregătit le va asigura po- sibilitatea de a preda în specialita- tea lor, înlăturîndu-se situația care mai există în unele locuri oînd pro- fesorii calificati pentru o anumită specialitate predau alte discipline decît acelea pentru care s-au califi- cat. In acest fel se asigură ridicarea nivelului predării, deoarece este limpede că fiecare profesor poate munci cei mai bine în specialitatea pentru care s-a pregătit, după cum aceasta împiedică si descalificarea cadrelor didactice. Ministerul Învățămîntului acordă gradele didactice și atestatele pe baza propunerilor făcute de comi- siile de atestare. Comisiile cU ates- tare sînt înființate pe baza Regu- lamentului aprobat prin Hotarirea Consiliului de Miniștri din 30 iulie 1954 si sînt numite de minister, la propunerea secțiilor de învățămînt regionale. Ele sînt alcătuite din cei mai buni învățători și profesori, to- vaiăsi cu îndelungată activitate la catedră, cu rezultate bune în munca din scoală si ne tărîm obstesc, cit și din delegați ai comitetelor sin- dicale regionale. In fata acestor comisii stau sar- cini de mare răspundere. Pentru a face propuneri juste în vederea a- cordărri gradului didactic ele tre- buie să studieze cu cea mai ,.mare giiiă si să analizeze temein.c mun- ca fiecărui învățător și proiesor in parte, să cerceteze rezultatele ob- ținute de acesta în activitatea lui din scoală și pe tărîm obstesc. felul in care s-a încadrat în lupta gene- rală a poporului nostru pentru con- struirea socialismului. Analizând cu cit mai multă seriozitate și gr na ac- tivitatea fiecărui învățător și profe- sor, comisiile vor avea posibil tatea sa sconta la iveală părțile pozitive si lipsurile activității pedagogilor, să-i aiutc să-și îmbunătățească mun- ca pentru a corespunde cît mai bine cerințelor scolii. In acest scop mem- brii comisiilor au datoria să verifice personal documentele de studii ale cadrelor didactice și sa cerceteze cu cea mai mare obiectivitate mate- rialele prezentate de directorii scofi- loi și de secțiile de invățămiid. In același timp, ei trebuie să dovedea- scă un înalt spirit de răspundere și multă vigilentă, luptând împotriva oricărei încercări dușmănoase de calomniere a oamem.or buni, de ponegrire a activității acestora. Cadrele didactice care se prezin- tă in fața comisiilor de atestare sînt în mare parte cunoscute atît de organele locale de învățământ, care aiu acumulat experiența în inspecta- rea școlilor, cît si de organele sin- dicale. In activitatea lor, comisiile trebuie să știe sa valorifice această experiența ciștigată, s-o adîncească prin studierea actelor prezentate de cadrele didactice in fata comi- siilor de atestare, prin convorbiri personale cu fiecare cadru /lidactic, precum și prin verificarea Pe teren ori de cîte ori este nevoie de o docu- mentare mai amănunțită. Secțiilor de învățămînt, ca și co- mitetelor sindicale, le revin sarcini însemnate pentru a asigura suc- cesul lucrărilor de atestare. Este necesar în primul rînd să li se a- corde comisiilor un sprijin perma- nent din punct de vedere organiza- toric. asigurîndu-se condițiile de muncă necesare bunei desfășurări a lucrărilor. In același timp, organele de învătămînit si sin- dicate trebuie să ducă în rînduri- le cadrelor didactice o inten- să muncă de popularizare a documentelor de stat cu privire la atestare, explicînd scopul și impor- tanta acesteia, ilămurindu-i asupra modului cum vor decurge lucrările, mobilizînd tot ce este mai bun și mai valoros în școală pentru spriji- nirea acțiunii de atestare. Fiecare om al muncii din școală trebuie să înțeleagă că atribuirea gradelor de învățător și profesor se face în in; teresu'l tuturor învățătorilor și profesorilor care își înțeleg misiu- nea, în interesul dezvoltării învățâ- mîntului în patria noastră. In toate școlile din tară și în mod deosebit în acelea din raioanele unde lucrea- ză comisiile de atestare trebuie lă- murite pe larg problemele legate de atestare, folosindu-se în acest scop cele mai variate metode — confe- rințe. gazete de perete, emisiuni la stafiile de radioficare. munca de lă- murire de la om la om — pentru ca fiecare învățător si profesor să înțe- leagă pe deplin scopul acestei ac- țiuni și să fie mobilizat pentru sprijinirea ei- Pentru a da aiutor comisiilor de atestare în cunoașterea oamenilor, secțiile de învățămînt trebuie să pre- vadă în planurile lor. în această perioadă, controlarea acelor scoli pe care nu le cunosc încă suficient. O sarcină deosebită le revine or- ganelor sindicale, care trebuie să se îngrijească de temeinica instrui- re a activului sindical în această problemă, pentru ca . fiecare mem- bru al activului să poată contribui din plin la succesul acțiunii de atestare a cadrelor didactice. Lucrările de atestare a cadrelor didactice trebuie să constituie pen- tru fiecare om al muncii din îifvă- tămînț un prilej de serioasă verifi- care a muncii sale, a atitudinii sale, a felului cum luptă pentru instruirea și educarea tinerei generatii, pen- tru răspândirea științei și culturii în mase. Analizînd munca învățătorilor și profesorilor în clasă, precum și ac- tivitatea obștească proprie misiunii lor de luminători ai maselor, comi- siile de atestare trebuie să mo- bilizeze pe fiecare învățător și pro- fesor la noi eforturi în lupta pentru înflorirea școlii noastre, puse în slujba poporului muncitor. Pentru ridicarea nivelului cultural Țăranii muncitori din comuna Pereții, regiunea București, se mindresc ț cu școala nouă cu 12 săli de clasă, laborator, sală de spectacole etc. con- struită prin autoimpunere, cu căminul cultural sau marea sală de festi- vități unde se desfășoară o activitate rodnică. Ei înconjoară cu dragoste pe învățătorii și profesorii de aici, printre care Ileana ionescu, Ioana Gcorgescu, Marin Andrei și Ileana Buzdugan, care după o muncă de mai mulți ani au izbutit să scoată din bezna ne- științei de carte un număr de 4.100 de țărani muncitori, iar pe ultimii 42 neștiutori de carie îi învață acum să scrie și să citească. Cadrele didactice din comuna Peretu nu s-au mărginit numai la atît. Din rîndul lor s-a creat un colectiv de conferențiari care îndrumează și susțin permanent lucrările cercului agrotehnic și munca celor 36 cercuri de citit existente în comună, au organizat consfătuiri ale tehnicienilor agronomi cu țăranii muncitori, înlîlniri cu fruntașii recoltelor bogate, seri culturale, seri de întrebări și răspunsuri pe diferite teme literare, științifice, agricole, social-sanitare etc. Cu ajutorul țăranilor muncitori in comună s-a format un puternic colectiv artistic. Ca urmare a ridicării nivelului cultural și popularizării rezultatelor gos- podăriilor agricole colective din satele din jur, 47 de familii de țărani muncitori și-au unit pămîntul formînd o întovărășire agricolă. Aplicînd cele învățate la cercul agrotehnic, alți 70 de țărani muncitori poartă acum ; titlul de fruntași ai recoltelor bogate. In cinstea celui de al doilea Congres al P.M.R., intelectualii din co- muna Peretu au inițiat noi acțiuni menite să contribuie la continua ri- dicare a nivelului cultural al maselor. Intr-o chemare adresată către toți intelectualii din raionul Roșiori de Vede ei și-au propus oa pînă la 31 martie 1956 să mărească numărul țăranilor muncitori, tineri și bătrîni, care participă la activitatea echipelor de cor, teatru, dansuri etc. de la 63 la 200, să înființeze încă o echipă artistică de agitație și să îmbogă- țească repertoriul acestor formații cu noi lucrări romînești și sovietice. Programul căminului cultural din comună va fi organizat astfel încît săptămînal să cuprindă o seară culturală, o seară de întrebări și răs- punsuri, o seară de informări politice pe teme interne și internaționale, o zi a agronomului, o zi a tineretului etc. Pentru atragerea în jurul bi- bliotecii a unui număr cît mai mare de cititori se vor organiza aici 5 re- cenzii la cărțile „Pîine albă“, „Secerișul", „Maria", „Mesteacănul alb“ și „Brazdă peste haturi". In cadrul cercurilor de citit se vor organiza lec- turi colective pe teme agrotehnice și cu caracter științific popular, pre- cum și informări politice pe baza articolelor apărute în presă. In organizarea acțiunilor culturale în mediul sătesc, intelectualii din Peretu folosesc experiența intelectualilor sovietici din Murîghino. Pînă la 23 decembrie, intelectualii din comuna Peretu și-au propus să organizeze două consfătuiri legate de trecutul de luptă al partidului, o seară literară în care se vor citi fragmente din cele mai bune lucrări in- spirate din viața și lupta partidului precum și manifestări artistice în- chinate Congresului partidului. Chemarea intelectualilor din comuna Peretu adresată intelectualilor din raionul Roșiori a constituit un nou imbold de muncă pentru cadrele didactice din celelalte sate ale raionului. Dovadă sînt răspunsurile la chemare ale învățătorilor și profesorilor din comunele Drăgănești, Be- litori, Măzăceni, Pîrlita, Tufeni și alte comune din raion. Răspunsurile cuprind angajamentele însuflețite ale cadrelor didactice ca în cinstea Congresului să-și sporească contribuția la ridicarea nivelului cultural al maselor de țărani muncitori. (Agerpres) Spre ii oi realizări Dorind să întîmpine cel de al Il-lea Congres al P.M.R. cu reali- zări cît mai însemnate în muncă, învățătorii și profesorii din raionul Turda și-au îndreptat toate efortu- rile spre îmbunătățirea conținutului lecțiilor, spre întărirea educației pa- triotice a elevilor, spre îmbunătăți- rea activității obștești, spre ridica- rea nivelului lor ideologic și profe- sional. Colectivul metodiștilor de pe lin- gă secția raională de învățămînt și-a intensificat activitatea de îndru- mare a școlilor, acordînd atenție în special școlilor din satele mai în- depărtate, care au primit pînă acum mai puțin ajutor. Luna aceasta me- todiștii au vizitat 14 din aceste școli, dînd cadrelor didactice îndrumări cu privire la îmbunătățirea conținu- tului lecțiilor și a metodelor de pre- dare. la folosirea materialului di- dactic etc. Cu multă grijă se preocupă sec- ția raională de învățămînt de aju- torarea pedagogilor cuprinși la cursurile de perfecționare. Acestora li s-a asigurat materialul bibliogra- fic de care au nevoie. Cu sprijinul cabinetului pedagogic regional s-au organizat consultații în ajutorul ce- lor ce studiază individual. Organele învățămîntului șl ca- drele didactice acordă o mare aten- ție construirii și amenajării localu- rilor școlare. In această perioadă, în comunele Ceanul Mare, Triteni, Boru Ocolitei, Petrești etc. s-au in- tensificat lucrările de lărgire, pre- cum și de ridicare a unor școli noi prin autoimpunere. Activitatea obștească se desfășoa- ră mult mai viu, mai interesant. In scopul atragerii țăranilor mun- citori în gospodăria agricolă colec- tivă, pedagogii din comuna Viișoa- ra au organizat vizite cu ele- vii si părinții lor la gospodăriile agricole din Bolduț, Boian, Triteni- Colonie. De asemenea, ei au invitat la școală colectiviști din aceste co- mune. Aceștia au vorbit în fața ele- vilor și părinților despre succesele obținute datorită muncii în comun, pe suprafețe mari, cu mijloace me- canizate. Pionierii si școlarii din comunele Bădeni, Plătești. Ceanul Mare etc. au ajutat colectiviștilor la recoltarea cartofilor și au strîns cantități mari de ghindă. De asemenea, elevii din raionul Turda desfășoară o activi- tate rodnică pentru colectarea cenu- șii și a fierului vechi. în Regiunea Autonomă Maghiară Cadrele didactice din Regiunea Autonomă Maghiară și-au spo- rit eforturile pentru a întîmpina cel de al II-lea> Congres al partidu- lui cu noi succese în muncă. îmbunătățirea activității instnuctiv-educative. intensificarea muncii culturale de masă, folosirea resurselor locale ipentrh ridicarea unor noi construcții școlare și pentru îmbogățirea materialului di- dactic existent reprezintă numai o parte din angajamentele pe care și le-au luat oamenii muncii din învățămînt din Regiunea Autonomă Maghiară. In majoritatea școlilor regiunii, situația la învățătură a prime- lor săptămâni din pătrarul II arată creșterea calitativă a procesu- lui de învățămînt. In raionul Sîngiorgiul de Pădure, în cinstea Con- gresului s-au luat măsuri importante în scopul realizării unei legă- turi mai strînse a învățămîntului cu practica. De curînd. în acest raion au fost amenajate. prin valorificarea resurselor locale, 23 de ateliere de .lucrări practice în școlile de 7 ani. învățătorii si profesorii de la școala de 7 ani din comuna Sîn- dominic, raionul Miercurea Ciuc, au organizat o echipă artistică cu un bogat și variat repertoriu. .Ei și-au propus ca din spectacole să realizeze fonduri cu care să sprijine construirea unui local de scoală în cătunul Cerealja. Pînă în prezent a fost reaiiizată suma de 1500 lei. O frumoasă inițiativă a comitetului sindical regional al munci- torilor din învățământ este organizarea, în colaborare cu comitetul regional U.T.M. și cabinetul pedagogic, a unui concurs literar pen- tru elevii școlilor medii de 10 ani. In tematica concursului sînt pre- văzute subiecte legate de lupta comuniștilor pentru libertatea si feri- cirea poporului nostru. Activitatea școlilor din Cîmpulung-Muscel Pentru a face cu- noscute elevilor trecu- tul glorios de luptă al partidului și realizările obținute de oamenii muncii din țara noas- tră, sub conducerea partidului, pe drumul construirii socialismu- lui, școala medie de băieți nr. 1 din Cim- pulung.Muscel a or. ganizat de curînd o expoziție în care sînt prezentate imagini din activitatea dusă în ile- galitate de P.C.R., precum și grafice cu privire la succesele obținute în patria noa- stră în anii regimului de democrație popu- lară. Pedagogii co- muniști dau explicații amănunțite elevilor ca. re vizitează expoziția. Intensificînd, în cins- tea Congresului parti- dului, munca educati- vă în mijlocul elevi- lor, școala organizea- ză simpozioane și se- rate literare, ale că- ror teme se referă, de asemenea, la trecutul de luptă al partidului. Realizările obținute de oamenii muncii din țara noastră sub con- ducerea partidului con- stituie subiectele ore- lor de informare poli- tică. Și la școala peda- gogică din Cîmpu- lung-Muscel se desfă- șoară o activitate sus- ținută în întimpinarea Congresului partidului. In biblioteca școlii au fost expuse, într-o vi- trină, numeroase cărți care vorbesc despre lupta comuniștilor în ilegalitate. Elevii școlii întîm- pină cel de al doilea Congres al partidului cu noi realizări pe tă- rlmul muncii obștești. Ei vor presta 300 de ore de muncă volun^ iară pentru înfrumu' sețarea localității. Pi- nă în prezent ei au curățit aleea Flămin- da. Acum se pregătesc să amenajeze parcul pionierilor. Elevii școlii vor al- cătui gazete festive pe clase și pe școală, precum și un fotomon- taj cu tema: „Vic- toriile obținute de po- porul nostru muncitor sub conducerea parti- dului". In orele edu- cative se vor prezen- ta referate cu temele: „Lupta partidului pen. tru construirea socia- lismului în țara noas- tră" și „Grija parti- dului pentru tineretul din patria noastră", iar in orele de inform mare politică va fi prezentată tema : „Re- alizările regimului de- mocrat-popular". N. PAVEL Tovarășul Florea Ene, profesor-maistru, explică elevilor cum trebuie folo- schița dornului. sită RODNICĂ ÎMBINARE' A TEORIEI CU PRACTICA Ne aflăm într-unul din rele școlii profesionale atelie- C.F.R. Griviia Roșie din București, si- tuat chiar in ' incinta marelui complex Grivița Roșie. 40 de băieți, intre 14—15 ani, îm- ■•brăcati în salopete, se îndreap- tă voioși către locurile lor de muncă. Sînt elevii clasei a VIN-a ,,A“ de la școala medie nr. 4 din București. In fiecare luni, elevii acestei clase fac aici pract’că timp de 5 ore, invățînd să exe- cute diferite lucrări de lăcătușe- rie. Ministerul Invătămintului experimentează la această clasă îmbinarea pregătirii teoretice cu pregătirea practică direct in pro- ducție. După un an de practică în atelier, elevii vor munci chiar în întreprindere, cîte o zi pe săp- tămînă, învățind diferite meserii, după aptitudinile fiecăruia. Dragostea și interesul, cu care elevii clasei a VUI-a „A“ parti- cipă la activitatea practică în^ atelier reflectă din plin dorința lor puternică de a dobmdi o pre- gătire multilaterală. lată-i cu cită rivnă mînttiesc pila, cu cită atenție cercetează fefele și muchiile dornului pe care îl execută. Fiecare își are locul lui fix de muncă, menghi- nea lui. Pe bancurile căptușite cu tablă sînt fixate tocmai 40 de menghine. In fața fiecărei men- ghini se găsesc proiectoarele și pupitrele de sîrmă împletită, pe care elevii își țin caietele de șchițe tehnologice și caietele de notițe. Toate sînt deschise, ză, elevii i caietele de schite . In timp ce lucrea- urmăresc continuu schița din caiet. Ei au la înde- mină toate sculele necesare. In dreptul fiecărei menghini, bancul este prevăzut cu cîte un sertar care cuprinde o trusă complectă de lăcătușerie. Tovarășul Luther Nica, profe- sor-maistru, se plimbă continuu printre bancuri. Observă cum așează elevii piesele in men- ghine, cum le pilesc, le explică unora cum trebuie să verifice paralelitatea laturilor cu ajutorul instrumentelor de care dispun. Celălalt profesor-maistru, tov. Florea Ene, urmărește în ce mă- sură piesele executate de elevi corespund schiței din caiet. Con- statind unele greșeli, pentru a ajuta întreaga clasă, el trece la temelor, cit și în atelier. Șase dintre ei au terminat de executat dornul și toți șase au fost no- tați de către tovarășii prefesori- maiștri cu nota 5. Printre aceș- tia se numără Ghervasia Ion, Arvat, Cotomschi Mihai. Unul dintre elevi, Dini Alexandru- care urmează cursurile la altă școală și care a fost atras de activitatea practică de aici, a reușit să lu- creze dornul în șase ore, adică exact în timpul necesar unui muncitor. Tovarășul Luther Nica păstrează această piesă cu deo- sebită dragoste. Succesele acestor elevi îi vor rămîne multă vreme în suflet ca amintirea unui înce- put frumos de activitate. Prin lucrările practice desfă- șurate pînă acum, elevii clasei a VUI-a „A" s-au înarmat cu multe cunoștințe din dome- niul tehnic, și-au format de- prinderi practice deosebit de utile. Deși această activitate nu a început decît la 1 oc- tombrie, elevii cunosc bine atelierul de lăcătușerie, sculele și utilajul. Știu cum trebuie în- trebuințate sculele și la ce fel de operatii, știu să descrie fie- care sculă în parte. Toți știu să descrie operațiile succesive de executare a unei piese: opera- țiuni de îndreptare, de trasare, de tăiere, de pilire. In ultimul timp au învățat să pitească su- prafețe plane, supra- fețe cilindrice, su- prafețe paralele, mu- chii, să finiseze. /ls- tăzi, elevii pilesc su- prafețele paralele ale dornului cu corp he- xagonal. Ei între- buințează pila, eche- rul, rigla cu deose- bită îndemînare. Ți-e mai mare dragul tablă și explică lor cum trebuie dornului îndrumați de încăodală elevi- folosită schița organizația de parlid din școală, pedagogii ca- re lucrează la această clasă se străduiesc în lecțiile lor să lege cît mai strîns teoria de Practică. La rindul lor, tovarășii profe- sori-maiștri, sprijiniți ile către or- ganizația de partid și conducerea întreprinderii, caută să dea ele- vilor o cît mai temeinică pregă- tire practică. Stimulați de grija celor din jur, elevii clasei a VUI-a „A" muncesc cu strguință atît în scoală și acasă pentru pregătirea lecțiilor și exe-cutarea Elevii pilesc fețele dornului. să-i privești cu cită vioiciune și cu cită îndemînare minuiesc sculele, cît sint de absorbiți în executa- rea piesei. Unii vor ca dornul lucrat de ei să strălucească, nu glumă. Și lucrea- ză la finisare cu multă stăruință. Chiar de-ai vrea -să le spui că e gata pie- sa, ei lot nu se lasă. Vor să fie mal fru- moasă, mai perfectă. In cadrul acestei activități, elevii nu numai că se înar- mează cu temeinice deprinderi practice, dar au posibilitatea să aplice și să-și consolideze multe din cunoștințele teo- retice însușite la lec- ții. De pildă vor e- fectua calculul des- chiderii cheii prin teorema lui Pitagora, calculul di- mensiunilor (cotelor} la diferite piese, măsurători de dimensiuni. Vor face interesante aplicații in legătură cu materia însușită la fizică despre elemente, pirghii, greutatea corpurilor. proprietățile corpurilor, unitățile de măsură, în legătură cu ma- teria însușită la chimie, la dese- nul liniar. Părinții elevilor din clasa a VIII-a „A" sînt foarte bucuroși că fiii lor primesc, odată cu pre- gătirea teoretică, și pregătire practică. Ei se interesează în- deaproape nu numai de rezulta- tele^ pe care le obțin fiii lor la lecții, ci și de calitatea muncii lor în atelier. Mulți dintre ei sint chiar muncitori în Uzinele Gri- vița Roșie. Acești părinți se gîndesc cu bucurie la ziua cînd alături de el vor veni să lucreze propriii lor fii, ca ingineri sau ca tehnicieni. Ei vor ca steagul pe căldura, Iov. L. Nica, profesor-maislru, explica verificarea paralelității laturilor care-l vor preda noii generații să fie purtat cu cinste către înaltele culmi ale științei și ale tehnicii. Alfi părinți sînt ingineri, profe- sori, ofițeri. Cu toții privesc cu deosebită satisfacție măsurile pe care le ia partidul și guvernul patriei noastre pentru lărgirea caracterului practic al învăță- mîntului, pentru o legătură strin- să a predării cu producția. MARIA PĂUN Pag GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI Mihail Ivanovici Kalinin — 80 de ani de la nașterea lui — La 19 noiembrie s-au împlinit 80 de ani de ia nașterea lui M.I. Kali- nin, remarcabil activist al P.C.U.S., eminent om de stat al Uniunii So- vietice. Discipol șî tovarăș credincios de luptă al marelui Lenin, Mihail Iva- novlci Kalinin și-a consacrat în- treaga viață luptei pentru întfăiptu- irea idealurilor clasei muncitoare, pentru eliberarea oamenilor muncii de exploatarea capitalistă, pentru victoria comunismului. In anii pri- mei revolutii ruse el a fost unul din organizatorii bolșevici de seamă ai clasei muncitoare din Petersburg. îndeplinind sarcinile de răspundere oare i-au fost trasate de partid, el a susținut în mod consecvent pozi- ția leninistă în lupta pentru pre- gătirea și înfăptuirea Marii Revo- lutii Socialiste din Octombrie. In- cepînd din anul 1919, M. I. Kalinin a îndeplinit timp de 27 de ani func- ția de președinte al Comitetului Central Executiv pe întreaga Rusie, iar apoi cea de președinte al Pre- zidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In aceste funcții el s-a do- vedit a fi un eminent conducător leninist, care nu cunoaște alte in- terese în afara intereselor partidu- lui și poporului. M. I. Kalinin a făcut parte întotdeauna din nucleul conducător aJ P.C.U.S. care, după moartea lui Lenin, în frunte cu I. V. Steiin a dus poporul sovietic la lupta pentru înfăptuirea mărețelor pianuri leniniste de industrializare a tării și de colectivizare a agricul- turii. M. I. Kalinin a fost un neuitat sfătuitor al tinerei generatii, un mare prieten și îndrumător al învă- tătorimii sovietice. In discursurile și articolele sale el s-a adresat de multe ori tinerilor, ifără să-i dăscă- lească, ci exprimîndu-și punctul său de vedere, purtatul de vedere al unui cunoscător de seamă al marx- ismului, al unuia dintre oamenii cei mai culti ai vremurilor noastre, al unui om cu multă experiență., care cunoaște btns viata și care îi in- vită pe tineri cum să trăiască, cum să devină adevărati slujitori ai pa- triei. El a fost un exemplu strălucit de agitator, un maestru .al cuvm- tului, care stăpânea arta de a ex- pune cele mai complicate probleme într-o formă extrem de dară, sim- plă și precisă, in imagini .puternice și vii. Plecînd de la învățătura clasicilor marxism-leninismului, M. 1. Kali- nin a analizat concret fenomenele de educație, arătind că educația și știința despre educație trebuie să reacționeze sensibil la schimbările revoluție im re care au avut loc în so- cietatea sovietică, să reflecte și să răspundă, în felul lor specific, la nevoile materiale și spirituale ale acestei societăți, făurind un om cu o dezvoltare multilaterală, construc- tor activ și conștient al comunis- mului. „La noi se formează un om nou — spunea el — omul societății socialiste. Acestui om ir»ou trebuie să i se inoculeze cele mai bune ca- lități omenești”. Și, pentru a se atinge acest obiectiv, care consti- tuie o necesitate istorică, conștiința omului în dezvoltare trebuie să se formeze la izvorul ideologiei prole- tariatului, purtătorul celei mai îna- intate concepții de viată, a! celei mai nobile morale. Adresîndu-se în emul 1939 învățătorilor decorati de la sate, M. I. Kalinin le arăta că în fata învătătoeimii sovietice stă cea mai grea sarcină a educației comu- niste: formarea conștiinței comu- n ste a oamenilor sovietici. Funda- mentul acestei conștiințe — arăta el — este concepția materialist- dialectică. care constituie nîrghia întregii vieți spirituale a omului și care se formează la tineri mai ales în procesul de învățămînt. Concep- ția de viată co- munistă, spunea M. I. Kamn, 8n- seaimnă ipentru luptători: navei’ut I- ei ©repetare ceea ce eisite un tefes- cap uriaș pentru astronom și un miicroscero pentru cercetările de la- borator. Ridieînidu-se #m- potriivia încercă- riilor de a iden- tifica educația ou instrucția. M I. Kalinin .arăta că educația este o noțiune mai 'lar- gă, care îmbrăți- șează foaie as- pectele vieții spi- rituale aie perso- nalității omului. A educa — spu- nea el — înseam- nă a contribui fa formarea unor trăsături de ca- racter, de vo ntă și de viată emoți- onală, înseamnă a fi un 'adevărat ,,inginer al sufle- tului", O atenție deo- sebită ia acordat M. I. Kalinin educației tineretului profund disciplina, să fie un om cu în spiiitul- patriotismului socialist, socotind conținutul acestuia ca o expresie a unității mor al-politice a poporului sovietic. El ia subliniat caracterul activ al patriotismului socialist, care se exprimă nu prin fraze declarative despre dragostea fată de patrie, ci prin .slujirea reală a poporului. Adevăratul patriot, spunea Kalinin, nu poate sta în afara lupteț, în af.ara muncii. El nu poate să rămână un contemplator neutru, ci este obligat să ia parte l>a muncă, la lupta pentru ridicarea generală a patriei sale. De aceea, el socotea că formarea convinge- rilor comuniste implică neapărat educarea tineretului în spiritul res- pectului față de muncă, față de omul muncitor. Respectul față de muncă, înțelegerea necesității și însemnătății muncii pentru fericirea patriei, arăta Kalin n. constituie fundamentul acelei înalte trăsături morale a omului sovietic — atitu- dinea comunistă față de muncă, iar respectul față de omul muncitor, recunoașterea valorii iui este expre- sia umanismului socialist. Adânc cunoscător al tineretului, Kalinin îi îndemna pe pedagogi să se bazeze, în munca .lor educativă, pe impresionabilitatea tineretului, pe năzuința lui spre țeluri înalte, spre înfăptuirea unor acte eroice puse în slujba poporului. Pornind de lo învățătura lui' Le- nin cu privire la educația tinerei generații, M. I. Kalinin a subliniat în repetate rinduri însemnătatea rolului pe care trebuie să-l îndepli- nească învățătorul în societatea sovietică. Tocmai pentru că acest rol este atW de important, arăta e', stau în fața învățătorului exigențe atît de mari. El trebuie să influen- țeze elevii nu numai prin cunoștin- țele sale, dar în aceeași măsură și prin autoritatea sa morală, prin comportarea lui, prin întreaga lui atitud ne. învățătorul, snunea Ka- linin, poate să insufle elevilor săi acele idei in oare el însuși crede, poate să dezvolte cicele sentimente pe oare le trăiește chiar el. Tocmai de aceea calitatea muncii instruc- tiv-educative depinde, în ultima ins- tanță, de nivelul de conștiință, de nivelul ideologic și politic al învă- țătorilor. învățătorul trebuie să-și cunoască un larg orizont cultural, care să știe să prezinte în fata copiilor lucrurile cele mai complicate într-o formă simplă si accesibilă. De aceea, nu de puține ori M. I. Kalinin a arătat că în munca pedagogică nu sînt per- mise șablonul, rutina, imitarea me- canică, deoarece această muncă, prin însăși natura ei, cere iniția- tivă creatoare, îndrăzneală în ten- dința permanent? de perfecționare a mijloacelor pentru educarea omu- lui. învățătorul, spunea Kalinin, tre- buie să trăiască profund idealurile, interesele tării sale, să privească mereu îna.inte și să atragă în aceas- tă tendință si ne elevii lui. De aceea, el tiebuie să participe activ la viata socială a oamenilor sovietici, -tre- buie să lege munca lui culturală de întreaga muncă de construcție so- cialistă. „Este de dorit — le spunea el învățătorilor, — ca în activitatea voastră cultura’iă să introduceți ele- mente sociale, de stat, elemente politice; altfel, cultura voastră își va pierde orientarea și va căpăta un caracter de așa zisă „cultură locală", va pierde legătura cu cul- tura dp stat, cu cerințele culturale de stat”. Aplicate de marea armată a pe- da gogilor sovietici, -ideile marxist- leniniste cu privire la educarea co- munistă a tineretului, expuse de M. I. Kali-nm în lucrările sale, au adus o contribuție de cea mai mare însemnătate la formarea tinerelor generații ale Țării Socialismului. Aceste idei sînt tot mai mult însu- șite si aplicate astăzi si de pedago- gii țării noastre. Partidul și guver- nul țării noastre acordă o mare în- semnătate educării tineretului în spiritul comunismului, crelnd peda- gogilor condiții mereu mai bune de muncă, aiutîndu-i să înarmeze ti- neretul cu înaltele calități ale omu- lui nou. ale omului societății socia- liste. Acum, cînd se împlinesc 80 de ani de la nașterea lui Mihail Iva- novici Kalinin, pedagogii din țara noastră alături de toti oamenii muncii, cinstesc memoria lui, păs- triudu-i o amintire luminoasă și învățând din minunata lui pildă, care-i însuflețește în lupta pentru educarea comunistă a tineretului, pentru construirea socialismului. Comsomoliștii ajută pe profesori să întărească disciplina In toamna anului trecut, cînd s-a introdus învătămîntul mixt, ma- joritatea elevilor școlii medii nr. 126 din Moscova au fost transferați la alte instituții de învățămînt, iar în ilocu-l lor au venii elevi de la alte școli. S-a format Un nou colectiv de elevi. Printre el «e numărau peste 200 de comsomoliști. La început, profesorii nu erau mulțumiți de noii elevi nici din punct de vedere al disciplinei, nici din punct de vedere al învățăturii. Organizația de comsomol a hotă- rît să ajute profesorilor să socreas- că promovabiilitatea, «ă întărească disciplina. In acest sco-p era nece- sar, în primul rînd, să se cimenteze colectivul de elevi. In această pri- vință au desfășurat o activitate in- teresantă comsomoliștii din clasa a IX-a „A“. Ei au hotărît Să organi- zeze o reuniune tovărășească. Și iată că, într-o seară de sîmbătă, elevii din clasa a IX-a se întruniră la școală nu pentru lecții, ci pen- tru o convorbire prietenească, la o ceașcă de ceai. Au vorbit despre scriitorii preferati, au citit versuri, au dansat. S-au găsit și „artiști" care au prezentat un mic schaci. Reuniunea s-a desfășurat într-o at- mosferă de caldă 'prietenie. Băieții și fetele au plecat acasă bucuroși și mulțumiți. O săptămîna mai tîrziu. într-o zn senină de duminică, întreaga clasă plecă, la -propunerea conisomobștl- lor, în afara orașului, în satul Ar- hangelskoe din apropierea Mosco- vei. Aici elevii au vizliat muzeul local, au jucat volei, s-au plimbat prin parc. Plimbările tn comun și reuniunile au dat comsomoliștilor si -profesori- lor prilejul să-i cunoască îndea- proape pe elevi, să descopere inte- resele și înclinațiile lor. Au fost des- coperjți, firește, și acei elevi care a- veau o influentă proastă asupra ce- lorlalți, și acei care aveau nevoie de un ajutor tovărășesc. Comsomoliștii i-au convins pe cei mai buni elevi să-i a iute la învățătură pe cei ră- mași în urmă, să-i ia, așa cum se sipune aici, sub patronajul lor. Com- somoliștii controlau cu regularitate modul în care se pregătesc pentru lecții si îsi organizează odihna elevii rămași în urmă. Ei informau asupra acestor chestiuni pe profe- sori, ipe conducătorii organizație! de comsomol. Unii dintre ei vizitau, împreună cu dirigintele clasei, pe elevii rămași în urmă, stăteau de vorbă cu -părinții acestora. A fost necesar să se muncească mult cu cei care încălcau disciplina, împiedicând clasa să-și desfășoare CASA REGIONALA A PEDAGOGILOR La Cernăuți a avid loc inaugurarea fes- tivă a Casei regiona- le a pedagogilor. La inaugurare au partici- pat aproximativ 500 de reprezentanti ai ca- drelor didactice din orașe și sate. Delega- țiile de pedagogi au vizitat cabinetele pe- dagogice a.le casei.au cercetat materialul di- dactic expus aici, bi- blioteca și sălile in care vor funcționa cercurile de artiști a- matori. In încheiere a avut loc un concert prezen- tat de echipa de artiști Ș amatori din rîndurile cadrelor didactice. CU MI1NILE PROPRII La școala medie din satul Peni, raionul Iva- ninsk, regiunea Kursk trebuia instalată lumi- na electrică. Pentru aceasta era nevoie de un șanf de 60 m, care să meargă de la școală pînă la stația de transformare. E'evii din clasele superioare au hotărît să execute singuri această lu: ra- re. Muncind cu multă însuflețire ei au săpat șanțul in două zile. In curînd, școlarii vor executa lucrări practice în atelierul utilat cu mașini-u- normal activitatea. Printre aceștia se număra Boris Zatulovski. Deși era un tinăr capabil. învăța sub .po- sibilitățile lui. încălca ondine, din școală, avea o influentă negativă a- supra celorlalți elevi. Câțiva comso- molișii, împreună cu dirigintele cla- sei, îl vizitară acasă. Ei îi discutară purtarea în prezența părinților lui, condamnindu-i cu asprime faptele și deolarind pe față că el defăimea- ză titlul de elev al unei școli sovie- tice. Lupta dîrză .a comsomoliștilor pentru îndreptarea tovarășului lor nu a fost zadarnică. In prezent, Boris Zatulovski obține succese la învățătură în clasa a X-a. Comsomoliștii din clasa a IX-a „A" au acordat multă atenție Liu- s:ei Kizi-lova, care întîmipina dificul- tăți în studierea matematicii. Intr-o zi, Liusia aduse din .partea mamei'ei o adeverință în care aceasta o au- toriza pe fiica ei să părăsească școala. Știrea îi alarmă p? comso- molisti. Dirigintele clasei, directorul școlii și colegii Liusie’ au stat de vorbă cu ea. Cu totii i-au atras a- tenția asupra faptei ei nesăbuite, căutînd s-o convingă să renunțe la hotărârea el. Directorul îi chemă la școală pe părinții eleve: ș; stătu în- delung de vorbă cu ei.. Grupa de comsomol îi consacră Liusiei o adu- nare specială. Si aceasta a rămas la scoală. Cu aiutorul colegelor și-a trecut toate examenele și acum în- vață cu succes în clasa a X-a. Tot com-somoliștii din clasa a IX-a „A“ -au fost inițiatorii servi- ciului pe scoală. Lucrurile s-au -pe- trecut -astfel : se îmbolnăvise diri- ginta clasei, care în ziua respectivă trebuia să fie de serviciu pe școală. Ttebu a să fie chemat un alt profe- sor care să f-acă serviciul. .,Dar ce ar fi să organizăm noi'înșine servi- ciul ?“ — întrebă Olea Deribina. responsabila de grupă, pe colegii ei de clasă. Această -idee a fost a- probată în unanimitate. O’.ea aduse această hotărire 1-a cunoștința șe- fului secției de învățămînt. — Este un lucru lăudabil — spuse aceasta — dar va ști oare clasa să mențină în școală ordinea necesară ? — Vom ști, răspunse eleva, pu- teți fl sigur de aceasta. $i, într-adevăr, elevii organizară perfect serviciul. Apoi, ei adresară directorului școlii o cerere, rugin- du-1 să le îngăduie să facă si pe viitor serviciul, înlocuindu-i pe pro- fesori. Aprobarea fu obținută. Clasa a făcut serviciul după grafic, înde- plinindu-și în mod remarcabil în- datoririle. $i alte clase au urmat TIRI DIN U. R. S. S. nelte și electrificat. Elevii claselor supe- rioare var studia pre- lucrarea la strung a lemnului șl metalului. VIAȚA CULTURALĂ A UNUI SAT DIN BIELORUSIA In satul Dașkovka pulsează din plin via- ța culturală. Colhoz- nicii și intelectualii satului vizionează fil- me noi, ascultă lecții la lectoratul sătesc. Amatorii de artă acti- vează în cercurile de artișlț amatori. Bibliotecile din sat au 40.000 volume de literatură politică, be- letristică, agricolă, medicală și pedago- gică. La școala medie în școală exemplul clasei a IX-a „A“. In felul acesta, profesorii au fost eliberați de o muncă suplimentară si au căpătat posibilitatea de a se odihni în liniște în timpul recreațiilor. Comsomoliștii din clasa a IX-a „B“ iau luat, de -asemenea, o ini- țiativă interesantă. Ei au hotărît să prezinte, în cadrul •adunări- lor de clasă, referate pe teme alese de elevii înșiși. S-au prezen- tat referate interesante despre călă- torii, despre spațiul interplanetar, despre cele mai recente descoperiri geografice, despre cele mai noi rea- lizări ale științei și tehnicii, despre vi-ața tineretului de -peste hotare. Re- feratele au oglindit interesele școla- rilor, aptitudinile lor, gîndurile lor cu privire la viitor. Intr-o atmosferă de mare însufle- țire s-a desfășurat în clasă o discu- ție cu tema : „Cum trebuie să fie un comsomollsi". Amintirile despre faptele legendare ale eroilor corn- somoliști în anii războiului civil și în anii Marelui Război pentru Apă- rarea Patriei, relatările despre erois- mul in muncă al tineretului care lucrează pe pământurile virgine și înțelenite i-au însuflețit pe elevi, le-au trezit dorința de a urma pilda eroilor, de a fi tot atît de îndrăzneți și hotăriți ca și ei. Organizația de comsomol a pri- mit un sprijin însemnat din partea tinerilor Alexandr Mirimov, Valerii Boktunov și Osip Sinelnikov, foști elevi ai școlii. Aceștia fuseseră frun- tași la învățătură, membri activi ai organizației de comsomol. In toam- na anului 1954. ei au devenit stu- dent i ai diferitelor instituții de în- vățământ superior din Moscova.. Acum în orele lor libere, ei vin la școală, le vorbesc elevilor despre tradițiile acesteia, lîi 'ajută pe com- somoHști să organizeze -adunări. Comsomoliștii folosesc și alte multe mijloace pentru a ajuta ca- drele didactice în munca lor migă- loasă pe tărâmul învătămîntului și educației. Ei editează gazete de pe- rete, folosesc postul de radioampli- ficare din scoală, organizează vizio- narea spectacolelor, precum si dife- rite cercuri de amatori. Eforturile lor dau roade. La sfârșitul anului școlar trecut, procentul general de promovare pe scoală s-a urcat la 96%. Lupta pentru însușirea de către elevi a unor cunoștințe adinei și te- meinice, pentru o disciplină exem- plară, ocupă un loc de frunte în ac- tivitatea organizației de comsomol. E. LOKTIONOV STUDENȚI STRĂINI LA MOSCOVA de zi și serală învață peste o mie de elevi, In perioada de du- pă război, școala me- die din Dașkovka a dat peste 300 de ab- solvenți. Mulți dintre ei au devenit specia- liști calificați. De pil- dă. Anastasia Mihai- lovna Gaina este a- gronom în colhozul local .,K ras na ia Zvez- da", Arma Nicanorov- na Isaeva este învă- țătoare în satiri vecin, Lejnevka, iar Anna Naurnavna Maiscevna este un bun medic. Cu multă mindrie vorbesc pedagogii des- pre foștii lor elevi — tineri maeștri ai re- coltelor bogate. Meca- nicul-combiner Fe- dor Vasilievicl Bolo- șenko, tractoriștii I- van Konstantinovicl Doroșkov și lakov Ti- mofeevici Baloșenko au îndeplinit în cam- pania agricolă din a- nul acesta cite o nor- mă și jumătate. Pedagogii depun e- forturi spre a ridica nivelul la învățătură și a da elevilor cu- noștințe adinei, temei- nice. De mult respect și autoritate se bucu- ră în mijlocul colhoz- nicilor și al elevilor pedagogii VasUț Ni- kolaevici Demiankov, Fedora Petrovna Ku- jeleva, Anna Kuzmi- nicina Lustenkova și alți maeștri ai profe- siunii de pedagog. In capitala Uniunii Repu- blicilor Socialiste Sovietice învață nenumărati studenti din întreaga lume. Alături de tinerii sovietici, ei îsi însușesc neprețuita comoară a științei și culturii sovietice. In clișeu: la Institutul de petrol „Gubkin", studentul chinez Li Cen își susține pro- ectul de diplomă; Marius Mar- kușevski, student polonez, este un asiduu cititor al bibliotecii Universității „Lo- monosov'4; studiind la Insti- tutul de cinematografie, tînă- rul ceh Milas Saner este ne- despărțit de aparatul de fil- mare; înainte de a pleca aca- să, în Albania, Șiresa Xeno, absolventă a Institutului pe- dagogic și Senasi Zenelai, ti- năr inginer economist, care s-au căsătorit la Moscova, au pornit într-o excursie pe ca- nalul Moscova-Volga; stu- denti germani, mongoli, polo- nezi și chinezi în plimbare ne bulevardele frumoasei Mos- cove. >>>>>> >>>>> »» > » »>:«»» o» >»>>>>»,»»»»»>»•«-><» *»>»»»>»>> » » >>>>>> >^» »»» >»>»»> »>»»»»»>»>»»> >»> » » »» >»»>>*>»> » > >> ic Lupta partidului pentru dezvoltarea culturii și științei în patria noastră Omul societății socialiste trebuie să fie, înainte de toate, omul celei mai înaintate culturi, pentru câ numai in asemenea condiții poate folosi și dezvolta știința și cultura în folosul progresului social. De aceea, revoluția culturală este o parte integrantă, de nedespărțit, a revoluției socialiste, a luptei pentru înfăptuirea celei mai înalte forme de organizare a societă- ții De aceea, desfășurarea revoluției culturale in patria noastră, după eli- berarea ei de sub jugul fascist și după instaurarea regimului de democrație populară, a devenit una dintre pro- blemele principale ale politicii Parti- dului Muncitoresc Romîn in lupta sa pentru construirea socialismului. Regimurile trecute au ținut poporul nostru zeci și sute de ani într-o stare de în.unscată înapoiere economică și culturală. Cu greu au răzbătut pînă la noi, azi, valorile culturale create de mințile luminate ale trecutului. Oropsită și negată de cele mai multe ori, denaturată, mincinos prezentată alteori, cultura vie, bogată, a poporu- lui nu și-a putut spune în trecut cu- vînlul frumos și plin de înțelepciune. Anii însoriți ai vieții noastre libere, ani de luptă pentru construirea viito- rului socialist sînt și anii în care, pen- tru prima dată în istoria poporului nostru, prin lupta partidului, știința și cultura devin tot maj mult un bun al maselor, o bogăție a întregului po- por. învățătura marilor dascăli ai revo- luției proletare — Marx, Engels, Lenin și Stalin — ca și aplicarea în prac- tică a acestei învățături în lupta pen- tru construirea socialismului și comu- nismului în Uniunea Sovietică au ară- tat partidului nostru sarcinile revolu- ției culturale și problemele pe care re- voluția culturală trebuie să le rezolve pentru a-și atinge scopul. Lupta pentru lichidarea economiei bazate pe exploatare sau care tinde spre exploatare se rezolvă într-un timp oarecum mai precis, limitat. în- deplinirea sarcinilor revoluției cultu- rale, însă — și anume crearea și dez- voltarea nezăgăzuită a unei culturi tot mai profund socialiste In conținut, Prof. univ. Florența Rutu decan al Facultății de Istorie a Universității „C. 1. Parhon" înfrumusețată de tot ceea ce forma națională poate să-i dea mai de preț, sarcina de a forma din fiecare om al societății noi, socialiste, un om cu înaltă pregătire științifică și cultura- lă, capabil să folosească toată bogăția științei și artei și să dezvolte, prin contribuția sa, această avere de preț a societății — cer un timp mult mai îndelungat. Este vorba de munca cea mai migăloasă, cea mai grea și plină de răspundere, dar și cea mai de preț, și anume de crearea unei mentalități și a unor deprinderi noi, care să ducă Ia neîncetata perfecționare a gîndirii și comportării, în spiritul celei mai înalte morale, morala comunistă. Una din primele probleme ale lup- tei partidului nostru pentru crearea unui om nou a fost și este încă pro- blema ridicării nivelului cultural al maselor. De aceea, revoluția noastră culturală a trebuit să înceapă cu cea mai elementară sarcină, lichidarea ru- șinoasei moșteniri a regimurilor de exploatare și împilare — analfabetis- mul. îndată după ce, în condițiile elibe- rării patriei noastre de către victori- oasele armate sovietice de sub jugul fascist, forțele patriotice din țara noa- stră, organizate și conduse de par- tid, au început lupta pentru făurirea vieții noi, libere, P.C.R. a inițiat, prin organizațiile de masă și prin școli, o intensă și susținută campanie de al- fabetizare, pentru a aduce la primul nivel al vieții civilizate — știința de carte — pe cei patru milioane analfa- beți și semianalfabeti pe care ni-i lă- sase regimul burghezo-moșieresc. Mi- nunată și plină de patriotism a fost dragostea și însuflețirea cu care au muncit în această campanie mii și mii de învățători și profesori, care nu și-au precupețit timpul și eforturile pentru a învăța carte pe cei neștiu- tori, deseori în condiții deosebit de grele. Puțini dintre noi, cei ce lucrăm în învățămînt, nu ne-am putea aminti cu înduioșare de înflăcărarea cu ca- re, răspunzînd chemării partidului, cu- treeram încă din toamna anului 1944 fabricile, satele, periferiile orașelor, ba chiar și singuraticele așezări ale stî- nelor, pentru a pune cu răbdare în mîna tinerilor și bătrînilor neștiutori de carte creionul, hîrtia, ziarul 1 Cîți dintre noi nu ne amintim de emoția cu care ne bucuram de primele litere tremurat scrise de o bătrînă munci- toare, de un țăran vlrstnic, de o gos- podină. de primul lor articol la ga- zeta de perete a fabricii sau a car- tierului și în care, spontan și sincer, ei scriau : „Mulțumim din inimă par- tidului că ne-a învățat carie !“ Prin această muncă inițiată de par- tid și larg dezvoltată după 1948 de către Ministerul Invățămîntului, sar- cina lichidării analfabetismului se în- făptuiește cu succes, așa cum a fost prevăzut. O altă sarcină deosebit de importan- tă în lupta pentru ridicarea nivelului cultural o constituie dezvoltarea în- vățămîntului in așa mod încit școlile de toate gradele și specialitățile să dea țării un tineret cu o înaltă pre- gătire teoretică și practică. Din ini- țiativa și prin grija partidului, Mi- nisterul Invățămîntului a înfăptuit în august 1948 reforma învățămîntului pe baza înaintatei experiențe a școlii sovietice. Menită să facă din școală un ajutor de seamă al statului în lup- ta pentru crearea omului nou, refor- ma învățămîntului a fost primită cu satisfacție de masa învățătorilor și profesorilor. Prin grija partidului s-a organizat din vreme pregătirea cadre- lor didactice la cursuri de perfecțio- nare, astfel îneît să se asigure con- dițiile pentru înfăptuirea directivelor reformei învățămîniului. Pentru prima dată în țara noastră s-a extins învățămîmul preșcolar, cu- prinzînd 'sute de mii de copii de la orașe și sate. Urmărind scopul lichi- dării totale a izvorului neștiinței de carte, școala elementară, generală, c- bligatorie și gratuită, cuorinde toți co- piii de vîrstă școlară. S-a extins fn- vățămîntul de 7 ani la orașe și sate, crescînd aproape de 6 ori față de 1938. Pentru pregătirea cadrelor medii și superioare necesare diferitelor ramuri de activitate economică și culturală s-i dezvoltat pe baze științifice învă- țămîntul mediu, de cultură generală, tehnic, artistic, sanitar etc. — punct de plecare fie pentru intrarea în pro- ducție, fie pentru perfecționarea pre- gătirii în instituții de învățământ su- perior (universități, institute pedago- gice, institute tehnice etc.). Structura învățămîniului superior s-a schimbat, după cum s-a schimbat și calitatea sa. înlăturindu-se carac- terul îngust, reacționar, al fostelor universități și institute burgheze ca- re-și deschideau porțile numai fiilor claselor stă.pînitoare. Reforma învățământului a deschis sutelor de mii de copii și de tineri veniți din cartierele fabricilor sau din sate, porțile școlilor și facultăți- lor, dîndu-le posibilitatea să primeas- că de la dascălii lor, ei înșiși educați de partid în sensul unei înalte înțele- geri a misiunii lor, nu „teorii" care să justifice exploatarea, ci explicarea științifică, materialisit-dialectică a le- gilor de dezvoltare a naturii, societă- ții și gîndirii. Răspunzînd sarcinii nobile pe care le-a încredințat-o partidul și poporul, cadrele didactice se străduiesc prin munca lor, prin conștiinciozitatea cu care își ridică necontenit pregătirea ideologico-științifică și pedagogică, să facă din tineretul ce le-a fost încre- dințat un tineret nou, revoluționar, devotat poporului, constructor conști- ent și activ al socialismului în patria noastră. Fără îngrădire sînt posibilitățile pe care le-a deschis tineretului nostru lupta partidului pentru crearea și dez- voltarea unui învățămînt științific, de- mocratic, legat de practică, egal pen- tru toți fiii patriei, indiferent de na- ționalitate. Iată de ce sute de mii de tineri elevi și studenți, ajunși în ul- tima zi a cursurilor, îndreptîndu-se spre muncă sau spre noua învățătură, nu pot să nu spună, cu bucuria vii- torului în ochi : „Mulțumim partidului pentru că ne-a crescut !“ O mare însemnătate pentru ridicarea nivelului cultural 11 maselor o are munca desfășurată sub îndrumarea partidului centru larga răspîndire a cunoști' elor economice, politice și cul- turale in mase, precum și activitatea mereu mai bogată a A.R.L.U.S.-ului pentru popularizarea realizărilor cons- tructorilor comunismului în U R.S.S. Și aceste acțiuni largi de culturaliza- re, de lărgire a orizontului de cunoș- tințe ale maselor populare din țara noastră, inițiate și conduse de către partid, atrag activa participare a unui mare număr de cadre didactice din țara nostră. Fiecare învățător sau profesor care-și duce munca culturală în mijlocul poporului simte o adîncă recunoștință pentru partid, care știe să facă din profesori și învățători, așa cum spunea Lenin, o figură importan- tă a muncii de culturalizare. Indrumînd lupta pentru crearea ca- drelor de înaltă specialitate necesare economiei și culturii noastre, partidul acordă în același tm;p o mare prețui- re cadrelpr mai vîrstnice cu o temei- nică pregătire, pe care acestea, fără rezerve, din patriotism o plin în slujba poporului, în slujba construirii socia- lismului. Regimul nostru democrat- popular se mândrește cu faptul că, ală- turi de noile mlădițe ale intelectuali- tății tinere, ieșite din rîndurile munci- torilor și țăranilor muncitori, in pri- mele rinduri ale intelectualității Ifegate de popor pășesc savanți respectați și cunoscuți, cercetători care au des’ășu- rat zeci de ani o muncă rodnică pe tărîmul științei. Prețuirea și dragostea cu care par tidul a înfăptuit organizarea Academi- ei R.P.R. în 1949, creînd în jurul ei și al celor două filiale ale sale zeci de institute și baze de cercetări în di- feritele domenii ale științelor tehnice și umanistice dovedesc grija perma^ nentă, viu concretizată a partidului, pentru dezvoltarea nelimitată a ști- inței. Preluarea în mod critic a moștenirii științifice și culturale a trecutului, fo- losirea din plin a realizărilor științei sovietice, legarea științei cu practica construirii socialismului în țara noas- tră, dezvoltarea științei pe singura bază care îi poate asigura cele mai largi succese — concepția materialist- dialectică — acestea sînt principalele idei călăuzitoare în spiritul cărora Par- tidul Muncitoresc Romîn îndrumă des- fășurarea creatoare a activității știin- țifice în țara noastră. Sesiunile pe secții sau , plenare ale Academiei R.P.R. au dovedit, an de an mai evi- dent, justețea acestei politici a parti- dului, eficacitatea luptei partidului pentru dezvoltarea științei în țara noastiță prin exigenta dMfășurare a luptei critice de opinii, în scopul pro- movării acelor poziții și rezultate ști- ințifice care, pătrunse de spirit parti- nic, răspund necesităților lumii noi, socialiste, pe care o făurim. Oamenii de știință din țara noastră, pornind de la înțelegerea profund științifică a necesității revoluției care trebuie să ducă ia victoria socialismului, răspund chemării partidului de a folosi toate condițiile ce li s-au creat pentru a des- fășura o muncă mereu mai bogată în succese științifice. Așa se face că A- caidemia duce azi, în plină des- fășurare a luptei pentru nelimitata dezvoltare a științei, o muncă atît de largă pentru formarea de noi tineri cercetători și creează atîtea valori ști- ințifice cum n-a putut crea în toată perioada existenței ei sub regimul bur- gheziei și moșierimii. O problemă de cea mai mare Însem- nătate a revoluției noastre culturale este lupta permanentă, exigentă și plină de dragoste față de om dusă de către partid pentru ridicarea nivelului ideologic al maselor popula- re, pentru educarea întregului popor în spiritul moralei comuniste, al dra- gostei nețărmurite față de patrie, al urii neîmpăcate față de dușmanul de clasă, dușmanul construirii lumii noi socialiste. întreaga activitate literară, artistică și de presă este îndrumată de partid spre a educa masele în spi- ritul însușirii principiilor moralei co- muniste, în spiritul însușirii concepției marxist-leniniste despre lume și viață. Lupta de clasă necruțătoare și me- reu mai puternică care are loc în do- meniul economic, în domeniul ideolo- gic și care constituie principala forță ce grăbește construirea socialismului în țara noastră se îmbină, în această perioadă de trecere spre noua orîndui- re, cu apariția noilor forțe motrice, spe- cifice socialismului : unitatea moral- politică a poporului, patriotismul so- cialist, prietenia constructivă, frățea- scă între poporul român și minoritățile naționale. Scopul ridicării nivelului ideologic al maselor — acela de a le ajuta să înțeleagă problemele cele mai diferite și mai complexe ale vieții noastre de azi — este atins, în ultimă instanță, tocmai prin educarea politică a mase- lor, menită să facă din popor o for- ță unită, puternică prin patriotismul său, capabilă să apere cuceririle sale de pînă acum și să înfăptuiască noi cuceriri. In patria noastră se desfășoară o muncă stăruitoare, dusă de la om ia om, pentru lămurirea și convingerea maselor de justețea politicii partidu- lui, care reprezintă cele mai înalte aspirații ale poporului. Oamenii mun- cii pătrund și iși însușesc învățătură marxist-leninistă datorită publicării o. perelor clasicilor marxism-leninismu- lui, a documentelor P.C.U.S. și ale P.M.R., datorită activității de propa- > gandă a organizațiilor de partid, a presei, datorită activității organizații- lor de tineret, de sindicat etc., datori- tă studierii științelor sociale în facul- tăți. Prin toate aceste acțiuni parti- dul își îndeplinește cu cinste marele său rol educativ de ridicare a conști- inței maselor, de dezvoltare a comba- tivității și vigilenței lor partinice. In ajunul Congresului pariidului, oamenii muncii care lucrează pe tărî- mul învățământului și culturii privesc cu legitimă mândrie înfăptuirile revo- luției culturale din țara noastră, măr- turie a luptei dîrze duse de partid pen- tru ridicarea neîncetată a nivelului cultural al poporului. Un învățămînt științific, pe care ne străduim să-l îm- bunătățim pentru a corespunde cerin- țelor mereu mai mari aie construcției socialismului, un mare avînt al cerce- tărilor științifice și un interes mereu crescind pentru valorificarea critica a rțoștenirii culturale a trecutului, o largă acțiune de ridicare a nivelului pregătirii științifice și culturale a cadrelor de specialiști și a ma- selor în general, o permanentă muncă pentru educarea politică a întregului popor — iată înfăptuirile de cinste pentru dezvoltarea științei și culturii în patria noastră, realizate sub îndru- marea permanentă a partidului. Noi, învățători și profesori, oameni de cultură și răspinditori ai științei și culturii, prin însuși conținutul pregă- tirii și muncii noastre nu putem să nu fim recunoscători partidului pen- tru ca ne-a însuflețit, an>;renindu-ne ca elemente active în opera de desfă- șurare a revoluției culturale în pa ria noastră, după cum nu putem să nu ne angajăm. în cinstea Congresului par- tidului, că ne vom strădui, plini de devotament pentru popor, să răspum dem sarcinii de cinste ce ne-a fost în- credințată — de a făuri prin munca noastră omul nou. omul societății so- cialiste, omul celei mai înaintate cul- turi. GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI Pag. 3 Rezultate bune în instruirea tinerilor muncitori Pentru înarmarea elevilor cu cunoștințe temeinice de gramatică Despre organizarea colectivului de elevi Pentru a da tinerilor care lucrează în producție po- sibilitatea de a-și însuși cunoștințele de cultură generală la nivelul școlilor de 7 ani și al școlilor medii, în numeroase orașe și centre muncitorești s-au înființat, prin grija partidului și a guvernului, școli serale și secții serale pentru tineretul muncitoresc, care funcționează In uzine și fabrici sau pe lîngă școlile medii. Rețeaua acestor școli crește an de an, cuprinzînd un număr tot mai mare de tineri muncitori. Astfel, în acest an școlar funcționează aproape 200 de școli serale și secții serale pentru tineretul muncitoresc, cu- prinzmd un număr de elevi de două ori și jumătate mai mare decit in anul trecut. La școala pentru tineretul muncitoresc de la Fabrica de confecții „Gh. Gheorghiu-Dej" din Capitală se înregistrează re- zultate bune în instruirea ele- vilor. Școala funcționează chiar in localul fabricii, cu anul pre- gătitor, clasele V-VH șl VIH-X; ea are un laborator bine dotat și o bibliotecă bogată, care stau permanent la dispoziția elevilor și a profesorilor. Prin grija atentă a conducerii întreprinde- rii, materialul didactic al școlii se complectează cu fiecare an. Legați de școală prin dra- gostea lor de învățătură, elevii vin regulat la cursuri. Atunci cînd totuși, la unele clase, se în- registrează vreo absență nemo- tivată, colectivul de elevi al școlii intervine imediat, analizind si- tuația celor care au lipsit, stînd de vorbă cu ei. In unele cazuri se folosesc cu succes gazeta de perete și stația de radioamplifi- care. Un ajutor important primesc elevii din partea conducerii în- treprinderii, care, sub îndruma- rea organizației de partid, a asi- gurat ca muncitorii-elevi ai școlii serale să lucreze numai în schim- bul intii și, așa cum prevede Ho- tărirea Consiliului de Miniștri cu privire la organizarea și func- ționarea școlilor pentru tineretul muncitoresc, să nu fie folosiți în alde munci in afara orelor de pro- ducție. O măsură bună luată de întreprindere este și aceea ca, pe lingă masa de. prinz, să se asi- gure elevilor și masa de seară. Conducerea școlii (director tov. M. Hangiu) a știut să realizeze Se străduiesc să ridice nivelul muncii Colectivul pedagogic de la școala medie de 10 i, anul acesta producția va crește cu 15% fată de anul 1954. 51 țărănimea albaneză, veacuri de-a rîndul exploatată și lipsită de pământ, a pășit în anii puterii popu- lare De calea unei vieți din ce în ce mai îndestulate. 70.000 de fami- lii de țărani săraci au primit pă- mînt la reforma agrară. Paralel cu manile construcții industriale, s-a pornit si la o intensă muncă de iri- gare si drenare a pământurilor. Pînă la sfîrsitul anului trecut, au fost săpati 4.200 km. canale de dre- nare, s-a valorificat o suprafață de 50.000 de hectare de pămînt. Sta- tul democrat popular s-a îngrijit ca țărănimea albaneză să aibă toate condițiile- Pentru a smulge pămân- tului roade bogate. înțelegând su- perioritatea muncii colective, pe ogoare largi, fără haturi, cu unelte mecanizate si mijloace științifice, mii de familii de țărani muncitori albanezi s-au unit în cooperative de producție agricolă. Odată cu creșterea puterii econo- mice a tării, a crescut și s-a dez- voltat viata culturală si științifică a R.P. Albania. Dacă pînă la eli- berare 80% din populația Albaniei a fost analfabetă, azi, cînd poporul albanez sărbătorește cea de a 11-a aniversare a renașterii sale, anal- fabetismul este De cale de a fi li- chidat. Stadiul democrat-popular al- banez poartă o griiă deosebită edu- cării si instruirii noii generatii, în aceeași măsură în care luptă pentru Poporul indian înconjoară cu ne- stăvilită simpatie și căldură pe oaspe- ții săi scumpi din Uniunea Sovietică — N. A. Bulganin, președintele Con- siliului de Miniștri al U.R.S.S. și N. S. Hrușciov, membru în Prezidiul So- vietului Suprem al U.R.S.S. — care, râspuTizînd invitației guvernului Re- publicii India, au sosit la 18 noiem- brie a.c. la Delhi. Această vizită a lui N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov în Republica India, la scurt timp după vizita primului mi- nistru Jawaharlal Nehru în U.R.S.S., constituie o confirmare a dorinței ce- lor două mari popoare — sovietic și indian — de a întări și consolida prie- tenia și colaborarea între Uniunea So- vietică și India. Vizitînd în vara acestui an Uniunea Sovietică, primul ministru al Repu- blicii India, Nehru, a avut posibi- litatea să se convingă personal de a- dîncimea și sinceritatea sentimentelor de prietenie ale popoarelor sovietice față de popoarele Indiei. Declarația comună a președintelui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, și a primului ministru al Indiei, Nehru, sublinia : „Relațiile între Uni- unea Sovietică și India au o bază so- lidă de prietemie și înțelegere reci- procă". Așa cum a arătat și N. S. Hrușciov în cuvîntarea rostită în par- lamentul indian la 21 noiembrie a.c., „...prietenia dintre popoarele noastre (sovietic și indian n.n.) s-a dezvoltat de-a lungul multor secole și nu a fost umbrită niciodată de conflicte sau dispute". Oaspeții sovietici s-au bucurat, încă din primele clipe ale sosirii lor pe pământul Indiei prietene, de o mani- festare continuă de dragoste și sim- patie, de o amploare neobișnuită. La primirea lui N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov au participat muncitori din întreprinderile din Delhi, zeci de mii de țărani din satele înconjurătoare, în total circa un milion de oameni. Fiecare apariție a oaspeților dragî din Uniunea Sovietică prilejuiește în- suflețite manifestări de dragoste și luminarea acelora cărora înainte le erau închise porțile școlilor. O pri- mă sarcină pe care și-au asumat-o Partidul Muncii din Albania și guvernul tării. în ceea ce pri- vește învățământul, a fost trans- formarea acestuia într-un bun al tuturor. Imediat după instau- rarea regimului de democrație populară, învățămîntul elementar a devenit obligatoriu. Pentru a ciea posibilități tuturor copiilor al- banezi să învețe carte, în -Albania nouă s-au construit mii de scoli noi, s-au creat Institute de învățămînt superior. Azi. în satele si orașele Albaniei, unde în trecut doar 16 din 1.000 de copii de vîrstă școlară mer- Studenfl ai Institutului Tehnic „17 Noiembrie' din Tirana geau la școală, funcționează peste 2.100 scoli elementare, frecventate de 37.000 elevi, toți copiii de vîrstă școlară fiind cuprinși în învățămînt. 6 instituții de învățămînt superior și-au deschis porțile viitorilor con- structori ai Albaniei noi. Anul a- cesta, eto vor da prima promoție de tineri intelectuali, primii pedagogi, ingineri si agronomi instruiti în pate ie. O mare impoitantă acordă «datul democrat-popular albanez creării cadrelor tehnice medii. In acest scop, pe lîngă cursurile scurte, or- ganizate la locurile de muncă, func- ționează în R P. Albania 19 scoli tehnice si pedagogice. în care înva- ță un număr din ce în ce mai mare de tineri. Problema educației în scoală si în familia constituie o preocupare de seamă pentru cadrele didactice din învățămîntul elementar, mediu și superior. Comitetele de părinți, numeroase conferințe de ordin pe- dagogic. strînsa legătură între fa- milie si școală, sînt tot atîtea meto- da prin care cei ce lăspund de e- ducarea noii generatii albaneze în- țeleg să-si ducă la îndeplinire nobi- la sarcină de a creste tineretul în spiritul dragostei fată de muncă si colectivitate, al dragostei fată de patrie si fată de toate popoarele lu- mii, în spiritul păcii si prieteniei cu tineretul din lumea întreagă. Pășind în cel de al 12-lea an al vieții sale libere, poporul albanez, strîns unit sub steagul biruitor al Partidului Muncii, mergînd alături de toate popoarele iubitoare de pace din lume, este hotărât să continue cu aceeași însuflețire munca și luipta pentru o patrie înfloritoare, pentru pace, prietenie s’ colaborare frățească între popoare. „Indienii și rușii sînt frați“ simpatie față de poporul sovietic, de puternica Țară a Socialismului. In seara zilei de 19 noiembrie, la marele miting ce a avut loc în Piața Ramlila (Delhi) au fost de față 500.090 de oameni, care au ascultat cu mult interes și atenție cuvîntul de răspuns al lui N. A. Bulganin Ia me- sajul adresat de populația Capitalei Indiei oaspeților sovietici. Un eveniment important în cadrul vizitei lui N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov în Republica India l-a con- stituit întîlnirea cu deputății parla- mentului Indiei. In ședința comună, cei doi reprezentanți ai poporului so- vietic au rostit ample cuvîntări în care au subliniat importanța excep- țională a prieteniei sovieto-indiene in situația internațională actuală. In cu- vîntarea rostită cu acest prilej, N. S. Hrușciov a spus: „Poporul sovietic, popoarele celorlalte țări dau o înaltă prețuire contribuției importante pe care poporul indian și guvernul său au adus-o la cauza luptei pentru pace, împotriva primejdiei unui nou război". De la publicarea declarației comune a președintelui Consiliului de Miniș- tri al U.R.S.S. și prim-ministrului In- diei a trecut un timp relativ scurt. Dar această scurtă perioadă de timp a fost suficientă pentru întărirea le- găturilor și colaborării economice și tehnico-știiosifice între U.R.S.S. și In- dia. Așa precum sublinia și N. S. Hrușciov în cuvîntarea rostită în par- lamentul Indiei, se dezvoltă cu suc- ces comerțul pe ba.za acordului co- mercial sovieto-iudian semnat în anul 1953. O importantă contribuție la întări- rea acestor relații esie adusă de a- cordul încheiat în acest an, acord pri- vind construirea în India, cu ajutorul Uniunii Sovietice, a unei uzine meta- lurgice cu o capacitate de producție anuală de un milion tone oțel, lucrare Forma cea mai evidentă de discri- minare în învătămint este discrimina- rea rasială, la care se adaugă discri- minarea împotriva grupărilor de altă limbă sau altă naționalitate de pe un teritoriu dat. Acest iei de dis- criminare se exprimă în două feluri. Cei supuși discriminării pot fi o mi- noritate dintr-o țară industrială îna- intată, sau pot constitui populația in- digenă, adică majoritatea dintr-o țară coionială sau dintr-o țară indepen- dentă, fostă colonie. Discriminarea de primul fel se prac- tică mai ales în Statele Unite ale A- mericii. In decursul anilor 1898—1954, in S.U.A. era acceptată oficial doc- trina educației „separate dar egale". In urma unui decret dat de Curtea Supremă a Statelor Unite la 17 mai 19o4, acest gen de separație a fost de- finit ca lipsind pe negri de „pro.ecția egală a legilor", garantată prin con- stituție. Ca o dovadă a caracterului inegal al educației asigurate printr-un s.s- tem separat, putem cita procentul de analfabetism pentru americanii albi și pentru americanii negri în același an. In 1930, în Statele Unite procen- tul analfabetismului era de 1,5% pen- tru americanii albi și de 16,5% pen- tru negri (informație cuprinsă în publicațiile U.N.E.S.C.O-ului pe 1953 cu privire la analfabetism in diverse țari). Conform sistemului de educație se- parată, în Statele Unite condițiile a- sigurate copiilor negri sînt interioare ceior asigurate copiilor albi. De exem- plu, în 1952 statul Mississipi a chel- tuit 117,43 dolari pentru un elev alb față de numai 35,37 dolari pentru un elev negru. Intr-o serie de state din S.U.A. în care separația în școală era altădată obligatorie, din anul școlar 1954-1955 a început să se practice în unele școli educația neseparată. După cum era de așteptat, opoziția cea mai gra- vă împotriva încetării separației în învățămînt s-a ivit în statele din sud, adică în statele unde negrii formează procentul cel mai ridicat al popu- lației. Această opoziție s-a manifestat în statele Georgia, Carolina de Sud, Luisiana și Mississipi, prin introdu- cerea unor amendamente la constitu- țiile acestor state, amendamente care CONCURS LITERAR | In întîmpinarea celui de al ll-lea 1 Congres al P.M.R., Casa de Cub tură a Sindicatelor din București și revista „Clubul" organizează, în cadrul pregătirilor pentru cel de al IV-lea concurs al cercurilor artis- tice de amatori ale sindicatelor, un concurs literar cu tema : ,,Oamenii muncii, conduși de partid, constru- iesc socialismul în patria noastră" La concurs pot ft trimise poezii, povestiri și schițe literare (maxi- mum 10 pagini dactilografiate) și piese de teatru într-un aer. Subiec- tele lucrărilor vor fi inspirate din lupta oamenilor muncii pentru în- deplinirea primului nostru plan cincinal și vor oglindi aspecte ale vieții noi din țara noastră. La concurs pot participa munci- tori, funcționari, ingineri și tehni- cieni, învățători, profesori, studenți și elevi din întreprinderile, institu- țiile, școlile și instituțiile de invă- țămînt superior din București. Lucrările vor fi trimise pină la data de 20 decembrie ac- pe a- dresa : Casa de Cultură a Sindi- catelor din București, cercul lite- rar „Ion Păun-Pincio", b-dul 6 martie nr. 25. raionul Lenin, și vor purta mențiunea „Pentru EVENIMENTELOR EXTERNE în valoare de o sută de milioane de dolari. De asemenea, s-a ajuns la un acord cu privire la ajutorarea Indiei în vederea construirii Institutului teh- nologic ; s-a încheiat un acord între cele două țări cu privire la transpor- tul aerian al pasagerilor și mărfuri- lor. Se lărgește continuu colaborarea în economie, în domeniul ocrotirii să- nătății și altor sectoare de activitate „Noi sîntem prietenii dumneavoastră nu numai pe timp senin, cînd soarele strălucește mîngîietor. Noi sîntem prietenii dumneavoastră pe orice vre- me și dacă va bate vreun vînt sau vreun curent dăunător sănătății po- porului indian, amintiți-vă de noi, iar noi nu vă vom uita niciodată". Aceste cuvinte ale lui N. S. Hrușciov, rostite în vechiul oraș Agra, au fost larg comentate în presa indiană, care a subliniat ecoul deosebit de puternic stîrnit de declarațiile oaspeților so- vietici. Ziarul „Indian Express" scria în preajma vizitei lui N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov în India că „această vizită va contribui nu numai la dez- voltarea relațiilor de prietenie între două țări, dar și la întărirea legă- turilor economice între Rusia și ță- rile Asiei. Este de remarcat însă că deja are loc influența Rusiei asupra dezvoltării economice a acestor țări" (e vorba de India. Birmania și Afga- nistan, care vor fi vizitate de N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov). Există desigur și cercuri nemulțu- mite de vizita lui N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov în Republica India. Ziarele care oglindesc punctul de ve- dere al acestor cercuri încearcă să strecoare neîncrederea în rîndul po- porului indian. Departe de a reuși să zdruncine sentimentele de dragoste și de prietenie față de Uniunea Sovie- tică, aceste cercuri nu fac altceva de- vor permite corpului legislativ să su- prime învățămîntul public și să-l în- locuiască prin subvenționarea învă- țămîntului așa zis particular, ceea ce va da posibilitatea să se evite obliga- ția de a pune capăt separației nasiale. in ianuarie 1955, cînd și-a luat func- ția în primire, guvernatorul Georgiei a declarat că Georgia va rezista „cu toate mijloacele pe care ie are la dis- poziție" suprimării deosebirii rasiale. A doua formă în care se exprimă discriminarea rasială în învățămînt — adică discriminarea exercitată îm- potriva populației indigene dlntr-o țară colonială de către o țară me- tropolă — a fost definită de către profesorul Henri Wallon în cuvîntul de deschidere pe care l-a rostit la Conferința Mondială a Invățătorilo1-, care a avut loc la Viena în iulie 1953. ...Două sisteme contrarii stau față în față, unul tot atît de puțin demo- cratic ca și celălalt, pentru că și unul și celălalt au ca rezultat perpetuarea dependenței populațiilor cărora ele le sînt destinate. Primul sistem ar vrea să instruiască aceste populații în limba țării dominante, exercitînd asu- pra acestora tutela sa, ca fiind s n- gura capabilă de a comunica ideile moderne de care ele ar avea nevoie pentru a putea trata pe picior de ega- litate cu celelalte popoare. Dar este evident că acest învățămînt se va li- mita la un număr restrîns de indi- vizi, care vor deveni străini propriei lor origini și nu vor servi decît ca in- strumente în raporturile dintre condu- cători și conduși. Al doilea sistem pretinde a voi să respecte moravurile și credințele popoarelor supuse, in- struindu-le în propria lor limbă, clar tinde astfel să consacre ca definitiv stadiul actual al civilizației lor, care îi pune în stare de inferioritate față de națiunile mal evoluate, căci depar- te de a lăsa această limbă locală să se îmbogățească prin contact și prin schimb cu aceea a națiunii domina- toare, 1 se smulge orice conținut Ideologic și rămîne o caricatură de limbă, cum este, de exemplu „basic english", al cărui singur scop este de a asigura gradul de înțelegere indis- pensabil întte cei care comandă și cei care trebuie să asculte. Sub pretextul de a fi la îndemîna lor, învățămîntul concurs". Se vor indica numele au- torului, adresa exactă și întreprin- de«-ea sau instituția unde lucrează. Pentru a veni in ajutorul parti- cipanțifor la concurs, cercul literar „I- P. Pincio" al Casei de Cultură a Sindicatelor din București orga- nizează în perioada concursului consultații colective privind aspec- te ale muncii de creație, precum și consultații individuale pe marginea lucrărilor pe care doresc să le scrie participantii. Consultațiile au loc în fiecare miercuri și vineri, intre oreie 18—21, ia Casa de cultură a Sindicatelor din București, b-dul 6 martie nr. 25. Pentru cele mai bune lucrări sa vor acorda următoarele premii: PENTRU POEZII: Premiul I — 600 lei; 2 premii II — a 450 lei; 2 premii III — a 300 Iei; 3 mențiuni — a 200 lei. PENTRU POVESTIRI Șl SCHIȚE: Premiul 1 — 800 lei; 2 premii II — a 600 Iei; 2 premii III — a 400 lei; 3 mențiuni — a 300 lei. PENTRU PIESE DE TEATRU : Premiul I — 1.200 iei; 2 premii II — a 900 Iei ; 2 premii III — a 700 lei ; 3 mențiuni — a 400 lei. Rezultatele concursului se vor anunța la 28 decembrie a.c. cît să scoată la Iveală iritarea, ner- vozitatea ce le stăpînesc pe ele tnșile. Acei care rîvnesc încă la bogățiile In- diei, care doresc să împiedice dezvol- tarea liberă a marelui popor indian nu pot ascunde nemulțumirea lor. Faptul că repetatele încercări ale S.U.A. și M'arii Britanii de a atrage India să participe la blocurile lor mi- litare au fost respinse de guvernul și poporul indian a iritat profund cercu- rile agresive de dincolo și dincoace de Ocean. India, sub conducerea guvernului în fruntea căruia se află J. Nehru, și-a cîștigat un prestigiu mereu cres- cind pe arena internațională, deve- nind un puternic factor de pace atît în Asia, cît și în întreaga lume. Gu- vernul indian s-a pronunțat hotărît pentru coexistența pașnică a statelor cu sisteme sociale diferite. Actuala vizită a Iui N. A. Bulganin și N. S. Hrușciov în Republica India, întărirea necontenită a prieteniei so- vieto-indiene au un rol ce depășește cadrul relațiilor dintre cele două țări. Prietenia sovieto-indiană, ce se cimen- tează în aceste zile șl mai mult, con- tribuie la întărirea relațiilor între popoare în vederea coordonării efor- turilor în lupta generală pentru pace. Exemplul relațiilor dintre U.R.S.S. și India, țări cu orînduiri sociale și eco- nomice diferite, constituie o verificare a concepției leniniste a coexistenței pașnice, a relațiilor de prietenie și co- laborare între toate popoarele lumii pe bază de egalitate și avantaje re- ciproce. Relațiile sovie'o-indiene vor- besc cu tăria faptelor despre felul cum trebuie tradus în viața spiritul Gene- vei. Oaspeții sovietici își continuă vizita lor în India. Pretutindeni ei sînt aș- teptați cu nerăbdarea și emoția întîm- pinării unui bun prieten. Poporul in- dian își manifestă în felul acesta prie- tenia sinceră pe care o nutrește față de poporul sovietic, față de marele său vecin din nord, U.R.S.S., contri- buind la consolidarea păcii în lumea întreagă. H. ȘAICU dat indigenilor folosește metode și are, un conținut care nu poate decît să împiedice dezvoltarea lor intelec- tuală. Să se compare tristele rezultate obținute în felul acesta cu evoluția rapidă a culturilor naționale ale po- poarelor Uniunii Sovietice, în trecu- tul nu prea îndepărtat încă analfabete. Odată cu independența și libertatea, ele au cîștigat posibilitatea de a par- ticipa la civilizația universală, fără a trebui să renege nimic din patrimo- niul lor propriu". Dintre puterile coloniale principale, Franța a adoptat primul dintre siste- mele menționate mai sus și Marea Britanic pe al doilea. Iată cîteva exemple de . discrimina- re în învățămînt, în coloniile fran- ceze : Cazul Africii de Nord este deosebit de evident. învățămîntul principal se predă în limba franceză, deși 9/10 din populație are ca limbă maternă a- raba. In Maroc și în Tunisia învăță- mîntul se predă într-o oarecare mă- sură în amîndouă limbile, dar în Al- geria întregul învățăm nt se desfă- șoară în limba franceză. In 1830, în epoca cuceririi Algeriei de către Franța, existau în această țară peste 2000 de școii pentru o populație de 4 milioane de oameni, în timp ce în aceeași perioadă 40% din populația franceză era analfabetă. A- firmația că. impunîndu-se limba fran- ceză, s-a dat populației indigene posi- bilitatea să-și ridice nivelul cultural nu rezistă la comparația între situa- ția existentă astăzi și aceea care era înainte de ocupația franceză. In 1952, în Algeria, dintr-un număr de 1.800.000 de copii de vîrstă școlară (între 6-14 ani), numai 336.576 de copii, adică aproximativ 18%, frec- ventau școala primară. In acest nu- măr mic intrau și cei 110.000 copii europeni, adică totalitatea copiilor a- părtinind naționalității dominatoare. In invățămîntul secundar situația este, după cum era de așteptat, și mai rea. Dintr-un total de 26.000 de elevi, numai 18% sînt de origină a- rabă. In învățămîntul superior numai 6% dintre studenți sînt arabi. Deoarece întreg învățămîntul se predă în limba franceză, copilul a că- rui limbă maternă este araba este din prima zi de școală defavorizat în ra- port cu colegul său de școală fran- cez. In plus, toate cărțile de școală folosite în școlile algeriene sînt tipă- rite în Franța, adaptate Ia condițiile franceze și destinate copiilor francezi. Discriminarea rasială practicată in Algeria nu se limitează numai la fap- tul că învățămîntul se predă într-o limbă care nu este limba maternă a majorității. Condițiile economice ale populației indigene sînt cu mult infe- rioare acelora ale populației de ori- gină franceză, așa încît chiar dacă în- vățămîntul s-ar face în limba ma- ternă, problemele nu s-ar putea re- zolva numai prin aceasta. Și în Africa ecuatorială franceză învățămîntul se predă în întregime în limba franceză. Populația din Africa ecuatorială franceză este de 4.481.000 de locuitori. In 1951. pentru această populație existau următoarele posibi- lități școlare: 693 de școli primare cu 88.000 de elevi; 38 de școli secundare cu 1.761 de elevi; 87 de școli tehnice cu 2.955 de elev). După raportul preliminar asupra situației sociale mondiale publicat de către Consiliul economic și social al Națiunilor Unite în aprilie 1952, pro- centul copiilor neeuropeni din Africa, in vîrstă de 514 ani, variază de la 20,8%, la 27,1% (la 4.484.000 locui- tori). Deci posibilitatea de a urma cursul primar nu o au decît 10% din numărul copiilor existenți în grupa de vîrstă avînd dreptul la acest învăță- mînt. In afară de faptul că există po- sibilități mici de a învăța, calitatea învățămîntului lasă mult de dorit. Există o mare lipsă de manuale, de material pentru scris și aîtele, iar lo- calurile de școli sînt în general insu- ficiente. *) După un material întocmit de F.l.S.E. (Federația Internațională a Sindicatelor din învățămînt). (Urmare în numănull viitor) INFORMAȚIE In conformitate cu dispozițiile cuprinse în H.C.M. Nr. 2910/1953 și în ordinul ministrului Invăță- mîntului Nr. 315/C/1953, rectoratul Universității „Victor Babeș" din Cluj publică concurs pentru ocu- parea postului vacant de confe- rențiar la disciplina Istoria U.R.S.S. — epoca modernă și contempora- nă — catedra Istoria U R.S.S. La acest concurs pot participa persoanele care posedă titlul de candidat in științe sau gradul di- dactic de conferențiar. Pot fi ad- mise la concurs și persoane fără titluri științifice sau grade didac- tice superioare, dacă sint specia- liști de înaltă calificare din pro- ducție sau din aparatul de stat, precum și actualele cadre didac- tice cu stagiu și realizări în spe- cialitatea disciplinei vacante. Persoanele care doresc să parti- cipe la concurs vor înainta recto- ratului Universității „Victor Babeș" din Cluj o cerere în acest sens, la care vor anexa următoarele acte (în cite 2 exemplare): 1) autobiografia; 2) copie după diploma de stat sau actul echiva lent de studii superioare; 3) copie după diploma de candidat in șt tn. ! țe; 4) copie după atestatul de con- l ferențiar; 5) certificatul de carac- terizare a activității profesionale și sociale a candidatului, eliberat de instituția în care acesta își are lo- cul de bază a activității sale; 6) memoriu de activitate semnat de candidat; 7) cîte 2 exemplare din lucrările sale științifice. Cererea ți actele susmenționate vor fi depuse la rectorat în decurs de o lună de la data publicării pre- zentului anunț. Se împlinesc zece ani de la înființarea primei organ'zațil mondiale a femeilor, F.D.LF.,La 29 noiembrie 1945 La Paris, în sala „Mutualite", delegatele a 40 de țări au exprimat voința a pes- te 80 milioane femeii, hoțărînd să găsească metode de luptă co- mună pentru realizarea aspira- țiilor de veacuri ale femeilor: pacea între popoare, egalitatea în drepturi, viața fericită a copii- lor. Inițiativa constituirii Fede- rației Internaționale a Femeilor la sfârșitul celui de-al doilea război mondial — cel mai sîn- geros si mai crunt din istorie — a avut o importantă uriașa. In frunte cu luptătoare neînfricate, ca Eugenie Cotton, președinta F. D. 1. F„ Nina Po- pova, președinta Co- mitetului antifascist al femeilor sovie- tice. Dolores Ibar- ruri. președinta fe- meilor antifasciste din Spania, Ciai Ciang, președinta Federației femeilor din întreaga Chină, Mo>nica Felton, pre- ședinta Adunării na- ționale a femeilor engleze, Pak Don Ai, președinta femeilor coreene, organizația mondială femeilor a parcurs un drum glorios. reu- nind astăzi sute de milioane de femei de pe lîntreaga suprafață a globului pământesc. Din primele clipe ale constitui- rii ei, F.D.I.F. a pornit o luptă dîrză pentru salvarea victimelor războiului, ale foametei, mizeriei și epidemiilor, împotriva legilor anti-democratice și represiunilor polițienești menite să înnăbușe glasul partizanilor păcii. Organi- zînd largi campanii de protest, F.D.I.F. a manifestat în nenumă- rate rînduri pentru încetarea bar- bariilor din închisorile Spaniei, a situației nefericite a femeilor si copiilor din Tunisia. Algeria, Ma- roc, Kenia, pentru terminarea războiului din Vietnam. Goanei înarmărilor, inițiată de cercurile ațîțătoare la un nou război, F.D.I.F. i-a răspuns prin convo- carea celui de al doilea Congres Mondial al Femeilor, la Buda- pesta, sub lozinca păcii si a soli- darității inte-naționale. Propune- rile repetate prezentate la O.N.U. împotriva unui nou război, pen- tru reducerea armamentelor și folosirea energiei atomice în sco- puri pașnice, pentru rezolvarea pe calea tratativelor a tuturor problemelor litigioase între state, propuneri făcute de reprezentan- tii U.R.S-S., corespunzând năzu- ințelor celor mai fierbinți ale o- men rii. au fost susținute activ de F. D. I. F. Unite pentru sal- varea păcii, femeile din întrea- ga lume s-au opus hotărît pacte- lor militare agresive, planului Marshall, pustiitorului război cri- minal din Coreea. Raportul co- misiei de anchetă trimisă de F.D.I.F. pentru constatarea atro- cităților săvîrșite în această tară, intitulat „Acuzăm !“, precum și declarațiile membrelor comis:ei au contribuit la încetarea focu- lui în Coreea. Mînă în mină cu mișcarea in- ternațională a partizanilor păcii, F.D.I.F. a fost mereu în primele rînduri în campaniile organizate de Consiliul Mondial al Păcii, pentru traducerea în viată a hotărârilor marilor congrese ale partizanilor păcii de la Stock- holm, Viena. Helsinki. Presti- Să fie respectate hotărîrile partidului și guvernului cu privire la cadrele didactice Aplicând sarcinile trasate de par- tid ș.i guvern prin Hotărârea din 16 august 1951 ou privire la cadrele didactice, organele locale de partid și de stat luptă pentru a asigura muncitorii lor din învățământ condi- țiile necesare ridicării nivelului lor ideologic și profesional, pentru a le da posibilitatea să se pregătească cit mai bine pentru lecții și pentru munca educativă, să desfășoare o rodnică activitate extrașcoilară și obștească. In unele locuri, însă, problema creării unor condiții bune de muncă pentru cadrele didactice nu constitu- ie o preocupare serioasă. Unele, sfa- turi populare. îndeosebi la sate, în- calcă prevederile Hotărîrii partidu- lui și guvernului din 16 august 1951, dînd cadrelor didactice sar- cini care nu intră în îndatoririle lor pedagogice sau obștești, ceea ce du- ce la supraîncărcarea acestora și le pune în imposibilitate de a-si înde- plini munca în condiții bune. De pil- dă, în comunele Căldăraru. raionul Costești si Bala de Cris. raionul • Brad, cadnele didactice sînt obligate de către sfaturile populare locale să facă de pază prin sat. In comuna Mălușteni, raionul Murgeni. cadrele didactice sînt obligate să facă de serviciu la telefonul sfatului popu- lar. Unii referenti ai sfaturilor popu- lare cer învățătorilor să execute în locul lor anumite lucrări de birou motivînd că aceștia... știu să scrie frumos și să linieze bine. Unele comitete executive ale sfa- turilor populare iau măsuri admi- nistrative împotriva cadrelor didac- tice care refuză să îndeplinească sarcini ce nu intră în îndatoririle lor pedagogice sau obștești. De pildă, profesorul Voicu Nicolae. dm comu- na Căldăraru. raionul Costești, a fost amendat cu suma de 50 de lei pentru faptul că nu a făcut de pază la data prevăzută, deși cadrele di- dactice sânt scutite de a presta ase- menea munci. Este de la sine înțeles că această atitudine nu poate duce la îmbună- tățirea- muncii didactice si cultura'e a învățătorilor si profesorilor„ nu le giul de oare se bucură astăzi F. D. 1. F. a reieșit în toată măreția lui la recentul Congres Mondial al Mamelor, la Lausan- ne. „Mamele care dau viată, vor s-o apere!" — a fost miscăfoa- rea lozincă sub care s-iau desfă- șurat lucrările primei întâlniri a reprezentanțelor tuturor mame- lor de pe pământ. Problema drepturilor femeilor ca oetățene, ca muncitoare și ca mame, problemă indestructibil legată de cauza menținerii păcii, a constituit și constituie unul din obiectivele principale ale F.D.I.F. încă în 1949. Pekin s-a ținut prima conferință a fe- meilor din Asia și Africa, sub- liniind datoria fe- meilor de a lupta neobosit împotriva colonialismului, pen- tru independenta na- țională si lichidarea rămășițelor feuda- lismului. Congresul Mondial al Femeilor de Ia Copenhaga a marcat o etapă nouă în dez- voltarea mișcării mondiale a femeilor. La congres a fost a- doptată în unani- mitate „Declarația drepturilor femeilor", cuprinzînd revendicările vitale ale femeilor: dreptul la muncă, salariu egal la muncă egală, dreptul la învățămînt și califi- care, dreptul de a ocupa pos- turi de răspundere în viata pu- blică. dreptul la asigurări socia- le si la ocrotirea mamei și a co- pilului. Campania pentru popu- larizarea și aplicarea Declarației drepturilor femeilor a antrenat cele mai diferite organizații de femei din toate colturile lumi'-. Unul din obiectivele principale ale F.D.I.F. îl reprezintă și pro- blema îmbunătățirii condițiilor de învățămînt, de asistență me- dicală, de dezvoltare fizică și in- telectuală a tinerei generatii. Conducîndu-se după exemplul Uniunii Sovietice și al țărilor democrat-populare, femeile din întreaga lume își dau seama că revendicările lor, cuprinse în De- clarația drepturilor femeilor sînt realizabile. Pretutindeni. fe- meile și mamele din țările capi- taliste si țările coloniale se adu- nă mereu mai strîns sub steagul F.D.I.F. pentru îndeplinirea re- vendicărilor lor. Ziua Internațio- nală a Copilului — 1 iunie — ca si 8 Martie — Ziua Internaționa- lă a Femeii — au devenit noi prilejuri de afirmare a solidari- tății femeilor din lumea întreagă, de trecere în revistă a realizări- lor de pînă acum. In patria noastră, sub condu- cerea partidului, puterea popu- lară si întreg poporul muncitor apreciază și cinstesc hărnic’.o, devotamentul și priceperea de caro dau dovadă milioanele de femei de la orașe si sate. în toa- te sectoarele vieții economice, po- litice si sociale. Femeile si ma- mele din Republica Populară Ro- mană sînt legate cu o nețărmu- rită dragoste de organizația mon- dială a femeilor. La cea de a zecea aniversare, alături de în- tregul popor muncitor, ele salută F.D.I.F., cu convingerea că suc- cesele obținute pînă acum de or- ganizația mondială a femeilor sînt chezășia victoriilor viitoare în lupta pentru pace, democra- ție si progres în întreaga lume. îngăduie timpul necesar pentru a-sî ridica nivelul ideologic si profesio- nal. In mod deosebit au nevoie de con- diția prielnice pentru studiu cadrele tinere, nou numite în învățământ, sau cadrele cuprinse la cursurile da perfecționare sau la secțnle fără frecventă ale -instituțiilor de învață- mînt superior. In unele locuri, însă, nu se ține seama de faptul acesta. De pildă, tov. Boca Adrian din co- muna Siupetru,raionul Sărmas. în- scris la cursul fără frecvență al fa- cultății de matematică și fizică din Cluj, ne semnalează faptul că nu are timpul necesar să se pregătească pentru examenele ce le are de dat, deoarece stolul popular comunal îi cere să îndeplinească munci străine de îndatoririle lui. cum ar fi bună- oară. încasări, culegerea diferiteUr date statistice etc. Comitetele executive ale sfaturilor populare care folosesc astfel învăță- torii uită că sarcina de a le crea condiții cît mai bune de muncă este de fapt sarcina lor directă. De a- cest lucru trebuie să țină mai mult seama și secțiile de învătămint a.'.e sfaturilor populare. Atît secțiile de învățământ, cît si comitetele sindicala ale muncitorilor din învățămînt trebuie să lupte cu hotărâre pentru justa folosire a tim- pului liber al cadrelor didactice, să le asigure condiții cit mai bune de muncă. In același timp, ele trebuie să combată atitudinea acelor cadre didactice care își desfășoară munca pedagogică si obștească nesatisfă- cător. de mîntuială. sau se sustrag de la anumite sarcini extrascola-re si obștești. Lupta împotriva supraîncărcării cadrelor didactice, crearea condici- lor necesare în vederea pregătir i politice si profesionale a acestora, lupta oentru justa organizare a ac- tivității si a timpului liber al peda- gogilor constituie o chezășie a suc- cesului muncii lor nobile si pline de răspundere în instruirea s’ edu- carea tinerei generații, în nisplnidi- rea culturii în rîndurile oamenilor muncii. Redacția și administrația: București, str. Spiru Haret nr. 12. Telefon 4.24.00; 4.52.31. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sein tel! „I. V. Stalin" București. Piața ScînteiL