Proletari din toate țările, uniți-vâ I Organ al Ministerului învătămîntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt ANUL VII Nr. 341 4 PAGINI, 25 BANI Vineri 21 octombrie 1955 Zilele pedagogiei sovietice Sărbătorind eu entuziasm Luna Priete- niei Romîno-Sovietice, oamenii muncii din toate domeniile de activitate, munci- tori, țărani muncitori, tehnicieni, ingi- neri, medici, pedagogi, scriitori, artiști, oameni de știință aduc si în acest an la viată noi forme de valorificare a bogate- lor învățăminte pe care le-au cules pen- tru munca lor din uriașul și neprețuitul teziaur al experienței, al științei și teh- nicii sovietice. Pedagogia sovietică s-a ridicat la o înălțime la care n-a ajuns pedagogia nici unei alte țări. Alarea ei fcUiă stă în fap- tul că, bazmdu-se pe ideologia marxist-lc- ninistă, a știut să rezolve problemele esen- țiale ale învătămîntului. găsind căile cele inai juste pentru înarmarea elevilor cu bazele științelor, pentru educarea lor în spiritul disciplinei conștiente, în spiritul celor mai înalte sentimente omenești Școala sovietică este prima școală din lu- me care pune și rezolvă problemele im- strucției politehnice a elevilor. Inlăturînd din activitatea pedagogică formalismul — această racilă înrădăcinată a școlii vechi —învățători și profesorii sovietici leagă strîns munca lor instructiv-educati- vă de viată, de lupta întregului popor so- vietic, constructor al comunismului. învățătorii și profesori' din toate in- stituțiile de învățămînt din patria noas- tră sărbătoresc în această săptăm.nă ,,Zilele pedagogiei sovietice". In școli și în facultăți au loc conferințe care arată marea dezvoltare a pedagogiei sovietice, caracterul ei de știință înaintată, progre- sele școlii sovietice pe baza aplicării a- cestei pedagogii. In cadrul consiliilor pedagogice și al cercurilor pedagogice, la institutele de perfecționare a cadrelor didactice, învățătorii și profesorii arată succesele pe care le obțin în munca lor de instruire și educare a tinerelor gene- rații prin însușirea și aplicarea pedago- giei și experienței școlii sovietice. Școala noastră a primit din partea Uniunii Sovietice un ajutor deosebit de valoros. Folosirea creatoare, în condițiile specifice din tara noastră, a pedagogiei celei mai înaintate din lume deschide o cale largă pentru dezvoltarea învătămîn- tului nostru, pentru îmbunătățirea muncii fiecărui pedagog în parte. Pe baza experienței sovietice, partidul și guvernul nostru au înfăptuit reforma învătămîntului din 1948, act revoluționar de o deosebită importantă în istoria dez. voltării școlii noastre. Prin reforma în- vâțămintiului s-a schimbat radical struc- tura învățământului, temelia sa ideologi- că. Școala noastră a devenit o școală cu o structură unitară, accesibilă tuturor fiilor oamenilor muncii, bazată pe ideolo- gia marxist-leninistă. Prevederile reformei învătămîntului mi chemat învățătorii și profesorii din patria noastră la o muncă nouă. Trebuiau să realizeze un învățămînt științific, să înarmeze elevii cu o concepție materia- listă despre natură și despre viată, cu a- jutorul căreia să poată ajunge cadre des- toinice, care să participe activ la lupta și munca pentru construirea socialismu- lui- Pentru aceasta, învățătorii și profe- sorii trebuiau să cunoască principiile pedagogiei științifice, metodele de apli- care a acestei pedagogii. Trebuiau pără- site principiile și metodele pedagogiei burgheze, menite să formeze roboti supuși aj orînduirii capitaliste. Noua școală avea datoria să făurească luptători activi și conștienti pentru cauza socialismului. Foinmele prin care învățătorii și profe. sorii patriei noastre au fost ajutați în a- ceastă direcție sînt multiple si variate. Numeroase traduceri au dat cadrelor di- dactice prilejul să cunoască ideile și ex- periența marilor pedagogi ruși și sovie- tici. realizările cadrelor fruntașe din șco- lile Țării Socialismului. Bogate învă- țăminte au tras cadrele noastre didactice din operele pedagogice ale clasicilor ruși — Herzen. Belinschi, Pisarev, Cemî- șevschi, Dobroliubov. din studiile despre activitatea pedagogică a lui Pirogov, Ușinschi, Tolstoi. Operele lui M.I. Kalinin, N. K. Krupskaiia și A. S. Makarenko, care eu pus bazele pedagogiei sovietice, s-au răspîndiț pînă în cele mai modeste școli ale tării noastre. Aproape că nu există bibliotecă școlară din care să lipsească opere ca „Despre educația comunistă" de M. I. Kalinin, „Despre pionieri" și „Opere pedagogice alese" de N. K. Krupskaia, „Poemul pedagogic", „Steaguri pe turnuri", „Cartea pentru părinți" și „Opere pedagogice alese" de A. S. Makarenko. Studiind pedagogia sovietică, cunoscînd munca pedagogilor sovietici și realitatea școlii sovietice, pedagogii noștri și-au putut da seama cît de adevărate sînt cuvintele lui Lenin că școala în afară de politică, de viată este o minciună și o ipocrizie, au înțeles că activitatea peda- gogică trebuie strîns împletită cu activi- tatea politică. Manualele și metodicile sovietice tra- duse au devenit instrumente prețioase în activitatea cadrelor didactice. Lucrările pedagogilor sovietici I. A. Kairov, 1. T. Ogorodnikov. P. , N. Simbirev, I. K. Novi- kov. A. I. Sorokina etc. nu numai că sînt studiate cu mult interes, dar, în măsura^ în care condițiile obiective ale școlii, noastre o permit, o bună parte din conți- nutul acestor lucrări este aplicat cu pri- cepere în munca instructiv-educativă. Multi învățători și profesori și-au însușit, limba rusă pentru a putea citi în original lucrările pedagogilor sovietici, ca și publi- cațiile de specialitate „Ucitelskaia ga- zeta", „Sovetskaia pedagoghica", „Mate- matika v șkole", „Estestvozraanie v skole", „Fizika v skole", „Doskolnoe vorbit an ie" etc. Deosebit de prețioasă în răspîndirea pedagogiei și experienței școli’ sovietice este activitatea Institutului de Studii Ro- mîno-Sovietic al Academiei R.P.R., care prin revista „Analele romîno-sovietice" pune la îndemîna pedagogilor din patria noastră articole privitoare ba realizarea educației comuniste a tinerei generatii, la înfăptuirea învătămîntului politehnic, la probleme de didactică și metodică. Totoda- tă, Institutul dă un ajutor însemnat ca- drelor didactice prin consultații biblio- grafice; fișe tematice, prin buletinul de documentare științifică, cataloage ue re- cenzii ele. Cunoașterea din ce în ce mai largă a pedagO'g-ei șt experienței șconj sovietice ue către învățători. și profesorii noștri se Uatorește in mare măsura și contactului direct pe care oamenn muncii uin școn l-au avut cu pedagoga sovietici, cu școala sovietica. Numeroși învățători și protesori din tara noastra au avut prilejul să asculte comerintele ținute la București sau in alte orașe ale țarii de asemenea pedagogi ca academicienii I. A. Kairov, N. K. Cioncearov sau B. P. Osipov, ca profesorii 1. S. Fi.ipov, E. K. Osipova, M. A. wokofiev, 1. V. Spitîn, care te-au dat prețioase îndrumări, fe-au comunicat cu dragoste frățeasca propriu lor expe- riența pedagogică. Acum, avem m mijlocul nostru pe to- varășul L. V. Zankov, locțiitor al direclo- ru.ui Institutului de teorie și isuoirie a pe. dagogiei ai Academiei de științe pedago- gice a R.S.F.S.R., menwru activ al Aca- demiei de științe pedagogice a R.S.F.S.R., doctor in științe pedagogice. Lia descin- derea festiva a „Săptămânii științei și teh. nicn sovietice”, tovarășul Zankov a vor- bit despre „Dezvoltarea intelectuală a co- pilului”, aduoînd ia cunoștința pedagogi- lor noștri experiențe deosemt de intere- sante in legătură cu dezvoltarea spiritu- i>ui de observație al cop.kilui. Diferitele delegații de oameni ai muncii din învățămînt care au vizitat Uniunea Sovietică au adus un bogat material in- formativ cu privire ia munca pedagogilor sovietici, cu privire ia școala sovietica. De pildă, delegația de lucratori din Minlste- rul Învătămîntului care a vizitat anul acesta mierite instituții de invătămînt din U.R.S.S. a studiat, cu acest prilej, cele mai importante probleme actua.e a.e înva- t anunțului de cultură generală, precum și problema muncii ștunțiiice în domeniul pedagogiei. Aplicarea învățămintelor culese va da un nou impuls muncii școli- lor din patria noastră. Roade.e ajutora.ui multilateral pe ca- re-1 primim din pairtea școli.’ și a peda- gogiei sovietice se og.maesc din plin ui succesele pe care le obțin învățătorii și profesorii noștri în munca de instruire și educare a elevilor. Prin aplicarea crea- toare a pedagogiei și experienței șco.n so- vietice, orizontul peaagogic al activității didactice devine din ce în ce mai larg, iar numărul pedagogilor fruntași crește mereu, in numeroase școli, ca școala de 7 ani nr. 55 de băieți sau școala medie de fete nr. 16 din București, s-au închegat adevărate colective de elevi, in cadrul cărora sînt dezvoltate trăsăturile morale ale omului nou. Școlile medii din Rîmnicu- Vîlcea, ca și școala medie nr- 1 de băieți din Craiova constituie adevarate exemple în ceea ce privește aplicarea creatoare a metodicilor sovietice. Procesul de invață- mînt din aceste școli are un bogat conți- nut pedagogic si științific, iar e.evii pri- mesc o temeinică pregătire. La șco.ile de 7 ani din comunele Titu-Tîrg, raionul Răcari, Selimbăr, raionul Sioiu, Teiu- Deal, raionul Topoloveni, s-au înregistrat importante realizări în legarea teoriei de practică, în predarea științelor naturale. Crește mereu numărul școlilor care, urmînd exemplul școlilor sovietice, antre- nează elevii în construirea și mînuirea diferitelor aparate de fizică. Consfătuirile raionale scot mereu la iveală alte școli care au înființat laboratoare cu mijloace proprii, care leagă cu pricepere teoria de practică în predarea fizicii, chimiei, mate- maticii, biologiei. Succesele dobîndite în activitatea practică pe parcelele experi- mentale și la colțul naturii vii, în labora- toare și la unele școli chiar în ateliere, bogăția de aparate construite cu elevii, ca și soiurile’ bune de plante obținute pe baza aplicării metodelor agrotehnice înaintate dovedesc preocuparea din ce în ce mai vie a învățătorilor și profesorilor noștri de a pune în școală bazele unui învățămînt politehnic. Cu începere din acest an, prin introducerea orelor de lucru manual și activități practice, cadre'.e didactice vor avea posibilitatea să lărgească și mai mult caracterul practic al învățămintului nostru. Succesele cucerite în activitatea didac- tică trebuie larg valorificate și generali- zate în domeniul teoriei pedagogice, al muncii științifice cu caracter pedagogic. Cercetătorii științifici de la Institutul de științe pedagogice de Pe îîngă Ministerul Învățămintului, metodișl’i de la cabinetele pedagogice regionale și raionale trebuie să-și pună cu tărie problema îmbogățirii științei pedagogice cu noi lucrări origi- nale. Ei trebuie să urmeze și în această privință exemplul pedagogilor sovietici, care lucrează cu atîta sîrguință pentru valorificarea și generalizarea experienței dobîndite. Paralel cu dezvoltarea învățămintului nostru, cunoașterea Umbli ruse de către învățători și profesori devine o condiție esențială pentru îmbunătățirea metodelor de predare, pantra realizarea unui învă- țămînt strîns legat de practică, de viața. Organele de învățămînt și sindicale tre- buie să sprijine cu mai multă perseve- rență cursurile de limba rusă, organizate de A.R.L.U.S., pentru a ajuta cit mai mulți învățători și profesori să folosească în munca lor vastul material pedagogic ce se pub'ică în U.R.S.S. Entuziasmul și căldura cu care cadrele didactice din țara noastră sărbătoresc a- cum „Z’lele pedagogiei sovietice”, bucu- ria cu care vorbesc den pre succesele ob- ținute în activitatea lor didactică pe baza aplicării pedagogiei și experienței școlii sovietice ogl’ndesc dragostea și recunoș- tința adîncă pe care învățătorii si profe. sorii noștri o nutresc față de pedagogii sovietici. Pentru a da elevilor noștri o pregătire și mai temeinică, pentru a-i educa pe e- levi ou mal multă pricepere în spirit co- munist trebuie să studiem și mai mult, și mai organizat lucrările pedagogilor so- viefei. Să învățăm din munca lor și să le dovedim prietenia noastră sinceră prin succesele pe care noi înșine le obținem pe ogorul școlii noastre. 1 , I Angajamentele î ucenicilor • • • Comunicatul Plenarei C.C. al P.M.R. f • în legătură cu convocarea la 23 decern- * • brie a Congresului al II-Iea al partidu- ? • lui a stîrnit un deosebit interes în rin- • • durile ucenicilor din școlile profes:o- f •nale. Adine recunoscători partidului? • pentru grija pe care le-o poartă, uce- î • nicii își manifestă această recunoștință ? • întîmpinînd Congresul cu noi succese ’ • la învățătură și în activitatea practică. ? ♦ Căutînd să-și însușească cît mai bine * • meseria, pentru cîștigarea unei califi- ? • cări cît mai înalte, ucenicii școlii pro- * • fesionale nr. 1 din București se strădu- ? • iese în același timp ca, în cadrul acti- ? • vității practice în atelierul-școală, să ? • dea produse cît mai multe și mai bune. ? • in cinstea Congresului al II-lea. uce- ? • nicii claselor- de strungari, tinichigii,? • lăcătuși, frezori, turnători, presatori la ? ♦ cald etc. depun eforturi sporite pentru ? • a produce cît mai multe dulapuri me-* • talice, paturi din fier, bancuri de lucru, ? • bănci școlare si cît mai multe articole ? • de menaj prevăzute în planul de pro- ? i ducție. Fiecare obiect nou terminat — ? i o mașină de gătit, un cuptor pentru ’ i lampa cu petrol, un reșou pentru ? ; aragaz, un caz I. Bcrc« Sovie- chimie de problema ' ing-ișăpiintelor chi- mice ale solului, cercul radiolehnicienilor de Să studiem Învățătura lui I. P. Pavlov și s-o aplicăm in munca noastră pedagogică „Zilelor pedagogiei so- vietice" constituie pentru noi, cei care lucrăm în domeniul învățămintului, un prilej deo- sebit de însemnat pentru o mai bună cu- noaștere. a marii experiențe acumulate de știința pedagogică și de școala Țării Socia- lismului. Una din cele mai însemnate contribuții pe cairo a adus‘0- știința sovietică la dezvolta- rea pedagogiei o reprezintă aplicarea în a- cest domeniu a învățăturii lui I. P. Paviov. Valoarea marelui fiziolog rus nu se limi- tează la interpretarea clară, unitară și vastă a materialismului in lupta împotriva idealis- mului, a metodei științifice, dialectice, îm- potriva subiectivismului și a metafizicii. învățătura lui Pavlov este totodată un instrument de luptă și de acțiune în trans- formarea omului, a societății. 1. P. Paviov creează și întărește convingerea că fenome- nele psihice sînt indisolubil legate de cele nervoase, că activitatea nervoasă superioară nu poate fi înțeleasa deeît m unitate dina- mică cu mediul, că sistemul nervos, în pro- cesele lui superioare, corticale, este o forță regulatoare a întregului organism, că actele de echilibrare între organism și mediu se desfășoară .prin împlelirea legatarilor înnăs- cute cu acelea, m.ai suple și mai variate, dobîndite prin experiența individuală: re- flexe absolute și reflexe condiționate; lega- turi cu caracter mai universal și mal per- de educație este o elaborare de noi stereotipe dinamice, concomitent cu transformarea cetar vechi. Stereotipele dinamice — com- plexe relativ stabile de reacții — se formea- ză ca răspunsuri la complexe și succesiuni, relativ uniforme, de excitanți sau situații din afară (stereotipe externe), care consti- tuie regimul educativ școlar sau familiar. In formarea unui om, în educația unui co- pil, trebuie să ținem seama atît de particu- unei sarcini, a unei rezisienfe externe, sau interne. Așa dar, educatorul trebuie să cu- noască bine tipul dă sisiem nervos al celui educat, să știe să evalueze cît mai precis, calitativ și cantitativ, exigențele și sarcinile impuse acelui sistem nervos. Exigențe prea mari strivesc sub greutatea lor un sistem nervos fragil, cerințe prea mici încurajează inerția nervoasă și demobilizează organis- mul. Reacțiile copiilor sint variate, atît în in- tensitate și mobilitate, cît Și în echilibrul nervos dintre excitație, forță de expansiune și inhibiție, forță frenatorie. In determinarea și folosirea mijloacelor de educație trebuie să se țină seama de aceste particularități dinamice ale reacțiilor nervoase. Procesul de învățare este, ca orice feno- men de educație, un proces die formare a unor noi legături temporare, a unor noi re- flexe condiționate. Se știe că, în formarea mai ales prin aprobare sau Încurajare. For- marea reacțiilor negative, a inhibițiilor ner- voase, se realizează cu ajutorul dezaprobă- rii, descurajării sau al blamului. Această pir- ghie socială apreciativă trebuie folosită cu prudența, circumspecție, cu tact pedagogic deosebit Problema centrală a învățămîntului este trezirea, întreținerea și inlarirea interesului ipentru cunoștințele predate. Se cunoaște im- portanța acordata de Paviov reflexului de orientare și celui de investigație (reflexul „ce este?**), in- formarea noilor legături temporare. Am putea spune că întărirea re- flexului de investigație, de explorare repre- zintă sarcina de căpetenie a învățămîntului. Prin satisfacerea constantă și adecvată a curiozității elevului, profesorul stăpînește și dirijează dezvoltarea lut intelectuală; prin- tr-o predare formală și seacă, profesorul s.inge această lumină naturală a intelec- tului. Repetiția, ca regulă de bază în consolida- rea cunoștințelor, trebuie folosită in condi- ții anumite: ea trebuie mereu îmbinată cu procesul activ de comparație critică a mo- mentelor succesive ale procesului de învă- țare. Numai o repetiție însoțită de activita- tea de analiză va avea ca efect necesar o diferențiere crescirtdă a înțelesurilor, o dis- criminare progresivă, o mlădiere și o mobi- litate superioară a articulațiilor unui ntreg. Repetiția ne ajută atunci Ia trecerea de ia nebuloasa intelectuală inițială, confuză și informă, spre o înțelegere nuanțată, suplă, clara și articulată ; de la generalitate vaga sore analiză precisă. Dat, dacă este înțe- leasă în sens mecanic, dacă nu este alimen- ta ă de interes, repetiția poa.e duce la feno- menul peru icos ml „saturației", la stingerea interesului, a acțiunii. Folosirea vechiului prin automatizare trebuie să meargă mină în mină, într-un -proces natural dia.ec'.ic, cu noutatea, variația și creația. Nici o cunoș- tință nouă nu se fixează (tacă nu este legată de un interes. învățătura lui Pavlov nu reprezintă numai o extindere de la animal la om a legilor ac- tivității nervoase superioare. Generalizarea lui Pavlov constă în lărgirea principiului legăturilor temporare asupra formelor specifice activității umane. Un proces dfe gtndire este și el supus legilor reflexelor condiționate, dar sistemul nervos uman, in activi.ater lui de orientare șl reglâre a con- duitei, este orînduit pe alte baze, pe alte conținuturi; de natură socială, mai precis verbală Și conceptuală. Reglarea conduitei animale este dieterminiată — prin interme- diul senzațiilor, percepțiilor și repiezentă- însă unui sistem mai vast și mai simplu, de reflectare abstractă a realității, de reglare verbală și conceptuală, de semnalizare lucrează dițîe numai : ca semnalul Verbal să fie legat solid și esențial de conținuiul lui intuitiv respectiv. Deci, intuiție la baza noțiunii; sen- zație și contact direct la baza cunoașterii- Dar acest proces de influență de la primul la a| doilea sistem nu exclude nici acțiunea inversă: îmbogățirea^ precizarea și clarifi- carea senzației, a percepției sau a reprezen- tării, prin noțiune; vezi sau auzi mai bine cind știi, cînd cunoști ; ochiul minții ajută organul senzorial în procesul lui de reflec- tare imediată. Sistemul conceptual, verbal, favorizează o reflectare a con ținuturilor con- crete, iar materialul intuitiv, concret, repre- o simplă înfățișare mecanică a unui mate- rial concret, nici un proces constant al sta- bilirii unui contact direct, ci un proces ac- tiv, reflexiv,, care implică mobilizarea unor cunoștințe numeroase, menite să clarifice materialul brut, să sistematizeze impresiile, să orienteze observația, să scoată în relief esențele, declanș nd procesele de analiză și sinteză. înțelegerea activității celor două sisteme de semnalizare mai impune o regulă impor- tantă în organizarea procesului de învăță- mînt: este necesară o cîntărire a dificultă- ților didactice, după cum se cere și estima- rea sarcinilor educative. Se știe că o activi- tate mai complexă, mai delicată este și mai costisitoare, mai dificilă, mai obositoare ; ea consumă mai mmtă energie. Formarea celui de al doilea sistem de semnalizare și asigu- rarea dominației lui crescînde asupra celui dinții este o operație dificilă : -asimilarea unor cunoștințe care implică folosirea pre- cumpănitoare a abstracțiunilor este mai costisitoare, sub raportul consumului de e- ne.rgie, deeît însușirea unor cunoștințe spri- jinite mai mult pe materialul de imagini sau observații concrete. Acest fapt nu tre- buie neglijat în elaborarea orariilor și în dozarea materialului pentru studiul indivi- dual al elevului. Și aici calitatea sarcinii intelectuale este indisolubil legată de can- titatea energiei cheltuite pentru îndeplini- rea ei. Din procesul de interdependență a celor două sisteme de semnalizare și din dezvol- tarea lor derivă și regulile specifice cu pri- vire la adaptarea programelor și metodelor școlare la vîrstă elevilor. Numai respectarea legilor de dezvoltare a sistemelor de sem- nalizare poate asigura echilibrul necesar și armonios al intelectului tinerei generații. Dacă Pavlov stabilește legile generale și fundamentale ale activității nervoase supe- rioare, creînd astfel o punte între fiziologie și psihic, între .animal și om, nu înseamnă că psihologia s-ar reduce la fiziologia siste- mului nervos și că pedagogia, urnind în a- cest proces psihologia, s-ar reduce la un complex de reguli igienice sau ortopedice, privind activitatea sistemului nervos. Uni- tatea între fenomenele psihice și cele ner- voase nu înseamnă identitate. Iată de ce explicația fenomenelor psihice prin descrie- rea mecanismelor nervoase și aplicarea legi- lor fundamentale ale sistemului nervos nu poate fi socotită ca integrală. Psihologia, consolidindu-și pozițiile prin folosirea siste- mului fiziologic de explicație al lui 1. P. Pavlov, își păstrează autonomia, asigurînd totodată și independența pedagogiei. Aprofundarea continuă și stăruitoare a bogatei învățături a lui I. P. Pavlov de că- tre pedagogii școlilor noastre, aplicarea creatoare a acestei învățături vor contribui într-o măsură deosebit de însemnată la ri- dicarea continuă a nivelului muncii de ins- truire și educare a tinerelor generații. țiile, să folosească cele mai bune meto- de și procedee care să asigure îmbogăți- rea si consolidarea, cunoștințelor elevilor, pregătirea lor temeinică pentru munca pe care vor trebui să o desfășoare în viitor, ca participanti activi la opera de constiui- re a socialismului. Școala sovietică he-a învătat care sint căile pe care se pot ob- ține asemenea rezultate. Una dintre cele mai importante din aceste căi o consti- tuie legarea învățăturii de practică. înar- marea elevilor cu priceperea de a aplica în viată cunoștințele însușite. D!n nnmeroaseie materiale sovietice de specialitate pe care le-am citit, din .revistele de specialitate, am putut cunoaște condiți- ile în care se desfășoa>ă lecțiile de fizică și de chimie în școlile din Uniunea Sovie- tică. Am vrut să lucrez și eu la fel, să cteez și eu elevelor mele posibilitatea de a lucra efectiv, practic în laborator în orele de fizică si de chimie. De aceea am luptat pentr’( c.a laboratorul scolii să fie utilat cu cele necesare. Ne trebtr.au mese, scau- ne. stative, reactivi, aparate. Am folosit matei ialele existente în scoa- lă, m-au ajutat întreprinderile și părinții elevetar. Pentru utilarea laboratorului, am confecționat si cu elevele unele aparate, pentru a le avea în număr mare. Am con- fecționat. de pildă, un aparat simplu pen- tru demonstrarea acțiunii reciproce a corpurilor și un alt aparat pentru demons- trarea legii maselor, pentru lecțiile de me- canică predate la clasa a VIlLa. Acum sînt condiții c;j toate elevele să lucreze în laborator. In ora de chimie la clasa a X-a „B” pe care .am ținut-o acum c'teva zi e, toate elevele au efectuat experiențe pri- vitoare la reacțiile albuminelor. Toate elevele au primit reactivii necesari pen- tru a determina albuminele din lapte, zea- mă de carne, zeamă de legume, albuș de ou. Toate instituțiile speciale de învățămint superior și mediu ale Kirghiziei au fost întemeiate In anii puterii sovietice. In anul școlar trecut, la Universitatea din Kirghizia și la celelalte instituții de învățămint superior din republică au învă- țat 28.30'0 de studenti. De o deosebită popularitate se bucu ră în tara foștilor nomazl-crescători de vite. Institutul politehnic, in cabinetul de desen al căruia s^a făcut această fo- tografie. In facultățile de mecanică, energetică, mtne-geologie, tehnologică și de construcții ale Institutului se pregătesc cadre de ingineri, care reprezintă toăte naționalitățile ce locuiesc în Kirghizia. Pentru cunoașterea metodelor folosite în școHIe dsn U. P. S. S. Cadrele didactice din regiunea Ploești au mtîmpinat cu o deosebită însuflețire zilele închinate cunoașterii și răspândirii experienței școM sovietice. In școlile re- giunii au apărut ediții festive ale gaze- telor de -perete, lozinci, fotomontaje. S au organizat expoziții de desene, seri ale basmului popular rus etc In orașul Ploești „Zilele pedagogiei so- vietice" s-au deschis prirttr-o ședință fes- tivă, la care cadrele didactice au ascultat conferința „Sistemul pedagogic al lui A. S. Makarenko". $i în consiliile pedago- gice ale școlilor din regiune se țin în a- ceste zile conferințe privitoare la expe- riența școlii sovietice și la aplicarea aces- In munca mea pentru înarmarea elevi- lor cu cunoștințe temeinice de geografie, experiența școlii și a pedagogiei sovietice constituie un ajutor de neprețuit. Studiind cu atenție metodicile sovietice, seria „Geo grafie-geologie" a Analelor romîno-sovie- tice, revista „Gheografia v skole” și alte publicații cu caracter pedagogic sau de specialitate, am reușit să-mi îmbunătățesc mult munca. Din experiența școlii sovie- tice am învătat că trebuie să folosesc me- tode de predare care să asigure însușirea conștientă a cunoștințelor, că trebuie să lupt pentru legarea cît mai strînsă a pre- dării de viață. După indicațiile date în „Metodica geografiei" de V. G. Erdeli, am organizat cu elevii o excursie pentru a ur- mări cursul rîului Bistrița, malurile rîu- lui, materialele cărate de el, sIratificația geologică. Cu elevii anului IV ai școlii pedagogice, viitori învățători, am ținut o serie de lecții ne terenul geografic al șco- lii, în legătură cu cunoașterea vremii, cu aflarea paralelei și a meridianului locului, cu orientarea. Pentru aflarea liniilor geo- grafice am căutat să-i obișnuiesc pe elevi cu mânuirea gnomonului și a ecrimetrului- Am căutat, de asemenea, să îmbin pre- darea lecțiilor cu problemele actuale ale construirii socialismului in patria noastră. Aplicarea principiului legării învățămîn- tului de viată cere însă nu numai efectua- rea unor lucrări de laborator. Profesorii sovietici organizează vizite cu elevii în întreprinderi. Am urmărit în cîteva mate- i iale de specialitate să văd cum se orga- nizează astfel de vizite. Urmînd exemplul pedagogilor sovietici, am organizat lecții de fizicei cu clasele a lX-,a ,,B” și a IX-a „C“ la Observatorul meteomarițlm din opgsul nostru. In această lecție eleve- le au determinat, cu ajutorul aparatelor, umiditatea relativă a aerului, folosind hi- grometrul cu fir de păi si tabelele higro- metrice. Cu pluviometrul elP aiu determinat cantitatea de apă existentă Pe metru pă- trat. Elevele claselor a IX-a „B“ și a IX-a „C“ au vizitat de asemenea fabrica de ulei „Argus". C!team î-ntr-una din zile revista „Molo- doi colhoznic". Am văzut aci o fotogra- fie care reprezenta executarea unor lucrări practice de fizică cu o clasă de elevi ai școlii colhoznice. Ei determinau Căldura specifică a corpurilor cu ajutorul calori- metrului- Toți elevii aveau în fată cîte un calorimetru si lucrau. Noi nu aveam în școală deeît două calorimetre. O astfel de experiența cu întreaga clasă nu puteam face M-am gîndit însă că numai dacă toa- te elevele vor avea aparatele în fată voi putea face o lecție bună cu această temă. Am improvizat calorimetre în număr sufi- cient, confecționîndu-le din două pahare Berzelius, care intră unul într-altul si sînt izolate între ele printr-un fund de plută- Paharul exterioi l-am învelit în hiîrt-ie. Ex- periența mi-a reușit. Am obținut aceleași rezultate ca si cu calorimetrele veritabile- Pedagogii sovietici luptă cu succes îm- potriva rămînerii în urmă la învățătură. Ei se străduiesc însă mai mult să prevină rămînerea în uimă. Mi-am dat seama că Itiînd măsuri pentru a preveni rămînerea în urmă îmi ușurez munca. Este mai greu să readuci la nivelul elevilor buni pe cei teia de către pedagogii școlilor noastre, "este conferințe, prezentate de cei mai >uni profesori din școlita regiunii, ajută cadrelor didactice să ridice nivelul activi- tăți; lor, să îmbunătățească munca de in- struire și educare a elevilor. Astfel, ari fost ascultate conferințe despre „Invăță- mîmtul politehnic în școala sovietică*1. „Școala sovietică — exemplu în munca de educare și instruire a elevilor", „Gene- ralizarea învățămîntului de 10 ani în U.R.S.S-, sarcină istorică trasată de Con- gresul al XlX-lea al P.C.U.S.**, „Colabo- rarea dintre școala și fami'ia sovietică** etc. Așa, de exemplu, le-am arătat elevilor că, pe baza experienței Uniunii Sovietice, tn tara noastră au -fost create perdele de pro- iecție. au fost asanate unele regiuni mlă- știnoase etc. Studiind literatura pedagogică sovietică am învătat să folosesc o seria de procedee care înviorează lecția și o fac mai atrac- tivă pentru elev.. înarmindu-i în același timp cu noi cunoștințe. Astfel, ie citesc elevilor mei fragmente din cărți'e de lite- ratură beletristică, de popularizare a științei sau din reviste, le arăt fotografii, desene, aibume. De exemplu, elevii au ascultat cu un deosebit interes lectura unui fragment din cartea „Privind harta huța, a reportajului „Pe un drum nestră- bătut" din revista „Flacăra” etc. Mă străduiesc să-mi însușesc necontenit experiența oedagogi’or sovietici, încredin- țată că în feiul acesta voi izbuti să obțin succese din ce în ce maii mari în munca mea, să asigur o temeinică instruire și educare a elevilor. care au rămas în urmă, care au lipsuri multe în cunoștințe. De aceea nu aștept să văd siiul notelor proaste în catalog. Veri- ficînd cunoștințele elevelor în cadrul fie- cărei lecții. îmi dau seama dacă lecția res- pectivă este bine însușită sau nu. Cînd constat că anumite eleve nu si-au însușit bine cunoștințele predate, fac cu ele o lec- ție suplimentară, precum și lucrări supli- mentare de laborator, pentru consolidarea cunoștințelor slab asimilate- Ori de cîte ori aflu ceva nou în pi ivința predării fizicii în școlile sovietice cau* să aplic in munca mea din școală. Predînd capitolul privitor la curentul alternativ, la transformarea tensiunii curentului alterna- tiv si la transportarea eneigiei electrice la distantă elevelor din clasa a X-a, am folosit un procedeu pe care îl aplică profe- sorul G. K. Karpinski de la școala nr. 9 din Sverdlovsk Verificînd cunoștințele' din lecția precedentă, profesorul Karpinski cere elevilor să facă chiai experiențe. La început mi s-a părut că, dacă voi folosi acest procedeu, voi pierde mult timp și voi îngreuia astfel lecția. Punîndu-I Insă în practică, am constatat că printr-o bună organizare a muncii nu numai că nu-mi irosesc zaidarni-c timpul, ci dimpotrivă, am numai de cîstigat. Am format un colectiv din trei eleve care se îngrijesc de distri- buirea si stringerea materialului didactic. In felul acesta nu depășesc niciodată t'mpul rezervat în planul lecției pentru recapitularea cunoștințelor la începutul orei. Am învătat de 1a profesorii sovietici să folosesc pe scară largă diapozitivele în predarea si consolidarea cunoștințelor ele- velor. Avem în școală diapozitive privitoa- re la radio-tehnică, televiziune, structura materiei, mașini termice, electrotehnică pe care elevele le urmăresc cu mult interes. Intr-un articol al său refeiitor la preda- rea fizicii, V. l^irkovici. candidat în științe In legătură cu aceasta, a căpătat o semnătate pentru școală și pentru tineretului activitatea în afară de extrașcolară a elevilor, bazată pe liberă a ocupațiilor. Activitatea în afară de clasă și Iară contribuie într-o măsură impcr.antă la fixarea, aprofundarea și aplicarea în pracii- că a cunoștințe, or însuși ie de elevi, la rea- lizarea îrtvățămîniului politehnic, la lărgi- rea orizontului politic și de cultură generală ai elevilor, Ia înarmarea lor cu Înalte cali- tăți morale, la dezvoltarea capacităților lor creatoare. Prin aceasta activitate copiii ca- pătă deprinderi tehnice, artistice etc. în.r-o măsură în care nu le-ar putea căpăta în ca- dru! activității din clasă. Activitatea în afa- ră de clasă și extrașcolară — în cadrul că- reia ocupă un loc însemnat munca obșteas- că a elevilor — aduce o contribuție de cea mai mare însemnătate la întărirea educație’ patriotice a elevilor. In același timp, aceas- tă activitate disciplinează elevii, însuflețește munca în școală și desăvirțeș,e procesul pedagogic. In timpul activității extrașcolare copiii își dezvăluie, mai mult deeît în orice împrejurare, firea, trăsăturile caractcris.ice — priiej minunat de a-1 cunoaște, a-i s.udia. Pentru aceste considerente pedagogice, școala sovietică socotește ,pe bună dreptate activi- tatea extrașcolară și in afara clasei ca o parte integrantă a procesului unic al educa- ției comuniste a tineretului. Partidul Comunist și Guvernul Uniunii Sovietice au acordat întotdeauna o mare im- portanță acestei activități și au arătat că ea trebuie să ajute elevilor să învețe bine, trebuie să contribuie la formarea unor con- structori activi ai societății ccmunis.e. Pedagogii șț colaboratorii instituțiilor ex- trașcolare din Uniunea Sovietică au obținui in ultimii ani rezultate deosebii de valo- roase în domeniul activității extrașcolare și în afara clasei cu copiii. O deosebită a.en- ție acordă ei activității cercurilor tinerilor naturaliști. Vorbind despre importanța mișcării tineri- lor naturaliști, M. Gorki șpunea că din rîn- durile acestei mișcări Țara Sovietică va primi sute și mii de miciuriniști care vor crea noi soluri de culturi, vor realiza o ade- vărată revoluție pe cîmpuri și în livezi. Și într-adevăr, ari de an, mișcarea tinerilor na- turaliști a luai proporții din ce in ce mai mari. Numai în R.S.F.S.R. ,șu existat în anul trecut 31.609. cercuri ale tinerilor na- turaliști, cuprinzînd peste uh milion de elevi. In afara de aceasta, pes.e 8 mi.ioane de elevi au participat la acțiunile organi- zate în cadrul „săptămlnli grădinii", a „zi- lei păsărilor" etc. Sarcina principală a pedagogilor care în- druma cercurile tinerilor naturaliști este a- ceea de a dezvolta dragostea elevilor față de natură și dorința de a o cerceta, de a-i familiariza cu învățătura miciurinistă, cu diferitele ramuri ale producției agricole, cu bazele științifice ale agriculturii sovietice. Pe parcelele școlare experimentale, pe parce- lele agricole din colhozuri, elevii sîn. în- drumați să se ocupe de diferite culîurl care au o mare importanță economică, ca, de pildă, cultivarea porumbului, a legumelor, a plantelor textile etc. Intre diversele cercuri pe obiecte și teh- nice din școlile sovietice există o legă.ură deosebit de strînsă. O asemenea legătură s-a realizat, de exemplu, între cercurile de elevi de la școala medie din satul Octom- brie. Sub îndrumarea, pedagogilor, cercurile de elevi de la această școală au construit, prin munca în afara orelor de clasă, 0 stație de electrificare, o slație de radioficare, un inventar al uneltelor de grădină, o stație de mașini și autobuse și mașini automate. Sarcinile cercurilor de la școala din satul Octombrie sînt bine delimitate. Cercului tineri or naturaliști ii revine sarcina de a efectua observații sistematice asupra între- gului proces de cultivare a plantelor șl de a controla activitatea pe parcela școlară. Cercul de fizică se ocupă de exploatarea stațiunii de pompe de aer și irigație, cel de fesorui să răspundă la întrebările elevilor, infirmind sau confirmînd unele luci uri. asa încit să-l scutească Pe elev de sarcina dt* a verifica singur pentru a se convinge. A- cest lucru este imnbrtant pentru munca profesorului și eu caut să țin seama de el- Cînd o elevă nu înțelege, de pildă, de ce nu i-a reușit o experiență si mă întreabă ceva, eu nu-i răspund direct, ci ti cer să repete experiența si să caute să găsească singură răspunsul. In felul acesta cuno- ștințele eleveloi se consolidează si se adân- cesc. este evitată memorarea mecanică și elevele se deprind să cerceteze ele înseta, cu interes, cauzele fenomenelor Pe care le studiază. Experiența sovietică ne învață să dăm un adine conținut educativ lect'ilor. Ur- mînd această învățătură, eu caut să o a- plic necontenit în munca mea. De pildă, nu mă mulțumesc numai să te arăt elevelor cum se transmite curentul electric ia dis- tanță si ce experiențe se pot face în aceas- tă privință, ci mă străduiesc să le iac cu- noscute realizările tării nos're în domeniul electrificării, le vorbesc despre munca neo- bosită a constructorilor hidrocenrraleloi, caut să le sădise în inimi dragostea pen- tru munca în folosul patriei și al poporu- lui muncitor. In prezent, pedagogii sovietici obțin rea- lizări de cea mai mare însemnătate în domeniul învățămîntului politehnic, înar- m,înd tineretul cu cunoașterea bazeioi ști- ințelor si a problemelor esențiale al? pro- ducției industriale si agricole. Invățlnd necontenit din marea lor experiență, iup- tînd necontenit pentru împletirea strînsă a predării cu problemele practicii, vom iz- buti si noi să obținem succese în acest domeniu, pregătind o generație de cons- tructori activi si priceputi ai socialismu- lui. funcționarea stației de radioficare etc. Variate sînt și activitățile pe care le desfă. șoară elevii școlilor sovietice în cercurile literare. Acestea contribuie la cultivarea dra- gostei copiilor pentru carte, le dezvolta . interesul pentru literatură, pentru știință și tehnică, pentru artă, îi ajută să-și manifeste aptitudinile artistice, in îndrumarea acestor activități sînt antrenați cu succes nu numai învățătorii șj profesorii, ci și viitorii peda« gogi, studenți ai diverselor instituții de în- vățămint superior care iși efectuează prac- tica în școli. Așa, de pildă, studenții Insti- tutului pedagogic din Alma-Ata au organN zat in timpul practicii pedagogice un con- curs cu tenia „Două lumi — două copilării", pentru elevii claselor IV—VIL Scopul con- cursului a fost acela de a oferi elevilor prilejul ca și pe accasiă cale să cunoască unele dintre cele mai bune apere cu aceasta temă ale scriitorilor ruși și sovietici, precum și ale scriitorilo- progresiști de peste hotare. Pentru a da elevilor posibilitatea de a-șl manifesta și aptitudinile lor practice, studenții au inclus în volumul lucră- rilor pentru concurs — alături de compuneri' — și desene, ilustrații, mon.aje și albume în legătură cu cele citite. In vede-ea orien- tării cu ușurință în materialul bibliografic, tema concursului a fost împărți.ă în patru subteme: Viața copiilor în U.R.S.S.; Via;a copiilor în țările de democrație populară; Viața copiilor în Rusia țaristă; Viața copiilor în țările capitaliste. Elevii s-au pregătit te- meinic pentru acest concurs. Au strîns re- cenzii din ziare și reviste în legătură cu cărțile citite, au alcătuit albume tematice, •albume cu caracter bibliografic; unii au în- tocmit chiar jurnale personale, în care și-au notat observații cu privire la cele citite.. Rezultatul concursului a confirmat valoarea acestei forme reușite de propagandă a căr- ților in rindul elevilor. Școlile sovietice posedă o bogată expe- riență în ceea ce privește îndrumarea lec- turii elevilor în afara c asei. Munca de pre- gătire a copiilor pentru lectura în afara clasei începe chiar din momentul Intrării în școală. La această pregătire contribuie cu bune rezultate elevele și elevii claselor mari. De exemplu, elevele claselor V—VII ale școlii din Dzerjinsk, sub conducerea pro- fesoarei lor, au ilustrat prin desene, pentru elevele clasei La. episoade din diferite bas- me, pe care învățătoarea le-a folosit la lec- ții, iar elevele drept „plan" pentru repoves- tire; de asemenea, e'evele mari au .confecțio- nat pentru ce e mici albume în care au in- trodus diferite ilustrații, desene și mici po- vestiri. Experiența muncii multor școli în dome- niul îndrumării lecturii elevilor din clasele elementare a dovedit că lectura în afara cla- sei trebuie să se îmbine în mod strîns cu folosirea materialului intuitiv (de pildă a tablourilor), cu pregătirea diferitelor colec- ții, desene etc. Așa, de exemplu, elevii cla- sei a 11-a de la școala elemen.ară nr. 20 din Novosibirsk, după lectura cărții lui Ser- ghei M'halkov „Construim", au lucrai acasă mobilă din plastilină sau carton. Fetițele au cuspt șervețele pentru măsuțe. Clasa a făcut apoi o excursie la atelierul de tîm- plărie al unui trust de construcții. La sfîr- și.tul anului școlar, clasele La șj a ILa de la această școală au organizat în comun un matineu lite-ar închinat cărților citite, pregătind în același timp și o expoziție la care au prezentat obiectele confecționate de e\ lucrările lor în legătură cu cele citite. Bogate și rodnice sînt activitățile cercu- rilor jiu școlile elementare ale Uniunii So- vietice în ceea ce privește confecționarea materialului intuitiv pentru lecțiile de geo- grafie, aritmetică, științe e naturii, limba rusa etc. Confecționarea materia1.ului intuitiv mărește interesu. elevilor pen'ru studierea di- verselor obiecte de învățămînt, contribuie la însușirea temeinică a cunoștințelor, îi înarmează pe elevi cu deprinderi practice de muncă. O mare Importanță educativă acordă pe- dagogii sovietici studierii istori o-geografice a regiunii. Pedagogii școli or sătești, inspi- rindu-se din condițiile vieții locale, elaoo- rează tematici concrete pemru munca de cunoaș.ere a regiunii, folosind In acest scop metode și procedee simple și distractive. Astfel, cu eevii claselor La și a ILa se organizează plimbări scurte în cele ma' a- propiate împrejurimi naturale și economice ale școlii: la pădure, în parc, la rîu, în luncă etc. Organizînd asemenea plimbări, pedagogii le fixează scopuri atrăgătoare oen.ru copii : „la pădure, după ciuperci", ,;în luncă, sa culegem flori", „să prindem flu- turi", „să mergem la riu să ne scăldăm", „Ia cîmp și la grădina de zarzavat, să ve- dem cum lucrează cele mai bune brigăzii ale colhozului" etc. Cercul de activități pentru elevii claselor a IILa și a IV-a este mai larg, dar și aici munca se îmbină cu distracția, cu diferite forme de organizare a odihnei copiilor, con- tribuind la întărirea sănătății lor, la dez- voltarea spiri ului lor de observație, a do rinței de a-și însuși cît mal multe cunoștințe. Astfel, e evii claselor a IV-a alcătuiesc hărți ș: scheme, se deprind să se orienteze cu buso’a și harta, alcătuiesc pianul împreju- rimilor imediate. Munca de cercetare a regiunii de către elevii școlii elemen.are este foarte variată (studierea istoriei locale, a felului de viață al populației etc.). Cele mai mari posibili- tăți pentru studiul regiunii natale se ivesc în timpul verii, cind acest studiu se îmbină cu excursiile, cu călătoriile distractive și cu activitățile obș.eș.i desfășurate în colhozuri. In cazul cînd excursiile durează mai mu!*e zile, școlile organizează „tabere tufiș.ice“. Care oferă elevilor posibilitatea de a-și for- ma o serie de deprinderi dă, autodeservirea. Folosind cu pricepere muncă în afară de clasă practice ca, de pil- forme Variate de și extrașcolară cu e'evii, îmbogățindu-le continuu prin desco- perirea unor noi metode și procedee de lu- cru, pedagogii sovietici obțin succese înrem* nate în munca de instruire și educare a co- Urmînd exemplul lor. și profesori din tara să organizeze cît mai de clasă și exirașco- Iară. Chezășia succesului în această mun- că o constituie cunoașterea și aplicarea ex- perienței școlii sovietice. GAZETA INVĂȚĂMINTULUI Pa". 5 i Cum am organizat activitatea cercului de fizică Dacă lecțiile de fizică sînt predate la un nivel corespunzător, dacă ele le dez- văluie elevilor progresele tehnicii, aceș- tia capata dragoste pentru fiizică și pentru diferite probleme legate de apli- carea ei în practică. MuHi ekayi„ citesc diferite reviste de știință și tehnică, simt nevoia de a-și complecta și adînci cu- noștințele căpătate la lecții. De aceea, profesorul nu se poate mulțumi să dea cunoștințe elevilor numai in cadrul ore- lor de curs, ci trebuie să-și extindă acti- vitatea și :n afara lecțiilor Mijlocul, cel mai potrivit pentru aceasta îi constituie munca in cadrul cercurilor, care dezvol- ta și meniine interesul e.evilor pentiu sti- imțeie experimentale, îi ajută să înțelea- gă mai adine fenomenele naturii și ii înarmează cu importante deprinderi prac- tice. Activitatea în cercuri îi învață pe elevi să lucreze independent, să consulte literatura științifică și de popular, za re, le dezvoltă inițiativa, contribui*. ia edu- carea lor in spirit colectiv. Țmind seama de toate acestea, am căutat să organizez cît mai bine activi- tatea elevelor mele din clasele a X-a în cadrul cercului de fizică, in urma unei discuții cu elevele, am înscris in cerc pe cele care și-au manifestai dorința de a desfășura o astle. de activitate. S-au îjiscris d.e bună voie cite 6-10 eleve din fiecare clasă, astfel că cercul cuprinde a- cum 45 de eleve. Cele mai mu te au lu- crat in cerc și în cursul anului școlar trecut, astfel că se asigură o continu'ta- te în muncă. Ședințele cercului au loc de două ori pe lună și în cadrul lor se discută refe- rate prezentate de eleve, se rezolvă pro- bleme, s.p efectuează lucrări practice și se construiesc aparate și modele tehnice. In planul cercului se prevede și organi- zarea unei adunări serale de fizică, la care vo,r asista și eleve din alte clase și din alte școli. Experiența ne-a arătat că pregătirea unor asemenea adunări, chiar dacă necesită multă ’ muncă și un timp îndelungat, d:ă rezultate pozitive, care se simt din plin în școala. Adunarea serală din anul trecut, de pildă, a făcut să crească interesul elevelor pentru fizică; elevele care au pregătit-o au obțimut no- te mai bune,’ iar cele care au asistat au aflat numeroase lucruri noi, pe care n-au avut prilejul să le învețe la curs. Pentru o cît mai bună. întocmire a re- feratelor, am stabilit următoarea meto- dă de lucru: elevele își aleg cîte o temă din tabelul propus de mine. Fiecare te- mă este prezentată de un colectiv de trei Activitate Cadrele didactice, împreună cu pionierii și elevii școlii din comuna Boroaiia, raio- nul Fălticeni, au depus 385 de ore de muncă voluntară Ha săparea albiei Moldo- vei, care, în urma inundațiilor din anul acesta, și-a schimbat cursul. Pedagogii și elevii claselor V—VII au săpat 164 m.c. de pietriș din canalul colector al râului, aducînd apele în albia lor normală și sco- Deficiente în aprovizionarea școlilor cu manuale Sarcina aprovizionării școlilor cu ma- nuale și rechizite revine, la sate, coopera- tivelor. Colectivul de conducere al coope- rativei din comuna Buda, raionul Zeletin, în frunte cu tovarășul Dumitru Jugănaru, președintele cooperativei, a privit cu ne- păsare această problemă. După ce a adus un număr insuficient de manuale, a crezut că s-ia achitat de sarcini și a lăsat totul la voia întimplării. Nepăsarea de care a dat sau patru eleve, fixîndu-se un referent, un coreferent și una sau două eleve care să efectueze experiențele necesare. Colec- tivul întocmește schița de plan a refera- tului cu ajutorul meu, în urma unei ana- lize amănunțite a conținutului temei. Tot- odată, le dau elevelor indicații asupra experiențelor care vor însoți referatul și asupra bibliografiei necesare. După c? e- leveie s-au documentat asupra temei, se stabilește planul dezvo.tat ai referatului Referatul este întocmit de către e'.eve și apoi verificat de mine cu o săptămână înainte de data susținerii lu lata cîteva din teme’e oare vor fi pre- zenta^ la ședințele cerculu' din acest an școlar: „Sisteme de unităti de măsură , „Fencmenu.! de rezonantă și apiieați'le lui". „Interacțiunile dintre curentul elec- tric și clmpu, magnetic". „Legea acțiuni- lor reciproce în mecanică, electrostatică, electromagnetism, electrod inamică", „In- strumente de măsurat n electricitate". „Legea conservării și transformării ener- giei", „Proprietățile și aplicațiile curen- tului .alternativ’’, „Emisiunea electronică și utilizarea ei“ etc. Structura atomu'ui va fi dezbătută în două referate. Primul va cuprinde pro- blemele referitoare la structura . Învelișu- lui electronic al atomului, iar al doilea se va referi ia structura nucleului atomic. Problema aceasta fiind importantă și de actualitate, va ti dezbătută pe larg. Refe- ratul va fi însoțit de proiectarea unor dia- pozitive, de demonstrarea unor planșe etc Ultimul referat care se va prezenta în acest an școlar va f: „Obținerea și u- ti'lizarea pașnică a energiei nucleare". Pentru a asigura o participare oît mai largă a elevelor la activitatea cercului, în afara ședințelor de referate se vor mai organiza și alte lucrări: se vor re- zolva probleme mai grele și mai gene- rale decît acelea pe care le rezolvă clasa întreagă, se vor efectua experiențe care nu se efectuează la curs, se vor lucra planșe, montaje simple electrice (insta- larea unei sonerii, a unui telegraf, a u- nul aparat cu galenă, etc.). Elevei*. vor executa fotografii, construcții de electro- motoare, mici aparate etc. îmbinând studiul chestiunilor teoretice cu lucrările experimentale, elevele vor în- țelege mai b!ne legătura intre legile fi- zicii și aplicarea acestora în practică. A. NEGULESCU profesoară la școala medie de fete nr. 15 din București obșteasca țînd din impas și moara cu turbină, care nu mai funcționa. In această acțiune s-au evidențiat pio- nierii și devii M. Roman, V. Sularu, Luca Matei, M. Covataru, P. Cosma, C. Bîrzu, Vasi’Ie Lazăr si alții, care au muncit cu rivnă. Fapta lor a fost mult apreciată de țăranii muncitori din comună. ALEXANDRU TARĂN1ȚA corespondent dovadă colectivul de conducere al coope- rativei din comuna Buda a frânat buna desfășurare a învățămîntului. Din cauza lipsei de abecedare, cadrele didactice care predau la clasa I-a în școlile din această comună întâmpină mari greutăți. Ce are de spus conducerea U.R.C.A.D. a raionului Zeletin ? CONSTANTIN PREDESCU corespondent întâlnire între un scriitor și școlari De curînd, elevii școlii de 7 ani din co- muna Rucfir, raionul Muscel, 3-au întâlnit cu scriitorul Virgil Chiriac, autorul cărții pentru copii „Asta-i Petruț". Discuțiile între copii și scriitor au avut un caracter viu și interesant. Tovarășul Chiriac a răspuns ta multe întrebări pe care i le-au pus pionierii și școlarii cu privire la, con- ținutul cărții. Apoi copiii ati vorbit des- pre învățămintele pe care le-iau tras din această carte: să iubească, adevărul, să nu creadă în superstiții, să păstreze avfi- tul obștesc, să aibă grijă de cei mai mici etc. LUCREȚIA DULAMA corespondent —o— O grădinița de copii bine gospodărită La grădinița de copii din Tîrgu Trotuș lucrează oa educatoare tovarășa Irina Ga- nea. Prin munca ei scrguincioasă, prin colaborarea strânsă pe care a știut s-o rea- lizeze cu părinții copiilor, tov. Ganea a asigurat mobilierul'necesar grădmiței, lenjeria și numeroase materiale didactice. Prin posibilități locale s-au confecționat 30 de fețe de perne, 23 de șorțuilețe, nu- meroase jucării, un scrânciob șt o groapă de nisip: ■ Pe terenul gospodăriei anexe a grădini- ței s-au cultivat anul acesta cereale și zarzavaturi, care sînt folosite pentru hrana copiilor. De asemeriea, gospodăria grădi- niței posedă un mare număr de păsări și un porc. Mai multă atenție lecturii extrașcolare Bibliotecile din orașul Vaslui nu sînt înzestrate cu cărți pentru copil. Singura bibliotecă la care pot citi și elevii este biblioteca raională. linele biblioteci însă, care caută să-și atragă cît mai mulțt cititori, recomandă copiilor cărți prea grele pentru puterea lor de înțelegere și, pe deasupra, cer ca aces- te cărți să fie restituite în aceeași zi. Este limpede că un asemenea sistem de muncă duce la creșterea formală, pe hîrtie, a nu- mărului-cititorilor. Fapte de natura celor semnalate mai sus se petrec la biblioteca din cartierul Racova. Lipsurile sînt ale bibliotecarei, dar și ale cadrelor didactice, oare nu se preocu- pă îndeaproape de îndrumarea lecturii ex- trașcolare a elevilor. PETRU VIERU • corespondent 0 acțiune patriotică Acțiunea patriotică de strângere a fieru- lui vechi continuă cu însuflețwte și in re- giunea Oradea. Numai în ultimele 7 luni, tinerii, pionierii și școlarii din această re- giune au strîns 126.900 kg de fier si fontă veche, care a fost trimisă atelierelor de la combinatele metalurgice din Hunedoara și Reșița. In fruntea acestor acțiuni s-au situat pionierii ș! școlar?: de la școlile ele- mentare nr. 5 și nr. 7 din orașul' Oradea. ca.rp au adunat peste 7000 kg de fier vechi. Prin muncă voluntară Elevele școlii medți de fete nr. 4 cu limba de predare maghiară din Satu Mare, îndrumate de cadrele didactice, au amenajat prin muncă voluntară un teren sportiv pentru volei și unul pentru bas- chet. La această acțiune au participat și părinții elevelor. Terenurile eu fost inaugurate într-un cadru festiv. Cu acest prilej s-ău disputat meciuri fulger între echipele de la școala cu limba de predare maghiară și cele de la școala cu limba de predare romînă. Competiția a contribuit le stringerea le- găturilor între elevele acestor școli. Figura pionierului in literatura sovietică pentru copii In tematice,, conflictele și personajele celor mai cunoscute lucrări ale literaturii sovietice pentru copii se oglindește-proce- sul de creștere a societății socialiste. Maxim Gorki, Aiexei Tolstoi, Fefix Gor- batov. Valentin Kataev și alți mari scrii- tori sovietici au .prezentat în operele lor imagini ale copilăi iei din vremurile întu- necate ale regimului țarist: copii care în- fruntă greutățile vieții, care înțeleg, în fe- lul lor, cauzele nedreptăților și luptă îm- potriva lor, copiii care iși pun uneori via- ța'în pericol, participînd la acțiuni îndrăz- nețe. Această licărire a avîntului revolu- ționar. pornită din pasiunea generoasă a copilului pentru adevăr si dreptate, este izvorul eroismului arătat în zilele Marii Revoluții Socialiste din Octombrie de ti- nerii care au luptat sub conducerea ve- chilor bolșevicii. N. Ostrovski ta romanul „Aș.a- s-a călit oțelul" și A. P. Gaidar in rom-anu' „Școala" au prins în pagini emo- ționante imaginea trecerii -unor copii n rîndurile proletariatului revolut ion ar, transformarea lor în luptători conștienti și hotăiKțu Pavel Kor- ceaghm și Bcns Gq; ricov erau încă copii la izbucnirea revo- luției. dar exorri- enta bosaită pe care o câștigaseră cicc; nindu-se ou cei mai tmverșumtl dușmanii din rândurile contra- revoluționarilor i-a făcut să se alăture, fără șovăire, cauzei bolșevicilor. In anii construirii! socialismului, imagi- nea copilăriei capătă caractere noi. Fran- tal luptei revoluțio- nare se mută acum pe șantierele mari ale patriei socialiste, unde tineretul] mun- cește cu aceeași pa- siune neta frânată cu care a luptat in an iii războiului civil. In coraportul său Ia cel de-aâ doilea Coneres al scriitcri- lor sovietici, scriito- rul Bnris Poievoi, o- cupiindu-se de problemele literaturii pen- tru copii, arată că una dintre realizările ei inovatoare o constituie faptul că eroii reali ai aceste-i literaturi simpli oameni sovietici, mici și mari, pătrunși de ideile comunismului, au devenit prieteni dragi ai tineretului. Avînd astfel de tradiții, literatura sovie- tică pentru copii s-a îmbogățit necontenit și, după cum spune Polevoi, „glorioasa familie a eroilor preferați s-a mărit sim- țitor". In 1940, Arkadi Petrovici Gaidar a scris povestirea „Timur și băieții lui". In- tenția scriitorului era de a-i pregăti pe pionieri pentru zilele grele ale iăzboiului. In figura lui Timur. Gaidar a reușit să creeze un erou iubit de cititori care. Pasio- nați de faptele îndrăznețe ale pionierului, simt dorința de a-1 urma, de a deveni si ei curajoși și folositori patriei. Mișcarea „timuristă" care a luat naștere în U.R.S.S- și apoi în China. Coreea și în alte țări, este o dovadă că scriitorul și-a atins scopul. Timur este un băiat de 12—13 ani. inteligent si vioi, energic și bun camarad. Pînă aici nimic deosebit fată de multi co- pii de seama Hui. Dar Timur este pionier, pionier sovietic. Patria întreagă a contri- buit din plin la formarea caracterului lui, la consolidarea bazei etice a întregii sale personalități. Timur își iubește pa- tria pentru că își iubește casa, familia, școala, satul, pentru că îi iubește Pe oa- menii sovietici și are încredere în ei, pen- tru că este convins că o viată fericită ca a copiilor sovietici nu mai există în altă țară. Mișa Kvakin si ..Mutra’’, aiutorui său, împreună cu golanii din banda condusă de ei, fură mere din livezile colhojului si Conf. univ. Kie Stanciu ale oamenilor din sat. Atingerea avutului obștesc este o crimă, dar Timur iși dă sea- ma că în timp de război, această crimă de- vine și mai odioasa. Atitudinea Iui Timur și a detașamentului său de pionieri este asemănătoare cu cea a unei autorități de stat: copiii acționează cu hotărâre in lip- sa celor plecați pe front, convinși că avu- tul obștesc trebuie apărat cu orice preț împotriva răufăcătorilor. Dacă această ho- tărâre a copiilor ar fi fost comunicată au- torităților locale, dacă dorința lor de a-i ajuta pe cei în nevoie s-ar fi manifestat nrintr-o participare a lor la una dntre formațiile oficiale de într-ajutorare. toată povestea n-ar fi avut nimic deosebit. Dar Gaidar a dat întregii întâmplări un carac- ter romantic, plin de aventură și mister. Timur îsl conduce echipa cu o mînă de fier, ntroduce o disciplina militară prin- tre copii, îi învață să păstreze „secretul militar". Jocul acesta al unor copii care, cu toată seriozitatea, se comportă ca cei mari, conține o notă de umor dar și o doză mare de gingășie, de bunătate și modestie. Jocul lui Timur pornește din ten- dințe caracteristice vârstei, dar la baza lui se găsește o idee naltă : dorința fierbinte a copiilor de a fi de folos patriei. Un prieten drag al tineretului sovietic a devenit si Volodia Dubinin, eroul roma- nului „Strada Mezinului" de Lev Kassil și M. Polianovski. Creînd acest personaj, scriitorii si-au propus să arate izvorul înaltului eroism de care a dat el dovadă. De aceea ei au povestit întreaga viată, atît de scurtă, dar atît de bogată a micului erou. Dacă Gaidar ne lasă să înțelegem că însușirile deosebite ale lui Timur sînt un rezultat al educației primite. Kassil și Pq- lianovski ne arată pe larg felul cum fami- lia. școala și întreaga societate sovietică au contribuit Informarea caracteiului pio- nierului erou Vofodia Dubinin. Volodia a înțeles încă de mic copil că un om^ tre- buie să-și respecte cu orice .preț cuvântul dat, că el trebuie să facă orice sacrificiu pentru .patria sa. Așa a procedat întot- deauna și tatăl său. vechi luptător bol; șevic, de care copilul se simte mândru și al cărui exemplu este hotărît să-l urmeze. Mândria de a fi un fiu al familiei Du- binin, al unei familii de oameni cinstiți si vechi luptători pentru cauza poporului, îi creează copilului coordonatele vieții. Pentru el, noțiunea de tată este identică cu aceea de bolșevic, de membru devotat al partidului. Cînd Volodia Dubinin se înrolează în rîndurile partizanilor, hotărîrea lui ni se pare firească. In mijlocul detașamentului de partizani, printre luptătorii hotărîti si viteji, caracterul tui se desăvârșește. De data aceasta, hotărîrea de a-și îndeplini cu sfințenie cuvântul dat îl face să ducă la capăt cele mai grele misiuni. El devine cercetasul cel mai iscusit al detașamentu- lui, se strecoară printre inamici si face,le- gătura cu formațiile din oraș, aduce infor- matii prețioase și salvează în repetate rin- duri viata tovarășilor săi. Iată-1 pe Volo- dia. copilul de 13 ani, pornit în recunoaș- tere, zărind printr-o fereastră pe mama și pe sora lui pe care nu le mai văzuse de la începutul războiului si de soarta căro- ra nu aflase nimic pînă atunci. O clipă, copilul se gindește să intre la ele. să-3i rezeme capul de umărul mamei, s-o sărute fierbinte și apoi să plece. Dar se oprește, îsi strivește lacrima ce-i izvorîse în coltul ochiului. își înăbușă' strigătul si pleacă mal departe, Pentiu a-si îndeplini misiu- nea. Orice clipă pierdută ar fi putut aduce moartea întregului detașament. De aceeasj tărie sufletească, de aceeași conștiință înaltă dă dovadă Volodia pînă la sfîrșitul scurtei sate vieți. Ci- titorul. care La în- drăgit pe Volodia de la primele pagini ale cărții, oare a râs și a plina de atâtea ori de-a lungul povesti- rii. închide cartea eu o durere putennică :n inimă și, îin același timp, ou un ziimbet trist oe buze. Fără sacrificiul -unor ase- menea eroi, viața noastră fericită de astăzi nu ar fi fost posibilă. In il literatura aovie. tică sânt multe aser menea figuri lumi’ noasp decopii care în timpul războiului au luptat cu arma în mină, alături de glo- rioșii soldați și parti- zani .aii Armatei So- vietice, dând dovadă de o rară vitei ie și de un mane devota- ment. Așa sînt Va- nia Solnțev, eroul povestirii „Fiul Re- gimmtuiui" de Kataev sau pionierul Pe» tea din romanul „Pentru puterea soviete- lor" al aceluiași autor, așa sânt Vasioc Trubaciov și prietenii săi. eroii romanului în trei părți al scriitoarei V. Oseeva. Deși realizarea personajelor si a con- flictelor este diferită, aceeași idee condu- cătoare îi însuflețește pe toți acești autorL In focul luptei pentiu crearea statului so4 cialist au apărut copii deosebiți, cu carac- tere tari și cu o înaltă ținută morală : co- piii erei socialiste. Duoă terminarea războiului, acești copil revin la preocupările lor obișnuite, dar pa- siunea lor pentru munca constructivă* dragostea lor pentru patria sovietică capă- tă acum forme noi. Eroismul comuniștilor, al comsomolistilor si al pionierilor care și-au dat viata luptând pentru apărarea patriei este viu în amintirea tuturor. Copiii sovietici de astăzi cresc sub lumina caldă și binefăcătoare a exemplului măreț pe care-1 capătă de la oamenii sovietici, luptători neobesiți pentru pacea și feri- cirea popoarelor. Scriitorii sovietici au luat ca model pentru crearea personajelor lor eroi din viața de toate zilele, conflic- tele prezentat? sînt cele care caracterizea- ză lupta poporului sovietic în drum spra comunism. Aceste personaje vii. prezenta- te cu o măiestrie deosebită de scriitori: so4 vietici, dau opereloi literare o valoare e- ducativă nemaiîntâlnită pînă astăzi în is- toria literară- Cărțile sovietice cuprind ideile mărețe ale cpmunismului; ele vorbesc despre viața unei societăți la care au visat și visează popoarele lumii, pentru care milioane de oameni au luptat și luptă, ele înfățișează cele mai vii și mai înalte năzuinti ale omenirii. Politehnizarea invățămintului coala sovietică Ș în cadrul unei delegatii a lucrătorilor tn- vățămintului public din țara noastră am a- vut prilejul să vizitez recent Uniunea So- vietică Am văzut numeroase școli de dife- rite grade, case de copii, instituții extra- școlare, palate ale pionierilor, instituții de învățămtnt superior, printre care și monu- mentala clădire a universității de pe Coli- nele lui Lenin din Moslcova Împreună cu ceilalți membri ai delegației noastre am pu- tut studia astfel — la Moscova, Leningrad, Kiev etc — cum se soluționează în practica școlii sovietice problemele legate de conți- nutul și organizarea invățămintului de cul- tură generală, cum se înfăptuiesc hotărârile Congresului al XlX-lea al P.C.U.S., cît și hotărîrile ulterioare ale partidului comunist șl guvernului sovietic cu privire la genera- lizarea învățămîntului de zece ani și poli- «tehnizarea școlii. I Întâlnirea și convorbirile pe care le-am avut cu ministrul Invățămintului din RS.F.SR., I. A. Kairov, cu locțiitorii săi, Zi- min, Dubrovina și Malișeva, cu membrii Academiei de Științe Pedagogice a R.S.F S R Goncearov. Skatkin, Osipov. Sibanov. ne-au dat posibilitatea să înțelegem mai bine ac- tivitatea depusă astăzi de slujitorii învăță- mfntului sovietic, principiile după care se conduc. Trecerea la învățămlntul mediu general are drept scop ridicarea simțitoare a nive- lului de cultură al țării întregi Astfel crește an de an numărul școlilor medii și ai ele- vilor din clasele superioare. In 1955 nu- mărul absolvenților școlilor medii din R S F.S.R. a depășit de 3,7 ori promoția anului 1950. Urmărind sarcina de a înzestra elevii cu largi cunoștințe de cultură generală, școala medie îi pregătește nu numai pentru învă- țămîntul superior, ci ți pentru învățămîntul tehnic și profesional. In același timp ea constituie o etapă pregătitoare pentru tine- retul dornic să-și însușească diferite profe- siuni de masă pentru ca — după absolvi- rea școlii — să intre în producția indus- trială sau agricolă Cred că nu e nevoie să mai subliniez ce însemnătate uriașă are ri- dicarea nivelului general de cultură pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii naționale. In același timp școala sovietică pășește Acad. Ilie Murqulescu ministru! Invițlmîntului înainte pe calea politehnizării învățămîntu- lui, realizînd o legătură tot mai vie între expunerea bazelor teoretice ale diferitelor științe și aplicarea practică a legilor acestor științe în producție — în industrie și agri- cultură. Părăsirea hotărîtă a metodelor vechi de predare a bazelor științei numai cu ajutorul manualelor și al materialului di- dactic ilustrativ, și legarea învățămîntului de practică, de producție, potrivit principiu- lui leninist al „școlii muncitoare", schimbă principial întregul caracter al învățămintu- lui în școală. Pe lingă predarea cunoștințe- lor teoretice generale necesare oricărui om cult al zilelor noastre, — și trebuie spus că noile programe prevăd lărgirea cunoștințe- lor fizico matematice ale elevilor — școala sovietică acordă toată însemnătatea cunoș- tințelor practice, deprinderilor de muncă, pe care trebuie să și le însușească orice tinăr sovietic, viitor constructor al noii societăți. Invățămîntul mediu pune astfel un deosebit accent pe lucrările de laborator și cele prac- tice — în întreprinderi sau gospodării agri- cole — asigurînd aplicarea principiului de bază ai școlii sovietice — unitatea între teo- rie și practică. Aceasta contribuie la o în- sușire mai temeinică a cunoștințelor, educă în rîndurile tineretului o atitudine comunis- tă față de muncă, dorința de a fi folositor patriei Noul plan de studii și noile programe de învătămînt ale școlii medii sovietice, la ela- borarea cărora au colaborat Ministerul !n- vățămîntului al RSFS.R., Academia de Științe Pedagogice și numeroși oameni de știință, profesori și învățători cu mare ex- periență. asigură un înalt nivel științific șl teoretic ți urmăresc familiarizarea elevilor cu aplicarea legilor științei în producția indus- trială și agricolă Caracteristică este intro- ducerea largă a lucrărilor practice. Se pre- văd pentru clasele I —IV lecții de lucru manual, pentru clasele V—VII lucrări prac- tice în atelierele școlii sau pe parcelele ei experimental^ iar în clarele VIII—X lu- crări practice în întreprinderi sau în agri- cultură — după profilul școlii — pentru cu- noașterea și deprinderea conducerii mași- nilor înainte de a fi introduse în școli, noile programe au fost experimentate în toate clasele școlilor experimentale ale Academiei de Științe Pedagogice. Delegația noastră a vizitat una din aceste școli, școala mixtă nr. 204. din Mosco- va. care poartă numele lui Maxim Gorki. Prof. Sibanov de la Academia de Știin- țe Pedagogice șl directorul școlii, care ne-au însoțit, ne-au explicat că, in primii patru ani de școală, elevii atît băieții cît și fetele— învață să lucreze diferite obiec- te simple din hîrtie. carton sau plastilină, să facă cusături etc. Elevii claselor V—VII au la dispoziție ateliere de tîinplărie și lă- cătușerie în care fac lucrări practice cîte 2 ore pe săptămînă Am vizitat două ateliere de acest fel In camere spațioase și luminoa- se, de-a lungul pereților, se aflau dulapuri pentru scule, toate de mărime potrivită pen tru copii, iar pe mesele de lucru diferite unelte. Am fi dorit să-i vedem pe elevi la lucru, dar era perioada examenelor și lucră- rile practice luaseră sfîrșit. Am ‘privit insă cu atenție piesele lucrate de copii: piulițe, șuruburi, diferite cutii de lemn, toate lucrate cu grijă și cu dragoste Am vizitat apoi, ate- lierul rezervat lucrărilor practice ale elevilor din clasa a VlII-a Aci se aflau cîteva strun- guri. o freză, o mașină de găurit etc Șco- larii învață aci nu numai construcția mași- nilor, ci și mînuirea lor. O adevărată surpriză a fost pentru noi atelierul clasei a IX-a In mijlocul camerei se afla un automobil E ușor de închipuit cu câtă plăcere, cu ce entuziasm, s-au folo- sit școlarii în cursul anului de acest obiect de studiu și cît de adînc au pătruns ei tai- nele motorului cu explozie, foloasele lui practice Clasa a X-a. la rîndul ei, are la dispoziție un atelier înzestrat cu nume- roase mașini electrice și aparafe de înaltă precizie Directorul și profesorii școlii ne-au po- vestit că deși lucrările practice s-au intro- dus în această școală abia cu un an în urmă, rezultatele obținute sînt deosebit de bune. Lecțiile practice sînt urmate cu trațțete de inimă de toți elevii; ele îi ajută să-și însu- șească mult mai temeinic cunoștințele de fizică, chimie, matematică etc. De aseme- nea s-a observat îmbunătățirea disciplinei în școai-ș.. Preocuparea pedagogilor .de a -găsi cele mai potrivite căi pentru a ăpl^iA învăță- mîntul de producție a dat naștere la for- me variate de organizare a cursurilor. în R.S S Ucraineană s au întreprins, începînd din anul trecut, încercări de a se îmbina învățămîntul general cu cel profesional, ast- fel îneît odată cu terminarea școlii elevul, avînd nivelul de cultură generală pe care-l dă școala medie, să-, devină un , muncitor calificat. La școala nr. 14 din Kiev, de pil- dă, elevii fac practică la Str.ungvrie și Iacă- tușerie, iar cei care urmează una din șco- lile sătești din apropiere se pregătesc să devină tractoriști și combineri. De mulți ani școala nr 14 este patronată de fabrica de aparate cinematografice „Ki- nap” din Kiev. Ea a înzestrat atelierele școlii cu utilaj — strunguri, freze etc. — care dacă nu mai satisfac necesitățile pro ducției, corespund totuși pe. deplin cerințe lor învățămîntului politehnic. De acord cu conducerea uzinei și cu părinții s-a hotă rit ca elevii uneia din clasele paralele ale clasei a VlH-a să facă practică la uzina, cîte 6 ore săptăminal Școlarii au lucrat sub conducerea celor mai buni maiștri ai uzinei și sub răspunderea personală a inginerului șef. Directorul uzinei, tov Vladimirski, cu care am stat îndelung de vorbă și care a vădit, multă înțelegere pentru această nouă lor mă de învătămînt, ne-a spus: „Viața ne cere și nouă, celor din producție, să îim puedagogi, să ne îngrijim de pregătirea și Viitorul tineretului" El ne a asigurat apoi că practica elevilor, Ia uzină a dat rezultate uimitoare Elevii și au însușit în așa mă sură deprinderile de muncă îneît li s-ar pu tea acorda titlul de strungar sau lăcătuș de gradul I, II, și chiar III In același timp s-a îmbunătățit simțitor procentul de promo vare și disciplina în clasa respectivă. Nu- meroși părinți au adresat cereri conducerii școlii ca și în celelalte clase să se orga- nizeze învățămîntul în acest fel Aceasta arată în mod sugestiv ecoul pe care La avut experiența școlii printre elevi și pă- rinți. In politehnizarea școlii. în legarea ei de producție. întreprinderile industriale joacă un rol însemnat Pe baza unui decret al gu- vernului sovietic, ele sînt obligate să pună la dispoziția școlilor pentru lucrările prac- tice mașini și unelte care nu mai corespund necesităților producției, dar pot fi folosite în învătămînt. în orașul Leningrad, de exem- plu, întreprinderile industriale au utilat ate- lierele a 200 de școli, aflate sub patronajul lor. Sarcinile legate de introducerea învăță- mîntului politehnic și de ridicarea nive- lului de pregătire generală a elevilor pre- supun o pregătire specială și perfecționa rea continuă a cadrelor didactice Planu rile de invățămmt ale instituțiilor pedago- gice prevăd astfel materii noi: electrotehnica, radiotelmic*. construcția de tnașini etc., iar institutele pedagogice care predau științele naturale și geografia au astăzi ia dispoziția for stațiuni agrobiologice bine utilate. De perfecționarea cadrelor, în vederea poiiteh- nizării învățămintulul se îngrijesc Institu- tul central de perfecționare a cadrelor di- dactice din Moscova și cele 86 institute re- giona’e și orășenești, precum și cabinetele pedagogice raionale. Aici se folosesc cele mai variate forme de muncă metodică La Institutul central de perfecționare din Mos cova, membrii delegației noastre au stat de vorbă cu învățători și profesori veniți dm toate părțile țării. Ei audiazi aci lecțiile ce- lor mai buni specialiști în diferite domenii ale practicii pedagogice In acest scop in- stitutul antrenează un larg activ de oameni de știința din cadrul Academiei de Științe a U.R S.S. și Academiei de Științe Pedago gice, din diferite instituții de cercetări știin țifice și de învățămînt superior, cît și prac- ticieni din școli cu o bogată experiență di dactică și o înaltă pregătire teoretică. Institutul dispune de laboratoare — bine înzestrate — de fizică, chimie științe natu- rale. geografie etc.. de cabinete pedagogice pe specialități. In aceste cabinete este adu- nată cu multă grijă experiența celor mai bune școli, a celor mai bnni profesori și în- vățători. Intr-unui din cabinete am putut răsfoi o mapă voluminoasă conjinînd experi- ența unei școli fruntașe sătești, care a știut să realizeze o legătură strânsa cu colhozul în domeniul muncii practice O altă mapă cu- prindea materiale despre experiența a 20 de școli din Sverdlovsk, care au organizat lu- crări practice ale elevilor în întreprinderile industriale din ace) oraș De altfel, în U.R S.S. se fac numeroase ex- periențe de acest fel Ministerul Invățămin- tului studiază și generalizează . teoretic a- ceste experiențe, încurajînd și stimulînd ini- țiativa școlilor. O chestiune care ne-a interesat mult a fost și modul cum se rezolvă problemele educative în instituțiile extrașcolare Am vizitat cîteva instituții de acest Ie), prin tre care și Palatul pionierilor din Lenin grad, care ne-a impresionat în mod deo sebit atît prin proporțiile sale, cît și prin bogata activitate pe care o desfășoară. Aci funcționează peste 700 de cercuri diferite de pionieri. Intr-un singur an au participai la numeroasele manifestări peste 1.5 milioane copii. Am văzut cum și aici se stimulează in- teresul elevilor pentru știință, tehnică, mun- că practică. In cercul tehnic, de pildă, ne-a uimit măiestria cu care copiii au construit diferite mașini : trenuri, macarale electrice, excavatoare etc. Am putut admira cu acest prilej și o minunată macheta construită de pionieri pentru a înfățișa transformarea pă- minturitor virgine din Ăltai și Kazahstan m regiuni bogate și roditoare ale patriei socia- liste Macheta înfățișează 3 faze succesive ale vieții în aceste ținuturi. Prima repre- zintă stepa pustie. După o apăsare pe bu- ton apare în fața ochilor un ogor întins pe care circulă minuscule tractoare și combi- ne, -trenuri încărcate cu mașini agricole. Altă apăsare pe buton și tocul ogorului îl ia un orășel modern cu case noi și străzi drepte, așa cum ele răsar în prezent in acele ținuturi. Toate acestea au fost lucrate do pionierii din Leningrad, care au la dispo- ziția lor 40 de ateliere diferite, înzestrate cu tot felul de unelte și mașini Conducătorii Palatului pionierilor ne au asigurat, cu îndreptățită mindrie. că activi- tatea depusă în astfel de cercuri a reușit să trezească în inimile multor copii o dra- goste atit de puternică pentru o profesiune sau alta, incit i-au rămas credincioși și după părăsirea școlii In camera iubitorilor de șah este expusă, printre altele, și foto- grafia iui Botvinik, actualul campion mon- dial la șah, de pe vremea cind era ncă pionier. Aici. în palatul pionierilor din Le- ningrad, a învățat Botvinik șahul. In stațiunea experimentală a pionierilor din Kiev copiii sînt deprinși să îndrăgească plantele, să pună în practică învățătura lui Miciurin. Delegația noastră a mai vizitat multe alte instituții școlare și extrașcolare Pretutin- deni am fost întimpinați cu bucurie, iar pe dagogii și profesorii sovietici ne-au împăr- tășit cu dragă inimă bogata lor experiență, din care am cules o seamă de învățături prețioase. Vom utiliza aceste învățături la elaborarea unui întreg sistem de măsuri me- nite să ridice și în țara noastră rolul șco- lii medii, să asigure o repartizare științifică a obiectelor de învățămînt, dîndu-se toto- dată o mai mare atenție participării active a elevilor la munca productivă în industrie, sau agricultură, prin introducerea a cît mai mul- tor Vlemente de politehnizare îmbunătățind programele și manualele școlare, ridn'nd nivelul invățămintului In școlile noastre me- dii vom înlesni elevilor înțelegerea marxistă a dezvoltării naturii, societății și a gmdirii omenești, vom înarma tineretul țării noas- tre cu cunoștințele științifice și deprinderile practice necesare constructorilor socialis- mului. (Articol reprodus din „Scinteia" nr. 3419) Pag. 4 GAZETA ÎNVĂȚĂMINTULUI Vizita în R. P. R. a unei delegații pedagogice din R. P. Bulgaria De curînd a sosit în tara noastră o de- legație de lucrători din învătămîntul Re- publicii Populare Bulgaria, Membrii dele- gației — Nicota Ivanov Garvalov, șeful sectorului de metodică de pe lîngă Mi- nisterul învătămîntului al R. P. Bulgaria’ și Liubomir Gheorghiev Bliznev, șeful secției muncii culturale de mase din ca- drul C.C. al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt al R. P. Bulgaria — au vizitat diferite școli din Capitală, au avut între- vederi cu lucrători din Ministerul învăță-, mîntului, cu membri ai CC. al Sindicatu- lui Muncitorilor din Invătămînt, au vizitat Editura de Stat didactică și pedagogică. Institutul de științe pedagogice, Institutul central de perfecționare a cadrelor didac- tice, precum și unele întreprinderi, insti- tuții și muzee din -Capitală. In zilele următoare, membrii delegației' vor vizita unele instituții de învățămînt din Orașul Stalin. Brăila, Craiova. 10 ani de la crearea I. M. F. Timișoara S-au împlinit 10 ani de la crearea Insti- tutului medico-farmaceutic din Timișoara. Cu acest prilej, la Timișoara a avut loc de curînd o adunare festivă. La adunarea festivă au participat tovară- șii : dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R.P.R., dr. Al. Bulla, locțiitor al ministrului Sănătății, Mi- hai Munteanu, președintele Comitetului exe- cutiv al sfatului popular regional, loan Va- radi, secretar al comitetului regional de par- tid, profesori, asistenti, precum și numeroși studenti. Despre cei 10 ani de activitate rodnică a Institutului de medicină din Timișoara a vor- bit tov. Henri Aubert, director al Institutu- lui, medic emerit al R.P.R. In încheierea adunării festive a luat cu- vîntul tov. dr. Petru Groza care, subliniind grija permanentă a statului democrat-popular pentru dezvoltarea tuturor ramurilor știin- ței în patria noastră, a urat corpului didac- tic și studenților institutului noi succese în activitatea lor didactică și științifică, pentru ridicarea științelor medicale la nivelul sarci- nilor construirii socialismului în R.P.R. -o- Un nou cămin studențesc Pentru prima dată în țara noastră se construiește la Orașul Stalin un cămin studențesc d:,n prefabricate. Pe noul șan- tier sînt folosite pe scară largă mecanisme complicate și cele mai înaintate metode de construcție industrială. Blocurilp mari din deșeuri de cărămidă și tuf vulcanic sînt dirijate de o singură m'acara-turn. Numărul constructorilor care lucrează pe acest șantier este de 10 ori mai mic decît la construcțiile de același volum ridicate cu metode obișnuite. Un bloc obișnuit din cărămidă de aceeași ca- pacitate necesită 7000 de ore, pe cînd con- strucția căminului studențesc, care are o capacitate de 300 de locuri, necesită doar 1.660 ore. Manopera blocului din prefa- bricate costă de 4 ori mai puțin decît ve- chiul sistem, iar timpul de execuție se re- duce cu 50 ia sută. In aceiași timp se fac economii însemnate de materiale. In cinstea celui de al ILlea Congres al partidului, harnicii constructori ai noului șantier s-au angajat să termine pînă la 7 Noiembrie acoperirea noii construcții a căminului studențesc al Institutului fo- restier -o- Ajută la culesul strugurilor Elevii școlilor din comuna Hîrșova, ra- ionul Vaslui, a iută muncitorilor de la gos- podăria agricolă de stat din comuna lor să strîngă la timp recolta de struguri. In timp dp trei zile, elevii au cules 8800 kg de struguri. Pionieri ca Florica Avasiloaei, Maria Chirilă si Gheorghe Perdun au fost în fruntea echipelor la cules. Cadrele didactice s-au aflat tot timpul în mijlocul elevilor, dîndu-le indicatii cu privire la culegerea șt sortarea struguri- lor. In preajma conferinței de la Geneva a miniștrilor Afacerilor Externe ai celor patru puteri Apropiata conferință de la Geneva a miniștrilor Afacerilor Externe ai celor patru puteri atrage în aceste zile atenția întregii opinii publice mondiale. Toate popoarele lumii urmăresc cu un viu in- teres ultimele pregătiri care se fac pentru conferință și doresc în mod sincer ca lucrările ei să aducă o nouă contribuție ]>a cauza păcii și colaborării internaționa- le. După cum se știe, conferința miniștrilor de Externe ai U.R.S.S., S.U.A., Angliei și Fi antei este un rezultat al istoricei întîl- niri a șefilor guvernelor celor patru pu- teri care a avut loc tot la Geneva între 18 si 23 iulie anul acesta. In Directivele către miniștrii Afacerilor Externe, șefii guverne- lor celor patru puteri au stabilit ca la conferința din octombrie cei patru mi- niștri de Afaceri Externe să continue exa- minarea problemelor în legătură cu care a avut loc schimbul de păreri între cei patru mari și să propună măsuri eficace pentru rezolvarea acestor pro- bleme- De la conferința șefilor guvernelor celor patru puteri au trecut trei luni de zile. „Spiritul Genevei", născut din raportul real dintre forțele sociale, a dovedit că singura cale justă pentru rezolvarea pro- blemelor internaționale este calea trata- tivelor. „Spiritul Genevei" a devenit scump tuturor popoarelor lumii, deoare- ce el are la bază ideea nobilă a coexis- tenței pașnice și colaborării statelor indi- ferent de orînduirea lor socială, deoare- ce el este opus spiritului ..războiului rece" și falimentarei politici „de pe poziții de forță". Bilanțul evenimentelor ce s-au desfă- suiat în cele trei luni care au trecut de la Conferința de la Geneva a șefilor gu- vernelor celor patru puteri arată că în această perioadă Uniunea Sovietică a în- treprins noi și însemnate acțiuni concrete în vederea destinderii în relațiile interna- ționale. O expresie a eforturilor Uniunii Sovietice îndreptate spre consolidarea păcii sînt tratativele de la Moscova între guvernul sovietic și delegațiile guverna- Comitetul sindical comunal mixt și-a început activitatea In urma hotărîrii Prezidiului C.C.S., Ia sate s-au ales de curînd comitete sindica- le comunale mixte. Născute din nevoia de a mări capacita- tea mobilizatoare a organizațiilor sindica- le sătești, de a dezvolta posibilitățile lor cultural-educative. de a face din ele pîr- ghii importante în vederea traducerii în viață a hotărîriloi partidului si guvernu- lui, comitetele sindicale comunale mixte reunesc pe membrii de sindicat ai celor cinci ramuri de producție din mediul să- tesc si anume: învățămînt, sanitar, sfa- turi-finanțe. cooperație si P.T.T.R. In comuna Stefănești din raionul Pi- tești, comitetul sindical comunal mixt a fost ales cu cîteva săptămîni în urmă. încă din primele zile ale activității sale, comi- tetul sindical comunal mixt din comuna Stefănești a trecut la organizarea grupe- lor sindicale, la alegerea si instruirea ac- tiviștilor sindicali din grupe- Organizarea grupelor sindicale s-a fă- cut avîndu-se în vedere cuprinderea în grupe pe ramuri de producție si după lo- cul de muncă. De exemplu, pentru mem- brii de sindicat din învățămînt s-au orga- nizat 3 grupe sindicale, care cuprind pe salariatii celor trei scoli elementare din comună. In acest fel. comitetul sindical comunal mixt, care coordonează activita- tea grupelor, poate să mobilizeze cu mai multa ușurință membrii de sindicat la rea- lizarea sarcinilor, profesionale, la dezvol- tarea activității cultural-educative. putîn- du-se preocupa în același timp mai atent de satisfacerea la timp a cerințelor lor. Sarcinile imediate ale comitetelor sindi- cale comunale mixte sînt multiple si va- riate. Ele trebuie în piimul rînd să-și mo- bilizeze membrii pentru a desfășura o muncă permanentă si susținută în vederea transformării socialiste a agriculturii, a întăririi alianței dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare — temelie a re- gimului nostru democrat-popular. Luptînd pentru traducerea în viată a acestei însemnate sarcini, comitetul sindi- cal mixt din comuna Stefănești a prevă- zut în planul său de acțiune pe trimes- trul IV o serie de măsuri însemnate pen- tru îmbunătățirea muncii organizatorice. Astfel, după oiganizarea grupelor, comi- tetul sindical comunal mixt a trecut la instruirea activiștilor din grupe, înarmîn- du-i cu metode de muncă menite să îm- bunătățească activitatea profesională, cul- turală si de asigurări sociale. In planul de muncă al grupelor sindicale din învă- țămînt sînt prevăzute consfătuiri de pro- ducție privind ridicarea procesului de în- vățămînt. îmbunătățirea frecventei si în- tărirea disciplinei în scoală. Prin măsuri- le luate, membrii de sindicat din învăță- mînt au reușit să realizeze o frecventă de La coiful roșu Colectivul de conducere al colțului roșu de pe lîngă comitetul sindical al muncito- rilor din învățămînt din Orașul Stalin desfășoară o activitate intensă în cinstea celui de al IV-lea Congres al S.M.I. Bi- blioteca coltului roșu, condusă de tov. Eugenia Stavra, numără 8.400 de vo- lume și este frecventată de 251 cititori permanenti. Aci, cadrele didactice înscrise la cursurile de perfecționare, precum și cele care urmează fără frecventă diferite instituții de învăjțămînt superior găsesc un larg material bibliografic și primesc mentale ale R.F. Germane, R-D. Germane si Republicii Finlandeze. Aceste tratative contribuie Ia normalizarea relațiilor din- tre U.R.S.S. și R.F.G., la dezvoltarea con- tinuă a colaborării frățești și a adevăra- tei prietenii dintre popoarele Uniunii So- vietice și R.D. Germane, la întărirea re- lațiilor de prietenie dintre statul sovietic și Finlanda. Tratativele sovieto-canadiene au contribuit, de asemenea, la îmbunătă- țirea situației internaționale, la crearea unei atmosfere de încredere între state. Uniunea Sovietică a depus eforturi sus- ținute în vederea realizării unor progrese reale pe calea rezolvării problemei dezar- măirii. Scrisoarea președintelui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, adresată președintelui S.U.A., D. Eisen- hower, a arătat limpede căile pentru înlă- turarea obstacolelor existente și pentru obținerea unor progrese efective pe calea spre dezarmare. Măsurile luate de guver- nul sovietic pentru reducerea forțelor ar- mate ale U.R.S.S. cu 640.000 de oameni precum si hotărîrea cu privire la lichidarea bazei militare Porkkala-Udd din Finlanda dovedesc din plin năzuința și sinceritatea U.R.S.S. de a grăbi rezolvarea problemei dezarmării- Țările de democrație popu- lară. printre care si tara noastră, au luat, de asemenea, hotărîrea de a reduce for- țele lor armate, contribuind astfel la crea- rea unei atmosfere de încredere între state. Țările lagărului socialist au întreprins in această perioadă si o serie de acțiuni im- portante în vederea extinderii relațiilor e- conomice și culturale, a intensificării schimburilor culturale etc. Întreaga poli- tică externă a Uniunii Sovietice și țărilor de democrație populară, politică ce se bu- cură de simpatia fierbinte si de sprijinul activ al oamenilor cinstiți din toate țările, a determinat o îmbunătățire simțitoare a situației internaționale, creînd condiții fa- vorabile ca la conferința de la Geneva a miniștrilor Afacerilor Externe ai celor pa- tru puteri să se facă noi pași înainte pe calea destinderii, pe calea asigurării păcii și securității. In această perioadă a reieșit însă în modul cel mai limpede în evidență că sută la sută la clasele I—IV. In momen- tul de fată, atenția lor este îndreptată spre îmbunătățirea frecvenței la clasele V—VII. Pentru aceasta au fost inițiate consfătuiri cu părinții acelor elevi care nu frecven- tează regujat școala. Acestora pedagogii le arată ce urmări proaste are acest fapt a- supra pregătirii copiilor. O atentie deosebită acordă ' comitetul sind;cal comunal mixt problemei calificării cadrelor didactice. Patru învățători si Pro- fesori din comuna Stefănești sînt înscriși Ia cursuiile fără frecventă ale diferitelor instituții de învățămînt superior. Comite- tul sindical comunal se străduește să le creeze acestora condiții cît mai bune de studiu, să evite supraîncărcarea lor cu sarcini. Comitetul sindical comunal mixt a pre- văzut în planul lui de acțiune și măsuri pentru lichidarea definitivă a nestiinței de carte. Pentru aceasta. în momentul de față se pregătește o consfătuire cu cei 16 ne- știutori de carte — ultimii din comună — care urmează a absolvi cursurile de alfa- betizare în acest an școlar. In planul de activitate al comitetului co- munal sindical mixt au fost cuprinse si măsuri privind intensificarea muncii obș- tești. S-a prevăzut, de pildă, organizarea munci: voluntare pentru sprijinirea acțiu- nii de autoimpunere. In comună se desfă- șoară lucrări pentru, construirea unui că- min cultural cu sală de spectacole, biblio-: tecă. club si a unei scoli cu 5 săli de clasă. Comitetul sindical comuna! mixt se în- griiește îndeaproape de sprijinirea cam- paniei agricole de toamnă. In acest scop se organizează conferințe în cate li se arată țăranilor muncitori importanța re- coltării si însăm’nțării la timp si li se dau indicatii cu privire la executarea acestora. De asemenea, membrii de sindicat ajută deputatii comunali tn munca de lămurire a tătănimii muncitoare Pentru achitarea obligatelor către stat. Grupele lucrători- lor din învățămînt sprijină această impor- tantă acț:une prin munca de propagandă desfășurată la cămmul cultura!. In scopul ridicării nivelului ideologic si politic al membrilor de sindicat din învă- țămînt, grupele sindicale, sub conducerea organizației de bază P.M.R, pregătesc deschiderea unui cerc de studiere a Isto- riei P.C.U S. anul II. Cercul cuprinde majoritatea învățătorilor si profesorilor si este condus de profesorul Xenofont Li- vescu. Organizația sindicală mixtă din comu- na Stefănești urmărește cu consecventă realizarea obiectivelor propuse în planul de muncă, luptînd pentru ridicarea capa- cității sale de mobilizare a membrilor de sindicat Ia îndeplinirea sarcinilor ce stau în fața comunei. regulat consultatii. Recent, tovarășa Stela Popescu a prezentat la bibliotecă referatul „Din viata școlii sovietice” care a contri- buit la cunoașterea metodelor avansate ale pedagogilor sovietici. De asemenea, se lărgește și activitatea artistică a membrilor sindicatului. Ca- drele didactice organizează o echipă de dansuri și o orchestră de muzică instru- mentală/ compusă din 30 de persoane. Echipa de teatru și-a îmbogățit repertoriul cu piesa de teatru >,Să fie liniște". cercurile imperialiste, în frunte cu cele din S.U.A., n-au renunțat la planurile lor a- gresive- Adeptii „politicii de pe poziții de forță" au dovedit că „spiritul Genevei”, spiritul destinderii internaționale, nu le este pe plac. Ei s-au dedat la tot felul de atacuri împotriva „spiritului Genevei", căutînd să dovedească lumii, chipurile, că acest spirit nu mai există, că el ar fi fost dăunător și deci trebuie renunțat cu orice preț la tot ce se referă la „spiritul Genevei”. In ultimul timp presa americană a pu- blicat o serie de articole care urmăresc să împiedice răspîndirea mai departe a „spiritului Genevei’". Astfel, în ziarul „New-York Herald Tribune" comentatorul Lawrence a declarat, bunăoară, că așo numitul „spirit al Genevei” nu mai există. Cititorii noștri își amintesc desigur că a- celași comentator, în zilele conferinței șe- filor guvernelor celor patru puteri, flutura teoria „imposibilității" coexistentei paș- nice a statelor cu orînduiri sociale și po- litice diferite. Nu este greu să ne dăm seama că atît atunci, cît și astăzi acest comentator si toti cei de teapa lui și-au pus ca scop să contribuie ta înrăutățirea situației internaționale, la împiedicarea destinderii încordării în relațiile dintre state. Scopul atacurilor îndreptate în ultimul timp împotriva „spiritului Genevei" apare deci cît se poate de clar. Autorii acestor atacuri și cei care stau în stfate'.e tor vor să creeze în aceste zile o atmosferă care să împiedice buna desfășurare si succesul apropiatei conferințe a miniștrilor Aface- rilor Externe ai celor patru puteri. Cercufiloc agresive nu le convine „spi- ritul Genevei”. Perspectivele destinderi: internaționale, perspectivele dezarmării, ale reduceri: alocațiilor militare, perspec- tivele consolidări: păcii îi sperie Pe fabri- canții de tunuri, pe amatorii de aventuri militare. Stewart Alsop, cunoscutul comen- tator al ziarului american ..New York He- rald Tribune", care nu de mult nu ' a ie- nat să recunoască fățiș că discuțiile ne- sfîrșite despre pace „îi strică buba d'spo- ziție", a arătat zilele trecute deschis că se BIBLIOGRAFIE [ A apărut j REVISTA DE PEDAGOGIE r organ al Institutului de științe ] pedagogice nr. 3/1955 In cuprins: !p. POPESCU-NEVEANU : Pentru o ( revistă de pedagogie strins legată! [ de nevoile școlii. j STaNCIU SlOlAN: Lupta pentru un) ( inalt nivel științific în munca de cer- j ( cetări pedagogice. M. ROȘCA, R. CODREANU, R. Dl-1 f NU-CO rtlȚiU: Unele aspecte pe- ] [ dagogice legate de particularitățile j } activității de analiză și sinteză la) ( copiii întirziați mintal. [ M. AVADĂNH: Din trecutul școlii pe-j [ dagogice din lași. | (ANA BARGAUANU: Cum am reușit] ( să obțin la elevii mei o scriere co- j ( rectă șl frumoasă. ( D. TODORAN: importanța planului] ( de lecție în practica pedagogică a] [ studenților. ) (EUGEN BLIDEANU: Problemele po-' f litehnizării învățămintului în școala] [ sovietică. ) (VIORICA ZACIU: Unele probleme in! [ legătură cu predarea limbii rominej [ in școlile cu limba de predare ma-J ( ghiară. [ELENA MAFTEI: Caracterizarea psi-j , hologică a elevilor pe baza determi-) । nării tipurilor temperamentale, obiec- ] [ tivate în procesul instructiv și edu-] } cativ al școlii. J ( M. NICOLAESCU si T. GHEORGHIU: ( „Gazeta Matematică sl Fizică". [ECATERINA BRATIANU: îndrumări) ( metodice pentru predarea gramaticii ] { Ia clasa l-a elementară [AL. CORNEA : S. N Poleanski, „Se-) ( minarul special la pedagogie*. (A. C.: Introducerea noului plan de । ( invătămînt si a noilor programe în ] J școala sovietică. * [A apărut revista j [ NATURA I : organ al Societății de științe naturale j [ și geografie din R.P.R., nr. 5/1955 ( t Număr festiv cu prilejul aniversării j l unui secol de la nașterea lui I. V. Miciurin (In cuprins: [ Conf. univ. O. MUNTEANU: I V. ( ( Miciurin — întemeietorul biologiei■ f epocii socialismului. [Acad, dr V. M1RZA: Cercetări ale in- j f stitutelor și colectivelor medicale j din R.P.R. prin aplicarea metodelor | miciuriniste. (* * *:Cercetărl miciuriniste în Uni-) I versiiatea „C. 1. Parhon". [ T. BORDEIANU, membru coresp. al] ( Academiei R.P.R.: Realizări miciu-1 [ riniste în agricultura din R.P.R. ] } Ing. agr. I. GOLOGAN : Aplicarea me- J ( todelor miciuriniste la stațiunile ex-) ( perimentale agricole și la Facultatea ] [ de agronomie din lași. j Prof. univ. ST. PETERFI și prof. univ. j ( A. LAZANYI : Din realizările miciu- ] [ riniste in Institutele de cercetări ști- । ințifice șl instituțiile de învătămint) ( superior din Ciul. ] ! Prof. univ. N. MANOLIU șl prof. univ. ] { M. NEAGU : Cercetări miciuriniste j ( în Institutul agronomic „N. Bălce-1 [ scu“ din București. (C. C. GEORGESCU, membru coresp.) i al Academiei R.P.R.: Lucrări ml- 1 ciuriniste de ameliorare si de crea- ] ( re de specii forestiere noi în R.P.R. I ( V. GLIGOR. locțiitor al ministrului] ! Agriculturii: Perspectivele dezvoltă- ] ( rii zootehniei ii țara noastră. ( TH. BUSNITA. membru coresp. al A-j ! cademiei R.P.R.: Cercetări miciuri-] [ niște la Institutul dc cercetări pisc!-) I co'e. [Conf. univ. R. CALINESCU: Aspete) ( geografice ale operei lui I. V. Mi- l [ ciurin. j Prof. O. BRAGA : Școala noastră pe ( drumul însușirii învățăturii miciuri- teme ca nu cumva rezultatele pozitive ale Genevei să fie „folosite oa pretext pentru reducerea armamentelor". La rîndul lui, Walter Lippman nu s-a sfiit să arate că se teme de influenta noilor stări de spirit asupra aliatilor europeni. ai S.U.A., în- trucît se spulberă vechiul mit al „perico- lului agresiunii militare sovietice”. Lip- pman constată cu îngrijorare că, datorită destinderii în relațiile internaționale, par- lamentele țărilor care fac parte din blo- cul atlantic .,cu greu vor putea fi silite să voteze mai departe alocațiile mili- tare". Este limpede deci că atacurile împotriva spiritului Genevei tintesc să îngreuneze rezolvarea siărcinilorcare stau în fata con- ferinței miniștrilor de Externe ai celor pa- tru puteri. Pentru a găsi calea necesară în vederea rezolvării acestor sarcini, pen- tru a contribui la destinderea încordării nu trebuie să se caute divergențe, ci să se apropie punctele de vedere în cele mai importante probleme internaționale și în primul rînd în probleme ca asiguraiea securității europene, dezarmarea, interzi- cerea armei atomice și c'i hidrogen. Nu este vorba aici de concesii unilaterale, ci de căutarea unor soluții care să fie ac- ceptabile pentru toate părțile. Toate popoarele slnt vital interesate în consolidarea păcii. în colaborarea pașnică între state cu sisteme sociale diferite. în dezvoltarea legăturilor comerciale, știin- țifice. culturale etc- Așa cum se arată în chemarea Biroului Consiliului Mondial. al Păcii „popoarele nu vor admite reedita'rea „războiului rece". Oamenii cinstiți din toate colțurile lumii urmăresc cu vigilență acțiunile cercurilor imperialiste îndreptate împotriva păcii și colaborării internațio- nale. Poporul romîn. împreună cu toate po- poarele iubitoare de pace, este convins că apropiata conferință a miniștrilor de Ex- terne -ai celor patru puteri poate avea o ma/Ț însemnătate pentru consolidarea păcii în lume, dacă toți participantii ta conferință vor da dovadă de bunăvonță gl vor analiza problemele de pe poziții rea- liste. N. TAINIC Școala factor sofrnn Ingrășarea de bază și ogorul de toamnă In această perioadă, învățătorii din școlile sătești desfășoară o intensă mun- că de agitație pentru an trenarea oame- nilor muncii din agricultură jn bătăii.i pentru asigurarea condițiilor in vederea obținerii unor recolte bogate în anul vii- tor, Este deosebi-t de important ca, în munca lor de agitatori, pedagogii să a- rate țăranilor muncitori că trebuie să facă arături adinei de toamnă și, odată cu ele. ingrășarea de bază a terenului. Prin ingrășarea de bază se înțelege a- plicarea îngrășămintelor in straturi ma: adinei ale solului, odată cu arătura adîn- că de toamnă sau cu arătura adlncă din ogorul negru, in mod obișnuit,^ la îngră- șarea de bază s-e folosesc ingrășămintele organice, cu deosebue bălegarul și^unele îngrășăminte chim’ce. Aplicarea bălega- rului de grajd duce la o îmbogățire ac- centuată a solului în bacterii si..deci, in- tensifică activitatea biotogică din sol Doza de îngrășăminte pentru îngrășa- rea de bază este calculată de obicei pen- tru întreaga perioadă de vegetație a plantelor. Bălegarul de grajd se folosește în cantități de 15-20 tone !□ ha. pe solu- rile nisipoase în regiunile mai secetoa- se, 20-25 tone pe soluri'e. mijlocii și in regiuni cu umiditate potrivită și 26-30 tone la ha. pe solurile grele d'n regiunile umede. De asemenea, se pot folosi 500- 600 kg cenușe la ha, 150-200 kg super- fo-sfat și 100-120 kg sare potesică Do- zele de îngrășăminte chimire folosile la ingrășarea de bază depind de fertilita- tea solului și de cerințele plantei culti- vate. Pentru ca ingrășarea de bază să-și a- t'ngă în întregime scopul trebuie să se știe cind anume se face arătur? adincă cu care se îngroapă sub brazdă îngrâșă- mintele și- mai ales, la Cp adincime se execută arătura adincă Arătura adlncă face pacte din sistemm lucrării de bază a solului, care se compune din dezmiriș- tire și arătură adlncă. Gu cit se ară mai adine, cu atît solul înmagazinează o cantitate mai mare de apă. se combat mai bine buruienile, iar bălegarul îngro- pat are condiții mai bune de umiditate pentru a fi descompus de către micro- organisme. Pentru îngroparea îngrăș'- m:ntelor de bază la cerealele dP toamnă, arătura trebuie făcută cit ma: devreme, îndată ce terenul a înverzit după dezmi- riștire. Cu cît se ară mai tîrziu, cu a- tît solul se îmburuienează mai mult, pier- de apă, iar bălegarul îngropat sub braz- Să pregătim din timp instituțiile de invățămint pentru iarnă Pentru ca tineretul care frecventează instituțiile de învățămînt de toate grade- le să-și însușească pregătirea de care are nevoie pentru a fi de folos patriei trebuie să i se asigure acele condiții fără de care nil se poate desfășura un învățămînt nor- mal. Asigurarea acestor condiții, pet»'.r>u timpul iernii, cînd se pun probleme spe- ciale, ca aprovizionarea cu combustibil,, a constituit o grijă deosebită pentra majo- ritatea instituțiilor de îinvățăm’nt supe- rior. La multe cămine ale instituțiilor de în- vătămînt superior pregătirile pentru iarnă sînt intr-un stadiu înaintat. Așa stau lu- crutile. de exemplu, la unele cămine stu- dențești din Iași. La căminele „Iustin Georgescu" si „Olga Bancic", de exemplu- s-au făcut oregătiri serioase centru iarnă. Localuri- le s'nt curățite si îngrijite, sînt asigurate condițiile pentru o bună asistentă medica- lă. La dispoziția studentelor stau săli de lectură corespunzătoare. Studentele din a- ceste cămine la rîndul lor. manifestă o grijă deosebită pentru păstrarea ordinii și curățeniei. La celelalte cămine studențești din ora- șul Iași lucrurile stau însă cu totul altfel. De pildă, căminul „Mihai Eminescu" nu este aprovizionat cu cantitatea necesară de lemne pentiu iarnă. Toate ușile de la dormitoare se deschid în sala de lectură, încît datorită circulației permanente stu- denții nu-și pot vedea de studiu- Acestea se datoresc unei proaste gospodăriri a conducerii administrative a universității Alex. I- Cuza Datorită aceleiași lipse de griiă din par- tea direcției administrative, la căminul „Ion Creangă" zidurile au în exterior un aspect jalnic, tencuiala fiind căzută în porțiuni mari. Atît baia cît si spălătoria nu funcționează si de aceea studentii sînt nevoiti să apeleze la serviciile celorlalte cămine. Nici la acest cămin nu s-a asigu- rat pînă acum cantitatea necesară de com- bustibil- Capacitatea sălii de lectura a că- minului este necoresptjnzătoare fată de numărul studentilor. De această stare de lucruri răspund tov- Ion Gheorghiu. ditectorul administrativ al * La școala pedagogică de fete nr. 1 din Capitală s-au asigurat în bună parte con- dițiile unei desfășurări normale a muncii în timpul iernii. Astfel, școala a fost apro vizionată cu întreaga qan'-ilate de combus tibil necesară în lunile de iarnă, sobele au- fost reparate, cantina și-a asigurat mato ritatea alimentelor de care are nevoie. Cu toate acestea, slnt încă unele proble me care își așteaptă soluționarea pentru ca școala să-și poată desfășura activitatea în cele mai bune condiții. Localul nu a fost zugrăvit în exterior, iar reparațiile inte- rioare s-au făcut defectuos Dator t '> aces tui fapt, lucrările nu vor fi rerepționate pînă la complecta lor revizuire. Caloriferu are nevoie de reparații care au fost amî nate de către întreprinderea de gospodări? locală a raionului Lenin sub mo.iv că devizul a fost întocmit la o sumă prea mică. Școala a cerut la Secția de învăță- dă nu are timp să se descompună- Pen- tru pliantele care se seamănă primăva- ra, arătura adincă se poate face și mai tîrziu dat fiind că semăn-nd primăvara bălegarul arP timp să se descompună. In arătură proaspătă nu se seamănă. In cazul cînd se seamănă gniu după plan- tele care se recoltează tîrziu. cum ar fi porumbul, floarea soarelui, sfecla etc. — se grăbește recoltarea acestor p.ante, se ară și se grăpează imediat. Arătura trebuie sa stea, pentru se așeza, cel puțin 2 săptămîni. Dacă timpul nu îngăduie a- cest lucru, atunci arătura trebuie tăvălu- gită înainte de semănat. Adincimea ară- turii pentru semănăturile de toamnă este de 20-22 cm. In cazul cînd se ară pen- tru semănăturile de toamnă terenuri care au fost cultivate cu porumb, cartofi sau s.’ecia, iar terenul esto foarte uscat, a- tunci se poate a»a și la 18-20 cm, pen- tru ca arătura să nu fie bolovănoasă. Condiițiile bune de umiditate din toam- na aceasta permit arăturile adinei. Pen- tru porumb, floarea soarelui, cîneoă. do- vleci arătura de toamnă se execută la a- dincime de 22-25 cm, pentnu a se îngro- pa bine bălegarul și a se permite înma- gazinarea unei cantități mar: de apă. Chiar dacă arătura este bolovănoasă, pină în primăvară bulgării se vor mă- runți sub acțiunea înghețului și dezghe- țului. Pentru unele plante pretențioase, cum s’nt bumbacul, sfecla, cartofii, lucerna și altele, arătura trebuie făcută și mai a- dînc, cel puțin la 25 cm. Pe terenuri.e care au un strat arabil subțire, cum sint terenurile podzolice. acest strat trebuie adincit arîndu-se în fiecare an cu 3-4 cm mai adine și dindu se în același timp îngrășăminte organice în cantitate mare. Pe solutile subțiri, cu subsol pietros sau nisipos, nu se va -ara mai adin,- decît groșimp-a stratului arabil, neutru a nu se aduce la suprafață nisipul sau pietrișul care ar micșora fertilitatea solului. Ingrășarea de bază este strns legată d’ executarea unei arături adinei in con- diții cît mai bune și la timpul ce' ma: potrivit. în raport cu planta culllvată ș: condițiile pedoclimatice. Foto-iud o bură îngrășare si o bună lucrare a solu’ui vom reuși să obținem sporuri însemnate de recoltă la toate plantele cultivate- Ing. DINCA DUMITRU lector la catedra de agricultură generală de la Institutul agronomic „N. Bălcesou" dini Bucureș*i Unversității „Al. I. Cuza", și tov. Lucre- ția lonescu. de la sei viciul social al ace- leiași instituții Ei trebuie să se preocupe, cît mai urgent, de aprovizionarea la timp cu restul cantității de combustibil planifi- cate pentru căminele „Mihai Eminescu" și „Ion Creangă” precum și cu amenaja- rea localurilor în așa fel încît ele să cores- pundă scopurilor pentru care au fost create. Urmările proastei gospodăriri sînt deo- sebit de grave la căminul ,.21 Decembrie" al Institutului de medicină. Datorită ne- glijenței conducerii întreprinderi nr. 4 de amenajări si reparatii din cadrul trustului regional de construcții si a celor care nu au tras la lăspundere această întreprinde-, re. s-a aiuns ca încă Dină acum să nu se tcimine lucrările de reparatii contractate pentru acest cămin. Este inadmisibil ca pereții pavilionului nr. 2 al acestui cămin să fie brăzdati de.crăpături largi iar în dormitoarele pavilioanelor nr. 1 și 4 si în unele săli ale laboratprului de anatomic să nlouă prin tavan Tovaiășul Gheorghe Nicolau, director-1 administrativ al Institutului de medicină, împreună cu conducerea Instituțu'ui tre- buie să tragă la răspundere întreprinderea nr. 4 amenajări si reparații din cadrul trustului regional de construcții Iași. în frante cu inginerul Ion Stefănescu si Gheorghe Palei, din a căror neglijentă nu s-au terminat renaratide de la acoperiș"! căminului „21 Decembrie", deși lucră-ile au fost contractate la timp, tai materiale- le procurate din vreme. Executarea lucră- rilor respective nu mai poate suferi nici o amînare. Este necesar de asemenea 'să se studieze cu atentie problema lărgirii spa- țiului la cantina „Dr. Bagdasar" si să se ia măsuri urgente nentru aprovizionarea ei în cantități suficiente cu cele necesare pentru iarnă. Trebuie să crească simțul de răspundere al tuturor celot în sarcina cărora cade îmbunătățirea condițiilor de viată si de muncă ale tineretului universitar. Ei au datoria să-și îndeplinească sarcinile cu cea mai mare conștiinciozitate, să dea dovadă de inițiativă, de pricepere gospodărească de grijă fată de avutul poporului si fată de condițiile în care trăiesc și învață stu- dentii. VIOREL ALECU mint a Capitalei suplimentarea sumei, dar, pînă la soluționarea acestei probleme, so- sirea iernii poate găsi școala cu calorife- rul defect. De asemenea, au intîrziat lucră- rile dc îngropare a s'rmei de la instalația electrică, fapt care dovedește negli'enȘa întreprinderi: amintite mai sus. Toate aceste deficiențe vădesc formalis- mul din munca întreprinderii de gospodă- rie locală a raionului Lenin. care s-a an- gajat să efectueze lucrările ce sînt necesa- re școlii pedagogice nr. 1 de fete Condu- cerea școlii trebuie să urmărească execu- tarea la timp a acestor lucrări, precum și complectarea aprovizionări: cu Alimente- le de care școala mai are nevo'e. Secția de învățămînt a raionului Lenin trebuie să sprijine această școală pentru a termina la timp lucrările ce mai sînt de efectu.it. astfel incit sosirea iernii so gă- sească complect pregătită. Redacția și administrația: București, atr. Splru Haret nr. 12. Telefon 4.24.00; 4.52.31. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sein teii .1. V. Stalin" București. Piața SdnteiL ■