Proletari din toate țările, uniți-vă ! SM mnliinmliiU Organ al Ministerului învățămîntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt ANUL VII Nr. 342 4 PAGINI, 25 BANI Să îmbunătățim munca de conducere a școlii Activitatea directorului are o impor- tantă deosebită pentru întreaga muncă instructiv-educativă ce se desfășoară în școala. Indrumînd și controlînd procesul pedagogic, lucrînd nemijlocit cu cadrele didactice, directorul are posibilitatea să influențeze direct activitatea acestora, să determine crearea unui anumit stil de muncă, a unei atitudini juste față de sar- cinile care trebuie îndeplinite. Un di- rector bun, cu o pregătire multilaterală, care cunoaște condițiile de muncă speci- fice școlii este sufletul colectivului peda- gogic. Directorul este un om cu o pregătire te- meinică, cu experiență în munca instruc- tiv-educativă. înarmarea lui cu știința marxist-leninistă, cu cunoașterea poli- ticii statului nostru democrat-popular are o însemnătate hotărîtoare pentru întreaga activitate ce o der-așoară. Sarcinile directorului sînt multiple variate. Cea mai importantă dintre este însă aceea de a controla și de a Șt ele în- druma munca pe care o desfășoară pe- dagogii în vederea înarmării elevilor cu cunoștințe temeinice și a educării lor în spiritul moralei comuniste, de a realiza unitatea de acțiune a întregului colectiv pedagogic. Directorul are datoria să vegheze ca în școala pe care o conduce să se aplice ho- tărîrile partidului și guvernului cu pri- vire 'la învățămînt, să se respecte planu- rile-și programele de învățămînt, instruc- țiunile Ministerului învățămîntului. De felul în care directorul își organi- zează munca, de exigența pe care o ma- nifestă el față de activitatea acelora pe care-i îndrumă depinde în mare măsură mersul întregii activități instructiv-edu- cative. El trebuie să aleagă cu mult dis- cernămînt metodele pe care le folosește în munca ce o desfășoară în rândurile ca- drelor didactice, precum și mijloacele cu ajutorul cărora să-și realizeze sarcinile. In anii puterii populare în învățământ, ca și în toate celelalte domenii de activi- tate, au crescut cadre de conducere pri- cepute, care obțin rezultate din ce în ce mai bune. Cei mai mulți directori urmăresc îndeaproape felul în care cadrele didactice din școala lor se pregătesc pentru lecții, asistă cu regularitate la ore, își întocmesc caiete de observații. Tov. P. Eremia, directorul școlii de 7 ani nr. 2 cu limba de predare maghiară din Sighet, de pildă, își întocmește la începutul fiecărei săptă- mîni un plan în care își trece principalele probleme pe care are de gînd să Ie urmă- rească. Asistînd cu regularitate la lecții, el își îmbunătățește caietul de asistență cu noi observații în legătură cu conținu- tul lecțiilor, cu felul cum este folosit ma- terialul didactic, cu modul în care se rea- lizează controlul cunoștințelor etc. Pe baza acestor observații el ia apoi măsuri care duc la îmbunătățirea muncii. Cu a- celași interes își întocmește caietul de a- sistență și tov. Ion Negrea, directorul școlii de 7 ani nr. 15 din Orașul Stalin. El menționează în caiet și scopul pentru care asistă la lecții. Asistînd la cîteva lecții de istorie, de exemplu, el și-a pro- pus să urmărească cum interpretează profesorul faptele istorice și cum sînt în- țelese acestea de elevi. • Pentru ca directorul să poată aprecia în mod just o lecție, să dea îndrumări cadrelor didactice, este necesar ca el în- suși să se pregătească înainte de a intra în clasă. Directorul nu trebuie să înce- teze de a fi un bun profesor, chiar dacă în momentul de față el nu mai predă. Mai există însă directori care socotesc în mod greșit că munca de conducere a scolii îi scutește de a se perfecționa ca profesori. Asemenea directori, chiar atunci cînd a- sistă la lecții, nu contribuie cu nimic la îmbunătățirea procesului de învățămînt, pentru că nu pot face aprecieri juste a- supra felului în care s-a desfășurat lecția și ca atare nu pot să dea îndrumările ne- cesare. Mai sînt în școlile noastre direc- tori nepăsători față de încălcarea pla- nurilor și a programelor de învățămînt. Așa, de pildă, în anul școlar trecut, la școala elementară nr. 3 din satul Vidra- Bobărăști, la școlile din satele Vidra- Găiești și Abrud-Cristea, raionul Cîm- peni, unii pedagogi nu au respectat numă- rul de ore prevăzut pentru predarea unor materii, iar alții au inversat, fără nici o justificare, ordinea capitolelor. Directorii școlilor menționate* nu au cunoscut a- ceste lipsuri pînă cînd nu le-au descoperit organele de îndrumare și control raio- nale. Sînt, de asemenea, unii directori oare neglijează munca educativă în rîndurile elevilor. Această muncă ridică probleme dintre cele mai variate, de rezolvarea că- rora directorul este răspunzător. El tre- buie să îndrume activitatea diriginților, să le atragă acestora atenția. încă de la începutul anului școlar, asu- pra problemelor educative mai impor- tante, să le înlesnească colaborarea cu profesorii care predau la clasa respec- tivă, să asigure o legătură strânsă a școlii cu părinții elevilor. Diiectorul este acela care răspunde în primul rînd de realiza- rea educației patriotice a elevilor, de a- sigurarea unei bune discipline în rîndu- rile lor. Cum se poate explica însă, dacă nu pnr. nepăsarea directorilor față de problemele educative, .faptul că într-o se- rie de școli, ca de pildă la școala de 7 ani din Cîmpeni-oentru (director N. O- neț), în anul școlar trecut elevii deterio- rau avutul obștesc, aveau o ati.udine necuviincioasă față de profesori, se pre- zentau la lecții insuficient pregătiți, co- piau ba lucrările scrise etc.? Este necesar ca directorii să acorde cea mai mare importanță activității educative în rîndurne elevilor și să antreneze în a- eeastă muncă întregul colectiv didactic. Este bine ca la sfârșitul fiecărui pătrar directorii să, discute cu profesorii driginți și cu celelalte cadre didactice acele pro- bleme educative care nu au fost încă re- zolvate, pentru a sti încotro trebuie să-și îndrepte atenția în etapa următoare. Organizațiile de pionieri si U.T.M. din școlile noastre constituie cel mai însem- nat sprijin al cadrelor didactice în reali-" zaiea disciplinei conștiente, în obținerea unor bune rezultate la învățătură, în munca de educare a elevilor în spiritul moralei comuniste. Dacă directorii de școli vor da toată atenția muncii organi- zațiilor de tineret, dacă le vor acorda sprijinul necesar, vor reuși să rezolve îm- preună cu aceste organizații problemele importante pe care le ridică munca în școală, vor putea valorifica în cea mai mare măsură posibilitățile nelimitate ale organizațiilor de tineret de a contribui la educarea patriotică a elevilor. Un bun mijloc de rezolvare a proble- melor importante din munca școlii îl constituie activitatea colectivă a consiliu- pedagogic. Ședințele consiliului peda- gogic î; dau directorului posibilitatea să-și complecteze informațiile asupra si- lui tuației la învățătură a elevilor, asupra în- tregii munci pe care o desfășoară cadrele didactice, să pună în discuție problemele principale ce se ridică în fața școlii în etapa respectivă. Răspunzând de munca întregului colectiv didactic, directorul are dreptul să tragă la răspundere pe cei care nu se achită conștiincios de sarcinile ce le revin. Numai printr-un control sistematic al muncii pedagogilor, printr-o exigență crescândă din partea conducerii școlii se poate asigura o creștere continuă a nive- lului muncii de instruire și educare a elevilor. Exemplul personal pe care îl dă directorul în muncă are o in- fluentă directă asupra colectivului didac- tic. Directorul nu trebuie să uite că buna desfășurare a procesului de învățămint depinde în mare măsură de felul în care e'l știe să-i unească pe învățători și pro- fesori într-un colectiv închegat, care să manifeste față de elevi aceleași cerințe, aceleași exigențe, care să lupte pentru același țel : înarmarea elevilor cu cunoș- tințe temeinice și educarea acestora în spiritul moralei comuniste. Rezultate bune în muncă se obțin în a- cele școli în care cadrele didactice sînt preocupate permanent de ridicarea califi- cării lor. Directorului de școală îi revine sarcina de a îndruma cadrele didactice în această privință, de a acorda un spri- jin multilateral acelora care nu au cali- ficare superioară, determinîndu-i să ur- meze cursurile fără frecvență aie dife- ritelor facultăți. De asemenea, directorul trebuie să sprijine prin toate mijloacele pe pedagogii cuprinși la cursurile de per- fecționare a cadrelor didactice, dînd el însuși un exemplu bun în această pri- vință prin seriozitatea cu care muncește pentru propria sa perfecționare. Fără discuție, principala sarcină a di- rectorului este de a îndruma munca ins- tructiv-educativă din cadrul școlii. Totuși, el trebuie să,se îndrepte cu aceeași aten- tie și spre problemele de ordin adminis- trativ. Asigurarea bazei didactico-mate- riale a școlii, buna organizare a interna- tului — acolo unde există — au o in- fluență hotărîtoare pentru buna desfășu- rare a muncii didactice. In fața directorilor de școli stau sar- cini importante. Ei trebuie să controleze și să îndrume cu competență munca pe- dagogilor si, totodată, să ia măsuri pen- tru înlăturarea lipsurilor constatate. Toate aceste sarcini capătă în fiecare școală un conținut deosebit, strîns legat de con- dițiile în care își desfășoară activitatea fiecare unitate. Ținîn'd seama de aceste condiții, oprindu-se asupra problemelor esențiale ale muncii, mobilizând întregul colectiv didactic la rezolvarea lor, directo- rul va izbuti să răspundă cu cinste sar- cinilor ce stau în fața scolii. Desene ale elevilor din țara noastră trimise la expoziții peste hotare î In acest an. Crucea Roșie a R.P.R. a luat parte la expozițiile de desene și picturi organizate de către Comitetul executiv al Ligii societăților de Cruce Roșie în 27 de tari, în cadrul progra- mului internațional de artă școlară. Din cele peste 2.000 de lucrării ale elevilor pârtiei panii la concursul na- țional inițiat de Crucea Roșie a R.P.R. în colaborare cu Ministerul Invățămîn- tului, în anul școlar 1954—1955 au ; tost selecționate 540 de lucrări care au • fost trimise la expozițiile din Austria, i Belgia, R. P. Bulgaria, Canada, R. ; Cehoslovacă, Chile, Columbia, Ecua- ; dor, Filipine, Finlanda. Franța. R. F. • Germană. Grecia, Irlanda, Italia, R.P.F. Iugoslavia, Japonia, Luxem- burg, Noua Zeelandă, Norvegia, Pa- kistan. R.P. Polonă, Suedia, S.U.A., Tailanda, R.P. Ungară și Venezuela. T A 37-a aniversare a Comsomolului Vineri 28 octombrie 1955 Congresului partidului Realizările și angajamentele cadrelor didactice Școlile din orașul Cluj sînt hotărâte să întâmpine cel de al doilea Congres al partidului prin noi rea- lizări. De exemplu, cadre- le didactice de la școala medie nr. 8 de fete acordă o mare" însemnătate îmbu- nătățirii muncii metodice. In cadrul cabinetului me- todic al scolii, iredesetrs de curtnd, se fac și unele cercetări în domeniul di- feritelor specialități. Ast- fel, se lucrează la deter- minarea curbei de obosea- lă a elevilor prin aplicarea metodelor Ivanov - Smo- lenski și Knasnogorski. La această lucrare sînt antre- nate tov. Maria David, di- rectoarea școlii, prof. via Weiss și medicii lică' și Antal. La școala medie Sil- Su- nr. 7 de băieți cu limba de pre- dare maghiară. Congresul este întâmpinat cu angaja- mente însemnate. In planul întocmit de organizația de bază sânt prevăzute urmă- toarele acțiuni : prezenta- rea în consiliul pedagogic a unui referat cu titlul : „Educația patriotică în predarea diferitelor obiec- te de învățământ", discu- tarea ou elevii a însemnă- tății Congresului în cadrul orelor educative, ținerea unei ședințe cu părinții, în care să se vorbească des- pre „Rolul familiei în e- ducația patriotică a copii- lor", efectuarea a 2000 de ore de muncă voluntară pentru construirea stadio- nu lui de tătuia etc. pe dealul Ce- N. PAVEL Lenin vorbind la Congresul al II!-',ea al Comsomolului. Pedagogii își sporesc eforturile In întîmpinarea Con- gresului al IHea al partidului, cadrele didac- tice de la școala medie de și-au băieți din Făgăraș muncă, sporit eforturile în luptând pentru rezultate din ce în ce mai bune în instruirea și edu- carea elevilor. Exemplul muncitorilor din oraș, care înscriu zi de zi noi reali- zări în cinstea acestui mare eveniment, este pen- tru fiecare învățător și profesor un viu imbold. Luptînd pentru realiza- rea educației comuniste, pedagogii școlii se stră- duiesc să găsească cele mai potrivite căi de cunoa- ștere și influențare a e- levilor. Experiența anilor trecuti le-a arătat că s?- dintele pe care le tin diri- ginții cu profesorii clasei s’nt un bun prilej de a cu- noaște elevii, de a stab'li în comun măsuri menite să ridice nivelul muncii educative. De aceea peda- gogii de la școala medie de băieți din Făgăraș au hotărît să organizeze re- gulat asemenea ședințe în care, mai mult deeît într-un consiliu pedago- gic, se poate discuta în a- mănunt despre comporta- rea, nivelul de pregătire, munca și posibilitățile fie- cărui elev. In orașul Făgăraș se constituie acum un cabi- net pedagogic, care va funcționa chiar în loca- lul scolii medii de bă- ieți. Directorul scolii to- varășul Eugen Dumitres- cu, care va conduce a- cest cabinet, se preocupă îhdeaproape de pregăti- rile necesare pentru în- ceperea activității. Pe baza îndrumărilor Institutului central de perfecționare a cadrelor didactice, el întocmește un plan de activitate adaptat condi- țiilor în care muncesc ca- drele didactice din orașul Făgăraș, problemelor pe care Ie au eU de rezolvat. Pentru a desfășura de la început o muncă rodni- că, sistematică, tovarășul Dumitrescu va merge la cabinetul pedagogic al Orașului Stalin pentru a cerceta la fata locului sistemul după care îsi desfășoară acesta activi- tatea. In special el se in- teresează de organizarea consultațiilor. Colectivul de metodiști alege acum, din bibliotecile școlilor din oraș, material documentar care să fie centralizat ta cabinet pentru a sta 'Ia dispoziția tuturor cadre- lor didactice. Pedagogii scolii medii de băieți din Făgăraș și-au manifestat din plin inițiativa în ce privește găsirea mijloacelor si me- todelor prin care să reali- zeze o mai temeinică pre- gătire a elevilor. In cin- stea Congresului partidu- lui, ei sînt hotărîți să le folosească pentru a ob- ține succese tot mai în- semnate. SANDA PETRESCU Se împlinesc 37 de ani de la crearea Comsomolului, sprijinul de nădejde și rezerva de cadre a gloriosului Partid Co- munist al Uniunii Sovietice. Comsorno'lul a fost creat în zilele grele ale războiului civil, la 29 octombrie 1918. Din primele zile ale existentei sale, Uniu- nea Tineretului Comunist Leninist a pă- șit, sub conducerea și îndrumarea Par- tidului, pe calea luptei pentru întărirea dictaturii proletariatului, pentru apărarea și consolidarea-cuceririlor Marii Revolutii Socialiste din Octombrie. împreuna cu zecile de milioane de muncitori si țărani, comsomoliștii au lup- tat cu eroișm pentru zdrobirea interven- ționiștilor și a gardiștilor albi. Ordinul „Steagul Roșu" — primul din cele trei distincții care marchează istoria Comso- molului — arată înalta apreciere pe care Partidul Comunist și Guvernul Sovietic au dat-o contribuției aduse de tineretul comunist în înfrângerea dușmanului toate fronturile războiului civil. După terminarea războiului civil. pa po- Măsuri menite să îmbunătățească activitatea școlii întîmpinarea celui de al Il-lea Congres al P.M.R. cu fapte deosebite consf- tuie pentru comuniștii din organizația de bază de la școala medie de băieți nr. 1 din orașul Galați o pre- ocupare de seamă. AstfeL printre măsurile menire să ridice nivelul la învățătu- ră al elevilor — măsuri Ia realizarea cărora sînt mo- bilizati atît pedagogii co- muniști cît și ceilalți învă- țători și profesori ai școlii — se numără organizarea consultațiilor ta diferite discipline, organizarea unor consfătuiri tematice, la ric local si locuirile unde au trăit luptătorii ilega- liști din localitate. De a- semenea- organizația de ti- care vor fi popularizate , neret va acorda o atenție cele mai bune metode de predare etc. In vederea întăririi edu- cației comuniste a elevi- lor, d irig iuții vor expune în fața elevilor fapte care să ilustreze trecutul glo- rios de luptă aJ Pairtidu'ui nostru. De asemenea, ele- vii vor vizita Muzeul isto- sponită activității extra- școlare a elevilor. In cinstea Congresului, echipa artistică a scolii pregătește un program le- gat de trecutul de luptă al Partid uliu i, program care va fi prezentat în comune- le și satele regiunii. porul sovietic s-a avântat în luptă pentru refacerea economiei naționale, pentru industrializarea socialistă a țării, colecti- vizarea agriculturii și înfăptuirea revo- luției culturaile. Tineretul sovietic, orga- nizat și mobilizat de Comsomol, sub con- ducerea Partidului Comunist, a participat cu însuflețire la opera de construire a socialismului. La 2 octombrie 1920, la cel de al trei- lea Congres al Comsomolului, V. I. Le- nin a rostit istorica sa cuvântare cu pri- vire la „Sarcinile Uniunilor Tineretului", elaborând principiile fundamentale ale în- tregii activități a Comsomolului și tra- sând un vast program în vederea educării tinerei .generații în spiritul comunismu- lui. Indicațiile marelui întemeietor și .con- ducător al P.C.U.S. și al statului sovie- tic au devenit pentru Comsomol o călăuză sigură în întreaga lui activitate. Defi- nind chemarea istorică a tineretului V. I. Lenin a subliniat că — „tocmai tine- retului îi revine cu adevărat sarcina de a crea societatea comunistă", de a duce mai departe opera începută de generația mai în vîrstă. Pentru a-și putea îndeplini această nobilă și grea misiune, tineretul are marea datorie de a învăța, de a-și însuși în mod critic întregul tezaur de cu- noștințe pe care l-a acumulat omenirea, de a-și însuși înaltele trăsături ale mora- lei comuniste. V. I. Lenin a cerut tinere- tului să nu-și cruțe forțele în lupta pen- tru construirea socialismului și comunis- mului, să aplice în viață cunoștințele în- sușite. Urmînd aceste indicații, punîndu-'e la baza întregii sale activități, Comsomo- lul a devenit un puternic sprijin al par- tidului în marea operă a construcției so- cialiste. In anii construcției socialiste tineretul sovietic a muncit cu un entuziasm nemai- întîlnit. Comsomolul a fost o adevărată unitate de șoc. Inițiativa tineretului, cla- nul său creator, îmbinate cu însușirea te* meinică. a tehnicii celei mai moderne, aii dat o contribuție deosebită în marea bă- tălie pentru construirea socialismului^ In tot acest timp Comsomolul a fost călăuzit zi de zi de porunca lui Lenin care a cerut tineretului să învețe. CC. al P.C.U.S., în frunte cu I. V. Stalin, a în- drumat în permanență Comsomolul în vederea aplicării indicațiilor lui Lenin și a dezvoltat aceste indicații corespun- zător noilor condiții. Pentru marea contri- buție adusă la opera de construire a so-1 cialismului guvernul sovietic a decorat pentru a doua oară Comsomolul, decer4 nîndu-i ordinul „Steagul Roșu al Muncii*^ Au urmat anii grei ai Marelui Război al Uniunii Sovietice pentru Apărarea Pa- triei. Partidul Comunist a îndreptat toate eforturile oamenilor sovietici în direcția zdrobirii agresorilor fasciști. întregul ti- neret sovietic a fost mobilizat de Comso4 mol la lupta împotriva cotropitorilor. Atît pe front, cît și în spatele frontului, tinere- tul, îndrumat și condus de partid, a săvîrj sit fapte de eroism legendar. Numele parti- zanei comsomoliste Zoia Kosmodemianska- ia, al membrilor „Tinerei Gărzi” din Kras-i nodon. al lui A’.exandr Matfosov și al mul* tor alți tineri sovietici sînt rostite astăzi cu admirație și respect nu numai de ti- neretul sovietic, de oamenii sovietici, ci și de tineretul din celelalte țări, de oa- menii cinstiți din întreaga lume. Pentru meritele sale excepționale față de patria în anii războiului și pentru marea operă de educare a tineretului, guvernul sovie- tic a acordat tă distincție. In anii de tregul popor pat activ la munca pentru nilor grele ale războiului. Pătruns de un fierbinte neretul sovietic a dovedit Comsomolului cea mai înal- „Ordinul Lenin". după război, alături de în- sovietic, tineretul a pârtiei4 vindecarea ră- patriotism, ti- hotărîrea lui de a munci neobosit pentru construirea comunismului. In industria grea, pe șan- tierele de construcții, în sovhozuri și col- hozuri, tineretul sovietic a muncit cu ab- negație pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor celui de al cincilea plan cin- cinal. Mii de tineri participă la marea operă de desțelenire și valorificare a pă- mînturilor întelenite din Altai și Kazah4 stan. Pentru tineretul din patria noastră și pentru educatorii lui, drumul glorios de luptă a] Comsomolului constituie un iz- vor nesecat de învățătură. Cu prilejul săr- bătoririi zilei Comsomolului. cadrele di-< dactice au posibi1 itatea să lărgească cu- noștințele tineretului nostru despre Com- somol, să determine creșterea continuă a dorinței tineretului nostru de a duce mai departe tradițiile eroice ale U.T.C. și de a învăța în permanentă din experiența Comsomolului pentru a deveni un ajutor de nădejde al Partidului Muncitoresc Ro- mîn în opera de construire a socialismu- lui în patria noastră. a Dobrogea. Numai cu un an mai tîrziu In urmă cu 5 ani, la 26 octombrie 1950, avut loc istoric'a plenară a C C. al a P.M.R. care a discutat și a aprobat ra- portul expus de tovarășul Gh. Gheorghiu- Dej asupra planului de electrificare a pa- triei noastre. La baza politicii partidului de electrificare a țării stau genialele in- dicații ale lui Lenin potrivit cărora elec- trificarea trebuie sa meargă cu un pas înaintea industrializării. Poporul nostru a primit cu încredere și entuziasm marea veste cu privire la electrificarea țării. Partidul a explicat ma- selor largi ale poporului că îndeplinirea prevederilor planului de electrificare ne va ajuta să lichidăm greaua moș'enire ră- masă de la burghezie în domeniul pro- ducției de energie electrică, să trecem e- conomia națională pe o bază tehnică nouă, modernă și a chemat poporul Ln lupta pentru înfăptuirea planului de electrifi- care. De atunci au trecut doar cinci ani. In această perioadă au fost obținute reali- zări importante în toate sectoarele prevă- zute în planul de electrificare. încă în anul 1952 au fost puse în funcțiune marea termocentrală „Gh. Gheorghiu-Dej" de la Doicești și termocentrala Ovidiu II din început să producă energie electrică puter- nica termocentrală „Steaua Roșie" de la Sîngeorgiu de Pădure. Astăzi furnizează, de asemenea, energie electrică și noua termocentrală de la Comănești. Cu mîndrie vorbește poporul nostru și de succesele obținute în construcția cen- tralelor hidroelectrice. In anul 1953 a fost pusă în funcțiune hidrocentrala de la Mo- roeni. La Bicaz se desfășoară cu intensi- tate munca pe șantierele hidrocentralei „V. I. Lenin". cea mai mare lucrare a pla- nului de electrificare. Harta energetică a patriei noastre va fi complectată în anii ur- mători cu noi și importante centrale elec- trice care sînt astăzi în curs de construc- ție In cei cinci ani care au trecut de 'la adoptarea planului de electrificare puterea instalată a centralelor a crescut de două ori. Rezultatele obținute în electrificarea tării au avut o mare însemnătate pentru dezvoltarea industriei noastre grele — baza dezvoltării întregii economii națio- nale. întrucît a crescut producția de ener- gie electrică, în acești ani au intrat în funcțiune o serie de fabrici noi și s-a fo- losit mai din plin tehnica nouă. S-au făcut pași însemnati înainte și în domeniul elec- trificării agriculturii și a satelor. Au fost construite 'la sate numeroase microcentra- le care folosesc apa. combustibilul local sau deșeurile combustibile. Intreprinderi- ‘ le statului au furnizat pentru agricultură numeroase grupuri electrogene si mdtoare electrice pentru acționarea batozelor, a pompelor de irigat etc. In acești cinci ani au fost electrificate mai multe sate deeît s-au electrificat în 60 de ani în timpul regimului burghezo-moșieresc. In anii guvernării moșierilor și capita- liștilor Romînla n-a avut o industrie elec- trotehnică proprie. Ca și în alta multe domenii, și în acest important sector de activitate produsele necesare erau impor- tate în cantităti neîndestulătoare și. bine- înțeles. la preturi și în condiții înrobi- toare. Astăzi poporul nostru dispune de o industrie electrotehnică în plină dezvol- tare. cu care pe bună dreptate ne m*n- drim. Poporul romîn este pe deplin conștient că marile sale realizări pe drumul electri-' ficării patriei ar fi fost.cu neputință fără ajutorul permanent, frățesc și dezintere- sat al Uniunii Sovietice. Tara Soc;alis- mului victorios ne-a pus Ia dispoziție o bogată documentație tehnică, ne-a livrat utilai de înaltă tehnicitate, ne-a trimis specia'isti cu o vastă pregătire și cu ex- periență, care au participat direct, alături de muncitorii și tehnicienii romîni, la montarea și punerea în funcțiune a insta- lațiilor. Nu este departe timpul cînd. datorită a- jutoruhii primit din partea U.R.S.S., tara noastră va putea produce energie electri- că nu numai pe baza folosirii apei și a cărbunelui, ci și pe baza utilizării energiei termo-nucleare. Realizările obținute în primii cinci ani ai planului de electrificare a tării consti- tuie o nouă si puternică confirmare a ius- teței politicii partidului și gitveinului nostru, politică ce pornește de la intere- sele fundamentale ale poporului și se bizuie pe marea si Inepuizabila forță a poporului, pe capacitățile creatoare ale oamenilor muncii. Poporul nostru, strâns unit în ju- rul partidului și guvernului și bucurîndu- se de ajutorul frățesc al Uniunii Sovietice și al tarilor de democrație populară, știe că nimic nu-1 va putea împiedica să con* struiască cu succes socialismul în patria' noastră. In aceste zile, cînd facem bilanțul cod-' nic al succeselor obținute în electrificarea tării — întregul nostru popor muncitor își manifestă hotărârea de a continua cu în* dîrjire lupta pentru îndeplinirea sarcini; lor mari ale celei de a doua etape a pla4 nului de electrificare. Electrificarea patri4 ei noastre este o cauză a întregului popor. întîmpinarea celui de al doilea Congres al partidului constituie pentru poporul nostru un prilei de intensificare a efortu- rilor pentru înfăptuirea programului de măsuri economice elaborate de partid șl guvern în vederea sporirii bogăției națio- nale în scopul ridicării continue a nive- lului de trai material și cultural al celor ce muncesc. Poporul nostru este hotărit să obțină noi succese pe frontul electrificării patriei. Opera de electrificare a tării cere eforturi susținute și din partea lucrătorilor din în- vâtămînt. Avem marea datorie de a asigu; ra o înaltă pregătire a viitorilor ingineri care vor lucra în acest important sector de activitate. Școlile profesionale de uce- nici. școlile tehnice și școlile tehnice dd maiștri trebuie, de asemenea, să acorde o mare atentie pregătirii cadrelor care voa* lucra pe tărîmul electrificării patriei. Si în fata școlii de cultură generală electrifi- carea tării ridică probleme însemnate, atîi cu privire la instruirea cît si la educarea tineretului, la pregătirea lui pentruviață, pentru munca productivă. Să aiutăm ti-’ neretul să dobîndească în anii de școala o serie de cunoștințe de care să se poată folosi în viată. Pedagogii trebuie să facă cunoscute elevilor marile realizări obți- nute de ponorul nostru muncitor pe drU4 mul electrificării R.P.R-, să dezvolte dra* gostea tineretului pentru tara noastră^ atît de bogată în resurse naturale, pentru' talentatul și harnicul nostru popor care folosește cu pricepere aceste bogății în vederea continuei sporiri puterii patrieL împreună cu întregul nostru popor mun« citor, lucrătorii din învățămînt sînt hotă* rîti să-ș' sporească eforturile pentru a ob* tine noi succese pe drumul înfloririi pai triei. GAZhfA (IWAJAMFW .(H ( I Pag. 2-a L V. MICIURIN, marele transformator al naturii Se împlinesc zilele acestea 100 Ide ani de li nașterea Iui Ivan Vladimirovici'Miciurin, genial transforma lor ai naturii vii, înfăp- tuitorul unei adevărate revoluții în șiiin.a biologică. învățătura lui Miciurin reprezintă-o con- firmare strălucea și o fundamentare nouă în domeniul naturii vii a materialismului fi- tezofic marxist. Principiile biologice ale Iui Miciurin, sprijinite pe un bogat material de fap.e privind transformarea naturii plante- lor, sipulberă definitiv concepția idealistă despre formarea organismelor cu ajutorul u- nor forțe supranaturale, denumite în'prezent de susținătorii idealismului forțe vitale", „forțe formatoare" etc. Principiile Iui Miciu- rin și sutele de soiuri noi create de el de- monstrează că viața este, prin natura ei. ma- terială, că ea apare și se dezvoltă potrivit legilor obiective ale naturii vii, care acțio- nează independent de conștiința omului, dar pe care oamenii pot și au datoria de a le descoperi, pentru că numai cunoscîndu-le și sprijinindu-se pe ele pot să dirijeze cu suc- ces cursul fenomenelor potrivit nevoilor lor. Născut la 28 octombrie 1855 în districtul Pronsk, gubernia Riazan, Ivan Vladimirovici Miciurin a dovedit încă din copilărie o adevă- rată pasiune pentru cultura plantelor. Dedi- cîndu-se acestei activități, el își propunea să în octrască soiurile de plante fructifere semi- sălbatice și neplăcute la gust din zona cen- trală a Rusiei cu soiuri cu fructe bune, gus- toase, să creeze o pomicultură nordică, să transforme unele plante sălbatice în plante de cultură cu calități superioare și să creeze specii noi de plante, care să corespundă pe deplm cerințelor omului. Aceste sarcini, care aveau o ma-e însemnătate socială, dovedesc Ina'tul patriotism al lui Miciurin. încrede- rea lui în posibilitatea omului de a transfor- ma natura. Miciurin a cunoscut darwinismul și a a. cordat o deosebită prețuire lucrărilor lui Ti- mirazev cu privire la fiziologia plantelor, lucrări care au constituit pentru el un aju- tor de mare însemnătate. Căutînd metode r.oi de aclimatizare a plantelor sudice în nord, Miciurin începe să aplice hibridarea sexuată între soiurile sudice și străine cu calități superioare și soiurile locale rezis- tente la ger, tinzînd să întrunească în hi- brid calitățile ambilor părinți. El a părăsit Insă mai tîrziu această metodă, pentru că la hibrid dominau caracterele părintelui local. Pen'ru a obține plante rezistente la frig, el le crește din semințe în condiții aspre și face selecția în masă a puieților cu însu- șiri bune. El denumea această metodă, care nu-l satisfăcea, pentru că se baza pe apa- riția fntîmplăîoare a caracterelor valoroase, metodă „căutătoare de comori". Lărgind sfe- ra h bridării sexuale, Miciurin a încrucișat forme îndepărtate din punct de vedere geo- grafic sau ca înrudire, elaborînd metode ne- cunoscute pînă atunci de înfrîngere a rezis- tentei la încrucișare. Miciurin a descoperit dezvoltarea în sta- dii a plantelor și, legată de aceasta, legea plasticității organismelor tinere. EI a apli- ca: pe scară largă hibridarea vegetativă și a elaborat metoda dirijării dezvoltării-, meto- da mentorului. Plin'de grijă pentru îmbunătățirea horti- culturii ruse, Miciurin a propus în repetate tînduri departamentului agriculturii luarea unor măsuri corespunzătoare. Propunerile lui au fost însă sistematic respinse. Cu tonte lipsurile pe care trebuia să le în- dure și care îi frînau în mare măsură acti- vitatea. cu toate suferințele lui morale, de- terminate de umilirea la care-1 supunea cli- ca conducătoare țaristă, Miciurin n-a vrut niciodată să-și părăsească patria. Cînd, în 1913, cîțiva oameni de afaceri americani i-au propus să-i cumpere pepiniera și I-au che- mat să lucreze în America, el a respins cu ho ărîre această propunere, socotind că rea- lizările lui. întreaga lui activitate științifică apar,in poporului și pat-iei sale. Marea Revoluție Socialistă din Octombrie a însemnat pentru Miciurin începutul unei vieți noi. Ea i-a deschis perspective nemai- întilnite de dezvoltare. Vladimir Ilfei Lenin l-a socotit pe Miciurin ca un mare savant și revoluționar al florei și aprecia cercetările lui ca avînd o deosebită importanță pentru stat. Puterea sovietică i-a acordat lui Miciu- rin fot sprijinul .pentru dezvoltarea activității sale, punîndu-i la dispoziție posibilități teh- nice și materiale tot mai mart. In 1932, orașul Kozlov, unde a lucrat Mi- ciurin, a primit numele de Miciurinsk. Acum, ăcdlo unde Odinioară se afla pepiniera lui, s-âu creat o grădină-sovhoz de 5000 de ha'., un institut de cercetări pomicole, o facultate de selecție, Cursuri de agricultură, o școală medie tehnică, o stațiune agricolă pentru copii, o școală experimentală și un laborator de genetică, care poartă numele celebrului transformator al naturfi. ★ Studiind temeinic, in anii puterii sovieti- ce, operele filozofice ale lui Mlarx, Engels, Lenin și Stalin, I. V. Miciurin a aplicat în mod conștient, în cercetarea experimentală și în generalizările teoretice, materialismul dia- lectic. In acest fel el a transformat darwinis- mul îrttr-o știință activă, Care revoluționea- ză natura vie. Unul dintre cele tnai însemnate merite ale lui Miciurin constă în faptul că, ipătrunzînd unitatea dialectică dintre dezvoltarea onto- genetică (individuală) și cea filogenetică (is- torică) a speciei, a descoperit acțiunea legii biogenetice — ontogenia repetă filogenia — în evoluția plantelor, manifestarea ei în dez- voltarea stadială a plantei. Această descope- rire a avut consecințe practice deosebit de Importante. Prin descoperirea fenomenului diferențierii calitative stadiale a diferitelor părți ale plantei, practica transformării di- rijate a organismelor vegetale a fost pusă pe bâze științifice. Miciurin a rezolvat taia din cele mal im- portante probleme ale geneticii, șl anume stabilirea cauzelor varlabilității, adică a cau- zelor acelor modificări Care deosebesc pe in- divizii unei specii între ei, care deosebesc pe Urmași de părinți. Beztndu-se pe îndelun- gata sa practică, el a arătat că Varfabilitatea apare în funcție de condițiile variabile de mediu în care Se dezvoltă fiecare generație și flecare Individ din aceeași generație. Re- zolvarea justă a acestei probleme înarmea. ză pe practicieni cu metode eficace de trans- formare dirijată a naturii organismelor. Fără el aștepte apariția întîmplătoare a modifică- rilor utile omului, pentru a întări apoi aces- te modificări pe «alea selecției artificiale, Conf. univ. Octav Munteana Miciurin a provocat apariția variațiilor do- rite, supunând organismul tînăr condițiilor de med:u extern, alese în mod rațional pe baza unui plan dinainte stabilit. . Efectuînd această mtrncă, el a descoperit legile plasticității organismelor vegetale în Stadiile ținere de dezvoltare, legi potrivit cărora cele mai plastice organisme sînt pu- ieții hibrizi cei mai tineri, butașii crengilor interioare, adică organisme cît mai tinere din punctul de vedere al dezvoltării stadiale, și soiurile care au iost supuse in timpul exis- tenței lor unor modificări dese și brusce. Pe această cate Miciurin a putut crea noi soiuri de plante. Una dintre laturile deosebit de importan- te ale activității lui Miciurin o constituie continuarea teoriei materialiste a lui- Darwin și Timiriazev cu privire la ereditate, teorie potrivit căreia prin ereditate se înțelege păstrarea și transmiterea la urmași a ceea ce este asemănăto- în- structura în f’Z'Olog'a și în particularitățile f.zico-chimice ale orga_ nismeior. îmbogățind această teorie, el a demonstrat variabi li ta tea eredității, arătînd rolul condițiilor mediului extern în .formarea organismului. Miciurin a dovedit caracterul fals al teoriilor weissmamst-miorganiste, care pretind că prin ereditate se transmit ca- ractere gata formate, și a demonstrat că prin ereditate se transmit numai tendințe de a cere anumite condiții de dezvoltare, de a a- lege și a asimila aceste condiții. Dacă cerin- țele organismului nu sînt satisfăcute, mai a- Ies în stadiile tinere, organismul fiind silit să asimileze noi condiții de mediu își sch mbă în mod corespunzător eredilatea. Realizările lui Miciurin demonstrează că ereditatea nu se datorește unei „substanțe ereditare" spe- ciale, independentă de restul corpului, cum în mod neîntemeiat susțin weissmanist-mor- ganiștii, ci’ că ea este o proprietate a înlre- gului corp viu și a oricărei părți vii din corp. Modificarea eredității nu se produce în- timplător, fără cauză, cum susține teoria mutaționistă a lui De Vries, ci prin mortifi- carea tipului normat de metabolism, care are ca rezultat apariția însăși a mutațiilor. Tezele lui Miciurin despre ereditate, des- pre biologia dezvoltării organismelor, consti- tuie baza teoretică a metodelor sale de di- rijare a variabilității organismelor vegetale: metoda aclimatizării, hibridarea sexuată, hi- bridarea vegetativă, metoda mentorului. Elaborarea acestor metade a dus nu nufllal la îmbogățirea științei' biologice, cl și la, crearea a peste 300 de soiuri noi de plante, care demonstrează uriașele posibilități ale o. inului de a transforma natura. Astfel, prin metoda aclimatizării, care constă în crește- rea plantelor sudice din semințe semănate în regiuni nordice și în selecția puieților rezul- tați, Miciurin a obținut varietățile Mur-abun- dent, vișinul Plodorodnaia a! lui Miciurin, cireșul Pervaia Lasfocika. Prin metoda hi- bridării sexuale a creat varietățile Antonov- ka galbenă, Antonovka safrannaia, Slavian- ka, iar prin încrucișarea repetată a hibri- zilor cu cele mai bune varietăți străine de cultură, ale căror însușiri se consolidează în acest fel, varietățile Pepin safran. Bellefleur roșu. Paradox etc. Prin hibridarea sexuată îndepărtată din punct de vedere geografic (adică între soiuri străine de locul unde ur- mează a fi crescut hibridul), metodă care e- vită dominanta la hibrid a caracterelor unute din părinți, Miciurin a creai celebrele soiuri Beurre de iarnă al lui Miciurin. Bellefleur Kitaika etc. Folosind hibridarea sexuată în- depărtată din punct de vedere sistematic (între specii și între genuri). Adiciurin a pu- tut obține nu numai varietăți superioare, ci chiar și specii cu totul noi, cum este Cera- padus. obținut din încrucișarea vișinului de stepă cu vișinul de Pensilvania și cu măli- nul japonez. Rezultate deosebit de Valoroase în trans- formarea dirijată a naturii a obținut M'iciu- rin și prin folosirea metodei hibridării vege- tative (altoiri în care componențîi se deose- besc din punctul de vedere al vîrstei sta- diale). Aplicfnd această metodă el a creat, de pildă, soiul de mere Reinette Bergamotte. Miciurin a elaborat metoda mentorului (a educatorului). Această metodă constă în edu- carea la hibrid a însușirilor dorite, folosind hibridarea vegetativă astfel îneît un compo- nent — educatul — să fie obligat a se hrăni cu produsele elaborate de celălalt component — educatorul. Pe baza acestei metode Mi- ciurin a creat excelentul soi Kandil Kitaika și numeroase alte soiuri la care dezvolta, uupă voie, anumite însușiri și caractere. Munca uriașă pe Care a desfășurat-o Mi- ciurin pentru crearea unor noi soiuri de plan- te i-a dat prilejul să descopere legile domi. nanței caracterelor, prin cunoașterea cărora se pot prevedea care sînt plantele reprodu- cătoare ale căror caractere vor domina în hibrid și caracterele căror plante nu se vor mai manifesta sau vor dispărea cu totul în anumite condiții de dezvoltare a hibridu. lui. Descoperind aceste legi, Miciurin a înlă- turat așa-zisele legi ale lui Mendel, care se bazează pe ideea hazardului, și l-a înarmat pe practicieni cu posibilitatea de a alege pe- rechile parentale cu scopul de a reuni în hibrid ansamblul de însușiri și caractere do- rite. Dezvoltând în mod creator darwinismul, Miciurin a ridicat selecția artificială pe o treaptă superioară, a descoperit metodele care pot determina apariția modificărilor într-un sens bine definit. In căutarea legilor dialectice ale dezvol- tării plantelor, Miciurin a pus în evidență, în experiențele sale de hibridare îndepărtată, apariția prin salt a caracterelor complect noi. El arată că transformările în salturi sînt proprii organismelor celor mai tinere și în- deosebi celor hibride, care se formează în condiții climatice, de sol etc., neobișnuite lor. La istorica sesiune din 1948 a Academiei de Științe Agricole ,.V. I. Lenin" din U R S.S., acad. T. D. Lîsenko, continuatorul lui Miciurin, a ținut raportul „Despre situa- ția în științele biologice". Acest raport a marcat înfrîngerea definitivă a weissmanism- morganismului și triumful învățăturii lui Miciurin. întemeietorul biologiei materialist- diaiectice. ★ In țara noastră, aniversarea a 100 de ani de la nașterea lui Miciurin este sărbătorită în condițiile create de regimul nostru demo- crat-popular, ale prieteniei de nezdruncinat cu Uniunea Sovietică. Aceste condiții ne dau nu numai posibilitatea de a cunoaște în mod nelimitat cuceririle științei miciuriniste, ci și de a le aplica în mod creatoar în țara noastră. Luptînd pentru ridicarea nivelului de trai al poporului munci- tor, pentru progresul științei, biologii din țara noastră se străduiesc să aplice într-o măsură cît mai largă învățătura miciurinis- tă. Astfel, prin alegerea individuală sau în masă a celor mai bune plante din diferite populații locale, în țara noastră au fost ob- ținute numeroase soiuri și linii de grîu, orz, ovăz, pătlăgele roșii, varză. Prin metoda hi- bridării sexuate au fost create în țara noa- stră numeroase soiuri de grîu de toamnă, grîu de primăvară, orz de toamnă, in pentru fibre, soiuri valoroase de pătlăgele roșii, care se remarcă prin producții mari și cali- tate superioară. In vederea sporirii producți- ei de porumb s-au obținut combinații hibride între porumburi romînești. ca și între acestea și soiuri străine, care dau sporuri de produc, ție pînă la 40% față de soiurile raionate. Metoda hibridării sexuate se aplică și la po- mii fructiferi, avînd drept rezultat sporirea rezistenței lor la secetă, ger, boli, atacatori, sporirea productivității. Din acest punct de vedere se remarcă hibrizii de piersic, de cais, de prun, de căpșun, de vișin. Aplicarea metodei hibridării sexuate înde- părtate preocupă tot mai mult pe agrobio- logii noștri. Majoritatea liniilor hibride ob- ținute prin încrucișarea griului cu secara au o creștere și dezvoltare mai viguroasă, sînt mai rezistente la secetă și dau o producție cu 12-14% mai mare față de soiul raionat. Hibridarea vegetativă a fost făcuta la ce- reale (prin transplantarea embrionului pe endosperm străin), între fasole și soia, între diferite so:uri de cartofi. Prin metoda men- torului, aplicată la pomii fructiferi și vița de vie, s-a obținut îmbunătățirea sensibilă a unor calități și însușiri cura ar fi culoarea, procentul de zahăr din fructe, precocitatea, gustul etc. Succese însemnate s-nu realizat și la spe- ciile de animale domestice. ★ O deosebită însemnătate se acordă în țara noastră înarmării tineretului cu principiile învățăturii miciuriniste, în vederea pregăti- rii Iui pentru o participare activă la dezvol- tarea agriculturii noastre, la lupta pentru transformarea naturii conform nevoilor omu- lui. In această lumină au fost elaborate noile planuri și programe de învățămînt, ca ș! noile manuale de științe naturale. O bună parte din școlile elementare și medii a fost înzestrată cu terenuri experimentale, care înlesnesc pregătirea practică a elevilor în domeniul agriculturii. In ajutorul cadrelor didactice s-au tipărit, pe lingă manuale șl metodici, materiale privitoare la învățătura miciurinistă, la organizarea muncii în afară de clasă și extrașcolare a tinerilor miciuri- niști etc. Pentru înarmarea profesorilor de biologie cu cunoașterea învățăturii miciuri- niste s-au organizat numeroase lecții și de- monstrații practice la cursurile de perfecțio- nare a cadrelor didactice. Folosind condițiile create, mulți învă- țători și profesori de științe naturale pregă- tesc din rîndurile elevilor oameni în stare să înțeleagă legile naturii, să știe să utilizeze aceste legi în folosul societății. Numeroase parcele experimentale școlare au devenit ade- vărate laboratoare vii, în care tinerii miciu- riniști din șcblile noastre învață să efectueze lucrări practice și experiențe, își însușesc temeinic cunoștințe despre legile biologice descoperite de marele Miciurin. Așa, de e- xemplu, elevii școlii din comuna Priboeni, regiunea Pitești, efectuează pe parcela expe- rimentală lucrări practice variate, care lăr- gesc și consolidează cunoștințele însușite de ei în timpul orelor de curs și, în același timp, îi înarmează cu deprinderi practice. Cadre- le didactice de la școala din Priboeni se străduiesc să-i ajute pe elevi să înțeleagă scopul lucrărilor practice desfășurate pe par- celă, îi învață să tragă, pe baza observații- lor făcute, concluzii cu caracter general, să urmărească unitatea între organism și me- diu, să observe comparativ dezvoltarea plan- telor. Tinerii naturaliști de la școala pedago- gică din Cărei au organizat în cadrul cercu- lui de elevi un ciclu de referate cu privire la învățătura miciurinistă. Asemenea exem- ple pot fi numărate cu sutele în școlile pa- triei noastre. învățătura miciurinistă ocupă un loc de frunte în instituțiile noastre de învățămînt agricol, ca și în facultățile cu caracter biologic, care pregătesc cadre corespunzătoa- re penlru agricultură, pentru munca peda- gogică, precum și pentru cercetările în do- meniul biologiei. Tineretul nostru își însu- șește cu dragoste învățătura marelui trans- formator al naturii, se pregătește astfel ta- cit s-o poată aplica cu succes în activitatea lui viitoare. Sărbătorind 100 de ani de la nașterea lui Ivan Vladimirovici Miciurin, oamenii muncii din instituțiile noastre de învățămînt își în- tăresc hotărîrea lor de a pregăti transforma- tori activi ai naturii, pa.rticipanți de frunte la lupta omenirii pentru stăpînirea naturii vil, parte tategnantă a luptei pentru bună- ata.re, pentru progres. Literatura Optzeci de milioane de cauți pentru copii — acesta este numai tirajul Editurii „Detghiz" (Editura pentru copii) din Mos- cova. Cărțile publicate de „Detghiz” se adresează copiilor de vîrsta mică, mijlo- cie și mare, și sînt de cele mai variate genuri: literatură beletristică, cărți de aventuri, versuri și basme, cărți de popu-. larizare a științei și multe altele- Care s-imt cărțile cele mai răsotn- dite în rândurile copiilor și ale tine- retului ? Gusturile și cerințele tine- rilor cititori sint foarte variate, dar se poate observa fără greutate popu- laritatea deosebită de care se bucură unele din operele pentru copii Mieii ci- titori au primit cu plăcere noua carte a umoristului lor preferat. Nikolai Nosov, intitulată „Aventurile, lui Niznaika ș> ale prietenilor săi”. Cartea este scrisă în forma unui basm vesel, care cuprinde ne numărate aventuri de tot felul. Din calei- doscopul vesel al întâmplărilor care se pe- trec ou încrezutul și ambițiosul Nizna:ka („Nu știu nimic") se desprinde neforțat, dar vădit o idee pe înțelesul copiilor: tre; buie să înveți, trebuie să cunoști cît mai mult, pentru a nu nimeri în situații ridi- cole și pentru ca alții să te respecte. Plă- cerea micilor cititori ai „Aventurilor lui Niznaika" este snorilă de faptul că autorul acestui basm, Nikojaî Nosov, le este bine cunoscut din cărțile sale anterioare, pline de umor și veselie molipsitoare — „Vitea MaleeV la școală și acasă”, „O mică te- milie veselă" etc. Școlarii din clasele superioare citesc cu emoție „Povestea primei iubiri" de N kolai Atarov- Această carte, scrisă cu multă pasiune și căldură, ridică problemele se- rîoase ale prieteniei și iubirii tinerești. „Povestea primei iubiri” provoacă discuții aprinse în școală, în familie. Puritatea mo- rală a eroilor săi, exigența lor față de ei înșiși și față de viața înconjurătoare sînt apropiate tineretului, care le înțelege foarte bine. Atenția tineretului a fost captivată, de asemenea, de scenariul literar „Prima zăpadă’" al tinerei scenariste Tatlana Sitina, publicat in revista „Isskustvo- Kino". Cu o sinceritate aspră scriitoarea povestește despre un tînăr care s-a pomenit într-o situație dificilă, despre felul cum oamenii sovietici îl ajută să învingă dificultățile, despre caracterul lui care se oțetește în aceste împrejurări grele. ’ Marele succes al piesei tînărului drama- turg Viktor Rozov „Intr-un ceas bun” — care se joacă atît pe scenete teatrelor pen- tru copii cît și pe cete ale teatrelor pentru adulti — se explică prin meritele artistice ale acestei piese despre absolvenții școlii sovietice și despre alegerea de către aceștia ia drumului în viață, precum și prin atmosfera marii prietenii și a idealu- rilor înalte în care trăiesc, eroii piesei. Succesul piesei „Inir-un ceas bun", scrisă i Aniversarea centenarului lui I. Y. Miciurin Sub R.P. R., A.S.I.T. naturale auspiciile Academiei Consiliului central și Societății de științe Și după amiază geografice, marți a avut Ioc la Casa Prieteniei Romîno-Sovie- tice un simpozion organizat cu prilejul aniversării a 100 de ani de la nașterea savantului sovietic I. V. Miciurin. Cuvintul de deschidere a fost rc.stit de acad. Eugen Macov- schi. Prof. univ. N. Sălăgeanu a piezentat referatul „Principiile biologiei miciuriniste", prof. u- niv. Nichifor Ceapoiu a vorbit despre „Realizările miciuriniste în ameliorarea plantelor agrico- le", prof. Th. Bordeianu a făcut o expunere intitulată pomicolă din R.P.R. calea trasată de I. V. „Știința urmează Miciurin". sovietică pentru copii pentru școlarii mai mari, nu este cu nimic mai prejos de succesul ultimei piese oare se joacă pe scena Teatrului central pentru copii și anume „Dimka, — nevidimk?" (Dimka invizibilul) t un vodevil pentru școlarii cei mai mici. Toate acestea, precum și alte opere li- terare pentru copii, continuă .și dezvoltă trad;tia nobilă și umanistă a literaturii sovietice pentru copii. Unul dintre cei mai talentati reprezen- tanți ai acestei literaturi a fost Ârkadi Gaidar, scriitorul atît de iubit de copii- In operete sate „R.V.S.”, „Școala", „Soarta toboșarului", „Ținuturi îndepărtate”, „Ciuk și Ghek", „Timur și băieții lui” Gaidar a creat chipul copilului și al adolescentului sovietic al cărui caracter se formează în împreiurări grele, oare este curajos, îndrăzneț și sincer. Povestirile lui Gaidar sînt pline de aventuri, dar situațiile cri- tice nu joacă în ele‘decît un rol auxibar. Principialul în aceste povestiri este însăși copilul, adolescentul — creșterea lui, for- marea caracterului lui, soarta și viitorul lui. Literatuna sovietică pentru copii a atras în rîndurile sale un mare număr de scriitori tatentați. Printre ei se numără Alexei Nikolaevici Tolstoi, Mihai) Priș- vin, V. Maiakovski, poetul Nikolai Tihonov, Veniamiin Kaverin. Valentin Kataev, Konstantin Paustovski și mulți ■alții care au închinat literaturii pentru copii operele lor cele mai curate si mai desăvîrșite. Nu putem să nu fim de acord cu faptul, de pildă,bcă lucrările pentru copii „O pînză în depărtare” și „Fiul regi- mentului" de V. Kataev sînt în adevăr cete mu; bune opere ale acestui scriitor. Putem considera desigur drept una dintre ■cele mai bune cărți ale lui V. Kaverin ro- manul pentru tineret „Doi căpitani”. Cunoscutul poet și neîntrecutul traducă- tor ial lui Shiakespeare și Robert Burns, Samuil Marșak, atinge cea mai mare sim- plitate și expresivitate a versului, ceia mai puternică realitate a subiectului tocmai în operete pentru copii. Și cît de mult poate învăța copilul citind sau ascultmd versu- rile precise, sonore, parcă sculptate ale lui S. M-arșak I Copiilor mici le plac foarte mult și basmele vesele în versuri ale lui Kornei Ciukovski. In ele poetul folosește cu mult succes observațiile lui asupra limbii copiilor mici, despre care a povestit lucruri atît de interesante în cartea sa „De la doi pînă la cinci". O muncă rodnică în domeniul poeziei pentru copii desfășoară Agnia Barto. Portretele sale satirice — neglijenti, leneși, prefăcuti, fetițe cărona le place să trăncănească, fricoși și alte personaje înzestrate cu tot felul de lipsuri — capătă o largă răspîndire în viața de toate zilele a copiilor. Cu mult talent lu- crează în domeniul poeziei pentru copii și al dramaturgiei pentru copii Serghe’ Mihalkov. Este pur și simplu imposibil să găsești în Uniunea Sovietică un copU care să nu cunoască pe de rost poezia sa „Unțhiul Stepa", sau să nu fi citit, dacă n-a văzut pe scenă și Pe ecran, pieăa „Cravata roșie". Un loc important în literatura sovietică pentru copii îl ocupă cărțile științifico- artistice și de aventuri. Cărțile despre natură ale lui Vitali Bianki. mai ales „Gazeta pădurii”, dezvoltă .dragostea copiilor pentru natură, spiritul lor de ob- servație ; poate că mulți biologi și-mu ales drumul în viată datorită puternicei influ- ente pe care au exercitat-o asupra lor, în anii copilăriei, cărțile lui V. Bianki. Tre- buie subliniată importanta cărții „Po- vestea unui plan măreț" de Mihail Ilin, care într-o formă accesibilă pentru copii, vie și atrăgătoare, povestește despre pla- nul construcțiilor grandioase ale Uniunii Sovietice. In literatura știimțifico-beletris- tică lucrează cu mult drag eminentul academician sovietic V. A. Obrucev. Scriitorii sovietici pentru copii abor- dează cu plăcere tema educației interna- ționaliste a copiilor, povestind despre viața copiilor oamenilor muncii de peste hotare și cultivînd la copiii sovietici senti- mentul de prietenie si dragoste frățească față de prietenii lor de aceeași vîrstă din străinătate. Intr-un articol scurt nu este posibil de a enumera pe toti scriitorii care lu- crează pe tărimul literaturii sovie- tice pentru copii, de a prezenta, cel putui în linii generale, stilul fiecăruia dintre ei. de a aminti despre întreaga varietate a temelor si genurilor. Literatura sovietică pentru copii crește și se dezvoltă; sporește numărul edițiilor și al tirajelor de cărți; apar noi ziare și reviste pentru copii și tineret. Astfel, nu de mult a apărut noua revistă „lunosti” (Tinerețea), sub redacția cunoscutului scriitor Valentin Kataev, atît de iubit de cititorii săi. Revista are un profil interesant, care corespunde pro- blemelor ce-i frămîntă pe tinerii cititori. In tiraje de sute de mii de exemplare se reeditează operete literaturii clasice ruse și străine nentru copii și tineret De o uriașă popularitate în mijlocul tinerilor cititori se bucură basmele lui H. Ch. Andersen, aile lui Ch. Penrault, ale frăți or Grimm, ca și alte cărți cunoscute în lunma întreagă, ca „Don Quijotte", „Robinson Crusoe”, „Călătoriile lui Gulliver", „Co- liba lui Moș Toma”, cărțile lui F. Cooper, ale lui Mark Twain și altor reprezentanti dintre cei mai buni ai literaturii aniver- sate, din operele cărora copiii sovietici se adapă cu ideile binelui, ale umanismului, ale progresului. Scriitorii sovietici pentru copii leagă strîns munca lor de activitate^ pedago- gilor, a școlii, de întreaga viata a tării. Ei știu că operele lor slujesc înaltului scop al educării tinerei generații sovietice în spiritul moralei comuniste. cinstea marii sărbători Bazarul cărții sovietice La Institutul pedagogic din București ■< << << Tema referatului prezentat a- poi de prof. univ. C. C. Geor- gescu a fost „Știința miciuri- nistă în sprijinul silviculturii din R.P.R.“. Despre „Realizările miciuriniste în zootehnia din R P.R ", a vorbit dr. N. Teodo- reanu. Prof. univ. M- Manoliu a prezentat apoi referatul inti- tulat „învățătura lui I. V. Mi- ciurin, un bun al poporului". Acțiunile pionierilor Pionierele de la școala medie de fete ar 10 din Capitală în- tlmpină cu noi realizări ziua de 7 Noiembrie. Ultimul număr al gazetei de perete, pionierele l-au închinat lunii prieteniei romino-sovieti- ce. Aici se pot citi articole ca ,,Să urmăm exemplul școlarilor sovietici", ,,Ciim ne ajută car- tea sovietică în munca noastră" etc. In luna aceasta, pionierele de la școala medie nr 10, au tri- mis numeroase scrisori pionie- relor de la o școală din Mos- cova. Ele au vorbit în aceste scrisori despre succesele lor la învățătură, despre felul cum își petrec timpul liber, despre acti- vitatea pe care o desfășoară în cadrtd cercurilor pe materii. Pionierele participă în acea- stă lună și la manifestări spor- tive, ca și la o serie de acțiuni gospodărești. Așa, de pildă, cele zece detașamente din școală au organizat un concurs de șah. In cinstea zile; de 7 Noiem- brie pionierele de la școala me- die nr. 10 și-mi luat angajamen tul să adune 500 kg fier vechi Angajamentul a și fost depășit. C. BOGDAN Aspect de la deschiderea Bazarului cărții sovietice din Capitală, organizat cu prilejul Lunii prieteniei romîno- sovietice. Au studiat în U. R. S. S La uzinele „23 August" lucrează un care nu de mult puteau fi întilniți în grup de tineri ingineri sălile de cursuri și în laboratoarele unor institute de învățămînt superior din Moscova, Sverdlovsk sau Harkov. Contactul direct cu știința sovietică, posibilitatea de a audia prelegerile unor renumiti savanți și profesori ca Ciudakov, Sabașov, Taranovski și alții, sau de a face practică în uzine recunoscute pentru produsele lor de înaltă calitate, ca uzinele „Zis", „Ruskii Diesel", „Uralmaș" etc., au jucat un rol hotărîtor în formarea inginerilor Gabriela Crișan, Teodor Hass, Vlad Niță, Mircea Ber și alții, ale căror proiecte și inițiative stirnesc un interes crescînd în mijlocul rilor și tehnicienilor din uzinele „23 August", Izvorul acestor importante construcții se află laboratoare de știință și experiență din facultățile muncito- în marile și uzinele sovietice. Ing. T. Hass iși amintește cu multă recunoștință de ajutorul pe care l-a primit în timpul aspiranturii din partea prof. V. T. Țvetkov de la Institutul politehnic din Harkov. La experiențele pe care le-a făcut cu motorul DT-54 pentru tractor, i s-a pus Ia dispoziție un banc de probă în laboratorul cate- drei de motoare, primind în permanență îndrumările prof N.M. Glagolev, iar cînd ing. Gabriela Crișan a executat ta Institutul politehnic, din Moscova lucrarea de candidat în științe tehnice, a Zubarev. Contactul cu titnțiile sovietice primit ajutorul colegului de facultate Leonid profesorii și colegii din universitățile și ins- n-a încetat nici după terminarea studiilor întoarcerea inginerilor noștri în țară. Fiind preocupați introducerea noii tehnologii în industrie, ing. Vlad Niță cerut sfatul și ajutorul profesorului său, I. V. Ilinețki de de a la Institutul politehnic „Kirov" din Ural, în problema vibrațiilor ce se nasc în timpul așchierii metalelor, iar ing. Mircea Ber, care a învățat la același institut este în corespondență cu can- didatul în științe V. K. Smirnov, cu care se consultă și-i împărtășește rezultatele muncii sale. La Institutul pedagogic ' din Caipitală se desfășoară, cu pri- lejul Lunii prieteniei romîno- sovietice, numeroase manifes- tări de popularizare a științei pedagogice și a experienței școlilor din U.R.S.S. Astfel, tov. Stanciu Stoian, șeful catedrei de pedagogie a Institutului, va susține o conferință privitoare la etapele de dezvoltare a pe- dagogiei ca știință și la ajuto- rul acordat școlii noastre de pe- dagogia sovietică. De asemenea, Institutul a or- ganizat un simpozion închinat lui A. S. Makarenko, în cadrul căruia conf. univ. B. Grigoriu, candidat în științe pedagogice, va vorbi despre legăturile lui Makarenko cu Maxim Gorki, conf. univ. Maria Giurgea, can- didat în științe pedagogice, des- pre rolul organizațiilor comu- niste de tineret în opera lui M'a- karenko, conf. univ. Otto Sche- chter despre principiile meto- dologice ale sistemului educativ al lui Makarenko, iar A. Coman, asistentă la catedra de pedago- gie, despre aplicarea învățătu- rii lui Makarenko în școlile din țara noastră. Și în cadrul cercurilor știin- țifice ale studenților au toc ma- nilestări sărbătorești în cinstea Lunii prieteniei romîno-sovie- tice. Astfel, în cadrul cercului de pedagogie va fi prezentat un referat cu privire la realizarea învățămîntului politehnic în U- niunea Sovietică, iar în cadrul cercului de limba romînă se va prezenta un referat în legătură cu cercetările lingviștilor sovie- tici. M. ION Serată la o școală din Moscova In seara zilei de 24 octombrie, la școala medie nr, 182 din Moscova a avut loc o serată în- chinată prieteniei romlno-sovie- tice. Cu acest prile!. directorul șco- lii, G Aseiev, a rostit o cuvin- tare în care a arătat importanta prieteniei intre popoarele celor două tdri. A urmat un concert executat de elevi ai acestei scoli și de un grup de studenti ro- mîni. Elevul Tolea Volkomin Volho. mici a transmis un salut elevi- lor șl pionierilor de la școala medie din Breaza, cu care școa- la nr. 182 din Moscova poartă corespondentă. La serată au luat parte șl membri al ambasadei Republicii Populare Romîne. GAZETA ÎNVĂȚĂMINTULUI Pag. 3 Să acordăm mai multă importanță prob'eme'or teoretica - cu privire ia educația in spirit co