Proletari din toate țările, uniți-vă !
paiele inrijuMU
Organ al Ministerului Invățămîntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt
• DIN EXPERIENȚA’ ȘCOLII SOVIETICE : E. Cernîșeva: 30 'de ani de mun-
că rodnică; A. Krtlov: Directoarea școlii; P. Viktorovx Inspectarea activi
tătii educative.
•	Pedagogii comuniști își intensifică eforturile în muncă.
•	Mai multă grijă pentru munca tinerelor cadie.
■	' Săptămîna internațională a studentilor.
(pag. 2-a)
(pag. 3-a)
'(pag. 3-a)
(pag. 4-a)
• Blanche lancu: Controlul obștesc al muncii de asigurări sociale, (pag. 4-a)
• Cronica evenimentelor externe.
(pag. 4-a)
Vineri 18 noiembrie 1955
ANUL VII Nr. 345
4 PAGINI, 25 BANI
Să predăm lecții de bună calitate
La
Capitală
din
Institutul
La
rești, cel de al
de al II-1ea Congres al
j
acorde învățătorilor și profesorilor.
cu
nr. 7 din orașul Oradea. $i exemple
?
vizitele pionierilor si școlarilor în întreprinderile
Intr-un sat de pe valea Bistriței
stat.
file de cereale datorate către
1
C. FLOREA
N o i
M. S1MI0N
cafie fizică, elevii
»»»>>»»>»»»»>»>*
î
ANDREI VALENTIN
t
Sus :
Politehnic din Bucu-
Il-lea Congres al par-
1 de-
Facul-
cursul
despre
fie
tori
rea pedagogilor,
pistă cu obstacole
tru sărituri și se
obținerea insignei
comuniști de la școala
din orașul Pitești mun-
In planul demă-
de asemenea, or-
literare pe tema
comuniști și ute-
tător din ilegalitate,
suri este prevăzută, .
ganizarea unor seri
..Figuri de luptători
ciști din ilegalitate".
me-
în
Con
In această perioadă s-a
cat și activitatea pentru
bazei didactico-materiale
Printre altele, elevii, sub
Alături de Întregul popor muncitor,
lucrătorii din invățămînt se pregătesc
să întimpine cu realizări cit mai în-
semna,te cel
P.M.R.
Pedagogii
medie nr. 2
pre mașini electrice. Pînă la
cembrie consiliul științific al
tății de metalurgie va analiza
tov. M. Isțas și Florea Oprea
teoria proceselor metalurgice.
intensifi-
lărgirea
a școlii,
îndruma-
și sindicale trebuie
multă atenție aju-
tinere și celor cu
muncă, organizînd
au amenajat o
și o groapă pen-
pregătesc pentru
F.G.M.A.
Laurenția
rectoarea
învățătoarea
Caplan, di-
școlii de 7
de învățămînf
să acorde mai
forării cadrelor
rezultate slabe în
pe primul plan al muncii inspec-
for, deoarece în cadrul lecției se
ani din comuna Le-
Mijlocul esențial de instruire și edu-
care a tinerelor generații în școală îl
constituie lecția. Lecția este forma de
bază a organizării muncii în învă-
țămînt. Prin lecții se realizează în
primul rînd sarcinile școlii în ceea ce
privește educarea elevilor în spirit co-
munist. înarmarea lor cu cunoștințe,
cu o concepție științifică despre natu-
ră, despre societate.
Conținutul just din punct de vedere
ideologic și științific al lecțiilor con-
tribuie în cea mai mare măsură la
educarea elevilor în spiritul patriotis-
mului socialist, la dezvoltarea dragos-
tei lor pentru munca productivă, face
să crească dorința lor de a participa
în mod activ la opera de construire a
socialismului.
Metodele folosite în predare au, de
asemenea, o deosebită însemnătate.
Ele trebuie să asigure o însușire con-
știentă a întregii materii de către
elevi, participarea lor activă la lecție,
să le dezvolte facultățile intelectuale,
încrederea în propriile lor puteri.
Nivelul ideologic și științific al lec-
ției, conținutul ei educativ, metodele
folosite, rezultatele concrete ale fiecă-
rei lecții în parte depind în foarte
mare măsură de însăși pregătirea ide-
ologică și profesională a pedagogului,
de conștiinciozitatea lui în muncă, de
dragostea și interesul cu care trans-
mite elevilor cunoștințele sale.
Un mare număr de învățători și pro-
fesori din orașele și satele patriei
noastre își desfășoară cu pricepere lec-
țiile, obținînd succese însemnate în
munca instructiv-educativă. Dornici
să dea elevilor lor o pregătire multi-
laterală, cît mai legată de practică, de
viață, mulți învățători și profesori din
școlile patriei noastre studiază în mod
perseverent pedagogia sovietică și ex-
periența școlii sovietice, experiența ca-
drelor fruntașe din școlile noastre. Pe
baza învățămintelor culese, ei folosesc
în cadrul lecțiilor un bogat material
intuitiv, organizează experiențe și
demonstrații practice în laboratoare,
la colțul naturii vii și pe parcelele
experimentale, organizează excursii
și vizite în fabrici și uzine, la gospo-
dăriile agricole și de stat, fac cu-
noscute realizările obținute de poporul
nostru muncitor sub conducerea parti-
dului.
Asemenea pedagogi ca Ioana Ababii,
profesoară de fizică la școala medie
nr. 2 de fete din Rimnicu-Vîlcea, Gri-
gore Lăzărescu, profesor de științe na.
țurale la școala medie nr. 1 de băieți
din același oraș, Emil Foti, profesor
de științe naturale ia școala de 7 ani
din comuna Titu-Tîrg, raionul Răcari,
Antonia Focșeneanu, profesoară la
școala medie nr. 22 din București, își
pregătesc cu conștiinciozitate lecțiile,
se străduiesc să folosească în desfă-
șurarea acestora întreaga lor pricepere
pedagogică. Planurile lor calendaristice
și planurile de lecții, bibliografia stu-
diată, felul cum folosesc materialul in-
tuitiv, cum caută să lege teoria de
practică, pasiunea cu care desfășoară
fiecare lecție oglindesc pe deplin do-
rința lor adincă de a da elevilor o
pregătire multilaterală cît mai temei-
nica și cît mai corespunzătoare cerin-
țelor vieții. In funcție de scopurile pe
care și le propun, ei stabilesc cu pri-
cepere tipurile lecțiilor pe care le vor
ține, reflectă cu multă grijă asupra
întrebărilor ce le vor pune, asupra
concluziilor la care trebuie să ajungă
cu elevii, asupra felului cum vor or-
ganiza explicațiile sau demonstrațiile,
asupra temelor pe care le vor da ele.
vilor pentru acasă.
Astfel de exemple se pot da multe
șt din toate colțurile țării. Alături de
învățătorii și profesorii conștiincioși
însă, care acordă importanța cuvenită
lecțiilor, atît în ceea ce privește con-
ținutul, cît și în ceea ce privește for-
ma de prezentare a materialului, me-
todele folosite, mai există unele cadre
didactice care desfășoară lecții slabe,
cărora le sînt indiferente rezultatele pe
care le obțin. Profesorul de științe na-
turale Anea I.. de la școala de 7 ani
din comuna Galbeni, raionul Bacău,
de exemplu, predă lecții la un nivel
științific foarte scăzut. Nu folosește
nici un fel de material didactic, iar
parcela experimentală a școlii este
un maidan de buruieni. Tot timpul stă
la catedră, urmărind textul din ma-
nual. Profesoara Vicol, de la școala me.
die din Călărași, obține rezultate slabe
în predarea psihologiei. Pentru că nu-și
organizează cu pricepere lecția, nu ter-
m nă mai niciodată la timp expunerea
noilor cunoștințe, nu are timp să fi.
xeze cunoștințele predate, să contureze
mai precis anumite noțiuni. De ase-
menea, profesoara de limba rusă lo-
nescu Zenaida, de la școala medie de
băieți nr. 1 din Turnu-Măgurele, ne-
glijează lecții de-a rindul veriiicarea
cunoștințelor elevilor, pentru ca apoi
să asculte 8—9 elevi într-o singură
lecție. Din această cauză peste 50%
din elevii săi nu au note de trecere pe
primul pătrar.
Mai sînt cadre didactice care intră
in clasă fără să fi stabilit scopul pe
care trebuie sa-1 urmărească în des-
fășurarea lecției, mijloacele ce trebuie
folosite pentru realizarea acestui scop
și uneori chiar fără să fie pe deplin
stăpine pe noțiunile științifice pe care
trebuie să le transmită elevilor. Ase-
menea lecții, cu un conținut științific
și educativ sărac, nu-i pot înarma pe
elevi cu cunoștințe temeinice, nu pot
trezi în inimile lor sentimente adinei,
convingeri trainice.
Directorii de școli au datoria să
controleze cu mai mult simț de răs-
pundere calitatea lecțiilor, felul cum
își întocmesc cadrele didactice planu-
rile de lecții, cum folosesc materialul
didactic, cum organizează lecțiile prac-
tice în laboratoare, pe parcelele ex-
perimentale sau la colțul naturii vii.
Trebuie combătută atitudinea acelor di-
rectori de școli care se mulțumesc doar
să semneze planurile de lecții, fără
să cerceteze scopul pe care și l-a fixat
învățătorul sau profesorul la lecția
respectivă, materialul didactic, exer-
cițiile și exemplele pe care vrea să le
folosească, concluziile la care vrea să
ajungă. Directorul are datoria să asis-
te la lecții în mod organizat, pentru
a urmări anumite probleme, pentru a
cunoaște felul cum aplică învățătorul
sau profesorul respectiv îndrumările
primite.
Cabinetele pedagogice regionale și
raionale, prin metodiștii lor, trebuie să
deosebire cadrelor tinere, un ajutor
mai temeinic în ceea ce privește munca
de îmbunătățire a lecțiilor. Încă mai
sînt cadre didactice care nu știu să
stabilească obiectivul concret al unei
lecții, trecînd în plan obiective gene-
rale. Încă mai sînt unele ca-
dre didactice care își planifică în mod
greșit parcurgerea materiei. Tovarășa
Zafiu Marioara, profesoară de științe
naturale la școala din Băcăinți, de
pildă, a prevăzut pentru o singură oră
recapitularea întregului material de
botanică predat în clasa a V-a. Alte
cadre didactice nu știu să folosească
cu pricepere schema la lecție, nu reu-
șesc să ajute elevii să-și fixeze în mod
temeinic cunoștințele transmise, să le
lămurească anumite probleme ce le-au
părut confuze în timpul expunerii ma-
terialului. Metodiștii au datoria să a-
corde un ajutor concret cadrelor di-
dactice. îndrumîndu-le cu răbdare,
studiind cu seriozitate toate lipsurile
constatate la lecții și arătînd mijloa-
cele de îndreptare. In munca de îndru-
mare pe care o duc metodiștii este
necesar să se insiste mai ales asupra
procedeelor ce trebuie folosite în ca-
drul lecțiilor pentru a dezvolta gîn-
direa copilului, pentru a-i dezvolta
sentimentele, curajul, bărbăția, voința
și dîrzenia, trăsăturile morale ale vii-
torului constructor al socialismului.
Multe din lipsurile ce se mențin în
lecțiile desfășurate de unele cadre di-
dactice se datoresc și felului cum este
îndrumată și controlată munca din
școli de către unii inspectori școlari de
la secțiile învățămînt și chiar de că-
tre unii inspectori din Ministerul In-
vățămîntului. Deși lecția ar trebui să
realizează în cea mai mare măsură
sarcinile educației comuniste, unii ins-
pectori școlari neglijează lecțiile, in-
teresîndu-se mai mult de probleme cu
caracter organizatoric.
Folosind experiența pedagogilor
fruntași, care aplică cu pricepere pe-
dagogia sovietică și experiența școlii
sovietice, directorii de școli, organele
cu mai multă grijă schimbul de expe-
riență prin interasistențe, lecții des-
chise. acordînd mai mult interes con
sfătuirilor de producție etc.
Luptînd pentru o mai bună calitate
a lecțiilor, luptăm. Implicit, pentru o
temeinică pregătire a elevilor, a vii-
toarelor cadre necesare construirii so-
cialismului.
Atestarea cadrelor didactice
In cursul acestei săptămînî a avut loc la Ministerul Invățămlntului o
ședință de instructaj cu primele comisii de atestare a cadrelor didactice
care vor lucra în Capitală și în regiunile Timișoara, Suceava, Stalin, Pi-
tești, Baia Mare, Regiunea Autonomă Maghiară, Oradea și Craiova. Tov.
FI. Mezincescu, locțiitor al Ministrului Invățămîntului și tov. A. Debreczi,
vicepreședinte al C.C. al S.M.I., vorbind in fața comisiilor de atestare, au
dat Îndrumări cu privire la pregătirea și desfășurarea lucrărilor de atestare
ce se vor desfășura pe etape, in întreaga țară.
Acțiunea de atestare este organizată pe baza Decretului Prezidiului
Marii Adunări Naționale cu privire la înființarea gradelor didactice și sta-
I ilitatea în funcție a cadrelor didactice din invățămîntul elementar și me-
ciu a Hotărîrii Consiliului de Miniștri cu privire la ridicarea calificării, per-
fecționarea și asigurarea stabilității cadrelor didactice din invățămîntul e-
lementar și mediu și a Regulamentului cu privire la organizarea și funcțio-
narea comisiilor de atestare a cadrelor didactice din invățămîntul elementar
și mediu. Această acțiune are o mare însemnătate pentru stimularea cali-
ficării și perfecționării pedagogilor, pentru asigurarea stabilității cadrelor
și ridicarea nivelului invățămîntului elementar, de 7 ani, mediu de 10 ani
și pedagogic.
Cu prilejul ședinței care a avut loc la Ministerul Invățămîntului s-a a-
nunțat atestarea cadrelor didactice care fac parte din comisiile de ates-
tare.
Felicităm pe primele cadre didactice care au primit grade didactice șl
Ie urăm spor la munca plină de răspunderț țe Q vor desfășura in comisiile
de atestare.
otel nou
Institutul politehnic
Brigada
din Răcăciuni
Pentru ridicarea
nivelului muncii
tidului este întîmpinat cu noi suc-
cese în muncă. Toate forțele perso-
nalului didactic sînt îndreptate spre
ridicarea nivelului ideologic și știin-
țific al cursurilor, al seminariilor și
lucrărilor de laborator, spre întărirea
disciplinei studenților.
In vederea îmbunătățirii muncii ca-
tedrelor și a ridicării nivelului prele-
gerilor, consiliul științific al Institu-
tului va analiza, pînă la 10 decembrie,
activitatea unei catedre, iar consiliile
științifice ale facultăților și colecti-
vele de catedră vor analiza un nu-
măr de opt cursuri. Astfel, de exem-
plu, la Facultatea de ingineri econo-
miști se va analiza în cadrul cate-
drei cursul tovarășului conferențiar
Horia Grigoriu despre organizarea și
planificarea industriei chimice. Iar la
Facultatea electrotehnică cursul tova-
rășului conferențiar C. Apetrei, des-
Pentru a asigura apariția la timp a
cursurilor de care au nevoie studenții
un număr de șapte profesori și-au
luat angajamentul de a preda la lito-
grafiat cursurile înainte de termenul
fixat la începutul anului școlar. Ast-
fel, tovarășul Grecu Titus va preda
cursul ..Teoria, calculul și construcția
mașinilor și turbinelor cu aburi și
gaze", iar tovarășul Mănciulescu Mi-
lan, volumele I și II din „Chestiuni
speciale în telegrafie".
O Inițiativă frumoasă a Institutului
este organizarea unor colective for-
mate din cadre didactice, specialiști,
care să sprijine întreprinderile cores-
punzătoare specialității pentru îmbu-
nătățirea procesului tehnologic și mic-
șorarea rebuturilor.
In vederea antrenării studenților la
o muncă susținută și sistematică,
Institutul va organiza la 20 noiembrie
a.c. o consfătuire la care vor participa
600 de studenți fruntași din Institut,
precum șl 200 de studenți fruntași
din alte instituții de invățămînt supe-
rior din Capitală. Consfătuirea va
contribui la cunoașterea și generali-
zarea celor mai bune metode de stu-
diu.
S-a ridicat, de asemenea, nivelul
muncii sectoarelor administrativ, so-
cial-administrativ șl tehnic din Insti-
tut. Astfel, pe lingă realizările de or-
din gospodăresc, s-a îmbunătățit pro-
tecția muncii în localul Institutului,
s-au luat măsuri pentru sporirea acu-
mulărilor socialiste, prin realizarea
de economii în valoare de 42.000 lei
provenite prin executarea de lucrări
cu forțe proprii.
Strîngerea metalelor vechi a devenit o acțiune largă a tinerilor
de pe întinsul patriei. La chemarea Comitetului Central al Uniunii Ti-
neretului Muncitor de a colecta cît mai mult fier vechi au răspuns zeci
de mii de tineri din întreaga tară. Sub lozinca „din fier vechi — otel
nou" ei desfășoară o activitate rodnică, ce contribuie la buna aprovizio-
nare cu fier vechi a otelăriilor noastre.
Recent s-a încheiat cea de a doua etapă a acestei importante acți-
uni. Pînă la 20 octombrie, tmerii din întreaga tată au strîns peste
21 531.500 kg. de metale vechi, din care mai bine de 7.599.500 kg au
și fost valorificate.
In întrecerea pornită pentru colectarea și expedierea către centrele
siderurgice a unor cantități de fier vechi cît mai însemnate, alături de
tinerii din întreprinderi dobîndesc rezultate din ce'e mai frumoase si
organizațiile U.T.M. din scoli si detașamentele de pionieri.
Pionierul Gîtlan Tudor. de la școala medie de băieți nr. 12 din
Capitală, este fruntaș la învățătură. Tot fruntaș este si în acțiunea de
strîngere a fierului vechi. El a colectat singur cantitatea de 500 kg.
metal. Un exemplu semnificativ îl constituie elevii școlii profesionale
din comuna Otelul Roșu, raionul Caransebeș. De la început ei au pornit
în mod organizat acțiunea de strîngere a fierului vechi, împărtindu-se
în 5 grupe. Astfel, ei au reușit să adune o cantitate de 108.900 kg de
fier vechi ș, fontă, din care otelarii au turnat pînă acum un număr de
5 șarje rapide. Cu multă bucurie au asistat 'la uzinele Mao-Țze-dun,
la turnarea unei sarie de otel din fier vechi colectat de ei. pionierii de
la școala nr. 146 din București. Prin hărnicia tinerilor, pionierilor și
școlarilor, regiunea Ploești este fiuntașă pe tară în colectarea fierului
vechi. Printre tinerii fruntași pe regiune sînt și școlarii Stănescu Mi-
haela, din orașul Ploești, și Pascu Simion, din orașul Moreni. In
regiunea Oradea, tinerii, pionierii si școlarii au strîns în ultimele 7 ■
luni cantitatea de 126.900 kg. fier si fontă veche, care a fost trimisă
combinatelor siderurgice. In fruntea acestei acțiuni s-au situat pionierii
și școlarii de la școlile nr. 5 și
de acest fel sînt nenumărate.
In prezent, pionierii, școlarii
întrecere, luîndu-șl angajamentul
și tinerii muncitori au pornit o nouă
ca în cinstea Congresului partidului
să colecteze noi și însemnate cantități de metale vechi. O contribuție
importantă la această acțiune o aduc învățătorii si profesorii, care
folosesc mijloace
lor si școlarilor,
pentru economia
•perete din scoli.
multiple pentru antrenarea cît mai largă a pionieri-
arătîndu-le în mod convingător ce însemnătate are
națională o producție sporită de metal. Gazetele de
talurgice. întîlnirile între otelari si elevi contribuie Ia atragerea
masă a elevilor în întrecerea socialistă organizată în cinstea
greșului partidului pentru colectarea fierului vechi.
Elevii de la școala de 7 ani din
comuna Poiana Teiului, raionul
Ceahlău, intensifică, în cinstea
celui de al doilea Congres al parti-
dului, munca pe tărîm obștesc. Ast-
fel, au ajutat la desfăcutul porum-
bului ce l-au cules ei înșiși de pe
loturile de pămînt ale unor bătrîni
și văduve din sat. De asemenea, au
ajutat la desfăcutul porumbului
cules pe lotul sfatului popular.
Elevii au ajutat apoi să se trans-
porte la baza de recepție cantită-
cesc cu stăruință pentru ca în fiecare
zi de școală să înscrie noi succe-
se în munca de instruire și educare a
elevilor. In planul de măsuri întocmit
în acest scop de biroul organizației de
partid din școală, dezbătut apoi și
îmbogățit într-una din adunările ge-
nerale, sînt prevăzute sarcini concrete,
menite să ridice rolul de avangardă
al învățătorilor șl profesorilor comu-
niști, să crească răspunderea și in-
fluența lor asupra întregului mers al
muncii didactice. Planul de măsuri se
referă Ia ridicarea nivelului muncii
instructiv-educative, la mobilizarea ca-
drelor didactice și a elevilor pentru
întărirea muncii obștești, la aprovizio-
narea internatului cu cele trebuitoare
pe timpul iernii, Ia menținerea cu-
rățeniei și la înfrumusețarea localu-
lui de școală etc.
Cu o deosebită grijă se preocupă
profesorii comuniști de sprijinirea ac-
tivității organizației U.T.M. din școa-
lă. Ei sprijină biroul U.T.M. în vede-
rea bunei pregătiri și a ridicării cali-
tății adunărilor. în vederea folosirii
celor mai bune metode de muncă în
rîndurile utemiștllor și pionierilor,
pentru îmbunătățirea situației la în-
vățătură șl a disciplinei acestora. Or-
ganizația de partid sprijină de ase-
menea inițiativa comitetului U.T.M.
pentru colectarea a 2000 kg fier vechi.
In scopul întăririi muncii pentru e-
ducarea comunistă a elevilor s-a pre-
văzut prezentarea unor referate care
să le facă cunoscute realizările obți-
nute de poporul nostru muncitor sub
conducerea înțeleaptă a partidului. La
sfîrșitul lunii noiembrie, elevii se vor
întîlni cu un membru de partid, lup-

Doi membri ai gospodăriei a- ț
gricole de stat, doi membri at j
gospodăriei agricole colective Ț
„Secera și ciocanul", 8 țărani •
muncitori și 2 profesori. Brigada f
căminului cultural din Răcăciuni f
cuprinde în total 14 oameni. Ț
lată-i pe toți pe scenă. Dacă n-ai f
ști că asiști la finala concursu- *
lui pe țară al brigăzilor artis- •
tice de agitație ale căminelor -
culturale , ai fi îndreptățit să *
i crezi că ai de-a face cu veritabili
î actori.
; laiă-l bunăoară pe „Ilie” po-
i vestindu-și in versuri pățania.
• Tot amina și amina ziua insă-
• mințării, pînă cînd florile și bu-
î ruientle i-au năpădit ogorul, ast-
i fel că din țăran plugar a ajuns...
; florar. Hohotele de ris ale publi-
î cuiul au răsplătit pe deplin ati'.
• interpretarea cit și valoarea tex-
* tutui.
Dar acesta n-a fost singurul
4 număr îndelung aplaudat al
• programului brigăzii din Răcă-
■ ciuni. Timp de 45 de minute, cei
• 14 artiști amatori au prezentat
• jocuri naționale specifice regtu-
• mi Bacău, au spus ghicitori și
• cuplete care evidențiau pe oa-
• menii de nădejde ai comunei
• sau criticau pe chiulangii și bi-
• rocrati.
•	Acest spectacol artistic at ac-
f tarilor amatori din Răcăciuni
, este rodul muncii culturale des-
• fășurate în comună. Dragostea
•	pentru cintec, joc și teatru, do-
' rința de a contribui la înflorirea
' comunei au strîns laolaltă un
•	mănunchi de oameni dintre care,
• firește, n-au putut lipsi cadrele
* didactice.

lată-i, de pildă, pe prezenta-
torul programului brigăzii, to-
varășul Vasile Popescu, profesor
de educație fizică la școala de
7 ani din Răcăciuni, sau pe ta-
lentatul interpret al scheciurilor,
Mircea Neică, profesor de științe
naturale, care de altfel este și
responsabilul brigăzii artistice.
Amândoi, fără să neglijeze acti-
vitatea didactică, au contribuit
în mare măsură la închegarea
brigăzii artistice.
Brigada din Răcăciuni a luat
ființă pe lîngă căminul cultural,
al cărui director este învățătorul
Vasile Manciu. El a dat un mare
sprijin la înființarea brigăzii, ca
și la dezvoltarea activității ei.
Acum, căminul cultural din Ră-
căciuni este unul din căminele
fruntașe ale țării. Biblioteca lui
a luat un premiu pe țară. Tot
astfel, colectivul de conferențiari,
al căminului a fost premiat pe
întreaga țară. Toate acestea se
datoresc în mare măsură și mun-
cii pe care 23 de cadre didactice
din comună o depun în cadrul
căminului cultural.



i
î
rești, regiunea Pitești,
indrumează cu grijă
pe copiii ce-l sînt în-
credințați.
Dreapta: La grădini-
ța de copil din comu-
nă copiii primesc c
îngrijire părintească
Conducerea școlii
medii nr. 2 cu limba
de predare maghiară
din Sighet și-a înde-
plinit angajamentul
luat în cinstea celui
de al II-lea Congres
al partidului, amena-
jînd, cu sprijinul co-
mitetului de părinți,
un atelier șl o ca-
meră pentru pio-
nieri.
In cadrul atelieru-
lui elevii execută di-
ferite lucrări de tîm-
plărie și lăcătușe-
rie. Orele de prac-
tică în atelier au loc
în fiecare săptă-
mînă, miercurea-
Pînă acum elevii au
confecționat aici ra-
me. lăzi, stative etc-
Sub îndrumarea
profesorului de edu-
au amenajat, în
stea celui de
Il-lea Congres
partidului, un
ren de baschet.
cin-
ai
al
te-
Tot în cinstea
Congresului, colecti-
vul pedagogic și-a
luat angajamentul
de a organiza un
lectorat pentru pă-
rinți.
■ Activitatea culturală care se
î desfășoară cu succes in comună
■ a contribuit și la înființarea gos-
* podăriei agricole colective „Se-
* cera și ciocanul’ și a întovără-
* șirii agricole „Zorile socialis-
• mului”.
‘ Desfășurînd o intensă muncă
1 pe tărîm obștesc, învățători și
î profesorii nu neglijează însă nici
• o clipă școlile lor, munca didac-
• tică. Școala de 7 ani, școala ele-
> mentară și grădinița de copii din
ț Răcăciuni sînt adesea date ca
■ exemplu pe întreaga regiune.

Stingă : învățătorul Ion Vișolanu este tot timpul in mtjlornl
copiilor. Chiar în recrea fii elevii se adună in jurul lui pentru
i asculta povești frumoase.
Sus : Invă(ătorii satului antrenează pe țăranii muncitori la o
vie activitate culturală. La căminul cultural, construit prin au-
toimpunere, au loc cu regularitate repetiții pentru spectacole.
GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
Pag. 2
0 IN EXPEilIEHTnȘeObii SOVIETIC E
de muncă rodnică
30 de ani
erau
elev al
el, a-
a spus
adunati — o
»
E CERNIȘEVA
I
pentru învățămînt.
A. KRILOV
educative
Inspectarea activității
și autocriti-
educative.
cii
ei o îndmuimă în mod iust. dacă la în revista „Narodnoe obrazovanie“)
cei slabi. Aceasta contribuie
numai la ridicarea nivelului
învățătură al întregii clase,
și la închegarea colectivului
cu
nu
la
ci
de
direc-
Niko-
Sofiei
sburînd. Ochiul matern
al noii directoare obser-
lui străduință, micul său
face ceva bun, spre folo-
ani la învățămîntul
ral de zece ani. In
ale R.S.F.S.R. a si
învățămîntul mediu
mediu gene-
120 de orașe
fost introdus
general.
60.000.000 oameni.
In 1943—1944 s-a creat
nou tip de scoală de cultură
nerală — școala de zece
pentru tineretul muncitoresc
lai Ermoșin, fost
Klîkova.
— Prieteni! —
dresîndu-se celor
Apreciind nivelul ideologic al
noștintelor elevilor, căutînd să
ou-
cu-
rurile foștilor săi elevi
multe cărți.
Primul a luat cuvîntul
torul școlii din Hovrino,
directoarei
și grijuliu
vase mica
efort de a
și rezultatele ei reale.
Am început inspectarea muncii
ducative în raion cu o școală
un
ge-
ani
si
este dezvoltată critica
ca etc.
După cum se știe,
un rol foarte însemnat
diriginții au
în educarea
an alocările
public. In
U.R.S.S. pe
văzut 68,4
pentru învățămîntul
bugetul de stat al
anul 1955 s-au pre-
miliarde de ruble
e-
de
să fie el în-
aceea noi îi
pe pedagogi,
exterior, ati-
de altui și
B, VIKTOROV
inspector școlar la secția
de învățămînt a raionului Salsk,
regiunea Rostov.
(Extrage dintr-un articol publicat
care învață mai bine să-și pre-
gătească lecțiile împreună
In sera cabinetului de biologie
al școlii medii nr. 63 din Moscova
s-au copt căpșunile, deși e toam-
nă tîrzie.
In Uniunea Sovietică
învață 60 de milioane
de oameni
șarie ani. La venificarea făcută în
artistă scoală au luat darie toți
cei trei inspectorii ai secției de fel-


Intr-o dimineață de septem-
brie. poștașul a adus la școala
din satul Hovrino, regiunea U-
lianovsk, un teanc mare de te-
legrame. Toate îi erau adresate
învățătoarei Sofia Klîkova. Foș-
ti» săi elevi, din toate colțurile
Uniunii Sovietice, o felicitau cu
prilejul împlinirii a 30 de ani de
activitate pedagogică și-i urau
mulți ani de muncă rodnică în
școală.
Sofia Klîkova, originară din
regiunea Ulianovsk, a lucrat la
școala din Hovrino timp de 39
de ani, instruind și educînd multe
generații de tineri din acest sat.
Avea 18 ani cînd și-a început
munca, era o învățătoare tînăra
și lipsită de experiență. Acum
este un pedagog cu înaltă califi-
care, stimat de toți.
La lecțiile Sofiei Klîkova vin
să asiste și învățători din alte
raioane ale regiunii Ulianovsk.
Metodele ei de muncă sînt răs-
oîndite de cabinetul pedagogic
raional prin broșuri, iar ea în-
săși își împărtășește totdeauna
experiența la consfătuirile învă-
țătorilor.
Sofia Klîkova urmărește din
prima lună a anului școlar suc-
cesele fiecărui copil, lucrează
după lecții cu cei ce întîmpină
dificultăți, îi îndeamnă pe copiii
copii, care se obișnuiesc să sim-
tă răspunderea nu numai pentru
munca și disciplina proprie, ci
și pentru succesele și disciplina
colegilor. întregul colectiv con-
damnă pe cei care nu-și învață
lecția sau fac gălăgie în clasă.
„Copiii înșiși îmi sînt cele mai
bune ajutoare — spune Sofia
Klîkova — și cu cît încrederea
mea în ei este mai mare, cu cît
le dau mai multe însărcinări, cu
atît ei se străduiesc mai mult
să îndreptățească această în-
credere".
Cu toată cunoașterea aproape
perfectă a profesiunii de peda-
gog. învățătoarea vine în fie-
care vacantă de vară la Ulia-
novsk, audiază lecțiile ținute la
Institutul de perfecționare cu
privire la problemele de pedago-
gie ce o interesează, ia parte la
lucrările seminarului pentru în-
vățătorii claselor elementare, în-
vață din experiența altor peda-
gogi și împărtășește propria ei
experiență. întotdeauna se în-
toarce acasă cu un bagaj sporit
de cunoștințe, cu noi volume
pentru biblioteca școlii și a sa
proprie.
Mulți oameni îi cer sfaturi
Sofiei Klîkova, care este și de-
putat al sovietului sătesc. Ea
îi ascultă întotdeauna cu atenție
și-i ajută, mal ales dacă este
vorba de școală, de învățămînt,
de educația sau de sănătatea
copiilor. Din inițiativa ei, în lo-
cul vechii clădiri a școlii ele-
mentare a fost construită o școa-
lă de 7 ani, care în curind se
va transforma în școală medie.
Atunci tinerii din Hovrino vor
putea urma cursurile școlii me-
dii chiar în satul natal.
Deoarece îi vizitează pe elevii
săi acasă, Sofia Klîkova știe
bine cum trăiesc ei și de ce a-
jutor au nevoie. Ea a fost iniția-
toarea creării la școală a unui
lectorat pentru părinți și a ținut
la acest lectorat lecții despre e-
ducația copiilor în familie. In-
tr-o formă simplă și accesibilă
ea a vorbit despre autoritatea
părinților, despre educarea ca-
racterului copilului în familie,
despre regimul zilei școlarului.
Sfaturile învățătoarei sînt ur-
mate cu strictețe.
Sofia Klîkova acordă un spri-
jin însemnat învățătorilor tineri.
Ea îi ajută să-și facă planurile
de lecții, asistă la lecțiile lor,
observă lipsurile și arată cum
trebuie îndreptate. Dar, înainte
de toate. Sofia Klîkova îi învață
pe tinerii pedagogi să iubească
copiii, să le studieze caracterele
și înclinațiile, pentru ca pe a-
ceastă bază să-i influențeze cu
pricepere. Ea stăpînește această
artă la perfecție.
Secția de învățămînt a raio-
nului i-a adus de multe ori mul-
țumiri Sofiei Klîkova pentru
munca ei remarcabilă. Ea este
foarte prețuită ca pedagog și
activist social fruntaș. Numele
ei figurează pe panoul de onoa-
re al regiunii, alături de cei mai
buni oameni din industrie și a-
gricultură. Guvernul i-a decer-
nat cea mai înaltă decorație a
Uniunii Sovietice, Ordinul Le-
nin.
...In seara aniversării a trei-
zeci de ani de activitate peda-
gogică a Sofiei Klîkova, noul
club al colhozului era arhiplin.
Ca la o mare sărbătoare, se a-
dunaseră aici elevi, părinți, foști
elevi și colegii de muncă ai săr-
bătoritei.
Micii elevi ai Sofiei Klîkova
i-au adus uriașe buchete de flori
de toamnă. Colegii i-au dăruit
un aparat de radio. Printre da-
sărbătorim astăzi pe iubita noas-
tră învățătoare de la care am
învățat cu toții și de la care
continuăm a învăța cum să
muncim și să trăim. Cu toții
îi dorim din toată inima să lu-
creze mulți ani la școala noas-
tră, să educe tînăra generație
de viitori constructori ai comu-
nismului.
In U.R.S.S. se dezvoltă neconte-
nit învățămîntul special mediu și
învățămîntul superior. Numai în
1955, în anul I al instituțiilor de
învățămînt superior au fost primiți
peste 460.000 de tineri și tinere, iar
alte sute de mii in școlile tehnice
și în alte școli medii speciale.
In clișeu : Studentii Boris Pod-
sornii, Ivan Kundenko și Viktor
Sidorenko, de la Universitatea din
Harkov.

Tatiana Sergheevna Panfillova. o
femeie cu ochii cenușii și cu un fru-
mos ip a r ca s ua n iu, ș i - a încep u t rn u nc a
de eauoatoare lucrând cu einineniu'l
pedagog sovietic A. S. Makarenko,
in colonia de copii „Gorki”, atît de
viu și plastic descrisă de el in „Poe-
mul pedagogic”. Acolo s-a pătruns
e,a, cu tot sufletul șl cu toată inima,
ae princiB.be pedagogice simple și
de neinlăturat: „cit mai multă exi-
gență față de om si cît mai mult
respect pentru el”; „învățați-l pe
om să respecte muncc" ; ..căutati în
fiecare om tot ce este mai bun”. A-
ceste principii au devenit hota.ritoa-
re in munca ei grea și nobilă. Lu-
crînd cu Makarenko. Tatiana Ser-
gheevna Panfilova studia in același
timp la institutul pedagogic. Apoi
a predat la o scoală din Moscova,
a fost aspirantă la Academia de
științe pedagogice. îndată după ce
și-a susținut dizertația de candidat,
Panfilova, cu toate încercările co-
legilor și profesorilor de a o con-
vinge să continue munca științifică,
a declarat cu hotărâre:
— Vreau să lucrez numai la
școală și numai la cea mai dificilă
școală. Vreau să-mi verific cunoș-
tințele în practică
In luna octombrie a anului tre-
cut a fost numită directoare la
școala cea mai dificilă dintr-un ra-
ion, ba poate chiar din întreg ora-
șul Moscova — școala nr. 246. A-
ici au fost adunați elevii care au
rămas odată sau de două ori re-
petenti din douăzeci și șase de școli.
Printre ei erau mulți care aveam
nota „2” la cîte zece obiecte. De
obicei, cei ce învață prost au și o
purtare proastă. Nu e greu să-ti I-
maginezi că școala nr. 246 nu era
de loc un model de disciplină și
bună purtare.
Dar Tatiana Panfilova, privindu-și
elevii, care prin notele lor rele si
prin indisciplina lor, în aparență in-
corigibilă, descurajau pînă și oe cei
mai experimentați pedagogi, se gln-
dea ca în fiecare diin ei noate fi
totuși găsit un „început bun”, o
„mlădiță a binelui” care, crescută
cu grijă, să ducă la transformarea
complectă a copilului.
Deosebite greutăți, după părerea
noii directoare, crea faptul că în a-
ceastă scoală nu exista un colectiv
de copil, după cum nu exista în fond
nici un colectiv de pedagogi. Profe-
soriii veniseră de Ia școli diferite, cu
tradiții diiferlite. și încă nu reușise-
ră să se apropie. Aveau totuși ceva
comun care o bucură pe Panfilova :
dragostea pentru această școală di-
ficilă, rămasă cea mai în urmă din
întreg raionul. Acest sentiment pu-
tea deveni cel mai puternic factor
de închegare a colectivului pedago-
gic. Și, înainte de toate. în această
scoală trebuia ridicată si pusă la
locul ce i se cuvine autoritatea pe-
dagogului. In prima sa cuvîntare
rostită la o adunare deschisă a or-
ganizației de comsomol, Panfilova
a spus cu emoție :
— In primul rînd trebuie să vă
reamintesc cuvintele remarcabile
ale lui Makarenko cu privire la fap-
tul că pedagogii noștri constituie
un fond de aur al țării. De ia ei voi
puteți dobîndi asemenea cunoștințe
cum nu veți dobândi de la nimeni
altul. Și acest fond de aur nu tre-
buie cheltuit pentru orice mărunți-
șuri.
Tatiana Sergheevna a văzut stră-
lucirea din ochii pedagogilor, a în-
țeles din cuvîntările lor că și-a a-
tins țelul dorit; ei au căpătat în-
credere în forțele proprii și s-ar fi
apucat de orice muncă, oricît de
grea. Chiar ]a prima ședință a con-
siliului pedagogic ea le-a impus ce-
rințe din cele mal mari: în timpul
cel mai scurt să-și cunoască cit mai
bine elevii, să meargă cu ei la plim-
bare, la cinematograf, în excursii;
să lămurească care dintre elevi pot
fi aleși în activul clasei, pe care
din ei te poți sprijini, și să rapor-
teze direcției cele mai amănunțite
date despre elevii cei mai dificili,
nedisciplinați și rămași în urmă la
învățătură din fiecare clasă.
Pentru fiecare dintre elevii difi-
cili Tatiana Sergheevna a înființat
cîte un caiet special, unde erau tre-
cute toate datele, nu numai despre
elevul însuși, ci și despre părinții
lui. Ea a început să cheme ©e fie-
care der^re elevi, spre a sta de
vorbă cu el. In aceste convorbiri
nu era nimic deosebit; directoarea
îi întreba pur și simplu dacă e a-
devărat că au învățat la cutare
școală, că au obținut cutare note
și că părinții lor lucrează la cutare
uzină ; apoi îi lăsa să plece. Dar
„cei mai dificili” erau uimiți că
Panfilova este atît de bine 'informa-
tă, că le cunoaște fiecare pas — si
deveneau mai liniștiți. După două
săpt.ămîni, la școala nr. 246 se sta-
bilise o ordine relativă, care înainte
părea imposibilă.
Nimic nu-i sudează așa de bine
pe copii ca o muncă interesantă și
folositoare societății. In înțelegere
cu organizațiile raionale. Panfilova
a organizat munca voluntară a ele-
vilor pentru amenajarea unui nare.
In scoală a fost convocată o aduna-
re generală extraordinară, la care s-a
făcut cunoscută începerea acestor
lucrări.
— Toată țara noastră construieș-
te acum comunismul — a spus la
această adunare Panfilova — și voi
îl veți construi cînd veți creste
mari. Dar și acum școala noastră
poate îndeplini o muncă utilă. Pu-
tem sădii și îngriji pomi tineri, pu-
tem crea un parc unde copiii din
raionul nostru se vor odihni varia
și-și vor aminti cu recunoștință de
cei ce au muncit aici — de voi...”
Pentru muncile prestate, colecti-
vul școlar (care acum devenise un
colectiv adevărat) a primit mulțu-
miri din partea organizațiilor ra-
ionaile.
Paratei cu organizarea și înche-
garea colectivului de copii, . peda-
gogii, îndrumați si controlați în
permanentă de directoare, își desfă-
șurau munca individuală cu fiecare
elev în parte.
Panfilova urma cu perseverență
învățătura Iul Makarenko că tre-
buie să descoperi tot ce e mai hun
în fiecare om.
In clasa a șaptea era un elev cu
nuntele Mogucev. care ave» nota
„2“ la zece obiecte. Un obraznic fă-
ră pereche. Dar Panfilova nu Pier-
dea speranța' în îndreptarea Iul. Și
iată că, odată, îngrijitoarea care fă-
cea curățenie la etaj îi ©ovesti di-
rfectoarei că Mogucev. care era, de
serviciu ©e clasă, spală singur dușu-
melele în clasă, dună lecții. Acest
lucru era suficient ca să al de la
ce să pornești.
La următoarea ceremonie a schim-
bării serviciului. Panfilova a citit
un ordin al direcției școlii. în care,
în numele întregii școli, îi aducea
mulțumiri lui Mogucev pentru servi-
ciul exemplar. De emoție și fericire,
Mogucev arăta ca un mac înflonit.
Iar Tatiana Sergheevna adaogă :
— Sînt sigură că Mogucev poa-
te nu numai să-si îndeplinească bi-
ne serviciul, ci poate fi și un bun
elev. El s-a străduit, în timpul ser-
viciului, să apere cinstea clasei sale
în întrecerea generală pentru cură-
țenie ; acum, clasa întreagă trebuie
să se străduiască să-l ajute în lup-
ta pentru cunoștințe temeinice I
In pătrarul următor, Mogucev a-
vea numai trei de „2” în loc de zece
Acest eveniment a fost marcat de
asemenea printr-un ordin special al
direcției. In pătrarul al patrulea,
Mogucev rămăsese cu un singur 2,
]ia limba rusă. Toată vara a muncit
cu o stăruință excepțională, iar la
examenul din toamnă a căpătat la
limba rusă nota patru.
In clasa a șasea, fruntașul dezor-
dinei era elevul lampolski. Iată cum
au reușit pedagogii să-l reeduce. La
una din adunările pionierilor. Pan-
filova observă că pionierii au sunat
foarte frumos din goarnă. S-a con-
statat că cel ce le-a făcut rost de lj
goarnă și i-a învățat să sune este i
lampolski. Si iată-1 pe lampolski
chemat pa directoare.
— Iar te prelucrează ? — îl com-
pătimiră pionierii.
— Ei 1 nu-i nici prima, nici ulti-
ma dată ! — răspunse cu capul sus
lampolski.
Intră fără a se intimida la di-
rectoare, dar se opri uimit: Tatla-
na Sergheevna se ridicase de pe
scaun și, întinzîndu-i mîna, îi spu-
se :
— Vreau să-ți mulțumesc din
partea direcției si a scobii întregi
pentru organizarea pricepută a gor-
oiștilor la adunare...
lampolski povestea după aceea
colegilor lui că a ieșit din cabinetul
sul tuturor, și iată că întregul co-
lectiv s-a preocupat cu grijă de a-
ceastă mică soînte'e. dorind s-o
transforme în flacără, să snorească
încrederea copilului în sine, în for-
țele și posibilitățile sale.
Și cîte asemenea transformări
minunate n-au avut loc la această
școală ! Pedagogii procedau cu răb-
dare și chibzuință cu fiecare elev,
căutînd cu orice preț să găsească
în el ceva care l-ar face mai bun,
care ar ajuta ca în sufletul lui să
răsune coardele cele mai fine, cele
mai ascunse.
Concomitent cu munca adîncă și
migăloasă eu fiecare elev în parte,
Panfillova îndrumează în permanen-
ță întregul colectiv de copii spre o
muncă interesantă, cu țel bine de-
finit, folositoare.
Elevii merg Ia teatru, vizitează
muzee, expoziții, fac excursii în îm-
prejurimile Moscovei. începând din
primăvară. în fiecare duminică ele-
vii din clasele mai mari au făcut
excursii de antrenament, iar vara au
trăit o lună întreagă într-o tabără
proprie, în sovhozul din Lidinsk,
■lucrînd pe ogoarele Iul. In septem-
brie au ajutat colhoznicii să scoată
cartofii și să culeagă porumbul. E-
levi'i din clasele mai mici au lucrat
în acest timp în marea livadă a
școlii.
Tot timpul elevii școlii nr. 246
sînt ocupați cu lucrări interesante
și folositoare, care deschid în fața
lor perspectiva zilei de mâine și îi
ajută să învețe cum să devină ade-
vărati con&truotori ai societății vii-
toare.
in Uniunea Sovietică este în
curs de desfășurare cel de al 38-
lea an școlar. In fiecare cincinal
s-au construit atîtea scoli noi,
cîte s-au construit în vechea Ru-
sie în aproape 200 de ani. Numai
în ultimul timp — între anii
1946 și 1955 —tînăra generație
a Tării Sovietice a primit apro-
ximativ 28.000 de noi clădiri
școlare pentru 4.485.000 de elevi.
In diferite instituții de invăță-
mînt din U.R.S.S. invată
sătesc, unde își continuă învăță-
tura tineri și tinere care lucrea-
ză în industrie și agricultură.
Pentru persoanele adulte care
dintr-o cauză sau alta nu au
putut să-și termine studiile la
timp există scoli medii fără frec-
ventă.
In prezent, în U.R.S.S. se în-
făptuiește, în primul rînd în ca-
pitalele republicilor. în centrele
raionale, de tinut șl marile cen-
tre industriale — trecerea de la
învățămîntul obligatoriu de șapte
învățămîntul politehnic, care
se introduce pe scară largă, per-
mite să se îmbunătățească Pre-
gătirea tinerei generații din Ta-
ra Sovietică pentru participarea
activă la construirea comunis-
mului.
Se editează manuale școlare în
toate limbile popoarelor U.R.S.S.
In anii de după război, finalul
total al maiiiialeier a fost de pes-
te 1.500.000.000 de exemplare.
Se editează de asemenea manua-
le în 22 de limbi ale popoarelor
care înainte de revoluție nu a-
veau scriere proprie. In prezent
lucrează în școli peste 1.700.000
de profesori si învățători. Acade-
mia de științe pedagogice a
R.S.F.S.R., institutele pedagogice
de cercetări științifice din repu-
blicile unionale, precum și insti-
tutele pedagogice de învățămînt
superior se ocupă cu studierea
problemelor teoriei și practicii
pedagogice.
Statul sovietic mărește an de


In mod obișnuit, cu prilejul iints-
peotării școlilor se verifică mai a-
les munca instructivă. Or. după
cum se știe, instrucția si educația
reprezintă un proces unitar, reali-
zat atît La lecție cît și în afara lec-
tici. Pedagogul are la dispoziție un
mare număr de mijloia.ee active de
educare a elevilor în afara clasei.
Totuși, felul cum se aplică aceste
mijloace este trecut uneori cu vede-
rea. Și lecțiile sînt apreciate de
multe ori numai în ceea ce privește
latura lor instructivă. Ne-am propus
să acordăm o atenție serioasă ins-
pectării muncii educative în școli.
Ne-am pregătit foarte minuțios in
vederea acestui fapt. A trebuit, îna-
inte de toate, să recitim literatura
pedagogică cu privire la problemele
educației și să acordăm o atenție
specială educației colectivului, așa
cum este ea lămurită în operele lui
A. S. Ma'karenko.
La secția de învățămînt raională
a fost organizată o consfătuire, la
care unul dintre inspectori a primit
sarcina de a întocmi un plan pen-
tru verificarea muncii educative în
școală. Acest plan (în oare erau
prevăzute problemele inspectării
muncii educative) a fost trimis in
școli și conducătorii, la rîndul lor,
l-au putut folosi cu prilejul verifi-
cării activității pedaigogilor.
La cabinetul pedagogic raional
s-au strîns materiale privitoare la
problemele educației elevilor. Ins-
pectarea muncii educative în școli
a avut ca scop nu scoaterea la ivea-
lă a lipsurilor, ci ajutorarea școli-
lor în organizarea muncii educative.
Pentru a aprecia în mod iust ac-
tivitatea educativă a școlii este ne-
cesar, desigur, să se studieze nu
numai sistemul acestei activități, ci
vătămunt. După verificare am cin*
tărit cu grijă munca desfășurată de
noi. Ne-am dat seama că am con-
centrat atenția principală asupra la-
turii exterioare a problemei (aspec-
tul exterior al elevilor, comportarea
lor cu prilejul răspunsurilor în cla-
să. purtarea în timpul recreațiilor,
or găinii zarea tîim>puil'Ui biber etc.). dar
n-am știut să pătrundem în esența
procesului educativ. De asemenea,
munca din afara clasei și din afara
școlii n-a fost verificată decît în
mod superficial. Ținînd seama de a-
ceasta, ne-am revizuit planul de ins-
pectare și numai după aceea am
procedat la inspectarea activității
educative la școala medie nr. 2,
care este o școală mare și cu multi
elevi.
Cel mai important .indice ale mun-
ciii educative în orice școală este,
desigur, nivelul ideologic și științi-
fic al predării, oare asigură însu-
șirea conștientă a bazelor științelor
de către elevi și formarea concep-
ției 'lor materialiste despre lume. De
aceea, cu prilejul inspectării noi a-
oordăm o mare atenție asistării la
lecții, străduindu ne să apreciem în
ce măsură tine seama pedagogul
de specificul obiectului său, în ce
fel formează reprezentările materia-
liste ale elevilor despre lumea în-
conjurătoare.
La ridicarea nivelului ideologico-
poilitic al educației elevilor ioiacă un
rol însemnat pregătirea pedagogului
însuși. Profesorul care nu stăpînește
teoria marxist-leninistă nu poate fi
un bun educator. De aceea am cău-
tat să aflăm întotdeauna, cu prilejul
inspectării șco'lilor, cum își ridică
pedagogii nivelul lor ideologic. In
acest scop cercetăm planurile indi-
viduale ale pedagogilor, organizăm
discuții individuale sau în grup cu
privire la problemele pe care peda-
gogii le-au studiat. Aceasta ne obli-
gă și pe noi, inspectori», să urmărim
în tnod sistematic toată 'literatura
politică șl pedagogică.
noiaștem interesele și năzuințele tor.
calitățile lor morale, am ascultat
răspunsurile elevilor la lecții, am
stat de vorbă cu ei. am cercetat lu-
crările lor și le-a,m propus să scrie
lucrări cu anumite teme. In unele
școli am propus, bunăoară, lucrări
cu tema ,,Ce să fiu". Aceste lucrări
le dădeam în mod obișnuit la sfîr-
șitul inspectării școlii, când cunoș-
team bine școala și pe toți elevii
săi. Comunicam din timp elevilor că
vor scrie o lucrare și tema acesteia,
așa înc t ei se puteau pregăti pu-
teau chibzui asupra temei. îsi fă-
ceau notițe preliminare. Se înțelege
că în asemenea lucrări ne intere-
sează cel mai mult ideile si sen-
timentele elevilor.
Asistând ia lecții ne străduim , să
constatăm dacă elevii snt shguin-
cioși și atenti. In acest scop, fără
a ne limita la observatii, le dăm
cîteodată elevilor să copieze un text
în funcție de vîrsta lor. Unii elevi
copiază cu greșeli, omit cuvinte și
semne de punctuație, fac greșeli de
ortografie. Aceasta arată că ei nu
sînt suficient de atenti, deoarece a-
tenția elevilor nu poate fi apreciată
numai dună criteriile exterioare (da-
că sînt liniștiti In lecție, dacă nu
s nt distrați etc.).
Cu prilejul inspectării muncii edu-
cative trebuie studiată deosebit de
minuțios starea generală a discipli-
nei, îndeplmirea de către elevi a
„regulilor pentru elevi". Aici joacă
un rol important spiritul de obser-
vație al inspectorului. Pentru a
scoate mai bine la iveală starea dis-
ciplinei într-o clasă sau alta, este
bine ca inspectorul să asiste în a-
ceastă clasă la toate lecțiile din
cursul unei zile. Atunci el poate ve-
dea mai bine ce atitudine au elevii
fată de diferite obiecte de învătă-
mînt. care snt interesele tor dacă
pedagogii au cerințe unitare fată
de elevi etc.
Noi îi observăm pe elevi și în
timpul recreațiilor, asistăm La adu-
nările pe clasă. Aceste adunări, mai
ales dacă în cadrul lor se discuită
problemele purtării și ale nivelului
la învățătură, arată foarte bine în
ce măsură este închegat colectivul
clasei, dacă are sau nu tradiții pro-
prii. dacă elevilor le sînt apropiate
asemenea principii morale oa cins-
tea clasei, prietenia și ajutorul to-
vărășesc, dacă elevii sânt sinceri,
dacă pot să aprecieze just actele
colegilor, dacă în colectivul de elevi
elevilor. Noi începem controlul ac-
tivității diriginților cu analiza cate-
telor lor de însemnări zilnice. In
convorbirile cu ei căutăm să stabi-
lim dacă în munca lor există un
sistem determinat de educație sau
dacă măsurile puse în practică au
un caracter întimplător. De aseme-
nea, căutăm să stabilim în ce grad
corespund măsurile luate particula-
rităților de vîrstă ale elevilor si cum
satisfac cerințele și interesele aces-
tora După cum arată experiența,
unii dintre diriginfi îsi organizează
munca fără nici un fel de sistem.
In planurile lor sînt prevăzute mul-
te măsuri folositoare, dar ele se
realizează în mod izolat, indepen-
dent una de alta, fără a urmări un
scop general — educarea colectivu-
lui. Uneori diriginții nu țin seama
de particularitățile de vhstă ale co-
piilor, cerînd. bunăoară, elevilor din
clasele V-VII să tină referate pe
care aceștia de fapt nu sînt în stare
să le pregătească.
Odată cu aceasta noi verificăm
cum organizează si cum îndrumă
diriginții lectura extra scol ară a e-
levilor. dacă țin legătura cu biblio-
teca școlară si cu bibliotecile din
afara școlii, dacă organizează dis-
cutarea cărților citite.
De asemenea, șcordăm o mare a-
tenție studierii particularitătifoir in-
dividuale ale elevilor, căutînd să
scoatem la iveailă cum se preocupă
de acest lucru diriginții. In acest
scop cercetăm observațiile notate
de dirigiinți ș.i caracterizările pe
oare le întocmesc ei.
In mod deosebit ne preocupăm de
munca dirigintelui cu organizația
de pionieri și cea de comsomol. De
obicei la inspectarea școlilor iau
parte și activiști ai comitetului ra-
ional al comsomoluluii, oare ne a-
jută în cunoașterea activității pio-
nierilor și oomsomoliștilor. De
fiecare dată stabilim în ce măsu-
ră este legală munca dirigintelui
de munca organizației de comsomol
sau a celei de pionieri. In legătură
ou aceasta organizăm discuții cu
dirigințiij. le dăm sfaturi în scoipul
îndreptării lipsurilor observate în
munca lor.
De obicei nu insipectăm în școală
munca tuturor diriginților, ci nu-
mai a dtorva dintre ei. După discu-
țiile individuale ou aceștia, convo-
căm o consfătuire generală a diri-
gințllor, în cadrul căreia facem bi-
lanțul inspecției ncastre și venim cu
propuneri.
Educa torul trebuie
suși bine educat. De
urmărim cu atenție
cercetăm aspectul lor
tudlnea lor unul fată
Mă de elevi. După posibilități. a-
siistăm la ședințele de partid si sin-
dicate care au loc în timpul inspec-
tării școlii si la ședințele consiliu-
lui pedagogic. Toate acestea ne dau
posibilitatea de a stabili daca co-
lectivul pedagogic este el ’nsuși
bine închegat, dacă acest colectiv
tine la cinstea școlii, dacă el folo-
sește critica și autocritica.
Este foarte important, de aseme-
nea să fie cercetată munca comună
a școlii si familiei. Ne interesează
în nrimul rînd conținutul măsurilor
aplicate : cum lucrează comitetul
de părinți, ce probleme rezolvă el,
cât de eficace este ajutorul acordat
de acest comitet școlii, care este
tematica adunărilor cu părinții, cum
se desfășoară nronaganda pedago-
gică în mijlocul nămintiioir.
Apoi analizăm munca dirigintelui
cu părinții, căutînd să cunoaștem
problemele oare se discută la șe-
dințele cu părinții pe clase ne in-
formăm dacă dirigintele desfășoară
propaganda pedagogică în mii locul
părinților, dacă el cunoaște condi-
țiile de trai în familie ale elevilor
săi. Ne străduim să asistăm la con-
vorbirile conducătorilor școlii sau
ale dini ginților cu părinții care vin
la școală. Ne interesăm de părerile
părinților despre calitatea activită-
ții școlii, căutăm să aflăm cerințele
lor față de școală, iar uneori, dacă
este necesiar, chemăm noi înșine la
scoală pe unii părinți spre a sta
de vonbă ou ei. Toate acestea ne dau
posibilitatea să ne facem o idee
justă despre activitatea pe care o
desfășoară școala cu părinții.
Inspectînd situația muncii educa-
tive. nu putem trece cu vederea ac-
tivitățile în afara clasei si activită-
țile extrașcolare ale elevilor. Apre-
cierea acestor activități prezintă o
oarecare dificultate.
înainte, stringeam numai datele
privitoare la planificarea activității
extrașcolare. la numărul cercurilor
existente în școală și al elevilor care
fac parte din aceste cercuri, la ac-
țiunile organizate de școală (serj
literare, conferințe ou cititorii, dis-
cuții. lecții si referate etc.). Dar
conținutul acestei activități, mă-
sura în care corespunde ea vîrstei
elevilor și în care satisface cerin-
țele lor, influența ei asupra acestora
— toate acestea scăpau aprecierii
noastre. Acum organizăm ou elevii
discuții despre activitatea lor în a-
fara clasei si îin afara școlii, aflăm
părerea lor asupra acestor activi-
tăți. De obicei elevii din clasele su-
perioare spun multe lucruri intere-
sante despre cerințele lor și despre
calitatea acțiuniilor în afara clasei
si extrașcolare organizate de scoa-
lă. Asistăm la activitatea diferite-
lor cercuri de artiști amatori, snor-
tive etc. Aceasta ne permite să a-
preoiem cît mai iust conținutul mun-
cii în a-fara clasei a elevilor.
In organizarea întregii munci e-
duca.tiive toacă un rol însemnat con-
ducerea școlii. De aceea căutăm să
vedem ce importanță dau conducă-
torii scolii muncii educative, dacă
ședințele consiliului pedagogic si în
secțiile metodice se discuită proble-
mele educației elevilor. cum îndru-
mă directorul școlii munca dirigin-
ților,
AnaLiaînd observat iile făcute ba
lecții de către conducătorul școlii,
ne dăm seama cum apreciază aces-
ta latura educativă a lecției, care
snt ceri nițele lui fată de pedagogi
în scopul ridicării conținutului ideo-
logic al predării și în scopul for-
mării concepției materialiste a ele-
vilor. Verificăm cum controlează
conducătorul școlii munca educati-
vă, dacă organizează seminarii în
ajutorul dini ginților, dacă urmărește
activitatea în afara clasei și activi-
tatea extrașcolară.
După inspectarea muncii educa-
tive, facem bilanțul ei. Căutăm să
dăm în referatul nostru unele teze
teoretice privitoare la educația ele-
vilor, vorbim despre experiența pe-
dagogilor fruntași și a școlilor frun-
tașe. care au organizat bine munca
educativă. Astfel .am ajuns ba ideea
de a pregăti referate speciale cu te-
mele : „Despre educarea colectivu-
lui de elevi", „Despre educarea sîr-
guiintei" etc. spre a le* citi în fața
pedagogilor în școli. în perioada in-
spectării
Din inițiativa secției de învătă-
miîntși a diferitelor școli, problemele
privitoare la educația copiilor s-au
discutat în unele organizații de par-
tid, în ședințele comitetelor execu-
tive ale sovietelor sătești, în ședin-
țele sindicale ale părinților elevilor.
Problema educației copiilor a fost
discutată, de asemenea, la plenara
comitetului raional de partid In
referatul șefului secției de mvătă-
mînt a fost minuțios lămurită situa-
ția muncii educative în școli.
Toate acestea au fost de mare n-
iutor școlilor în îmbunătățirea mun-
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
Pag. 3
VIAȚA DE PARTID IN INSTITUȚIILE DE INVĂȚĂMÎNT
Pedagogii comuniști își intensifică
eforturile în muncă
Mai multă grijă pentru munca tinerelor cadre
Comuniștii din școala noastră au
primit cu multă Însuflețire vestea con-
vocării celui de al 11-lea Congres al
Partidului Muncitoresc Romin. Intîm-
pinînd Congresul, organizația de par-
tid din școală luptă pentru Întărirea
rolului ei de conducător politic al ma-
selor. Citind încăodată, pe grupe,
proiectul Statutului modificat ai Par-
tidului Muncitoresc Romin, care va fi
dezbătut în cadrul Congresului, co-
muniștii din școala noastră și-au în-
țeles mai bine datoria de cinste care
decurge din calitatea de membru de
partid — aceea de a lupta activ pen-
tru înfăptuirea politicii partidului,
pentru sporirea necontenită a contri-
buției invățămîntului la obținerea
unor noi succese în construcția socia-
lismului.
Zilele acestea, adunarea generală a
organizației noastre de bază a ascul-
tat un referat cu privire la întărirea
vieții de partid în școală, prezentat
de biroul organizației de bază. In ca-
drul discuțiilor care au avut loc pe
marginea acestui referat, comuniștii,
însuflețiți de hotărirea de a î.itîmpi-
na Congresul cu noi realizări, și-au a-
nalizat în spirit critic și autocritic
activitatea și au stabilit măsuri meni-
te să îmbunătățească munca organi-
zației de bază și a întregului colectiv
pedagogic.
In timpul discuțiilor care au avut
loc în adunarea generală, pedagogii
comuniști au arătat că biroul organi-
zației de bază a luptat pentru întări-
rea vieții de partid, s-a interesat mai
mult de buna pregătire a adunărilor
generale. Acestea s-au desfășurat la
un nivel mai ridicat, iar majoritatea
problemelor puse în discuție au fost
legate mai strîns de sarcinile concre-
te ale școlii.
Astfel, de exemplu, în adunările ge-
nerale s-au analizat munca diriginți-
lor comuniști pentru educarea e'.eve-
lor în spiritul dragostei de patrie, ac-
tivitatea școlii în rîndurile părinților
etc. Pe baza hotărîrilor luate In adună-
rile generale ale organizației de bază
s-a îmbunătățit munca educativă în
școală, se controlează în mod sistema-
tic calitatea predării calitatea cunoș-
tințelor elevelor. In urma acestor mă-
suri. nixelul la învățătură și discipli-
na elevelor s-au Îmbunătățit în mare
măsură, școala noastră situîndu-se
printre școlile fruntașe din oraș.
Cea mai valoroasă con.rlbuție la ob-
ținerea succeselor în munca instruc-
Casa pionierilor din Miercurea Ciuc
Pionierii din Miercurea Ciuc
desfășoară o activitate deosebit
de atrăgătoare și interesantă la
Casa lor. Ei lucrează in cercul,
de fizică sau de radio, în cercul
de geografie, de științe naturale
sau de matematici, iți dezvoltă
înclinările artistice la cercul de
vioară, de pian, de teatru sau de
coregrafie. De multă trecere se
bucură in rindul pionierilor acti-
discuții Roiul adunării generale
a elevilor în închegarea colectivului
Trecerea de la regimul vieții de fa-
milie la regimul de școală nu se face
fără dificultăți. Copiii primelor clase
ale școlii elementare, mai ales aceia
care n-au trecut prin Invățămîntul
preșcolar, nu au formată încă o ati-
tudine conștientă față de îndatoririle
lor, simțul de răspundere le este încă
slab dezvoltat; ei nu au formate încă
convingeri asupra necesității anumi-
tor reguli și cerințe.
Formarea la elevi a convingerii că
sarcinile de muncă și disciplina din
școală nu sînt pornite din exigențe-
le arbitrare a'e pedagogilor, ci din ce-
lințe impuse de însăși viața școlii,
necesită din partea pedagogilor și a
directorului școlii elemeniare o îndru-
mare atentă, sistematică și un con-
trol permanent. Copiii își coordonea-
ză cu greutate dorințele lor cu dorin-
țele și exigențele celorlalți, ei nu au
încă educată aptitudinea de a se în-
frîna în fața unor lucruri care îi a-
trag.
Toate acestea ne arată că problema
in.egrări' in colectiv este un proces
destul de complicat pentru copiii șco-
lii elemenare. Educarea unor relații
juste între copii, crearea unui colec-
t'v de copii, educarea colect vu’ui în
spiritul dragostei și respectului față
de muncă și disciplina școlară cons-
tituie sarcini de bază ale școlii ele-
men are.
Un rol important în realizarea a-
cestor sarcini îl au tradițiile Ele dau
prilej tuturor elevilor din școală să
trăiască împreună aceleași bucurii, să
lege de aceste tradiții o serie de alte
evenimente din școală, să organize-
ze acțiuni comune. Tradițiile trezesc
și dezvoltă sentimente nobile, sînt
pentru toți elevii un element mobili-
za or la fapte pozitive Legătura pe
care o creează în‘re colegii de școa-
lă ti adiții'e se simte ani și ani după
a'^'-olvirea școlii. Cele mai bune re-
zul'ate le dă munca educativă atunci
cît! t-aditiile diferitelor clase se îm-
bină în mod armonios și devin tradi-
ții!» șco'ii.
Este îndeobște cunoscut ce multă
va'oare atribuie A. S. Makarenko tra-
dițiilor în sistemul său educativ, con-
siderîndu-le ca unul dintre factorii
importanti care contribuie la crearea
și dezvoltarea colectivului.
In școlile noastre au prins an de
an rădăcini adinei tradiții ca sărbă-
tori-ea ..pomului de iarnă", „strîn-
perea snicelor", „venirea păsărilor" și
a'to'e Aceste tradiții creează și dez-
vo'tă reiatii juste între elev și colec-
tiv. consolidează bunele deprinderi,
ca-e se transformă în obișnuințe.
! a școala de 7 ani nr. 51 din Bucu-
rești s a creat în ultimii ani tradiția
ana'izării în adunarea generală pe
școală a activității școlare. Adunarea
generală a elevelor din școală, care
are loc sîmbătă din două în două săp-
tămîni, constituie un însemnat mijloc
educativ. Cu acest prilej întreaga
tiv-educativă o aduc membrii de par-
tid. care se află în fruntea luptei pen-
tru îmbunătățirea calității învățam.n-
tului. Astfel, directoarea adjuncta a
școlii, comunista Maria Urcan, mun-
cește mult pentru lărgirea bazei di-
dactico-materiale a școlii, în vederea
asigurării unor condiții cît mai bune
de învățătură, [n același timp, ea a-
cordă o mare atenție muncii educati-
ve, preocupindu-se în mod deosebit
de organizarea și întărirea colectivu-
lui de eleve, de educarea elevelor în
spiritul disciplinei conștiente. O acti-
vitate nodnică desfășoară și profesoa-
ra de limba romînă. comunista Au-
gusta Ciobanu. In cadrul cercului de
specialitate, ea dă cadrelor didactice
fără experiență în muncă îndrumări
metodice, le indică material biblio-
grafic, le ajută la confecționarea ma-
terialului didactic etc. Prin predarea
lecțiilor la un nivel ridicat, orin a-
plicarea chibzuită a mijloacelor educa-
tive. pimtr-o legătură permanentă cu
părinții, învățătoarea comunistă Ga-
briela Călugăru a reușit ca în clasa
a IV-a, la care predă, să nu fie nici o
elevă rămasă în urmă la învățătură.
In munca sa pentru ridicarea nive-
lului activității instructiv-educative
biroul organizației de bază se sprijină
pe un activ larg fără de partid, for-
mat din cele mai valoroase cadre di-
dactice dm școală. Din acest activ
face parte, de pildă, tovarășa Elisa-
beta Mîndrușca, directoarea școlii, pe
care biroul o îndrumă în permanență
ajutindu-i să organizeze controlul
muncii cadrelor didactice, schimbul
de experiență pedagogică, activitate
metodică în cadrul cercurilor pe spe-
cialități etc. Din activ fac parte, de
asemenea, tovarășele Victoria Roșeau,
Antuța Dumbravă, Eugenia Tarangul
etc. cărora Ii s-au încredințat sarcini
concrete. Una răspunde, de pildă, de
activitatea metodiștilor din școală,
alta de învățămlntul politic organizat
pe linie sindicală, alta de activitatea
A.R.L.U.S. din școală. Ele sînt ajuta-
te îndeaproape de membrii de partid.
In mod deosebit s-au preocupat în
această perioadă comuniștii de acti-
vitatea organizațiilor U.T.M și de
pionieri din școală, căutînd să întă-
rească influenta acestora în rîndurile
elevelor, să sporească contribuția lor
la educația comunistă a pionierelor și
utemistelor. Prin profesoara comu-
vitatea sportivă, desfășurată în
cercurile de volei, tenis, handbal,
atletism. Acum, la Casa pionie-
rilor se amenajează o cameră de
povești, o bibliotecă șt o sală de
lectură.
Activitatea pionierilor este în-
drumată cu pricepere de către
directorul Casei, tov. Bedo Zoi-
tan.
școală află ce a fost bun și ce a fost
rău în munca săptămimior încheiate,
sînt evidențiate clasele și elevele
fruntașe, elevele disciplinate și bune
tovarășe; tot acolo sînt combătute
manifestările negative, sînt criticate
elevele care neglijează învățătura,
cele care nu-și îndeplinesc îndatoriri-
le. In adunarea generală întreaga
școală participă la rezolvarea proble-
melor educative ale școlii.
,,Cînd am început munca de condu-
cere a școlii, ne-a spus tovarășa Au-
relia Carapancca, directoarea școlii
nr. 51, una dintre problemele care
m-au preocupat în cea mai mare mă-
sură a fost închegarea colectivului.
In acest scop am folosit din plin, în-
tre alte mijloace, ora educativă, ora
de convorbire educativă a directoru-
lui cu colectivele în formare ale cla-
selor și adunarea generală".
Am participat de muite ori. cu stu-
dentii care fac practică pedagogică,
la adunarea generală a școiii nr. 51
de fete. De fiecare dată s-a analizat
situația fiecărei clase la învățătură și
disciplină, ară:îndu-șe care eleve s-au
evidenjiaî în munca școlară și extra-
școlară. sau care nu și-au făcut teme-
le. care au luat note slabe, care au
avut abateri de la disciplina școlară.
Elevele numite au ieșit în fata colec-
tivului școlii și au vorbit despre felul
cum au muncit ela, au ar.îtat care
sînt, după părerea lor, cauzele care au
stat la baza încălcării regulilor de
conduită ale școlarului și ce vor face
pe viitor pentru a se îndiepta.
După ce se analizau diferitele aba-
teri, tovarășa directoaro trasa, în le-
gătură cu acestea, sarcini generale,
arăta normele de conduită pe care
trebuie să le respecte fiecare elevă.
Rolul principal în crearea colectivu-
lui de e evi 11 are munca. Aspec.ul de
bază al muncii școlare îl iernează în-
vățătura. in adunarea generală se
discută cu multă atenție felul cum
sînt precalite lecții.e, temele de ara-
să. Cînd elevele sint admonestate că
nu și-au făcut tema scrisă. Ionul di-
rectoarei devine mai aspru decît față
de alte aba.eri.
La discutarea în adunarea generală
a problemelor participă activ toate e-
levele. Ele își spun deschis părerea
despre faptele pozitive sau negative
prin prisma intereselor, a onoarei co-
lectivului
— „Noi nu vrem ca din cauza uneia
dintre noi clasa noastră să fie me-
reu citată în adunarea generală, la
careu, ca exemplu negativ. Și data
trecută s-a vorbit despre ea rău la
careu".
La un moment dat, în școală era
frecventă lipsa de punctualitate. In
adunarea elevelor s-a discutat fiecare
abatere de la punctualitate în parte.
— „De ce ai întîrziat?"
-r- „Nu m-a sculat mama la timp",
sau „a fost ceasul în urmă", sau
„a stat ceasul".
Problema „ceasului" a fost viu dis-
nistă Elvira Georgescu, organizația
de bază a îndrumat în permanența or-
ganizațiile de tineret din școala, aju-
tindu-le la alcătuirea și realizarea
planurilor de munca. De asemenea
biroul organizației de partid a uat în-
drumări instructorilor de pionieri cu
privire la asigurarea respectării regu-
lilor pentru elevi, la organizarea ac-
tivității extrașcoiare a elevelor etc.
Ca urmare a sprijinului acordat de
către organizația de bază, utemistele
și-a-u sporit efortul în munca pentru
ridicarea nivelului la învățătură al tu-
turor elevelor. Mobilizate de organiza-
ția U.Ț.M., elevele școlii participa și la
acțiuni de folos obștesc. Astfel, ele
au strins sute de kilograme de fier
vechi, contribuie prin munca lor vo-
luntară la construirea unui stadion
sportiv etc.
In discuțiile purtate în jurul refe-
ratului prezentat de biroul organiza-
ției de partid au fost scoase la iveală
o serie de lipsuri care mai dăinuie
în activitatea membrilor de partid. Bi-
roul organizației de bază a fost cri-
ticat pentru faptul că, deși s-a preo-
cupat ' de ridicarea nivelului muncii
instructiv-educative, a scăpat to.uși
din vedere o problemă atit de impor-
tanta pentru educația comunistă a ele-
velor, cum este aceea a orelor de in-
formare politică. De asemenea, s-a
subliniat faptul că biroul organizației
de bază nu s-a preocupat suncient de
problema ajutorării în muncă a ca-
drelor tinere, care manifestă încă u-
nele lipsuri, în special in ceea ce pri-
vește aprecierea cunoștințelor eleve-
lor.
Adunarea generală a criticat cu tă-
rie pe unii comuniști — ca, de exem-
plu, tovarașa Maria Ardeleanu,—care
se mulțumesc să-și îndeplinească sar-
cinile didactice, dar nu participă la
viața organizației de bază și au sub-
liniat faptul că o asemenea atitudine,
care slăbește disciplina de partid, nu
trebuie să fie tolerată.
Adunarea generală a organizației
de bază de la școala medie de fete
nr. 2 nu s-a mulțumit numai cu ana-
liza activității desfășurate pină acum,
ci s-a ocupat cu atenție Și de măsu-
rile ce trebuie luate pentru îmbună-
tățirea muncii, repartizînd în acest
scop sarcini concrete. Așa, de pildă,
tovarășa Augusta Ciobanu a primit
sarcina să se ocupe de buna desfășu-
rare a orelor de informare politică.
Alți comuniști au primit sarcina de
a se ocupa de ajutorarea cadrelor ti-
nere, prin asistarea la lecțiile acesto-
ra, prin organizarea unor consfătuiri
de producție ele- Au fost luate, de a-
semenea, hotărîri în vederea îmbună-
tățirii muncii de agitație.
Ședința organizației de bază i-a în-
suflețit pe comuniști, le-a întărit for-
țele în lupta pentru întîmpinarea Con-
gresului cu noi succese în instruirea
și educarea tineretului.
MARJA TAȘCOV
locțiitor al secretarului organiza-
ției de bază de la școala medie
de fete nr. 2 din orașul Cluj.
cutată și, pîna la urmă, s-a dovedit
ca nu ceasul... era de vina I
Important este faptul ca la aduna-
rea generală participă și unu părinți.
Mustrarea in fața întregii școli a co-
piilor Iar i-a determinat pe părinți să
se ocupe mai îndeaproape de educa-
rea și îndrumarea acestora în fami-
lie. Uneori, de intîrzierea elevelor e-
rau vinovati chiar părinții, Cînd co-
piii lor au fost criticați pentru înțîr-
ziere, părinții și-au simțit vina și au
înțeles .ce au de făcut.
„Eu sînt vinovat, tovarășă direc-
toare, că am luat-o în vizită și s-a
culcat tîrziu, dar n-o să se repete".
Scuza părinților a fost, desigur,
luată în seamă, dar eleva n-a fost
scutită totuși de observația cuvenită.
Elevele au suportat greu, la înce-
put, critica în fața întregii școli „Am
plîns toată ziua pentru rușinea de a
fi fost criticată în adunarea ge-
nerală" — a spus una dintre eleve.
Uneori, elevele care se simțeau
vinovate se prezentau înainte de
adunare la tovarășa directoare, ru-
gind-o să nu le critice în fața tu-
turor elevelor școlii, pentru că „n-au
să mai facă așa", „n o să li se mal
intîmoie" etc. Unele au încercat să
ocolească critica, absent'nd de la a-
dunarea generală. Apoi au văzut că
singura cale este efortul propriu pen-
tru a se îndrenta. Acum e'evele au
curajul acțiunilor lor, își mărturisesc
deschis Unsurile. Dezvăluirea propri-
i'or greșeli le-a ajutat pe multe din-
tre ele să cape‘e simțul răspunderii,
să fie cinstite și sincere. „Eu sînt pio-
nieră și trebuie să răspund de fantele
mele. Am să ies în fața careului și
am să făgăduiesc întregului colectiv
că n-o să mai fac asemenea faptă
nevrednică", a spus e'eva Mioara T.
Elevele s-au obișnuit în bună nu-
su-ă să analizeze cauzele Unsurilor și
să săsească adeseori și caile de în-
dreptare, E'e s-au convins că nrjn
critica în adunarea generală sîn' a
jutate să și vadă greroli'e să devină
mai conștiincioase și mai harnice, to-
varășe mai bune ..In adunarea gene-
rală vedem' exemn'e bune pe care să
le urmăm, sau vedem lucrurile care
nu trebuie făcute" — spune eleva M.
Prtrovîci.
Fiecare clasă este interesată să
apară la careu cu cît mai puține lip-
suri. La sfîrsitu1 fiecărei adunări ge-
nerale, tovarășa directoare subliniază:
. lată, nici una din eleve'e clasei a
IV-a n-a întîrziai. Le felicit pen*'u a-
ceasta și sînt sigură că si pe viifo-se
vor menține ia acest punct de onoare
cîștigat azi..."; sau- „Dacă clasa a
UI-a s-ar fi suduit s-o ajute pe e-
leva X. n-ar fi fost azi citată aici ne-
gativ".
Tovarășa directoare nu uită ceea ce
s-a discutat și ș-a hrdărît în adunările
precedente: „Ai fnaX/ijp rîndu' tre-
cu* că n-ai să mai faci .. Cum de s-a
infîmolat șă greșești iar?"- sau: ..^e
poște ca tu, care eșți responsabila
clasei (ori a grupei, ori ești pionieră)
Una dintre problemele care cer an
de an o grijă deosebită din partea
secțiilor de învățământ este aceea
a îndrumării tinerelor cadre. In
planul de muncă al secțiilor de în-
vățământ trebuie preva-zute măsuri
concrete în acest scop. Irrceoătorul
are nevoie de sprijin susținut din
partea celor din jurul său, pină a
lunge să cunoască bine problemele
muncii sale cu elevii și căile prin
care trebuie sa obțină rezolvarea
lor. De felul cum este ajutat să-si
îndeplinească de la început îndato-
ririle depinde în mare măsură în-
crederea lui în posibilitățile proprii
și rezultatele ce le obține. Buna în-
drumare dadă la început ușurează
drumul tinerelor cadre didactice spre
însușirea măiestriei pedagogice,
s.nre continua perfecționare profe-
sională.
In raionul Făgăraș și-an început
anul acesta activitatea didactică în
școală 22 de pedagogi tineri. învă-
țătorii și profesorii din comunele
Mîmdna, Berivoi, Carta, Veneția de
Jos, Hîrseni, Ueni si altele au pri-
mit cu căldură în zilele din preaj-
ma deschiderii anului! școlar pe ti-
nerii lor tovarăși de muncă.
In raionul Făgăraș tinerii peda-
gogi s-au bucurat la început de gri-
jă din partea secției de învățămiînt
si a conducerii școlilor în care au
fost repartizați. In vederea instală-
rii lor la locul de muncă, secția de
învătămînt a raionului Făgăraș a
luat dinainte măsuri. Una dintre
aceste măsuri a fost discutarea în
ședința cu directorii școlilor a pro-
blemelor legate de primirea și spri-
jinirea cadrelor tinere. Directorii au
fost însărcinați să se preocupe de
asigurarea unor locuințe corespun-
zătoare și a hranei la cantină pen-
tru noii numiti, să organizeze în
școală o primire sobră dar caldă,
tovărășească a acestora.
La plecare, tinerii au fost îndru-
mați cu privire la ceea ce au de fă-
cut odată ajunși în comună. Ei au
fost de asemenea îndrumați și în ve-
derea activității lor pedagogice.
In unele cazuri, sfatul popular a
pus la dispoziția • tinerilor mijlocul
de transport care să-i ducă pină în
comuna unde urmau să funct'oneze.
Sfaturile populare locale au asigu-
rat cazarea- Pînă la găsirea unei
locuințe, în multe școli tinerii au
fost cazati la internat. Și problema
hranei a fost ușor rezolvată. Cei
ma* mulți tineri acoperă cu un sfert
din salariu cheltuielile pentru lo-
cuință și hrană.
Dip primele zile de muncă tinerii
pedagogi au dovedit interes și dra-
goste pentru activitatea didactică și
hotărirea de a învinge greutățile.
Tovarășa Silvia Recea.nu a fost
să greșești astfel?"; sau : ,,Cum vei
deveni tu pionieră, dacă n-ai învățat
încă să-ți respecți cuvîntol dat ?“ A-
peiul la conștiința elevelor, la cinstea
lor, le ajută să-și vadă greșelile, să
le îndrepte.
In școală au fost unele eleve e-
goiste. Sau care aveau o atitudine in-
dividualistă pronunțată. Adunarea ge-
nerală a adus o mare contribuție la
încadrarea lor în colectiv. Eleva
A. I. din clasa a Ill-a nu ținea seaipa
de observațiile elevei de serviciu;
„Cine ești tu. să ascult de tine?"
Sau: „Am să-ți arăt eu cine sînt". Și
ca ea, desigur, erau și altele. La ca-
reu, cazurile lor au fost discutate mai
pe larg. Acțiunii persistente a colec-
tivului clasei, de a îndrepta astfel
de eleve, i-a venit în ajutor și aduna-
rea generală.
Conținutul și rezultate'e fiecărei a-
dunâri generale sint discu ate în zi-
lele următoare în grurele -de pioniere,
în colectivele de clasă, sub îndruma-
rea tovarășelor înv”tătoire. la gaze-
tele de perete etc. Intervine aici ro-
lul valoroaselor cadre didactice ale
școlii : tovarășele lu’ia Obreja Ceci-
lia Frîncu și Georcrta Dumitrescu,
care știu să insufle elevelor, cu grijă
și perseverență, sim'ul răspunderii
fată de fap'ele lor, sentimentul onoa-
rei clasei, a școlii.
Adunarea generală a stimulat ini-
țiative valoroase pen'ru prevenirea
aba'e-iior S-au organizat, de pildă,
echipe de pioniere care trec, îna nte
de a veni la școală, pe la domiciliul
colegelor mai mici, ce au obiceiul să
întârzie.
La sfîîșitul fiecărui pătrar are loc
adunarea generală festivă, care se în-
trun^ște cu scopul de a se eviden ia
e'ev-le fruntașe la învățătură și la
disciplină Se o'eră atunci buchete de
f’o-i și alte daruri Adunarea se ter-
mină cu un program artistic
Adunarea generală înțeleasă astfel
reprezintă, după părerea noastră, o
tradiție a! cărei păstrător este în pri-
mul rînd activul școlii. Careul — cum
îi spun elevele — nu este ceva static,
imobil, ci continuu viu, avînd merou
alte preocupări, rezolvînd mereu noi
și noi probleme.
In acest colectiv larg al școlii,
după cum s-a văzut, copilul își for-
mează o atitudine justă față de viața
școlară, față de viață în general. Cu-
vintele pe care el le saune în fața
colectivului nu sînt vorbe goale. Ele
dovedesc poziția copilului față de
prouria lui muncă, față de munca to-
varășilor săi și, atunci cînd a-eisță
poziție nu este justă, forța colectivă
inf'uenfează pozitiv asuma lui și-l
dete-mină să și-o schimbe.
In adunarea generală elevul devine
mai deplin conștient de îndato-iri'e pe
care ie are de a răsmm le pentru fap-
tele sale — și acesta este rczufta'ul
cel mai important al adunării gene-
rale.
Conf. univ. ION BERCA
numită educatoare în comuna Beri-
voi. Ea lucrează acolo cu o grupă
combinată, compusă din 36 de copii
și luptă cu greutăți merente acti-
vităiții cu copii de diferite vîrste.
Lnspectoarea pentru problemele
învă'tămîntului preșcolar s-a intere
saț cu prilejul primei ședințe a cer-
cului pedagogic al educatoarelor
cum au muncit tovarășa Receanti și
celelalte trei tinere educatoare din
raion. Cu acesț prilej ea le-a arătat
cum pot să-și procure un bogat
materia1! didactic din natură și să
confecționeze jucări* pentru a îmbo-
găți conținutul activității lor cu co-
pi'i.
In comuna Hîrseni au fost repar
tlzate 4 cadre ținere. Colectivul
didactic le-a primit cu multă dra-
goste și le aiută zi de zi în rezol-
varea sarcinilor școlare. învățătoa-
rea Maria Lucuș iubește mult mun-
ca cu copiii. Ea știe că are datora
să-i pregătească bine p-e tofi și cau-
tă gă îndeplinească această cerință
cu tot mai multă pricepere. Cînd
doi copii din clasa ei s-au îmbolnă-
vii si au lipsit de la școală, ea s-a
dus acasă la ei să-i vadă si să le
explice lecțiile noi. Pe elevii care ră-
mîin în urmă la îmvățătură îi a scul
tă în fiecare zi. Directorul școlii a
asistat la lecțiile ei si Fa arătat
cum trebu:e să procedeze pentru a
consolida cunoștințele noi predate
elevilor.
La aceeași școală lucrează cu e-
levii clasei La tovarășa Petromeda
Cișmaș. Pentru ca ea să-și însu-
șească metode cît mei bune de pre-
dare, directorul școlii a organizat
participarea ei la lecțiile predate e-
levilor din clasa I-a a școlii din co-
muna Sebeș, unde lucrează o învă-
țătoare cu experiență. In această
școală Ciișmaș Petromela a văzut un
interesant matertial didactic pentru
predarea literelor, pe care l-a con-
fecționat și ea.
Tînăra profesoară de istorie Ma-
nia Gcdia a venit cu un mare
entuziasm la noua ei muncă- Ea
dovedește un interes deosebit pen-
tru cunoașterea celor mai bune me-
tode și luptă să-și învingă timidita-
tea și stîngăcia. Tovarășa Godin
muncește mult la întocmirea planu-
rilor de lect'i si are nevoie de
spriiin pentru a ști să-și organizeze
mai bine activitatea în vederea .pre-
gătirii lecțiilor. Intocmindu-și pla-
nurile, ea le dă o prea mare dezvol-
tare și pierde mult timp transcrii-n-
du-le în caiet. Pentru fiecare lecție
are cîteva pagini scrise mărunt,
în care este redat ne larg con-
ținutul acesteia. In același timp
însă, nu insistă suficient asupra
celorlalte momente ale lecției. De
pildă, tovarășa profesoară nu trece
în plan întrebările pe care le va1
pune elevilor în vederea fixării cu-
noștințelor noi. Acestea sînt însă
necesare, pentru ca ea să nu fie
nevoită să piardă timp pentru a
ceasta în clasă, sau să le formuleze
in grabă, fără să le g-îndească de
ajuns și deci ele să nu fie clare și
precise. In privința întocmirii pla-
nuriior de lecții tovarășa Maria
Godia ar fi trebuit să piiimească mai
mult aiutor din partea directorului
scolii și a cadrelor cu experiență,
pentru ca să nu îndeplinească o
muncă de prisos și nici să nu ne-
glijeze problemele importante.
Tovarășa Felici.a Dragotă. profe-
soară de romană, deși foarte tînără
și fără experiență, predă racții bune.
Ea dă dovadă de tact pedagogic, de
calmul și răbdarea care se capătă
de multe or; abia după ani de mun-
că în școală. îndrumarea dată la
timp ar ajuta-o pe tovarășa Drago-
tă să-si lichideze lipsurile pe care le
are încă: să urmărească cu ma:
multă atenție desfășurarea lecției,
să nu mai lase fără răspuns unele
întrebări sau necoreciate răspunsu-
rile greșite sau incomplecte ale ele-
vilor.
După primele luni de muncă în
școală, tinerii au arătat posibi.ită-
I
Școli no , construite !
ipiin posibilități locale]
An de an, satele regiunii Ora- j
1 dea devin mai frumoase. Spriji- i
i niți de sfaturile populare, țăranii ]
muncitori construiesc prin auto- ]
I impunere, cu oosibililăți locale, I
( noi școli, cămine culturale, dis- {
। pensare și alte clădiri de interes j
| obștesc.	J
[ In satele Valea Ungurului,
I Sîrbi, Aleuș, Plopiș, Virșolț, Ce- j
i rișa și altele din raionul $im- j
j leu, bunăoară, unde în timpul re- j
(gimului burghezo-moșieresc peste}
; 80 la sută din locuitori erau ne- >
j știutori de carte, au fost cons- j
! truite in ultimii ani numeroase {
I școli. Țăranii muncitori din satele ]
( raionului Săcueni au construit și)
[ reparat 13 școli.
[ In satele regiunii Oradea au ]
f fost construite numai în anul a ]
t cesta, prin folosirea resurselor lo- J
j ca'.e, prin autoimpunere și munca )
î voluntară a țăranilor muncitori, ]
I 55 de școli și 6 internate școlare. J
j Alte 135 de școli au fost reparate, j
f zugrăvite și dotate cu mobilier, j
l De asemenea, au fost construite ț
( sau reamenafate 17 grădinițe de j
f copii.
țile lor de a obține succese în pre-
gătirea elevilor. Au apărut la ivea-
lă și laturile mai silabe, în care au
nevoie de sprijin, și greutățile pe
care luptă să le învingă. Colecti-
vele pedagogice ale școlilor se stră-
duiesc să le acorde ajutorul necesar.
Tinerii învățători si profesori au
primit un anumit soriiln si din par-
te» inspectorilor, care au stat de
vorbă cu ei la începutul anului, în
preajma plecării lor la catedră si
s-au interesai apoi la ședințele
cercurilor pedagogice de munca lor.
dîndu-le cu acest prilej sfaturi, în-
drumări, pe baza lipsurilor și greu-
tăților arătate de ei înșiși. Dar in-
spectorii s-au mulțumii cu atit. Ei
nu au venit să-i vadă pe tineri la
locul lor de muncă, să cunoască di-
rect cum își îndeplinesc sarcini.e.
Treme cadre trimise în comune-
le raionului au încheiat un patrar.
au străbătut o bună carte de drum
fără ca secția de învătămînt să știe
cum au făcut fată problemelor pre-
dării. cu ce greutăți au luptat, :.n ce
măsură directorii școlilor si colec-
tivele didactice i-au ajutat, cum sînt
pregătiți elevii lor.
In mare, măsură insuficienta pre-
ocupare a secției de învătămînt
fată de activitatea la catedră a ti-
nerilor pedagog: si față de munca de
îndrumare si control a procesului de
învătămînt în generai, se datorește
faptului că șeful secției însusi
tovarășul Haneș — este nou în a-
ceastă muncă si el singur are ne-
voie de sprijin, pînă reușește să cu-
noască toate problemele îndrumării
șl controlului. In momentul de fată
el nu cuprinde toate problemele Si
încearcă să le rezolve pe rînd. Aș-
teaptă, de pildă, să termine cu lu-
crările scriptice de birou, cu tabelele
cerute de secția regională de învă-
tămînt sau de alte foruri, să pună
ordine în munca administrativă din
interiorul secției si abia apoi să
treacă la efectuarea controlului și
îndrumăm procesului de învătămînt.
Dar munca din scoli nu așteaptă;
ea se desfășoară zi de zi fără în-
Activitatea diriginților
din regiunea Arad
In ultimul timp, activitatea diri-
gintilor din regiunea Arad s-a îm-
bunătățit simțitor. La aceasta a con-
tribuit. pe lîngă aplicarea instrucțiu-
nilor Ministerului Invățămîntului si
pe lîngă munca desfășurată de di-
râginti în vederea ridicării nivelului
lor de pregătite, si ajutorul primit
de aceștia din cartea secției de în-
vătămînt a regiunii Arad si a unora
dintre secțiile de învătămînt raio-
nale.
Astfel, de pildă, secția de învă-
tăimiînt a raionului Sînnicolaul Mare
și cea a raionului Arad au organi-
zat schimbul de experiență asupra
conținutului! si organizării orelor e-
ducative. Fiind organizat temeinic,
duna ce problemele care, urmau să
fie discutate au fost studiate de că-
tre colectivele secțiunilor de învă-
țământ, schimbul de experiență a
avut rezultate pozitive, aiutind mul-
tor dirlginti să-și îmbunătățească
munca. De exemplu, diriginti ca
Gheorghe Neamtu și Aurel Marian,
de la școala de 7 ani nr. 18 din
orașul Arad, Zenovfa Pristoleanu,
de la școala de 7 ani din comuna
Covasint, Aurel Faur, de la școala
de 7 ani din comuna Pecica, Mihai
Popa, de la școala medie nr. 1 din
Arad si altii folosesc cu pricepere
materialul beletristic în activitatea
educativă. Dirigintii Petru Petrilâ
si losif Miroslav. de la școala me-
die din Lipova. Maria Brătescu, de
’a școala med’e nr. 2 din Arad, Iu;
liana R:zea. de la școala de 7 ani
drn comuna Sandra, Florea Roș»,
de la scoa’a de 7 ani din Cerne;,
Lucia Bărculescu, de la școala de
7 ani din comuna Hasmas si alții
studiază cu grijă particularitățile de
vîrstă a'.e elevilor lor si întocmesc
caracterizări amănunțite pentru fie-
care elev în parte. Aceste caracteri-
zări sînt de un real folos pentru
desfășurarea muncii educative. Par-
te din ele au fost prezentate la ex-
rozitiile- organizate de cabinetele
nedagogice raionale sau la expozi-
țiile din scoli, constituind un aiutor
nrețios pentru ceilalți diriginti.
In ceea ce privește munca cu
familia si cu organizațiile de pio-
nieri au obținut realizări însemnate
dirigintii de la școlile de 7 ani din
comunele Pecica, Sebeș. Ineu etc.
Nu toți dirigintii din regiunea
Arad arată însă același interes pro-
blemelor educative. Unii dintre ei
Elevii școlii profesionale de ceramică din Turda fac practică la fabrica
„Electroceramica". Maistrul loan Sofronie le dă explicații amănunțite.
drumarea secției, fără ca inspectorii
s-o fi cunoscut pînă acum.
Un bun conducător trebuie sg cu-
prindă in același timp toate sarci-
nile muncii pe care o conduce. In a-
cest scop el își întocmește un plan
de activitate, prevede măsuri con-
crete pentru fiecare sarcină, repar-
tizează sarcinile pe oameni î.n ca-
drul colectivului său de muncă.
Pentru conducătorul unei secții de
învătămînt cunoașterea directă a fe-
lului cum se desfășoară procesul’
insitiructiv-educatw în școli și în-
drumarea acestuia este prima ș>-
cea mai însemnată sarcină. Dacă
aceasta este neglijată pentru efec-
tuarea lucrărilor de birou, atunci
pregătirea elevilor, pentru care se
desfășoară de fant întreaga muncă
în secția de învătămînt si în scoli,
suferă și toate tabelele și situațiile
pe care le-au întocmit inspectorii
sînt zadarnice.
Secția de învătămînt a avut, ce e
drept, greutăți. Din colectivul de
patru oameni, au lucrat efectiv doi
și amiîndoi necunoscători ai activi-
tății de îndrumare și control, pe
care o duc pentru prima oară Cei-
ta'ți doi tovarăși au fost în conce-
diu de odihnă sau de boală. Dar
este bine ca tovarășii inspectori, și
mai ales șeful secției, să știe de la
început că o bună muncă de îndru-
mare și control cere prezența ins-
pectorului la locul de muncă al pe-
dagoigului, cunoașterea nemijlocită
a rezultatelor acestei munci.
Secția regională de învătămînt
are datoria să îndrume mai stărui-
tor colectivul de inspectori al secției
de învătămînt a raionului Făgăraș
pentru ca acesta să stabilească un
sistem organizat de muncă, să îm-
bunătățească activitatea personalu-
lui administrativ, care să efectueze
lucrările de birou, pentru ca ins-
pectorâ să poată desfășura contro-
lul si îndrumarea procesului de în-
văț amin t.
SANDA TOMESCU
se mărginesc la o muncă formală,
copiind planurile diriginților care
au fost evidemiați cu prilejul schim-
bului de experiență amintit mai sus.
Altii își întocmesc planul activității
educative fără să fie preocupați
dacă condițiile în care lucrează per-
mit înfăntuirea acestui olan. Astfel
de diriginti nu se interesează de
închegarea colectivului de elevii, nici
de legătura oe care trebuie s-o men-
țină cu familiile acestora.
Aceste lipsuri se datoresc și fap-
tului că unele secții raionale de în-
vătămînt neglijează încă munca e-
ducativă, nu studiază problemele
privitoare la activitatea diriginților.
'Din această cauză, unii inspectori
nu asistă la orele educative, nu se
preocupă de felul cum se desfășoară
munca diriginților. Mai sînt încă și
unii directori de scoli care mani-
festă dezinteres față de problemele
educative.
Qeoiarece cele mai numeroase lip-
suri s-au constatat în ceea ce pri-
vește cunoașterea individualității e-
levilor, dirigintii vor trebui să acor-
de ma; multă atenție studierii pro-
blemelor de psihologie, folosind în
măsură mat largă manualele si ștu-
diile de psihologie, precum și ma-
te'Jale’e de specialitate apărute în
„Revisța de pedagogie" sau în ..A-
nale'.e romîno-sovirtice". seria p?da-
gogie-nsihotogie. Cunoașterea te-
meinică de' către diriginti a fiecă-
rui elev în parte va contribui nu
numai la mai buna desfășurare a
procesului instructiv-educativ. ci si
la o mai justă orientare profesională
a elevilor.
Dirigintii trebuie să folosească în
orele educative un material bele-
tristic cît mai bogat, trezind astfel
în inimile elevilor sentimentele no-
bile care caracterizează pe oamenii
înaintați: patriotismul, dragostea
față de muncă, spiritul de colectiv,
curajul etc.
Directorii și inspectorii den re-
giunea Arad trebuie să se preocupe
într-o măsură mai mare de îndru-
marea diriginților. organizînd oe-
riodic ședințe de analiză a muncii
acestora și consfătuiri în vederea
lărgirii schimbului de experiență,
popularizînd metodele care au dat
cele mai bune rezultate în activi-
tatea educativă.
Prof. ION DRAGAN
Pag. 4
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI»
♦♦♦ ♦> n I I.H> li—I—:»•»«♦•♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»
i Fruntași în munca de răspind re
i a culturii în rîndurile ;
ț poporului muncitor ;
Ministerul Invățămîntului și Comitetul Central al Sindicatului f
* Muncitorilor din Invătămînt au acordat unui număr de 10 cadre ,
• didact ce premii a cîte 2 500 lei fiecare, pentru participare activă la *
♦ răspînd rea culturii în rîndurile poporului muncitor.	♦
* Au fost premiati următorii tovarăși:	*
♦ Păcuraru Ion, învățător, director la școala de 7 ani din comuna ♦
* Deleni, raionul Vaslui, regiunea Iași; Vcichin Irina, profesoară, di- •
* rectoare la școala medie mixtă de 10 ani nr- 4 din orașul Ploești; I
- Popescu Apostol loan, profesor la școala medie de băieți din raionul ♦
♦ Gherla, regiunea Cluj; Sucitu Ion, profesor la școala medie mixtă de t
* 10 ani nr. 3 din raionul „Grivita Roșie" al orașului București; laco- ,
♦ bescu Nicolae, învățător la școala nr. 5 dc fete din orașul Constanta; ♦
♦ Devay Caro!, profesor la școala medie de 10 ani din comuna Gheor- J
* ghieni, Regiunea Autonomă Alaghiară; Hudiță Margareta, învăță- *
♦ toare la școala de 7 ani din comuna Brănești, regiunea București ; ♦
* Duncescu Gheorghe, învățător, șeful secției de invătămînt a sfatului *
î popular al raionului Lugoi, regiunea Timișoara; Zaharovitz luliu, *
* invătător la școala de 7 ani cu limba de predare maghiară din co- •
♦ muna Livada, regiunea Ba!a Mare; Bujor Alexandru. învățător, di- f
* rector la școala de 7 ani din comuna Poduri, raionul Momești, regiu- *
* nea Bacău-	.	_	.	t
* De asemenea, au fost acordate 100 premii a 1250 lei fiecare și J
» 1000 premii a 500 lei fiecare.	♦
t. _ . .	............
Săptămîna internațională a studenților
Lucrări
In această perioadă se execută în
vii lucrări importante, menite ' să
asigure o recoltă bogată in^anul
viitor. învățătorii din școlile sătești
au datoria să arate viticultorilor
importanta executării lucrărilor de
toamnă la timp și în bune condiții.
După recoltarea vitei de vie ur-
mează desprinderea viei de ne spa-
lier sau de pe araci. Cu acest prilej
se taie toate legăturile prin care
vita a fost prinsă, precum și cerceii
lemnilicati si înfășurati de sîrme
sau de araci. Se face apoi tăierea,
adică înlăturarea unei părți din
coardele ce au crescut peste vară,
neutru a ușura operația- îngropatu-
lui. In timpul tăierii de ușurare se
lasă 2—3—4 coarde mai mult decît
la tăierea de primăvară, pentru a se
preveni diferitele accidente ce pot
snnveni pînă la tăierea de primă-
vară (cum ar fi degerarea mugu-
rilor. clocitul lor etc.). Cu prilejul
tăierii de ușurare se recoltează coar-
dele altoi de la butucii marcate astă
vară, se leagă în pachete si se pun
la năstnare în pivnițe cu nisip. Pen-
tru comp’ectarea golurilor în viite
bătrîne se aleg coardele mai
de toamnă
lungi, care se lasă netăiate, pentru
a se face marcotaiul. Acesta constă
în săparea- unui șanț de 25—30 cm
de .la butucul mamă pînă la locul
unde dorim să înființăm un nou bu-
tuc. Se culcă în acest șanț coarda
aleasă pentru ma-rcoiai. după cp în
prealabil au fost orbiți mugurii care
sînt îngropati în pamînt. Se scoate
din șanț vîrful coardei si se îndreap-
tă în sus, pe lingă un tutore, în lo-
cul unde urmează să se formeze
noul butuc. Coarda se fixează de
fundul sântului prin niște cîrlige de
lemn. Se acoperă apoi sântul, căi-
cîndu-se bine oămîntul si făcîndu-se
un mușuroi dea-supra vîrfului coar-
dei. Pentru complectarea golurilor
în viile tinere se sa-pă gropiie și se
plantează but-ași înrădăcinați.
O -altă lucrare de toamnă în vie
este slăbirea sîrmelor spalierului si
adunatul aracilor. Sîrrrrele spalieru-
lui nu se întind peste iarnă, deoa-
rece, din cauza frigului, ele se con-
tractă si se pot rupe. Aracii se a-
dună si s? așează în stive (sau
glugi) în picioare.
Urmează îngropatul viei, care
trebuie făcut cu multă grijă. pen-
tru a nu se deteriora coardele. Pen-
tru aceasta se face întîi un pat de
Un dăunător
Pădurile din zona de silvostepă a
tării noastre sînt frecvent desfrun-
zite primăvara de omida fluturelui
Porthetria dispar, cunoscută în po-
por sub numele de omida păroasă a
stei anul uri.
Porthetria dispar este un lepidop-
ter. Fluturele mascul are pînă la 4
cm mărime și este de culoare găl-
bui-castanie. femela este mult mai
mare (pînă la 7 cm) și are culoarea
gălbui deschisă. Atît masculul cît și
femela au pe aripi niște dungi în
zig-zag. de culoare închisă. Fluturii
apar prin luna iulie și depun fiecare,
pe trunchiul arborilor, cîte 300 pînă
h 600 de ouă într-o grămadă acope-
rită cu puf gălbui. Insecta iernează
în ou si numai primăvara, după în-
frunzirea arborilor, are loc ecloziu-
nea ouălor și apariția larvelor (o-
mizilor).
Larvele de Porthetria sînt păroa-
se; la început au o culoare negri-
cioasă. aooi. cînd ajung în vîrsta a
treia pînă la a patra, se deschid la
culoare și devin cenusii-gălbui, a-
vînd pe partea dorsală două șiruri
VENIMENTEbOR EXTERN
După trei săptămîni de discuții, la
Geneva au luat sfîrjit lucrările con-
ferinței miniștrilor Afacerilor Externe
ai celor patru puteri. Acordind aten-
ția principală primului punct de pe or-
dinea de zi, problema securității eu-
ropene și problema Germaniei, cei
patru miniștri de Afaceri Exter-
ne — ai U.R.S.S., Statelor U.
nite, Marii Britanii și Franței —
au exammat d? asemenea celelalte
două probleme importante ce figurau
p> agenda conferinței — problema de-
zarmării și problema dezvoltării con-
tactelor între Est si Vest.
Credincioasă politicii sale ferme de
pace. Uniunea Sovietica a prezentat la
Geneva o serie de propuneri cu carac-
ter practic și realist, care corespund
în întregime directivelor șefilor de
guverne ai celor patru puteri și inte-
reselor păcii, securității și colaborării
interna'ionale. Fără să se mențină pe
o poziție rigidă, detagația sovietică
și-.: modificat în repeta e rinau-i pro-
pun vil', căutind să v na in intimpi-
narea delegațiilor occidentale, centru
a se oblme cel puțin un minimum da
acord Tocmai acestei atitudini a de-
hgaț'ei sovietice i se datorește faptul
că cei patru miniștri ai Afacerilor Ex-
terne au reușit să se apropie de unele
poziții comune. In discursul ros-
ti' în dtmă amiaza zilei de 15
noiembrie. V. M. Molo'.oy arăta că,
de pidă, in primul punct de pe ordi-
nea de zi. problema securității euro-
pene și Germania, toți pai ticipanții la
conferință s-au pronunțat în favoarea
faptului ca în tratatul de securitate
e. opcană să se prevadă că partici-
pantii săi renunță la folosirea forței
în relații!? dintre ei. Totodată, cei
patru miniștri de Externe au ex-
prima! păreri similare in legătură cu
necesitatea ca un tratat de securitate
europeana care ar fi încheiat
să prevadă măsuri comune pentru a
opune rezistentă unei eventuale agre-
siuni în Europa, ca statele participan-
te la tratat să nu acorde ajutor agre-
sorului, precum și cu necesitatea unor
confrugtyi reciproce între participan-
periculos al pădurilor noastre
de negi, primii colorați în albastru,
iar următorii în roșu.
Larva se hrănește. în cursul dez-
voltării pale, cu frunzele arborilor,
în special cu frunze de stejar.
Pe la mijlocul lunii iunie, omizile
se împupează si apoi, dună vreo
două săptămîni. apar fluturii.
Deși are o singură generație pe
an. Porthetria dispar este o insectă
foarte prolifică, atît în stadiul de ou.
cît și în stadiul de omidă. Este dea-
iuns ca într-o pădure să existe la
100 de arbori o singură depunere de
ouă, pentru ca, un an mai tîrziu. pe
fiecare arbore să apară pînă ta 5—6
depuneri de ouă. Acestea vor pro-
duce aproape 3000 de omizi, care
pot desfrunzi în întregime pădurea.
Combaterea acestui dăunător se
execută în perioada în care insecta
se găsește în stadiul de ou (din au-
gust pînă în aprilie), prin distru-
gerea ouălcr. Pentru aceasta se îm-
bibă ouăle cu petrol, sau se culeg
depunerile de ou si se distrug ar-
zîndu-se ori îngropîndu-se.
Lucrările de combatere, făcute cu
tii la tratat, în scopul asigurării în-
deplinirii de către state a obligațiilor
asumate în baza tratatului de secu-
ritate europeană. Printre alte puncte
comune in problema securității euro-
pene și Germania, cei patru miniștri
de Externe au recunoscut necesitatea
stabilirii între Est si Vest a unei zone
pe al cărei teritoriu să fie înfăptuite
măsurile privind stabilirea nivelurilor
limită ale forțelor armate ale statelor
resneciive.
De asemenea, propunerile prezentate
de delegația Uniunii Sovietice în pro-
blema dezarmării se apropiau in mod
serios de propunerile prezentate de
celelalte delegații. Astfel, discuțiile
au arătat că există o înțelegere în le-
gătură cu unele probleme importante
referitoare Ia reducerea armamentelor,
interzicerea armei atomice, inclusiv in-
stiluirca unui control eficient. Trebuie
subliniat că delegația Uniunii Sovie-
tice a propus ca adoptarea unor ho-
tărîri în aceasta problemă să se fa-
că nu numai pe baza propriilor sale
propuneri — cele din 10 mei și 21 iu-
lie a.c. — ci si luîndu-se în conside-
rare propunerea președinte ui S.U.A,
din 21 iulie cu privire la luarea 'de
fotografii din avion si schimbul de
informații militare, propunerile guver-
nului Marii Britanii în problema dezar-
mării. iprezontate ta 21 iulie și 28 au
gust si propunerea guvernului Franței
cu privire la controlul financiar asu-
pra dezarmării și la folosirea resurse-
lor eliberate în scopuri nasnice. S-aU
realizat de asemenea unele apropieri
de vederi — pe baza propunerilor so-
vietice — și în ce privește punctul 3
de pe ordinea de zi — dezvoltarea
contactelor între Est și Vest.
Cu toata acestea, conferința mini-
ștrilor Afacerilor Externe a hiat
sfirșit fără adoptarea unor hotărîri
esențiale. Acest lucru s-a întîmplat
deoarece cele trei puteri occidentale
au respins toate propunerile sovietice,
iar pe de altă parte au prezentat pro.
puneri care nu corespund directivelor
șefilor guvernelor și nu concordă cu
Alături de studentii din întreaga
lume, tineretul studios din tar» noa-
stră a sărbătorit. între 10 și 17 no;
iembrie „Săptămîna internațională
a studenților", manifestare la care
au particiipat. sub steagul Uniunii
Internationale a Studenților, mili-
oane de tineri care luptă pentru în-
tărirea unității internaționale stu-
dențești. pentru dezvoltarea coope-
rării studentilor de pretutindeni,
pentru menținerea si apărarea păcii
în lumea întreagă.
In cadrul acestei săptămîni, la 17
noiembrie, s-a sărbătorit „Ziua in-
ternațională a studenților" Această
zi își are origina în lupta studenți-
lor împotriva fascismului. La 17
noiembrie 1939, nazistei au închis
universitățile din Cehoslovacia si
foarte multi studenti au fost arun-
cati în lagăre de concentrare sau
deportati în Germania. In zorii ace-
lei zile. 9 studenti ai Universității
din Praga, luptători antifasciști, au
fost uciși mișelește de către naziști.
In anul 1941, ziua de 17 noiembrie
în vie
pămînt, se culcă deasupra coarde’e
și peste ele se așează un strat de
pămînt gros de 5—8—10 cm. Do.
oameni acoperă coardele cu pămînt,
trăgînd pămintul de la vîrful coar-
delor cu sapele. Pămintul cu care se
acoperă coardele nu trebuie să fie
prea uscat și bătătorit si nici prea
umed. In cazul că pămintul este
prea bătătorit se ară cu plugul de
vie înainte de a se .îngropa vita
Via care se îngroapă trebuie să fie
complect desfrunzită. Dacă frunze-
le nu au căzut singure, din cauza
prelungirii vegetației în toamnă sau
din lipsa căderii brumelor mai pu-
ternice, înainte de îngropat se des-
frunzește cu mîna. Frunzele căzute
se adună s1 se ard. Nu trebuie să se
acopere coardele cu ele.
După îngropat urmează căratul
bălegarului în vie si răspîndirea lui
pe întreaga suprafață a viei. Apo;
se face imed,at arătura de toamnă,
la 20—22 cm. Odată cu arătura se
înglobează în sol și bălegarul îm-
prăștiat pe teren.
Executînd Ia timp și în conditiuni
bur.e lucrările de toamnă în vie,
vom obține recolte bogate.
Ing. I. ARDELEANU
atenție, dau rezultate bune, reușin-
du-se să se salveze de la desfrun-
zire pădurile infestate.
Combaterea acestui dăunător este
o acțiune patriotică care necesită un
mare număr de brațe de muncă. In
acest scop, colectivele de combatere
a Porthetriei dispar, care funcțio-
nează în regiuni, raioane si comune
mobilizează oamenii muncii de pe
ogoare, utemiști, pionieri și școlari.
Anul trecut elevii din numeroase
școli, așa cum au fost, de oildă, cei
din școlile din orașul si raionul
Giurgiu, din comunele Senia. Valea
Stînei. Viisoara, Bălăsoieni. Bulbu-
cata, din regiunea București, din
comunele Munar, Sînnetru, Felnac,
Rovina din regiunea Arad, din co-
munele Petreu, Curbediu. Calarea
din regiunea Oradea si multe altele
au participat la combaterea Porthe-
triei pe sute de hectare. Și în anul
acesta, sub îndrumarea cadrelor di-
dactice. elevii pot si trebuie să con-
tribuie din plin la această acțiune
patriotică.
Ing. ALEX. FRATIAN
„spiritul Genevei". Aceste propuneri
sînt în reală contradicție cu interese-
le păcii și securității internaționale.
Fără îndoială, politica guvernelor
occidentale nu a permis să se mar-
cheze un progres ,pe calea îndeplinirii
directivelor șefilor guvernelor celor
patru puteri.
„Miniștrii de Externe occidentali —
a scris cunoscutul comentator ameri-
can Wa'ter Lippman — au preferat
să meargă la Geneva avînd în servietă
vechile condiții pentru problema ger-
mană, despre care ei știau, despre
care expertii lor știau și despre care
fiecare corespondent de presă știa că
mi pot fi negociabile".
Faptul că conferința miniștrilor de
Externe, convocată sub egida „spirtu-
lui Genevei", s-a terminat fără adop-
tarea unor hotărîri' esențiale se dato-
rcște stării de spirit cu care au venit
la conferință delegațiile puterilor
occidentale, care nu s-au dovedit dori-
toare de a face eforturile necesare
pentru realizarea unui acord, au res-
pins una după alta numeroase propu-
neri constructive ale del ’gației sovie-
tice și s-au îndepărtat în mod vădit
de litera și de spiritul directivelor
elaborate de către șefii de guverne.
In primele ore după încheierea lucră-
rilor conferinței, corul purta'orilor
propagandei reacționare, care în tot
(imnul conferinței și-a arătat în mod
fățiș ostilitatea față de ideea colabo-
rării internaționale, a manifestat o
bucurie fățișă. Comentariile cotidiene-
lor americane din dimineața zilei de
17 noiembrie căutau să convingă opi-
nia publică americană că rezultatul a"
cestei conferințe ar fi distrugerea de-
finitivă a „spiritului Genevei".
In urma conferinței au devenit
însă clare nu numai obstacolele, ci și
posibilitățile largi care există pentru
rezolvarea cu succes a unor probleme
ca asigurarea securității europene,
problema dezarmării, rezolvarea pro-
blemei germane, dezvoltarea contacte-
lor între E'st și Vest și alte probleme.
Astfel, conferința poate sluji, pe a.
a fosLproclamată „Zi internaționa-
lă a studenților", simbol al unității
tuturior studentilor democrati, sim-
bolul voinței lor de pace, libertate și
cultură.
An de an, această zi a fost săr-
bătorită de un număr tot mai mare
de studenti, fiind prilej de întărire
continuă a legăturilor studentilor
din diferite țări sub steagul UIS-
ulu', pentru apărarea drepturilor și
intereselor comune studențești, pen-
tru dezvoltarea înțelegerii si priete-
niei între studenti.
Bucurîndu-se de sprijinul partidu-
lui și guvernului, studenții din pa-
tria noastră, mobilizati de Uniunea
Tineretului Muncitor, au adus și a-
duc o contribuție activă ta realiza-
rea cu succes a tuturor acțiunilor
inițiate de UIS.
Cu rezultate frumoase au partici-
pat delegațiile de studenti din
R.P.R. la seminariile internaționale
studențești organizate de UIS în
anul acesta. La seminarul studenti-
lor în agronomie, care a avut loc
la Moscova, la seminarul studenti-
lor în medicină de la Berlin si la
seminarul studentelor în pedagogie,
de la Ejsberg — Danemarca, acti-
vitatea delegațiilor noastre s-a bucu-
rat de multă prețuire.
Ca răspuns la vizita făcută de un
grup de studenti danezi în tar»
noastră în 1953. un grup de studenti
romîn! au făcut o vizită prieteneas-
că colegilor lor din Danemarca.
Aici, ei s-au întelnit cu studentii da-
nezi. au discutat despre problemele
comune, despre posibilitatea dezvol-
tării legăturilor prietenești între
studentii romîni si danezi. Studen-
tii romînî au vizitat o tabără inter-
națională de arheologie, precum și
diferite instituții de învățămînt su-
perior. Ei au reușit să stabilească
noi legături de prietenie. Tot în a-
nul acesta, o delegație a stu-
denților din tara noastră a parti-
cipat la Congresul Uniunii Națio-
nale a Studenților francezi.
Delegația studentilor dn tara
noastră la Consiliul U.I.S. a a-
dus în fata consiliului propuneri
concrete pentru dezvoltarea pe
viitor a activității Uniunii Inter-
nationale a Studentilor în do-
meniul activității din facultăți, al
schimbului de studenti. în probleme-
le ajutorării studentilor din colonii
și a dezvoltării pe viitor a sportu-
lui universitar.
Delegația noastră a invitat stu-
denti din diferite țări să ne viziteze
Economii prin C. E. C.
îndrumați de pedagogi, un
număr de 162 de elevi de la
școala de 7 ani din comuna
Doicești. raionul Pucioasa, au
făcut depuneri la C.E.C. Astfel,
168 elevi au făcut depuneri pe
livrete noi. iar 54 de elevi pe foi
de economii școlare cit și pe
obligațiuni C.E.C. 4% cu ciști-
guri.
Cadrele didactice au dus mun-
că de lămurire asupra însemnă-
tății depunerii economiilor la
C.E.C. nu numai in mijlocul ele-
vilor, ci și in rîndurile oamenilor
ceastă bază, dezvoltării continue a co.
laborării internaționale, Este semnifica-
tiv faptul că pînă și comentariile prin-
cipalelor agenții de presă din occiden-
tul Europei pun în acest mod
chestiunea. Stanley Priddle, comen-
tatorul agenției Reuter. scria la 17
noiembrie : „Cei patru miniștri de
Externe au părăsit conferința lăsind
ușa deschisă pentru noi negocieri".
In paginile ziarelor mai importante
din occident pot fi întilnite aceleași 1-
dei. Comentlnd lucrările conferinței
miniștrilor Afacerilor Externe, ziarul
francez „LTnformation" scria in pri-
mul său material anărut ducă închi-
derea lucrărilor : „Un singur lucru a-
pare ca sigur di-plomaților francezi...
Destinderea va continua, căci ea este
inerentă voinței popoarelor și acțiunii
guvernelor".
Intr-un amplu articol, „Voix Ouvri-
ere“ arată că aceasta conferinlă prin
sine însăși marchează un pas inainte.
„Tonul general al conferinței miniștri-
lor. chiar atunci cînd discuțiile au fost
citeodată aprinse, a arătat că o reîn-
toarcere generală îndărăt nu mai este
cu putință. Nimeni nu a îndrăznit să
pună la îndoială cucerirea esențială
a Genevei — tratativele si nu războiul
trebuie să rezolve, să soluționeze pro-
blemele".
Conferința miniștrilor Afacerilor
Externe ai celor patru puteri arată cu
prisosință că acele forțe care sînt o-
stile reglement?rii problemelor inter-
naționale sînt încă numeroase și că,
pentru obținerea unei păci durabile și
a unei cooperări eficiente, sînt nece-
sare vigilența și eforturile unite ale
întregii omeniri iubitoare de pace.
Cercurile cele mai largi ale opiniei
publice sînt conștiente că în fața lor
stă sarcina importantă a dezvoltării
prin toate mijloacele a ceea ce este
pozitiv pentru menținerea vie a „spi-
ritului Genevei", pentru triumful
colaborării pașnice între popoare.
V. S.
tara pentru a cunoaște viața si ac-
tivitatea tineretului studios din pa-
tria noastră și a arătat că, în cadrul
schimburilor reciproce, studenții
noștri vor vizita cu multă plăcere pe
colegii lor din alte țări.
Delegati» noastră a reînoit invi-
tația din anul trecut adresată Uniu-
nii Naționale a Studentelor din An-
glia. Tara Galilor s1 Irlanda de
Nord, pentru a participa la un
schimb de delegații. De asemenea,
s-a stabilit organizarea unui schimb
de delegatii cu Uniunea Școlilor
Superioare din Franța, au fost in-
vitati în tară studente din U.R.S.S.,
Anglia, Italia, Polonia, Ungaria,
Suedia, Norvegia și au fost făcute
cîteva propuneri de schimburi inter-
naționale pe drierite discipline sipor.
tive.
Numeroși studente și-au exprimat
bucuria că pot veni în țara noastră,
dorința de a cunoaște tineretul și
poporul nostru, despre ospitalitatea
căruia auziseră de la colegii lor
participanti la Festivalul de la
București. Neiau vizitat țara un
grup de aproape 60 de studente
francezi, canadieni, iranieni, englezi,
pakistanezi. Tot în cadrul schimbu-
rilor studențești, o echipă studen-
țească de baschet a Universității din
Oxford a susținut în vara aceasta
3 meciuri cu echipe studențești din
București. Zile de neuitat »u petre-
cut studentii din Norvegia. Belgia.
China, Austria, Bulgaria, Israel și
din alte țări în tabăra internateor
nală organizată sub egida U.I.S.-
ului. în vara acestui an. în tara
noastră, ta Timișul de Sus.
In anul viitor, noi și mărețe sar-
cini stau în fața tineretului studios
din patria noastră. Anul 1956 va
marca două evenimente importante
pentru mișcarea internațională stu-
dențească : cel de al IV-lea Con-
gres mondial al studentilor si cea
de a X-a aniversare a Uniunii In-
ternationale a Studenților.
In întîmpinarea acestor evenimen-
te, studenții din țara noastră își in-
tensifică eforturile pentru a obține
rezultate din ce în ce mai bune la
învățătură și în activitatea științifi-
că, susținînd cu căldură întreaga
activitate a UlS-ului, îndreptată spre
întărirea unității internaționale stu-
dențești, spre strîngerea legăturilor
prietenești și lărgirea cooperării în-
tre studentii din lumea întreagă,
pentru apărarea păcii și asigurarea
unui viitor fericit.
muncii din comună. Datorită și
contribuției lor, comuna Doicești
a devenit comună fruntașă pe
regiune în acțiunea de creștere a
economiilor bănești prin C.E.C,
Cărți apărute cu prileju
„Zilei cărții franceze"
Cu prilejul „Zilei cărții franceze",
Editura Tineretului publică trei noi
lucrări valoroase pentru tineret și
copil.
Astfel, a apărut într-o nouă
ediție captivantul roman de aven-
turi „Copiii căpitanului Grant", în
cadrul colecției „Cutezătorii".
Credincioși idealului propus —
găsirea căpitanului Grant, naufra-
giat într-o insulă pustie — eroii lui
Jiiles Verne, îmbarcați pe vasul
„Duncan". trec printr-o serie întrea-
gă de peripeții. Alături de ei, citi-
torul ia parte la luptele cu lupii ro-
șii, trăiește momentele de groază
produse de cutremurul izbucnit în
munții Cordilieri, înfruntă șiretenia
fiorosului bandit Ben Joyce, naufra-
giază pe M.acquarie și în sfirșit,
după captivitatea la sălbaticii din
Australia, asistă la intîlnirea plină
de dramatism a căpitanului Grant
cu copiii săi.
In colecția „Biblioteca școla-
rului" apare comedia eroică în ver-
suri „Cvrano de Bargerac" a poetu-
lui clasic francez Edmcnd Rostand.
Tinerii cititori vor avea prilejul
de a cunoaște pe Cvrano — eroul
piesei — mușchetar gascon plin de
mîndric, strălucire si lirism.
Traducere» în romînește aparține
cunoscutului și apreciatului poet
Mihai Codreanu.
In colecția „Oameni de seamă"
apare lucrarea originală „Vo'ta re"
închinată de acad. Tudor Vianu ma-
relui gînditor si scriitor francez
Francois Mărie Arouet Voltaire.
Paralel cu descrierea vieții filo-
zofului. autorul face și o amplă ana-
liză a operei acestuia, subliniind
importanta Iul Voltaire pentru e-
poca în care a trăit, precum și sem-
nificația operei sale în zilele
noastre.
Informație
Se aduce la cunoștința studenți-
lor care urmează cursul fără frec-
vență al secției științe naturale-
geografie de la Institutul pedago-
gic din București că cercurile de
studii își încep activitatea simbătă,
26 noiembrie a.c., ora 16 — pentru
consultații, seminarii, lucrări de la-
borator — și duminică. 27 noiem-
brie a.c., ora 9 — pentru lecții de
sinteză.
Controlul obștesc al muncii
de asigurări sociale
In momentul de față se desfășoară
in toată țara, în cadrul organelor sin-
dicale ale muncitorilor din învzțămînt,
acțiunea de control obștesc asupra ac-
tivității de asigurări sociale și asupra
executării planului de venituri și chel-
tueli de asigurări sociale.
In urma controlului obștesc efectuat
în decembrie 1954 și în iulie 1955, da-
torită intervenției active a oamenilor
muncii din învățămînt și propuneri-
lor importante pe care le-au făcut, în
munca de asigurări sociale a comite-
telor sindicate din invătămim s-au ob-
ținut rezultate mai bune. Astfel, s-a
îmbunztățit în mod simțitor activitatea
organelor sanitare și s-a întărit co-
laborarea între organele sindicale, me-
dicale și cele administrative în ceea ce
privește cheltuirea fondurilor de asi-
gurări sociale. S-a pus un accent mai
puternic pe prevenirea îmbolnăvirilor
și accidentelor, pe îmbunătățirea con-
dițiilor higienico-sanitare. Comisiile
de asigurări sociale de pe lîngă multe
comitete raionale șî de instituție au
mai mare grijă pentru justa folosi.e
a fondurilor de asigurări sociale.
Totuși, în munca de asigurări so-
ciale mai există încă lipsuri serioase,
în special acolo unde controlul obștesc
s-a limitat la o acțiune pur tehnică,
birocratică. Datorită lipsei de vigi-
lență a comitetului de instituție de ia
Biblioteca Universitară din Cluj, de
exemplu, a fost posibil ca biblioteca-
rul Ciplea Gheorghe să primească a-
jutor de boală de la 1 iunie 1954 pînă
la 31 mai 1955, în care timp el a func-
ționat ca profesor la școala de core-
grafie din Cluj, de unde a primit sa-
lariu.
Pentru remedierea lipsurilor care
mai există în munca de asigurări so-
ciale, Consiliul Central al Sindicate-
lor a hotărît ca In luna noiembrie
1955 să se desfășoare un nou control
obștesc asupra activității de asigurări
sociale și asupra activității financiare
a comitetelor sindicale.
Prezidiul C.C. al S.M.I. a luat mă-
surile necesare pentru ca acest control
obștesc să se desfășoare Ia toate comi-
tetele sindicale raionale ale Sindicatu-
lui Muncitorilor din învățătmînt, ia co’
mitetele de instituție ale instituțiilor
de învățămînt superio-r, la comitetele
de mstituție ale unor școli profesionale
mai mari, precum și la comitetele de
instituție de la Academia R.P.R., de la
Ministerul Invățămîntului, de la Edi-
tura didactică și pedagogică, de la în-
treprinderea de material didactic. A-
cesi control a și început să se desfă-
șoare. La organele controlate s-au
constituit comisii de control obștesc,
care și-au format largi colective de
muncă, compuse din cei mai buni acti-
Expoziție de
In după amiaza zilei de 14 noiem-
brie a.c. s-a deschis la clubul Sindica-
tului Muncitorilor din învățămînt den
Capitală expoziția de artă populară
organizată In întîmpinarea celui de al
II-lea Congres al P.M.R. La deschi-
dere au participat activiști din apara-
tul Consiliului Central al Sindicatelor,
al Comitetului Central al Sindicatului
Muncitorilor din, învățămînt, reprezen-
tanți ai Consiliilor sindicale orășenesc
și regional București și numeroși pro-
fesori și învățători din Capitală.
Tovarășul Nicolae Pztuleanu, direc-
torul clubului, a rostit o scurtă cuvtn-
tare. Vorbitorul a subliniat marele nu-
măr de lucrări trimise pentru expoziție
din toate regiunile tării. Expoziția cu-
prinde obiecte de sculptură, tablouri,
cioplituri tn lemn și Împletituri, cusă-
turi și costume naționa'e.
Cu prilejul deschiderii s-au anunțat
șî premiile oferite participantilor la
expoziție de C.C. al S.M.I., premii care
constau ta aparate de radio, patefoane,
aparate de fotografiat, stilouri etc. Ast-
fel, au fost premiate: cu premiul I —
Comitetul regional sindical al munci-
torilor din învățămînt din regiunea Pi-
tești. cu premiul II — Comitetul regio.
nai sindical al muncitorilor din învă-
țcmînt din regiunea Timișoara, cu pre-
miul III — Comitetul sindical orășe-
nesc al muncitorilor din învățămînt
din București,
S-au acordat și următoarele premii
individuale:
Comuna Vorniceni din
raionul Săveni... O co-
mună mare, frumoasă,
cu oameni harnici și să-
ritori.
Dacă mergi drept îna.
inte pe ulița satului, pri-
virea iii este atrasă de
fafa unei clădiri mari,
arătoase, a cărei firmă
î[t face cunoscut că a-
colo este sfatul popular.
Dacă intri înăuntru și
dacă dintr-o cameră a-
lăturată răzbesc pînă in
sala de așteptare stri-
găte, amenințări și vo-
ciferări, omul de servi-
ciu î(i face cunoscut că
acolo este biroul preșe-
dintelui sfatului popu-
lar, tov. Dubinciuc Ion.
Dacă ești o fire prevă-
zătoare și ieși la vre-
me pe ușa prin care ai
intrat, înseamnă că în
ziua aceea ai avut no-
roc. Ai avut noroc pen-
tru că n-ai luat legătu-
ră cu nervii tovarășului
președinte.
Dacă îfi continui dru-
mul pe ulița salului, o
să te întîmpine o altă
clădire, tot mare, tot a-
rătoasă: școala. Aceas-
tă instituție primește un
sprijin însemnat din
ședințe. Se știe că învă-
țătorii, pentru a-șt orga-
niza munca, își întoc-
mesc un plan de lucru.
Si iată că tovarășul pre-
ședinte, foarte grijuliu,
și-a luat asupra lui a-
ceastă sarcină: alcătui-
rea planului de muncă
pentru cadrele didactice.
Totuși, învățătorii au dat
dovadă de o complectă
ingratitudine, declarîn-
du-se nemulțumiți de a-
cest ajutor dezinteresat.
Judecați și dvs. cine
a avut dreptate:
Aflindu-se într-o zi la
aria nr. 2, unde-și ve-
deau de treabă sumede-
nie de săteni și copii,
președintele, așa, din se-
nin, a dezvăluit in fafa
oamenilor sarcinile pe
care are de gmd să le
traseze învățătorilor,
bine înțeles, în afara o-
relor de școală. Primul
punct din planul său
suna astfel: ,,pe învă-
țători îi voi pune la
plug". Dar pentru că
plugul nu poate sta așa,
de pomană, președintele
a adăugat imediat și
punctul doi: „și astfel
vor ara islazul cornii-
partea tovarășului pre- nai l“...
viști din comisiile de asigurări so-
ciale, delegați cu asigurările sociale și
fruntași în muncă. Astfel, s-au format
colective pentru controlul activității
medico-sanitare, al folosirii biletelor
de odihnă și tratament balnear, al în-
tocmirii dosarelor de pensionare, al
executării planului de venituri și chel-
tuieli al asigurărilor sociale.
Acțiunea de control obștesc care se
desfășoară in momentul de față tre.
buie să constituie un prilej de gene-
ralizare a celor mai bune metoda de
muncă ale activului de asigurări so-
ciale, ale medicilor și ale organelor
administrative și. în același timp, uu
mijloc de atragere a maselor de oa-
meni ai muncii in lupta pentru scoa-<
terea la iveală a lipsurilor, în scopul
de a se lua măsuri hotărîte și energice
de îmbunătățire a activității de asigu-
rări sociale și a asistenței medicale, de
stăvilire a risipei care se mai face cu
ajutoarele bănești.
■ Comitetele sindicale ale muncitori-
lor din învățămînt trebuie să folo-
sească toate mijloacele de agitație —
gazetele de perele, lozincile, stațiile de
radio-amplificare, consfătuirile la clu-
buri și colțuri roșii — pentru a sti-
mula pe muncitorii din învățămînt să
seziseze comisiile de control obștesc
asupra lipsurilor existente, să pro-
pună măsuri în scopul îmbunătățirii
muncii.
Controlul obștesc trebuie să ducă la
întărirea disciplinei în muncă, să cree-
ze o puternică opinie împotriva chiu-
langiilor și leneșilor, demaseîndu-i cu
tărie și adueîndu-i în discuția grupe-
lor sindicale.
La sfîrșitul acțiunii de control ob-
ștesc, comisiile vor întocmi dări de
seamă, care vor fi prezentate în adu-
narea generală a membrilor de sindi-
cat. In aceste adunări generale se vor
stabili obiectivele pe care trebuie să le
realizeze în viitor organele sindicale,
medicale și administrative.
Comitetele regionale ale Sindicatu-
lui Muncitorilor din învățămînt tre-
buie să Îndrume comitetele raionale șl
de instituție, pentru ca ele să nu cadă
în greșeala de a efectua numai un
control scriptic, fără atragerea ma-
selor.
Controlul obștesc nu se poate efec-
tua fără sprijinul organelor adminis-
trative. care trebuie să considere pro-
blema asigurărilor sociale ca o pro.
blemă a lor, strîns legată de îmbună-
tățirea condițiilor de muncă și de trai
ale oamenilor muncii, de buna desfă-
șurare a activității profesionale.
BLANCHE IANCU
șeful secției de asigurări sociale
a C.C. al S.M.I.
artă populară
Pictură: Premiul I — profesorului
Petre Buzgău, regiunea Arad, pentru
tabloul ,,La examen"; premiul II —
profesoarei Florica Steriade, regiunea
Pitești, pentru tabloul „Orfanul"; pre-
miul III — profesorului Constantin
Manolache, București, pentru „Peisaj".
Sculptură: Premiul II — educatoarei
Viorica Orășan, Lugoj, pentru compo-
ziția „La izvor"; premiul III — pro-
fesorului Dumitriu Leorda, București,
pentru busturi.
Țesături: Premiul I — profesoarei
Manta Gorduz. regiunea Pitești, pentru
țesătura „G.A.C, Sinești"; premiul II —
profesoarei Amalia Iliescu. București,
pentru „Maramă": premiul III — edu-
catoarei Angela Șova, București, pen-
tru „Covor".
Cusături: Premiu! I — învățătoarei
Veruța Petrescu, regiunea Pi.ești, pen-
tru „Costum național"; învățătoarei
Irina Cătună. regiunea Suceava, pen-
tru „Costum național", tovarășei Lu-
cia Nemet, Constanța, pentru „Fata
de masă".
împletituri: Premiul III — învăță-
torului Ștefan Seiman. regiunea Arad,
pentru împletituri artistice pe sticlă.
Au primit mențiuni lucrările tovară-
șilor : Virginica Laza, învățătoare, Ba.
cău, Arpâd Kiss. profesor. Regiunea
Autonomă Maghiară. Eugen Santa, în-
vățător, Regiunea Autonomă Maghiară.
Victoria Popescu. învățătoare, regiunea
Cralova, A primii de asemenea o men-
țiune cercul de croitorie de la Palclul
pionierilor din Orașul Stal n.
Expoziția este vizitată zilnic de un
mare număr de cadre didac.ice.
Un plan
de muncă
original
Deși au aflat cît de
mult se îngrijește pre-
ședintele ca ei să aibă
ce face, învățătorii s-ou
supărat totuși. E de ne-
înțeles cum se pot su-
păra niște oameni pe un
președinte atît de gri;u-
tiu, care-și dă atila oste-
neală pentru păstrări a
prestigiului învățătorilor
din sat. Ba mai mu t,
nerecunoscători, învăță-
torii au sezisat cazul
forurilor superioare, si.
culmea, aceste foruri mi
găsit întemeiată atinge-
rea lor. astfel, că. r nă
la sfirșit, bietul preșe-
dinte a trebuit să-și fa-
că autocritica.
Așa se face că în cele
din urmă, contrar ori-
ginalelor sugestii ale
președintelui, islazul a
fost arat și semănat cu
mijloacele obișnuite.
Și, cum este l'moede
că prestigiul învă'titori-
lor va crește inv rs /iro-
portional cu intensita-
tea ieșirilor nervoase < le
președintelui, ar fi bine
ca pe viitor toeu-ă-ul
președinte să-și strunea-
scă nervii. Nu să-i pună
la plug, dar să-i fină in
frîu..<
Reacția șl administrația: București, str, Splru Haret nr. 12. Telefon 4.24.00 ; 4.52.31. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa ScînteQ „I, Y, Stalta" București Plata Sclnteli,
<339