Proletari din toate țările, uniți-vă I Saieîu înriluMN ___Org*an al Ministerului învățăm! ntulul șl a! Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt .4 k ---------------------—------- Trăiască cea de a 38-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie ! ANUL VII Nn 345 4 PAGINI, 25 BANI Vineri 4 noiembrie 1955 Sub steagoil glorios al Marelui Octombrie *7 Anul acest popoarele Uniunii Sovieti- ce, popoarele țărilor de democrație popu- lară și oamenii muncii din toate colturile lumii sărbătoresc cu entuziasm sporit și cu o puternică încredere în viitor cea de - a 38-a aniversare a Marii Revoluții So- cialiste din Octombrie. Marea Revoluție Soclialiistă din Octom- brie a deschis o eră nouă în istoria omeni- ■ rii — era prăbușirii capitalismului și a tri- umfiuluii socialismului și comunismului. Victoria Revoluției din Octombrie a mar- cat o cotitură radicală în destinele ome-; nirii. în istoria universală, cotitura de la lumea veche, capitalistă, la lumea nouă, socialistă. Ca urmare a victoriei Marii Revolutii Socialiste a crescut și crește în permanentă mișcarea muncitorească. Se întărește neîncetat organizarea clasei muncitoare, unitatea oamenilor muncii. In tarile coloniale si dependente se dez-. voltă necontenit mișcarea de eliberare națională, lovind cu o deosebită forță co- lonialismul și apropiind prăbușirea lui. Crește pe zi ce trece în toate țările in- fluenta partidelor comuniste si muncito- rești atît în rîndurile clasei muncitoare cit și în cele ale tuturor păturilor munci- toare ale populației. In Uniunea Sovietică au triumfat pe deplin ideile Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Sub conducerea gloriosu- lui său partid comunist, poporul sovietic a pășit cel dijitîi pe căile neexplorate ale socialismului, deschizînd întregii omeniri drumul spre o viată liberă și fericită. V. I. Lenin, marele întemeietor și con- ducător al Partidului Comunist și al Sta- tului Sovietic, șeful guvernului sovietic, a elaborat un program, fundamentat în mod științific, de construire a socialismului. A- cest program prevedea industrializarea socialistă a tării, dezvoltarea pe toate că- ile a industriei grele, electrificarea între- gii economii naționale, transformarea a- griculturii pe baze socialiste și înfăptu- irea revoluției culturale. Dușmanii parti- dului comunist și ai poporului sovietic ■— troțkiștii, zinovieviștii. buhariniștii — au încercat să abată partidul si poporul de pe drumul leninist pe drumul lichidării cuceririlor revoluției proletare, pe drumul restaurării capitalismului. Partidul Co- munist al Uniunii Sovietice, sub condu- cerea Comitetului Central, în frunte cu I. V. Stalin, marele continuator al operei lui Lenin, a zdrobit pe trădători si capi- tularzii, a apărat leninismul și a mobilizat și a organizat poporul în marea bătălie pentru construirea socialismului în Uniu- nea Sovietică. Urmînd poruncile lui Lenin, realizînd industrializarea socialistă a țării, colec- tivizarea agriculturii și înfăptuind sarci- nile revoluției culturale, poporul sovietic a construit cu succes socialismul. Uniu- nea Sovietică a făcut astfel un pas gigan- tic înainte, transfoirmîndu-se dintr-o țară agrară înapoiată, într-o mare putere so- cialistă industrială și colhoznică. Victo- ria socialismului în Uniunea Sovietică a demonstrat în chip strălucit superiorita- tea incontestabilă a orânduirii sociale și de stat sovietice asupra celei capitaliste, a insuflat maselor populare din lumea în- treagă încredere în forțele proprii, a de- terminat creșterea avântului revoluționar, in toate țările. Plina de tărie de neînvins și de forțe creatoare, Uniunea Sovietică pășește acum cu succes pe calea construirii socie- tății comuniste. Poporul sovietic înde- plinește cu însuflețire istoricele hotăriri ale Congresului al XlX-lea al P.C.U.S. și se pregătește să întâmpine cu noi realizări cel de al XX-lea Congres al partidului. Cel de al cincilea plan cincinal a fost în- deplinit cu opt luni înainte de termen. Nivelul producției industriale a U.R.S.S.. a crescut de 3 ori față de 1940. Industria grea sovietică a produs în 1954, în prețuri comparate, de 35 de oni mai mult decît industria Rusiei țariste în 1913. Producția mijloacelor de producție a crescut, în a- ceastă perioadă, aproape de 60 de ori, producția de energie electrică de peste 75 de ori, iar producția industriei cons- tructoare de mașini de peste 160 de ori. Pentru prima dată în lume, în Uniunea Sovietică a fost pusă în funcțiune o cen- trală atomo-electrică de 5.000 Kw, iar în prezent se lucrează la proiectarea unor noi centrale atomo-electrice cu o capaci- tate de 50.000—100.000 Kw. Succese remarcabile a obținut poporul sovietic și în dezvoltarea continuă a a- griculturii sale — cea mai mecanizată și mai avansată din lume. In anii 1954 și 1955 guvernul sovietic a repartizat numai regiunilor în care sînt valorificate pămîn- turile noi 208.000 tractoare, calculate în tractoare de 15 C.P.. 110.000 semănătoa-i re de tractor. 56.000 de combine etc. In întreaga agricultură a Uniunii Sovietice lucrează în prezent 1.400.000 de tractoa- re, 350.000 de combine și sute de mii de diferite alte mașini. Hotărârea Plenarei din iulie a.c. a C.C. al P.C.U.S. privind dezvoltarea continuă ia industriei, progresul tehnic și îmbunătă- țirea organizării .producției, ca și hotărî; rile cu privire la dezvoltarea agriculturii constituie un măreț program de dezvoltare mai departe a întregii economii naționale a Uniunii Sovietice. In Uniunea Sovietică se dezvoltă neîn- cetat cultura, știința, învățământul. An de an se deschid sute de noi școli, cabi- nete de studii și ateliere ale școlilor. Poporul sovietic întîmpină cea de, 0 38-a aniversare a Marii Revoluții Socia- liste din Octombrie și Congresul al XX- lea al P.C.U.S. cu noi și însemnate suc- cese oe drumul comunismului. Chezășia acestor succese o constituie unitatea de nezdruncinat dintre partid și popor, o constituie munca plină de abne- gație oamenilor sovietici. Lumimndu-i calea spre țel cu învățătura marxist- ileninistă, partidul comunist cheamă în- tregul popor sovietic spre folosirea la maximum a imenselor posibilități și a nemăsuratelor forțe de care dispune pa- tria sovietică pentru construirea comu- nismului. Porta de neînvins a politicii 'externe a Uniunii Sovietice constă în faptul că par- tidul comunist examinează problemele vieții internaționale de pe pozițiile mar- xismului creator, ținînd seama de transfor- mările care au avut loc în urma celui de al doilea război mondial și a dezvol- tării 'postbelice, respectînd cu sfințenie principiile leniniste ale luptei pentru pace, ale coexistenței și întrecerii pașnice din- tre sistemul socialist și cel capitalist. Se adîncește văzând cu ochii criza generală a capitalismului. Apare în mod evident începutul destrămării sistemului colonial al imperialismului. Se întărește continuu marea comunitate a statelor socialiste. Crește necontenit .puternica mișcare a po- poarelor pentru pace. Însemnatele succese obținute de Uniunea Sovietică pe drumul menținerii și întăririi păcii, al slăbirii în- cordării internaționale au la bază tocmai poziția șa principială, consecventă, marxistă, în analiza si aprecierea acestor fenomene. Victoria comunismului în U.R.S.S. este strâns legată de existența și dezvoltarea lagărului socialist, al păcii și democra- ției. întărirea continuă a puterii acestui lagăr, dezvoltarea colaborării politice, economice și culturale dintre țările și po- poarele care compun lagărul socialist constituie o condiție hotărâtoare a victo- riei socialismului și comunismului în aceste țări. Aplicînd principiile marxis- mului, aceste țări aduc o contribuție deosebit de însemnată la cauza comună prin munca și lupta lor, prin formele, procedeele și mijloacele concrete folosite în construirea socialismului. Schimbul reciproc de experiență ce are loc în con- strucția socialistă a țărilor frățești con- tribuie la îmbogățirea metodelor de muncă și de luptă pentru realizarea țelu- lui comun. Pentru poporul romîn, aniversarea Ma- rii Revoluții Socialiste din Octombrie constituie în fiecare an o mare sărbătoa- re. Cea de a 38-a aniversare a acestui e- veniment istoric este întîmpinată de po- porul nostru cu noi realizări în lupta pentru înfăptuirea înainte "'de termen a sarcinilor primului nostru plan cincinal, pentru industrializarea socialistă a țării, pentru transformarea socialistă a agricul- turii, pentru continua ridicare a nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii din țara noastră. La sfârșitul anu- lui 1955 industria construcțiilor de mașini și de prelucrare a metalului va fi de 2,8 ori mai mare decît în 1950, industria ma- teriailelor de construcție de circa 2,4 ori, iar cea chimică de peste 3 ori. In agri- cultură sectorul socialist reprezintă a- proape 26%'. In satele noastre există as- tăzi 5600 G.A.C. și întovărășiri agricole, 2700 asociații simple și circa 3200 stâne cooperatiste. Regimul democrat-popular a creat condițiile necesare dezvoltării învă- țămîntului, științei, literaturii, artei. Ma- rile realizări ale poporului nostru au fost •posibile pentru că el a pășit cu fermitate sub conducerea P.M.R. pe drumul lumi- nos al Marii Revoluții Socialiste din Oc- tombrie. Oamenii muncii din țara noas- tră sărbătoresc în acest an aniversarea Revoluției din Octombrie în condițiile pre- gătirii pentru întîmpinarea cu noi suc- cese a Congresului al II-lea al P.M R. care va trasa calea dezvoltării pe mai departe, spre socialism, a patriei noas- tre. Oamenii muncii din întreaga lume săr- bătoresc cea de a 38-a aniversare a Ma- rii Revoluții Socialiste din Octombrie în condițiile intensificării luptei popoarelor pentru consolidarea și dezvoltarea succe- selor obținute pe calea slăbirii încordării internaționale, pe calea colaborării pașni- ce între state. Conferința de la Geneva a șefilor gu- vernelor cetor patru mari puteri a adus o contribuție importantă la cauza slăiiirii încordării internaționale și întăririi încre- derii între state Spiritul nou în care s-au desfășurat lucrările acestei conferințe, spiritul de colaborare și înțelegere reci- procă a fost denumit ..spiritul Genevei". Politica externă a țărilor lagărului socia- list a contribuit la dezvoltarea acestui spirit sănătos de colaborare interna tio- nală. Cunoscutele acțiuni ale Uniunii So- vietice ca reducerea forțelor armate, sta- bilirea de relații diplomatice cu R. F. Ger- mană, lichidarea bazei maritime militare Porkka'a-Udd din Finlanda etc. constituie noi și convingătoare dovezi ale justeței politicii statului sovietic, politică la baza căreia stă principiul leninist al coexisten- ței și colaborării pașnice între sistemul socialist și cel capitalist. Evenimentele din ultimul timp au ară- tat însă că adepții falimentarei politici „de pe poziții de forță" n-au renunțat la planurile lor agresive. Oamenii cinstiți din toate țările lumii, ca re dezaprobă cu tărie această politică, urmăresc cu interes lucrările conferinței miniștrilor Afacerilor Externe ai cetor pa- tru puteri și așteaptă ca această confe- rință să aibă drept urmare noi pași pe calea întăririi păcii generale. Popoarele sânt convinse că dacă toți participantii la conferință vor manifesta bunăvoință și vor analiza problemele de pe poziții rea- liste, conferința va putea justifica speran- țele pe care și le pun în ea si va înde- plini cu succes sarcina trasată de șefii guvernelor celor patru puteri. Sărbătorind cea de a 38-a aniversare a Marii Revolutii Socialiste din Octombrie oamenii' muncii din întreaga lume pri- vesc cu încredere si speranță către U- niunea Sovietică, apărătoarea de nădejde a cauzei nobile a păcii și securității po- poarelor. Tablou de V, Seroo d i» La lecțiile de istorie In aceste săptămâni, în școlile patriei noastre au avut loc numeroase manifestări închinate prieteniei romîno-sovietice. Lecțiile tinute în această perioadă — îndeosebi 'lecții- le de istorie, de constituție, de literatură — le-au dait elevi- lor prilejul să-și însușească cunoștințe despre marile înfăp- tuiri ale poporului sovietic, despre mărețul lui trecut de lup- tă, despre legăturile de prietenie care au existat de-a lungul veacurilor între poporul român și poporul rus. Cu o deosebită însuflețire s-a desfășurat, de exemplu, lec- ția de recapitulare „Relațiile Moldovei și Țării Rom nești cu Rusia în secolele XVII și XVIII", ținută la clasa a Vll-a a școlii de băieți nr. 148 din Capitală de către profesoara de istorie Lucia Georgian. Elevii Gristea Stelian, Savu Mihai, Bîrcă Radu și Telea- gă Gheorghe, care au fost inrterogati ta cadrul lecției, au vorbit pe larg și cu pricepere despre transformările petre- cute în Rusia ta perioada lui Petru I, transformări care au dus la creșterea prestigiului Rusiei pe plan internațional, împreună cu eleviii. tov. Georgian a fixat pe tablă punctele principale ale lecției de recapitulare, scoț nd ta evidentă legăturile economice, politice și culturale dintre Rusia și țările romiînești. Elevul Zaharesou Troian a arătat că inte- resele Rusiei de a înlătura monopolul comerciali deținut de Turcia asupra Mării Negre corespundea cu interesele po- poarelor din Peninsula Balcanică, care luptau pentru înlă- turarea jugului otoman. In aceste lupte poporul român a fost un aliat el Rusiei, sprijinit întotdeauna de poporul rus. Cu mult interes au analizat elevii un fragment din 'tra- tatul comercial încheiat în anul 1656 între Gheorghe Ștefan, domnul Moldovei și Țarul Rusiei. Alexei Mihailovici, primul tratat comercial între Rusia și Moldova. Pentru ilustrarea relațiilor cultunale dintre Moldova și Rusia, tov. Georgian a folosit cîteva fragmente din scrierile Spătarului Milescu, ale lui Dimitrie Cantemir și loan Ne- culce. In încheierea lecției, elevii au citit un fragment din scrierile vestitului cărturar moldovean Dosoftei, care a avut legături strînse cu cărturarii ruși. ■Deosebit de interesantă a fost șl lecția „România și Marea Revoluție Socialistă din Octombrie", ttnută la clasa a X-a „A“ a școlii medii de băieți nr. 17 de tovarășul pro- fesor Ion Grubea. In timpul expunerii, profesorul le-a arătat elevilor că, su.b influența Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, un mare număr de muncitori și țărani români, ta haine soldățești. au fraternizat cu Armata Roșie, formând la Odesa, Poltava și Kiev unități revoluționare românești care luptau împotriva fontelor contrarevoluționare. Profesorul le-a vorbit pe larg elevilor despre activitatea grupărilor socialiste „miaxima- liste" din Romiînia, arătând că manifestul lansat de aceste grupări chema la lupta revoluționară masele muncitoare din România, care primeau cu o deosebită însuflețire veștile despre crearea primului stat proletar din lume, vecin cu tara noastră- Pe o hartă făcută de profesor în timpul lecției, pe tablă, au fost marcate centrele unde au avut loc grevele muncitorești din această perioadă, ca urmare a creșterii avântului revoluționar al clasei muncitoare din tara noastră. La fixarea cunoștințelor predate, elevii au tras concluzii legate de pregătirea sărbătoririi Marii Revolutii Socialiste din Octombrie de către întregul nostru popor muncitor. Ele- vul N. Mocanu a arătat că și tineretul școlar participă la această sărbătoare, luptând pentru obținerea unor noi suc- cese la învățătură. Realizările viitorilor muncitori metalurgiști In cinstea zilei de 7 Noiembrie și a ce- lui de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romîn, elevii școlii profesio- nale metalurgice din Satu Mare se stră- duiesc ca, în cadrul activității practice în atelierui-școală, să dea produse de o cali- tate tot mai înaltă. Școala profesională metalurgică din Satu Mare se mîndrește pe bună dreptate cu recenta realizare a unui prototip „Unit- dentar". Prototipul „Unitdentar" a fost realizat pentru prima oară în tara noastră și acționează, pe bază electrică, un com- plex de instrumente montate pe el : fîntînă cu apă caldă și rece, lampă bucală, cuțit termocauter, aparat pentru aer comprimat cu piston, lampă mică pentru operație cu focus reglabil, ventilator ș.a. Conceput de maistrul șef Erdely Vasile și de maistrul Fischer Zoltăn, prototipul a fost executat cu participarea efectivă a unui grup din cei mai buni elevi din diferite clase. Din- tre elevii care au luat parte la lucrări s-au evidențiat în mod deosebit matriterii scu- leri Popit loan (clasa ia Hl-a „A") și Var- ga losif (clasa a Il-a „A"), precum și Dnagoș Aurica din clasa a IILa .,D“-lăcă- tuși mecanici. Muncind cu deosebit entuziasm, elevii școlii profesionale metalurgice din Satu Mare înțeleg să întîmpine ziua de 7 No- iembrie și Congresul partidului prin obți- nerea unor noi succese în muncă. I. GHIȘE O școală nouă I Copiii, Învățătorii și țăranii munci-J [toci din satul lofu Vechi, raionul Iași,] ' vor trăi la 7 Noiembrie bucuria de a ) (inaugura o școală nouă. J [ Lucrările de construire a școlii — ] ( Ia care au participat în mare măsură j f membrii gospodăriei agricole colective j [ „Viata Nouă" — s-au desfășurat într-un ] f ritm rapid. Colectiviștii au prestat j [ 2500 ore de muncă voluntară, contri] f buind și la asigurarea hranei necesare J [lucrătorilor. In fruntea celor care au] [muncit pentru ridicarea noului local de] f școală sînt comuniștii Onișoru Dumi-j [ tru, președintele gospodăriei agricole] [ colective, David D. Dumitru și altii. ] t Copiii au și început să împodobeas- j [ că clasele. Sărbătoarea de 7 Noiem- ] [ brie îi va găsi în școala cea nouă. L——-----------------------------------' Activitatea obștească a cadrelor didactice învățătorii și profesorii școlilor din regiunea Craiova au intensificat, în a- ceastă perioadă, munca pe care o desfășoară pe tărîm obștesc. In cadrul cercurilor de citit, organizate pe circumscripții, învățătorii popularizează pe fruntașii recoL telor oog-ate, îndemnând pe țăranii muncitori să le urmeze pilda. In această muncă s-au evidențiat tovarășii Ilie Ștefănescu din comuna Dohrești. raionul Gura Jiu- lui, Domnica Vasiloiu din comuna Podari. Constantin Tăpoiu din comuna Gre- cești, raionul Strehala. Pedagogii se străduiesc, în același timp, să întărească contribuția lor la lupta pentru atragerea țărănimii muncitoare pe făgașul socialismului. De exemplu, învățătorul Gheorghe Popescu din comuna Crainici a ajutat la formarea unei înto- vărășiri agricole în satul lui. In comuna Țînțărenl, raionul Filiași, cadrele didactice au organizat o bri- gadă artistică de agitație, care este fruntașă pe regiune. Programele prezentate de această brigadă în comunele din raion au contribuit mult la îmbunătățirea muncii. Cadrele didactice din comuna Băilești desfășoară o muncă intensă la stația de radioficare, unde organizează conferim te urmate de programe artistice. Angajamentele pedagogilor La școala de 7 ani cu limba, de predare maghia- ră dtn Cluj, al cărei direc- tor este tovarășul Kiss Zoltan, se acordă o mare atentie ridicării nivelului activității instructiv-educa- tive, ca și îmbunătățirii condițiilor de muncă. In cinstea zilei de 7 No- iembrie și a celui de al II- lea Congres al Partidului Muncitoresc Romîn, direc- torul școlii și cadrele di- dactice și-au propus să a- menajeze un cabinet me- dical și să mărească loca- Crește numărul elevilor la cursurile de limba rusă Cursurile populare de limba rusă își desfă- șoară din plin activitatea în întreaga țară. Interesul crescînd al oamenilor muncii pen- tru aceste cursuri se oglindește în faptul că pe lîngă cele 8237 de cursuri cu 93.300 e- levi, care au funcționat anul trecut și s-au redeschis și în acest an, s-au mai deschis pînă în prezent peste 2000 de cursuri noi cu 35.000 de elevi înscriși în anul 1. In regiunea Cluj s-au deschis 530 de cursuri populare de limba rusă Ia care par- ticipă 7200 de elevi. Asemenea cursuri func- ționează Ia uzinele „Carbochim", Atelierele C.F.R., Fabrica de porțelan din Cluj, fabrica „Electroceramica" din Turda, întreprinderea forestieră Ilva Mică, precum și în nume- roase comune și sate. Povestind copiilor despre U. R. S. S. De curlnd. elevii șco- lii de 7 ani nr. 1 din Cod- lea au primit în mijlocul lor pe muncitorul Sekereș, fruntaș în întrecerea socia- listă și inovator. El le-a povestit multe lucruri deo- sebit de interesante pe care le-a văzut în U.R.S.S. în timpul concediului pe care l-a petrecut nu de mult în mijlocul oameni- lor sovietici. Copiii l-au ascultat cu multă atenție pe tovarășul Sekeres, dor- nici să afle cit mai multe lucruri despre marea lul școlii prin ridicarea u- nui etaj. Membrii colecti- vului pedagogic și-au luat aceste angajamente pentru a crea elevilor condiții cit mai bune de învățătură. J. LUDOVIC In regiunea Oradea, peste 6000 de oameni ai muncii frecventează cele 460 de cursuri populare de limba rusă deschise în regiune. Numai în orașul Oradea funcționează anul acesta 123 de cursuri cu peste 1900 de par- licipanți. Pe întreaga regiune, frecvența la cursurile populare de limba rusă depășește 90 la sută. In regiunea Suceava au fosl organizate 271 cursuri de limba rusă cu peste 3500 de elevi. Printre cursurile fruntașe sînt cele de la uzinele „23 August" din Vatra Dornei, Combinatul „Prodaliment" din Burdujeni, uzinele textile „Moldova" din Botoșani, „Morile Unite" din Dorohoi și altele. Țară a Socialismului, des- pre oamenii și copiii sovie- tici. In semn de prietenie și de mulțumire, copiii i-au dăruit tovarășului Seke- res o cravată roșie, pe care i-au prins-o ei înșiși la gît. t <> * ,i d 1 1 ■’ d Pentru noi succese în muncă Pedagogii și elevii de la școala me- die de băieți nr. 12 din Capitală își spo- resc eforturile pentru a îmtimpina ziua de 7 Noiembrie și cel de al II-lea Congres al P.M.R. cu noi și însemnate succese în muncă. Cercurile pe materii ale elevilor din clasele mari desfășoară o activitate vie. Astfel. în cercul de științe naturale se va prezenta referatul „Politica P.M.R. cu pri- vire la dezvoltarea agriculturii în țara noastră", referat care va fi complectat cu uin bogat și interesant material ilustrativ și documentar. La cercul literar se pregă- tesc referate cu următoarele teme: „Fi- gura activistului de partid în literatura noastră", „Rolul partidului în îndrumarea realistă a literaturii noastre" etc In planul de măsuri al școlii s-a pre- văzut organizarea unor vizite la Muzeul Doftana, la Muzeul de Istorie a P.M.R. precum și a unor întâlniri ale elevilor cu luptători din ilegalitate. Sub îndrumarea, pedagogilor elevii or- ganizează o expoziție de lucrări originale — proză, poezii, cântece, desene — legate de realizările regimului nostru democrat- popular. Pentru ca1 acțiunile organizate să creeze în rîndurile elevilor un puternic curent pentru ridicarea nivelului la învățătură,, școala va organiza la sfârșitul pătrarului I sărbătorirea într-un cadru festiv a elevi- lor fruntași la învățătură. Nici acțiunile de folos obștesc nu lip- sesc. De exemplu. între clase s-au orga- nizat întreceri pentru colectarea fierului vechi. P. FURTUNA ( ] [Daruri pentru cei mici] [ Pline de bucurie, fetițele de la casa j ( de copii din Făgăraș îmbracă haine] f noi și frumoase. Sînt daruri pe care ] [ le-au primit cu prilejul zilei de 7 No- j [ iembrie. [ Gospodinele ( au cusut cu [ pe care le-au J din orașul Făgăraș I mîna lor hăinuțele J îmbrăcat fetițele de j la casa de copii. Cu mult drag au ] f lucrat la aceste daruri tovarășele Du-J [ mitrescu, lorga, Negoiescu, Tănase,*| ] Stoica, Moldovan si altele, care nu ] f și-au precupețit timpul liber pentru a I [ aduce o bucurie copiilor și pentru a le j [ crea condiții mai bune de viață. î f V. FARCAȘIU ) J ) Pag. 2-a GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Stațiunea republicană a tinerilor naturaliști din Kiev Stațiunea despre ca- re vrem să vorbim se găsește Ia marginea o- rașului Kiev, capitala Republicii Socialiste Sovietice Ucraina. Străvechiul centru leagănul primului stat Prof. Stanciu Stoi n director al Institutului de științe pedagogice de slav Academiei Movilene, căruia cultură slavona, răsăritean și al și noi îi dato- Activitatea cercuri- lor de tineri natura- liști și miciuriniști nu are numai un rol instructiv general, ea reprezintă și un foar- răm atît de mult, este un exemplu de ceea ce este ș: ce poate să realizeze puterea so- vietică. Kievul a avut de suferit de pe urma ultimului război răni crunte, care în 1949 și 1950 nu erau încă bine vindecate. Multisecu- lare așezări, monumente vestite de artă și cultură au fost distruse sistematic în acest război cu o ură. de care numai demența hit- leristă putea fi capabilă. Cel Ce descinde azi în Kiev, după numai un deceniu de reconstrucție și construcție paș- nică planificată, rămîne dintr-o dată uimit și încîniat de ceea ce poate constata. In locul ruinelor de curind înlăturate. îi răsare, ca din pămînt, un complex arhitectonic de minunată artă — dovada vie de înalt nivel de viață și viguros elan creator. Clădiri monumentale, adevărate palate, într-un stil ce dau orașului un aspect unitar și agreabil, parcuri mari, instituții de cultură, vechi monumente restaurate, alături de cele noi din ultimii ani, minunatul muzeu Taras Șev- cenko, malurile Niprului cu bogata lor ve- getație, — toate vorbesc, în limbajul fără putință de a fi contrazis al faptelor, despre ceea ce este în stare să dureze geniul unui popor atunci cînd forțele lui de muncă se pot desfășura cu adevărat libere. Și ceea ce spunem despre Kiev este valabil pentru întreaga Uniune Sovietică, pentru regimul și omul sovietic. Regimul și omul sovietic au adus biruința asupra dușmanului cotropitor. Tot lor le datorește patria sovie- tică biruința muncii constructive din timp de pace In după amiaza zilei de mai, cînd am por- nit să vizităm stațiunea republicană a tine- rilor naturaliști din Kiev, orașul se arăta în toată splendoarea sa primăvăratică. Stră- zile largi și curate, verdeața crudă, vigu- roasă, seninul cerului ucrainean și voioșia oamenilor muncii'ne îndemnau mai de grabă să nu părăsim orașul. Stațiunea republicană a tinerilor natura- liști și experimentatori de lîngă Kiev este o instituție extrașcolară a Ministerului Invăță- miutului din Republica Socialistă Sovietică Uc-aineană. Ea lucrează pe baza unor pla- nuri de activitate ș: a unor instrucțiuni pe care le aprobă Ministerul, după ce au fost analizate și discutate mai întîi cu Comitetul Central al Comsomolului. Sarcinile de bază ale stațiunii sînt: cultivarea curiozității ști- ințifice a elevilor, educarea lor în spiritul dragostei de muncă — îndeosebi în domeniul agriculturii, contribuții la formarea unei mentalități științifice, pe linia concepției ma- ter alist-dialectice despre lume. S ațiunea tinerilor naturaliști din Kiev posedă un teren ipropriu în suprafață da 40 ha. clădiri proprii, în care funcționează, labo- ratoarele și cabinetele de care stațiunea are nevoie. In fiecare laborator activează cercu- rile tinerilor naturaliști, precum și profesori de biologie, agronomi și oameni de știință. Fiecare laborator sau cabinet — de botanică, zoologie, creșterea animalelor, cultivarea plantelor — organizează seminarii cu profe- sorii. instructorii superiori de pionieri, condu- cătorii cercurilor de naturaliști etc„ iar re- zultatele acestei munci se resimt pînă de- parte, în școlile din alte orașe sau din sate. La dispoziția profesorilor, ca și a tinerilor te important factor în alegerea profesiunii. Această activitate, îndrumată de stațiunea republicană și stațiunile regionale, creează un adevărat curent în favoarea profesiunilor legate de agricultură. In urma hotărîrilor luate pe baza celor dezbătute la Congresul al XlX-lea al P.C.U.S. pentru generalizarea învățămîntului obliga- toriu de 10 clase și a introducerii învătă- mîntului politehnic, stațiunile de tineri natu- raliști și miciuriniști, cu cercurile lor de tot felul, s-au dovedit a fi nu numai folositoare, ci absolut necesare. Aceste cercuri au de- venit un mijloc deosebit de important pentru orientarea tineretului școlar spre sectoare productive, în agricultură. In acest spirit sînt antrenați în cercuri cu caracter general e- levii claselor a IlI-a și a IV-a, apoi în cercuri de tineri botaniști și zoologi elevii claselor a V-a, a Vi-a și a Vll-a, în cercuri de tineri darviniști și biologi elevii claselor a VUI-a a IX-a și a X-a. Pentru aceștia din urmă se înființează cercuri mai specializate de pomi- cultori, legumicultori, crescători de păsări. In sfîrșit, cercurile de tineri naturaliști, coordonate de stațiunile republicane și regio- nale, desfășoară și o largă muncă obștească. Lor le revine mai ales rolul de a organiza manifestări cu prilejul unor sărbători ca „saptămîna sădirii pomilor", în martie sau aprilie, „sărbătoarea păsărilor care dăunătorii agriculturii", în una din primăverii, „sărbătoarea recoltei" în ■brie sau octombrie . După încheierea cursurilor școlare. distrug lunile septem- în tira- cercetători, stă- o b bliotecă cu cărți citii ate, enciclopedii și dicționare, ziare și reviste, din belșug. Dar laboratorul cel mai important de ®pe- broșuri, ai sta- țiunii, unde profesorii și tineretul înscris în diferitele cercuri își depun activitatea lor ex- perimentală, se găsește nu în aceste clădiri, ci afară, pe întinsul teren de exeperiență al stațiunii Directorul stațiunii și însoțitorii săi ne-au purtai printre parcelele cultivate cu plantele cele mai diverse. Ne arătau și ne explicau cu o legitimă, mîndrie. Am văzut aci expe- rimentate cele mai noi metode pentru obți- nerea unor culturi cu recoltă bogată sau pentru obținerea unor soiuri noi de plante. Pretutindeni se observa grija ca totul să fie lucrat în cele mai bune condițiuni și în cea mai perfectă ordine. Terenul experimental cuprinde iparcele speciale pentru grîu de toamnă ș‘ grîu de primăvară, grîu cu spicul simplu sau ramificat, secară și porumb, că- ruia în ultima vreme i se dă în Uniunea So- vietică o atît de mare importanță. Lucrări deosebit de interesante erau organizate și în sectoarele : legumicol, pomicol, viticol, plante furajere și plante medicinale, plante decora- tive și sera, precum șl în sectorul special, care are aspectul unei mici grădini de flori. Tinerii naturaliști participă cu multă plă- cere și la lucrările ce se desfășoară în secto- rul zootehnic. S-au inițiat mult, mai ales în creș.erea iepurilor de casă. Grija partidului și a guvernului Republi- cii Socialiste Sovietice Ucrainene nu se o- prește, însă, aici. In prezent se construiește o clădire nouă-, care va fi mult mai mare și mai cuprinzătoare decît cea actuală — un adevărat palat al tinerilor miciuriniști șl na- turaliști. Clădirea va fi terminată în anul viilor, și ea va cuprinde laboratoare noi, în special de chimie și îngrășăminte naturale și chimice, cabinete pentru zoologie, bota- nică, o grădină de iarnă, ateliere diverse, precum și o mare sală de spectacole. Stațiunea republicană a tinerilor naturaliști din Kiev organizează și îndrumează o va- riată și foarte valoroasă activitate în dome- Tful științelor naturale, strîns legată, de prac- tica agricolă. Activitatea cercurilor ei, ca și a celorlalte cercuri din regiunile Republicii Ucrainene, activitatea cercurilor din școli, pe care o coordonează, stau la temelia unei frumoase munci științifice. Pe baza unei ast- fel de activități a fost întocmită lucrarea purtînd ca titlu „In ajutorul conducătorilor de cercuri ale tinerilor naturaliști și miciu- riniștr. O altă lucrare publicată, ca rod al activității stațiunii, este „Planul tematic al ac.ivității de cercetări în cadrul cercurilor de tineri naturaliști și miciuriniști". Această lucrare aduce aportul său, nu numai din punct de vedere școlar, ci și, în general, pen- tru sporirea recoltei Ia hectar în spiritul ho- tărîrilor Congresului al XlX-lea al P.C.U.S. In același sens au mai fost întocmite și ti- părite diferite cărți și broșuri cu subiecte ca : polenizarea artificială, cultivarea inului, hibridarea vegetativă, creșterea găinilor și altele. In prezent, în școlile ucrainene își desfă- gșoară munca 20.000 de cercuri de tineri na- tu-aliști și miciuriniști, cu un efectiv de peste 600.000 de elevi și pionieri. In aceste cercuri, elevii și pionierii își sporesc cunoștințele de biologie, legînd strîns activitatea teoretică de cea practică, familiarizîndu-se cu lucrări din domeniul agriculturii și zootehniei. Cercurile lucrează, de asemenea, pe terenu- rile experimentale ale colhozurilor și sov- hozurilor, unele dintre ele îndeplinind un rol inovator, cu rezultate practice aprecia- bile.- Profesorul este felicitat cu prilejul decorării" Tablou de N. VESELEVA Am învățat în Uniunea Sovietică Școala sovietică - făuritoarea noii generații^ de constructori ai comunismului Am avut nu de mult fericirea să vizitez marea Țară a Socia- Eugen Blide mu lismului, să pot cu- noaște nemijlocit oamenii sovietici și mă- rețele lor realizări. Neuitate vor rămîne pen- tru mine zilele petrecute la Moscova, la Le- ningrad, la Kiev, neuitate ceasurile în care am stat de vorbă cu pedagogii sovietici — făuritorii viitoarei generații de constructori ai comunismului. Timp de trei săptămîni am putut studia, alături de ceilalți membri ai delegației din care am făcut parte, problemele principale privind organizarea și conținutul învăță- mântului sovietic de cultură generală. Slu- jitorii învățămîntului sovietic ne-au împăr- tășit cu bucurie experiența muncii lor și ne-au creat toate posibilitățile de a cunoaște cea mai înaintată școală din lume. învăță- mintele desprinse au fost cu atît mai in- structive, cu cit delegația noastră a școala sovietică într-o etaipă complexă tivită{ii sale, în plin mers înainte pe rezolvării sarcinilor pe care i le-a Congresul al XlX-lea aj P.C.U.S. — ralizarea învătămtntului de 10 ani și ducerea învățămîntului politehnic. găsit a ac- calea trasat gene- intro- Ca urmare a taptu» tul că tn școlile teh* nice intră acum tineri care au terminat școa- pul verii, în toate regiunile au loc reuniuni ale cercurilor de tineri naturaliști și miciu- riniști. Cu acest prilej se organizează ex- poziții, care înfățișează realizările acestora. La consfătuiri, iau parte savan-ți, dintre care unii membri ai Academiei, agronomi și frun- tași în producție, precum și oricine se inte- resează. de această latură a construcției so- cialiste. Reuniunile se încheie într-un cadru sărbătoresc, cu un foc de tabără, la care își dau concursul artiști amatori, precum și ar- tiști de profesie. Tot în- timpul verii, stațiu- nile republicană și regionale organizează ta-bere pentru- cei mai buni membri ai cercu- rilor, trimiși din toate colturile țării. Aci, a- ceștia îș1 petrec o parte din timpul lor în laboratoare sau pe terenul experimental, ac- tivitatea aceasta fiind un bun prilej pentru un fructuos schimb de experiență-. Ascultam toate aceste explicații pe care conducătorii stațiunii republicane a tinerilor naturaliști din Kiev ni le dădeau cu multa bunăvoință. Deși se înoptase de-a binelea, din cabinetele alăturate se auzeau voci și nu după multă vreme salonul de la intrare era plin de ceva ce aducea cu zumzetul unui stup de harnice albine. Ne-am sculat de la locurile noastre pentru a fi primiți cu căldură și voioșie de tineri — fete și băieți, care-și pă- răsiseră lucrul lor din bibliotecă, laboratoare și cabinete pentru ca să ne întî-mpine cu flori și cuvinte de voioșie. Peste o jumătate de oră am părăsit sta- țiunea. Lutnd cu noi reciproce urări de suc- ces în munca noastră-, ne simțeam cu toții plini de hotărîre : cei ce rămîneau pentru a duce mai departe experiența lor înnoitoare, ce* care plecau, pentru a duce acasă exem- „Să nu-ti uiți niciodată tovarășii cu caie ai învățat, cu care ai dat examene, cu carezai trăit atîtea bucurii în cei patru ani cît ai fost student". Așa se încheie o scrisoare pe care mi-a trimis-o fosta mea colegă Irina Ivanovna Salaeva, acum profesoară la o școală se- rală pentru tineretul muncitoresc din Ka- linimgnad. Piatru ani am învățat la .aceeași facultate, am făcut parte din aceeași grupă de studenti ai Institutului pedagogic „V. I. Lenin" din Moscova. Cuvintele Irinei ivanovna au avut un răsunet adînc în i- nima mea. pentru că și eu simt și gîndesc la fel. N-u-i voi uita niciodată nici pe co- legii, nici pe profesorii mei, nu voi uita -niciodată Moscova, minunata Capitală a Țării Socialismului, nu-i voi uita nicio- dată pe oamenii sovietici, în mijlocul că- rora am trăit patru ani. De multe ori mă văd parcă din nou în Institutul nostru dira-g, în amfiteatrul nr. 9, unde a vorbit odinioară Lenin, în sala de -lectură, unde ne pregăteam pentru seminarii, sau în holul unde ne a- dunam toți în pauzele dintre lecții. îmi șese, de prietenie, am învățat ca, asemeni lor, să am încredere în forțele mele, sporesc aceste pregătire. Neuitată va părțirii de cei forte prin continua fi pentru .mine seara amintesc adeseori de festivitățile orga- să mea des- 27 de tineri care consti- piui une> munci demne de urmat. Mașinile ne purtau în amurgul pe malurile Niprului împodobit cu multă și flori de liliac. Era nă, care ne arăta că munca omului nou, are și aci un mai favorabile pentru a progres și omului fericire. Victoria Marii din Octombrie a dicală în istoria natura stngerind verdeață ucrainea- socialistă-, munca teren dintre cele asigura patrie* nizate în sala mare a Institutului, unde nu odată am dansat dansurile noastre ro- mînești și dansurile sovietice. Lucrez acum la Institutul pedagogic din București. Fiecare problemă nouă care se ivește în munca mea îmi aduce amin- te nu numai de cunoștințele pe care le-am strîns în școala sovietică, dar și de felul cum m-au învățat să muncesc profesorii sovietici: să nu las nici o problemă ne- rezolvată, să nu mă descurajez în fața greutăților, să muncesc cu răbdare, cu perseverentă, să aplic în mod creator cu- noștințele primite în timpul studiilor. Așa am învățat să muncesc de la profesorii mei. Lecțiile de psihologie ale profesoru- lui Konstantin Nikolaevici Kornllov la care asistau nu numai studenții, ci și aspiranți de la alte instituții de învăță- mînt superior și cadre didactice din șco- lile medii, seminariile conduse cu atîta pricepere de profesorul Ivan Fomici Svat- kovski, ca și atîtea alte lecții și seminarii m-au făcut să iubesc munca didactică, munca de educator. Trăind alături de tinerii sovietici, am văzut exemple minunate de ajutor tovără- tuiau giupa noastră. Ne-am urat succes în muncă, în munca nouă pe care urma s-o începem ca pedagogi, ca oameni ai școlii, ne-am arătat dorința de a păstra mereu legătura, de a continua să ne vor ■ bim, prin scrisori, despre activitatea noastră, despre viata noastră, despre nă- zuințele de viitor. Plină de frumusețe, de farmec și de duioșie a fost despărțirea de Moscova. Tradiția școlilor sovietice face această despărțire solemnă și impresionantă. Am străbătut cu toții străzile Moscovei, pînă în Piața Roșie, am glumit, am cîntat. In Piața Roșie am așteptat zori-i, pentru a ne despărți de Kremlinul măreț și sobru, de Mausoleul lui Lenin și Stalin. Era ceva neobișnuit de înălțător în priveliștea ce ne înconjura. Umbrele turnurilor Kremlinului se vedeau din ce în ce mai bine, mai clar, iar înspre răsărit cerul în- cepea să se lumineze, să se înroșească. Deși era o oră neobișnuită, matinală și troleibusele și mașinile încă nu circulau, totuși Piața Roșie era plină de tineri. Erau zeci și zeci de grupuri de absolvenți a-i facultăților sau ai școlilor mediii care veniseră si ei să-și ia rămas bun de la Moscova. In fiecare an, în nopțile de sfîr- și-t de iunie, Piața Roșie este plină de tineret. Aici fac tinerii legământ să mun- cească pentru a da viață învățăturilor primite în școală, să lupte neobositi în slujba clasei muncitoare, pentru care au luptat — dîn-d exemplul cel mat înălță- tor — Lenin și Stat-in. Scriind aceste rînduri, îmi simt inima plină de căldură pentru dragii mei colegi din ani* de studiu. Desigur, cu toții se pregătesc pentru marea sărbătoare de la 7 Noiembrie. Minunată e Moscova în aceste zile, în haina ei de sărbătoare. $i, salutîndu-mi ta gând colegii. îmi reînnoiesc angajamen- tele luate fată de ei, de a munci așa încît să fiu demn de prietenia pe care mi-au arătat-o. GAVRIL BINDIU ■asistent la Institutul pedagogic din București Succesele obținute pînă acum în această privință de către școala sovietică sînt deo- sebit de mari și însemnate. învățămîntul obligatoriu de 10 ani a și fost introdus în- tr-un număr de 110 orașe. Ca urmare, nu- mărul elevilor din clasele VIII—X s-a mă- rit de patru ori în comparație cu anii tre- cuți. Pînă în anul 1960, școala sovietică va îndeplini în întregime această măreață sar- cină istorică. Pentru realizarea ei a fost elaborat un sistem complex de măsuri me- nite să asigure condițiile necesare cuprin- derii în școlile de zece ani a tuturor absol- venților clasei a Vll-a. O deosebită atenție se acordă lărgirii re- țelei școlilor medii de cultură generală. In acest scop, Ministerul învățămîntului din R.S.F.S.R. organizează periodic consfătuiri cu conducătorii secțiilor de învățămînt re- gionale, stabilind împreună cu aceștia lo- calitățile în care se înființează noile școli de 10 ani. Cu prilejul uneia din vizitele pe care delegația noastră le-a făcut la Minis- terul învățămîntului din R.S.F.S.R. ni s-a arătat o hartă deosebit de interesantă, pe care erau marcate aceste localități, cu spe- cificarea datei înființării. In fața ochilor noștri s-a înfățișat atunci, parcă aievea, Țara Sovietelor, pe întinsul căreia, alături de uzine șl fabrici, de termocentrale și hi- drocentrale, de colhozuri ș; sovhozuri se înalță mereu noi și noi lăcașuri de cultură, menite să facă viața omului mai ușoară, mai frumoasă, mai bogată și mai adîncă în conținut. In același timp, începînd încă din anul școlar 1952—1953 s-au luat măsuri pentru pregătirea cadrelor necesare rețelei mereu crescînde a școlilor medii, numărul studen- ților din instituțiile de învățămînt pedago- gic superior fiind mărit proporțional cu rit- mul de dezvoltare a învățămîntului de zece ani. înainte, singurul scop al școlii de cultură generală era pregătirea elevilor pentru intra- rea în învățămîntul superior. Acum, însă, a- ceastă școală încape să dea sute și sute de mii de absolvenți care se îndreaptă către pro- ducție. Ținînd seama de aceste condiții noi, se pune într-un mod nou și problema locului și rolului școlii de cultură generală în socie- tatea șovietică. Ea va continua să rămînă o treaptă de pregătire pentru învățămîntul su- perior, dînd însă posibilitatea să se selec- ționeze pentru acest învățămînt cele mai bune elemente din rîndurile absolvenților săi, ceea ce va determina o creștere considerabilă a nivelului de pregătire a cadrelor științifice și tehnice superioare. în același timp, școala medie de cultură generală va reprezenta de acum înainte și o treaptă de pregătire a ti- neretului pentru școlile tehnice, oare for- la de zece ani, numărul disciplinelor de cuh tură generală din aceste școli va fi redus, adîncindu-se studiul materiilor de speciali» tate. Aceasta îngăduie reducerea duratei șco» Ilarității de la patru ani la doi ani. Ia anii 'Unmători, școlile tehnice vor primi în pro» porție de 60% absolvenți a 10 clase și nur mai în proporție de 40% absolvenți a 7 clase, De asemenea, o parte din tinerii care ter- mină clasa a X-a intră în școli cu durata de un an sau un an și jumătate, care pre- gătesc cadre de muncitori de înaltă califi- care. In sfîrșit, o altă cale pe care sînt îndru- mați absolvenții școlilor medii este aceea a uceniciei industriale, adică a pregătirii pro- fesionale la locul de muncă, sub îndruma- rea maiștrilor de specialitate. Ministerul In- vățămîniiului din R.S.F.S.R. a organizat în anul trecut o consfătuire cu directorii între- prinderilor unde absolvenții școlii medii pri- mesc pregătirea profesională direct în pro- ducție. Directorii de întreprinderi au arătat că acest mod de pregătire a tineretului dă rezultate bune, absolvenții școlii medii iz- butind să-și însușească în 2—3 luni profe- siuni complicate. Sarcina pregătirii elevilor așa încît ei să-și poată alege orice profesiune va fi pe deplin realizată prin politehnizarea învăță- mîntului și prin legarea învățămîntului de producție. Gîndirea pedagogică sovietică și practica școlară sovietică lucrează împreună pentru găsirea celor mal potrivite căi de rezol- vare a problemelor legate de introducerea învățămîntului politehnic, stabilind măsurile de ordin didactic, oganizatoric și tehnic care trebuie luate în acest scop. Primul loc în sistemul acestor măsuri îl ocupă intensa activitate pe care o desfășoară pedagogia si școala sovietică pentru ridicarea nivelu- lui general de pregătire a elevilor, pentru înarmarea lor cu temeinice cunoștințe științifice, cu cunoașterea legilor de dez- voltare a naturii și societății. In procesul pregătirii teoretice a elevilor se acordă o mare atenție însușirii de către aceștia a principiilor științifice care stau la baza producției moderne, înarmarea lor cu cunoș- tințe despre procesele energetice, tehnice, tehnologice care au loc în cadrul principa- lelor ramuri de producție. Elevii sînt fami- liarizați cu tehnica modernă, cu folosirea ei în diferite procese industriale, li se dau cunoștințe despre principalele instrumente și aparate utilizate în producție. In această direcție pedagogia și școala sovietică au realizat progrese mari. încă din anul trecut s-au introdus ca obiecte de învățămînt, în clasele I-IV, 1-ucruil manual și lucrări practice agricole, în clasele V-VII, lucrări practice în atelierele școlare și pe parcelele experimentale ale școlilor, iar în clasele VIII-X (începînd din anul acesta) lecții pentru studiul electrotehnicii, pentru studiul automobilului în școlile orășenești și pentru studiul mașinilor agricole școlile sătești. Politehnizarea învățămîntului fiind dicată la nivelul unei probleme-de stat, rezolvarea ei școala sovietică se bucură în ri- în de mează cadre de calificare medie pentru feritele ramuri ale producției. di- sprijinul larg al statului sovietic. Astfel, guvernul Uniunii Sovietice a dat un decret prin care trasează întreprinderilor industriale sarcina de a pune la dispoziția școlii ma- șini unelte, aparate și alt utilaj nefolosit în producție, dar care poate folosi în mare măsură introducerii învățămîntul politehnic. Un mare nuimăr de școli de cultură generală sînt tutelate de întreprinderi, care le în- zestrează cu unelte și instrumente de lucru. Am putut vizita astfel de școli la Moscova, Leningrad și Kiev. Atelierele luminoase, curate și spațioase ale acestor școli, utilate cu scule de tîmplărie și lăcătușerie, cu strunguri și raboteze pe care elevii le mî- nuiesc cu pricepere, au făcut asupra noas- tră o impresie puternică, ne-au arătat con- cret realizările obținute de școala sovietică într-un timp atît de scurt pe drumul po- litehnizării învățămîntului. Paralel cu organizarea activității elevilor în atelierele școlare și pe parcelele de expe- riență, se acordă o mare atenție și atragerii lor în munca direct productivă în industrie și agricultură. In această privință școlile își manifestă din plin inițiativa lor crea- toare. Așa, de exemplu, 20 de școli din ora- șul Sverdiovsk au organizat în vacanța de primăvară a anului trecut munca în fa- brici sau uzine a elevilor. Multe școli sătești între cele două Lupta U. R. S. S. pentru triumful principiului leninist al coexistenței Revolutii Socialiste marcat o cotitură ra- universală — cotitura de la lumea veche, capitalistă, la lu- mea nouă, socialistă. Ca urmare a ru- perii frontului imperialismului mondial, a răsturnării puterii burgheziei și a instaurării dictaturii proletariatului pe a șasea parte a globului pămîntesc, alături de sistemul capitalist a apărut un sistem nou — sistemul socialist. Cei 38 de ani care au trecut de la victoria Marii Revolutii Socialiste din Octombrie au dovedit cu prisosință trăinicia sistemului socialist și superi- oritatea lui față de sistemul capitalist, au arătat că sistemului socialist îi a- pa-rține viitorul. După cel de al doilea război mondial, din sistemul capita- list s-au rupt o serie de țări din Europa și din Asia și au pășit voltării socialiste. Problema coexistenței pașnice între cele două una dintre problemele pe cailea dez- și colaborării sisteme este fundamentale ale zilelor noastre. Uniunea Sovietică și țările de democrație populară con- s'deră că această coexistentă este pe deplin posibilă și de dorit. Existența a două sisteme economice opuse nu în- seamnă în nici un caz o izolare între ele. Ele pot coexista M cadrul unor relații economice și politice normale. La baza politicii externe a țărilor ia- găiului socialist stă geniala teză leni- nistă cu privire la posibilitatea coexis- tentei și întrecerii pașnice între siste- mul capitalist și cel socialist. Politica de pace și colaborare inter- națională dusă de țările lagărului so- cialist este singura politică externă justă. Ea corespunde nu numai intere- selor vitale ale popoarelor acestor țări, ci și celor ale tuturor celorlalte po- poare. De aceea această politică se pașnice interesate nu în consolidarea păcii, nu în destinderea, ci în încordarea relații- lor internaționale. Cercurile agresive caută să împiedice colaborarea în rela- țiile dintre state și să orienteze lucru- rile spre un nou război mondial. Aceste cercuri atacă în diferite feluri — de la cele mai subtile pînă la cele mai grosolane — principiul coexistenței și indiferent de orînduirea lor socială, dacă aceste state doresc o astfel de co- laborare. Urmînd cu fermitate principiul le- ninist al coexistenței pașnice cu toate statele și preocupat în permanență de consolidarea păcii în general, guver- nul sovietic a întreprins continun importante acțiuni menite să ducă la micșorarea încordării internaționale. Rezolvarea pe cale pașnică, datorită e forturilor guvernului sovietic, a pro- blemei austriace, vizita în Iugoslavia a delegației guvernamentale sovietice și semnarea Declarației sovieto-iugo- slave, care a pus baza restabilirii re- lațiilor normale de prietenie între U- niunea Sovietică și R. P. F. Iugoslavia, v.izita în Uniunea Sovietică a primului ministru al Indiei, dl. Nehru, și semna- tea Declarației sovieto-indiene,/au con- tribuit la cauza nobilă a păcii ?! prie- teniei între popoare. Un eveniment deosebit de important în viața internațională l-a constituit conferința de la Geneva a șefilor gu- vernelor celor patru mari puteri — U.R.S.S., S.U.A., Anglia și Franța. Conferința celor patru mari a arătat în mod limpede posibilitatea colaboră- rii statelor cu sisteme sociale deosebite atunci cînd părțile dau dovadă de bu- năvoință și înțelegere, atunci cînd a- bordarea problemelor se face de pe po- ziții realiste. Bilanțul evenimentelor ce s-au des- fășurat în perioada care a trecut de ta Conferința de la Geneva a șefilor guvernelor celor patru puteri arată că în acest timp Uniunea Sovietică a în- treprins noi și însemnate acțiuni con- crete în vederea destinderii în relațiile internaționale. O expresie a eforturilor Uniunii Sovietice îndreptate spre con- solidarea păcii sînt tratativele de la Moscova între guvernul sovietic si de- legațiile guvernamentale ale R. F. Ger- mane, R. D. Germane și Republicii Fin- landeze. Aceste tratative contribuie la normalizarea relațiilor dintre U.R.S.S. și R.F.G., la dezvoltarea continuă a colaborării frățești și a adevăratei prie- tenii dintre popoarele Uniunii Sovie- tice și R. D. Germane, la întărirea re- lațiilor de prietenie dintre statul sovie- >ic si Finlanda. Tratativele sovieto-ca- nadiene au contribuit de asemenea la îmbunătățirea situației internaționale, ta crearea unei atmosfere de încredere între state. Cercuri tot mai largi ale opiniei pu- blice mondiale și personalități mar- cante, de cele mai diferite convingeri polliice, din țările capital fete, aprobă în ultimul timp cu căldură politica ba- zată pe recunoașterea coexistenței paș- nice. Toate popoarele iubitoare de pace au luat cu bucurie cunoștință de faptul că guvernele R. P. Chineze, Indiei și Birmaniei — trei state asiatice care numără la un loc o populație de apro- ximativ un, miliard de oameni — au hotârît să-și fundamenteze relațiile din- tre ele, precum și relațiile cu celelalte popoare ale Asiei și cu toate popoarele lumii, pe următoarele 5 principii: res- pectarea reciprocă a integrității terito- riale și a suveranității; neagresiune; neamestecul în treburile interne ale ce- lorlalte state; egalitate și avantaje re- ciproce; coexistentă pașnică. O puternică și convingătoare dovadă a posibilității coexistenței îndelungate și colaborării pașnice între cele două sisteme o constituie dezvoltarea rela- țiilor comerciale internaționale pe ba- za avantajului reciproc, a deplinei e- galități de drepturi între părți. Legă- turile economice și comerciale între ță- rile lagărului socialist și țările capita- liste reprezintă baza economică pentru o coexistență pașnică îndelungată a celor două sisteme. In dorința lor de a contribui la men- ținerea și consolidarea păcii în lume, Uniunea Sovietică și țările de demo- crație populară au căutat în perma- nență să-și extindă legăturile comer- ciale cu toate statele, indiferent de o- rînduirea lor socială. Se dovedește tot mai mult că țările burgheze sînt ne- voite să facă comerț cu țările lagăru- lui socialist. La 6 mai 1954 Biroul cen- tra! de informații din Anglia recuno- ștea că „lipsa livrărilor din Europa ră- săriteană poate face ca prețurile să devină mai mari decît ar putea să fie In caz contrar". Faptul că Anglia a pierdut „o importantă piață de desfa- cere pentru numeroase categorii de u- tilai greu devine tot mai periculos pen- tru relațiile ei de decontare și plăți". al colaborării pașnice sisteme. Una din manevrele versarii coexistentei folosite de ad- pașnice a celor organizează munca elevilor pe ogoarele hozurilor și sovhozurilor. Preocuparea de a găsi forme cît mai riate pentru legarea învățămîntu'.ul de ducție a dat naștere, în unele locuri, experiențe cu totul noi. Astfel, în 61 col- va- p ro- la de poli- bucură de simpatia și sprijinul al oamenilor cinstiti din toate lumii. Aplicând cu fermitate această activ țările tică. Uniunea Sovietică a devenit un adevărat stegar aii păcii între popoare, încă înaintea celui de al doilea război mondial, c‘nd întregul curs al eveni- mentelor arăta apropierea agresiunii fasciste, guvernul sovietic. în frunte cu I. V. Stalin. a desfășurat o activi- tate neobosită pentru preîntîimpinarea războiului. După cel de al doilea război mon- dial. Uniunea Sovietică a dus în per- manență o politică fermă de dezvoltare a colaborării pașnice cu toate statele, Coexistenta pașnică deschide posibilități și pentru dezvoltarea turilor culturale între țările cu duiri sociale diferite. In pofida deosebiri însemnate care decurg largi legă- orîn- unor din deosebirile între orînduirile sociale, cultura tuturor țărilor face parte din moștenirea culturală a întregii omeniri. In lume există însă șl forțe care sînt două sisteme consta în propagarea i- deii că Uniunea Sovietică ar intenționa să răstoarne prin război regimul capi- talist în țările străine. Că aceasta este o minciună sfruntată este ușor de în- țeles. Marxism-leninismul ne învață, desigur, că orînduirea capitalistă. ca și toate orînduirile care au precedat-o, este o orînduire socială istoricește tre- cătoare. Legile interne aile orîn»d'ji> ii capitaliste o duc inevitabil la pieire. In același timp, marxism-leninismul a arătat limpede că revoluția nu se exportă. „Exportul de revoluție — spu- nea I. V. Stalin — este o absurditate", iar Lenin a arătat că teoria „împinge- rii 'la revoluție în țările străine" ar fi în totală contradicție cu marxismul, care a fost întotdeauna împotriva îm- pingerii ta revoluție, deoarece revoluțiile se dezvoltă pe măsură ce contradicțiile de clasă care generează revoluțiile de- vin destul de ascuțite. înseși eveni- mentele au confirmat întrutotul că re- voluția n-a fost în nici un fel exporta- tă. Victoria revoluției în țările de de- mocrație populară a fost rezultatul fi- resc al luptei popoarelor din țările res- pective, în frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea partidului marxist re- voluționar. Iată deci cît de falsă este afirmația celor care încearcă să „do- vedească" că U.R.S.S. ar căuta să fa- că „export de revoluție", afirmație a) școli medii din Republica Socialistă Sovie- tică Ucraineană s-a organizat munca în fa- brici sau pe ogoare a elevilor, cîte 6 ore pe să'ptămînă. Vizitînd cîteva din aceste școli — de exemplu școala nr. 14 din ora- șul Kiev, ai cărei elevi lucrează ca strun- gari șl lăcătuși și o școală sătească ai că- rei elevi fac practică de tractoriști și com- balnieri în colhoz — ne-am putut da seama de faptul că munca practică nu numai că nu-i împiedică pe elevi de la învățătură, ci, dimpotrivă, îi ajută să-și însușească mai adînc cunoștințele. Procentul de elevi promovați a crescut simțitor în aceste școli, iar disciplina s-a îmbunătățit foarte mult. In același timp, elevii își însușesc într-un ritm rapid cunoștințele și deprinderile pro- fesionale. Activitatea intensă pe care o desfășoară școala și pedagogia sovietică pentru poli- tebnizarea învățămîntului și legarea școlii cu producția este însoțită de o puter- nică acflune educativă pentru dezvolta rea cărei scop țintește să defăimeze coexistentei pașnice. Coexistenta pașnică a celor sisteme este pe deplin posibilă. ideea două Po- poarele își dau tot mai bine seama că politica de coexistență pașnică este in- compatibilă cu politica „de pe poziții de forță". Popoarele promovează, spri- jină și apără ideea coexistenței pașni- ce între sistemul capitalist și cel so- cialist. deoarece își dau seama că a- ceasta este calea spre menținerea și întărirea păcii. dragostei și interesului elevilor pentru știin- ță, pentru tehnică și pentru munca direct productivă. In școli se organizează pe scară largă întîlniri ale elevilor cu fruntași in producție, cu absolvenți ai școlilor medii care acum lucrează în producție, excursii în întreprinderi și pe ogoare, expoziții cu crea- țiile tehnice ale elevilor. Tot mai mu'.ți tineri și tinere din ultimele promoții ale șco- lilor medii se îndreaptă direct către munca în industrie și agricultură, manifestîndu-și dorința sinceră de a-și face datoria față de patrie, de a munci astfel încît tot poporul să fie mîndru de realizările lor. Am întîlnit în Uniunea Sovietică mnlți asemenea tineri — garda de sdhimb a g'o- rioasei clase muncitoare a Uniunii Sovie- tice — pătrunși de dorința fierbinte de a participa, pe măsura puterilor for, la opera măreață de construire a comunismului Și încă odată ne-am gîndit Ia cei care i-au format, la minunății pedagogi sovietici, care, sub conducerea partidului, făuresc pe constructorii comunismului. Munca lor, realizările lor sînt pentru noi un minunat exemplu, pe care ne străduim să-l urmăm Centru a da și noi patriei noastre un tine- ret cult, priceput șl harnic, gata să-și pună toate cunoștințele în slujba poporului mun- oft or. Pag. 8 GAZETA INVAȚĂMINTULUI O viață plină de bucurii l Am citit de multe ori In cărți,' în reviste sau în ziare despre' viața plină de soare și de bucu- rii a copiilor sovietici. Dar abia atunci cînd am pu- tut cunoaște nemijlocit această viață, cînd i-am văzut în țața ochilor mei pe copiii Uniunii So- vietice am putut înțelege in a- dincime adevărul celor citite. Si, spunînd aceasta, nu mă gindesc numai la copiii Care au posibili- tatea să crească in mijlocul fa- miliilor lor, ci și la cei lipsiți de '' familie, de ocrotirea cărora se îngrijesc statul și poporul ' sovietic. r O Am vizitat în primăvara acestui an o casă de copii orfani '.din Moscova, înființată în anul 1943, în timpul Marelui i '.Război pentru Apărarea Patriei. Fiecare încăpere, fiecărei .lucrușor al casei iți vorbește despre grija părintească, des-i ''.pre căldura cu care li înconjoară statul pe copiii orfani, । 1. Găsești aici un cinematograf, două aparate de televiziune, > ', o bibliotecă minunată, două ateliere care asigură instruirea j ['politehnică a copiilor. In fiecare an se organizează excursii i 'pmari la Leningrad sdu la Staling, ud, la Miciurinsk, la\ . Gorki și in alte părți. Copiii își petrec vacanța de vară m, tabăra casei, situată la 40 de km de Moscova. o i Grija pentru copii a statului și a poporului sovietic nu p । > se oprește însă numai la asigurarea condițiilor materiale. , । Ceea ce este mai semnificativ și mai impresionant în casele. > [ide copii este faptul că societatea sovietică știe să-i încon-p j joare pe copiii orfani cu o adevărată căldură părintească. (1 știe să le dăruiască bucuriile mărunte, dar atit de dragi (> ale familiei. p . Cînd am intrat in casa de copii ne-au întimpinat fetițe , vesele, cele mai mari ale familiei. Ele ne-au fost călăuze, p । ne-au condus prin clădirea mare si ireproșabil de curată, , prin camerele pline de flori, împodobite cu covoare, cu dra- (( i verii și perdele albe. Ne-au arătat cu mîndrie dormitoarele . . prietenoase, însorite, cu paturi și cuverturi albe. „Aici e ca- , j mera celor mici de tot” — ne-au spus călăuzele noastre, se simțea in căldura glasului lor atitudinea plină de dra- \ 1 goste a unor surori mai mari. j ' Intr-unui din dormitoare am văzut, pe o etajeră, apă de[, colonie, o /; setă și alte mărunțișuri. Nu de mult, una din ( locatarele dormitorului își serbase ziua nașterii și toate ace- \ le lucruri erau darul colectivului. La astfel de sărbători și, ’ bineînțeles, la multe alte acțiuni educative sau economico- . ', administrative — de la cele mai mărunte la cele mai însem-', ‘ nate — aduce o mare contribuție comitetul de patronare a casei. Membrii acestui comitet sînt conducători de uzine, , \ activiști ai organizațiilor obștești, muncitori. In munca lor , J se concretizează grija și dragostea pentru copii a întregu-' * lui popor sovietic. Fetițele vorbesc cu entuziasm despre', ‘[tovarășul Smirnov, locțiitorul ministrului Industriei Elec-', ' (trotehnice, unul din membrii comitetului de patronare, care', le vizitează adeseori căminul si stă de vorbă oeasuri întregi' ’ ( cu „fetele sale”. In zile de sărbătoare, fetițele din casa de , copii îi vizitează, la rindul lor, pe membrii comitetului de patronare și petrec ceasuri minunate în mijlocul familiilor [, ’, lor. ,i Am vizitat cu mult interes sălile de studiu ale casei. Aici , ', se desfășoară o muncă serioasă, conform unui program , '.zilnic bine întocmit, sub conducerea pedagogilor. Fiecare , pedagog se ocupă de cîte o grupă de 20 de copii, de care', \ răspunde ani de-a rindul, pînă cînd copiii părăsesc cămi- ', nul. De aceea, le cunoaște firea tot atit de bine ca o mamă ', și le îndreaptă cu grijă ocrotitoare greșelile. , । . । Intr-una din săli am întîlnit 0 tînără învățătoare, care a j , । crescut în casa de copii. Venise „acasă”, să-și vadă su- > i1 rioarele, să le ajute și să se pregătească ea însăși pentru ț r munca zilei următoare. Există aici tradiția ca In fiecare an 4 ^fostele eleve ale casei să se intîlnească cu cele actuale.' i Casa urmărește cu deosebită atenție și dragoste drumul în 1 ? viață al tinerelor pe care le-a adăpostit, se bucură împreu-ț b nă cu ele de succesele pe care le obțin și, totodată, își veri- i1 fică calitatea muncii educative, avînd posibilitatea să judece^ p efectul ei prin prizma rezultatelor. ț i» Am stat de vorbă pe îndelete cu fetițele de la casa de co-i i * pil nr. 22, care ne-au povestit multe amănunte din viața lor J 1 [ și ne-au pus numeroase întrebări despre țara noastră, des- y p pre copiii ei. Ne-au impresionat în mod deosebit dragostea \ (> șl interesul pe care le-au arătat aceste mici dar conștiente t b cetățene sovietice pentru Republica noastră Populară. Apoi.fi 'J toate aceste Sonla și Katiușa ne-au umplut brațele cu da- y ruri pe care le-du pregătit pentru micuții din casele de copii 1 P ale tării noastre. j i Ne-am despărțit de fetițele de la casa nr. 22 cu gînduli la viitorul minunat al copiilor sovietici, admirînd încăodată, f p din adincul sufletului nostru, marea Țară a Socialismului,], p care a creat tinerelor ei vlăstare o viață atit de însorită, \ i' atît de plină de bucurii. > MARGIT SZ1LAGYI r '' șeful secției de învătămînt '' a Regiunii Autonome Maghiare Cu gîndul Cînd mă gândesc 4a anii petrecuti în o- rașui lui Lenin, îmi năvălește dintr-odată în minte o mare de impresii, imagini si gânduri care se îmbulzesc și cântă să iasă Ia iveală, să împărtășească ceva din via- ta minunată a tării în care astăzi isto- ria epocii noastre își desvăluie culmile ei. încetul cu încetul, imaginile se aș- tern pe un fond larg și parcă nemăsu- rat, se încheagă și plămădesc tabloul gigantic al lumii noi. Unii scriitori vizionari caută să înfă- țișeze în operele lor lumea așa cum va fi peste decenii și secole. Cititori urmă- resc cu înfrigurare paginile, căutând să-și formeze o idee cît de cit clară des- pre lumea care va urma. Odată închisă cartea, însă, viata de toate zilele șterge cu ușurință din mintea cititorului ceea ce a putut să-i ofere închipuirea artistică. Căci una este închipuirea si tflta viata reală. Realmente — se spune ,— nu pu- tem trăi în viitor nici măcar un ceas Să f;e așa ? In zilele noastre, desfășu- rare» vertiginoasă a evenimentelor isto- rice ne oferă posibilitatea unor călătorii reale în lumea viitorului. Trăind în U.R.SS.. ai senzația clară că trăieșt viitorul tot mai apropiat al pa- triei tale. Totul este nesfîrșit de intere- sant, viu și plin de semnificație. Bucu- ria lăuntrică este Cu atît mai. mare cu cît, admirînd înfăptuirile socialismului, implicit gîndești: așa va fi si Ia noi. așa vom face și noi. astfel de oameni vom deveni și noi și mai ales copiii noștri. Intr-adevăr, ceea ce este mai interesant în lumea sovietică sînt înșiși oamenii, este modul lor de a concepe, voința, ca- racterul lor. Oamenii acești» sînt cea mai valoroasă comoară a epocii noastre. Noi ne-am deprins să giîndlm despre to- varășii noștri sovietici în modul cel mai entuziast, știm că în ei se întrupează si trăiesc calități superioare, noi, generate de relațiile socialiste. Totuși, atunci cînd îi cunoști direct pe oamenii sovietici, îti dai seama că ceea ce știi si gîndești des- pre ei are un caracter oarecum schematic, lipsit în mare măsură de valoarea con- cretului. Ajunsesem la Leningrad. Mi se re- partizase un loc într-o cameră, la cămin. In vestibul, studenții sovietici, care nu mă cunoșteau, m-au întîmpinat totuși ca pe un prieten vechi, reîntors din vacan- ță. Nu m-au lăsat să-mi duc singur ba- gajele pe scări- Mi-au dat o insignă de comsomolist, primind în schimb, cu mul- tă bucurie, insigna U.T.M.-ului nostru In cameră l-am întîlnit pe Vladimir Kozlov— Volodea, așa cum mi s-a recomandat el simplu. M-a întrebat ce pat prefer — am ales unul din ele — si el mi-a ajutat să-mi organizez lucrurile. Mai tîrziu am aflat că Volodea îmi cedase propriul lui pat. In seara aceea am cîstigat un prie- ten nou. Ceasuri de-a rîndul m-a întrebat despre stările de lucruri de la noi din țară, pe care, de altfel, le cunoștea de a- juns de bine. întrebările lui dovedeau o maturitate politică ce-mi părea neobișnui- tă pentru un tînăr de 20 de ani Mai tîr- ziu am constatat că Vladimir Kozlov era departe de » fi o excepție De fapt, mul- te mi s-au părut la început lucruri excep- ționale, pentru ca apoi să-mi dau seama că sînt lucruri obișnuite în mediul studen- ților sovietici. Astfel. Volodea m-a uimit la început prin faptul că el cunoștea pe de nost mare parte din versurile lui Pușkin, Nekrasov, Maiakovșki si. în genere, se des- curca bine nu numai în literatura rusă si sovietică, dar si în cea universală Dacă aș fi întrebat ce te izbește în primul moment cînd întâlnești un tî- năr sovietic, poate n-aș ști ce să răs- pund. Tinerii sovietici trebuie să fie cu- noscuti în adâncime. Si atunci, neîndoiel- nic, observi că ei sînt oameni deosebiti, capabili de cele mai avîntate inițiative și fap i lecției. Cu o deosebită grijă a prevenit ea greșelile de scriere, > ț cerind elevilor să-și amintească terminațiile unor substan-b ț tive la anumite cazuri. A verificat apoi cu atenție dacă e- ’’ i levii și-au însușit în mod conștient conținutul fiecărei pro- p fi poziții. Tovarășa învățătoare a zăbovit de citeva ori lingăi r unii elevi, care răspunseseră mai slab la interogare, pentru d \ a se convinge dacă au înțeles lecția. A sunat apoi clopoțelul. Prin sala mare, sute de elevi au ^trecut într-o ordine desăvîrșită în curte. M-am despărțit de tovarășul director, de colectivul oe- dagogic și de elevii școlii nr. 330 din Moscova cu dorința de a obține și eu, în munca mea, rezultate asemănătoare a- celora care se obțin la această școală, cu hotărîrea de a munci din ce in ce mai bine, pentru a putea atinge acest te! MARIA POPESCU învățătoare la școala elementară din satul Mădei, comuna Borca, raionul Ceahlău Vorbind de cărți ca despre o minune în- deplinită de om, maestrul Sadoveanu spu- nea : „In aceste urne sacre, în care poeții și cugetătorii și-au închis inimile, găsim acea putere fără moarte care mișcă umanitatea înainte în progresul ei necontenit" („Evo- cări", ESPLA 1954). In cele peste 120 de volume pe care ni le-a dăruit, Sadoveanu șl-a închis inima în mii de pagini, a făcut să răsune un imn impresionant închinat pa- triei și poporului. Cu o mare forță artistică și cu o justă înțelegere a istoriei, Sadovea- nu a evocat timpurile trecute, vremurile de bejenie cind năvăleau tătarii, vremurile de luptă împotriva cotropitorilor din timpul lui Ștefan cel Mare, loan Vodă cel Cumplit sau vremurile nu mai puțin aspre, cînd poporul împilat lua drumul codrului, haiducind și împărțind dreptate, asemenea lui Vasile cel Mare din „Județ al sărmanilor". Vremurile de astăzi, cînd poporul muncitor a biruit pe asupritorii săi de veacuri, și-au găsit, de asemenea, în M. Sadoveanu un pictor avîn- tai. Istoria lui Mitrea Cocor, pe care țăra- nul nostru muncitor o continuă acum, aevea, pe o treaptă superioară, a fost pe drept răs- plătită cu Medalia de aur a păcii: opera a- ceasta a maestrului Sadoveanu este o carte a păcii șl a progresului omenirii. Ca și marii săi înaintași — Emlnescu sau Creangă — M. Sadoveanu găsește totdeau- na, în tezaurul limbii, vorba cea mai chib- zuită, cea mai frumoasă, care ne apare par- că turnată în aurul fiecărei fraze, al fiecărei pagini, al fiecărei opere. Sub pana măiastră a artistului, zugrăvind realist oameni și locuri, limba romînească se înmlădie, devine mai frumoasă, capătă o dulceață de nespus. In vasta operă sadoveniană, atât de orga- nic legată de viața poporului nostru, nu se poate să nu găsești gînduri și imagini des- pre școală și oamenii școlii. Școala, educa- ția tineretului — ca realități sociale ale timpului — nu puteau și nu pot sta în afara preocupărilor artistului: șl asta, cu atît mai mult, cu cît omul le-a cunoscut personal, fie ca elev, fie ca slujitor ai școlii. Pentru aceea, acum, la marea sărbătorire a maestru- lui, se cuvine ca noi. slujitori ai școlii, să ne oprim și asupra acestor aspecte ale vie- ții și operei sadoveniene, cunoscute mai pu- țin, și să-i aducem și pentru paginile aces- tea prinosul recunoștinței și prețuirii noastre. In târgul Pașcanilor și-a făcut Sadoveanu nrima ucenicie în ale învățăturii, buchisind pe Abecedarul lui I. Creangă, îndrumat cu dragoste și căldură de învățătorul său M. Busuioc. Clasele secundare le-a urmat la gimnaziul „Alecu Donici" din Fălticeni și mai tîrziu la „Liceul Național-". Toată aceas- tă lume școlară *o va zugrăvi mai 4 apoi în BtSPKE SCOALĂ SI OSMÎMl SCOLII r < 1 diferite opere. Dar contactul cu viața școlii și a slujitorilor ei îl va avea și în alt mod. In 1907 Sadoveanu a fost numit inspector al cercurilor culturale. In calitatea ofi- cială ce-o căpătase, Sadoveanu a co- lindat în diferite locuri și a cunoscut nu- meroși învățători care-și făceau apostolatul anonim cu dragoste și abnegație pentru ne- voile poporului. Iată, de pildă, ce spune el într-un raport înaintat Casei Școalelor, în 1910: „De la 15 octombrie 1909, cînd s-au deschis cercurile culturale, pînă azi, am fost și am vorbit în nouă locuri... In toate păr- țile, n-am anunțat venirea mea și am avut plăcerea să găsesc aproape pretutindeni pe învățători la datoria lor“ (Anuar — Activi- tatea Casei Școalelor pe anul 1909—1910 — București — 1914). E demn de reținut ceea ce, în raportul amintit, se spune despre fe- lul cum au decurs lucrurile în Humuleștii lui Creangă, unde Sadoveanu le a vorbit să- tenilor despre mareie povestitor. „Era ne- voie acolo să vorbesc despre Creangă, și știam aceasta. Se adeverea aici vorba cărții sfinte că „prooroc în țara lui cinste nu are“. In Humulești, Creangă era mai întâi un răs- popit, care și alte ticăloșii mai făcuse în viața Iui. Scriitor, om mare, ce-i asta ? Doar Ion Creangă a fost feciorul lui Ștefan a Petrii Ciubotarul și s-a răspopit 1 Nu-1 știe tot satul ? împotriva acestei prejudecăți am vorbit, avînd tot satul aproape, în trapeza bisericii". Acest fapt real, consemnat într-un raport oficial, este evocat de Sadoveanu mai tîrziu, în minunatele pagini ce le-a scris despre I- Creangă. Dar dacă în calitate de inspector al cercu- rilor culturale din trecut a cunoscut numai indirect școala și problemele ei. Sadoveanu ne poate spune însă nouă, muncitorilor din învățămînt : „Și eu am făcut parte din marea voastră armată 1" Ca profesor de li- teratură romînă la școala normală „V. Lupu“ din Iași sau la cursul superior al unui liceu din același oraș, Sadoveanu a lă- sat elevilor, în scurta sa activitate în aceas- tă calitate, amintiri de neuitat. Iată ce spu- ne, în acest sens, un fost elev al profesoru- lui M. Sadoveanu : „Ca metodă de predare: expozitivă: citire și a- poi interpretare. Inter- pretarea profesorului, în cel mai curat gr aii romînesc, era atît de logică și totuși atît de colorată în același timp, încît școlarii Iui pierdeau noțiunea trecerii vremii, opreau cursul oricăror alte gînduri și rămîneau con- fiscați total profesorului lor" (însemnări ie- șene — Anul IV. X — nr. 5 — 1939). Sadoveanu și-a arătat dragostea și grija pentru educația tineretului nu numai dă- ruiridu-i o impresionantă operă literară, ci și colaborînd intens, încă din 1908, la elabora- rea a numeroase manuale școlare. Pentru aceste manuale el a ales texte și fragmente din propria sa operă literară, pe care le-a adaptat cerințelor pedagogice, ori a scris special unele texte. Cunoașterea directă a oamenilor și a pro- blemelor școlii, studierea vieții trecute și ob servarea realității contemporane i-au dat lui Sadoveanu un bogat material de viață, care a fost oglindit artistic în opera lui literară. Cum a zugrăvit Sadoveanu școala și oa- menii școlii în opera sa ? Relele școlii bur- ghezo-moșierești, Sadoveanu le-a văzut și Ie-a denunțat cu dîrzenie. Cîte greutăți pînă să se întemeieze, sub imboldul oamenilor înaintați, școli pentru popor I La începutul secolului al XlX-lea, „școlile, cum se arată în Amintirile din copilărie, erau apariții tot așa de rare ca și stelele cu coadă" („Evo- cări" — E.S.P.L.A. — 1954). Și asta, de- oarece boierimea reacționară nega cu îndîrjire necesitatea lor Cît a avut de îndurat, de pildă, școala primară de băieți din Fălticeni, pînă a se statornici ca instituție de învătă- mînt 1 Boierii, mai marii orașului, susțineau : „că dumnealor nu le trebuie școală. Ce ne- voie este de învățătură ? Odraslele boierești, singurele care au nevoie de lumină, în- vață acasă cu dascăli plătiți" („Foi de toamnă" — Iași — 1921). Aceeași rezis- tență se întrevede în mînioasa întrebare a marelui Iatjfundia.r Sturdza-Scheianu, cînd află că oamenii de pe moșia sa ar dori să aibă o școală: „La I. Cremer te folosește țăranilor școala?" („însemnări pe marginea articolu- lui 80“ — Ed. P.M.R. — 1952). Chiar atunci cînd. sub presiunea cerințelor sociale, școlile au început să se înmulțească, numărul lor a rămas mereu in- suficient pentru a cuprinde, cu adevărat în mod obligator, pe toți copiii, așa cum gu- vernanții din trecut se lăudau demagogic că o fac. Cunoscînd această realitate dureroasă, M. Sadoveanu, prin glasul eroului său Cu- conu Vicherttie Prisăcaru, va exclama : „Școala mai ales și garantarea drepturilor omului sînt și astăzi jn patria noastră ceva din cărți și din romane" („Pildele lui Conu Vichentie" — lași — 1922). Cauza acestei politici de împiedicare a pătrunderii instruc- ției în mase, Sadoveanu o va demasca mai tîrziu, în lumina învățăturii partidului : „Era necesar chiar ca poporul să rămînă în întuneric și neștiință, bîntuit de superstiții, subnurrit și cu energie scăzută, spre a nu ajunge la cunoașterea ignominiei conducăto- rilor... Poporul n-avea nevoie să fie lumi- nat nici într-un fel, spre a putea fi stors și zdrobit" („însemnări pe marginea artico- lului 80"). Pentru regimul burghezo-moșieresc, istoria profesorului Iova Ileni, care, țăran pălmaș, a izbutit — după multă trudă și suferință — să răzbată la școli înalte, constituie o mare cutezanță „Pentru vremurile de a- tunci, — comentează Sadoveanu isprava e- roului său — a fost o faptă mai mare decît haiducia" („Istorisiri vechi și nouă" — Ed. Tineretului — 1954). Rezultatul acestei politici antipopulare a regimului din trecut se cunoaște. Milioane de oameni ai muncii erau lipsiți de lumina culturii și rândurile lor se îngroșau mereu datorită dezinteresului guvernanților față de culturalizarea poporului : „absolvenți ai școlilor sătești devin analfabeti" („Calei- doscop" — Editura de stat — 1946). Cît privește pe slujitorii școlii burghezo- moșierești, mulți dintre ei duceau o viață grea, searbădă, lipsită de ideal. „Insemnă- rile lui Neculai Manea", apărute în 1908, sînt o critică aspră îndreptată împotriva atomsferei murdare, meschine, cețoase. în care regimul trecut silea pe numeroși pro- fesori ai școlilor din provincie să-și ducă existența. Lipsiți de orizont, cu o mentali- tate obtuză, deformată de ideologia oficială, mulți dintre aceștia duceau o viață nedem- nă, stupidă, cu preocupări mărunte de ru- tinari, de timorați, de oameni înțepeniți în tipare impuse. Ce faună ciudată ne prezintă necruțător Sadoveanu în această povestire! Iată-1, de pildă, pe directorul școlii, Vernes- cu, veșnic înspăimîntat că altcineva l-ar pu- tea lua locul, împrumutând cu bani pe toți profesorii, pentru a-i avea la mînă I Singura lui preocupare de „îndrumare" a colectivu- lui pedagogic se reduce la urmărirea întâr- zierii profesorilor de la oră. Iată-1 pe Leo- nard Iliescu, profesorul de geografie, carie- rist, oportunist și demagog, care preconi- zează o organizare prusacă a școlii : „Ca la armatăl... Scurt!" Iată-1 pe Radian, profe- sorul de latină, ajuns bețiv inveterat, sau pe Neculai Manea, eroul principal al cărții! Și atîția, și atâția alții 1... O lume ștearsă, mocirloasă I... Cu astfel de profesori, nu e de mirare că elevii sînt îmbîcsiți de misti- cism, de prejudecăți, ca, de pildă. Ion Buc- șan, zugrăvit în „Nada Florilor". „In afară de excepții fericite, va spune Sadoveanu mai tîrziu, tot aparatul nostru de stat a fost înecat de trîndăvia spirituală, de lipsa de conștiință a datoriei, de netoleranță și șovi- nism. Se cunosc sutele și miile de cazuri ale elevilor și studenților bine calificați, care nu se mărgineau decît la manuale de școală. Au făcut carieră, fără să fi bănuit măcar de existența comorilor spirituale" („Caleido- scop" — Editura de stat — 1946). Dar Sadoveanu a întîlnit în calea sa și numeroși dascăli care își făceau datoria cu cinste, chiar în regimurile vitrege din tre- cut. Și dacă a fost necruțător pentru re- lele școlii și ale slujbașilor ei nedemni de mai ieri, a scris cu dragoste, cu duioșie și cu venerație despre unii din aceia care își făceau cu modestie și jertfă apostolatul în școlile timpului. „Cel dintâi învățător al meu care a început a-mi deschide inteligen- ța și a-mi înflori sufletul, spune Sadoveanu, a fost „domnu" Mihai Busuioc, în Pașcani, pe la 1888“ („Domnu’ Busuioc", în Anua- rul Școlii normale de învățători „V. Lupu“ din Iași — 1933). Bătrînului său învățător, „domnu’” Busuioc, Sadoveanu i-a ridicat în opera sa literară un monument trainic, care va înfrunta timpul, deși pe crucea de lemn de pe mormîntul fostului dascăl, vre- mea și ploile i-au șters astăzi numele. In povestirile „Domnu’ Trandafir". „Domnu' Busuioc", „Cheia", în pagini din volumul „Anii de ucenicie", Sadoveanu a folosii me- reu tezaurul său de amintiri pentru a sublinia cu noi și noi trăsături artistice chipul bătrînului său dascăl, care a ajuns să capete o viață intensă pentru cititori. Mi- hai Busuioc, pe care Sadoveanu îl zugrăveș- te uneori sub numele de Domnu’ Tranda- fir, a fost un dascăl modest, care s-a stră- duit să-și îndeplinească cinstit datoria. In viața reală, M- Busuioc a căutat să împăr- tășească și altora crezul său. Astfel, la con. ferința institutorilor din 3 august 1883 (înainte deci de a-1 avea elev pe Sadovea- nu), „domnu’" Busuioc a spus, printre al- tele, colegilor săi: „se cere imperios ca în școlile sătești educația să fie mai mult în unire cu învățăimîntul" (Revista „Asachi", iulie 1884). „Domnu’“ Busuioc a urmărit. în primul rlnd, formarea sufletească a copiilor. Această preocupare esențială a fostului său dascăl, Sadoveanu a știut s-o scoată la ivea- lă cu desăvîrșită artă. Gramatica și aritmeti- ca, „acestea se făceau bine; băieții învățau după puterile lor; dar sînt lucruri așa de neînsemnate cînd le pui față în față cu în- vățătura cealaltă, sufletească, pe care neo da Domnu' 1“ — spune Sadoveanu în „Dom- nu’ Trandafir". Cîte n-au învățat copiii de la necăjitul lor dascăl, hărțuit mereu de ad- ministrația timpului I „Prin domnu' Busuioc, spune Sadoveanu în „Anii de ucenicie", am cunoscut pe Creangă și am învățat punc- tuația. Am învățat și alte lucruri bune, pe care nu le înșir aici: să plantez o floare, să împletesc coșuri de mlajă, să fac o pă- lărie din paie de secară ș. a.“ Copiii îi pur- tau o dragoste și un respect nemărginit. Știa să se apropie de copii, să-i facă să în- drăgească școala. „Și ce plăcere ca să mă întorc toamna — la 1 septembrie — la școa- lă 1“ exclamă Sadoveanu, amintindu-și de a- cele vremuri dragi („Domnu’ Busuioc"). Neîndoelnic că „domnu" Busuioc, în mar rea masă a învățătorilor, nu era un izolat. „Ca dînsul poate au mal fost mulți”, spune (Continuare tn pag. fi-a) Pag. 4 GAZETA INVATAMÎNTULIH Omagiu marelui scriitor Mihai Gafița de cele mai active din momentele Și care-i caracterizează viata pe .umlliți- artistic mare cîntăret al poporului înseamnă, de de orizont și nădejde. Prin aceste cărți care au realiz-at o atmosferă asemănă- Oamenii muncii apari- Mihail Sadoveanu despre școală și oamenii școlii exploatate, tn numele , dor si ofensaților vieții". torului în ordinea cronologică a ției ei. Pînă acum au apărut primele volume. In cu.înd va fi editat mul IV, care grupează lucrările trei volu- apă- „Lo- etc.) ruși » V. lorice, a comorilor ciune. zămislite și gul secolelor. Cea de a 75-a aceea, nu numai un omagiu adus torului Siadoveanu, dar și un act de noaștere, de preluare și însușire de noua lume pe oare o construim a cărți care o- glindeau oamenii și frămîntările lor în timpul trecutului regim. O altă latură esențială a activității scriitorului a fost urmărirea lumii necă- jiților de la orașe. Revolta și protestul se consumau aici în acea copleșitoare și de- zarmantă „înăbușire a durerii”, care du- cea populația mijlocie o tîrgurilor de pro- vincie la nimicirea oricăror idealuri. O lume în continuă fărîmițare și măcinare a voinței, a energiilor, aceasta e lumea tîrgurilor de altădată, asvîrlită ha dis- creția unui regim hain, de care depinde și care o stoarce și-o manevrează după bunul plac al câtorva sus-puși. Critica scriitorului adresată regimului constă aici în redarea tragismului exis- tențelor mărunte și incapabile de necinste. Un tablou trist, sumbru; oameni lipsiți de o mare fontă piIdu i toare, ch ipuri diin istorie reînvie sub pana scri- itorului, cane a urmărit, în anii cînd au apărut romanele respec- tive. educarea cititorilor săi în spiritul patriotismului, al dra- gostei de libertate și al convie- țuirii pașnice între popoare. Si toate acestea au fost transcrise de Mihail Sadoveanu în epoca celei mai josnice trădări a liber- tății țării de către clasele domi- nante, exploatatoare, în epoca propovăduiriii celui mai crunt e- goism și șovinism. „Frații Jderi", „Zodia cancerului". „Neamul Șoimăreștilor" ș! alte opere cu sub'ecte istorice au însemnat. în limbajul specific al evocării tre- cutului. atitudini de protest față de practicile și ideologia regi- mului burghezo-moșieresc. Continuînd în anii noștri cele mai bune tradiții ate scrisului său și dezvoltîindu-le în lumina învățăturii partidului despre lu- me și viață, Mihail Sadoveanu a scris opere ca „Nada florilor", „Nicoară Potcoavă" în care v'zi- unea sa asupra societății descri- se, se adîncește, surprinde fapte și evenimente care, înainte, scă- paseră atenției sale. In felul a- cesta, tabloul pe care opera lui Sadoveanu îl realizează asupra societății burghezo-moșierești și asupra unor epoci îndepărtate se adîncește, se complectează. Opera lui Sadoveanu este scrisă într-o Jimbă care repre- zintă cea mai înaltă sinteză ■artistică a graiului popular și a ■limbii folosite de artiștii săi culți Plină de înțelepciune și de ■plasticitate, vorbirea eroilor lui Sadoveanu și a povestitorului în- suși este cel mai închegat și mai cuprinzător, cel mal desăvârșit monument de limbă romînească. Realizarea lui Mihaiî Sadoveanu în a- ceastă privință își află potriva numai în tezaurul folcloric. Natura și frumusețile patriei și-au gă- sit în Sadoveanu unul dintre cei mai în- flăcărați cîntăreți. Peisajul domol al dea- lurilor, alături de întinsele priveliști d.e la șes; vegetația luxuriantă a deltei și băl- ților și profilul sever, majestos al mun- ților; fenomenele naturii, anotimpurile — toate găsesc în lira maestrului coarda oare să răsune la tonul cel mai grăitor, mai emoționant. Opera lui Mihail Sadoveanu este o a- devănată monografie artistică, multilate- nală, plastică, diversă, izvorînd din suf- letul poporului, construită pe bazia trăsă- turilor lui distinctive, .a experienței lui is- In anii care au trecut de la elibe- rarea țării noastre, edițiile cărților maestrului Sadoveanu și reeditările Însumează mai multe volume decît în toți cei aproape 50 de ani dinaintea lui 23 August 1944. Noua ediție de „Opere" care se tipă- tește sub supravegherea autorului pre- zintă cititorilor întreaga creație a scrii- rute între anii 1908—1910 și anume : „Duduia Margareta", „Oameni și locuri", „Cîntecul amintirii", „Povestiri de vară". Fiecare volum din ..Opere" este însoțit de o post-față semnată de Profira Sadoveanu, în care sînt pre- zentate date și însemnări privind pro- cesul de creație al lucrărilor cuprinse în volumul respectiv. Lucrările apărute între anii 1904— 1917 au mai format, după 23 August 1944, obiectul unei alte colecții de „O- pere". De asemenea, în colecția „Bi- blioteca pentru toți" au apărut în a- nii 1952 și 1953 patru volume din „O- pere alese". Adunate în colecții de „Opere" sau tipărite separat în volume, lucrările maestrului Sadoveanu au fost editate în anii regimului de democrație popu- lară în tiraie între 65.000 și 80.000 de exemplare. Epuizîndu-se, cărț le maes- trului au cunoscut tn acești ani nume- roase ediți'. „Mitrea Cocor", carte dis- tinsă în anul 1950 cu Medalia de Aur a Păcii, numără cinci ediții însumind un tiraj de peste 120.000 de exemplare. Cititorii sorb cu nesaț din comoara de înțelepciune și adevăr a operei sa- doveniene. Diferitele colecții de popu- lamizare ale editurilor: „Biblioteca pen- citesc operele lui Mihail Sadoveanu tru toți", „Albina", „Biblioteca școla- rului”, „Biblioteca țăranului muncitor" sau colecția „Pitică" răspîndesc pînă în cele mai îndepărtate colțuri ale ță- rii creațiile mai vechi și mai noi ale marelui nostru povestitor. O bună parte din lucrările maestru- lui Sadoveanu au fost tălmăcite și în limbile minorităților naționale. Faima operei sadoveniene a ajuns pînă departe de hotarele tării, din nor- dica Finlanda pînă în îndepărtata Chi- nă. Cele mai reprezentative lucrări ale maestrului — „Mitrea Cocor", „Nicoa- ră Potcoavă". ..Baltagul", „Bordeenii", „Neamul Șoimăreștilor", „Hanul An- cuței" — au fost traduse în numeroa- se limbi. In U.R.S.S., operele lui Mihail Sado- veanu au apărut pînă acum în 30 de ediții, într-un tiraj de peste 150.000 de exemplare. ti « >> ti « >> » ti « >> 7? >> (Urmare din pag. 3-a) Sadoveanu. Toți aceștia — asemenea lui M. Busuioc sau „domnișoarei" amintite în po- vestirea „Bucherii" — au fost, în acele tim- puri, „niște apostoli, care au îndurat sărăcie și batjocură, care au trecut printr-un vifo^ de nemulțumiri și vorbe rele, și care totuși au izbutit să.și îndeplinească cu bine me- nirea" („Domnu’ Trandafir"). Sadoveanu a scris cu emoție și despre dascălii pe care i-a avut mai tîrziu, fie la gimnaziul din Fălticeni, fie la Liceul Națio- ral. Profesorul de franceză Stino, profesorul de romînă N. Apostol, care i-a fost primul îndrumător în munca literară, .profesorul de franceză Bădărău, profesorul de germană Tiktin — rînd pe rînd galeria foștilor lui dascăli, fiecare cu trăsăturile sale pozitive sau negative, este evocată realist de Sa- doveanu in „Anii de ucenicie". Insă, cu toată străduința unor învățători și profesori din trecut, care și-au îndeplinit cu dragoste și cinste datoria, rămîne de ne- tăgăduit faptul că „regimul de teroare și a- suprire burghezo-moșieresc ținuse masele largi ale norodului în bezna ignoranței și misticismului — refugiul oamenilor simpli. Acel regim a promovat o pseuido-cultură străină de popor și a împiedicat dezvoltarea unei culturi specific naționale și progresis- te. Eliberarea țării noastre de către glorioa- sa Armată Sovietică dînd putință oamenilor muncii, conduși de partid, să-și ia soarta în propriile mîini, în aceeași clipă istorică a creat și condițiile pentru lichidarea situației noastre dramatice" („însemnări pe margi- nea articolului 80"). J Pentru cultura poporului, pentru fericirea acestuia, a luptat partidul și în trecut. Co- munistul Florea Costea, care l-a învățat carte pe Mitrea Cocor, sau comunistul Voicu Cerneț, „care și-a sporit cunoștințele la u- niversitatea închisorilor", fac parte din a- vangarda luptătorilor care doreau să sa în- făptuiască, cît mai curînd, și la noi, marile prefaceri revoluționare care aveau loc în Uniunea Sovietică. Acolo, în urma marilor realizări ale lui Octombrie 1917, s-a creat o lume nouă, în care școala și cultura erau în slujba mase- lor. In 1946, M. Sadoveanu sublinia cu sa- tisfacție această mare realizare a Țării So- vietice : „înflorirea generațiilor tinere este asigurată prin învățămîntul primar genera! și obligator, prin gratuitatea acestui învă- țămîht, cum și a invățămîntului superior, prin sistemul burselor de stat acordate ma- jorității covîrșitoare a studenților școlilor superioare, prin învățătura în școli în limba maternă, prin organizarea pe lingă fa- brici, sovhozuri, a invățămîntului gratuit profesional, tehnic și agronomic, pentru cei ce muncesc" („Caleidoscop"). Des’giur că astăzi acestea toate sînt cu mult depășite de realitățile vieții oamenilor sovietici, care con- struiesc comunismul. Aplicînd creator experiența oamenilor so- vietici, revoluția culturală se desfășoară la noi în „ritm impetuos", cum spune Sado- veanu. In contrast cu aspectele mohorîte ale școlii trecutului, el înregistrează cu bucurie realizările prezentului : „Reforma învățămîn- tului a deschis porți largi milioanelor de copii ai poporului muncitor" („însemnări pe marginea articolului 80“). Numărul instituțiilor de învățămînt crește mereu. La fel, acela al elevilor și studenți- lor. Odată cu aceasta, lichidarea analfabe- tismului. Cu ce emoție zugrăvește scriitorul pe Lina sau pe dada Luminița din volumul „Aventură în Lunca Dunării" I Ce mîndre și fericite sînt că au absolvit cursul de alfabe- tizare I Dada Luminița, din satul dunărean în prefacere, a devenit, la 60 de ani, o apri- gă cititoare a tuturor cărților de la căminul cultural, „găsind în taina cărților bucurie și o lărgire surprinzătoare de orizont". Prezența în opera sadoveniană a figurii profesorului comunist fova Ileni („Clonț- de-fier“), a învățătorului comunist Vameșu Sadoveanu. Sintem încredințați că mare'e nestru clasic in viață va continua să le reflecte în adîncime. In felul acesta, generațiile viitoare vor putea descifra în opera sadoveniană și imaginea artistică a istoriei școlii romînești într-o etapă din cele mai mărețe — aceea a construirii so- cialismului în patria noastră. Ar trebui, poate, să încheiem acest articol cu rîndurile de mai sus. Nu putem totuși să nu consemnăm, măcar în treacăt, faptul că întreaga operă sadoveniană este pentru tineretul nostru o minunată și pilduitoare școală. Această afirmație nu-i un simplu joc de cuvinte. Ea închide un mare adevăr. „Școala, spunea Sadoveanu în 1936, într-un text destinat unui manual școlar, face pe om mai bun, mai isteț, mai simțitor la su- ferințe'e altora, mai iubitor de țară". Oare opera lui Sadoveanu nu ne învață toate a- cestea laolaltă, și, în primul rînd, adînca și nestăvilita dragoste de patrie șl de popor ? Un colectiv de pedagogi harnici — Haideți copil, hai, cobortltl — lucrul e gata I , Dar copiii, elevi al școlii din Fundem, abia se lăsau convinși să coboare de pe acoperișul magaziei .pe care o acoper'seră cu țiiglă, împreună cu învățătorul tor. to- varășul Nicu Dragomir... La școala de 7 ani din Fundeni, regiu- nea Ploești, s-au obținut, prin posibilități loca'e, multe realizări frumoase. Colecti- vul pedagogic si elevii claselor V-V1I au recoltat leguminoasele si cerealele cultiva- te pe terenul școli'. Din sumele realizate prin valorificarea a 200 kg de cartofi. 100 kg. roșii și a altor leguminoase s-a amenajat un laborator de fizică și sti'nțe naturale. D'n valorificarea unei părți a porumbului s-a amenajat o sală pentru cercul „mîini îndemânatice”. La aceste realizări au contribuit cu multă hărnicie profesorii Gh Rădutoscu, N. Voiniu, L. Leon, în frunte cu directoru. școlii. losifache Oprea. -O- Viitorii învățători se pregătesc pentru muncă Pentru a pregăti în mod practic legă- tura cu .părinți' copiitoi pe care-i vor în- văța carte, elevii școlii pedagogic^ nr 1 din Arad, viitori învățători, au pregăt't un frumos program artistic. Ei i-au pre- zentat în satele din împrejurimi. în dorin- ța de a face prima cunoștință cu oamenii în mijlocul cărora își vor duce munca. Dansurile și cintecele ipopulare prezentate în comuna Pecica le-au atras toată simpa- tia sătenilor, le-au .prilejuit apropierea de aceșt'a. Pentru Ca toate 1 -O- lichidarea neștiinței de carte celelalte regiuni regiunea Suceava a păstrat pată a trecutului: neștiința ale țării, și o rușinoasă de carte a stat ca o plagă pînă acum cîțiva ani în satele frumoase ale Sucevei. Activiștii de partid, lucrătorii sfaturilor populare, profesor'! și învățătorii au mun- cit cu sîrguintă pentru înlăturarea acestei triste situații. Rezultatele muncii lor sînt evidente: în ultim!' doi ani au fost alfa- betizați carte. 45.000 de foști neștiutori de Printre fruntașii muncii de alfabetizare din regiune, care au luptat pentru Dătrun- derea luminii în satele Sucevei, se numă- ră tovarășul Ivan Petru, de ia școala din Cojvana, raionul Gura Humorului. El a alfabetizat oină in prezent 150 de neștiu- tori de carte. Realizări asemănătoare au obtmut tovarășii lulia Dăscălescu. din Co- rocăești. Mircea Mari, din S'tefănesti, Tra- ian Poip