Proletari din toate țările, uniți-vă I Organ al Ministerului învățăm!ntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt In acest număr: • DIN EXPERIENȚA ȘCOLII SOVIETICE. — S. Nikișov: Să îndrumăm cît mai bine școlile medii, — Oleg Vavilichin: O bună tradiție (pag. 2-a) • 1, Gh. Borca: înzestrarea școlilor cu material didactic în R.S.F.S.R. (pag. 2-a), • Conf. univ. Iile Stanclu: Realismul poveștilor lui Ion Slavici (pag. 3-a) • Ing. Emil Rizescu: A început un nou an de învățămint în școlile profe- sionale. (Pag- 3-a) • DISCUȚII. — Simîon Bărbulescu: Trebuie să ne cunoaștem bine elevii. (pag- 3-a) • Cronica evenimentelor externe. — Pentru destindere în relațiile interna- ționale, pentru pace. (pag- 4-a) ANUL VII Nr. 335 4 PAGINI, 25 BANI Vineri 9 septembrie 1955 Educația patriotică a tinerelului — sarcină de înaltă răspundere a pedagogilor In întîmpinarea celui de al IV-lea Congres al S. M. L Educația patriotică a tineretului este una din principalele sarcini ale școlii noastre noi. Școala este chemată să pre- gătească oameni culti și instruiți. care să devină buni cetătem ai tarii noastre, cu înalte calități morale, plini de grijă iată de avutul obștesc, însuflețiți de un in- fiăcănat patriotism. Întotdeauna poporul nostru și-a iubit patria. Acum un veac, N. Bălcescu, dîndo înaltă apreciere patriotismului fierbinte al poporului nostru, soria plin de indignare despre pseudoipatrioții care, ..uitînd expe- riența veacurilor", ignorau marea forță cieatoare a poporului, nu priveau jos, spre ,,poporul care se tîra la picioarele lor și se muncea ca să le hrănească lenea", nu gindeau că poporul „a mîntuit țara într- aiitea rinduri și că ar mîntui-o încă, dacă ei făcînd un a-pel la dînsul l-ar fi intere- sat la .pricina țării și i-ar fi dat drepturi și o patrie a apara. Ei nu știau ce poate face un popor cît de mic cînd îșj apără file sale și cînd e aprins de o sftntă și nobilă idee". Acum, in anii puterii populare dragos- tea de patrie a poporului .nostru a căpătat un sens nou, un conținut bogat și adine. Sentimentul nobil și înălțător al pa- triotismului socialist — izvor nesecat de fapte mărețe — insuflă oamenilor mun- cii din tara noastră curai și îndrăzneală, încredere în forțele lor, puterea de a în- vinge toate greutățile în lupta pentru construirea socialismului. Patriotismul nu este însă o însușire biologică a oamenilor. El trebuie cultivat în rîndurile tineretului și în această privință educatorilor, învățătorilor și pro- fesorilor le revine un rol principal. De la vîrsta preșcolară, cînd copilul înviată versurile poeților noștri, desenea- ză motive naționale, confecționează pen- tru păpuși costume din diferite regiuni ale tării, învață cîntecele și dansurile populare și rostește cu emoție în glas numele patriei iubite și pînă la anii stu- denției, cînd tînărul se străduiește să-și însușească înalte cunoștințe teoretice și practice, pe care să le folosească activ, creator pentru construirea socialismului în patria noastră, pedagogii au la înde- mină numeroase si variate căi pentru a aprinde în inimile tineretului sentimentul înălțător al patriotismului socialist. Patriotismul înseamnă dragoste fierbin- te de .popor, muncă entuziastă -pentru bi- ne'e poporului, înseamnă dragoste nemăr- gmită fată de patrie, năzuința de a-ți consacra tării toate torțele și aptitudini.e. Patriotismul înseamnă dragostea pentru Partidul Muncitoresc Romin, pentru gu- vernul Republicii Populare Romîne. Uni- tatea dintre .partid, guvern și popor con- stituie chezășia mersului cu succes al po- porului nostru spre socialism. Școlile și instituțiile de învătămînt superior dau patriei an de an cadre de constructori ai socialismului, elemente valoroase care iubesc fierbinte tara noas- tră și participă cu însuflețire la lupta în- tregului ponor pentru viitorul ei fericit. încă de pe băncile scolii tineretul nos- tru învață că a iubi patria" înseamnă nu o iubire abstractă, platonică, ci o iubire năvalnică, activă, pasionantă. înseamnă a participa activ la înflorirea patriei. Pentru elevi și studenți cea mai înaltă dovadă de patriotism este învățătura sîr- guincioasă. M. I. Kalinin scria că pentru copiii dintr-un stat în care puterea apar- ține celor ce muncesc, „A învăța bine, a învăța excelent, este cea mai importantă datorie patriotică". Patriotismul se dezvoltă prin întregul sistem al muncii instructiv-educative. În- treaga muncă a pedagogilor trebuie să aibă un adînc conținut educativ. Lecțiile și prelegerile trebuie să fie cele mai pline de învățăminte în această privință. De felul cum sînt predate noile cunoștințe depinde cum se imprimă ele în mintea e.evilor, cum sînt înțelese și cum sînt ele folosite apoi în viată. Atît lecțiile de limba romînă, care sădesc în inimile ele- vilor dragostea pentru frumusețea limbii noastre și pentru literatura noastră, lec- țiile de istorie care vorbesc elevilor despre •trecutul de luptă al poporului nostru, cele de geografie care fac cunoscute elevilor frumusețile și bogățiile patriei, cît și lec- țiile de matematică, fizică, chimie, științe naturale, educație fizică etc., trebuie să trezească în inimile elevilor mîndria pen- tru marile realizări ale poporului nostru, pasiunea pentru știință, dorința de a stă- pini cunoștințe adînci și de a le pune în slujba patriei și a poporului. Conținutul educativ al lecțiilor este cu atît mai valoros, cu atît mai .adînc, cu cît cunoștințele sînt mai strîns legate de viată. Formele activității practice apro- pie pe elevi de munca creatoare, îi ajută să aplice în viată cunoștințele dobîndite. Activitatea elevilor în laboratoare, pe par- celele experimentale, în atelierele școli- lor. vizitele în întreprinderi, tj.A.C., S.M.T., excursiile trezesc interes pentru muncă. învață pe elevi să treacă la în- făptuiri concrete. Contactul direct, la locul de producție, cu oamenii muncii, exemplul acestora de entuziasm creator,, de hărnicie și iscusință, de luptă pentru sporirea producției și a productivității muncii constituie pentru elevi o înaltă școală ia patriotismului socialist. Activitatea obștească a e’evilor este prima lor contribuție efectivă, directă, la efortul poporului muncitor în vederea construiri; vieții noi. Colectarea fierului vechi, culegerea spicelor, culegerea plan- telor medicinale, lată doar cîteva acțiuni ' se membri. Școlarii au studiat automo- \ r bitul, tractorul, iar in timpul verii au < ( lucrat cu mașinile. Curind, numărul f > membrilor a sporit. Membrii cercului j j care au absolvit școala de 7 ani au ple- ? ( cat la școala de mecanizare a agricul- ( t turii, de unde s-au întors tn colhozul ( / natal combineri. I i ? Autoritatea cercului creștea. Școlarii l au studiat cu perseverență automobilul J și combina. In timpul verii, multi din ? ei au lucrat ca ajutori de combineri și : au învătat chiar să lucreze singuri. Nicolaj Kazacov a strîns singur cerea- 1 le cu combina, prestind in total 100 £ zile-muncă. Alexei Nadeev a lucrat ca > a cat și în acest an la școala de mocani- f zare a agriculturii. i J Plșind în viață \ ' Cu cițtva ani în urmă. Ministerul In- t < vățămintuluî al R.S.S. Moldovenești '■ l ( organizat pe Ungă școala pedagog, că j din Cahul o casă de copii specială pen- , . tru elevii mai mari, care au absol it ( clasa a Vila cu calificativul „excep- ■ ( tional". Toți elevii de ia această ce să } ( de copii trebuiau să urmeze timp de 4 ț ani cursurile școlii pedagogice, spre a p \ deveni instructori de pionieri și nvă- } ' țători la școlile elementare. \ Colectivul casei de copii, în frunte < ( cu directorul V. A. Kazimc, a manifes- tal o mare grijă pentru pregătirea tine- ‘ rilor învățători. In timnul vacanței, t , viitorii pedagogi au făcut practică ’e l ' educatori la casele de copii sau ■ c r r instructori în taberele de pionieri. De , l cwînd, un număr de 33 de tineri înva- ' țători au părăsit casa de copii care t i i-a educat si s-au împrăștiat prin ra- f S ioanele republicii. ; In satul Dur Iești, raionul Chișinău, c își începe primul său an de muncă j l școlară Parascovia Stogrea; in raionul' ( Vulcănești lucrează ca instructori de ( pionieri Fedor Fulgara și Gheorghi , Andreeo; la casa de copii din Cojușna f ; este numită Evghenia Darul. Zina f Gherman, Ivan Florea și Lena Goian j ( își vor continua studiile pedagogice in 1 r instituțiile de învățămint superior, t j Lucrările practice ? ale profesorilor Institutul de perfecționare a cadrelor î didactice din Tomsk a organizat j x cursuri pentru profesorii cure predati , ' în atelierele școlare lecții la clasele' ( V—VIl și vor conduce seminariile ( practice de studiul mașinile* și de e- j lectrotehnică la clasele VIlI—X. Ase-1 ■ menea cursuri au fost organizate și X ' de institutul din orașul Kolpașev. ( Sub îndrumarea metodiștilor inslitu- - ( tului. precum și a unor specialiști - s i ingineri tehnologi si maiștri - peda I ș gogii au studiat tehnologia producției, , și-au însușit deprinderile de muncă la , strunguri, mașini de găurit si alte mu- t șini-unelte, au studiat uneltele de lă- ( ? cătușerie și tîmnlărie. La Kolpașev, ț ( pedagogii au urmat un curs de condu- , cere auto. i înzestrarea școlilor cu material didactic Cu prilejul vizitei în Uniunea Sovietică a delegației lucrătorilor din învățămînt din care am făcut parte am stat de vorbă cu numeroși pedagogi sovietici, am cunos- cut organizarea școlii sovietice, minuna- tele realizări în domeniul învățămîntului. Pedagogii sovietici ne-au împărtășit expe- riența tor cu multă dragoste și prietenie si s-au interesat de realizările si experien- ța pedagogilor noștri. Am vizitat multe școli. Peste tot am găsit laboratoare, cabinete bine utilate, depozite înzestrate cu o ma.re varietate de material didactic. Cele mai multe aparate (în afară de unele exemplare de mare pre- cizie) există într-un număr mare de exem- plare, pentru a permite tuturor elevilor să lucreze în același timp. Estp vorba, bine- înțeles, de aparate de tiip școlar, la care precizia merge pînă la gradul necesar ca experiențele făcute cu ele să reușească, sau anumite legi să poată fi explicate. Intrînd în cîteva clase în timpul orelor de fizică si chimie, am găsit elevii într-o lin'ște si ordine perfectă, aplecati asupra aparatelor, făcînd determinări, calculmd, verificînd legi. Profesorii treceau de la un elev la altul, le dădeau sugestii, verificau instalațiile făcute de ei. urmăreau mersul experienței, verificau concluziile la care au ai uns. In toate școlile am observat, atiît din partea profesorilor cît si a elevilor, o deo- sebită grijă pentru păstrarea materialului didactic si. în același timp, un interes deosebit pentru crearea de noi aparate, noi modele, noi instalații La expoziția școlii nr. 204 din Moscova am văzut, de exemolu, o sumedenie de instalații si apa- rate electrice foarte simple și ingenioase, care ușurează considerabil munca profeso- rului si eforturile elevilor pentru însușirea cunoștințelor cuprinse în programă CUM E ORGANIZATA PRODUCȚIA DE MATERIAL DIDACTIC In Uniunea Sovietică producția de ma- terial didactic este în primul rînd o sar- cină a Ministerului învățămîntului. în R. S. E S. R. I. Gh. Borca director general adjunct al Direcției gene- rale a învățămintului elementar și mediu și educației preșcolare din Ministerul Invăță- mintuiui Pentru rezolvarea problemelor producției de material didactic în Ministerul Invăță- mîntului din R.S.F.S.R. există o Direcție generală a producției de material didac- tic. Această direcție generală dispune de 9 mari întreprinderi în diferite orașe ale tării, care produc exclusiv material didac- tic. întreprinderile produc în prezent apro- ximativ 500 titluri de diferite materiale și pun anual în comerț peste 55 de milioa- ne de creioane, tocuri școlare, echere, corn- oase si alte rechizite școlare. Ca să ne fa- cem o ideie asupra mărimii acestor între- prinderi, amintesc că în ele lucrează peste 5.500 muncitori. Fiecare întreprindere este specializată pe categorii de materiale, le- gate de predarea diferitelor obiecte de în- vătămînt. Așa. d^ exemplu, la întreprin- derea din Rostov se fabrică strunguri mici, electromotoare, telegrafe, dinamuri, ■reostate cu punți, transformatoare, apara- te pentru electroliză, oglinzi prizmatice, magneți liniari și în formă de potcoavă, ampermetre și busole care pot fi folosite de orbi și altele. La întreprinderea „Școala și natura", din Moscova, se alcătuiesc diferite colecții de roci, metale de topit, colecții de fluturi si frunze pentru desen, ierbare, cutii special confecționate în care se pot vedea dezvoltarea oului de șarpe și a celui de sopîrlă, dezvoltarea puiului de găină în perioada de la 6—16 zile și multe altele. In afară de aceste 9 întreprinderi ale Ministerului învățămîntului există anu- mite întreprinderi ale altor ministere care, pe baza unei Hotărîri a Consiliului de Mi- niștri, s nt obligate să producă material didactic. întreprinderile Ministerului In- dustriei Chimice, de pildă, produc toate materialele chimice reactive si confecțio- nează aparatele necesare pentru labora- toarele de chimie. Unele aparate sînt confecționate în ate- lierele școlilor rezervelor de muncă, ne baza comenzii date de către Direcția ge- nerală a producției de material didactic din Ministerul învățămîntului. Multe din întreprinderile care fabrică material didactic au o experiență veche în această direcție. In afară de aceste întreprinderi, Editu- ra de Stat didactică si pedagogică confec- ționează diferite planșe pentru științele naturii, pentru geografie, pentru predarea gramaticii, ,a aritmeticii, a geografiei și a trigonometrici. Aci se confecționează, dea- semenea. litere mobile si diferite planșe pentru predarea citit-scrisului la școlile obișnuite si la școlile speciale. Pentru stabilirea noilor prototipuri de material didactic ce trebuie să intre în producție există două căi. Academia de Științe Pedagogice, pe baza unor studii atente, elaborează noi tipuri de material didactic. Aceste noi tipuri sînt trimise consiliului metodic științific din minister care le apreciară. Prototipul apreciat ca bun și necesar este trimis apoi întreprinderilor pentru a intra-în pro- ducție. Numărul prototipurilor se îmbo- găițește și în urma propunerilor pe care în- vățătorii din tară le trimit biroului de invenții si inovații din minister. Acest bi- rou studiază materialul si îl aprobă, sau îl respinge. In cazul cînd propunerea este aprobată învățătorul primește drepturile de autor. Prototipul confecționat mai în- tîi într-un singur exemplar este dat pen- tru aprobare Consiliului metodic științific din minister. In unele cazuri, cînd Consi- liul metodic științific găsește că materia- ilul are defecțiuni de producție. îl trimite înapoi întreprinderii pentru a fi refăcut. După refacere, consiliul propune apoi a- probarea pentru multiplicarea aparatului respectiv în 100—200 exemplare de pro- bă. Această aprobare o dă Direcția gene- rală a producției materialului didactic si Direcția generală a aprovizionării. Exem- plarele se trimit celor mai bune scoli, șco- lilor experimentale și institutelor de Per- fecționare a cadrelor didactice. Pe baza observațiilor făcute de către cadrele didactice din aceste institute și școli, după un an de folosire, prototipul se îmbunătățește si apoi se fabrică în masă. Pentru producția în masă dă aprobare locțiitorul ministrului. Cînd se dă aproba- rea pentru producția în masă a materialu- lui se iau două exemplare din prototip : un exemplar se păstrează la Direcția ge- nerală a producției de material didactic, iar celălalt la întreprindere, pentru ca ori- cînd să sP poată face controlul producției pe baza prototipului aprobat. Condițiile tehnice pentru instrumente sînt stabilite în comun de către Direcția generală a producției de material didac- tic si Direcția generală a aprovizionării. Orice abatere de la caietul de sarcini, cum ar fi schimbarea materialului folosit pentru fabricare sau schimbarea tehnolo- giei produsului, se pot face numai cu prea- labila aprobare a locțiitorului ministrului carp a aprobat prototipul. După un nu- măr de ani de folosință în scoli, prototi- purile se îmbunătățesc pe baza propuneri- lor care vin de pe teren. Bineînțeles că și de data aceasta prototipul modificat urmează aceeași cale pentru a intra în producție. Pentru a ajuta cadrele didactice în fo- losirea materialului didactic, fiecare e- xemplar este însoțit de o broșură în care se arată construcția tehnică a aparatului și modul de folosire. Această broșură este aprobată de Consiliul metodic didactic din Ministerul învățămîntului. Toate apa- ratele sînt recepționate înainte de a fi date în folosință, pentru a se putea veri- fica modul de funcționare, Recepția se face în întreprinderi, de către delegatii Direcției generale a pro- ducției de material didactic si ai Direcției generale a aprovizionării . CUM ESTE ORGANIZATĂ APROVIZIONAREA ȘCOLILOR Aprovizionarea școlilor cu material di- dactic cade în sarcina Direcției generale a aprovizonării din Ministerul Invătămîn- tului. Pentru realizarea sarcinilor legate de aprovizionarea școlilor cu material didac- tic, Direcția generală a aprovizionării din minister are în întreaga țară o rețea de magazine de desfacere a materialului di- dactic. In R.S.F.S.R. există 80 de astfel de magazine în centrele regionale și în orașele mari. In fiecare an școlile fac direct magazi- nelor comanda pentru materialul didactic Pe care vor să si-1 procure pentru anul viitor. Magazinele au Ia dispoziție, tn ori- ce moment, lista materialului didactic nou ce va .apare, precum și indicatii privitoare la minimul de material didactic necesar, pe tipuri de scoli. Pe baza acestora, școlile comandă noile materiale apărute, materialele care între timp s-au deteriorat și nu mai pot fi fo- losite și diferite piese de schimb care nu au putut fi reparate sau confecționate prin forte proprii. Comenzile sînt centralizate de cătie ma- gazine, sînt comunicate Direcției aprovi- zionării din Ministerul învățămîntului care le nredă Direcției generale a produc- ției de material didactic. La rîndul ei a- ceasta comunică fiecărei întreprinderi sub- ordonate sarcinile de producție si face co- manda către acele întreprinderi care nu îi sînt subordonate. Trebuie subliniat faptul că foarte multe cadre didactice participă activ la munca de îmbunătățire si creare a prototipurilor de material didactic. In afară de propune- rile pe care le trimit cadrele didactice di- rect ministerului, magazinele regionale organizează periodic consfătuiri cu cei mai buni învățători și profesori de specia litate, la care participă si reprezentanți al întreprinderilor de material didactic. Con- cluziile care reies în urma unor astfel de consfătuiri sînt comunicate ministerului, care tine seama de ele atunci cînd stu- diază problema prototipurilor ce urmează a fi îmbunătățite si cînd stabilește lista noilor prototipuri care vor fi date în pro- ducție pentru anul următor. Trebuie, de asemenea, menționată deose- bita grijă Op care o au cadrele didactice pentru îmbogățirea laboratoarelor si de- pozitelor de material didactic. Pedagogii confecționează material didactic, alcătu- ;esc colecții de plante, roci, semințe, an- trenînd în această acțiune și Pe elevii cla- selor mai mari si în special pe elevii din ultima clasă. Sub conducerea si supra- vegherea profesorilor, elevii cresc si îm grijesc păsări și animale mici, observă felul 'or de viată, conservă unele ani- male în spirt, fac planșe și hărți, păstrea- ză evidenta asolamentului terenului șco- lar experimental, fac experiențe de acli- matizare a unor plante aduse din alte re- giuni, încearcă noi metode de sporire a producției agricole făcînd culturi compa- rative pe care le îngrijesc în mod deo- sebit. La expoziția rezervelor de muncă și la expoziția tehnică unională, am văzut mi- nunate lucrări de creație ale elevilor :n domeniul tehnicii Nu trebuie trecută cu vederea deose- bita grijă pentru copiii preșcolari, cărora le stă la dispoziție o varietate nemaiîn- tîlnită de jucării si jocuri potrivite vîr- stei. Aceste jucării și jocuri nu sînt con; fectionate în întreprinderile Ministerului învățămîntului, ci tn întreprinderi de stat sau cooperative, însă aprobarea pentru producerea lor este dată de către consiliul tehnic pentru jucării, care funcționează pe lîngă Ministerul învățămîntului, fără a cărui aprobare nu se pun în comerț jocuri si iucării pentru copii. Instituțiile preșcolare au un bogat material pentru jocurile copiilor. Multe locuri si iucării se găsesc în ma- gazine. Prețul lor este asa de mic. tncît orice copil se poate bucura din plin de ele. Din felul cum este organizată munca în vederea asigurării școlilor cu material didactic noi avem multe de învătat. Modul în care se produce materialul didactic, sistemul de aprovizionare, grija deosebită pentru procurarea lui constituie un îndreptar de mare preț în munca noa- stră de viitor. Materialul documentar cu care s-,a în- tors delegația lucrătorilor din învățăm nt pste acum studiat cu multă gr'iă si va sta la baza îmbunătățirii activității în ve- derea aprovizionării cu material didactic a școlilor noastre. GAZETA INVAȚAMINTULUI Pag. 3 Mai multă atenție pregătirii tinerilor învățători ' Intre elevii școlilor pedagogice si pro- fesorii lor se încheagă în cei 4 ani de studiu o legătură atît de trainică încît ea se păstrează arri si ani după absolvi- rea scolii. Elevii scolii noastre, după absolvire, tin prin corespondentă legătură, fie cu direc- torul scolii, fie cu profesorii de care s-au apropiat mai mult. Si eu am primit scrisori de la foștii mei elevi si le-am citit cu multă atenție. Mă interesau atît succesele cît și greutățile cu care iluptă în rezolvarea problemelor in- structiv-educative sau ale muncii obștești. Voiam din toată inima să le fiu de ajutor. La Hndul nostru, am avut mult de în- vățat din scrisorile tinerilor pedagogi pe care i-am pregătit în școală. Văzînd greutățile pe care ei Ie întîmpină în mun- ca din scoală, noi, profesorii, am înțeles cum trebuie să pregătim ,pe actualii noș- tri elevi. în ce direcție trebuie să ne în- dreptăm eforturile în munca de pregătire e viitorilor învățători. Pentru a cunoaște îndeaproape toate greutățile 'pe care absolvenții le întîmpi- nă în muncă am trecut la organizarea unei corespondente sistematice cu ei. Am trimis foștilor noștri elevi scrisori în care îi rugam să ne arate pe larg lipsurile pe care consideră ei că le-a avut școala pe- dagogică în munca de pregătire a tinere- lor cadre didactice, lipsuri care le-au pri- cinuit lor greutăți în munca instrucțiv- educativă, în munca administrativă si ob- ștească. Din răspunsurile pe care le-am primit reiese că multi absolventi, la primul lor contact cu realitățile de pe teren au ră- mas dezorientati. Pentru a-i face să în- drăgească munca didactică noi le-am vor- bit mai mult de părțile frumoase ale pro- fesiunii si nu i-am pregătit suficient pen- tru viată, pentru lupta cu greutățile. Ab- solventul Virgil Arsenescu, acum învăță- tor la școala din Mozăceni-Costesti, ne arată că trebuie să-i pregătim pe elevi cu mai multă grijă în acest scop, să-i învă- țăm încă din școală cum să învingă greu- tățile. Unii dintre absolvenți, deși sînt însu- flețiți de dorința de a munci, nu dovedesc destulă pricepere în activitatea didactică, nu stănînesc bine metodele de predare. Altii pleacă din scoală cu un vocabular sărac, fapt pe care îl dovedesc, de altfel, chiar scrisorile în care ei se exprimă greoi și defectuos. Multe scrisori ne cer să acordăm mai multă grijă îmbogățirii vocabularului ele- vilor si să le dăm prilejul să vorbească mai mult, pentru a se obișnui să se expri- me liber, curgător. Scrisorile absolventilor neau arătat că școala noastră le-a dat insuficiente cu- noștințe în ce privește munca de condu- cere și administrație școlară. Multor ca- dre tinere le-a fost încredințată munca de direcție. Foștii noștri elevi ca Dilirici Bucur, directorul școlii de la Butea. Tg. Frumos, Mălușanu Luca, directorul scolii de 7 ani din Leleasca-Vedea, Pepinel, directorul scolii din Aleuș, raionul Sim- leul Silvaniei si altii ne-au arătat că au întimpinat serioase greutăți în munca de conducere a școlii datorită faptului că nu cunoșteau o serie întreagă de lucruri în această privință. Unii dintre absolventi, ca tov. Avram de la școala din Titesti-Lovistea, Mărges- cu Ion de la școala din Nucsoara-Curtea de Argeș si Ciocan de la Vlădești-Muscel, din seriile mai vechi, care nu au lucrat în timpul practicii pedagogice simultan la 2 sau mai multe clase, au făcut cu greu fată acestei munci. Nu toti elevii si-au însușit tipologia lecțiilor în școala elementară. Multi din- tre ei întîmpină greutăți în întocmirea planurilor de lecții si în determinarea sco- pului lecțiilor; altii cad uneori în forma- lism, întrebuintînd același tip de plan pentru toate felurile de lecții. Tov. Pulpea Ion, director la școala din Scundu, raionul Drăgășani, ne semnalea- ză că învățătorii tineri nu știu să facă critica unei lecții la un cerc pedagogic, după un plan sistematic. Tov. Popescu Ion, învățător la școala din comuna Delu- lești, raionul Pitești, ne relatează că, in- trucît absolvenții sînt obișnuiti la școala pedagogică să folosească materialul di- dactic luat de-a gata, de la laboratorul sau muzeul școlii, nu folosesc material didactic la lecții, nu se preocupă de con- fecfionarea materialului didactic cu mij- loace locale. Cei mai mulfi dintre învățători nu și-au alcătuit în timpul cît au fost elevi un repertoriu de cintece și coruri pentru scoli și cămine culturale, nu si-au alcătuit caiet? cu exerciții de gimnastică si jocuri, învățători ca Diaconu Petre, din raionul Lovistea-Brezoi, Victor Păvălache de la școala din Schei Cîmpulung cer sistematic școlii îndrumări în această privință. Absolventii ne arată că .neprimind în scoală nici o îndrumare în legătură cu felul cum trebuie să aprecieze și să no- teze cunoștințele elevilor, au mari greu- tăți. Ei propun ca în ultimul an de scoală viitorii învățători să fie puși să noteze într-un carnețel pe elevii din școlile unde fac practica. Cei mai multi dintre ei ri- dată ajunși la catedră nu se preocupă de ridicarea nivelului lor profesional, nu consultă publicatii de specialitate. Cadre- le didactice nu au reușit în timpul pe- rioadei de școlarizare să-i determine pe elevi să-și procure manuale, metodici, cărți etc., care să constituie pentru ei principalul material documentar. Cunoașterea acestor lipsuri în pregăti- rea viitorilor învățători ne-a făcut pe noi, cadrele didactice să ne analizăm munca, să luăm unele măsuri de îmbună- tățire a activității noastre didactice încă din cursul anului trecut. Parte din aceste lipsuri au si fost remediate în măsura po- sibilităților. Acum, la început de an șco- lar, la întocmirea planurilor de muncă noi ținem seama de lacunele care au exis- tat în pregătirea elevilor noștri și apoi zi de zi în desfășurarea activității vom căuta să luptăm pentru lichidarea lor. ALEXANDRU BUNESCU profesor la școala pedagogică mixtă din Cîmoulung-Muscel DISCUȚII Trebuie să ne cuno aștern bine elevii Asupra rolului si însemnătății organi- zării colectivului de elevi nu este cazul să mai insist. Acest lucru a fost arătat pe larg dp către participanta de pînă a- cum Ia discuția inițiată de „Gazeta în- vătămîntului". Practica muncii în scoală mi-a arătat că una din condițiile esențiale pentru formarea si închegarea colectivului de elevi o constituie cunoașterea multilatera- lă, complectă a membrilor colectivului cu care vom lucra și pe care vrem să-l or- ganizăm. Astfel, socotesc absolut nece- sară cunoașterea personalității elevilor, adică a aptitudinilor acestora, a înclina- țiilor și preferințelor lor, a atitudinii pe care o manifestă fată de învățătură, fată de muncă, precum și a diferitelor lipsuri cu privire la temperamentul sau caracte- rul lor. Problema cunoașterii membrilor colec- tivului implică alegerea și folosirea cu pricepere a unor rrîetode și procedep e- ducative care presupun din partea educa- torului timp, tact si răbdare. Am folosit în munca mea cel mai des metoda obser- vării active a membrilor colectivului în diferite situatii : în timpul orelor de curs, în timpul recreațiilor, pe stradă, în să- lile de spectacol. în familie etc. Observa- țiile făcute le-am notat în caietul de cu- noaștere a elevilor. Pe baza acestor ob- servatii m-am orientat asupra întregului colectiv. In orice colectiv de elevi se disting co- pii capabili. talentati. întreprinzători, activi si atent! în clasă, gata să primeas- că sarcinile ^re li se încredințează. Exis- tă apoi copii care nu manifestă talente sau aptitudini deosebite si care — de cele mai multe ori, — se mulțumesc cu îndeplinirea minimă a sarcinilor școlare. Stimulați cu pricepere, acești copii dau însă de multe ori dovadă că pot realiza lucruri frumoase, Insfîrșit. ex-istă un nu- măr mic de elevi care sînt slabi la învă- țătură si lipsiti chiar de interes fată de procesul de învățămînt si fată de pro- blemele colectivului. Educatorul are datoria să cunoască însă nu numai aceste trăsături ale elevi- lor, ci și cauzele care le determină. La aceasta se ajunge nu numai pe baza ob- Primele zile de școal ă . De aproape un sfert de veac funcțio- nez la școala mixtă de 4 ani din co-, muna Mischn. sațul Motoci, raionul Craiova. La sfirsitul fiecărui an șco- lar am analizat cu toată conștiinciozi- i ' lalea munca pe care am desfășurai-o • și m-am bucurat ctnd am cules roade ■ bogate. Pentru asigurarea succesului i mai deplin în anul școlar care a înec- put, ca învățător la clasa a ll-a am căutat chiar de la primele lecții să mă i pregătesc bine, să-mi îmbunătățesc cit mai mult metodele de predare pentru că, deși lucrez de mult in Invătămînt, in i fiecare an experiența mea încă se îm- bogățește. Am invătat, in primul rind, să-mi, ; confecționez un bogat material didac- tic pe care l am pregătit din vre- ■ me. De asemenea, am procurat din timp 1 i elevilor hirtie colorată, plastilină, pa- pură, paie de grîu și foi de porumb, pentru lucrările manuale. Parcela șco-. i Iii o voi împărți după soiurile de se- mințe ce vor fi semănate, răspîndind; din vreme gunoiul necesar. Comitetul de părinți si familiile co- piilor sînt antrenate la buna desfășu- j rare a muncii din școală, a cărei via(ă) o cunosc. l Analizînd condițiile în care am în-] (ceput noul an școlar constat cu bucu- J (rie că efortul depus de conducerea șco. ] I Hi pentru asigurarea condițiilor mate- j \ riale a fost încununat cu succes. Avem J ( condiții pentru a desfășura o muncă ] r bună în anul acesta. Știu că totul de- j f pinde acum de străduința noastră, a J l pedagogilor. Sînt hotărît să fac totul ț ț pentru ca elevii mei să fie cit mai bine i f pregătiti și să mă bucur din plin de ] ( noi și mai mari realizări la sfirșitul j (anului acesta. I l ION ENE ț învățător la școala din Motoci, ! । comuna Mlschii, raionul Craiova j servatrilor proprii ale educatorului, ci și pe baza unei activități mai largi, care se poate realiza dacă educatorul tine o egătură strînsă cu secretarul organiza- ției U.T.M., cu instructorul superior de pionieri, cu medicul, cu părinții etc. Țin să subliniez că aceste însușiri wale membrilor colectivutui nu trebuie privite static, ca fiind date odată pentru tot- deauna. In cursul procesului instructiv-e- ducativ, în viata colectivului se produc se- rioase schimbări, deoarece colectivul nu este o simplă abstracțiune, ci un orga- nism viu, în sînul căruia există contradic- ții inerente vieții, mișcare si transformare. Datoria educatorului și, totodată, măie- stria lui constau în sezisarea contradicții- lor și soluționarea lor cu pricepere și răb- dare, în îndrumarea și stimularea conti- nuă a elementelor mai puțin active. Unii pedagogi socotesc că problema cu- noașterii elevilor nu este esențială si din cauza aceasta se mulțumesc să-i cunoas- că pe elevi numai în timpul orei de curs — de la catedră. Ei ajung astfel la cate- gorisiri, Ja aprecieri neiuste sau exage- rate — în bine sau în rău. Este lesne de înțeles că dacă nu vom încerca în perma- nentă să găsim noi căi de a ne apropia de copii nu vom fi scutiti de unele sur- prize. O serie de pedagogi consideră ca lipsi- tă de importantă tinerea la curent a caie- telor de clasă, în care toti profesorii cla- sei respective au datoria să noteze obser- vațiile lor, caiet din care dirigintele își poate extrage datp importante cu privire la personalitatea copiilor. Din această cauză, dacă răsfoim aceste caiete, iîntem izbiti de la început de superficialitatea observațiilor notate. Ele reflectă lucruri neesentiale, care nu sînt menite să ajute cu nimic la îmbunătățirea procesului in- stnuctiv educativ. Asemenea notatii ca : „elevul mănîncă în oră“ sau „elevul rîde“ etc. dovedesc formalismul din activitatea unor educatori care înțeleg greșit pro- blema cunoașterii personalității copilului. In ceea ce mă privește, am încercat să evit unele din aceste lipsuri. Pe lîngă observarea activă a membrilor colecti- vului, am folosit șl alte forme de cunoaș- tere a copiilor. Astfel, în cadrul orelor A început un nou an de învățămînt în școlile profesionale La 1 septembrie s-au deschis în toată tara școlile profesionale de ucenici. După zilele plăcute ale vacantei, p» care le-au petrecut în taberele de odihnă, la munte sau la mare, participînd la activitățile cultural-artistice locale, la competiții spor- tive și excursii, elevii și ucenicii s-au în- tors cu forte sporite din nou pe băncile școlii. In cele peste 350 de școli profesio- nale de ucenici, profilate în total cu 195 de meserii, au intrat în acest an citeva mii de absolventi ai școlilor de 7 ani. Ținînd seama de nevoile economiei noa- stre naționale, ministerele și instituțiile centrale au stabilit din timp necesarul de cadre ce trebuie pregătite pentru industrie și agricultură, precum și rețeaua școlilor profesionale profilate după specificul in- stituțiilor centrale si întreprinderilor pe lingă care sînt organizate. La stabilirea planului de școlarizare s-a tinut seama atît de ritmul de dezvoltare a producției cît si de planul forțelor de muncă. La școlile profesionale ale Ministerului Industriei Metalurgice și Construcțiilor de Mașini, ale Ministerului Căilor Fe- rate. ale Ministerului Energiei Electrice și ale Ministerului Învățăm.ntului s-a fă- cut în acest an, cu prilejul examenului de admitere, o bună selecție a candidatilor, pentru a pătrunde în aceste scoli într-ade- văr acei care îsi vor putea însuși temei- nic meseria. Munca instructiv-educativă în școlile profesionale de ucenici sp desfășoară în acest an școlar în conformitate cu „noul plan de învățămînt și noua programă șco- lară. Pentru ca tinerii ucenici să-și poată însuși cunoștințele practice, 66% din timpul de școlarizare este afectat instruirii practice. Modul de instruire practică di- feră de anii precedenti. Instruirea uceni- cilor se desfășoară în primul rînd în ate- lierul de instructaj din școală (timp de educative am căutat să-i fac pe elevi să vorbească despre anumite probleme care-i frămîntă, să critice, să se refere la exem-, ple concrete din viata lor sau a colegilor lor. Pe cei timizi l-am încurajat, pe cei impulsivi am căutat să-i potolesc. Am în- cercat să-i educ pe toti în spiritul cura- jului, al răspunderii pentru acțiunile pro- prii și pentru acțiunile colectivului. Tot în vederea cunoașterii elevilor am fo- losit și orele de curs, precum si activita- tea îp cercuri. Vizitele Ia domiciliu și participarea cu elevii la anumite specta- cole mi-au oferit, de asemenea, prilejul de a-i cunoaște mai bine pe elevii cu care lucrez. Formele de cunoaștere sînt însă mult mai numeroase. Nu cred că este cazul să insist asupra tuturor acestora. în- trucît ele pot fi descoperite ușor de ori- cine înțelege necesitatea cunoașterii ele- vilor drept condiție necesară a închegă- rii colectivului. Cert este că, pe baza unei temeinice cunoașteri a personalității fiecărui elev în parte, se poate alcătui în vederea or ganizării colectivului clasei sau al școhi un puternic activ de elevi. Cu ajutorul unui asemenea activ am reușit să com- bat anumite tendințe negative, care, ne- observate la timp, ar fi putut deveni dăunătoare întregului colectiv, precum : suflatul, copiatul, dezordinea si neatenția la lecții, delăsarea, chiulul etc. Din ex- periența de zi cu zl. mi-am dat seama că datoria educatorului este de a sprijini și a îndruma în așa fel activul clasei, încît — cu timpul — să-i poară aduce pe toti elevii din colectiv la nivelul activului. Tocmai aceasta înseamnă a închega un adevărat colectiv, adică un grup de elevi cu interese și concepții comune, în care fiecare elev să fie conștient de scopurile urmărite, să se supună din convingere disciplinei colectivului si să contribuie la întărirea conducerii unice. SIMION BARBULESCU profesor la școala mixtă de 7 ani nr. 1 din Bușteni 1—6 luni) și se continuă apoi în între- prinderi, De șantiere de construcții, în gospodării agricole colective și de stat. Principala sarcină a școlilor profesio- nale este de a înarma ucenicii cu cuno- ștințe temeinice care să-i ajute la Însuși- rea meseriei lor. Practica în atelierele școală, care se desfășoară după progra- mele dp instructaj practic, are drept scop să deprindă pe ucenici cu cele mai simple operatii de lucru, să-i ajute să cunoască și să respecte regulile de protecție a mun- cii, să se deprindă cu disciplina în pro- ducție. Ținînd seama de noile sarcini ce stau în fața învătămîntului profesional, con- ducerile școlilor profesionale și ministe- rele respective au acordat în acest an o grijă deosebită înzestrării atelierelor șco- lare și cabinetelor tehnice cu materialul didactic necesar (planșe, machete, utilai în miniatură etc.). In mare parte acest material didactic a fost confecționat în atelierele școlilor profesionale. Se consta- tă însă o insuficientă înzestrare a labora- toarelor de fizică. Urmează ca această lipsă să fie remediată în cursul anului școlar. Școlile profesionale care, aparțin Mi- nisterului învătămîntului devin și ele uni- tăți productive. Pentru ca aceste școli să poată lucra în cele mai bune conditiuni, să-și îndeplinească planul de producție, Ministerul învătămîntului a trecut la re- cuperarea sculelor și mașinilor unelte, a redistribuit utilajul de atelier, a înzestrat atelierele de instructaj și de producție cu materialele și sculele necesare. Aceste măsuri fac ca instruirea practică a uceni- cilor în atelierele de producție ale școlilor profesionale să se poată desfășura în con- diții mulțumitoare. La alcătuirea planuri- lor de producție s-au prevăzut asemenea sortimente care să asigure în același timp și o instruire temeinică a ucenicilor. Pentru a veni în sprijinul ucenicilor, maiștrilor și profesorilor, bibliotecile au fost înzestrate cu manuale și material bi- bliografic de specialitate. In prezent, pen- tru obiectele de studiu din sectorul indus- trial există material bibliografic în pro- porție de 70% fată de ceea ce este nece- sar, în sectorul transporturilor în propor- ție de 80%. in sectoirul constructii de 40%• Pentru sectoarele metalurgie, construcții și agricol sînt în curs de elaborare zeci de titluri de manuale. In timpul perioadei de practică în pro- ducție în întreprinderi, ucenicii participă efectiv la desfășurarea procesului de pro- ducție lucnînd sub îndrumarea maiștrilor și a muncitorilor calificati, cu experiență în munca de instruire a ucenicilor. Instrui- rea practică în producție oferă ucenicilor avantajul de a se deprinde cu utilajul mo- dern si tehnica nouă a producției, cu o înaltă productivitate a muncii, cu disci- plina din întreprinderi, de pe șantiere, din gospodăriile agricole colective și de stat. Prin noul sistem de instruire practică se dă posibilitate ucenicilor să aibă un orizont tehnic mai larg, să se specializeze cu ușurință la locurile de muncă unde vor fi repartizati după absolvirea școlii. începerea în bune conditiuni a noului an școlar în învătămîntul profesional, or- ganizat pe un nou sistem de pregătire a muncitorilor calificati este rezultatul unei munci susținute de îndrumare din partea ministerelor și instituțiilor centrale. Șco- lile profesionale de ucenici au primit din timp toate planurile de învățămînt si în bună parte și programele după care își vor desfășura activitatea tn noul an șco- lar. Pentru o bună desfășurare a muncii de instruire practică a ucenicilor. Ministerul învătămîntului a pus la dispoziția maiș- trilor din școli și întreprinderi două meto- dici de instructaj practic. Sînt în curs de elaborare alte trei metodici pentru sectorul metalurgic și agricol. Este necesar ca spe- cialiștii din Ministerul învătămîntului, în colaborare cu specialiștii celorlalte minis- tere. să intensifice munca de elaborare a metodicilor de instructaj practic care vor constitui pentru cadrele didactice Un spri- jin prețios în munca de pregătire a vii- torilor muncitori calificati. In perioada vacantei de vară s-a acordat o deosebită atentie asigurării bazei didactico-mate- riale a școlilor. Astfel, s-a trecut din timp la amenajarea sălilor dț clasă, a atelie- relor șl dormitoarelor. S a reparat mobi- lierul școlar, s-au reutilat atelierele si ca- binetele școlare. In acțiunea de pregătire a deschiderii noului an de Invătămînt, școlilp au primit un sprijin prețios din partea întreprinderilor pe lingă care sînt organizate. Este de remarcat sprijinul a- cordat de atelierele C.F.R. Grivita Roșie și Uzinele 23 August din București, Com- binatul Chimic Tirnăveni și multe alte întreprinderi. Ținînd seama de noile sarcini- ce revin învătămîntului profesional după noua or- ganizare, în fata cadrelor didactice stau sarcini importante. Maiștrii instructori și profesorii școlilor profesionale au rolul hotărîior în acțiunea de pregătire a mun- citorilor calificati. Ei trebuie să-și desfă- șoare activitatea după un plan bine întoc- mit pe baza noilor programe, să-și îmbu- nătățească in mod continuu metodele de instruire, respectiv de predare a lecțiilor, să îmbunătățească conținutul acestora, să participe la activitatea metodică desfășu- rată de comisiile de specialiști, de consi- liul pedagogic al scolii, să participe la activitatea cabinetelor metodice care sînt organizate în orașele Bucureștii. Iași șl Cluj. In acest an școlar s-a realizat o justă selecționare a maiștrilor, a cadrelor didac- tice si a directorilor de scoli. Aceasta v« contribui simțitor la ridicarea nivelului învătămîntului profesional. O grijă deose- bită trebuie să acorde ministerele, în spe- cial Ministerul învătămîntului, perfecțio- nării profesionale și pedagogice a maiștri- lor care sP ocupă cu instruirea practică a ucenicilor. De asemenea, este necesar să se selecționeze cu mai multă grijă educa- torii care lucrează în școlile profesionale, pentru ca aceștia să poată fi de un real sprijin în munca de educare a ucenicilor. Directorii școlilor profesionale au sar- cina de a organiza întreaga muncă din școală. Controlînd și îndrumînd perma- nent activitatea cadrelor didactice, asis- tînd la lecții, verificînd dacă există con- cordantă între predarea diferitelor obiecte de studiu, dacă există o legătură strînsă între cunoștințele teoretice și munca u- cenicilor din producție, ei pot contribui zî de zi la îmbunătățirea calității muncii di- dactice. Asigurarea celor mal bune condi- ții de muncă și de trai ucenicilor, organi- zarea judicioasă a timpului lor liber, edu- carea acestora în spiritul dragostei pen- tru muncă, pentru meserie, în spiritul pa- triotismului și al internaționalismului pro- letar trebuie să constituie principala sar- cină a directorilor școlilor profesionale și a cadrelor didactice. Directorii școlilor profesionale, maiștrii si profesorii sînt sprilinitl în munca lor de Ministerul I.nvățămîntu'.ui și de minis- terele de resort, prin organele lor de con- trol și îndrumare. Acestea controlează modul în care se desfăsoară Instruirea teo- retică si practică a ucenicilor, felul în care sînt organizate tocurile de muncă, urmăresc cum se aplică graficul de mu- tare a ucenicilor pe diferite locuri de muncă, astfel ca instruirea șă se facă în mod sistematic și treptat. Ei verifică de asemenea dacă ucenicii știu să folosească materialele și sculele din atelier, verifică calitatea produselor, iar atunci ctnd con- stată lipsuri dau îndrumările necesare. Organele de control au sarcina de a se interesa îndeaproape de munca educativă ce se desfășoară în rîndurile ucenicilor, de munca dldactico-metodică pe care o desfăsoară maiștrii si profesorii- Pentru a se obține cele mai bune rezul- tate tn munca de instruire si educare a viitorilor muncitori calificati, este necesar să existe o strînsă colaborare între toate organele care răspund de munca școlilor profesionale. Colaborînd îndeaproape cu organizațiile U.T.M. și de sindicat din școală, care pot da un real sprijin în mo- bilizarea cadrelor didactice și a ucenici- lor la o activitate susținută, conducerile școlilor profesionale vor face ca unitățile lor dP învățămînt să răspundă tuturor sarcinilor pentru care au fost create. Ing. EMIL RIZESCU director în Ministerul învătămîntului Realismul poveștilor lui Ion Slavici*’ „Frumoase erau nopțile de vară la marginea băltii, unde cîntau presura de baltă, cirsteii si prepelițele, țipau noghitii și rațele sălbatice și bubuia din cînd în cînd boul de baltă, dar încă mai frumoa- se erau în paghină, unde era liniște si stăteam adunati Împrejurul focului. Atit aici, cît și acolo se spuneau po- vești și snoave pline de haz. se spuneau cimilituri, se recitau cîntece și chiote și se făceau glume de tot felul Si dacă ispita era grea, vina nu era atit a mea, cît a lui Tata Bătrîn. minu- natul povestitor, care-n timpul lungilor seri de iarnă, mă deprinsese atit să as-ult, cît si să snnn povesti, să mă-ndul- ce.se cu ele“ (Ion Slavici — Lumea prin care am trecut). Din acele seri lungi de iarnă, cînd asmlta poveștde minunate din nur.) buni- cului, se trage dragostea scriitorului Ion Slavici pentru basmul popular, iar ispi- tei de care amintește nu i-a putut tine p:cnt. Printre primele sale încercări lite- rare se numără „Z’na Zorilor", scrisă la îndemnul prietenului său Mihai Emines- cu. Mare'e poeț i-a copiat manuscrisul, i l-a coreriat „cu multă discretiune", după cum mărturisește Slavici în amintirile sale, și tot Eminescu a intervenit pentru publicarea basmului în „Convorbiri lite- rare", , . . Lumea poveștilor Iui -Slavici este aceeași pe care o întîlnim în mai toate scrierile sale. Este lumea satelor din „podgoria Aradului", care se-ntinde de la Mureș pină-n lunca Grisului Alb, a sa telor rominesti „înfloritoare. cu_ vii ce dau vinuri bune și cu ogoare mănoase". La Siria, unul dintre aceste sate, s-a născut si si-a petrecut Slavici copilăria și cea mai frumoasă parte a tinerelei; acolo au fost așezate temeliile vieții sale suf’etești. după cum singur ne arată. Crescut în respect pentru munca cim stită, pentru hărnicie și dreptate. Slavici a :ntrodus în basmele sale, ca idee cen- trală, dragostea pentru oamenii muncitori de orice neam ar fi ei. disprețul și îm- *) Cu prilejul împlini, ii a treizeci de ani de la moartea Iui. Conf. univ. Ilie Stanciu potrivirea față de cei mișei, înșelători și haini la suflet Prin bunătatea și hărnicia ei, Florița din codru îmblînzește inimile crunte ale celor doisprezece hoți. Lia, fata văduvei sărmane, pornită să-l salveze pe Limir împărat, se poartă în lumea largă așa cum învățase la casa mamei sale: mo- destă și harnică, săritoare la nevoie, gata să ajute pe cei sărmani. Băet-Sărac, mînat de dragostea lui de fiu și de frate, trece prin cele mai grele încercări pen- tru a-și salva sora răpită de zmeu. Dan- ciu, un țigan, flăcău țanțoș si fără frică, este singurul care se încumetă să se urce pînă-n vîrful copacului cel înalt din curtea împăratului si. ajuns dincolo de lumea norilor, aproape de poarta raiului, află taina rodului ce-1 dădea pomul vrăiit. Am amintit numai cîtiva dintre eroii povestitor lui Slavici, figuri luminoase de oameni din popor, cinstiți și înțe’epți, buni și drepți, care ies învingători pen- tru că de partea lor sînt toți cel multi șj sărmani, toti cei deopotrivă cu eu Dragostea caldă și puternică a copiilor fată de părinți, iubirea si devotamentul părinților pentru copii, credința în drep- tate si lupta aprigă pentru adevăr, iată ce se desprinde din cele mai multe dintre povestirile lui Slavici. Chiar si atunci cînd personajele sale sînt feciori sau fete de împărat, ele sînt asufel prezentate încît se apropie de tipul eroului popular. Asa este Petru, fiul cel mic al împă- ratului. care se va duce în lumea largă pentru a aduce ana vrăjită din grădina „Zmii Zorilor", cu care să tămăduiască ochii bolnavi ai tatălui său. Petru e ..înalt, dar.subțire, mai mult fată decît fecior, el rîde și cîntă. cîntă și rîde, de dimineață pînă seara", așa cum fac toti fl-^ăil la virata lui, Cînd intră în casa Sfintei Vineri el își nune „pălăria pe vîrful cuptorului șl după ce este poftit se așază pe pornnol" și începe vorba cu bătrîna despre lume, despre răutatea oa- menilor si despre alte lucruri ca astea... fără nici o treabă și preț.., (din povestea „Zîna Zorilor"). Petru este modest și simplu ca Băet- Sărac sau ca Lia din povestea „Limir împărat", iar faptul că-i fecior de împă- rat devine un element cu totul neesential al povestirii, care nu poate umbri carac- terul popular al personajului. Nota realistă si poziția avansată a scriitorului reies și din felul oarecum original de realizare a personajelor fe- minine, eroinele unora dintre cele mai frumoase povestiri ale sale. In „Limir împărat", de exemplu, sche- ma obișnuită a basmului este răsturnată. De data aceasta fata. Lia, eroina poves- tirii este aceea care trece cu curai și d:r- zenie peste cele mai grele piedici pen- tru ca să-l elibereze pe tinărul Limir îm- părat de sub vraja ielelor. Iubirea cu- rată sl statornică a Liei, căldura și bu- nătatea sufletului ei sînt arme puternice cu care reușește să îmblinzească pe cele ma: înfiorătoare jivine. Dragostea autorului pentru acest per- sonaj este mărturisită de la începutul po- vestirii cînd ne descrie hărnicia fetei care făcea să lucească de curățenie coliba să- răcăcioasă în care locuia, veselia și se- ninătatea care n-o părăseau niciodată, modestia cu care-și purta frumusețea tru- pului șj bunătatea inimii. Dar Slavici nu se rezumă la aceste ele- mente pe care le putem afla și în poves- tirile altor autori. Fata moșului, de exemplu, din poves- tirea lui Creangă este la fel de bună, de harnică si de modestă ca și Lia. dar ea răimîne la aceste trăsături. Slavici, pornind de Ia elementele amin- tite. dezvoltă para'el cu acțiunea și pre- zentarea personajului său principal. Prin bunătatea și curajul ei, Lia descătușează de sub vrajă pe feciorii și fetele care trăiau de mult sub blestemul ielelor si în fruntea lor pornește la luptă pentru eliberarea lui Umir împărat. Ideea eliberării tuturor celor năpăstuiti și a luptei lor unite împotriva celor ce-i urgiseau este deosebit de valoroasă și ea revine în mai multe dintre poveștile iui Slavici. Prelucrarea basmului Albă ca ză- pada" în povestirea „Florița din codru" merge pe o linie asemănătoare. In bas- mul cunoscut din folclorul multor po- poare, Albă ca zăpada, rămasă singură în pădure, ajunge la casa unor pitici care o îndrăgesc și care se prăpădesc de jale atunci cînd n-o mai pot readuce la viată. Slavici, păstrî.nd neatinse liniile gene- rale ale basmului, înlocuiește pe cei doi- sprezece pitici cu doisprezece hoți de codru. Dar hoții din povestirea „Florița din codru" sînt prezentati într-o lumină nouă. FioroșI și porniți spre crimă la început, ei se transformă pe zi ce trece, datorită dragostei ce-o poartă Floritei, în oameni de treabă, în gospodari harnici. Momentul din poveste cînd ce' doi- sprezece bandiți îmbllnziți jelesc pînă la moarte pe Florița lor este înduioșător și schimbă complect atitudinea cititorului fată de aceste personaje atît de odioase la început. Slavici pledează în această povestire pentru marea tortă a educației. Un alt personaj cu trăsături vn este „Ileana cea sireată", care este statornică în dragoste, dar care nu se umilește și nu se pierde în fața îndărătniciei iubitu- lui ei, feciorul cel mic al împăratului. Ea își dă seama că nu-1 va putea cîstiga și îmblînzi decît folosindu-se de toată înțe- lepciunea mintii ei. Feciorul de împărat încrezut șl hain la suflet, se schimbă datorită încercărilor grele Ia care este su- pus de fata cea înțeleaptă care încet, încet îl înfrînge și-l face să-și piardă tru- fia lui deșartă. Florița, Lia, Ileana si alte eroine din poveștile lui Slavici dezvăluie concep- ția realistă, consecventă și înaintată a scriitorului, cu privire la prezentarea personajelor feminine în opera literară Un loc important în opera lui Slavici îl ocupă șl povestirile satirice, cu un bo- gat substrat social, în care se afirmă rea- lismul critic al scriitorului. Figura lui Păcală din povestirea „Păcală în satul lui" este diferită de felul în care acest personal apare în literatura populară sau în operele altor scriitori tocmai pentru a sluji intenției de satiră socială pe care o urmărește scriitorul. De data aceasta Păcală, după ce a co- lindat o viată întreagă prin lume, se ho- tărăște să se astîmpere, să se așeze în satul lui si să devină om gospodar. Atîta dragoste și înțelegere are el pentru con- sătenii săi, încît nu vrea nici în ruptul capului să-i păcălească așa cum obișnui- se să-i tragă ne sfoară pe altii, din alte sate. Dar răutatea oamenilor din sat, invidia și lăcomia lor se împotrivesc fru- moaselor sale hotărîri. Vornicul și popa, bogătanii satului, îi pun gînd rău lui Păcală și vor să-l piardă, înecîndu-1 în Dunăre. Dar în locul lui Păcală ajung în fundul apei cei ce-i voiau răul. Stan Bolovan e un om slab, lipsit de puteri, pe care-1 poți doborî numai de-1 sufli. Dar el, mînat de dragoste pentru copii, se încumetă să se măsoare cu zmeul și cu zmeoaica si reușește să-i învingă. Arma lui Stan Bolovan este aceeași în- țelepciune a omului din popor, care își dă seama că cei bogati și puternici sînt de mult? ori atît de săraci cu duhul încît ușor îi poli învinge. Atît Păcală cît și Stan Bolovan devin simpatici cititorului de la început, dato- rită iscusinței cu care sînt prezentați de scriitor întregul său dispreț este îndrep tat Împotriva figurilor negative: vornici și preoți lacomi si haini, zmei si balauri nesățioși și cruzi. Din opoziția dintre aceste personaje pozitive si negative, din felul cum realizează scriitorul unele situatii și rezolvă conflictele, se naște humorul, elementul prețios și nelipsit în poveștile iui Slavici. Intre Stan Bolovan, pipernicitul, și zmeul care face să se cutremure si munții atunci cînd pășește, este o deosebire de forță atît de mare încît cititorul se așteaptă ca la cea dintîi ciocnire eroul povestirii să fie înfrânt. Dar Stan Bolo- van își dă seama că zmeul pe cît e de mare pe atît e de prost si atunci, pierin- du i spaima, îl păcălește mereu Sînt pline de haz momentele cînd zmeul înfricoșat aruncă cu buzduganul pînă jn nori, cară copacii și poloboacele cu apă în locul lui Stan Bolovan, iar acesta primește din partea zmeoaicei mereu alti saci de gal- beni, fără ca să facă nimic din ceea ce i se ceruse. Farmecul poveștilor lui Slavici rezultă și din stilul propriu folosit de autor, care introduce aproape peste tot vorbirea direc- tă, vie și plastică. In cele mai multe poves- tiri dialogul este vioi, dinamismul acti- tiunii este susținut, intervenția scriitoru- lui apare organic legată de restul textu- lui Cele mai multe din povestirile sale se pretează din această cauză la dramati- zare. scenaristului răm nîndu-i de fapt foarte puține de făcut. Iată un exemplu din povestea Stan Bolovan : „Pînă ce zici una. două, trei, zmeul scoase atiti copaci din rădăcină și-i puse la un toc, cîti Stan In viata sa n-a văzut laolaltă. Stan însă începu să privească la copaci, alegînd pe cei mai frumoși. După aceea se sui într-un copac și îi legă cu un curpăn vîrful de cel mai apropiat copac. Și apoi fără să grăiască ceva, urmă a lega copacii frumoși unii de altii. — Ce faci tu ? — întrebă zmeul. — Vezi tu ce fac! — răspunse Stan lucrînd mai departe. — Dar pentru ce legi copacii ? — Iacă, numai pentru că nu vreau să-mi fac de lucru, scotîndu-i unul cîte unul din rădăcină, zise Stan. — Dar cum ai să-i duci acasă ? — Duc pădurea, măi I — n-o pricepi tu asta ?— grăi Stan leglnd mereu. Acuma zmeul era să o apuce la fugă și să nu se oprească p;nă acasă. Se temei însă cum că numai deodată se va trezi că Stan aruncă pădurea în capul lui", Citind acest pasai întreaga scenă se dezvăluie în fata noastră ca și cum ar fi privită pe un ecran. Elementul fantastic este folosit de Sla- vici în mod diferit de la o poveste la alta. De la fantasticul bogat în acțiuni și ct personaje supranaturale ca acele din po- vestirea „Z’na Zorilor" sau „Limir Împă- rat". autorul trece la povestiri In care acest element devine aproape secundar, sau chiar lipsește cu desăvîrșire. Astfel, în povestirea „Stan Bolovan", numai existenta zmeilor ca personale cu puteri deosebite, dau un caracter fantastic pove- stirii. Dar în afară de aceasta, mersul acțiunii șl rezolvarea conflictului se des- fășoară pe o cale realistă obișnuită. Dar chiar $1 personajele fantastice din unele povestiri au trăsături de caracter profund omenești. Zîna Zorilor se îndră- gostește de Petru, fiul de împărat si nu-si găseșie liniște pînă ce nu-1 regăsește. Sfînta Vineri din aceeași poveste este dornică de tinerețe si iubire si gelozia o roade atunci cînd îsi dă seama că Petru o iubește pe Zîna Zorilor. Optimismul sănătos care se degajă din toate povestirile lui Slavici, caracterul lor realist, specificul popular si național- precum si ideile înaintate pe care le con- țin, fac din aceste scrieri opere valoroase ale literaturii noastre clasice. t li Pag. 4 GAZETA INVAȚAMÎNTULUI___________________________________________________________ 11 ani de la eliberarea Bulgariei Invățămîntul public în R. P. Bulgaria Cînd în dimineața zilei de 1 septembrie a.c.. în școli a răsunat clopoțelul, mii de copii și tineri bulgari au intrat în da- cele școlilor elementare, de 7 ani și medii, au umplut sălile de curs ale uni- versităților și institutelor. In această zi, tineretul bulgar, cu forte proaspete, a pășit iar pe calea învățăturii. in Bulgaria de azi au fost create co- pir->r și tine":lnr *-'a,B cernit ' p n?’