Proletari din toate țările, uniți-vă ! Smeln imiHîuminiuiui Organ al Ministerului Invățămî ntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămint In acest număr: • DIN EXPERIENȚA ȘCOLII SOVIE TICE. — E. Cemiseva : Primele zile de școală. — O. Frolova: Dezvoltarea vorbirii elevilor. (pag. 2-a) • I. Cremer: Cîteva precizări tn legătură cu viața și activitatea Iui A. 1. Odo- bescu, (pag. 2—3) • Cont. univ. O. Sacter: 60 de ani de la apariția primului număr al „Gazetei Matematice" (pag. 3-a) • Prof. Gh. Teoiiorescu : învățăminte dintr-o excursie. (pag. 3-a) a DISCUȚII. — Gh. Slreteanu : Ac ivitatea practică — mijloc însemnat de rea.:- țare a colectivului de elevi. (pag. 3-a) • Ioana Roman: Pionierii sînt conduși spre succese mai mari la învățătura. v (pag. 4-a) • Cronica evenimentelor externe (pag. 4-a) ANUL VII Nr. 336 4 PAGINI, 25 BANI Vineri 16 septembrie 1955 dăm un sprijin susținut tinerelor cadre In întîmpinarea celui de al IV-lea Congres al S. M. I. In rtndurile pedagogilor au intrat la începutul acestui an școlar un mare nu- măr de învățători și profesori tineri. In ei poporul muncitor își pune mari nădejdi, pentru că prețuiește entuziasmul cu care știe să muncească tineretul, elanul cu care se avîntă în înfăptuirea unor planuri în- drăznețe, curajul și încrederea cu care pri- vește înainte. îmbinarea cu pricepere a calităților valoroase ale cadrelor tinere cu bogata experiență a celor mai vîrstnici va determina obținerea unor noi și însem- nate succese în continua ridicare a nive- lului muncii în școlile noastre. Pentru a da posibilitate ca aptitudinile și forța de muncă a tinerilor să rodească din plin, să se dezvolte continuu, statul nostru de democrație populară asigură cu multă grijă condițiile pentru buna pregă- tire a tinerelor cadre, pentru o viață bo- gată în conținut și pentru o muncă plină de succes. Anul acesta, pe întreg cuprinsul patriei noastre s-au făcut din vreme pregătiri în vederea primirii tinerilor pedagogi la locu- rile lor de muncă. Organele de stat, or- ganele învățămîntului și organele sindi- cale au colaborat strîns în acest scop. In raionul Turda, de pildă, pregătirile în ve- derea primirii și cazării tinerilor învăță- tori și profesori erau terminate cu mult înainte de deschiderea anului școlar. In ziua de 28 august, noilor veniti li s a făcut o primire sărbătorească. Chiar în ziua sosirii, ei au primit indemnizațiile de in- stalare și locuință. In regiunea Iași, s-a acordat, de asemenea, o grijă deosebită pentru asigurarea unor bune condiții de trai tinerilor pedagogi Organele de control au acordat o mare atenție felului cum sînt rezolvate proble- mele tinerilor pedagogi și acolo unde au constatat neglijență sau nepăsare în a- ceastă privință, ca, de pildă, îrf raionul Oltet, sau în raionul Orăștie, unde la 1 septembrie tinerii nu aveau locuințe, au luat măsurile necesare, trăgind la răspun- dere pe cei vinovați. Pentru ca tinerii să poată răspunde înaltelor cerințe ale muncii tn școală, problemele privitoare la condițiile lor de viață trebuie să fie peste tot rezolvate cu multă grijă. Tinerii au venit în școli dornici să mun- cească cu seriozitate. Sînt multe fapte care dovedesc hotărârea lor de a desfășura o muncă bună. In raionul Baia de Aramă, de pildă, tinerele cadre, pline de grijă și cu simț de răspundere, s-au prezentat la post cu mult înainte de consfătuirile ra- ionale. Pînă la consfătuiri ele s-au fami- liarizat cu o serie de probleme școlare, iar în ședințele consfătuirilor au tras noi si valoroase învățăminte Acum, la locul lor de muncă, în școlile în care au fost repartizați, tinerii mun- cesc din p'.in. Pentru întreaga lor activitate de mai tîrziu are o mare însemnătate felul cum vor fi ajutați acum, în această perioadă, în rezolvarea tuturor problemelor. Nu trebuie să uităm că tineri- lor le lipsește experiența și că în rezol- varea sarcinilor instructiv-educative au la Jnceput greutăți. In școală, în colecti- vul didactic în care lucrează, ei trebuie să găsească exemplul cel bun, îndemnul și sprijinul permanent. O bună orien- tare de la început, sprijinul dat la timp deschid drum pentru succese în activi- tatea tinerilor, îi leagă strîns de profe- siunea de pedagog, de școală, de elevi. In școlile în care lucrează cadre tinere întregul colectiv didactic trebuie să se simtă mobilizat la o acțiune permanentă de îndrumare a acestora. Școala are la îndemînă variate forme pe care poate și trebuie să le folosească în acest scop — de Ia discuțiile individuale între profesorii cu experiență și cei tineri, pînă la activi- tatea cabinetului pedagogic, sau a consi- liului pedagogic. Conducătorul școlii, directorul, trebuie să apropie pe tineri de colectiv, să-i a- iute să cunoască tradițiile bune ale școlii, să le trezească dorința și hotărirea de a lupta pentru păstrarea și dezvoltarea lor. Directorul trebuie să facă cunoscute tine- rilor condițiile în care se desfășoară mun- ca școlii, posibilitățile de care dispune a* ceasta, pentru ca ei să le poată folosi. Antrenîndu-1 pe tînărul învățător sau pro- fesor în activitatea colectivului școlar, di- rectorul trebuie să aibă grijă să nu-1 aglo- mereze cu sarcini care l-ar împiedica să depună toate eforturile pentru însușirea măiestriei pedagogice. Cadrele didactice cu experiență au o în- datorire de frunte în îndrumarea tineri- lor. Ele trebuie să le transmită învăță- minte din experiența lor, să le arate cum să-și pregătească lecțiile, cum să fo- losească materialul didactic, cum să-și cunoască îndeaproape elevii și să-i mo- bilizeze la^o activitate susținută, cum să lealizeze disciplina' în clasă. Tinerii tre- buie jndrumați să studieze problemele de specialitate, să citească literatura pe- dagogică. Ej trebuie să fie ajutați să-și însușească metode bune de pre- dare, să expună cunoștințele noi în mod viu și atrăgător, să lege strîns conținutul lecțiilor de problemele practice ridicate de viață, să dea un bogat conținut edu- cativ lecțiilor, să ducă de la început lupta împotriva rămînerii în urmă la învățătură. Sînt multe exemple care dovedesc spi- ritul de răspundere manifestat an de an de cadrele cu experiență față de îndru- marea tinerilor. La consfătuirile rJionale din orașul Sibiu, în secția profesorilor de fizică, s-a vorbit mult, pe bună dreptate, de exemplul tovarășei profesoare Rodica Crăciun, care a ajutat în tot timpul anu- lui trecut pe tineri. în special în ceea ce privește conducerea lucrărilor de labora- tor, în care aceștia întîmpinau greutăți. Si în anul acesta, cele mai multe co- lective pedagogice au înconjurat cu grijă tovărășească pe tineri, in multe școli din raionul Alba și din raionul Sebeș, regiunea Hunedoara, profesorii cu experiență au îndrumat cu grijă pe tineri în întocmirea planurilor calendaristice, a planurilor de lecții, în rezolvarea unor probleme educative legate de munca cu elevii la începutul anului școlar. O formă de sprijinire a tinerelor cadre folosită cu succes în școală este asistența la lecții. Intr-adevăr, la lecțiile tinerilor e bine să asiste directorul și cadrele cu experiență, pentru a cunoaște posibilită- țile lor, greutățile cu care luptă și a le da îndrumări concrete pe această bază. Trebuie folosită însă cu grijă această bună formă de îndrumare a tinerelor ca- dre. Se întîmplă uneori ca la lecțiile a- cestora să se perinde, oră de oră, alți și alti profesori care să facă în anumite ca- zuri observații superficiale, sau ciiiar să dea îndrumări care se contrazic unele cu altele. Sint directori care pot număra cu zecile lecțiile la care au asistat, dar de pe urma cărora tinerii nu au avut nimic de învățat. Nu prea multe asistențe, ci urmărirea cu grijă a lecțiilor și îndrumări concrete, iată ceea ce trebuie făcut. Ti- nerii trebuie să aibă în școală condiții normale de lucru, orele lor să nu fie zi de zi vizitate, pentru ca ei să nu stea într-o continuă încordare și să simtă că sînt priviți cu neîncredere. Atit calea asistenței la lecții, cît și în- drumările individuale și discutarea unor probleme de metodică în cadrul cabinetu- lui pedagogic al școlii etc., capătă valoare numai prin felul cum sînt apli- cate. Cadrele cu experiență trebuie să do- vedească tact și bunăvoință, să nu arate superioritate, să nu jignească pe cel care așteaptă să învețe de la ele. Organele de îndrumare și control tre- buie să vegheze ca locurile în care au fost repartizate tinerele cadre să fie res- pectate și să tragă la răspundere atit pe cei care încearcă să-i mute dintr-un loc în altul pe tinerii pedagogi, cit și pe ti- nerii care nu s-au prezentat la posturi, lumd măsurile necesare ca în cel mai scurt timp aceștia să-și înceapă munca. Trebuie, de asemenea, să se urmărească felul cum au fost folositi acei tineri pe care Ministerul Invățăftlintului i-a trimis secțiilor regionale de învățămint pentru a fi încadrati în raza lor de activitate. Ocupindu-se de importanta problemă a sprijinirii tinerelor cadre, organele de în- drumare și control au datoria să se in- tereseze de felul cum sint aplicate toate formele de ajutorare a acestora, să nu se mulțumească numai cu constatarea de suprafață a faptului că s-a organizat in- terasistenta în școală, că s-au făcut re- ferate la cabinetul pedagogic sau în con- siliul pedagogic etc. De asemenea, orga- nele secției de învățămînt trebuie să dea pe loc îndrumări concrete și să populari- zeze experiența înaintată în această pri- vință. O mare atenție trebuie să acorde organeie de îndrumare și control cadrelor tinere care lucrează în școli cu un singur post și acelora care lucrează cu mai mul- te clase. Cu prilejul primului for contact cu aceste cadre, organele de îndrumare și control trebuie să le acorde îndrumă- rile și sprijinul necesar oricărui începă- tor, urmînd ca apoi, treptat, exigenți fată de munca lor să sporească. Multe pot și trebuie să facă în scopul îndrumării tinerelor cadre din învățămînt organele sindicale din școală, din raion și din regiune. Asigurarea unui bogat mate- rial documentar, îmbogățirea bibliotecilor cu literatură pedagogică, organizarea unor consfătuiri de producție din care tinerii să tragă cit mai multe învățăminte, iată doar cîteva din acțiunile care pot fi întreprinse in acest scop de organele sin- dicale. Organizațiile LJ.T.M. ale cadrelor di- dactice, sub îndrumarea directă a orga- nizațiilor de partid, s‘nt chemate să se preocupe îndeaproape de tinerii pedagog,, să-i ajute 1n rezolvarea problemelor care le stau în față. Desigur, succesul muncii de îndrumare a tinerilor învățători și profesori cere în primul rînd un efort susținut din partea acestora. Ei trebuie să manifeste o conti- nuă dorință de a învăța, de a cunoaște metodele înaintate de muncă în școală și a le aplica cu stăruință. Tinerii au datoria ■să urmeze sfatul celor cu experiență. La rîndul său colectivul didactic- care-i în- drumează are dreptul să tragă la răspun- :.dere pe acei care nu-și îndeplinesc cum trebuie sarcinile, care dovedesc dezinte- res și delăsare în munca școlară. Din partea tuturor celor ce muncesc în învățămînt se cere un efort susținut și permanent pentru ca sarcinile instruirii și educării elevilor să fie bine îndeplinite de toți pedagogii, pentru ca tinerii, alături de cadrele cu experiență, să înfăptuiască cu succes educația comunistă a elevilor. Pentru continua ridicare a nivelului muncii organelor sindicale din învățămînt Organele sindicale din învățămînt au de îndeplinit sarcini deosebit de importan- te in lupta pentru traducerea în viață ia politicii Partidului Muncitoresc Romin și a guvernului țării noastre în do- meniul învățămîntului. Paralel cu instru- irea și educarea tinerei generații în spiri- tul comunismului, cadrele didactice, mobi- lizate de organele sindicale, îndrumate de partid au contribuit activ la re- zolvarea unor importante probleme ridi- cate de opera de construire a socialismu- lui cum ar fi: lichidarea neștiinței de carte, ridicarea nivelului cultural al oame- nilor muncii, transformarea socialistă a agriculturii etc. Sub conducerea înțeleaptă a partidului, însuflețiți de un fierbinte patriotism, oa- memii muncii din învățămînt au reușit să obțină rezultate remarcabile în munca lor. Aceste rezultate sînt indestructibil legate de marile succese dobîndite de poporul nostru pe drumul făuririi unei vieți îm- belșugate. Datorită condițiilor create de partid și guvern, rețeaua de școli a crescut an de an. Numai în anul școlar 1954—1955 au fost înființate 245 de noi școli de 4 ani. 50 de școli de 7 ani și 52 de școli medii de zj și serale. In același timp, pentru cuprinderea in scoală a tuturor copiilor de vîrstă școlară, pentru îndeplini- rea planului de școlarizare la cla- sele V—X și în învățămîntul superior, au fost create noi internate și cantine, au fost organizate gazde comune și s-au a- cordat unui mare număr de elevi și stu- denti burse de întreținere, echipament, manuale și rechizite școlare. In cătunele îndepărtate s-au creat posturi de învă- țători și s_a asigurat transportul copiilor cu sprijinul sfaturilor populare. Numărul elevilor cuprinși în învățămîn- tul mediu de cultură generală a crescut la peste 86.000, față de 29 000 cît era în 1938, iar cursurile institutelor de învăță- m:nt superior sint frecventate de peste 60.000 de studenti, dintre care aproxima- tiv 55% sint fii de muncitori și țărani muncitori. In instituțiile de educație pre- școlară, al căror număr trece de 6.400, sînt cuprinși aproape 275.000 de copii. Dezvoltarea considerabilă a învățămîn- tulul în patria noastră, ridicarea continuă a nivelului lui au pus în fata organelor sindicale ale muncitorilor din învățămint sarcina de a și lega tot mai mult, mai organic întreaga lor activitate de proce- sul de învățămînt. Învățătorii și profesorii au fost mobilizati să-și îmbunătățească permanent cunoștințele profesionale. Or- ganele sindicale din învățămînt au des- fășurat o largă acțiune educativă. Studie- rea marxism'lenmismului de către învăță- tori și profesori a constituit un element esențial în ridicarea calitativă ia procesu- lui de învățămînt. Mii de cadre didactice au studiat în ultimii ani, în cadrul cursu- rilor și cercurilor politice organizate de sindicat, operele clasicilor marxism-len:- nismului, ridieîndu-și în permanentă nive- lul politic și ideologic. S au îmbunătățit simțitor metodele de muncă ale. organelor sindicale. Prezidiul Comitetului Central al Sindicatului Mun- citorilor din învățămînt și Ministerul In- vățămîntului au folosit cu bune rezultate metoda brigăzilor și ieșirilor comune pe teren. Aceasta a făcut ca și comitetele sin- dicale regionale și^raionale, în colaborare cu secțiile de învățămint, să întreprindă acțiuni concrete pentru ridicarea calitati- vă a procesului de învățămînt. In raionul Orăștie, de pildă, Încă din luna martie a.c. s-au organizat consfătuiri cu dirigintii în Petre Radu președintele C.C. al S.M.I. vederea sprijinirii sistematice a elevilor pe întreaga perioadă a incneierii anului școlar. Organizatii.e sindicale de bază au îndrumat îndeaproape pe peaagogi ni ve- derea ajutorării elevilor și studenților ră- mași în urmă la mvățătură. Consultații.e au devenit pentru cadrele didactice un mijloc encace de sprijinire a e.eviior și studentilor, iar consfătuirile de producție organizate din ce în ce mai metodic con- triouie la popularizarea ce .or mai bune metode educative și de instruire, comba- tind totodată practicile învechite, neștiin- țifice care se mai manifestă în munca unor educatori. Temele și formele consfătuirilor de producție sînt diferite și legate de spe- cificul școlilor și de perioada in care se țin. In regiuni ca Pitești, Baia Mare etc. s-au organizat consfătuiri de producție și pe plan regional, popularizîndu-se apoi rezultatele. Metodele de predare a cunoștințelor s-au îmbunătățit simțitor. Verificarea cu- noștințelor elevilor se face cu mai multă pricepere și răspundere. Activitatea învă- țătoarelor Maria Piciu din comuna Sada, regiunea Cluj. Maria Popescu, membra ;n comitetul sindical raional Bacău și a mul- tor altor pedagogi fruntași, care prin pre- gătirea conștiincioasă și sistematică a lec- țiilor lor obțin rezultate deosebit de bune, constituie o pildă care trebuie să fie urmată de toate cadcele didactice. Cu satisfacție constatăm că nivelul de cunoștințe al elevilor s-a ridicat în anul școlar 1954-1955, procentul de promovati a crescut față de anul școlar 1953—1954 Ia clasele I- IV cu 0,8%, la clasele V—VII cu 0,4%. la clasele VIII—X cu 5,4%, iar ia școlile pedagogice cu 8,2%. Cel mai mare procent de prdmovați s-a înregistrat in orașul București, regiunile Pitești. Oradea și Craiova. Pentru dezvoltarea unui învățămînt realist științific, organizațiile sindicale de bază urmăresc felul cum se realizează le- garea cunoștințelor teoretice de praciică prin folosirea' unui bogat material didac- tic, o excursiilor științifice, experiențelor pe loturile individuale, prin organizarea practicii în producție etc. Un număr din ce în ce mai mare de învățători și profesori sânt antrenati de către organele sindicale în munca _ de popularizare a metodelor agrotehnice îna- intate în rînduri'.e țăranilor muncitori. Cu toate acestea, în activitatea școlilor și institutelor noastre, se manifestă încă lipsuri de care se fac răspunzătoare și organele noastre sindicale. Faptul că nu peste tot s-a reușit să se realizeze școla- rizarea tuturor copiilor de vîrstă școlară, că mai există încă elevi și studenti care nu frecventează cu regularitate cursurile, că se manifestă încă acte de indisciplină, de dezinteres față de învățătură etc-, do- vedește că avem organizatii sindicale de bază în a căror activitate există lipsuri serioase. Datorită muncii slabe a unor co- mitete sindicale regionale și raionale, une- le organizatii de bază sindicale desfășoa- ră o activitate formală, birocratică, nele- gată de procesul de învățămînt. de nevoi- le si aspirațiile cadrelor didactice. Ridicarea conținutului activității or- ganelor noastre sindicale nu poate fi rea- lizată deeît în măsura în care acestea vor ști să și întărească legătura cu masele muncitorilor din învățămint. Este cunoscut faptul că în întărirea le- găturii cu masele o însemnătate deosebi- tă o iau organizațiile sindicale de bază. Iată de ce in centrul activității comitetelor sindicale raionale și regionale treouie să stea organizațiile sindicale de bază, felul cum acestea se preocupă de conținutul muncii din școală etc. Legătura permanentă și vie cu membrii de sindicat reprezintă forța și izvorul u- nei activități rodnice. Practica a arătat că este capabilă să realizeze un colectiv unit și combativ, în măsură să se achite cu succes de sarcini numai acea organiza- ție de bază în cadrul căreia toți membrii ci au sarcini concrete și luptă cu hotă- rire pentru traducerea lor în viață. A- ceasta are o influență pozitivă asupra creșterii nivelului golilic al membrilor de sindicat, îi înarmează cu deprinderi orga- nizatorice și le dezvoltă în același timp simțul de răspundere. La repartizarea sar- cinilor trebuie să se țină seama de cele mai actuale probleme ale procesului de învățămînt și să se aibă în vedere aptitu- dinile, pregătirea politică, experiența, do- rința și înclinațiile fiecărui membru de sind icat. Una din problemele importante oare se răsfrînge asupra procesului de învățămint și de care organele sindicale au sarcina de a se ocupa necontenit este prob’ema asi- gurării și îmbunătățirii condițiilor de muncă și viață ale muncitorilor din învă- țămînt. Acordînd grijă deosebită asigurării u- nor bune condiții de trai cadrelor didacti- ce, unele comitete raionale și regionale au reușit să realizeze îmbunătățiri simțitoa- re în ceea ce privește cazarea, aprovizio- narea, achitarea la timp a salariilor și in- demnizațiilor cuvenite cadrelor nou numite în învățămint. In unele raioane cum seni raionul Tg. Ocna și raionul Deta proble- ma cazării a fost bine rezolvată. In cîteva raioane ca de pildă, în raionul Luduș, ra- ionul Tîrnăveni, raionul Reghin, raionul Sîngeorgiul de Pădure, raionul Rădăuți și altele, din inițiativa sfaturilor populare s au construit locuințe cu posibilități lo- cale. Există însă comitete sindicale oare ma- nifestă nepăsare față de aplicarea hotărîri- lor partidului și guvernului cu privire la asigurarea condițiilor de muncă și de viață ale cadrelor didactice- In raionul Cîmpulung-Muscel de pildă, secretarul sfatului popular raional a dat dispoziții, șefului secției de învățămînt să oprească lunar din salariile învățătorilor și profesorilor costul abonamentelor la diferite ziare și publicații, înlocuind munca de convingere cu o măsură comodă și birocratică. Pus în fața unei asemenea si- tuații. comitetul sindical raional s-a mul- țumit doar să constate fără să combată a- semenea atitudini. Comitetele sindicale regionale și raio- nale nu pot și nu trebuie să rămină stră- ine de rezolvarea problemelor privitoare la condițiile de viață ale cadrelor di- dactice. In curind va avea loc cel de al IV-lea Congres al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt. Cu acest prilej se vor dezba- te cele mai importante probleme ridicate în munca învățătorilor și profesorilor, a organelor sindicale din învățămînt. Este de datoria fiecărei organizații sindicnle de bază, a fiecărui comitet sindical regional și raional să ia măsuri eficace pentru ca în întîmpinarea acestui important eveni- ment să ridicăm conținutul activității sin- dicale la înălțimea sarcinilor puse de par- tid și guvern în fața tuturor oamenilor muncii din învățămînt. i ' O însuflețită muncă în școală Muncitorii din învățămint de la școala medie din orașul Sebeș, regiu- l nea Hunedoara, au început noul an școlar însuflețiți de dorința de a folosi cele mai bune metode în munca de in- struire și educare a elevilor. Astfel, I printre principalele probleme discutate f de ci în cadrul primului consiliu peda- ! gogic finut în acest an școlar au fost } și acelea care privesc îmbunătățirea I muncii metodice în școală, predarea j diferitelor obiecte etc. Cu acest prilej } ei au hotărît să acorde o mai marc j ( atcnlie coifului pedagogic, să îmbogă- J (fească materialul documentar cu cele l j mai bune planuri calendaristice și pla- j f nuri de lecții, cu referate, recenzii etc. 1 I Problema confecționării și folosirii cu j j pricepere a materialului didactic va ) t sta, de asemenea, în centrul atenției J J f In urma propunerii făcute de către) I comitetul de instituție de pe lingă I f școală, cadrele didactice au hofărit ca) I in cinstea celui de al IV-lea Congres) !al S.M.I. să organizeze un cabinet j } pedagogic pentru părinți. La acest i f cabinet ei vor organiza consultată, > ! convorbiri, referate și conferințe finutc J [ de cele mai bune cadre didactice, care) ( vor da indicatii concrete părinților asu-1 țpra felului cum trebuie să-și educe j l copiii. Colectivul școlii a mai luat ini- j I (iativa ca anul acesta, spre deosebire { [ de anii trecuti, tematica ședințelor con-) f siliilor pedagogice să cuprindă pro-j t bleme legate de ridicarea calității! [ muncii metodice în școală. Mobilizati) I de comitetul sindical pedagogii școlii j f vor organiza anul acesta un larg j ț schimb de experiență prin lecții des- j I chise, interasistențe, consfătuiri de pro- { } duefie etc. I Cadrele didactice si conducerea ’ } școlii vor analiza cu mai multă răs-1 | pundere calitatea lecțiilor predate in ] | școală, valoarea pedagogică a metode- { [ lor și procedeelor folosite. IPerfecfionindu-și necontenit mdies-| tria lor pedagogică, cadrele didactice • de [a școala medie din orașul Sebeș) ! sint hotărite să muncească mereu mai ] i bine în școală, pentru a da patriei j ț cadre de nădejde cu un înalt nivel de ț cunoștințe. \ Inițiativă frumoasă f Importanța celui de al IV-lea Con- ( greș al Sindicatului Muncitorilor din [învățămînt s-a făcut simțită și In rin- i țdurile sportivilor. Ei au luat o ini(ia- \ (tivă frumoasă prin care să întimpine ' [ acest congres. Astfel, începînd din ziua ț de 13 septembrie. Consiliul sportiv I orășenesc-București „Știința" va orga- | niza o competiție de volei și baschet, f băiefi și fete, și una de fotbal ce se vor (disputa între echipele „Știința". [ Iubitorii de sport pot urmări corn- < petiția de volei și baschet pe terenul ( din strada Vasile Pîrvan iar competi- { fia de fotbal pe terenurile de la Baza (Tei și Școala de ucenici Er. 15 Ener- Elevii țcolil profe- sionale viticole din Minlj, regiunea Arad, se pregătesc pentru a contribui la creșterea producției viticole a țării. In fotocronlca noastră: un grup de elevi al școlii (sus); clădirea spațioasă a școlii profesionale vi. ticole (jos, stingă); a început culesul pe terenul școlii (Jos, dreapta). ir * Pag. 2-a Primele zile de școală începutul anuluf școlar în Uniunea So- vlatM •jWS'sfrbaMăre a Tntrejyulul po- por. In prima zi de școală pe străzile o- rașelor |i satjlor putiaj» întiîîpl pășind ve-, seli b^i"ice în patria noastră? Tot- odată credem că n-ar fi inutil să se cerceteze materialul arheologic din arhive primit în urmă cu 85 de ani de Odobescu și pe care acesta nu l-a utilizat. Și,‘de asemenea, folo sindu-se exemplul lui Odobescu, socotim că ar fi interesant să se antreneze și astăzi ca- drele didactice în acțiuni asemănătoare. „Nu ar fi fără utilitate, spunea Odobescu. de a îndemna pre toți revizorii școlari, instituto- rii și Învățătorii ca să persevere in ase- menea investiga’iuni foto'Hoare pentru isto- ria națională și a le impune îndatorirea de a comunica ministerului toate faptele de na- tură arheologică ce ar veni după vremi la cunoștința lor“. A. 1. Odobescu — Scrieri li- terare și istorice. Voi. II, Buc. 1887, p. 159). In aceeași perioadă cînd descifra în sutele de răspunsuri primite de, la învățători, harta arheologică a țării, Odobescu scrie în -Ha- nul „Romînul" (1876) cîteva articole, în care își arată indignarea împotriva lipsei de gri- jă a guvernanților pentru nevoile școlii și formulează unele idei interesante în legă- tură cu educația tineretului. „Instrucțiunea publică în țară la noi, spu- ne Odobescu, suferă d-aititea lipsuri, încît oricit de mult ne-am ocupa de această ma- terie, tot ar mai fi ceva de scris". Arătînd într-un articol, că obligativitatea învățămintului, prevăzută in legea din 1864, era o iluzie, deoarece nu s au luat măsurile concrete necesare realizării acestei cerințe a legii, el pretinde „a se lua toate măsurile putincioase spre a face ca instruc.iunea pri- mară să devină obligatorie pretutindeni în Romînia". In același sens, Odobescu demas- că nepăsarea culpabilă a guvernanților pen- tru înființarea și buna întreținere a localuri- lor „în care generațiunea nouă are să-și for- meze mintea și inima". Totodată susține ca guvernanții să prevadă un plan vast de construcții școlare, menite să ajute la reali- zarea învățămintului obligatoriu. Intr-un articol intitulat „Patriotismul în școli", Odobescu pledează pentru un invâță- mînt pătruns de patriotism. In acest scop, cere ca sa se dispună „în programe și me- tode, studiile așa în cît ele, ta mai mari sau mai mici proporțiuni, să graviteze toate în jurul simțămîntului de patrie". Rolul de bază ta realizarea educației în spiritul pa- triotismului fi are ta-să corpul profesoral: „E o nobilă misiune a corpului profesoral, spu- nea Odobescu, aceea de a-1 semîina cu inteli- gență în inimile junimii studioase". Deoa- rece pe atunci studiul limbi, rom-tac era desconsiderat în învățămînt, predtadu-se ta gimnazii și licee doar unele noțiuni sumare îo cadrul limbii latine, Odobescu protestea- ză arătînd că studierea limbii romîne „se află strecurată printre celelalte, ca furișată". El socoate că „datoria cea d-întîi a școlii noastre este de a învăța bine limba țării, copiilor noștri, de a-i face s-o cunoască, s-o iubească, s-o prețuiască" Ceva mai tîrziu, într-un articol publicat în 1887 Odobescu își exprimă revolta împotriva guvernanților care numeau in învățămînt nu oameni capabi'i, ci partiz ni politici fără nici o pregătire, care coborau nivelul tnvățămmtului. „Ne- norocirea este — scria Odobeecu — că ac- tualii noștri guvernanți nu știu c'îtuși de pu- țin să respecte școala. Ei înșiși o silesc me- reu și contra voiei sale, a ieși din sferele ce sînt proprii ale ei. Ei fac distincțiuni din cele mai revoltătoare intre acei din oamenii învățămintului care sînt și care nu sînt par- tizani. amici sau rude ai miniștrilor. Oame- nii se aleg de dtașii după sprinceană ; cei independenți în cugetele lor sînt persecutați și respinși; din contna cei umiliți și gutai la orice slujbe primesc favorurile cu prisos. Meritul științific rămtae cu totul străin la această împărțeală" Dar Odobescu a avut legături directe cu școala, atît ca profesor universitar și pra era așa de mică încât se putea trece cu piciorul. înecarea vetrelor celor două sate este o dovadă că, în par- tea' de răsărit. Cîmoia Romină suferă o mișcare lentă de scufundare; la această înecare, desigur contribuie mult si jocul aluviunilor. La Brăila, oraș așezat pe terasa infe- rioară a Dunării, am vizitat cherhanaua locuri pentru păsunat și culturi. Am vizi- tat apoi centrul experimental tru exploatarea stufului din pe brațul stîng al Sulinei. Pe aici satele împrăștiate Maliuc pen- deltă. situat pe distante și unele întreprinderi industriale oare Uzinele „Progresul”, care utilaje industriale complexe ; aici duc pentru prima dată în tara excavatoare, screpere, buldozere. printre fabrică se pro- noastră conca- soare și alte utilaje pentru șantierele de construcții. Tot din uzinele „Progresul” ies prăsitoare pentru agricultură. Am vizi- tat apoi oraș. A doua călătoria Lacul Sărat, aflat la 7 km de etapă a excursiei a constituit-o cu un remorcher pe distanta Brăila-Măcin-Turcoiaia. Pe ambele maluri ale brațului Măcin, pe o distanță de aproape 36 km (de la Brăila la Turcoaia) se pot vedea stufări- șuri. Deocamdată stuful este întrebuințat ca, material de construcție. El va fi folo- sit tn viitor Ca un bun combustibil pentru micro-centralele electrice. apreciabile sînt rare. In spatele caselor așezate cu fațada spre fluviu se văd bălti, stufărișuri și sălcii, iar pe lîngă case, mici suprafețe cultivate cu porumb, arbori fruc- tiferi (gutui, piersici), bostănării, vii. Casele sînt acoperite numai cu stuf, iar gardurile sînt construite din stuf sau din nuiele De la Crișan, am mers ore întregi pe canalul Caraorman Pădurile de sălcii îm- bracă din loc în loc malurile canalului. In- tr-un punct, dunele de nisip de pe grindul Caraorman înaintează pînă Ia canal. Nisipul, foarte fin, bun pentru tencuieli, este transportat de aici la Tulcea. Brăila și Galați. Nu departe de marginea satului Caraor- man am văzut nesfîrșitele dune de nisip fin, dune care acum pe alocuri sînt în curs de fixare prin plantafiuni de arbori. La înapoiere am luat-o pe brațul vechi al Sulinei p:nă ia Mila 23, azi puternică cherhana cu o populație de 140 locuitori. Pentru a-și înălța cît de cât curtea, sau pentru a o mări puțin în spatele casei. în detrimentul stufului, oamenii de aici aduc cu barca pămînt din baltă. Am vizitat si orașul Galați. Aici. în port, o vie activitate. Am văzut vapoare La 15 septembrie anul acesta s-au îm- plinit 60 de ani de la apariția primului număr al „Gazetei Matematice”. Pentru învățămîntul matematic din pa- tria noastră, pentru învățământul tehnic și pentru toți cei care se ocupă de mate- matică și de aplicațiile ei, «cest eveni- ment are o însemnătate deosebită. Revista „Gazeta Matematică” este una din cele mai vechi publicații științifice romînești. Ea a apărut sub această de- numire timp de 54 de ani. In unii regi- mului nostru de democrație populară, do- meniul ei lărgindu-se, a căpătat denumi- rea de „Gazeta Matematică și Fizică rie nouă. „Gazeta Matematică și Fizică” împotriva idealismului în știință. se- luptă face cunoscute cititorilor marile cuceriri ale științei și tehnicii sovietice, acordă aju- tor cadrelor didactice prin materiale me’ todice și informative, menite să ridice la un nivel din ce în ce mai înalt pregătirea profesională a profesorilor de matemati- că și fizică. „Gazeta Matematică” a apărut la 15 septembrie 1895 datorită inițiativei unui grup de cinci ingineri tineri — Ion Io- nescu, Vasile Cristescu. Victor Balaban, Mihail Rcco si Ion Zottu — care se in- teresau de matematică și care constata- seră o slabă pregătire în acest domeniu a candidatilor la examenul de admitere în anul I al „Școlii de Poduri și Șosele” din București Inițiatorii revistei au ajuns la concluzia că una din cau- zele nivelului de cunoștințe scăzut al candidatilor era lipsa de interes pentru matematică și au considerat că este ne- cesar să apară o publicație care să dez- volte gustul pentru matematici al tineri- lor din școli. Inițiativa celor cinei ingi- neri s-a bucurat de sprijinul profesorului Gh. Țițeica, al inginerului A. G. loachi- mescu și al altora. Deși inițiatorii s-au lo- vit de lipsa de interes a organelor de stat burghezo-moșierești, nu s-iau descu- rajat și prin sacrificii materiale au reușit să scoată primul număr al „Gazetei Ma- tematice”. In introducere ei arată că scopul re- vistei este să publice articole din dome- niul matematicii, să dezvolte gustul pen- tru studiul acestei științe și pentru cer- cetări originale. Un loc de seamă este a- cordat rezolvării de probleme, care con- stituie un mijloc însemnat pentru a atrage cît mai multi tineri în studiul matematicii. Conducătorii „Gazetei Matematice” s-au lovit m decursul anilor de numeroase greutăți. Cotizațiile membrilor din consi- liul redacției se încasau greu în urma reducerii efectuate prin „curbele” apli- cate la salarii de către guvernele burghezo-moșierești. Unii redactori au cerut în anul 1904 încetarea apariției „Gazetei Matematice”. Numai datorită luptei neobosite, mai cu seamă a lui Ion lonescu, Gheorghe Tițeica, A. G. loachi- mescu și Vasile Cristescu. revista a con- tinuat să apară, a reușit să se Iacă cu- noscută în mase largi și să devină o pu- blicație iubită de cititorii săi. Conf. univ. O. Sacter „Gazeta Matematică” a publicat în pa- ginile sale de ția seriei noi, tică și istoria istoriograf al la început și pînă la apari- sute de articole de aritme- matematicii. Pentru viitorul matematicii din tara noas- Colaboratorii acestei serii, academicieni, cadre didactice universitare, profesori din învățămîntul mediu, studenti și • chiar elevi, contribuie la informarea cititorilor cu privire la noutățile din domeniul mate- maticii și fizicii, la lărgirea continuă a cunoștințelor lor. Problemele de metodica predării matematicii si fizicii ocupă un loc însemnat în preocupările redacției. ca director al școlii normale superioare intre 1 octombrie 1891 și 22 noiembrie 1894, cînd, dezgustat de intrigile unor profesori univer- sitari care nu vedeau cu ochi buni activita- tea lui pedagogică — iși dă demisia'. Repro- ducem integral textul demisiei, care dezvăluie elemente interesante pentru conturarea per- sonalități: scriitorului și a moravurilor e- pocii : ..Obosit și arnărît peste măsură de pur.area nerecunoscătoare și semeață a u- nei părți din elevii școalei normale superioa- re din Diviziunea șuințelor, care eri mi-au ciec.aiat în fața că ei depind și trebuie să asculte numai de pro esorii tor de la Fa- cultate și, de aceea, să arate în tot chipul numai nemulțumiri pentru orice dispozițiune luată de mine în școala ce mi s-a .încredin- țat, vin să vă rog a mă descărca de sa ci- nile de Director al acestei școale, deoarece e acum invedera! pentru mine că... nedisci- p'.ina e propagată printre interni și sp-iji- n, (a), precum rezultă chiar din spusele lor, de unii profesori universitari, cu care demni- tatea mea de director al școalei normale su- perioare nu-mi permite să mă pun a lupta, iuind drept contingent pe înșiși elevii dați sub ngrijirea mea”. (Arh. Stat. București. Fond. Min. Instr. Pub. Anul 1894. Dosar 205). In timpul cînd a fost director al școlii normale superioare, pentru prima oară în d:z.Altares invățămintului nostru, Odobes- cu a introdus ore de practică pedagogică în școli de aplicație, pentru viitorii profesori și asta chiar de la numirea sa la conducerea școlii. In octombrie 1891, Odobescu ceruse Ministerului ca la liceul „Matei Baisarab” să aprobe în mod permanent, „o clasă de aiplicaițiune pentru elevii normalîști din a> nul al IV-lea”. (Arhivele Statului — Buc. Fond. Min. fost. Anul 1891. Dosar nr. 277). Deoarece s-a plecat de la date eronate în legătură cu numirea lui Odobescu ca di- rector al școalei normale superioare, în in- troducerea acad. T. Vianu se strecoară ți o altă inexactitate. „Revenind la catedră și la oare, și anume în anul 1890. (Vezi în acest sens scrisorile lui Odobescu către Anghel Demetriescu, publicate în „Documente ine- dite cu privire la Odobescu” — „Jurnalul literar”, nr. 3, Anul 1948). In 1892, pe cînd Odobescu era director al școlii normale superioare, B. P. Hașdeu ține, la Ateneu, o conferință întitulată „Noi in 1892 ', în care, printre altele, iși exprima neîncrederea în posioilitatea de a se educa sănătos tînăra generație. In introducerea acad. T. Vianu se spune la pag. 76 că, acestei conferințe a lui Haș- deu, „Odobescu îi replică in Familia, de la Oradea”. Faptele s nt puțin diferite. Ca răs- puns la conferința lui Hașdeu, Odobescu ține și el o conferință, la Ateneu, in ziua de 1/13 martie 1892, conferință foarte interesantă, în care își precizează ideile sale despre școală și menirea ei, susținind că școala trebuie să deștepte în inima tineretului, în primul rînd „măre,ul simțămint al iubirii de patrie . Odobescu iși incepe conferința exprimindu-și credința în continua propășire a omenirii : „Dogma păcatului din născare azi la noi nu mai are trecere ; ea se lovește în creștet cu a noastră statornică credință în nestăvilita propășire a neamului are uni rol de bază in tarea omului, deoarece fragedă a lui vîrstă nu EI este să facem ce voim omenesc”. Educația formarea și dezvol- „copilul, în cea mai e nici bun, nici rău. Și dintr-însul”. ce In cativă, școala e factorul în ea vede Odobescu „toată educării tineretului. „Școaia e, știm noi opera edu- esiențial ; nădejdea" spune Odo- direcția școalei normale superioare spun; în introducere — Oaobescu se luptă mereu cu greutățile materiale. Acceptă, în acesta situație, să dea lecții în institutul part cular de învățământ al lui Anghel De- metrescu, liceul Sf. Gheorghe”. Im realitate, Angl:;l Demetriescit fusese numit director al liceului Sf. Gheorghe, în 1889, iar Odobescu, din cauza greutățillor materiale, a acceptat să dea lecții la acest liceu anterior numirii sale ca director al școalei normale superi- bescu, trei lucruri tot de odată : o casă, o carte, un dascăl!" Localul și manualul șco- lar sînt condiții secundare. Elementul esen- țial e, neîndoielnic, insă, învățătorul, „das- călul, omul cu mintea vie, deșteaptă și pu- rurea activă, omul pentru care cartea e nu- mai un răsunet prielnic al spuselor sale, pentru care casa școalei e numai un adăpost priimeios aii Învățămintelor lui”. Pentru ca să-și îndeplinească misiunea sa importantă, învățătorul trebuie să fie pregătit temeinic, deoarece meseria de dascăl se înva.ă și este neștiințific să pretinzi că „ea naște de sine în orice ființă, menită de Pronie pentru dăs- călie”. De aici, concluzia că e absolut nece- sar ca in școlile normale, viitorii învățători să fie temeinic pregătiți pentru a-și îndeplini sarcinile. Această conferință, intitulată „Un leac pentru copilăria noastră”, a apărut, e drept, în anul 1893, în revista. Familia. Indicația o dă și Al. Iordan, in a> sa „Bibliografie com- pletă a scrierilor Iui Alexandru Odobescu” Buc. — 1936. Totuși, bibliografia respectivă nu e în totul complectă și exactă. Înainte de a apare în Familia, în anul 1893, comer.ința lui Odobescu a fost publicată în „Revista pedagogica”, Anul 1, nr. 3—4, din martie —aprilie 1892. In aceeași revistă cu caracter pedagogic, Odobescu a publicat și o recenzie asupra operei lui Lazăr Șăineanu „Raporturile din- tre gramatică și logică”, precum și origina- lul studiu „Priviri asupra stilului în arte”, ambele lucrări neamintite în bibliografia lui Al. Iordan și nereproduse în nici o publ:cai- ție ulterioară. Uitîndu-se, probabil, că Odo- bescu s-a pieocupat și de unele probleme școlare și, ca atare, a tipărit lucrări în pu- blicaiții destinate oamenilor școlii, nu s-a semnalat p nă acum nici articolul „Govora”, publicat in „Buletinul instnuc.iunei publice pe anul 1868, în care' Odobescu prezintă clădirile, inscripțiile, icoanele, odoarele, căr- țile și pomelnicele de la Govora. In sfîrșit, spre a sublinia un alt aspect al preocupărilor lui Odobescu in legătură cu școala, amintim activitatea sa ca autor de manuale școlare. Care erau, după Odobescu, cerințele pedagogice ale unei cărți de școală ? „Ea trebuie, spunea Odobescu în conferința ținută la Ateneu, să cuprindă nu- mai materii alese, și toate cu folos; trebuie ca acele materii să fie bine coordonate și lămurit explicate ; trebuie ca limba. în care e scrisă, precum și ideile într-însa dezvol- tate, precum și obiectele in ea descrise să nu rătăcească, să nu încurce mintea copiilor; să n-o depărteze nici s-o înlăture de pă- mîntul lor natal”. In manualele pentru în- vățămîmtul primar la care a colaborat, Odo- bescu s-a străduit să aplice în practică a- ceste cerințe teoretice. In „Cartea de citire”, pentru clasa a doua primară, lucrată împre- ună cu I. Slavici, în 1890, găsim numeroase tră, paginile „Gazetei Matematice” vor constitui, desigur, un izvor de informare în acest domeniu. Profesorul Ion lonescu a scris articole despre „Aritmetica lui Ni- colae Milescu”, despre viața și opera lui Gheoirghe Lazăr, primul profesor care a predat matematica în limba romînă, des- pre prima aritmetică tipărită în limba romînă și altele. O atracție deosebită pentru cititorii „Gazetei Matematice” o constituiau mai ales problemele propuse, mijloc de stimu- lare și atragere către matematică a tine- rilor. La școala „Gazetei Matematice” s au format numeroși matematicieni ai patriei noastre. Printre corespondenții și colabo- țptorii revistei au fost profesorii acade- micieni Grigore Moisil, Miron Nicolescu, Tiberiu Popovici, Nicolae Teodorescu, Gheorghe Mihoc, academicianul inginer Nicolae Profiri, profesorii universitari O. N. Țino, V. Vîlcovici, inginer Cristea Mateescu și mulți alții. Numeroși profe- sori care predau matematica în școlile medii și superioare din patria noastră au fost colaboratori la „Gazeta Matema- tică”. „Gazeta Matematică”. în prima serie, a avut și lipsuri. Legătura cu practica, cu problemele vieții, nu a fost o preocu- pare permanentă pentru redacție. Numai un singur capitol din fizică, mecanica, a avut acces în paginile „Gazetei Matema- tice”. In paginile „Gazetei Matema- tice” nu s-au publicat materiale metodice, atît de necesare profesorilor în munca lor cu elevii. In urma reducerilor din programa de matematică a liceelor, operate în 1929, ni- velul „Gazetei Matematice” a devenit inaccesibil marii majorități a elevilor. De aceea s-a simțit nevoia unei publicații pa- ralele „Suplimentul cu exerciții”, care a apărut timp de 15 ani. începînd de la 1 octombrie 1934. Marile prefaceri soUMe oare au avut loc în patria noastră după eliberarea ei de către Armata Sovietică au avut consecințe și în domeniul matematicii și fizicii, care trebuiau să se orienteze înspre apropierea de practică, de viață, de năzuințele po- porului muncitor. După reforma învăță- mîntului din 1948. care a dat posibilitate maselor largi să-și însușească cunoștințele științifice, s-a simțit nevoia creării unui organ care să contribuie la justa orienta- re a tuturor celor ce se ocupă de matema- tică și fizică, începînd cu tineretul d'n școli si sfîrșind cu cadrele de profesori. „Societatea de Științe Matematice și Fizice” din R.P.R.. înființată în iunie 1949, a preluat tradițiile progresiste ale vechii „Gazete Matematice” și a trans- format vechea publicație ținînd seama de marile prefaceri care au avut loc în Pa- tria noastră. Noua serie „Gazeta Mate- matică și Fizică” are o bază solidă — ideile atotbiruitoare ale ma.rxism-leninis- mulul. Pionierii în Strînși în jurul muncitorului care-t călăuzește, pionierii școlii nr. 4 băieti din Ploești pătrund în Rafinăriei nr. 1 de curtea Vechea cordat un tifice. In și Fizice” originale, „Gazetă Matematică” nu a a- loc important cercetărilor știin- paginile „Gazetei Matematice apar note privitoare la cercetări Iar ședințele lunare de comuni- cări scot la iveală rezultate importante și interesante ale muncii științifice. Sesiunea științifică din acest an, organizată de „So- cietatea de Știinte Matematice și Fizice”, a fost deosebit de rodnică. .^Gazeta Mate- matică și Fizică” publică in ultimele ei numere comunicările prezentate. „Societatea de Științe Matematice și Fizice”, călăuzită de învățătura marxist- leninistă privind legătura cu masele, e găsit noi forme de a se apropia de cercu- rile largi ale elevilor prin publicarea u-- nui nou organ, „Gazeta Matematică și Fizică” seria B. pentru tineret, care în- tr-un timp foarte scurt a devenit o publi- cație iubită de cititorii săi. Tirajul acestei reviste este de 5 ori mai mare decât cel al „Suplimentului cu exerciții”, publicația pentru elevi a vechei „Gazete Matema- tice”. Numărul corespondenților și al co- laboratorilor trece de 2000 și sînt răspân- diți în școlile din toate regiunile patriei noastre. Printre tradițiile progresiste preluate de la vechea „Gazetă Matematică” este și pu- blicarea „Bibliotecii Societății de Științe Matematice și Fizice”, continuare a ve- chii „Biblioteci a Gazetei Matematice”. Contribuții importante la formarea tine- rilor matematicieni au adus concursurile anuale ale „Gazetei Matematice” inițiate din anul 1902. „Societatea de Științe Matematice și Fizice” din R.P.R., păstrătoare a bunelor tradiții din trecutul învățămîntului nostru matematic, a reluat aceste concursuri pe care le-a extins în forme variate, cuprin- zînd mase largi. Bogata experiență a șco-. Iii sovietice a constituit un izvor de în- vățăminte pentru organizarea olimpiade- lor „Societății de Matematică și Fizică”. Succesele dobîndite de „Societatea de Știinte Matematice și Fizice” din R.P.R. se datoresc sprijinului permanent acordat de partid și guvern. Ministerul Invăță- mîntuilui a îndrumat și a mobilizat cadre- le didactice la acțiunile inițiate de „Socie- tatea de Științe Matematice și Fizice” din R.P.R. Uniunea Tineretului Muncitor a îndrumat și a mobilizat, de asemenea, ti- neretul la studierea cu interes a matema- ticii și fizicii. De acest ajutor masiv nu a avut parte vechea „Gazetă Matematică”. Astfel se explică faptul că activitatea ei. deși rod- nică, a fost totuși restrânsă. Este mare însă meritul inginerilor și profesorilor pro- gresiști care au știut să conducă activita- tea ..Gazetei Matematice” într-o lume de capitaliști hrăpăreți, fără interes față de problemele științei și culturii și să predea noii generatii care construește socialismul o experiență bogată și plină de tradiții progresiste. Pal, ci ajutător. Am întocmit un plan de acțiune eșalonat în două faze. Eram con- vins că activitatea practică va lega cu a- devărat colectivul, va apropia pe elevi și îi va uni în acțiuni comune. Intr-adevăr, in cadrul activităților elevii s-au ajutat re- ciproc. Prima activitate practică în care Lam antrenat a fost confecționarea, din seîndură, a unor ghivece de flori pentru înfrumusețarea scolii. Această problemă a fost mai întîi discutată cu un grup reș- trîns de elevi care manifestau multă ini- țiativă, iar apoi cu întreaga clasă. S-a sugerat elevilor ideea să se întovărășească doi sau trei pentru confecționarea unui ghiveci. Elevii clasei a VILa și-au luat angajamentul să confecționeze zece ghi- vece. Pentru a imprima acțiunii un carac- ter mai serios, s-a fixat și data cînd ur- mau să fie predate ghivecele. Trei colec- tive au predat lucrarea cu întârziere. To- tuși era un început bun. I-.am antrenat apoi pe elevi în acțiunea de colectare a semințelor de cereale, le- gume, plante furajerp etc. pentru întoc- mirea planșelor necesare predării științe- lor naturii. In această muncă spiritul de colaborare a început să se manifeste din ce în ce mai mult. Elevii clasei a VII a au participat apoi la munca de gospodărire a școlii. Aceste acțiuni cu caracter practic au făcut posi- bilă colaborarea între elevi și. prin acea- sta, au contribuit la închegarea colecti- vului. Elevii noștri au trecut la alte inițiative- Ei au dat ajutor elevilor scolii elementare din satul lazu Nou pentru plantarea unui gard viu în jurul școlii, au constituit sub îndrumarea cadrelor didactice un ansam- blu de gimnastică, au pregătit o piesă de teatru. Odată cu dezvoltarea spiritului de cola- borare tovărășească în activitățile prac- tice s a realizat colaborarea în domeniul pregătirii temelor. Elevii fruntași au în- ceput să învețe împreună cu cei rămași în urmă, aiutîndu-i să-și însușească cu- noștințele predate la orele de curs. Ajuto- rul tovărășesc s-a manifestat cu deosebită putere în perioada recapitulării finale si a examenului de absolvire, cînd elevii au învătat pe grupe. La sfîrșitul anului, cla- sa a VII-a nu a avut nici un repetent. Am căutat să relatez doar cîteva fapte din munca pe care am desfășurat-o elevii clasei a Vila și care au dus 'a solidarea colectivului de elevi. Aș vrea acum să-mi spun părerea cu con- des- pre unul dintre articolele apărute în ca- drul discuției deschise de „Gazeta învăță- mîntului” în legătură cu organizarea co- lectivului de elevi. In articolul „Telul comun — mijloc de închegare a colectivului de elevi”, semnat de tov. Al. Bunescu, profesor la școala pedagogică din Cîmpulung Muscel, se a- rată că „activul clasei sezisa cea mai mică abatere si simțea datoria s-o înfiereze pe loc, uneori chiar în timpul lecției..,” Fap- tul că se sezisează orice abatere din par- tea activului clasei este un lucru bun. In- tervenția activului clasei în timpul lecții- lor n-o găsesc însă bună, deoarece lecția impune sobrietate. Intervenția activului clasei în timpul lecției mi se pare că duce la știrbirea unității lecției, la între- ruperea firului ei si la diminuarea rolului conducător al profesorului. GH. SIRETEANU directorul școlii de 7 ani din comuna pipote, raionul Iași vizită la rafinărie bucăți scrise colorat și avîntat, urmărește, după cum se spune „ca copilul să afle de îndată orice învață, fără ca mintea lui de la cunoștințe folositoare în de vedere”. în care se în prefață : plăcere la -- -- abată sa se orice punct și ac- Micile precizări în legătură cu viața tivitatea lui A. I. Odobescu indicate în pre- zentuî articol sînt izvorîte din dorința de a proiecta asupra marii figuri a creatorului minunatei opere „Pseudo-Kinegheticos”, în- treaga lumină a adevărului ca prinos de sinceră cinstire ți admirație. — Băiefi, opriti! strigă călăuza că- tre pionierii care se îndreaptă spre clă- dirile rafinăriei. In fata lor se află panoul de onoare, în jurul căruia se strîng cu totii. Prin- tre fotografii, in centrul panoului, ză- resc un chip asemănător cu al tovară- ■ șului care-i conduce. — Dumneavoastră semănati cu cel din poză, — i se adresează citiva. Un zîmbet îi înflorește pe fată, ca și în fotografia de pe panou. De abia atunci observă cu totii decorațiile ce le are pe piept. Un elev continuă sa citească ceea ce e scris pe poză: „To- varășul Pirvulescu are 14 inovații. E fruntaș în întrecerea socialistă, e de- corat". Privindu-l admirativ, copiii îl năpă- desc cu întrebări. Vor să afle toate se- cretele muncii din locul pe care-l vi- zitează După ce trec de parcul rezervoare- lor, pătrund într-un loc zgomotos. — Dragi pionieri — începe tovară- șul Pirvulescu, — ce vedeți voi aici sînt cuptoarele tubulare, unde se face încălzirea țițeiului adus din parcul de rezervoare. Apropiindu-se de un cuptor cu perefi Inalfi de otel, din care se auzea un vuiet asurzitor, tovarășul Pirvulescu trase clapa din fata ferestruicii ce da în interiorul cuptorului. Un spectacol ca-n basme li se înfățișă copiilor. Dintr-un capăt la altul al cuptorului, infectoare vibrînd. puternic din cauza presiunii, aruncau flăcări lungi, care răspîndeau o lumină feerică pe fondul roșiatic al cărămizilor refractare. Explicațiile tehnicienilor le lămuresc complicatele procese ce se petrec in aceste instalatii. Rînd pe rînd, trec dintr-o secție intr-alta a rafinăriei. Intr-una din ele, doi pionieri sint puși la încercare. — la să-mi calculati voi greutatea fiecărui produs de aici — le spuse tov. Pirvulescu — a motorinei și a petrolu- lui lampant. Cei doi pionieri se înroșesc de emo- ție și iau in primire densimetrul și vasul ce urmează să fie umplut cu petrol sau motorină — Dacă s-or încurca? spune cu e- mofie un copil dintr-un grup de colegi, urmărindu-i cu grijă. Spre tuturor, cei doi calculează cu și dau un răspuns bun. Ei felicitările tovarășului care le tase acest lucru. — Nu vreți să vă faceți bucuria precizie, primesc încredin- rafinori? — ii întreabă surizind tovarășul Pir-, vulescu. Rafinorii care lucrează in secție își aruncă și ei privirea către cei doi pio- nieri. Le surid prietenește. — E frumoasă meseria. Numai că pentru asta trebuie să invătati serios... Multe au mai văzut elevii la rafi- nărie în după amiaza aceea: laborato- rul, instalația de cracare, de gazolină, atelierele, cum se fabrică asfaltul și altele. Ultima parte a rafinăriei pe care au vizitat-o a fost sectorul unde se încarcă aragazul. Un furnicar de femei și bărbați incărcau butelii, le controlau, apoi le expediau. Toată munca lor era făcută cu vioiciune și rapiditate, incit vizitatorii crezură că trec neobservati. O tovarășă cu fata numai zîmbet îi opri. — Țineți pumnii căuș — zise ea — să vă dau și vouă aragaz. întinseră cu totii palmele. Aragazul le fierbea in mină ca apa pe foc. In curind insă dispăru, lăsind in palme fiori reci ca de ghiafă. — V-a păcălit, copii — spuse to- varășul Pirvulescu. Cind o să itivă(a(i mai multă chimie veți afla că aragazul este format din hidrocarburi gazoase, provenite din distilarea țițeiului. Sub presiune mare, aceste hidrocarburi sint încărcate in butelii in stare lichidă. Cînd ieșiră, soarele era spre asfin- țit. Timpul trecuse repede. La poartă ii aștepta un autobuz cu remorcă. — Poftiți sus, tovarăși pionieri, spuse șoferul. le Copiii urcară buluc. Rămaseră jos, cu tovarășul Pirvulescu, doar cei doi care făcuseră calculele in rafinărie. — Hai, sus, „rafinorilor"! le strigă un pionier. „Rafinorii" traseră cu urechea. Nu era urit numele Si meseria era fru- moasă. Merita să se gindească la ea, cind își făceau planuri de viitor.,. GHEORGHE ANGELESCU Pag. 4 GAZETA tNVAȚAMÎNTULUI Pionierii sînt conduși spre succese mai mari la învățătură Pentru întărirea legăturilor internaționale între pedagogi O după amiază însorită de septembrie. Copiii de la școala medie de fete nr. 9 din Cluj pornesc în pilcuri zgomotoase către Palatul pionierilor. Sînt fetite și băieți din clasele mixte ale școlii, cu fe- tele bronzate de soarele vacantei, nerăb- dători să se vadă iar la cercurile de care s-au despărțit în timpul verii. Viorica L.ungu, elevă în clasa a X-a și secretara comitetului U.T.M. pe școală. îi petrece :din urmă cu o privire veselă și grijulie în același timp. Printre pionieri sînt multi care au venit acum, după vacantă, de la alte școli. Pe de altă parte, vor intra în unitate nume- roși copii care au împlinit de curînd nouă ani Aceasta înseamnă că în munca de închegare a colectivului în fiecare detașa- ment se ridică sarcini noi, că va trebui sa se reîmpartă sarcinile, să se pună la punct multe și însemnate treburi. „Ei, o să le facem noi pe toate, dacă le luăm pe rînd și le organizăm cum se cade — își spune Viorica Lunga, pornind să chib- zuiască la amănuntele noului plan de muncă al unității de pionieri. înainte de toate, gîndește ea, va trebui să perfecțio- năm metoda pe care am folosit-o anul trecut, patronarea claselor mici de către cele mari". In adevăr, această metodă a dat rezul- tate foarte bune. Utemistcle se mîndresc pe drept cuvînt cu succesele obținute pe această ca'.e. Multi dintre copiii claselor de ca.re s-au ocupat erau, la începutul anului trecut, de ajuns de nepăsători fată de carte și nedisciplinați. Au avut multișor de furcă cu ei, dar în ultimele două pătrare au început să-și vadă stră- daniile răsplătite. Utemistei Eugenia Cușmir, acum elevă în clasa a X-a, îi place să povestească „cum a lucrat" anul trecut cu Mihai Cateliu. dintr-a patra. Multe ceasuri au stat ei alături, pregătin- du-și temele la aceeași masă. Dacă n-ar fi fost Eugenia alături, Mihai și-ar fi lăsat de multe ori lecțiile baltă, ca să alerge la joacă. De ea, însă, îi era rușine. De cite ori nu pricepea ceva, de cite ori se împot- molea la vreun exercițiu de gramatică sau la vreo problemă. Eugenia îl ajuta, cu MD Pentru a-și îmbunătăți metoda de predare la capitolul „Măsuri de lungime", învățătorul P. Popovici de la școala ele- mentară nr. 119 din București a confec- ționat ca material didactic o planșă pe care a intitulat-o „Măsuri de lungime". Această planșă este confecționată din două cartoane. Primul carton are lungi- mea de 80 cm si lățimea de 35 cm si este căptușit in spate cu o hîrtie mai re; zistentă care este lipită numai la margini de cartonul din fată pe cele două laturi din părt' și pe latura de sus. Partea de ios e liberă pentru a permite introduce- rea unui alt carton. Primul carton repre- zintă fata planșei. In partea de sus se scrie „Măsuri de lungime", înr jos. în partea stîngă a cartonului se face o tăie- tură dreptunghiulară cu dimensiunile 8x5 cm. In partea dreaptă a cartonului înce- pînd de pe aceeași orizontală cu tăietura din stingă se fac sase tăieturi, de jos în sus. la distante ega'e între ele. Toate tăieturi’* au aceleași dimens’uni. In stin- gă fiecărei tăieturi. începînd cu cea din stingă si continuind cu cele din dreapta, de ios în sus. se sorin numerele: 1, 10, 100. 1.000. 10.000. 100.000. 1.000.000. Cartonul al doilea este puțin mai în- gust decît primul. Pe acesta, în partea st’ngă. ios. în locul care ar corespunde cu tăietura din stingă a primului carton se scrie unitatea de lungime km. și se continuă în sus cu submultiplii săi hm, dam, m, dm, cm, mm. In partea dreaptă, ios. de pe aceeași orizontală cu km. se scrie hm. și se continuă în s”s cu dam, m. dm. cm, mm. Scrierea se face în așa toi îneît nrim introducerea cartonului al doilea între cartonul prim și căptușeală, va a oare scris în fiecare tăietură a carto- nului prim, cite o unitate de lungime. Cartonul al doilea este mișcat vertica1 cu mîna de către învățător sau de către elevi si se oprește atunci cînd în tăietura din stînga apare unitatea de lungime de Tratativele dintre delegațiile guverna- mentale ale U.R.S.S. și R. F. Germane, care au avut loc la Moscova între 9 și 13 septembrie a.c., s au încheiat cu suc- ces. Comunicatul final dat publicității, precum și scrisorile lui N. A. Bulganin și K- Adenauer arată că s-a realizat un a- cord — ținîndu-se seama că urmează să se obțină asentimentul guvernului federal și al Bundestagului, precum și al Prezi- diului Sovietului Suprem al U.R.S.S. — de a stabili reiatii diplomatice între cele două țări, de a institui în acest scop ambasade, respectiv la Bonn și Moscova, și de a