Proletari din toate țările, uniți-vă I Smelo mlSminlulm , .. "i Organ al Ministerului învătămîntului șl al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt -A N U L VII Nr. 334 4 PAGINI, 25 BANI Vineri 2 septembrie 1955 Pentru o strînsă legătură a învătămîntului cu practica in noul an școlar A Început un nou an școlar. Zeci de mii dg învățători si profesori si-au reîn- ceput activitatea 'didactică, hotărîti să ob- țină noi succese în munca nobilă de in- struire si educare a tinerei generații. Noul an școlar s-a deschis în condițiile muncii entuziaste a întregului nostru po- por pentru obținerea unor noi și însem- nate succese pe drumul construirii socia- lismului. Construcția economică și cultu- rală din tara noastră pune în fata scolii «arcina de a pregăti slujitori devotați ai poporului, oameni instruiti multilateral, constructori priceputi ai socialismului în patria noastră. Școlile de cultură genera- lă sînt chemate ca. odată cu ridicarea ni- velului științific al învățămîntului, să întărească caracterul practic al acestuia. In anii școlari trecuti numeroși învă- țători și profesori au obtinut o serie de succese in înarmarea elevilor cu cunoș- tințe și deprinderi practice legate strîns de viață, de activitatea în producție. Ast- fel de succese s-au obtinut. de exemplu, la școala medie ,.N. Bălcescu" din Bucu- rești, la școala din comuna Șendricenu regiunea Suceava, la școlile din comune- le Orlca si Cibieni, regiunea Craiova, la școala medie din Odorhei, la școala de 7 ani din Avrig etc. Elevii acestor școli au confecționat material didactic, au fă- cut instalatii de lumină și sonerie, au efectuat experiențe miciuriniste și disecții de animale, au făcut excursii în întreprin- deri. pe ogoare, la statiuni'e de mașini și tractoare etc. In realizarea acestor succese a avut un rol însemnat faptul că Ministerul Invăță- mintului a creat o serie de condiții preli- minare pentru legarea predării de activi- tatea practlică. Astfel, în programele șco- lare s-au^mtrodus unele cunoștințe cu privire la principiile științifice care stau la bAza producției. Pe de altă parte, pro- grațmele prevăd lucrări de laborator, lu- cruri care trebuie efectuate pe parcelele .J^colare. teme experimentale pentru acasă etc- Materialul didactic confecționat de în- treprinderea de material didactic a Minis- terului învătămîntului și de Editura de stot didactică si pedagogică a ajutat la lămurirea pe cale experimentală a princi- piilor științifice care stau la baza produc- ției. O contribuție însemnată Ia înarmarea elevilor cu cunoștințe si deprinderi prac- tice au adus-o cercurile de elevi care funcționează în scoli sau pe lingă pala- tele si casele de pionieri și care antre- nează elevii la confecționarea materialu- lui didactic, la efectuarea unor experien- țe interesante de fizică și chimie, la efec- tuarea lucrărilor pe parcelele experimen- tale. Cu toate succesele obținute în legarea învătămîntului de practică, de activitatea în producție, există încă în această pri- vință o serie de lipsuri însemnate. Ini- țiativele luate de învățători si profesori pentru înarmarea elevilor cu cunoștințe și deprinderi practice sînt încă izolate, spo- radice, nu s-au transformat într-o acțiu- ne generală, coordonată, care să cuprindă toate școlile tării. Acest fapt se datorește atit neajunsurilor din munca Ministerului Învătămîntului si a organelor sale, cît și lipsurilor activității unor școli. Mult timp, problema’ înarmării elevilor cu cunoștințe știinMice legate indisolubil cu practica, cu activitatea în producție nu s-a aflat ,n centrul preocupărilor Ministerului In- vătămîntului și de aceea nu s-au luat mă- suri coordonate în vederea rezolvării ei. Au existat o serie de lipsuri în pro- grame. cu toate îmbunătățirile care li s-au adus acestora în anii trecuti. Astfel, programa de fizică nu prevedea cunoaște- rea practică a proprietăților materialelor uzuale (lemn, fier eteri calcule practice asupra consumului de energie de către di- ferite aparate electrice ele. Programa de matematică nu prevedea un număr special de ore pentru efectuarea lucrărilor practi- ce, iar numărul și tematica problemelor cu conținut practic nu erau corespunzătoare cerințelor. O serie de scoli sînt încă lipsite de parcele experimentale, de laboratoare, de utilai didactic si tehnic etc. Nici pla- nul producției de material didactic nu satisface pe deplin nevoile șco- lilor. Astfel, lipsesc unele instrumente de înar.mare a elevilor cu cunoștințe și pentru lucrările frontale de laborator ale elevilor, lipsesc modele de mecanisme și dispozitive folosite la transmisiile de e- nergie. Ministerul învătămîntului n-a e- laborat instrucțiuni generale si speciale pe materii, în care să se arate concret cum trebuie legate cunoștințele de prac- ică la fiecare disciplină în parte, cum trebuie să fie organizate cercurile de elevi. Lipsite de astfel de instrucțiuni, multe cadre didactice n-au aplicat indi- cațiile din programe. Organele de con- trol ale Ministerului Învătămîntului si ale secțiilor de învătămint au neglijat în ma re parte îndrumarea și controlul muncii de înarmare a elevilor cu cunoștințe și deprinderi practice. Pentru noul an școlar. Ministerul In- vățămintuiui a luat o serie de măsuri care să ducă la înlăturarea unora din aceste lipsuri, la o mai strinsă legare a învătă- mîntului de practică. Astfel, s-au revizuit o serie de programe si manuale, întărin- du-se caracterul practic al acestora, in școlile elementare s-a introdus, începînd din acest an, o programă specială de lu- cru manual și activități practice pe par- cela școlară. De asemenea, este în studiu o programă de lucrări practice pentru clasele V-V1I și VI1I-X. Pregătirea în- vățătorilor și profesorilor, începută în a- nul trecut în cadrul sistemului de stat pentru perfecționarea pedagogilor, va contribui mult la înarmarea acestora în vederea realizării unei legături cit mai strînse a predării cu practica. Fără îndoială însă că problema întări- rii caracterului practic al învătămîntului în școlile de cultură generală nu se poa- te realiza numai prin măsuri luate ,.de sus“. Pentru ca aceste măsuri să fie cu adevărat rodnice, este necesară contribu- ția fiecărui învățător și profesor, este ne- cesară asigurarea de către aceștia a înarmării elevilor cu cunoștințe precise, temeinic asimilate, cu priceperea de a folosi în practică cunoștințele însușite. Mijlocul hotăritor pentru atingerea aces- tui tel îl constituie lecția. A lega conți- nutul lecțiilor de problemele producției, ale construirii socialismului este o datorie principală a tuturor pedagogilor. Fiecare lecție de matematică, de fizică, de chimie, de biologie trebuie să contribuie la înar- marea elevilor cu cunoașterea principiilor pe care se bazează procesele de producție în industrie si agricultură. In nou' an școlar, grija pedagogilor pentru ridicarea nivelului ideologico-științlfic al lecției, pentru eficienta ei didactică trebuie să se împletească strîns cu grija pentru îmbu- nătățirea organizării lucrărilor practice și pentru realizarea unui conținut just din punct de vedere instructiv și educativ al acestora. Recentele consfătuiri raionale ale cadrelor didactice au arătat cîte rea- lizări se pot obține în această privință dacă pedagogii manifestă interes si dra- goste pentru muncă, dacă au-o atitudine activă și creatoare. Organele de învăță- mînt și sindicale, cabinetele și cercurile pedagogice au datoria de a studia meto- dele înaintate folosite in școli în domeniul întăririi caracterului practic al învătămîn- tului, de a organiza schimbul de experien- ță cu privire Ia desfășurarea activității pe parcelele experimentale, ța organiza- rea lucrărilor de laborator, la organizarea excursiilor etc. Activitatea școlilor arată însă că mai sînt și învățători si profesori nepăsători fată de problema înarmării elevilor cu cunoștințe și deprinderi practice. Acești învățători și profesori restrîng problemele legării teoriei de practică la o simplă și formală referire, în timpul lecției, la une- le aspecte neesențiale ale producției, or- ganizează superficial lucrările practice, nu folosesc condițiile pe care le au la în- demînă pentru a arăta concret elevilor cum se aplică în practică cunoștințele Pe care ei si le însusesc la orele de curs. Organele de îndrumare și control, me- todiștii si directorii de scoli au datoria să lupte cu toată seriozitatea împotriva formalismului ce se mai manifestă în le- garea teoriei de practică, să asigure o îndrumare mai serioasă a cadrelor didac- tice, să le indice material bibliografic, să le aiute în procurarea și confecționarea materialului didactic, să le înlesnească colaborarea cu întreprinderile și unitățile socialiste din agricultură. Secțiile de învățămînt regionale si ra- ionale trebuie să se intereseze îndeaproa- pe de lărgirea prin mijloace locale a ba- zei didactico-materiale a școlilor, ajutîn- du-le să-si organizeze laboratoare si par- cele experimentale, sprijinind, acolo' unde condițiile sînt favorabile, înființarea unor ateliere școlare etc. Accentuînd caracterul practic al învă- tămîntului în școlile de cultură generală, folosind cu pricepere si cu perseverentă toate mijloacele ce ne stau la dispoziție pentru legarea cît mai strînsă a teoriei de practică, trebuie să obținem în noul an școlar o îmbunătățire hotărîtoare a pregătirii elevilor noștri. La 4 septembrie, poporul nostru muncitor sărbătorește „Ziua Aviației R.P.R.". Pentru pilotii patriei noastre această sărbătoare este un nou prilej de a-și dovedi dra- gostea profundă fa(ă de popor, de a-și desăvîrși măiestria, de a obține succese mereu mai mari. In clișeu : Piloți la pregătire. Școlile și^au redeschis porțile Printre copiii care au pășit pentru prima dată pragul școlii Cu multă nerăbdare au așteptat noii elevi ai școlii din comuna Brănești — copiii din clasa I-a — începe- rea anului școlar. Si iată că ziua mult do- rită a sosit. Elevii „mari", cei din clasele a II-a. a III-a și a IV-a. îi înconjoară grijulii pe „boboci", le povestesc despre școală, le dau chiar sfaturi. Cu sufletul plin de emoție, copiii din clasa l-a asistă pentru prima oară la so- lemnitatea deschiderii noului an școlar. Ochii lor curioși fug în toate părțile: in care încăpere vor învăța ?; cum sînt în- vățătorii ?: unde este parcela experimen- tală pe care vor începe in curînd să lucre- ze ? Prima zi de curs la școala medie de fete nr. 10 București. Pe învățătorul lor, copiii îl cunosc de mult. El i-a vizitat doar acasă încă din timpul vacantei, a stat de vorbă cu ei și du părinții lor. le-a povestit multe lucruri interesante despre scoală. Acum, îl urmează plini de încredere în clasă. Multe lucruri noi vor învăța ei aici. Si uite că încep să le învețe chiar de în- dată : cum să-ți rostești numele, cum să saluți, cum să te așezi și cum să te scoli din bancă... In curînd vor trece și la abe- cedar. Aveau dreptate cei care spunedu că e frumoasă si interesantă viata de scalar! E drept că e cam greu să stai cuminte într-o clasă, atunci cînd ești obișnuit să zburzi ziua întreagă. Dar vine în curînd recreația și atunci poți să zburzi cit vrei! ...Prima zi de scoală s-a încheiat. Copiii din clasa l-a pornesc minări spre casă: du intrat si ei în rin- durile elevilor, a în- ceput viata lor de școlari. O nouă etapă de muncă De două luni, v ala medie nr. 1 dc fete din Focșani nu a mai cunoscut o asemenea animație. Sute și sute de eleve au venit din nou în- tre zidurile ei pentru a-și reîncepe munca de însușire a cunoș- tințelor. La ora 8, învăță- toarele și profesoa- rele coboară în curtea școlii, in mijlocul elevelor. Pline de emoție, elevele ascul- tă cuvintele calde ale tovarășei Elena Sendrea, directoarea școlii, care le urează spor la muncă în noul an școlar. Insofite de tovară- șele diriginte, elevele intră în clase. Ne aflăm in clasa a VU-a „A". Profe- soara Mar ia povici, diriginta sei, dă elevelor Po- cla- pri- La începutul noului an de învățămînt Odată cu celelalte —----- instituții de învăță- JEAN' LIVESCU mint ale tării și-a rectorul Universității ..Al. I. Cuza deschis din nou por- din Iași tile si universitatea ------- ieșeană. Cu un nou avînt și-au reluat locurile în amfiteatre si laboratoare profesorii si studentii, refăcuti în perioada vacantei după munca anului încheiat. Cu dragoste si bucurie tovără- șească îi primesc în mijlocul lor pe tinerii absolventi ai învătămîntului mediu, dintre care multi au dovedit la examenul admitere că vor fi soldati vrednici lupta pentru cucerirea cetătii științei. începem cu forte sporite un nou an de în de muncă. Avem în fata noastră sarcini mari si pline de răspundere. Munca de con- strucție pașnică din patria noastră în do- meniul economiei, al culturii si al științei cere cadre mereu mai multe, mai califica- te, adine devotate poporului muncitor. Sub îndrumarea partidului ș'i cu spri- jinul dat de guvern, universitatea noastră Vom întări a oblinut succese va- loroase în creșterea calificării științifice a tinerelor cadre de intelectuali si în acti- vitatea științifică. A. ceste rezultate constituie n bază trainică. pe care putem să clădim mai departe. Trebuie să ne sporim eforturile pentru ridica continuu nivelul predării, pentru îmbunătăți conținutul cursurilor, pentru a a a lega mai strîns munca de cercetare știin- țifică de nevoile practicii. Acțiunea edu- cativă pentru a forma pe studenti ca oa- meni noi. pătrunși de înalta morală comu- nistă va trebui să fie dusă mai neparte, accentuată si lărgită ca o parte organică a activității colectivului didactic aJ uni- versității. începem noul an cu hotărîrea să mun- cim mereu mai bine, să ne arătăm demni de sarcinile mărețe ce ne-au fost încre- dințate. munca de instruire a elevilor Am început un nou ■an școlar. Ne aflăm iar în mijlocul copii- lor veseli si emoțio- nați. care au așteptat cu nerăbdare ziua sărbătorească a deschiderii PETRE FLOREA directorul școlii elementare din satul Gherceștii Noi, regiunea Craiova cursurilor. In fata noastră, a învățătorilor, stă acum o nouă etapă a muncii. Am pășit îp ea cu forte sporite, cu entuziasm, dor- nici să ddbîndim rezultate din ce în ce mai frumoase. nu se poate lucra nea, ne propunem și educare aceasta vom avea po- sibilitatea să execu- tăm cu elevii o de experiențe stiinte naturale timpul iernii. serie de si tn cînd pe parcelă. Da aseme- să amenajăm un acva- riu și un terariu cu animale mici caracte- ristice faunei din regiunea noastră. Ne propunem ca în acest an școlar să acordăm o atentie deosebit de însemnată realizării educației patriotice a copiilor. In școala noastră, ca și în toate școdibe ___________ ___________ _________, | __________ tării, anul școlar începe acum în condiții Vom. întări în primul rind caracterul edu- mai bune decît în trecut. Secția raională cativ al lecțiilor, căutînd să 'le dăm un de învățămînt ne-a ajutat în timpul veni conținut cit mai just,, cît mai bogat. In să reparăm localul școlii, să-i. dăm o în- același timp, ne vom strădui să ne apro- fătișare mai frumoasă, să ne., procurăm piem cit mai mult de copii, să îmbunătă- combustibilul de care avem nevoie. Am primit o serie de programe și manuale noi. Cu deosebire ne bucurăm de editarea noului al>ecedar pentru elevii claselor l-a. Prin îmbunătățirea conținutului său, prin ilustrațiile sale, abecedarul va con- tribui mult la ridicarea muncii de pre- dare a c'tit-sdrisului și la lărgirea ba- gajului de cunoștințe .al copiilor. Pregă- tindu-se pentru lecțiile de limba romî.nă, învățătorii școlii noastre au dat o atenție deosebită gramaticii și problemelor de or- tografie, deoarece începînd din școlar se introduce și în școli tografie. De un mare folos ne va fi acest an noua or- programa pentru lucru manual si activități practice pe parcela experimentală, care ne va a- juta să organizăm mai bine munca pen- tru înarmarea elevilor cu cunoștințe și deprinderi practice. In planul de muncă al școlii noastre pentru acest an este pre- văzută crearea unui colt al naturii vii, pe care vom începe să-l amenajăm încă din primele săptămîni de școală. In felul tim întreaga muncă educativă din școală și din .afara școlii. Sprijinul nostru prin- cipal în această privință îl va constitui organizația de pionieri, de a cărei îndru- mare ne vom preocupa mai serios și mai concret în acest an școlar. Îndeosebi ne vom strădui să-i ajutăm pe instructorii de pionieri să organizeze mai bine adu- nările pionierești, astfel îneît acestea să devină mai interesante și mai atractive pentru copii, făcind să crească influența organizației în rîndurile pionierilor și școlarilor. De asemenea, ne propunem să strîngem legăturile cu părinții elevilor. Munca obștească pe care o desfășurăm în mijlocul lor ne ajută să-i cunoaștem mai bine, să-i atragem în jurul școlii. Este necesar totodată să întărim și propa- ganda pedagogică în rîndurile părinților, p?ntru ca ei să-și îmbunătățească munca de educare a copiilor în familie. Plini de însuflețire, pornim la realiza- rea acestor sarcini cu siguranța că. dacă vom munci cu dragoste și sîrgu’nță. 1.' vom aduce cu succes la iudep'toire. mele îndrumări cu privire la munca ce abia incepe, dar care trebuie să fie rodni- că chiar din primele zile de școală. Nume- roase pioniere și ele- ve fac propuneri pen- tru o justă organi- zare a muncii colec- tivului clasei. — Nu trebuie să uităm că la sfirșitul acestui an. pe lingă examenul de absol- vire. ne mai așteaptă si examenul de admi- tere în clasa a VUI-a. De aceea tre- buie să muncim mai sîrguincios. mai stă. ruitor — spune pio- niera Silvia Decusea- ră. din această clasă. Atmosfera plină de Elevii școlii elementare nr. 40 din Capitală sau reîntîlnit cu profesorul lor. entuziasm a primei zile de școală a sădit în inimile elevelor și ale cadrelor didactice încrederea că, prin munca lor susținută, vor obține tn a-, cest an noi și însemnate succese La Universitatea „ Victor Babeș* Porțile Universității „Victor Babeș" din Cluj s-au deschis eri din nou, intr-un cadru sărbătoresc. Alături de profesori cu timpla albită, cu ani înde- lungați de activitate didactică și științi- fică, au luat loc in frumoasa sală a Casei Universitarilor din Cluj studenții — schimbul de mime al intelectualității noastre. Privirile celor prezenți se întorc cu res- pect spre profesorii care cinstesc prin numele lor Universitatea „Babeș". Prin- tre ei se află noi membri ai Academiei R.P.R., ca Emil Pop, Ion Tănăsescu, Con- stantin Macarovici, Tudor Bugnariu, Ștefan Pașca și Tiberiu Moraru, aspiranți meniți să deschidă noi drumuri în știință ca Gh. Tomata, Emil Gîrbacea. Dumitru Stanca și alții. Cu aceeași căldură sînt priviți și studenții fruntași, mindria facul- tății . In noul an școlar, cel trei mii de stu- denti de la Universitatea „V Babeș" vor învăța și vor trăi in condiții mai bune decit tn trecut. Planurile de învățămînt și orariile au fost întocmite cu grijă, in asa fel incit studentii să aibă răgazul necesar pentru studiul individual. In scopul sprijinirii studentilor din anul I, catedrele de pedagogie și psihologie au elaborat un îndrumător melodic al studiu- lui individual. La festivitatea de deschidere a cursu- rilor a luat cuvintul conf. univ. loan Ciobanu. prorectorul Universității. După ce a subliniat importanta acestui eveni- ment, vorbitorul a arătat realizările dobindite in anul universitar precedent. precum și lipsurile din munca trecută, indicind o serie de măsuri menite să ducă la lichidarea lor. „Trebuie să înțe- legem — a spus vorbitorul —• că sarcina noastră, a cadrelor didactice, nu se în- cheie odată cu tinerea lecțiilor, cu condu- cerea seminarului și a lucrărilor de labo- rator. Noi trebuie să urmărim zi de zi cum crește și se dezvoltă tineretul pe care-l instruim și-l educăm. Sarcina noastră principală este de a acorda o grijă sporită pentru ridicarea nivelului ideologic și științific al cursurilor și seminariilor, pentru o participare mai largă la viata grupelor studențești, pen- tru atragerea unui număr mai mare de studenti la munca de cercetare știin- țifică’'. Festivitatea s-a încheiat cu prezentarea unui film educativ. Pentru pregătirea temeinică a viitorilor ingineri constructori Porțile Facultății de construcții civile si industriaiie a Insti- tutului de construcții din București, ca și ale altor unităti de învățămînt, s au deschis Ing. DAN MIHAIL decanul Facultății de construcții civile și industriale din București din nou, pentru plini de drago- sarcini, pregătirea cadrelor de ingineri constructori cu o înadtă calificare im- pune o legătură tot mai strînsă între con- a primi sute de studenti . . . stea de a-și însuși comorile științei și tehnicii. Noul an universitar pune în fața colec- tivului facultății noastre sarcini sporite. Statul socialist învestește în construcții o parte însemnată a resurselor sale, volu- mul, construcțiilor crescîpd an.de an. Vii- torilor ingineri de proiectare și execuție le revine 0 mare răspundere în 'fotosiretr rațională a mijloacelor pentru realizarea unor construcții utile, durabile, bine exe- cutate. frumoase, oferind condiții cit mai bune pentru munca și viața oamenilor. Facultatea de construcții civile și indus- triale are un rol important in pregătirea adestor cadre de ingineri constructori, specialiști pentru proiectarea și executa- rea construcțiilor, care să transforme munca de pe șantiere î.ntr-o muncă ase- mănătoare aceleia din uzine. Sarcinile privitoare la pregătirea cadre- lor de constructori sporesc șl prin recen- ta hotărire a Consiliului de Miniștri al R.P.R., care prevede ca. în urma reduce- rii efectivului forțelor armate ale R.P.R., fondurile devenite disponibile. să fie uti- lizate pentru construcții de locuințe și alte nevoi social-culturale. Fată de aceste tinutul științific al cursurilor si activitatea practică de executare și proiectare a con- strucțiilor. In fata colectivelor de catedră se ridi- că sarcina de a revedea cursurile predate, în scopul îmbunătățirii lor și al asigură- rii unui nivel științific corespunzător ce- rințelor meteu sporite, de a le lega strînș de actualitate ‘și a le subordona practicii construirii socialismului, precum -și de a înlătura repetările și paralelisme- le din programele diferitelor discipline. Profesorii, conferențiarii1 șl asistenții facultății noastre își încep munca hotă- riți să înarmeze stodenții cu deprinderea de a studia organizat și de a-și însuși cu perseverentă materialul științific. Activitatea pentru -lnaRnaree-atudenților cp temeinice cunoștințe științifice va fi împletită cu munca d?. educare, a acestora în spiritul dragostei pentru profesiunea a- leasă, al devotamentului fată de popor, față de scumpa noastră patriei ” , . Cu cit tineri absolvenți vor fi mai te- meinic pregătiti, mai bine înzestrați cu cunoștințe științifice. în stare-să răspun- dă cu, cinste problemelor pe care le ri- dică construirea bazei economice a socia- lismului, cu atit aportul adus dP cadrele întregului didactice la efortul comun al popor va fi mai rodnic și mai revedere plină de bucurie util. In acest an școlar voi fi diriginte la clasa a X-a „B". Pli- nă de bucurie a fost revederea mea cu e- levii. Ne cunoaștem SAMOIL BRAVER prof. la școala medie de băieți nr. 1, cu limba de predare maghiară din Clui de mult, de mult lucrăm împreună pen- tru succese în munca colectivului, pentru rezultate cît mai bune la învățătură și disdiplină. Totuși, elevii mei arată acum parcă altfel, mai chibzuiți, mai gînditori. Nici nu e de m rare: ei intra acum în ul- timul an al școlii medii, la capătul că- ruia li se va nune o problemă mare și însemnată, problema alegeri profesiunii, a alegerii drumului in viață. Am reflectat mult, în timpul vacantei de vară, la feiti'l îiu care va trebui să-mi uesifășor în amil acesta activitatea de di- rigirute. Am recitit o seri? de materiale sovietice referitoare la munca educativă, am urmărit presa de specialitate din țara noastră, căufînid să-mi îmbogățesc cuno- ștințele cu privire la organizarea și în- chegarea colectivului clasei, la prevenirea cazurilor de indisciplină etc. Scopul principal a'l muncii mele ca di- riginte în acest an școlar v.a fi întărirea muncii de educare patriotică a elevilor, îmi propun ca la sfirșitul anului școlar în clasa mea să nu existe nici un elev co- rijent sau repetent. In acest scop voi da o mare atenție asigurării frecvenței de sută la sută a elevilor, precum și asigu- rării disciplinei lor. Ca și în anii trecuți. v.ni colabora îndeaproape eu profesorii care predau la clasa mcj. încă de tul anului la tncepu- școiar voi da toată atentia ori; entării elevilor mei spre viitoarea lor pro- fesiune. -tăutînd să-i fac să înțeleagă frumusețea și însemnă- tatea muncii direct productive. Chiar dm primele săptămîni de școală voi organiza o consfătuire cu elevii mei și cu părinții acestora, punînd în discuție problemele privitoare la alegerea profesiunii. Toate acțiunile care vor fi organizate în acest an trebuie să contribuie la educa; rea e'evilor în spiritul patriotismului și al internaționalismului proletar. Pentru a-i educa pe elevi în spiritul grijii pentru avutul obștesc, i-am antrenat în activita- tea de gospodărire a clasei. In vara acea- sta am organizat du elevii o excursie în ții Bucegi, care i-a ajutat să cunoa- scă frumusețile patriei. In acest an voi face cu ei o excursie Pe Dunăre, pînă la mare, pe care am programat-o încă d:n Mun anul trecut. Pentru ducerea la îndeplinire a tuturor sarcinilor care îmi stau în fată mă voi sprijini în cea mai mare măsură pe orga- nizația U.T.M. din școală La rindul meu, voi căuta să-i ajut pe utemiștj să-și des- fășoare cit mai bine activitatea, să-și a- ducă la îndeplinire planul de muncă, să organizeze adunările etc.. așa incit și în centrul activității lor să stea problema învățăturii și educației. Ajutat de condu- cerea școlii și de colectivul didactic, de organizația U.T.M., de părinții elevilor voi căuta să-mi duc cft mai bine la înde- plinire sarcinile care îmi stau în fată. * ov>'«ttnu «Inet ni% brio Paf. 2-a GAZETA LNVATAMINTULUI Despre întărirea disciplinei conștiente în școală (Extrase raportul ținut de LA. Kairov, ministrul Invățămîntului al R.S.F.S.R., la consfătuirea în legătură eu problemele învățămîntului public din R.S.F.S.R.) In fata Statului'Sovietic stau sarclnf prestat scoli la trebuie lă dea absolvenți Este oare dazul Să fim neliniști? Da, situația muncii educative d *a discipline! g'anel? hfătMintuW public de dreptul Consilfrl d^^fnlțfrl al U.R.S.S. se arată de importantă uriașă. Poporul de 17 si 18 ani. sănătoși din punct de sovietic, este. Si nu pentru că manifestările de in- elevilor. intimplă uneori în realitate? De ca se de mai multi arii si are în flecare pătrar o Mai multă atenție organizațiilor de comsomol și pionieri e< a Disciplina este înainte de toate a să înibu-nătațească munca de .ridicare a colei mai bune experiențe a școiilor și a Ut O sarcină a întregii opinii publice sovietice pe stradă și în Se știe că in familie, și adolescenții copii, în desfășurarea muncii 1—r obiectelor de studiu si desfășurarea ma- Prof, Ghlzela Florescu pi HliUl | IVtli HUI dl IlIHIlăllUIUi l iiV a VdllH‘11- tului). Îmbunătățit la. propunerile tuturor al Ministerului Invățămintu- ,ea măsurilor luate, asigură Calitatea lecțiile de fizică, în cadrul ștudie- fel. la privitor la electricitate, rii capitolului cultură al poporului sovie- să crească uimitor de re- cere organe Înceteze ace: mitat numai la obișnuitele verificări la întocmirea de rapoarte cu privire învățămintului public trebuie mod sistematic in fata comi- Și la a celei mai bune experiențe de educare elevilor, de întărire a disciplinei lor. dezvoltat și întărit prin toate frontul unic al cetățenilor a- Ccmh> Udului consultativ lUi. sovietelor muncii. Organele să pună în tetelor executive locale ale sovietelor de ducerii la fndeMinire In ultimii ani, organele invătămlntului public si școlile au acordat muită atente tact permanent cu oamenii școlii, verii că justețe stituții de educative. Trebuie mijloacele marile realizări ale aces- Toti cei care vizitează marea Unjune Sovietică rămin deosebit de impresionați de înaltul nivel de cultură al oamenilor sovietici. Cu atit mai mult ne-a impresio- tinerei generații, problemelor tării obligațiilor cu privire la copii, pre- cum și la adulti in cazul cînd aceștia șă- instructorului superior de pionieri. Ministerul Învățămîntului al R.S.F.S.R. propune organelor invațămtatului public — — --- — ---- r------- , --- .— -x - —- * w • — —- —y — xg— de a exclude elevii pentru acte grave de că diioloma de maturitate se eliberează viîrșesc acte antisociale. La rezolvarea problemelor copiilor și tineretului trebuie vedere fizic, cu o temeinică educație in- telectuală și morală, gata să participe în mod activ la construirea comunismului în Uniunea Sovietică. Acești absolventi vor trebui să-șl însușească tehnica cea mai faba cadrelor didactice, a cooducăia de școli și a organelor îițvățSmtotttțw bl ic este îmbunătățirea radicală a Otjj zării muncii educative șt întărirea d de deputati ai oamenilor disciiplină au devenit, tip.ee peutru țoale școlile, ci pentru ca tlb pot căpăta un ca- racter de masă dacă nu le vom observa și nu le vom înlătur^ la. ti-mP. Noi purtam răspunderea in fata partidului,' a guvernu- Q mare, part? din răspunderea pentru situația nesatistacătoare a muncii’ educa- tive și a disciplinei elevilor dinlr-o serie de școli din Federația Rysa cad? asupra Ministerului învățămîntului al R'.S F.S.R. calificării cadrelor didactice, atrăgindu-'e cu acest prilej atenția asupra înar- mării acestora cu cunoștințele și pricepe- rile necesare în munca educativă, precum și asupra studierii mai aprofundate a deiputați problema....................---i a hotărîri'lor obligatorii privitoare la com- portarea copiilor și adolescenților înv0" caturile publice și să ceară tragerea '-la răspundere a părinților în cazul nerespec-c educației obligație, numai a dirigintelui clasei și partid din colhozud 3i(orgniriza,tjadunării îji afpra școlii, care contribuie la sudarea deschise în scopul antrenării opiniei pu- CtaeCtivMor de'elevi și'îa formarea opiniei blice in munefa-d» educare,*# copiilor-ta-|.:publige ta rind^/j 1? plevilor. Ne putem familie și in școală. mîfihri cu numeroase școli și cu munca preda.re al Academiei de științe pedago- gice, după care este dată spre cercetare metod ico-didaciic, orgatuM dulti pentru educarea tinerei generatii, trebuie lărgită și perfecționată educația pedagogică a poporului, apeWndu-se mai mu’.t la ajutorul comitetelor executive a;le teriel pe clase. Astfel, de exemplu, psiho- -. .... . . . logia este trecută de la clasa a IXJâ la ; primul,locțiitor al ministrului Invatamin- . - 4 < < 1 t 1 . \ 1 i n t n r ■ T In n xrf l fi CXT* 1 I n f 11T1 I rar ,:ndisciip|ină ? Trebuie să spunem deschis elevilor care, au la toate obiectele cel pu* 'că, mir-o serie de cazuri,1 organele de in- ținTiota .,3"’, jaf larpyrtsfj nota „5“. Dar văiamint ii repun fără niciun temei în -■ ’ ”—” ' ’ - , i * a .-pus sarctaa trecerii la învătămintui mult rolul școlii, de ce crește im- mediu general. Aceasta înseamnă că îr» portanta ei în societate. Să studiem mai aprofundat experiența școlilor și a cadrelor didactice fruntașe drepturi pe C-W’ii propuși de școală pen- fapț, elevul 3? poartă rău j-n decurs teu eliminare seu, *ta majortatea cazuri- «----- -«i- educației antrenată ■ceaiurile publice capiii și adolescenții mal larg știința pedagogică — in- v in în contact cu oamenii maturi pe care, stitutete Academiei de științe pedagogice uneori îi imită inccniștlent. iar apoi acest? a R.S.F.S.R. și institutele pedagogice — nat acest fapt pe noi. slujitpri ad școlii, țn<:§ țn curs lucrări pentru soluționarea care am vizitat Unjtmea 1 Sovișjn;ă too ;probfemetor de bază, irinci.piale, privind mai pentru a ne însuși vasta experiența fundamentarea științifică a planurilor și și a școlii sovietice, pentru plinei elevilor. Trebuie să ținem seama de faritUT* eă j-~ disciplina conștientă a ejevilor este rezul- ționată a Instirucțiuinlor Minester^ui In- tatul unei intense și sistematice iwoei vățamlntului privind trecerea la noul plan lui. «-uuuuîuiul jmulru țjfiume copta p?n- In ultimul timp, Ministerul In țnbuie la dezvoltarea ei și s-o introducă tru fiecare tmar care ne-a fost hicredmțat, Fultif âT R.S.F.S.R. a dat numel Să nu tolerăm cazurile de indisciplină In lumina sarcinilor care stau în pce- .se marrifestă în unele din școlile repu- zent în fața școlii sovietice nu putem to- blicti, îndeosebi în școlile dintr-o serie de (era sub nici un cuvlnt indisciplina care orașe mari. sub îndrumarea Partidului Comunist, des- fășoară pe un front larg construcția co- munismului ta toate domeniile vieții; în domeniul industriei, al agriculturii, al științei Si culturii, al artei și tavățămta- tute!*-- su con- lui. «-«onorului JHiuUu lificuie copil. p?n- in Ultimul timp, Ministerul Învățam u Școala sovietica esțe chemată să înar- țnbuie la dezvoltarea ei și s-o introducă fru fiecare tmar care ne-a fost încredințat, FuTui aT R.S.F.S.R. a âât nufnerS3țe ’irf- meze tinerelul și copiii sovietici cu mărie ta practică. EJ vor .trebui să dea exemplu pentru sănătatea lui fizică, pyitru dezvol- strucțiuni privitoare la munca instructivă, calități morale, . de înaltă productivitate a muneij. da err țarea lui intelectuală, pentru educația mo- dar ta"ce|ea ce privește țyvbtemele edu- ln trecutul nu»pr»a ^dei|ărtat, ta fjta tpzjasm, inițiBtiva erqataaref atitu- rală'st conduta țm , patlve, Imiepind din anul 1952 nu s-au scolii sovietice "statea Sarcina realizat^ Bute plină d« grijă Față de proprietatea 'Sa luam ca* ulemplu cîtevih fcali din da|f '.suficiente imri suci tatii, ^misterul n-a învățămintului genera] obligatorul de 4 ebștească, de disciplină conștientă. De regiunea Kursk. Verificarea efectuată de știut să mobilizeze in modul cuvenit șco- și 7 jj,)ii- Congresul al XlX-lea al P.C.US. aceea este limpede de ce crește in prezent .................................... ■ - ................ disciplinei conștienta a elevilor. Condițiile pentru rea.izarea discipli- nei conștiente au fost cit se poate de fa- vorabile. La aceasta au contribuit intr-o mare măsură Hotărirlle Congresului al XțLX-iea al P.C.U.S., care a pus . ca sar- cină principală in domeniul învățăimintu- fui public intensificarea continua a rolu- liji soc aFeriucatlv al școni de cultură generală, legea privitoare la învățămin- tul «uUi al capiilor in școlile dlp marile orașe, Hotăririie Congresului ial Xil-lea' a! Comsomolului cu privire la îmbunătă- țirea muncii organizațiilor de pionieri, Hotarlrea Consiliului Central al Sindica- telor din Uniunea Sovietică cu privire la acordarea unei mai mari atenții muncii de educare a copiilor din partea organe- lor sindicale. S-ar putea cita numeroase fapte care confirmă cele expuse mai sus. Ca exem- plu voi cita numai situația muncii educa tive și a disciplinei elevilor din școlile raionului Breitovsk, regiunea laroalav. In majoritatea școlilor din acest raion disci- plina elevilor este bună. In anul școlar trecut, din școlile acestui raion n-a fost exclus nici un elev. 42 de profesori și în- vățători si zece școli din raion nu au nici un elev rămas în urmă. Cum s*au obținut aceste succese ? Sec- ția de învățămint a raionului Breitovsk (șeful secției tov. Kazanov) a desfășurat în decursul anului școlar trecut o muncă serioasă cu directorii de scoli șl cp pe- dagogii ta privința îmbunătățirii activi- tății educative în scoli si in privința edu- cări! elevilor în spiritul disciplinei con- știente. Succesele obținute se datoresc a- tenției pe care o acordă comitetul raio- nal de partid si comitetul executiv ai sovietului de deputați ai oamenilor mun- ci. din raionul Breitovsk invătămmtului public și Îndeosebi problemelor educa- tive. O muncă susținută desfășoară școlile raionului în miilocul părinților și al popu- îațlet. Directorii școlilor si cadrele didac- tice țin adeseori referate pentru părinți și populație. O serie de comitete de pă- rinți acordă ajutor concret școlii în întă- rirea disciplinei elevilor. Organizațiile de tn scolile raionului s-a acordat o deo- sebită atenție întăririi rolului educativ gl lecției. De asemenea, a fost acordată o mare atenție problemelor educației prin muncă a elevilor. Trebuie menționat că toate școlile din raion au parcele experi- mentale. Profesorii de biologie au urmă- rit să trezească interesul adine al elevi- lor și dragostea lor pentru natură, pentru economia socialistă, să ta formeze de- prinderi practice de creștere și îngrijire a plantelor spre a obține recolte cît mai bogate. l-n școlile raionului se acordă o mare atenție muncii în afara clasei și în Cum se elaborează planurile de învățămînt și programele pentru școlile sovietice de cultură generală a pedagogiei a învăța din tora. Nivelul de tic continuă pede: în viitorul foarte apropiat, în anii celui de al șaselea plan cincinal, toți ti- nerii care își vor începe munca în indus- trie sau în agricultură vor fi absolvenți a cel puțin 10 clase. Se pun deci în chip nou problemele privitoare la locul școlii în sistemul general de cultură al societății. la raportul dintre școala de cultură generală și școlile profesionale și tehnice, la rolul șl locul scolii de cultu- ră generală în economia națională. Se conturează în chip nou și misiunea so- cial-educativă a acestei scoli : aceea de a face din toți oamenii sovietici oameni culți și iristruiți, de a introduce în învă- țămînt munca într-o măsură mult mai mare deeît pînă acum, de a ridica nivelul muncitorilor la nivelul inginerilor, al teh- niciehilor. Se studiază și se pregătesc condițiile pentru generalizarea învățămin- tulul obligatoriu de 10 ani si pentru in- troducerea învățămintului politehnic, sar- cini puse în fața școlii de cel de al XIX-!ea Congres al P.C.U.S. Ministerul învățămîntului din R.S.F.S.R. activează sistematic pentru a duce.la bun sfîrșit sarcina sa de mare importanță : le- garea strînsă a școlii cu viața. S-a lu- crat si se lucrează la revizuirea planului de învățămînt, a programelor șt a manua- lelor pentru școala de cultură generală — muncă grea si de răspundere. în oare sînt antrenate toate forțele pedagogiei și practicii pedagogice sovietice. întrucît vechile planuri și program^ îl? școlii sovietice au fost valabile 20 de ani; iar cele noi stat proiectate pentru a fi valabile 40 de aci de ici înatate, mii sînt afara școlii. In anifl școlar trecut au fost cuprinși In diferite jeereun 86% din elev:. ; ki majoritatea cercurilor munca a fost " Vine organizată Si s-a desfășurat cit se poate de rogulat. Străduindu-ae să indeplinescă hotărirlle Congresului a| XII lea al Comsomolului, organizațiile de pionieri din multe școli aie raionului 'Breiiovsk, aiutate activ de directorii școlilor și de cadrele didactice, au îmbunătățit in mod simțitor activita- tea ; adunările detașamentelor și ale uni- tăților au devenit interesante și pline de conținut; s-a intensificai influența edu- cătîvă a'orgtrnfzației de pionieri asupra elevilor. Școlarii comsomoliști participă activ la viața obștescă a raionului și a .colhozu- rilor. Ei sint inițiatorii ajutorului dat colhozurilor ia sirmgerea recoltei, ai or- ganizării echipelor de cultură a porum- bului, inului și altor plante. Asemenea raioane ca raionul Breitovsk există în fiecare republică autonomă, ți- nut și regiune .a R.S.F.S.R. Putem men- ționa de asemenea o serie de secții de învățămint regionale șl orășenești care au o atitudine plină de răspundere îață de problemei? muncii educative. Ca exem: piu putem cita secțiile de învățămint re- gionale din Moscova, Gorki, Leningrad, secția de învățămint a orașului Kuibișev etc. Ce determină succesul școlilor care desfășoară o bună muncă educativă și au asigurat disciplina elevilor ? In primul rînd faptul că educarea unei discipline conștiente în scoală se realizează prin întregul sistem al muncii instirudtiv-edu- cativeșică ea este rezultatul unui sistem de măsuri bine gindit si consecvent rea- lizat. In al doilea rind, faptul că se asi- gură rolul conducător al organizației de comsomol și al celei de pionier.i în munca educativă. In al treilea rînd, faptul că se acordă un loc însemnat problemelor edu- cației prin muncă. Munca în școală și în afara ei este folosită ou pricepere în sco- puri instructive și educative. Putem cita multe școli care au excelente parcele gr> ■' tiflui’il va trag# ,1a o s^dri .răspundere. In regulamentul asuipr» examenelor inclusiv pînă la îndepărtarea din servi- pentru diploma de ma'țufijate j»ptolxit de oju. . i r Unii conducători de școli și pedagogi nu acordă atenția cuvenită organjzării colectivului de elevi, nu se sprijină sufi- cient în munca lor educativă pe organi- zațiile de camsomol și de pionieri. Organele comsomokntai din școală, la rindul lor, nu acordă intotdeiuna sufi- ciontă atenție problemelor disciplinei, iar unei? din ele se dizolvă în masa gene- rală a elevilor și nu constituie un nucleu de conducere al organizațiilor de elevi. Datoria directorului și a întregului colec- tiv pedagogic constă în a auria în mod activ organizațiile de comsomol și de pionieri din școală să-și îmbunătățească activitatea, socotind această problemă drept una dintre cele mai Importante sar- cini ale luptei pentru educare-a disciplinei conștiente la elevi. In Uniunea bovietlcă au fost create fa- milii puternice, bine sudate, în care se a- condă multă atenție educației copiilor. In aceste familii se creează tradiții fami- liare sănătoase, cresc oameni de nădejde, muncitori ai Târli Sovietice. Experiența educației in aceste familii poate serv1 drept model. Totuși, măi există părinți care își răsfață prea mult copiii, cultivî.n- du-le uneori, în felul acesta, o atitudine de dispreț fată de muncă, de școală, d; pedagog. Ministerul Invățâmîntuluii a atras ta- Una dintre cauzele comportării nesaț is- făcătoare a unor elevi în școală, în fami- lie și în localurile publice este faptul că sindicatele, comsomolul și întreaga noa- stră opinie publică au slăbit într-Q serie de cazuri lupta împotriva lipsei de suprave- ghere a copiilor, nu iau măsurii,? necesare de organizare a copiilor în afara școlii, astfel incit aceștia să-și petreacă timpul liber într-un mod cît mai civilizat. acte devin pentru ei obișnuite. La drept vorbind, în aceasta nu este nimic rău. Răul constă in fa'ptul că unii oameni ma- turi nu pot servi. tatr-o serie de cazuri, dre.pt exemplu bun pentru copii. Organele învățămîntului public trebuie să' depună toate eforturile pentru a ob- ține ca organete sindical? să ducă la în- deplmire hotărîrea Consiliului Central al Sindicatelor din Uniunea Sovietică pri- vitoare la munca cu capiii, antrenindude mai larg in sprijinul școlii și al altor in- din Ministerul învățămîntului. Aceștia co. laborează cu lucrătorii Institutului meto- delor de predare aii Adademiei de științe pedagogice și cu un mare număr de în- vățători și profesori. Participarea acestora din urma la elaborarea programelor este, ca și la munca de elaborare a planurilor de învățămint, deosebit de importantă. Comisiile care elaborează programele de învățămint sînt conduse de cei mai buni oameni de știință. Așa. de exemplu, co- misia pentru elaborarea programei de limba rusă, compusă din 30 de tovarăși, a fost condusă de academicianul Vinogra. dov. Proiectul de programă, întocmit de co- misia de specialiști, este aipoi discutat — pe baza studierii lui prealabile — de co- misia unică pentru programe a Ministe- rului învățămîntului, condusă de primul locțiitor al ministrului. Cu observațiile fă. cute de comisie, programa este trim să spre definitivare Institutului metodelor de După ce a fost îmbunătățită și pe baza avizului Consiliului metodico-didactic, programa este tipărită într-un tiraj redus și trimisă |a Institutele de perfecționare a cadrelor didactice, la cabinetele peda- gogice raionale și în școli, pentru a fi supusă discuțiilor. Există și programe ale; căror, pro ecte s^ dau într-un număr de școli spre-expe- rimentare, timp de un an (ca și o parte din manualele școlare). De pildă, a fost experimentat în șcfoli proiectul programei de activități practice în clasele VIII—X. Pe baza observațiilor și propunerilor terenului, programa este .din nou revă- zută la Inst-tutul metodelor de predare al Academiei de științe pedagogice, discu- tată la Consiliul metodico-didactic și tri- misă Direcției generale Școli, care o su- pune aprobării Colegiului Ministerului ln- vățăm întului. Programele noi vor fi introduse treptat — pînă in anul școlar 1957—1958, la toate dlasete și la toate obiectele. 'Un amănunt interesant îrr legătură cu linia pe care merge Ministerul Invăță- mintufui din R.S.F.S.R., cu scopul de a da imbold inițiativei creatoare a organe- lor în subordine și de a le spori răspun- derea : se lasă ta seama cadrelor didac- tice repartizarea in amănunt, pe ore, a materialului prevăzut în programă. După cum se poate observa și din a- totdeauna atenția conducătorilor de școH și a pedagogilor asupra necesității de a se stabili o legătură cît mai strînsă între școală și familie, deoarece numai o ase- menea legătură, după cum ne învață prac- tica, poate asigura o justă organizare a vieții copiilor, îndeplinirea de către aceș- tia a temelor date pentru acasă, folosirea chibzuită a timpului liber. Trebui? sporită simțitor răspunderea părinților pentru educația copiilor asi- guțîndu-se caracterul unitar al InflîUen- țarii educative asupra lor din partea școlii și a familiei. întreaga legislație sovietică, codul pe- nal. codul familiei, legea privitoare la tu- telă. precum și dispozițiile speciale cu privire la lupta tnjpotriva lipsei de supra- veghere a copiilor sși o serie de alte hotă- riri cu privire la icopii rezolvă această problemă în Interesul copiilor, obligindu-i pe părinți, chiar pe cei care au renunțat la copiii lor. să-i iustină din punct de vedere material. Este de asemeneav ateolut necesar ca organele sindicale, organizațiile de com- somol să se imteresear mai îndeaproape de problemele vieții de toate zilele a mem- brilor lor și să ia măsuVi împotriva ace- lora care nu au o comportare demnă șt nu se preocupă de educația copiilor lor. In această privimță facF și ar putea face și mai mult presa cenkală și locală. organizinriu-se studierea și generalizarea celei mai bune experiențe a școlilor și ca- drelor didactice și introducindu-ș? în mod activ și creator aceasta experiență în toa- te școlile republicii; trebuie organizată ne o scară mai largă studierea experien- ței străine, mai ales a celei'din țările de democrație populară. Prin urmare, sarcina noastră constă în faptul de a mobiliza toate forțele pentru îmbunătățirea educației tineretului în lu- mina noilor sarcini al? construirii comu- nismului în Uniunea Sovietică. Anul școlar 1955-56 trebuie să se des* fășoate sub semnul ridicării prin toate mijloacele a răspunderii cadrelor didac- tice. a conducătorilor de șc^li și a orga- nelor învățămîntului față de'* rezultatele munci} Pedagogice. Sîntem obligați să creăm in noul an școlar toate condițiile pentru a-i înconjura pe copii, pe adoles- cenți și întreg tineretul cu o atenție neslă- bită, de a instrui și a educa oameni conS știenți și patrioti înflăcărați ai patriei so- cialiste. ceste sdu.rte relatări, sistemul de mun- că al Ministerului învățămintului al R.S.F.S.R. se caracterizează prin atrage- rea si folosirea sistematică a maselor de învățători și profesori din școlile de 10 ani la elaborarea, discutarea și experi- mentarea documentelor de bază destinate reglementării și îndrumării activității de instruire și de educare a elevilor. Unui dintre organele importante prin care se realizează strinsa legătură a Ministerului învățămintului cu masele, cu dadrele didactice fruntașe este și Consi- liul metodico-didactic, organ consultativ superior, științific al Ministerului Învăță- iritatului. Acest Consiliu dezbate și prezintă concluzii asupra tuturor do- cumentelor si materialelor mai impor- tante elaborate de organele centrale aie ministerului si destinate școli or de cultură generală, caselor de Copii, instituțiilor preșcolare (planuri de in- vățămint, programe, manuale, îndru- mări metodice, material didactic, sce- narii de filme, proiecte-tip de clădiri etc.). Consiliul metodico-didactic aițe. 75 de membri (pe lingă dare mai folosește, in colectivele lărgite, încă 250) aleși dintre activiștii de seamă pe tărîm științific, spe- cialiști de înaltă calificare, activiști rin problemele învățămintului public și cele mai bune cadre didactice. Membrii Con- siliului metodico-didactic activează în 13 secții, iu cadrul cărora funcționează unele subsecții și comisii. Sînt secții pentru di- feritele discipline, pentru invățămintul e- lementar, pentru activitatea artistică, igi- enă școlară, defectologie. Președtate e Consiliului este ministrul învățămintului. Prin rețeaua largă a membrilor și colalio- râturilor Consiliului metodico-didactic, Mi- nisterul învățămintului păstrează un con- și eficienta materialelor menite să a|ute școala de masă în îndeplinirea misiunii sale. Multe am avut de învățat din munda de adtncime, sistematic organizată, a or- ganelor Ministerului învățămîntului dn R.S.F.S.R. și desfășurată in cea mai strin- să colaborare cu numeroși învățători și profesori fruntași. Această muncă răspun- de cerințelor impuse școlii de cultură ge- nerală de etapa nouă, superioară, a dez- voltării societății sovietice. Experiența rodnică a scolii sovietice, fo- losită în mod creator în condițiile țării noastre, va contribui la îmbunătățirea organizării și desfășurării activității șco- lii de cultură generală din R-P.R. GAZETA INVAȚAMTNTULUr Pag.» învățăminte ale consfătuirilor raionale ale cadrelor » didactice -----—---------— ----------——— -----■ . — — —< * li Cîteva probleme ale muncii educative Așa cum a arătat consfătuirea clidrelor 3idaetiee,-4r» anul-sectar trecut s-am obți- nut în școlile din raionul Vaslui unele succese pe frontul înarmării elevilor cu cunoștințe temeinice si durabile. Organi- fcxînd cu pricepere lecțiile, multe cadre di- Jdactice au înlăturat cu totul rămînerea în urmă Ia învățătură a elevilor. Astfel de sqccese au obținut, de pildă, tovarășa Eca- terina Velea, învățătoare la șdbaîa de 7 ani din satul Corni Albești, tovarășul Constantin -Spiridon, profesor la școala de 7 ani’ din satul Brodoc și numeroși alti pedagogi., . Consfătuirea a arătat, în același timp, că odată cu ridicarea nivelului instruirii elevilor s-au obținut succese importante și în munca educativ#. Cadrele didactice din raionul Vaslui au început sa privească mal serios lecția ca un mijloc esențial nu numai pentru înar- marea elevilor cu cunoștințe, dar si Pen- tru educarea acestora. Educarea ' elevilor în spiritul patriotismului socialist și al in- ternaționalismului proletar a stat în cen- trul preocupărilor multor cadre didactice. Astfel, tovarășul Gh. Balica. de la școala de 7 ani din comuna Delesti. s-a străduit permanent să dezvolte dragostea de patrie a elevilor în cadrul predării lecțiilor de istorie sau geografie. Profesorul Ștefan Chesim. de la școala medie de băieți din orașul Vaslui, a folosit excursiile geogra- fice ca mijloc important de educație pa- triotică a tineretului. Activitatea elevilor în cercuri s-a îmbu- nătățit mult, a devenit mai vie, mai inte- resantă. contribuind mult ia dezvoltarea dragostei și interesului elevilor pentru în- vățătură. Astfel, cercul de matematică ș' fizică de la școala medie de băieți din o- -VirgnlS'' un utemist din clasa a X-a, a prezeptat, sub o formă umoristică, în versuri, diferitele greșeli din lucrările scrise ale elevilor. Rezultatul a fost că multi din elevii criticati sub această formă hazlie s-au străduit, după aceea, să-și înlăture lipsurile semnalate. In cadrul multor organizații de pionieri și U.T.M. s-au căutat forme de muncă noi, astfel îneît activitatea acestora să devină cît mai atractivă și mai interesantă. Da- torită acestui fapt, influenta organizații- lor U.T.M. si de pionieri asupra elevilor a crescut mult. Refera.tele și discuțiile din ședința ple- nară si din ședințele pe secții ale consfă- tuirii cadrelor didactice din raionul Vaslui au scos însă la iveală și unele aspecte negative, care fac ca munca educativă din școli să aibă încă destule lipsuri. Există încă unele cadre didactice care n-au înțeles pînă acum că munca educa- tivă. lupta pentru asigurarea unei discipli- ne donștiente aelevilor sînt rezultatul în- tregii activități instructiv-educative desfă- șurate de scoală, de familie, de organiza- țiile de copii si tineret, de întreaga opi- nie publică. Ei consideră, de aceea, în mod neiust că munca educativă este numai sar- cina directorului, a dirigintelui si a structorului de pionieri Mai sînt. din cate, profesori care c’îndesc: ,,Mi-am deplinit conștiincios datoria, deoarece izbutit ca elevii mei să-si însușească In- pă- tn- ant te- Pentru1 îmbunătățirea predării * u Profesorii de fizică și cfrftn-fe difi^aW fizicii și chimiei • ■ ■ rț i nul Cîmpina au venit la consfătuire pre- gătiti să discute problemele .->importante ale muncii lor, să-și împărtășească ex- periența, dornici șă tragă cît mai .multe învățăminte pentru munta noiildi ah "șco-‘ Iar. In sala laboratorului de fizîcă -și chi- mie a scolii medii mixte nr. I din Cîtapi- na, unde au avut loc lucrările soțției de fizică și chimie, a fost expus un bogat material didactic confecționat cu mijloace proprii: cumpăna zidarului, bteamome- tre, pendulul Maxwell, un aparat care ara? ta cum se formează curentii, .de- ițțduț-.. tie. un aparat pentru demonstrarea osci- lațiilor longitudinale, electroscoapc, mo* toare cu reacție, moriști hidraulice, un manipulator Morse, un arc electric, un transformator de 6 volti, un sistem de pendule pentru demonstrarea fenomenului de rezonantă, un fotometru. o lunetăj o nivelă cu bulă de aer. cîntare, pendule electrice, ace magnetice, electromagneți. scripeți etc. In laborator au fost expuse și nume- roase planșe reprezentînd mașina pentru fabricat aer lichid, un motor cu reacție. la rezolvarea ecuațiilor de gradul II. Deoarece pînă la mijlocul cursului aces- tei clase elevii nu cunosc funcțiile tfigo, ' nometrice, profesorul de fizică nu poate —. j da elevilor cunoștințele necesare in le- -z, pătură cu lucrul mecanic. Necunoașterea rezolvării triunghiurilor oarecare pe .cale.-, trigonometrică nu permite elevilor să cal- .-,, culeze rezultanta .în toate cazurile de -Jj compunere a forțelor care formează în- tre ele un unghi. Discuțiile s-au oprit și asupra fapta- : lui că programele școlare și manualele de matematici nu acordă atenție probleme- .v< lor de calcul cu date aproximative și în special evaluării erorilor, oe cind la lecțiile de fizică si mai ales la lucrările de laborator aceste cunoștințe sînt cesare. Multi profesori au socotit că mai natural ca aceste probleme să studieze la cursul de fizică. Pentru stabilirea legăturii dintre ne-. este se ore-; i darea matematicii si a fizicii s-a propus ■ ca la orele de matematică să se rezolve' .; probleme de fizică, arătindu-se că se pot rezolva, de exemplu, multe probleme de ' meinic volumul de cunoștințe prevăzut de programă".- Ei uită că sarcina învăță- torului și ă profesorului nu se poate limita numai la înarmarea cu cunoștințe a ele- vilor. ci că aceștia trebuie să urmărească prin întreaga lor activitate si înarmarea elevilor cu înalte trăsături morale, făuri- rea unui om nou. viitorul cetățean activ și conștient al patriei noastre care constru- iește socialismul. In unele școli din raionul Vaslui mal Din experiența activității învățătorilor Cu prilejul consfătuirii cadrelor tice din orașul Craiova, în secțiile lor I-IV învățătorii au analizat cu seriozitate munda desfășurată în didac- clase- multă anul rasul Vaslui a obținut realizări importau- sînt cadre didactice cu o slabă pregătire te. care au făcut ca numeroși elevi ai șco- profesională, ca de pildă tovarășii Ștefan Iii să aibă rezultate bune la Olimpiada ti- Artenie. de la școala de 7 ani din satul Muntenii de Sus sau Elena Buga, de la școala de 7 ani nr. 3 din Vaslui, care nu nerilor matematicieni si fizicienj- In multe scoli din raionul Vaslui s-a so- cotit. în mod iust. că educația prin mun- i^fiutesc din această cauză să albă autori- , ., ,,. . , tetea becesară.fată de elevi, să-i instruia- ca a elevilor constituie un puternic mijloc s$.j ecjuce cu succes Mai sînt, de educativ. Datorită acestui lucru s-ajmbu- ■. asemenea, cadre didactice care, spre ruși- nătățit in mod simțitor munca elfilor pe nBa |ori mai folosesc încă miiloace barha- parcelele experimentale. Amintim ta mod special activitatea interesantă desfășurate în această privință la șcpala de 7 ani din Solești- Participarea activă a elevilor la acțiu- nile obștești.a avut, de asemenea, rezulta- te pozitive în munca educativă. Numeroși re de „disciplinar^" a elevilor, ca de pil- dă Mica Ciureanu de la școala de 7 ani din Mîniești, căreia a trebuit să i se aplice sancțiuni. Mai sînt unii învățători și profesori care desconsideră aiutorui organizației de plo- elevi au dat aiutor efectiv recoltelor în gospodăriile agricole-colecti- ve din raion. Astfel, cadrele didactice șl elevii scolii de 7 ani din, Albești au ajutat la salvarea recoltei de pe 3 hectare ame- nințate de inundatii. Numeroși diriginti au căutat metode va* riște pentru îmbunătățirea activității edu- cative. Problema colectivului de elevi ca mijloc și rezultat al educației a preocupat pe multi diriginti dm sediile1 raionului Va- slui. Astfel, tovarășa Lărisa Artene. diri- gintă la școala de 7 ani nr. 4 din orașul Vaslui, s-a străduit să închege un colectiv sănătos de elevi. Felul cum îșf luau notite elevii, lectura lor în afara clasei, compor- la strîngerea nieri sau al familiei în.munca educativă- Așa stau lucrurile, de pildă, la școala de 7 tarea lor mereu în noașterii nice. acasă sau pe stradă — au stat atenția dirigintei., în vederea cu- elevilor si îndrumării lor temei- Mni din satul Osăsti. Nu în toate ..-școlile din raion" s-a înțeles că .pentru asigurarea succesului în munca instructiv-educativă este necesar să existe un tolectiv pedagogic unit, fată de care elevii să aibă respfect și încredere. Cum ar putea să aibă, de pildă, rezultate bune munca, tastructiv-educătivă ta școala d« 7 ani din satul Valea Rea. unde dezbinarea cadrelor didact'ce ește un fapt notoriu printre elevi si părinți ? Unele acte de indisciplină ale elevilor, ruptura care mai există la unii elevi între vorbă si faptă sînt. desigur, consecințe ale deficientelor semnalate. In anul școlar trecut, dlrigîhții și cadre- le didactice din multe scoli au depus eior- turi mai mari în vederea îmbunătățirii muncii cu părinții. Multi dintre ei au ob- ținut succese importante în acest domeniu. Profesorul de limba rusă Vasile Boclincă, de la școala medie de fete din Vaslui, a știut, de pildă, să folosească cu rezultate bune aiutorui familiei în vederea îmbu- nătățirii activității de instruire și educare a elevilor. O contribuție deosebit de în- semnată ta obținerea unor rezultate pozi- tive în munca educativă au adus-o orga- nizațiile U.T.M. si de pionieri. Adunările organizațiilor de pionieri au devenit mai vii, mai adecvate vîrstei elevilor, mai in- teresante. Astfel, la unitatea nr, 3 de la școala medie de băieți din Vaslui s-a ținut o adunare cu tema „Moș Virgulă", adunare care a urmărit să îmbunătățeas- că exprimarea în scris a elevilor. „Moș Consfătuirea a arătat că lipsurile munca educativă trebuie să fie grabnic chidate. Chiar de la începutul noului școlar este necesar să se Ia măsuri acest sens. în li- an în școlar trecut, pentru ca pe baza conclu- ziilor trase să poată lua măsuri în vede- rea îmbunătățirii activității lor în școală și în afara școlii. Intrucît în orașul Craiova încă se mai găsesc școli care nu și-au putut îndeplini planul de școlarizare, cadrele didactice au dezbătut pe larg această problemă, comu- nicînd metodele folosite cu succes penhu atragerea la școală a tuturor elevilor și pentru obținerea unei frecvente mai re- gulate. In cadrul consfătuirii s-a popularizai experiența unor învățători ca tov. S. Go- gulescu și I. JHuță, care au lucrat la cla- sa l-a și care au organizat efectuarea temelor de către elevi în școală sub supra- vegherea lor. De asemenea, s au arătat metodele folosite pentru realizarea disci- plinei conștiente a elevilor, sublinilndu-se ajutorul însemnat pe care l-au dat orga- nizațiile de pionieri la rezolvarea acestei probleme șl importanța legăturii cu fa- milia în formarea deprinderilor de disci- plină conștientă, ordine și curățenie ale elevilor. S-a arătat, de exemplu, că toate tfadrele didactice care au predat ia clasa l-a au prelucrat cu elevii regulile de pur- tare și au împărțit clasele în grupe cărora le-au dat responsabilități precise, urmă- rind îndeaproape îndeplinirea acestora. De asemenea, învățători ca tov. F. Po- pescu au deprins pe elevi să păstreze or- dinea și curățenia și să respecte bupurlle școlii. Preocupați în egală măsură de înarma- rea elevilor cu • cunoștințe temeinide, în- vățătorii care predau la clasele I-IV au arătat metodele datorită cărora au obțf- a(i lucrat pe parcela școlară, formîndu,și 'deD-rinderi de mînuire a uneltelor agricAle și de cultivare a cartofilor, a plantelor le- 'guminoase si a căpșunilor. \, De-asemenea, în clasele a IlI-a de ta ,școli|â»de 7 ani nr. 9 mixtă, nr. 12 mixtă, i*. fete $î de la școala medie nr. 2 ‘de fete, temele: „Semănatul și încolțitul s^mit|țelor“, „Cunoașterea uneltelor agri- ț