Organ al Ministerului învătămîntului șl al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt
Tră iască 23 August,
marea sărbătoare națională
a poporului nostru,
ziua eliberării Romîniei
de sub jugul fascist !
ANUL VII Nr. 332
4 PAGINI, 25 BANI
Vineri 19 august 1955
ERA NOUĂ A ISTORIEI NOASTRE
In istoria patriei noastre, odată cu ziua
de 23 August 1944 ta început o eră nouă.
Ziua eliberării Romîniei de către glorioasa
armată sovietică si a doborîrii dictaturii
fasciste de către forțele patriotice orga-
nizate și conduse de Partidul Comunist
Romin a trasat hotarul definitiv între tre-
cutul întunecat, între secolele de asuprire
și mizerie neagra ta poporului și viata noas-
tră de azi, cînd oamenii muncii constru-
iesc liberi o societate nouă, împlinind
visurile de veacuri cile înaintașilor. $i a-
ceasta s-a putut întimpla pentru că po-
porul nostru, condus de avangarda clasei
muncitoare, a devenit pentru prima oară
în istoria sa stăpîn pe destinele sale, li-
ber să-și aleagă drumul pe care îl do-
rește.
Masele populare din tara noastră au
fost întotdeauna făuritoarele bunurilor
materiale și spirituale prin care noi ne-am
adus contribuția la cultura mondială. Dar
niciodată în timpul regimurilor de opre-
siune și umilință pentru cei multi forța
creatoare a maselor n-a putut să se valo-
rifice în toata plenitudinea ei. Căci, așa
cum spunea l.enin, „abia odată cu socia-
lismul va începe pe toate tărîmurile vieții
sociale si personale- -un progres rapid,
adevărat, cu caracter real, de masă, cu
participarea majorității populației, și, pe
urmă, a întregii populiatii".
Adevărul Cuvintelor lui Lenin a fost ve-
rificat și de cea mai tînără, dar cea mai
bogată și frumoasă eră a istoriei noastre.
In cei 11 ani care au trecut de la 23
August 1944, Romînia s-a transformat
dintr-o tară înrobită, cumplit înapoiată
economicește, într-o tară cu o industrie și
agricultură în plină dezvoltare, cu un
regim într-adevăr democrat. Cucerirea
fundamentală ia poporului nostru munci-
tor, pavăza tuturor realizărilor sale revo-
luționare este statul democrat-popul ar,
puterea politică aflată în mîinile clasei
muncitoare, aliată ou țărănimea munci-
toare.
In Republica Populară Romînă, forta
conducătoare a poporului este Partidul
Muncitoresc Romîn. întărirea continuă a
partidului, a rolului său conducător este
chezășia hotărîtoare a tăriei și trăiniciei
puterii populare.
Sub conducerea partidului, oamenii
muncii au putut, într-un timp extrem de
scurt, să refacă economia tării de pe urma
gnaveior distrugeri pricinuite de război și
să se avînte cu entuziasm pe calea lichi-
dării înapoierii nefaste în care am fost
(muți de regimul burghezo-moișieresc. In
tara noastră a început măreața bătălie
pentru socialism, a început acel progres
rap'd, cu caracter real, de masă, de care
vorbea Lenin. Sprijinul principal în a-
ceastă bătălie, ajutorul în toate domeniile,
fără de care n-am fi putut să obținem un
progres rapid, l-am primit din partea
Uniunii Sovietice, Țara Socialismului vic-
torios. fată de care poporul nostru își
exprimă, cu prilejul zilei de 23 August,
adînca și veșnica lui recunoștință.
Volumul producției industriale a depășit
cu mult cel mai înalt nivel antebelic. încă
în 1953, producția industrială întrecuse
de 2,5 ori producția anului 1938. In cen-
trul politicii partidului de industrializare
socialistă a tării s-a aflat și se află dez-
voltarea cu precădere a industriei grele,
această temelie a temeliilor economiei
naționale. Industria construcțiilor de ma-
șini, pivotul industriei grele, care în tre-
cut era aproape inexistentă (circa 99%
din mașinile folosite erau importate), a
luat în anii puterii populare o mare dez-
voltare, exprimînd în chipul cel mai stră-
lucit avîntul economic al tării noastre.
Uriașa extindere a bazei tehnice a făcut
posibil ca producția de țiței să crească în
1954 de 2,4 ori fată de cea din 1948, iar
produciiia de cărbuni de 1,9 ori. In anii
cincinalului a crescut de peste trei ori
și producția de fontă, otel și laminate.
Miile de tractoare produse de industria
noastră pot fi întîlnite nu numai pe braz-
dele Romîniei, ci și în India, Turcia sau
Egipt și nu ne îndoim că același lucru îl
vom putea spune peste puțin timp și des-
pre autocamioanele romînești, a căror
producție în mare serie a început.
Au intrat de curînd în funcțiune prima
baterie a uzinei cocso-chimice de la Hune-
doara, termocentrala nr. 2 a combinatului
siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“, fabrica
de aglomerare și stafia de granulare a
zgurei de furnal de la acg'ași combinat.
De asemenea, recent a fost terminată
noua instalație de preparare a cărbune-
lui din Lupeni.
Că dezvoltarea industriei grele este și
temelia înfloririi industriei ușoare ne-o
dovedește creșterea an de an a bunurilor
de larg consum puse Ia dispoziția popu-
lației. In luna aprilie a acestui an
s-a înfăptuit o reducere de preturi la
o serie de mărfuri alimentare și indus-
triale Aceasta a adus economii populației
și a contribuit la creșterea puterii de cum-
părare a leului, la ridicarea nivelului de
trai al celor ce muncesc.
In ceea ce privește agricultura, au apus
de mult vremurile cînd peste 70.900 de
țărani erau complect lipsiti de nămînt, iar
alti 600.000 dispuneau numai de cîte un
pogon, cînd peste 60% din pămînturile
țărănești erau ipotecate la bănci și la
diverși cămătari. Formula de „tară emina-
mente agricolă" era mincinoasă nu numai
pentru că voia să facă plauzibilă ideea
imposibilității industrializării tării noas-
tre, ci și pentru că însuși acest „specific"
eminamente agrar ascundea o cruntă
înapoiere a economiei rurale. Fată de cele
220 de S.M.T.-uri. dispunînd de zeci de
mii de tractoare si diferite mașini agri-
cole, fată de recoltele de peste 3009—3500
kg de grîu la hectar obținute de către
gospodăriile colective, situația din trecut
a rămas ca o tristă si uneori de necrezut
amintire.
Crește și se întărește continuu sectorul
socialist al agriculturii noastre. La sfîr-
șitul semestrului 1 al acestui an, numărul
gospodării tor-colective și al întovărășiri-
lor depășea 5.500, cuprmzînd 360.000 de
familii. Numărul asociațiilor pentru cul-
tura plantelor tehnice, a legumelor și
zarzavaturilor a ajuns la 2700.
Comparațiile cu trecutul sînt deosebit
de edificatoare și în domeniul cuituial.
Prin noua sa organizare, în urma refor-
mei de acum șapte ani, învătămintul —
veriga principală a revoluției culturale —
a asigurat și asigură cadrele necesare
construcției socialiste. Întreaga politică
de pregătire a cadrelor răspunde cerințe-
lor dezvoltării economiei și culturii noas-
tre. Romima de odinioară, tara milioane-
lor de analfabeti si semianalfabeti, a
devenit o tară in care toata lumea învață,
în care neștiința de carte a fost lichidată
aproape în întregime. Școlarizarea tutu-
ror copiilor de vîrstă școlara, mijlocul cel
mai sigur de combatere a analfabetismu-
lui, a fost realizată la noi în tară. In
anul școlar 1954-1955 au fost cupr.nși în
învătămintul elementar. în clasele 1—IV,
1.171.753 de elevi, iar în clasele V—Vil,
numai la cursurile de zi, 440.328. Decala-
jul fată de trecut este si mai mare dacă
ne gîndim la clasele VIII—X ale învătă-
mîntului mediu, frecventate astăzi de
86.766 de elevi, fată de cei 29.004 care
enau încadrati în cursul superior al
liceelor în anul 1938.
Regimul de democrație populară are
nevoie de specialiști cu o înaltă calificare,
într-un număr incomparabil superior
necesităților Romîniei burghezo-moșie-
rești. Fată de cele 41 de facultăți cu
28.728 studenti, existente în anul 1938. în
anul universitar 1954—1955 la cursurile
de zi ale celor 144 de facultăți din tară
au studiat 61.799 studenti, la care se
adaugă cei aproape 17.000 înscriși la
cursurile fără frecventă și serale.
Alături de multe alte mărturii ale poli-
ticii naționale democratice a statului nos-
tru democrat-popular stau miile de școli
cu limbile de predare ale minoritătilorr
naționale, ca și cele 16 facultăți cu
limba de predare maghiară, de la Cluj și
Tîrgu Mureș, frecventate de mii de stu-
denti. (In anul 1938 nu exista în Romînia
nici o institufie de învățămînt superior
pentru minoritățile naționale).
Oricît de grăitor ar fi limbajul cifrelor,
el nu poate să vorbească însă despre con-
ținutul nou al învătămîntului nostru. Dacă
în trecut predarea cunoștințelor era ruptă
de practică, iar de la catedre se propo-
văduiau obscurantismul și șovinismul, în-
vățămîntul nostru a căpătat azi un carac-
ter științific, are la temelie concepția cea
mai înaintată despre lume și viață, con-
cepția marxist-leninistă. Școala repre-
zintă astăzi unul din cele mai puter-
nice mijloace prin care partidul educă
oamenii muncii în spiritul patriotismului
socialist, al internaționalismului proletar,
al luptei hotărîte pentru pace, pentru
prietenie între popoare
Tot atît de evidente sînt uriașele trans-
formări petrecute în acești 11 ani și în
domeniul științei, al artei, literaturii sau
al culturii de masă Zecile de colective s*
institute științifice, miile de cămine cultu-
rale, colțuri roșii și biblioteci, teatrele și
filarmonicile răspîndite pe întreg cuprin-
sul țării sînt în regimul nostru centre ale
luminii, focare de unde se răspîndește cul-
tura înaintată.
Și dezvoltarea furtunoasă a industriei
și creșterea producției agricole, și înmul-
țirea lăcașurilor de cultură se fac în țara
noastră cu un singur și înalt scop : ridi-
carea nivelului materia] și spiritual al po-
porului muncitor. Astăzi, cînd aniversăm
11 iani de la eliberarea patriei noastre,
prilej de trecere în revistă a biruințelor
economice și culturale, ne putem da
seama limpede cu cît viața fiecărui om
al muncii a devenit mai bună, mai lumi-
noasă, cu cît au crescut posibilitățile
noastre de a ne folosi de binefacerile civi-
lizației moderne și ale culturii.
Sărbătorind ziua de 23 August, oamenii
muncii din țara noastră privesc vi'tcrul
cu un sentiment de siguranță și încodere
Acest sentiment li-1 inspiră politica con-
secventă de pace a statului nostru, faptul
că în ultimul timp, datorită acțiunilor
neobosite de pace ale Uniunii Sovietice,
sprijinite de R. P. Chineză și de toate
țările de democrație ^populară, a început
o destindere a încordării în relațiile inter-
naționale. Rezultatele pozitive obținute la
Conferința de la Geneva a șefilor guver-
nelor Uniunii Sovietice, Statelor Unite,
Angliei și Franței au dovedit odată mai
mult existența posibilităților de convie-
țuire pașnică între țări cu orînduiri so-
ciale diferite. „Spiritul Genevei" exercită
azi o influentă binefăcătoare asupra în-
tregii situatii internaționale. Rezultatele
pozitive obținute la Geneva nu trebuie
însă să ne determine să uităm că în cale-a
reglementării pașnice a problemelor in-
ternaționale litigioase se mai ridică încă
numeroase și grele obstacole. Sărbăto-
rirea zilei de 23 August este un bun prilej
pentru poporul nostru muncitor, care și-a
manifestat adeziunea sa fată de hotărî-
rile luate la Geneva, de a-și intensifica
lupta pentru pace.
Era nouă care a început în istoria
patriei noastre la 23 August 1944 este
perioada cea mai frumoasă din existența
de veacuri a poporului romîn, perioadă
al*e cărei cuceriri mărețe nu se pot dez-
volta decît în condițiile unei păci înde-
lungate, în condițiile prieteniei și colabo-
rării între popoare. Pentru fericirea și
prosperitatea patriei, poporul nostru este
hotărît să-și aducă si de aici înainte con-
tribuția sa substanțială la lupta pentru
pace. pentru progresul omenirii.

Manuale și cărți pedagogice
pentru noul an școlar
Editura de stat didactică și pedagogică
de pe lingă Ministerul 1nvătămîntului a
pregătit pentru noul an școlar editarea
unui număr de 197 titluri de manuale, me-
todici și cărți de literatură pedagogică.
Tirajul tuturor publicațiilor tipărite de
editură în acest an școlar va fi de
7.600.000 exemplare.
.Anul acesta apar un mare număr de
manuale noi — în procent de 30% fată de
totalul titlurilor editate. Apare un nou
abecedar, lucrare cu totul originală, alcă-
tuită pe baza prețioaselor observații ale
învățătorilor. Au fost îmbunătățite toate
matinalele de citire și gramatică pentru
clasele I—IV. ca si manua'ele de limba
rusă. Au fost revizuite, pentru a fi puse
de acord cu noul plan de învătămint. ma-
nualele de constituție si istorie. Vor apa-
re manuale de geografie fizică pentru cla-
sa V-a, de chimie pentru clasele a VH-a,
a VHI-a, a IX-a și a X-a, de botanică pen-
tru clasele V-Vl. de zoologie pentru cla-
sele Vl-VH.
Editura pregătește, de asemenea, noi
manuale în limbile maghiară, germana,
strbă. cehă, croată, slovacă, polonă, idiș,
bulgară, greacă, turcă, ucraineană și
rusă.
Pentru pedagogi se editează o serie de
lucrări interesante privind problemele
practicii pedagogice, ca : „învătămintul
politehnic în școală". „Experiența muncii
instructiv-educative în casele de copii",
„îndrumări pentru folosirea gramaticii",
„Dezvoltarea vorbirii în școlile cu limba
de predare maghiară". „Îndrumări pentru
predarea limbii germane", „Metodica pre-
dării limbii romlne în școlile minorităților
naționale clasele I-IV" etc.
Aceste realizări vor duce la îmbunătăți-
rea predării, la ridicarea nivelului de pre-
gătire a elevilor^
Se îmbunătățesc condițiile de viață
și de muncă ale pedagogilor
învățătorilor si profesorilor li s-au creat
în regimul de democrație populară
condiții de muncă dintre cele mai bune.
Ei au Ia dispoziție clădiri de școală bine
amenajate, dotate cu un bogat material
didactic.
Prin hotărîrile partidului și guvernului
s-au stabilit norme noi de salarizare a tu-
turor cadrelor de învățămînt, corespunză-
toare calificării profesionale si stagiului
de activitate pedagogică. Pedagogilor ti-
neri numiți în învățămînt într-o alta loca-
litate decit în cea în care au domiciliat,
li se acordă o indemnizație de instalare
egală cu un salariu lunar. Organele lo-
cale ale puterii de stat asigură pedagogi-
lor condiții de locuit, de aprovizionare,
încălzit etc.
Pentru construirea de locuințe indivi-
duale necesare muncitorilor din învătă-
mint s-a acordat numai în anul 1954 suma
de 4.000.000 lei. Din bugetul asigurărilor
sociale ale Sindicatului Muncitorilor din
Invățămînt circa 257.000.000 lei au fost
folosiți pentru acordarea de ajutoare bă-
nești cadrelor didactice și studenților. Pen-
tru întărirea și refacerea sănătății s'rț
trimiși anual la odihnă și tratament bal-
Pentru
In anii puterii populare, cadrelor didac-
tice d'in țara noastră li s-au creat largi
posibilități de perfecți mare a calificării
lor. Datorită grijii partidului și guvernu-
lui, în acest domeniu s-au obț nut o s—
ne de realizări deosebit de imp rtante,
care au dus la o însemnată ridicare a
activității instructiv-educative d'n școli
Intre anii 1948—1954 au fost cuprinși
Ia cursu’i'to regionale de îndrumare a ca-
drelor didacfice circa 100(00 de peda-
gogi, iar la cursurile centrale aproape
12.000 de pedagogi și cadre de conducere
din învățămînt.
La perfecționarea caliticării cad'etor
didactice au contribuit în mare măsură și
cabinetele pedagogice. Cele 19 cabinete
pedagogice regionale create în ultimii ani
au desfășurat o bogată activita'e metodi-
că. îndrumînd cercurile pedagogice, cabi-
netele pedagogice din școli, consiliile me-
todice etc.
perfecționarea calificării
BN M1HA N0A5TIA
neo-cllmatic zeci de mii de învățători și
profesori. Astfel, din 1953 și pînă astăzi
și-au petrecut concediile de odihnă în ca-
sele de odihnă si în sanatorii balneare
peste 65.000 de muncitori din învățămînt.
Cadrele didactice își desăvîrșesc necon-
tenit pregătirea profesională, studiind ex-
periența pedagogiei sovietice și a învăță-
torilor și profesorilor fruntași din țara
noastră.
învățători ca Ștefan Ștefănescu din co-
muna Popești Leordeni. Bitai Paraschiva
din comuna Sovata, Regiunea Autonomă
Maghiară, Dumitru Bălic din comuna Bu-
ciumeni, regiunea Birlad, Zinica ionescu
din comuna Săbăoani. regiunea lași, Va-
sile Diaconu din comuna Bucinișu, regiu-
nea Craiova și mulți alții își îndepli-
nesc cu cinste nobila misiune de a contri-
bui la răspindirca culturii si științei în
rindurile țărănimii muncitoare.
La catedră sau la căminul cultural, la
cercul agrotehnic sau la biblioteca săteas-
că, în gospodăria agricolă colectivă sau
la cursurile de alfabetizare, cadrele didac-
tice își pun toate forțele în slujba po-
porului muncitor, a înfloririi culturii in
cele mai indepărtate colțuri ale patriei.
cadrelor didactice
Co urmare a creșterii și dezvoltări
continue a învățămintului din patria
noastră, în anul 1954, printr-o hotărire a
Conri'i ului de Miniștri s-a organizat
sistomul de stat pentru perfecțio-
narea cadrelor didactice. Pentru tradu-
cerea în viață a prevederilor aces'ei ho-
tărâri s-au înfunțat pe lingă Institutul
central de perfecționare di i Bucuroști,
care se ocupă de perfecțtonarea cadrel ir
de cmn lucere din învățămînt. patru Insfi-
tute interregionale de porfecțtonare la
București, Cluj, Iași și Timișoara.
La primul curs de un an de perfecțio-
nare a cadrelor didactice au fost cuprinși
peste 6000 de pedagogi, ca.e au avut pri-
lejul să-și desăvîrșească pregătirea ideo-
logică, pedagogică și de specialitate.
Noul sistem de perfecționare a cadrelor
asigură o ridicare simțitoare a nivelului
activității pedagogice.
In cinstea
marii sărbători
? Acțiunile pionierilor ?
£ Pionierii Capitalei noastre întîmpină )
) sărbătorește ziua de 23 August. Ei au ț
\ organizat numeroase acțiuni in tabe- >
f rele orășenești și in taberele de curte.
' Cu multă însuflețire au participat '
? pionierii la munca de stringere a spi- -
? celor de pe ogoare. Astfel, numai pio- l
i nierii de la școala din Otopeni au ?
? strîns 1500 kg. boabe de grlu. In raio- (
l nul 1 Mai s-a organizat de curînd l
l „ziua spicului de aur", în cadrul că- l
i reia pionierii din raion au muncit cu l
l un deosebit elan pentru stringerea spi-1
? celor.	t
? In cinstea marii sărbători de la 23 (
i August, pionierii au organizat și o se-1
l rie de concursuri sportive. Astfel, s-au 1
? desfășurat concursuri de volei, de tenis l
l de masă etc.	i
l O activitate deosebit de însuflețită l
l se desfășoară în aceste zile la Palatul i
i pionierilor. Aici are loc un concurs de ?
? înot, la care sînt antrenati un mare ț
? număr de pionieri. Cele trei expediții 1
? pionierești organizate în cinstea zilei i>
2 de 23 August au cuprins peste 300 de j
l pionieri. Aceștia au cunoscut, cu pri- }
? leful expedițiilor, trei din cele mai fru- f
? moașe regiuni ale tării: Valea Praho- f
? vei. Valea Jiului și Delta Dunării. Co- ?
i lectivul de pionieri al fiecărei expediții ?
? a fost împărțit în șapte grupe, după l
? cercurile pe care le-au frecventat pio- l
? nierii în cadrul Palatului: botaniști, l
? zoologi, geografi-geologi, istorici, tu-1
? riști, folcloriști și foto-tehnicieni. Cu- }
noașterea frumuseților și bogățiilor ?
? patriei a contribuit mult la educarea ?
? pionierilor în spiritul patriotismului f
i socialist, la lărgirea cunoștințelor lor. }
Acum, peste 2000 de pionieri din Ca- l
? pitală se pregătesc să participe la mă-
reata demonstrație de la 23 August, f
l	?
? In sprijinul țărănimii ?
* muncitoare
Intîmpin'nd sărbătorește ziua de 23 ?
? August, pionierii și elevii de la școala ?
’ din comuna Trușești au hotărît să ?
1 muncească, după puterile lor, pe ogoa- ?
c re. pentru a-și aduce contribuția la ?
f buna desfășurare a campaniei agri- ?
c cole. Ei au prestat două zile de mun- ?
' că voluntară la gospodăria agricolă ?
( de stat Dîngeni. dînd un ajutor efec- ’
c tiv la plivitul mazărei și macului și la ?
f stropitul viei.	£
' Tinerii au lucrat cu o însuflețire deo- ?
' sebită și au obținut rezultate frumoase. ?
f S-au evidențiat cu acest prilej elevii f
f clasei a IX-a, care au fost tot timpul ?
? în fruntea tovarășilor lor.	£
_______________________________
înfăptuiri în școlile
din regiunea Bacău
fn cei 11 ani care au trecut de la 23
August 1944. în regiunea Bacău s-au în-
făptuit multe în domeniul învătămîntului.
S-au ridicat școli și internate, s-au ame-
najat laboratoare, s-au creat condiții din
ce în ce mai bune de învățătură pentru fiii
oamenilor muncii.
Au fost înființate scoli elementare în
cele mai indepărtate cătune. Astăzi, in
regiunea Bacău funcționează 'un mare nu-
măr de școli elementare, de 7 ani si me-
dii. Au fost create școli pentru tineretul
muncitoresc la Bacău. Piatra Neamț, Bi-
caz, Buhuși, Comănești și Moinești si o
școală pentru tineretul sătesc în comuna
Răcăciuni.
Numărul elevilor cuprinși în școlile re-
giunii a crescut mult în anii puterii popu-
lare. Numai din 1947 și pînă adum numă-
rul elevilor cuprinși în școlile de cultură
generală a crescut cu peste 13.000.
O atenție deosebită s-a acordat în a-
ceastă perioadă încadrării școlilor cu în-
vățători și profesori bine pregătiți. Numai
în anul școlar 1954—1955 au fost cuprinși
la cursurile de perfecționare 141 de învă-
țători și 60 de profesori. Peste 120 de În-
vățători urmează cursurile fără frecventă
ale instituțiilor de învătămint superior.
Au fost alocate fonduri însemnate Pen-
tru lărgirea bazei didoctico-materiale a
școlilor din regiune. Astfel, au fost con-
struite din fond central și din autoimpu-
nori noi localuri de scoli la Buhuși Po-
doleni, Agăș. Rîpi etc. De asemenea, s-a
construit 'un internat cu o capacitate de
120 de locuri ne Ungă școala medie din
Bicaz.
Muncind in condiții din ce în ce mat
bune, pedagogii din regiunea Bacău se
străduiesc să ridice neîncetat nivelul
muncii de instruire și educare a tine-
rei generatii, de răspindire a culturii în.
mijlocul poporului muncitor^
■
Pag. 2-a
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
Viitorii învățători se înarmează cu deprinderi practice
Propunîndu-și să Îmbunătățească într-o
măsură hotărîtoare munca de înarmare a
elevilor, viitori învățători, cu cunoștințe
și deprinderi strîns legato de practică, de
activitatea în producție, cadrele didactice
din școala noastră și-au dat seama că
este necesar să ie serioase măsuri pentru
înlăturarea caracterului teoretic al pre-
dării
In școală nu exista nici laborator, nici
muzeu de știi-nțe naturale. Lecțiile noas-
tre aveau o legătură slabă cu practica.
Ne-am hotărît să pornim serios la lucru.
Am format un colectiv, căruia i s-a zis
„colectivul laboratorului". Conducerea
școlii ne-a pus imediat la dispoziție să-
lile necesare. Unii profesori și părinți
ne-au donat diferite piese și unelte. Din
inițiativa organizației U.T.M. din școală,
o delegație de elevi a pornit la facultatea
de știinte naturale din Cluj pentru a pro-
cura piese de muzeu și de laborator. Tot
la sugestia organizației U.T.M., elevii au
trimis scrisori la 14 fabrici din tară, so-
licitînd materii prime și produse finite,
încetul cu încetul, în sălile viitorului la-
borator și ale viitorului muzeu a început
o viată intensă. Ciocanul, rindeaua, poli-
eorul, fierăstrăul și cleștele erau întrebu-
Muncitori calificați pentru industrie și agricultură
Grea și amară era viața ucenicului în
trecut: bătăi și s-uda-ime, muncă de rob
și foame, iar meseria învățată pe furate.
Anii regimului demooraUpopular au
adus o viață nouă și pentru ucenici. Prin
griia partidului și a guvernului li s-au
creat condiții din ce în Ce mai bune de
viață și de învățătură.
Unul din mijloacele cele mai însem-
nate .pentru formarea cadrelor de munci;
tari calificați aiit de necesari industriei
și agriculturii noastre l-au constituit șco-
lile rezervelor de muncă, create după
exemplul școlilor de acest ti© din (Uiniu;
nea Sovietică. Zeci de mii de absolvenți
ai șccj'lor rezervelor de muncă au luat
drumul șantierelor, al întreprindernlor, al
stațiunilor de mașini si tractoare, aipli-
cînd în viață cunoștințele oîștiigate în
școală. Ajunși la locul de producție, uce-
nicii s-au străduit să muncească cit mai
bine. Mulți dintre ei au devenit inova-
tori,’ra,^analizatori, fruntași în produc-
ție. A'sifel, Decebial Chintă, absolvent al
școlii .profesionale metalurgice din Roman,
repartizat la I.M.S. Roman, a construit,
împreună ou aLti muncitori, un dispozi-
tiv pentru polizarea segmentilor tractoa-
relor KD. 35. Pentru această realizare
ei a fost decorat cu Medalia Muncii.
Succese deosebite au obținut încă de pe
băncile scolii ucenici ca Ion Neagu, Cor-
nel Bernand și Ion Gaz, elevi ai școlii
profesionale din Orașul Stalin, care au
făcut practica de vară la uzinele „Stea-
gul Roșu", muncind ca electricieni. La
încheierea practicii, direcția uzinei a a-
dresat scolii o scrisoare de mulțumire
pentru munca rodnică depusă de acești
elevi-
In numeroase ateliere de producție,
maiștrii au introdus metode înaintate de
munca, obișnuind pe elevi să le utilizeze
încă din școală. Astfel, o brigadă de elevi
din anul II ,,C“ al școlii profesionale me-
talurgice nr. 3 din Ploești. car,P lucrează
la strunjirea diferitelor piese .pentru ma-
șinile de găurit ce se produc în serie' în
atelierele școlii. a reușit să denă.șească
norma cu 70%. Succesele ucenicilor se
datoresc bunei organizări a locului de
muncă, dună metoda Voroșin.
Hotărirea partidului și guvernului cu
privire la organizarea școlilor profesio-
nale de ucenici, a școlilor tehnice și a
școlilor tehnice de maiștri a deschis o
nouă etan? în dezvoltarea învăț amin tu-
...In planor urcă un elev înalt, cu
fata zimbitoare, bronzată de razele
soarelui și de vînturile de pe aero-
drom. Cînd instructorul dă semnalul
cu fanionul, toți cei de pe aerodrom
sînt cuprinși de emoție; Va zbura
oare bine ?
Planorul pilotat de elevul Benone de
la școala medie din Medgidia a alu-
necat cîtva timp pe pămînt. Apoi, săl-
tat pe umerii văzduhului, se înaltă tot
mai sus. După ce plutește acolo, pe
Echipați pentru zbor, elevii ascultă ultimele instrucțiuni
ecranul cerului, ca o libelulă uriașă,
se înclină și vine lin spre pămînt.
Cei de jos pornesc spre el în fugă
și, în semn de bucurie, îl saltă ‘pe
brațe pe noul pilot. Abia pe urmă
ascultă vorbele instructorului:
— A fost bine, cu o singură rezer-
vă: altădată să nu mai împingi manșa
brusc ... Să se urce următorul.
O fată cu ochii oblici, tătăroaica
Nida Omer din clasa a X-a a aceleiași
școli, se așează în planor. Ca și cum
s-ar fi luat la întrecere cu Benone, ea
pilotează mai bine planorul. Intorcln-
du-se către cel care a zburat primul,
instructorul rîde:
— N-ai ce-i face, te-a întrecut!
Zboară pe rînd Gheorghe Albuleț,
Maria Stan, Eugen Stoian și altii, pînă
cînd din grupul celor de jos se în-
dreaptă către planor un bărbat în
vîrstă, profesorul de istorie Constantin
Olteanu, întrecerea ivită așa, pe ne-
așteptate, continuă, pentru că noul
planorist zboară mai bine decît toți
cei dinaintea lui.
Către ora 11, cînd soarele se apro-
pie. de amiază, activitatea de pe aero-
drom încetează. Elevii, profesorii și in-
structorii se îndreaptă către tabăra in-
stalată în clădirea școlii din satul a-
propiat. După amiază au loc lecțiile
teoretice: Apoi, odată cu seara, în fața
pavilionului din curte se încheie bilan-
tul și se face apelul cu care se sfîrșește
ințate cu sîrguință atît de profesori, cît
și de elevi.
Au început să ne sosească și răspun-
surile la scrisori. Mult se bucurau elevii
cînd vedeau lăzile de materiale .pe care ni
le trimiteau muncitorii de la fabrici.
Ne-au răspuns opt. fabrici. Săptămînă cu
săptămînă, sălile noastre se îmbogățeau
văzînd cu ochii. Cu ajutorul uneltelor și
al materialelor primite am început să lu-
crăm planșe intuitive, care arată proce-
sele de fabricare a cauciucului, porțelanu-
lui, sticlei, cartonului gudronat, fierului
etc.
Curînd de tot, „colectivul laboratorului"
a început să desfășoare o activitate in-
tensa și deosebit de variata. Im-părțiți
pe secții, membrii colectivului confecțio-
nau materiale didactice, aparate, planșe,
împăieri, țineau referate. îngrijeau colțul
naturii vii, consultau materialul bibliogra-
fic. organizau vizite și excursii.
S-a înviorat mult și activitatea cercuri-
lor de elevi. Fiecare cerc și-a alcătuit, sub
conducerea profesorilor, un plan anual de
muncă, al cărui conținut a fost apoi defal-
cat pe Juni. Membrii cercului tehnic au
prezentat referate despre televiziune, cro-
nici științifice, au montat antene interi-
tui tehnic și profesional. Noile ateliere,
organizate ca unități productive, vor fi
adevărate fabrici care vor furniza popu-
lației bunuri de larg consum. Aici elevii
vor î-nivața nu numai tainele viitoarei lor
mesenii, ci și cum să realizeze economii,
cum să aollce cele mai perfecționate me-
tode de muncă.
Numai la Cluj se vor deschide, odată
cu începerea noului an școlar. 8 școli pro-
fesionale de ucenici. Aceste școli vor pre-
găti cadre calificate de strungari, lăcă-
tuși, mecanici, electricieni, lucrători în
construcții, pielărie, ceramică etc.
Cu sprijinul întreprinderilor tutelare și
al statului popular orășenesc, conducerile
noilor școli profesionale au luat din timp
o serie de măsuri în vederea asigurării
unor condiții bune de învățătură și de
cazare a elevilor. La școala profesională
de ucenici „Metal", lucrările de amena-
jare a atelierelor și sălilor de curs sînt
pe terminate- Atelierele sînt dotate cu
strunguri, mașini electrice, ra-boteze și
alt utilaj modern. La școala profesională
de ucenici „Construcții", odată cu lucră-
rile de curățenie s-au asigurat rechizite
și materiale didactice necesare pentru cei
peste 300 de elevi. La Atelierele C.F R.
„16 Februarie", muncitorii zoresc acum
ritmul reparațiilor la imobilul școlii de
ucenici O.F.R.
După 6 luni de pregătite teoretică,
elevii din anul I vor fi repartizați în sec-
țiile atelierelor, pe lingă maiștri si teh-
nicieni, unde vor învăța meșteșugul
strungăriei. cazangeriei, lăcătușeriei etc.
Conducerile întreprinderilor care tute-
lează aceste 8 școli profesionale dp uce-
nici au repartizat școlilor de maiștri teh-
nicieni și ingineri pentru predarea mate-
riilor de specialitate. De asemenea, au
fost repartizate cadre didactice pentru
materiile de cultură generală-
Odată cu noul an școlar vor încene să
funcționeze și școli tehnice și tehnice de
maiștri. Școlile tehnice vor pregăti mun-
citori din rîndurile absolvenților școlilor
medii de zece ani. iar școlii? tehn'ce de
maiștri vor pregăti maiștri din rîndurile
absolventilor școlilor profesionale care au
o .practică de producție de cel puțin doi
ani.
Aceste scoli vor făuri n-i si noi con-
tingente de muncitor: calificați, cu o pre-
gătire temeinică, constructori de nădejde
a: socialismului în patria noastră.
Botezul aerului
fiecare zi din viata taberei de plano-
rism.
★
Cel mai ln vîrstă planorist, profeso-
rul de istorie C. Olteanu și tovarășul
său, profesorul Mihai Traian, ne-au
arătat pe scurt istoria acestei tabere.
Dragostea pentru aviație s-a ivit mai
de mult în rîndul elevilor școlii medii
din Medgidia. Intîi s-au înscris la
parașutism șt s-au lansat din înaltul
cerului trei oameni; un elev, un in-
structor de pionieri
și un profesor.
Aceasta s-a petre-
cut acum doi ani. Pe
urmă au îndrăgit a-
cest sport și altii. Așa
s-a făcut că, în
timpul vacantei de
primăvară din acest
an, aproape tot colec-
tivul școlii din Med-
gidia, în frunte cu
directorul ei, profe-
sorul Gheorghe Du-
mitrescu, a primit
botezul aerului.
Au sărit cu para-
șuta din înaltul ceru-
lâi elevi de 15 ani
și profesori de 40,
instructori de pioni-
eri, administratorul
școlii, clase întregi, în frunte cu diri-
ginții. Cei care au devenit parașutiști
sportivi au cerut ca în vara aceasta să
urmeze planorismul. Dorința lor a
găsit ecou. S-au creat condițiile pentru
ca o parte din ei să se formeze ca
planoriști la școala de zbor fără motor,
In planor s-a urcat profesorul C. Olteanu
oare și exterioare, au construit manometre
și un aparat pentru demonstrarea legilor
căderii libere, au vizitat uzina din oraș.
In cercul fotografilor se duce, de ase-
menea, o activitate bogată- In anul
1954 a fost amenajată aici o cabină
obscură, înzestrată cu materialul tehnic
necesar. Cei 24 de membri ai cercului pot
executa acum developări, copii și mă-
riri fotografice. In ultimii doi ani, mem-
brii acestui cerc au obținut însemnate
succese. Participând la concursul orga-
nizat de ziarul „Scînteia tineretului"
în cinstea zilei presei comuniste, cer-
cul fotografilor din școala noastră a
ciștigat premiul înlîi ,pe țară. S-au con-
fecționai în cadrul acestui cerc peste
200 de diapozitive cu diferite teme. Prin-
tre acestea sint foarte reușite cele cu te-
mele: „Munții Apuseni", „Viața lui Gheor-
ghe Coșbuc", „Colțul viu", „Peșterile mun-
ților Apuseni", „Excursiile școlii noastre
în munții Rodnei și în munții Apuseni",
„Aspecte de la Casa pionierilor din
Năsăud".
O activitate frumoasă desfășoară și cer-
cul de știinte naturale. Membrii acestui
cerc au executat pînă acum peste 300 de
împăieri, dintre care 170 au fost dăruite
școlilor din comunele Rebrișoara, Mocod,
*Zagra și Ilva Mică. Anul trecut, colecti-
vul laboratorului a oferit școlii din comu-
na Zagra, care a fost fruntașă în campa-
nia pentru însămînțări, 21 de împăieri și
10 preparate în formol. Tot în acest cerc
s-au executat 56 de preparate în formol,
6 colecții de scoici, insectare, ierbare,
colecții de roci etc.
Activitatea desfășurată de membrii
acestui cerc în cadrul laboratorului și al
muzeului este complectată prin munca
dusă la colțul zoologic, amenajat în parc.
Acest colț reprezintă un modest început
de grădină zoologică școlară. Cu ajuto-
rul organizației de partid și al părinți-
lor elevilor s-au construit cuștile nece-
salre. Acum avem 20 de specii de ani-
male, care sînt îngrijite zi cu zi de către
elevi. Membrii cercului de știinte natu-
rale au strîns observatii deosebit de inte-
resante mai ales asupra vulpilor, căpri-
oarei, cobailor, veverițelor, broaște!®,
țestoase, șerpilor, asupra vulturului și a
bufnițelor.
Interesul stîrnit de activitatea desfă-
șurată de către colectivul laboratorului
și de către cercurile de elevi se resimte
mult în atitudinea elevilor școlii noas-
tre față de învățătură, fată de literatura
științifică de popularizare. Numărul ele-
vilor dornici să lucreze în cercuri a de-
venit din ce în ce mai mare. Dragostea
lor pentru știintă a crescut foarte mult.
Pentru a răspunde interesului lor, ca-
drele didactice ale școlii i-au ajutat pe
elevi să-și pună în aplicare. ou frumoasă
inițiativă : crearea unei societăți științi-
fice. Societatea este organizată pe baza
unui statut aprobat de consiliul pedago-
gic al școlii, elaborat după modelul unui
statut indicat de pedagogul sovietic I. K.
Novicov în cartea „Organizarea muncii
instructiv-educative în școală". In cadrul
societății s-au ținut numeroase conferințe
interesante, printre care „Energia _ ato-
mică în slujba vieții", „Orjginea pămîn-
tului", „Ghețarul de la Scărișoara". „Ra-
coviță la Polul Nord" (tinută de dr. Dan
Coman de la Filiala Academiei R.P.R.
Cluj) si „Din realizările biologiei miciu-
riniste" (tinută de tovarășul Rudolf Pa;
locsav, cercetător principal al Academiei
Majoritatea elevilor care lucrează în
„colectivul laboratorului", în cercuri, și
în societatea științifică sînt fruntași la
învățătură.
IOSIF VIEHMANN
profesor la școala pedagogică
mixtă din Năsăud
Eleva Nida Omer se pregătește
de zbor
recent înființată la Constanța. Așa se
face că elevii Benone, Albuleț, Stan,
Omer și alții, în frunte cu profesorii
lor, își petrec vara aceasta vacanța in
chip deosebit. In frumoasa lor tabără,
ei se pregătesc cu siguranță pentru a
deveni priceputi și îndrăzneți apără-
tori ai cerului patriei.
D. LAZAR
Un abecedar nou pentru copiii patriei *)
Elevii care vor păși pentru prima dată,
la 1 septembrie al acestui an. pragul șco-
lii, ca și învățătorii lor, primesc un dar
prețios — un abecedar nou. Rod al gri-
jii pentru o cît mai mai temeinică in-
struire și educare a elevilor, acest abece-
dar — primul manual pe care îl iau în
m'ină copiii ce încep să învețe — cores-
punde în mare măsură cerințelor care
se pun în fața unui asemenea manual.
El „ fost alcătuit de un colectiv care s-a
străduit să realizeze o lucrare originală
de valoare, o carte menită să deștepte
imeieș'ul și dragostea copiilor pentru în-
vățătură, să-i înarmeze cu.cunoștințe te-
meinice de citire și scriere.
Pentru definitivarea acestui manual,
Editura de stat didactică și pedagogică a
consultat numeroși învățători cu o bo-
gată experiență în învă-țăm,întul elemen-
tar, precum și specialiști în problemele
de psihologie și Lingvistică. Desfășurînd
o muncă susținută, acest colectiv larg a
realizat un abecedar cu mult superior
celui folosit pînă acum in școlile" noas-
tre.
Abecedarul elaborat în anul 1948,
odată cu reforma învătămîntului, a în-
semnat o adevărată cotitură în predarea
cltit-scrisului în școlile noastre, deoarece
el a fost alcătuit pe baza singurei metode
științifice de predare, metoda
fonetică analitico-sintetică. To-
tuși, învățătorii au Tntîmpîinat o
serie de greutăți în folosirea lui.
Paginile muît brea încărcate ale
vechiului abecedar nu permiteau
parcurgerea lui în timpul fixat
în programa de învățămînt. De
asemenea, gradarea materialu-
lui nu corespundea întotdeauna
cerințelor metodei fonetice ana-
litico-sintetice, psihologiei în-
sușirii citlt-scrisului de către în-
cepători, ceea ce îngreuna atît
predarea, cît și însușirea citit-
scrisului de către școlari. Dese-
nele vechiului abecedar erau de
multe ori schematice, cu un co-
lorit artificial, neartistice, uneori
chiar necorespunzătoare textului.
Și caracterul literei era necores-
punzător, iar calitatea hîrtiei in-
ferioară.
"Noul abecedar impresionează
de la prima vedere prin frumu-
sețea ilustrațiilor, prin coloritul
viu al acestora, prin aranjamen-
tul paginilor, prin corectitudinea
și eleganța scrisului de
prin litera clară cu care
imprimat, prin calitatea
și a cernelei. Ca și cel
mînă,
a fost
hîrtiei
vechi,
noul abecedar este alcătuit pe
baza metodei fonetice ana-litico-
sintetice de predare.
O cerință esențială pentru a
forma deprinderea unei citiri co-
recte și conștiente, conform me-
todei fonetice analitico-sinietice,
este alegerea justă a materialu-
lui necesar predării și asimila-

rea Iui treptată de către elevi. .
ta se referă ai.ît ia predarea
cesivă a sunetelor și dflereîor,
Aceas-
i suc-
și la alegerea cuvintelor folosite
în predare: Ținind seama de aceas-
tă cerință, noul abecedar începe cu
opt sunete (a, u, m, r, n, e, o, f), dare
s nt astfel alese (vocale, consoane care
pot fi prelungite), fncit pot fi wșor des-
prinse din cuvînt pentru a fi studiate și
însușite- de către elevi și. totodată, pot
fi îmbinate ușor cu alte sunete, pentru a
forma silabe și cuvinte. Aceasta ușurează
procesul de anaifză și sinteza, care stă
la baza însușirii conștiente a citirii și
scrierii. Numai după ce. cu ajutorul su-
netelor de mai sus, școlarii și-au format
primele deprinderi de citit-scris, se pre-
dau alte sunete ale vorbirii noastre, care
se desprind și se îmbină mai greu (eT’df
-p, t, b, etc.). Debarce? citirea ș~scrierea
monoftongilor, a diftongilor și a trifton-
gilor dm limba noaslra prezintă o difi-
cultate pentru copii, autorii abecedarului
i-au introdus -treptat în cuvintele din co-
loane și în texte. O mare grijă au mani-
festat autorii abecedarului pentru alege-
rea cuvintelor, astfel încît acestea "SiLfle
concrete, scurte și cunoscute de elevii
clasei l-a.
Deoarece pentru începători unitatea de
citire trebuie să fie de la început silaba
și nu litera, iar cimpul de citire al șco-
larilor trebuie să s? mărească treptat,
pentru a cuprinde cuvîntul în întregime,
o altă cerință de bază a predării citirii
o constituie gradarea justă a diferitelor
tipuri de silabe și a numărului silabelor
în cuvînt. Pentru a-i ajuta pe elevi să-și
formeze cîmpul de citire egal cu silaba,
în primele 25 de pagini ale abecedarului
cuvintele din text și coloane sînt scrise
despărțite în silabe. Mai departe, cuvin-
tele se scriu despVtite numai în coloane,
cu excepția cîtorva cuvinte mai lungi
care, nefiind pregătite anterior și pre-
zentînd dificultăți, se scriu despărțite
prin liniuță în interiorul textului.
Tipurile de silabe sint prezentate în a-
rbecednr în ordinea creșcîndă a dificultă-
ților de. citire: în primul stadiu cuvinte
mono sau bisilabice, formate la început
din silabe directe (na, nu, ma) și ulte-
rior din silabe inverse (un, an, am); în
^stadiul aT doilea, cuvinte formate din
trei silabe directe (A — ni — ca ; la —
le — le), precum și cuvinte monosilabice
sau cuvinte bisilabice care conțin silabe
închise, mai ’ntîi la sfîrșitul cuvîntului
și apoi la începutul lui (mal, lac, a-dun,
co-paj, mun-te, car-te); în stadiul al trei-
lea,” cuvinte formate din patru și cinci
*) Abecedar. Editura de stat didactică
1955.
și pedagogică.
P r e g ă t i r
In orașul Iași s-au luat din timp
măsuri în vederea deschiderii în cele
mai bune condiții a. noului an de în-
vățămînt.
38 de unități de învățămînt preșcolar,
4 școli elementare, 26 de școli de 7 ani
și 8 școli medii sînt g-ata să-și primeas-
că elevii.
O comisie instituită de către comitetul
executiv al sfatului popular orășenesc s-a
ocupat de procurarea combustibilului pe-
cesar acestor școli, astfel că pînă la 10
august 65 de școli au primit întreaga can-
titate de lemne pentru iarna viitoare. Pînă
la 20 august și celelalte 11 școli din oraș
vor fi în posesia întregii cantități de
lemne de foc.
Centrul regional de librării și difuzare
a cărții s-a îngrijit din timp de aprovizio-
narea tuturor librăriilor cu cărțile și re-
chizitele școlare necesare elevilor.
Pregătiri in vederea deschideri: noului
an de învățămînt se fac și în instituțiile
de învățămînt superior din Iași. In sălile
silabe, cu greutăți deosebite de pronun-
țare, grupuri consonantice formate din
două sau trei consoane (scară, parc,
strică, straturi) și cuvinte monosi'abice
formate din cinci litere (strat, strop,
strig).
» O cerință deosebit de însemnată a
unui abecedar o constituie asigurarea
unui conținut just dm punct de vedere
ideologic și politic al textelor și al.jlus-
(rațiilor, deoarece predarea ciiit-scrisu-
luj nu poate fi ruptă de educația comu-
nistă a elevilor.
Noul abecedar cuprinde, în textele
și în ilustrațiile sale, un material bo-
gat și variat, care îi va ajuta -pe
învățători s'ă dea elevilor reprezentări
juste despre lumea înconfurătoare, să le
îmbogățească Hmbajul. să-i educe in spi-
ritul dragostei fierbinți pentru patrie, în
spiritul cinstei și al dragostei pentru
muncă. ABecedarul conduce copiii, de la
mediul încomurător- cunoscut de ei
(casa, famjlia, școala) spre perceperea
orașului cu străzi, bulevarde, fabrici și
uzini, spre perceperea satului și a mun-
cilor agricole, a crmpului, a pădurii, a
râului, a muntelui, a mării. Viata copii-
lor, cu bucuriile și interesele ei — jocu-
rile și jucăriile. îndeletnicirile, cărțile
.
iO(W»A DA STAT

MK ' .- A W
este de asemenea oglindită în textele și
ilustrațiile din abecedar. Familia este
prezentată în -paginile abecedarului ca un
colectiv unit, în care toți muncesc, în
care cei mari poartă grija celor mici.
Chiar “primele paglrtt ale” abecedarului
vor contribui la educarea elevilor în spi-
ritul dragostei fată de școală și de învă-
țători, al unei, atitudini juste față de co-
lectiv. In paginile care urmează se arată
copii care participă, după puterile lor, la
munca obștească îngrijind flori, SLiîn-
gînd spice etc.
< Natura și fenomenele ei ocupă în abece-
dar un loc important adit fn ilustrații, cît
și in texte. Acestea vor ajuta pejnvăță-
tori să precizeze și să lărgească repre-
zentările copiilor despre plante $1 ani- _____________ ____ ______ „	.	. „
male, despre foloasele ce le auuc acestea . feu punct de vedere al dificultăților.
omului. De asemenea, textele din ma-^/ Ultimele..U. pagini din abecedar re-
nual îi învăță pe copii sa respecte regu-*' mrezintă partea postabecedară. In aceas-
lile de higienă, dezvoltă dragostea lor" tă parteTBțTîi găsesc mici povestiri și
pentru s-port.	j-
Și în ceea ce privește Jextele s-a res-
pectat principiul gradării, pornindu-se de
la texte alcătuite din două, trei și patru
propoziții pînă la texte formate din
10—15 .propoziții.
। Fiecare pagină a abecedarului cuprinde
material care poate constitui munca șco-
larilor pentru o zj de. învățătură, deoare-
ce ilustrațiile din pagină, cuvintele așe-
zate in coloane și propozițiile pot fi fo-
losite la citire, iar modelul de scris la
scriere, în aceeași zi. Aceasta permite ca
abecedarul să fie parcurs in primele două
pătrare ale anului, conform programei de
învătămint
Abecedarul cuprinde material cores-
punzător celor trei perioade ale predării
citi-t scrisului la clasa I-a, și anume pe-
rioadelor preabecedară. abecedară și
postabecedarâ.» Partea . preabecedară, cu-
prinsă intre pagiftlfe 1—17, va. putea fi
planificata de învățători pentru o peri-
oadă pină la 18 zile. Problema care stă
in fața învățătorului în această perioadă
este să precizeze percepțiile și reprezen-
tările copiilor, să le întărească atenția,
sâ le dezvolte vorbirea și g.ndirea, să-i
pregătească pentru citit și pentru scriere.
In, această perioadă copiii trebuie să fie
învățați să împartă propozițiile în cu-
vinte și cuvintele în silabe, precum și să
separe din cuvinte și silabe unele sunete,
învățătorul se bizuie, în primul rînd, pe
desene (fructe, păsări, jucării, diferite o-
cupății ale copiilor și ale celor maturi),
cu ajutorul cărora va putea preciza re-
prezentările copiilor și va putea lărgi
cercul acestor reprezentări, pornind de la
apropiat la depărtat. Paginile 6 și 7
cuprind desene cu ajutorul cărora ’nvă-
țătorul va putea forma propoziții din
două sau trei cuvinte: Cîinele stă; Cîi-
pentru noul
de cursuri, în laboratoare, în cămine și
cantine se execută lucrări de reparații și
amenajări; bibliotecile și laboratoarele se
complepiează cu materiale noi.
La cele șase cămine studențești ale In-
stitutului agronomic au fost terminate re;
parațiile. Cantina studentească a acestui
Institut a primit mobilier și veselă nouă.
La Universitatea „Al. I. Cuza" se amena-
jează un laborator nou: laboratorul de
mineralogie de pe lîngă Facultatea de
geologie-geografie. Imobilul Institutului
de industrie ușoară se mărește în acest
an cu încă un corp de clădire, unde vor
fi instalate două amfiteatre, săli de se-
minar, laboratoare de chimie și labora-
torul de fibre artificiale.
Munca de pregătire pentru deschiderea
noului am școlar se desfășoară în-
tr-un ritm susținut în raionul Ur-
ziceni. In comunele Maia, Admcata, Grm-
du, Broșteni, Balaciu, Bărcănești. Alexeni,
Diidu și Gârbovi au fost terminate -lucră-
nele aleargă; Băiatul stropește florile;
Fetița pune masa. In paginile următoare,
deșertele -izolate vor ajuta pe învățător să
despartă din cuvînt silaba și sunetul. La
pag. 8 sînt desene care vor fi folosite
pentru predarea cuvintelor alcătuite din
două silabe: me-re, pe-re. pru-ne. La pag.
9 s nt numai desene care vor fi folosite
pentru predarea cuvintelor de trei silabe:
stru-gu-re, pe-pe-ne, gu-tu-ie. La pag. 10,
pe lingă desene ilustrînd cuvinte formate
din două și trei silabe, apar desene care
vor fi folosite pentru predarea unor cu-
vinte monosilabice (mac, pui, tren).
In primele pagini ale abecedarului sînt
des np care reprezintă linii în diferite
p.oz.ițn, im .qăirat, un tiTunghi și o că-
șuță. • Alcătuirea acestor figuri de către
elevi, cu ajutorul bețișonrelcr, contura-
rea șabloanelor tăiate dfn planșele arie- ’
xate la abecedar, precum și colorarea fi-
gurilor realizate vor contribui la însu-
șirea noțiunii de linie dreaptă, linte obli-
că, triunghi, pătrat — noțiuni importante
atît pentru însușirea scrierii, cît și pen-
tru însușirea cunoștințelor de aritmetică.
In perioada preabecedară nu se dau de-
cît elementele necesare învățării scrierii
primelor trei litere (a, u, m), deoarece
aceste elemente sînt comune celor mai
multe litere din alfabetul nostru
și se scriu toate pe un singur
șpatiu, fapt care nu cere cbpilu-
lui un efort prea mare.
In cadrul perioadei preabece-
dare copiii vor învăța patru su-
nete: a, u, m și r. cu ajutorul
cărora se vor forma primele cu-
vinte din paginile următoare: au,
mama, rama, ura.
Partea'cea mai mare din abe-
cedar este partea care corespun-
fde perioadei abecedare. Eia ur-
mează să fie planificată pe o pe-


rioadă de 70—75 zile. Această
perioadă cuprinde trei etape.
Etapa l-a (pag. 18—28) este
îone'Tcrată cuvintelor mono si
bj.siiabice. Filare silabă nu cu-
prinde decît două sunete. Textul
gii cei
precum
cel mai lung are numai patru
propoziții. Pentru a realiza texte
închegate și. pe cît posibil, va-
riate, în această perioadă s-au
folosit adeseori desene în lecui
unor cuvinte. In unele pagini se
găsesc exerciții pentru formarea
de către elevi a unor cuvinte cu
ajutorul silabelor decupate. La
baza fiecărei pagini se află mo-
delul scrierii de m nă., Ln stingă
liniaturii se prezintă litera de
tipar și de mină. Pe lihiătură
sînt elementele componente si
litera respectivă la începutul, ia
mijlocul sau la sfîrșibul cuvîntu-
lui.
Ip ^tapa a II-a (pag. 29—55)
activitatea eievltoi devine mai
complexă. Se dau silabe alcătu-
ite din trei și patru litere,
acordindu-se o mare atentie stu-
dierii cuvintelor formate din
silabe închise. In cadrul acestei
etape copiii își însușesc difton-
mai frecventi din limba noastră,
și -unele particularități ale limbii
— de exemplu, scrierea cu doi „i“. Dese-
nele care înlocuiesc anumite cuvinte" se
împuținează, iar inoepl-nd de la pagina
40 nu se mai folosesc. In fiecare pagină
rămîne — in general — un singur de-
sen, care reprezintă conținutul textului.
Ex^/cițiile pentru dezvoltarea gîndirii se
înmulțesc și se ccimpUcă. Pe liniatură
a-par propoziții întregi.
Materialul folosit în etapa a ILI-a a
""perioadei abecedare (bag. 5b—84) ajută
pe școlari să învingă una dm dificultățile
cele mai mari, citirea cuvintelor cu gru-
puri conspiiaiițise, precum și a grupeTof
de litere ce, ci, ge, gi. che, jghi, ghe, ghi.
Alaterialul We ‘ttog'ăt și variat, gradat
poezii. Aici qu -se mai 'dau coloane de
cuvinte și nici modele de scriere pe linia-
tUră. Pentru scriere sînt date teme scri-
se cu caracter de mînă, însă mai mărunte
dec'it liniatura.
* Fiecare manual este însoțit de trei
Djanșe. Pe lîngă planșa cu literele 'aîTa-
hetului (aranjate în ordinea învățării),
în noul abecedar s-a introdus și o.glandă
cu silabe, care îi va ajuta pe învățători
să” Ie formeze elevilor deprinderea de a
citi pe silabe. De asemenea, abecedarul
este însoțit de o planșă cu figuri geo-
metrice, colorate in întregime sau hașu-
rate, precum și cu desene de legume și
fructe. Aceasta va fi folosită în perioada
preabecedară. De aceba este necesar ca,
încă înainte de începerea cursului, învă-
țătorul să decupeze, după contur, toate
figurile din această planșă și să le pună
în plicuri separate pentru fiecare elev.
Aceste figuri vor servi drept șabloane
pentru exercițiile de conturare a unor de-
sene .care vor fi colorate sau hașurate
de elevi conform modelului. Conturarea
(■gurilor va contribui la dezvolîărea muș-
chilor mici ai mîinii, mușchi ce funcțio-
nează în timpul scrierii, iar liniile trase
cu acest prilej vor înlesni scrierea ele-
men-tetor literelor. Hașurarea figurilor
dezvoltă posibilitatea elevilor de a măsu-
ra din ochi si contribuie ba întărirea sigu-
ranței mișcărilor mîinii în timpul scrisu-
lui
Noul abecedar va însemna un sprijin
puternic pentru munca învățătorilor care
predau la clasa Fa. Succesele folosirii
lui sînt condiționate de interesul pe care
cadrele didactice îl vor acorda studierii
și aplicării lui în modul cel mai conștiin-
cios, cel mai creator.
i n școlar
rile d-e reparație a localurilor de școală.
In comuna Valea Măcrișului va fi termi-
nat pînă la 1 septembrie un nou local
de școală. Prin sprijinul activ al comite-
tului d-e părinți din comuna Sărățeni se
adaugă noi încăperi la localul școlii din
comună. Lucrările de construcție vor fi
terminate și aici pînă la începerea noului
an școlar.
Secția raională de învăițăm-înt s-a ocu-
pat serios de problema aprovizionării șco-
lilor cu combustibil. Astfel, școala din
comuna Grindu este aprovizionată cu două
vagoane de lemne, cea din Gîrbovi cu 5000
de kg, eea din Jilavele cu 7000 kg lemne
și 2000 kg cărbuni etc.
Cadrele didactice din raion au luat
măsurile necesare pentru aprovizionarea
la timp a elevilor cu manuale și rechizi-
te școlare, întocmind din vreme notele de
comandă pe clase și depunîndu-le la sec-
țiile de librării ale cooperativelor sătești
diu
spre lumină. Cortul va
o amintire...
Achim Grecu a crescut
ZZW BEHZOVIk
internatul
Tovarășul
In satele raionului Alexandria
TACUUMK-* STUPE NT»
spicele de pe miriște. Din munca lor
au ieșit doi saci cu boabe și oamenii
chis drumul
rămine doar
era bună
rășitii nu
de lucru, două ba. Intovi-
s-au speriat insă. Simțeau
ȘCOLII
întîlnești
Ieșind din
au hotărlt să-i dea pentru
școlar.
CĂSUȚA DIN CURTEA
Pe tovarășul Grecu nu-l
numai cu pionierii, în cîmp.
... „Parcă a fost ieri — și totuși au
trecut 11 ani de atunci. îmi reîncepeam
munca de învățător in satul meu. Ca
multe așezări bănățene, Berzovia purta
pecetea războiului care a mistuit
alitea vieți, atîtea valori materiale și
culturale. Numai oamenii păreau altii;
ii însenina bucuria unei vieți pe care.o
întrezăreau mai frumoasă decît cea pe
care o. trăiseră".
Cu cuvintele acestea a început să
povestească file din viafa sa și a satu-
lui directorul școlii din Berzovia,
Achim G-recu. Atunci, ca după orice
prăpăd, multe trebuiau făcute din te-
melii și oamenii alergau deseorițla
învățătorul satului, căci el, le fusese-
multora prieten de joacă în copilărie,
iar acum lo învăța odraslele^ Aveau în-
credere în .e.1, iaci-’.privep, mai- departe
decît ei in vHcpA
— Ne trebuie mărfuri de la oraș —
spuneau oamenii — .n-avem sare, chi-
brite, pinzeturî...
— Să facem o cooperativă — le
propuse într-o zi învățătorul. Și au
făcut-o. Pe Achim Grecu l-au . ales..
președinte.
Numai în cîțiva ani, cooperativa s-a
transformat într-un frumos magazin
universal. La început nu aveau nici
mobilier,, iar președintele trebuiâ să se
ocupe de cele măi, mărunte lucruri.
Azi, vitrinele și rafturile sint încărcate
de, mărfuri, iar pionierul cooperativei
a lăsat tn'locui s.ă.u oameni ridicati de
el, care deservesc populația.
Dar viata .nu Se. Oprește aicL Pentru
un scltimb Intens de mărfuri nu erau
suficiente posibilii ăflțe sătenilor izo-
lați. La. temelia viătil noi a satului se
cerea așezată o nouă piatră. Trebuiau
unite forfele într-o întovărășire agri-
colă. Acest pas sătenii l-au făcut tot
în frunte cu tovarășul Grecu și ln fie-
care an lanurile aw dat rod tot mai
bogat.
Mai ales ln anul acesta rodul a fost
mai îmbelșugat ca niciodată. Dar cînd
sa dea în pîrg, au început ploile. O zi
grădinița experimentală a acestui pa-
' sionat naturalist, vezi o căsuță pitică,
ale cărei ferăstruici par să te urmă-
rească pe furiș, îndemnîndu-te sfios să
intri.
Ușa se deschide larg și trădează se-
cretul pe care-l ascunde căsuța din
curtea școlii. Tovarășul Grecu ne con-
duce și ne arată fiecare colțișor. Intr-o
rinți, elevii și foștii elevi-îmbogățesc
necontenit muzeul. Prin sprijinul foș-
tilor elevi ai lui Achim Grecu, așa cum
este inginerul Vasile Ogirlaci, de la
mina din Cozla, muzeul este înzestrat
mereu cu noi materiale- Astfel, curînd
va lua ființă colțul minerului.
Muzeul acesta nu este n-umai al co-
piilor. Tovarășul Grecu îl folosește zi
de zi în munca de răspindire a științei
în rîndurile țăranilor muncitori.
că, uniți, vor putea strlnge plinea de
pe cimp
.Cînd am poposit ln sat, greul tre-
cuse. Grînele erau la arie.
— Uite, tovarășă — mi-a spus Wild
Sebastian, președintele întovărășirii —
griul nostru e numai bob și bob! Am
scos o recoltă medie de peste 1500 kg
la ha. Mă întrebi ce-i cu copiii ăștia
pe aici? Is ajutoarele noastre —
pionierii lui Achim Grecu. Ei au strîns
In fiecare sat din raionul Alexandria e-
icistă acum școli, la care învață toți copiii
de vîrstă școlara. Multe din ele sînt cons-
truite de locuitorii satelor. Numai anul a-
cesta, de pildă, se construiesc în raion 4
țcoli prin autoimpunere.
Neștiința de carte, plagă rușinoasă a
trecutului, a fost lichidată. Nici un copil
de vîrstă școlară din satele acestui raion
nu a rămas în afara școlii. Anul acesta,
de exemplu, în cele 34 de școli de 4 ani.
20 de școli de 7 ani și în școlile medii vor
fi cuprinși peste 9.400 de copii ai țărani-
lor muncitori. Mulți dintre fiii țăranilor
parte e laboratorul: eprubete de toate
mărimile, plinii de sticlă, spirt pentru
exeriențe și multe substanțe chi-
mice. In alt colț, „grădina zoologică":
un uliu plndește lîngă un cuib de vra-
bie ce stă pe o crenguță de prun;
ciocănitoarea face antrenament într-o
scoarță de stejar. Mai departe, un tre-
pied stă gata să ajute fixarea aparatu-
lui de măsurătoare topografică; șase
jaloane, lîngă un ciocan mare de
lemn, așteaptă să marcheze locul; un
model de metru patrat este pregătit să
măsoare terenurile...
Constructorii acestor aparate sînt
tovarășii de muncă ai lui Achim Grecu
— învățătorii Poenaru și Borcan. In-
sectarul și colecția de semințe cerea-
liere au fost așezate de curînd în raf-
turi de către elevi, sub îndrumarea
tovarășului Grecu. Comitetul de pă-
muncitori studiază în instituțiile de învă-
țămînt superior. Alexandru Cazacu, Gheor-
ghe Țone și Ștefan Ciurea. din comuna
Fuirculești, de exemplu, fii de foști păl-
mași, sînt acum ingineri.
O contribuție de seamă la lupta pen-
tru ridicarea nivelului cultural al țărani-
lor muncitori o aduc cele 56 de biblioteci
din cadrul căminelor culturale și caselor
de citit. Ele cuprind 40:000 de volume, iar
numărul țăranilor muncitori cititori per-
manenți se ridică la peste 10.000. De a-
semenea, oamenii muncii au posibilitatea
LA MARGINEA SATULUI
Cu ani în urmă, Achim Grecu dădu
odată peste un rotogol de praf ce se
ridica în mijlocul străzii. Din el abia
se vedea un copilaș murdar și zdren-
țăros.
— Al cui ești tu. băiete? — îl în-
trebă Achim.
Copilul îndrugă cîteva cuvinte în-
tr-o limbă pe care învățătorul n-o cu-
noștea. Arătind cu degetul, îi spuse
doar trei cuvinte pe romlnește: „La
marginea satului1'. Și o zbughi în-
dată să întîmpine o ceată de copii ase-
menea Iul.
Casele acestor copii erau cîte un
cort sau, în cazul cînd părinții se
hotărau să renunțe la viata lor
nomadă, un bordei. Cazanul din spate,
ghiocul 4e la briu sau jocul „tananica"
erau mijloacele de existență ale părin-
ților. Neștiinfa de carte era o tradi-
ție pentru ei. O lege nescrisă și care
totuși exista...
Hotărîrea de a-i învăța carte pe a-
cești oameni de la marginea satului
a fost una dintre cele mai grele. Dar
Achim Grecu nu s-a lăsat. La școală
sau acasă, el i-a învățat buchea cărții.
Pe lucrarea scrisă la examen a Păscu-
tei Bumbu stă scrisă nota cinci; Marin
Căldăruș, colega ei, se poate mtndri și
ea cu note bune. Acum ele pot citi
cu ochii lor despre realizările patriei
ln care trăiesc. Ele știu cine le-a des-
odată cu Berzovia lui, odată cu viafa
și cu un pas înaintea ei, așa cum l-a
învățat partidul că trebuie să fie un
comunist. El se glndește departe. Vede
o Berzovie cu o singură gospodărie,
cu un singur lan. Achim Grecu este
urmat și aici. Lîngă cererea lui de in-
trare în gospodăria colectivă s-au ală-
turat irigă 18 cereri...
Sînt 11 ani de cînd oamenii Berzo-
viei muncesc sub un cer liniștit, în
libertate. Flăcăii se adună voioși în
vatra satului și, în ritmul muzicii, ei
joacă cu fetele lor dansul belșugului,
al tinereții, al vieții libere...
FELIC1A CRIȘAN
să vizioneze filme, piese de teatru pre-
zentate de echipele artistice locale sau
de formații teatrale din Capitală care
vizitează deseori satele regiunii. In fie-
care seară, aparatele de radio din cele 38
de cămine culturale din satele raionului
sînt înconjurate de numeroși țărani mun-
citori, tineri și bătrîni, care ascultă dife-
rite emisiuni cuprinzînd conferințe, sfa-
turi agrotehnice etc. Pe lîngă aceasta. 5
comune sînt radioficate, iar numărul țăra-
nilor muncitori care au acum difuzoare în
casele lor se ridică la peste 2000.
In anii puterii populare învăță
mîntul preșcolar s-a dezvoltat sim-
țitor. Dacă în anul 1938 existau in
țara noastră doar 1577 instituții
preșcolare, astăzi funcționează
peste 6.400 asemenea instituții, cu-
prinzînd 274.953 copii.
Succese însemnate s-au obținut
în dezvoltarea învățămîntului me-
diu. Față de 29.004 elevi cîți învă-
țau în anul școlar 1938—39 în
cursul superior al liceelor, astăzi
sînt încadrați în învățămîntul me-
(clasele VIII—X) 86.766 elevi.
In pregătirea specialiștilor de
înaltă calificare s-au obținut reali-
zări însemnate după 23 August
1944. Față de cele 41 facultăți cu
28.728 studenți, existente în anul
1938, în anul universitar 1954—55
au studiat 61.799 studenți la cursu-
rile de zi ale celor 144 de facultăți
existente în prezent.




Poporul nostru se bucură de comorile culturii
Sărbătorirea a -11 ani de la eliberarea
patriei noastre de către glorioasele ar-
mate sovietice și de la' doborîrea dicta-
turii -fasciste de către forțele patriotice
organizate și ■ conduse de Partidul Comu-
nist Romîn- constituie un prilej de adîiiică
bucurie pentru poporul nostru muncitor.
In acești ani au fost obținute realizări
de mare însemnătate în. dezvoltarea tă-
rii noastre spre--socialism. Viața nouă
creată In patria noastră în anii care s-au
scurs, de la 23 August 1944- este plină -de
fapte care anală în mod evident perspec-
tivele largi deschise : în" fata poporului
muncitor de regimul de democrație popu-
lară. A luat o maro .dezvoltare industria
grea, producătoare de mașini. In țara
noastră se fabrică acum mașini și unelte
pe care în trecut le importam din străi-
nătate.' Pe baza ayînlului pe care l-a luat
industria grea se dezvoltă industria bu-
nurilor de larg cdnstim, se lărgește pro-
cesul de mecanizare a agriculturii. ‘ Sute
de întreprinderi din țară au îndeplinit
sarcinile cincinalului înainte de termen.
Muncitorii, tehnicienii și inginerii obțin
succese' din ce în ce mai mari în aplicarea
tehnicii înaintate, în sporirea producției
și productiy-ității muncii)-în- reducerea
continuă ia prețului de cost. întinsele
holde ale patriei dau roade din ,ce în, ce
mai bogate, ca urmare ă ăpRcării meto-
delor științifice înaintate, a extinderii
sectorului socialist al agriculturii.
Pline de semnificație sînt. .realizările
obținute în acești ani în domeniul în-
vățămi ntukii. In locul școlii 'vechi s-a
creat-o școală nouă prin caracterul Și prin
conținutul, ei, prin concepția care-îi stă
la bază, prin țelul ne care îl urmărește :
acela de a crea oameni înarmaiti cu te-
me'nfce cunoștințe științifice, educati m
subitul comunismului, constructori activi
și priceputi ai unei vieți fericite pentru
ponorul muncitor.
In locul școlii diferențiate din trecut
s-a creat, prin reforma învățămîntului, o
școală de stat, cu o structură unitară, în
care întreaga mundă instructiv-educativă
se desfășoară în lumina concepției mate-
rialist-diălectîce.
Devenind una din verigile principale
ale revoluției culturale ce se desfășoară
din plin în tara noastră, învățămîntul a
trebuit să pornească în mod hotărî! și
organizat la rezolvarea Unei probleme
deosebit de' importante: lichidarea com-
plectă a analfabetismului. Munca aceasta
nu a fost deloc ușoară; stăpînirea capi-
taliștilor și a moșierilor ne-a lăsat ca
N. Dinulescu
prlm-locțiitor al ministrului
Invățămîntului
moștenire peste 4.000.000 de analfabet!
și semianalfabet!, sute de sate care nu
aveau școală. Lupta s-a dus cu încordare
pe ambele ei laturi: alfabetizarea neștiu-
torilor' de carte și secarea definitivă a
izvoarelor analfabetismului. Răspunzînd
chemării partidului și guvernului, zeci de
mii de învățători și profesori s-au înrolat
cu dragoste și cu devotament în această
acțiune de o imensă însemnătate socială,
obtinmd realizări deosebit de mari. Nu-
mai în anul școlar 1951-1952 au urmat
cursurile de alfabetizare 607.717 oameni,
iar în anul școlar 1952-1953 au frecventat
aceste cursuri 719.417 oameni. Incurînd
vom termina cu această rușinoasă moște-
nire. Mult'i dintre foștii neștiutori de
carte sînt astăzi fruntași în produc-
ție. folosind cu pricepere știinta de
carte pentru perfecționarea metodelor de
muncă, pentru mărirea producției și a»
productivității muncii. Mulți au devenit,
de asemenea, maeștri ai recoltelor bogate,
aplicînd. cu interes și ou pricepere expe-
riența colhoznicilor sovietici.
Paralel cu lupta pentru alfabetizarea
neștiutorilor de carte s-a dus o muncă
susținută pentru școlarizarea tuturor co-
piilor de vîrstă școlară. A fost înlăturată
situația tristă din trecut în care zeci de
mii de copii cu frumoase posibilități de
dezvoltare rămîneau anual în afara școlii.
S-a dezvoltat într-un ritm rapid rețeaua
de școli elementare la orașe și sate, cu pre-
cădere în centrele industriale populate și în
regiunile în care aceste școli lipseau. In
anul școlar 1954-1955 au învățat în șco-
lile de patru ani 1.171.753 de copii. Ma-
joritatea copiilor sînt cuprinși, înainte
de a intra în școala elementară, în insti-
tuțiile preșcolare. De unde înainte de
23 August 1944 numai 10% din copiii
între 5-7 ani erau cuprinși în instituții
preșcolare, de la reforma învățămîntului
încoace numărul instituțiilor preșcolare
și al copiilor care le frecventează a cres-
cut considerabil. Dacă în anul 1938 func-
ționau la noi în țară numai 1577 de in-
stituții preșcolare, numărul acestora s-a
ridicat acum la 6.406, cuprinzînd
274.953. de copil.
Urmărind ridicarea nivelului cultural
al maselor în raport cu cerințele vieții
economice și culturale în plină dezvoltare.
partidul și guvernul patriei noastre au
creat prin reforma învățămîntului școala
de 7 ani, menită să dea elevilor o
bază de cultură generală, cu ajuto-
rul căreia să-și poată însuși metodele
înaintate științifice în diferitele domenii
ale producției sau să poată continua cu
succes studiile în școlile medii. Rețeaua
școlilor de 7 ani a crescut într-un ritm
deosebit de rapid. In anul școlar 1954-
1955 au fost cuprinși în clasele V-VII
numai la cursurile de zi, 440.328 de elevi.
Cu începere de la 1 septembrie 1955 se
introduce obligativitatea învățămîntului
de 7 ani în orașe, centre muncitorești și
centre raionale.
O mare dezvoltare a luat în această
perioadă și învățămîntul mediu de cul-
tură genenală. In anul școlar 1954-1955,
în clasele VHI-X ale școlilor de cultură
generală au fost cuprinși 86.766 de elevi,
față de cei 29.004 ați frecventau cursul
superior al liceului. în anul 1938.
S-au creat largi posibilități de studiu,
de ridicare a nivelului cultural al tineri-
lor care lucrează în producție, prin în-
ființarea școlilor de cultură genenală pen-
tru tineretul muncitoresc și sătesc și prin
organizarea învățămîntului fără frecvență.
S-a acordat o deosebită atenție școlilor
pedagogice, care pregătesc învățători
pentru clasele I-IV și educatoare pentru
instituțiile preșcolare.
O mare grijă manifestă partidul și gu-
vernul nostru pentru pregătirea cadrelor
de muncitori calificati necesari întregii
economii naționale. Hotărîrea C.C. al
P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al
R.P.R. cu privire la organizarea școlilor
profesionale de ucenici, a școlilor tehnice
și a școlilor de maiștri ia deschis largi pers-
pective muncii de pregătire a cadrelor de
muncitori calificati și de maiștri pentru
toate sectoarele economiei noastre națio-
nale. Viitorii absolvenți ai școlilor profesi-
onale de ucenici, ai școlilor tehnice pentru
muncitori și funcționari tehnici și ai școli-
lor tehnice de maiștri vor contribui la răs-
pîndirea și mai largă a metodelor înain-
tate de muncă în industrie și în agricul-
tură, vor folosi cu pricepere tehnica nouă,
contribuind cu succes la creșterea produc-
tivității muncii și la reducerea prețului de
cost.
In anii care au trecut de la elibera-
rea patriei noastre învățămîntul superior
a luat o amplă dezvoltare. Deși sîn-
tem o țară cu bogate resurse de cărbuni,
de petrol etc., în trecut lipseau cu totul
institutele de învățămînt superior care să
pregătească specialiști capabili să valori-
fice bogățiile patriei. Întreaga orientare
a studentilor către institute și facultăți
se făcea fără să se tină seama de nece-
sitățile diferitelor ramuri ale economiei.
Astfel, din totalul de studenti aflati în
1938 în instituțiile de învățămînt supe-
rior, numai 9% urmau cursurile institu-
telor tehnice și 3,9% ale institutelor ce
pregăteau cadre pentru agricultură. In
schimb. 28,80% din totalul studenților ur-
mau facultatea de drept și 14,50% facul-
tatea de litere, îngroșînd după absolvire
rîndurile șomerilor intelectuali sau trebu-
ind să efectueze o muncă inferioară ace-
leia pentru care se pregătiseră.
Pe baza reformei, învățămîntului s-a
trecut la reorganizarea învățămîntului
superior potrivit cerințelor dezvoltării
economiei și culturii noastre, creîndu-se
condițiile pentru formarea unor cadre de
Specialiști cu o înaltă calificare. S-au în-
ființat noi instituții de invătămînt superi-
or: facultăți de energetică, de mecanică
minieră, de construcții navale, de zooteh-
nie etc. Pe lîngă multe din instituțiile
de învăițămînt superior s-au organizat
cursuri serale și fără frecventă care
dau posibilitate oamenilor muncii să
obțină o calificare superioară fără a
părăsi producția.
Justa aplicare a politicii marxist-leni-
niste în ceea ce privește problema na-
țională de către partidul și guvernul nos-
tru a deschis largi posibilități dezvoltă-
rii învățămîntului în limbile minorităților
naționale. Peste 3200 de școli elementare,
medii si instituții preșcolare funcționează
în prezent în 15 limbi vorbite de minori-
tățile naționale. In timp ce în anul 1938
nu exista în tara noastră nici o instituție
de învățămînt superior pentru minorită-
țile naționale, azi funcționează la Cluj
Universitatea „Bolvai“, Iar la Tîrgu Mu-
reș un institut medico-farmaceutic, am-
bele cu limba de predare maghiară. La
Institutul de teatru și la Conservatorul
de muzică din Cluj funcționează și secții
maghiare, iar la Institutul agronomic
din Cluj funcționează o fiacultate în limba
maghiară.
Dreptul la învățătură al tuturor cetă-
țenilor din patria noastră, înscris în Con-
stituția țării, este garantat prin măsurile
ce .s-au luat pentru asigurarea spațiului
de școlarizare, crearea de internate,
cămine, cantine studențești, prin acorda-
rea unui însemnat număr de burse. An
ou an se dau în folosință noi localuri
școlare si noi săli de clasă, construite din
fonduri bugetare sau prin autoimpunere.
In sute de localități din tară, ca Uricari,
Boghesti și Satu Nou, raionul Zeletin,
Găujani, raionul Giurgiu, Salcia, raionul
Turnu-Măgurele, s-au construit localuri
noi de școală, în care fiii oamenilor mun-
cii au condiții deosebit de bune de învă-
țătură. Sate care generații de-a rîndul nu au
știut ce este învățătura de carte, au acum
școala lor, învățătorii lor. S-au creat noi
laboratoare, s-au înzestrat laboratoarele
existente cu aparate noi. moderne. A cres-
cut simțitor numărul burselor acordate
elevilor și studenților. Pe cînd în 1938—
1939 procentul studenților bursieri era de
numai 10%, astăzi procentul este de
45,3%'. Se construiesc noi cămine stu-
dențești. In orașele Iași, Cluj și Galați
sînt în construcție cămine studențești cu o
capacitate de aproape 2.500 de locuri. S-au
luat serioase măsuri pentru îmbunătățirea
bazei materiale a școlilor. Pentru viitorul
an școlar, aproape toate școlile sînt apro-
vizionate cu combustibilul necesar, au e-
fectuat lucrările de amenajare și de cură-
țenie.
Ministerul Invătămintului a stabilit
planurile de școlarizare pentru școlile de
toate gradele, a realizat îmbunătățirea
profilului și rețelei institutelor de învăță-
mint superior, în raport cu cerințele eco-
nomiei și culturii naționale.
S-a schimbat radical conținutul învă-
tămîntului. Planurile de învățămînt, pro-
gramele si manualele, metodele de pre-
dare au un conținut nou, științific, legat
strîns de viață, de activitatea în produc-
ție. Crește an de an numărul titlurilor
de manuale școlare și al tirajelor aces-
tora. Astfel, dacă în anul 1948 s-au edi-
tat 89 de titluri de manuale școlare, ou
un tiraj de 3.938.650 de exemplare, în
1954 s-au editat 303 titluri, cu un tiraj
de 10.269.922 de exemplare.
S-a îmbogățit experiența pedagogică a
învățătorilor și profesorilor noștri, a cres-
cut nivelul lor cultural și politic. Ajutați
de formele de învățămînt de partid și
sindical, de cursurile de perfecționare a
cadrelor didactice și de experiența înain-
tată a școlii sovietice, mult! pedagogi au
obținut în munca instructiv-educativă suc-
cese cu care învățămîntul nostru se mîn-
drește cu drept cuvînt. S-a îmbunătățit
predarea matematicii, a fizicii, a chimiei,
• științelor naturale. A crescut pricepe-
rea pedagogică a cadrelor didactice în
ceea ce privește legarea teoriei de prac-
tică. Devin tot mai numeroase numele în-
vățătorilor și profesorilor fruntași ca Ște-
fan Bucșa de la Avrig și Dobre Marin
din comuna Șelimbăr, raionul Sibiu, re-
giunea Stalin, Dumitru Cristea din co-
muna Qucorăni. raionul Botoșani, regiu-
nea Suceava, Maria Popescu din comuna
Borca. raionul Ceahlău, regiunea Ba-
cău. Pe piepturile multora dintre învă-
țătorii și profesorii noștri strălucesc deco-
rații și medalii. Mulți dintre ei poartă
cu cinste înaltul titlu de învățător sau
profesor emerit. Numeroși învățători și
profesori obțin succese din ce în ce mai
mari în activitatea la clasă, în labora-
toare, pe parcela experimentală, în munca
de alfabetizare și de oul tuna Hz are a ma-
selor, de atragere a țărănimii muncitoare
pe drumul transformării socialiste a agri-
culturii. Crește mereu numărul laboratoa-
relor create din inițiativă proprie, al par-
celelor experimentale care devin modele
de muncă științifică în îngrijirea diferi-
telor plante de cultură. Mulți dintre în-
vățători, unii chiar cu tîmplele albite, în-
vață cu sîrguință la cursurile fără frec-
ventă ale instituțiilor de învățămînt su-
perior, ridioîndu-și calificarea. Ca urmare,
rezultatele obținute la sfîrșitul fiecărui an
școlar sînt din ce în ce mai bune. Clase
întregi încheie anul școlar fără corigenti,
fără repetenti.
S-au îmbunătățit mult condițiile de
viată $i de muncă ale cadrelor noastre
didactice. Prin aplicarea prevederilor Ho-
tărîrii partidului și guvernului din august
1951 a crescut considerabil prestigiul în-
vățătorilor și al profesorilor, s-au îmbună-
tățit salarizarea lor. aprovizionarea lor
cu alimente și combustibil, au crescut
posibilitățile lor de studiu, de ridicare
a calificării. Multe mii de învățători și
profesori se bucură în fiecare vară de
condiții deosebit de bune de odihnă.
Sărbătorirea celei de a 11-a aniver-
sări a eliberării patriei noastre înseam-
nă pentru fiecare om al muncii de pe tă-
rîmul învățămîntului un puternic imbold
de a lupta cu forte și mai sporite pen-
tru ridicarea muncii pedagogice pe trepte
din ce în ce mai înalte, pentru ca elevii și
studenții pe care-i instruim și-i educăm
să devină oameni de nădejde, constructori
activi și conștienti ai socialismului, gata
să-și pună toate cunoștințele, toate for-
țele lor creatoare tn slujba înfloririi pa-
triei noastre.
GAZETA INVAȚAMINTULUI
în întâmpinarea
celui de al IV-lea Congres al S. M. I.
Bibliografie
Intîmpinînd cel de al IV-lea Congres
al Sindicatului Muncitorilor din Invățâ-
mînt, cadrele didactice din regiunea Con-
stanta acordă o mare atenție ridicării
nivelului muncii lor didactice și obștești.
Cu o deosebită atenție se preocupă învă-
țătorii și profesorii de științe niaturaie
din regiune de problema înarmării elevi-
lor cu temeinice cunoștințe și deprinderi
agricole. Comisiile profesionale de pe
lingă comitetele sindicale ale muncitorilor
din învățămînt din raioanele Fetești,
Negru-Vodă, Medgidia etc. au acordat
un ajutor susținut cadrelor didactice în
acenstă privință.
In munca de pregătire și înarmare a
muncitorilor din învătămint cu cunoștințe
științifice privitoare la agricultură au
fost de un real folos consfătuirile de pro-
ducție organizate de grupele sindicale. In
cadrul acestor consfătuiri învățătorii și
profesorii de științe naturale au discutat
numeroase probleme, cum ar fi confecțio-
narea și întreținerea cuiburilor nutritive,
semănatul porumbului în cuiburi dispuse
în pătrat etc. Una din lecțiile practice
care a avut loc în cadrul consfătuirii de
producție organizată cu profesorii de
științe naturale din raionul Fetești a fost
susținută de către metodistul cabinetului
pedagogic regional, tov. Petre Teodorescu.
In munca desfășurată cu elevii pe par-
celele experimentale au obtinut rezultate
'frumoase învățătorii și profesorii din
comunele N:co!ae Bălcescu, Mihail Ko-
gălnlceanu, Zebil. Bedaud, Jegălia, Soca-
riciu, Stefian cel Mare. Piua Petrei etc.,
ca și cei din Medgidia și Cernavodă. In
organizarea lucrărilor practice pe parcelă,
învățătorii și profesorii de științe natu-
rale s-au orientat după cerințele progra-
melor școlare, ajutînd elevilor să cunoas-
că bine structura și particularitățile bio-
logice ale plantelor, să facă bogate ob-
servatii cu privire la creșterea și dezvol-
tarea plantelor studiate în cadrul lec-
țiilor.
Desfășurînd o activitate intensă și pe
Ioturile lor individuale, cadrele didactice
din regiunea Constanța au demonstrati
în practică țăranilor muncitori im-
portanta aplicării regulilor agrotehnice
pentru obținerea unor recolte bogate. Re-
zultate bune mu obtinut în această pri-
vință cadrele didactice d:n comunele Cio-
banu. raionul Hîrșova, Țîndărei, raionul
Fetești. Zebil. raionul Istria și altele.
In cinstea zilei de 23 August, elevii și
pionierii din regiunea Constanta, sub
îndrumarea cadrelor didactice, au desfă-
șurat o susținută muncă obștească pen-
tru plantarea puietilor de diferite specii.
Numai în raionul Fetești ei au plantat
peste 13.000 de puieți, iar în raionul Med-
gidia peste 15.000.
Prin activitatea lor politică și culturală,
muncitorii din învățămînt din regiunea
noastră aduc o serioasă contribuție la în-
lăturarea metodelor vechi și înapoiate
din agricultură, la introducerea metode-
lor înaintate de muncă, la transformarea
socialistă a satelor. Astfel, de pildă, cei
mai mulți dintre lectorii celor 29 de
cercuri agrotehnice și ai celor 36 de
cursuri din raionul Fetești sînt învățători
sau profesori. Prin conferințele ținute în
cadrul serilor culturale, al șezătorilor
sau al cercurilor agrotehnice, prin munca
de agitație de la om la om, învățătorii
și profesorii din raionul Fetești au con-
tribuit mult la crearea celor patru înto-
vărășiri agricole din comunele Săveni,
Platonești, Făcăeni și Socariciu și a gos-
podăriei «agricole colective „Aurel Sețu'’
din comuna Cioara.
învățătorii și profesorii de la școala
de 7 ani din comuna Bedaud, raionul
Istria, au depus o muncă susținută pen-
tru a cultiva pe cele 8 ha ale gospodă-
riei «anexe diferite zarzavaturi și legume
necesare internatului școlii. Ca urmare a
acestei munci, la care au participat și
elevii și unii din părinții lor. s-au obținut
recolte bogate, ceea ce permite aprovizio-
narea internatului școlii cu zarzavat pe
întregul an școlar 1955/1956.
In momentul de fată, cadrele didactice
din regiunea Constanța aduc o contribu-
ție însemnată la buna desfășurare a cam-
paniei de trejeriș, dezmiriștit și recoltări.
Sub îndrumarea cadrelor didactice, elevii
școlilor medii nr. 1 și nr. 2 și ai șco'i!or
pedagogice nr. 1 și nr. 2 din orașul
Constanța, ca și elevii din taberele pio-
nierești din Cărpiniș, Bănoasa, Ciocîrlia,
Cernavodă etc. contribuie la munca de
întreținere a culturilor și de strîngere a
recoltei.
Străduindu-se să obțină noi realizări în
întîmpinarea celui de al IV-lea Congres
ai Sindicatului Muncitorilor din Invăță-
mînt, cadrele didactice din regiunea Con-
stanta își sporesc necontenit eforturile în
munca de pregătire a noului an școlar și
în lupta pentru cont'nua îmbunătățire a
activității lor în rândurile țărănimii mun-
citoare.
ELISABETA DRAGAN
membră a comitetului sindical
al muncitorilor din învătămint
din regiunea Constanța
NOI LUCRĂRI LITERARE
APARUTE IN
EDITURA TINERETULUI
AL Cremene: Trestiile de aur; V.
Birlădeanu: Copiii din lumea noastră;
losir Teodorescu Argnezi: Veniți Ia
joci; N. A. Nekrasov : Generalul Tal-
pă Lată ; B. Tartakovski: Tabăr3 oră-
șenească ; I. Mazuruk: Aviația noas-
tră.
COLECȚIA
„BIBLIOTECA ȘCOLARULUI"
Gr. Alexandrescu: Poezii; C. BoF
liac: Poezii; B. St. Delavrancea: Nu-
vele și povestiri; Ion Ghica: Scrisori
către V. Alecsandri (Pagini alese) ;
Dinicu Golescu : însemnare n călăto-
riei mele; G. Topîrceanu : Poezii; AL
Sadoveanu : Începuturi ; L. N. Tolstoi:
Povestiri din Sevastopol ; Fr. Schiiler:
Wilhelm Teii; H. Sienkiewicz: Pentru
p ine ; A. Jirasek: Vechi povestiri cehe.
COLECȚIA „ȘTIINȚA ÎNVINGE"
D. Manolescu : Jucării plutitoare ș:
navo-modele; C. Sorodoc : Vremea ș:
recolta; Dr. Lconid Petrescu: Aven-
turile unui prînz.
Pentru copiii oamenilor muncă
Tristă și fără perspectivă a fost viata
oamenilor muncii din raionul Tulcea
înainte de 23 August 1944. In Murighiol,
pescarii robeau de dimineață pînă seara
pentru a oferi o viafă de lux
treceri
Uz.ina,
proprie tarului
capuuiislul
cherhanalei
Nicu Du.1,.
pe-
din
Majoritatea locu lorilor din sale erau
analfabeti. Astăzi, tn mijlocul caselor
acoperite cu stuf se ridică impunătoare
clădirea școlii mixte de 7 am cu limba
de predare ucraineană, construită în anii
puterii populare. Școala are internat și
este electrificată, avînd grup electrogen
propriu.
<lu 11 ani în urmă, aproape jumătate
din populația raionului Tulcea era alcă-
tuită de neștiutori de carte, datorită fap-
tului că în raion nu existau decît foarte
pufine școli. Pentru fiii oamenilor muncii
din rindurile minoriiăfUor naționale nu
exista nici o școală. Astăzi funcționează
în ■ raion 86 de unități școlare. Dintre
acestea, 32 funcționează cu limbile de
predare rusă, ucraineană sau turcă, dînd
copiilor din rindurile minorităților națio-
nale posibilitatea deplină de a se bucura
de dreptul la învățătură. Pe lîngă acea-
sta, numeroase școli cu limba de predare
romînă au secții pentru minoritățile na-
ționale.
Pregătiri pentru consfătuirile raionale
In raionul Lenin al orașului București
se muncește Intens pen ru pregătirea
consfătuirii cadrelor didactice. Colectivul
metodiștiior de fizică a termmat lucrările
pentru alcătuirea referatului ca;e va fi
expus în secția de fizică a consfătuirii.
Referatul va analiza munca profesorilor
de fizică din raion pentru legarea strînsă
a predării de viață, posibilități.e lor de a
realiza lucrările practice de laborator, de
a înființa ateliere. De asemenea, refera-
tul va populariza succese'e obținute în
predarea fizicii, lipsurile ^existente încă în
această privință și măsurile ce trebuie
luate peniru înlăturarea lor.
O serie de profesori de fizică din șco-
lile radonului, acordînd importanța cuve-
nită respectării principiului ddac’.ic al
intuiljei, au organizat iucrări pract ce de
laborator fronfa.e. Au fost deosebit de
interesante, de exemplu, experiențele des-
fășurate de elevii claselor a VFa de la
școlile nr. 128, 143 și 132 de băieți și dz
la școala nr. 131 de fete, care aii verifi-
cat legea lui Arhimede, au determ nat
experimental condiții.e de plutire a cor-
purilor. au verificat condițiile de ech li-
bru ale pîrghiei și ale șcnipetelui, au
făcut măsurători de lungime, de capaci-
tate, de greutate și de greutate specifică.
Pentru verificarea legji lui Arhimede
s-au folosit dinamometre construite chiar
de elevi, din aparate de oțel elastic. Pen-
tru verificarea condițiilor de echilibru a'e
pîrghiei, elevii și-au construit bare de
■lemn. în care au făcut, la distanțe egale,
găuri cu burghiul, de care au afirmat în
doc de greutăți fie bănuți, fie săculețe cu
nisip cîntărite de mai înainte. Profesorul
de fizică de La școala de 7 ani nr. 128 de
băieți s-a preocupat mult să-i familia-
rizeze pe elevi cu instrumentele și uti-
Jajul tehnic simplu. In acest scop, fiecare
elev a fost pus să-și confecționeze o trusă
se discuta ce îmbunătățiri li se pot
aduce-
Și la școala medie de fete nr. 22 s-a
acordat o atenție deosebită înarmării ele;
velor cu deprinderi practice. La aceasta
școală a începuT să se formeze un ate;i;r
în care, deocamdată, se află numai unelte
pentru lucrări în hîriie, carton și lemn.
In viitor, atelierul va îi utilat cu unelte
și materiale pentru lucrări pract.ce in
sticlă și metal și se vor complecta tru-
sa'.e de instrumente pentru fiecare secții
în parte. Elevele cursului seral de la
școala medie nr. 22, dintre care cele mai
multe sînt muncitoare în întreprinderi, au
lucrat tipuri de transformatoare de joasă
noștmțe'.e, deoarece materia de stud'u
este prea vastă.
La succesul lucrărilor din secția pro-
fesorilor de fizică va contribui in mare
măsură și expoziția. Aceasta va cuprinde
numeroase'aparate construi e de elevi în
cercuri: voltametre, electroscoap?, pen-
dul Maxwell', eTectromăgneți, planșe cu
Circuite electrice etc. De asemenea, vor
fi expuse planuri de lecții și p'anuri ca-
lendaristice, care arată strădania profe-
sorilor de fizică din raionul Lenin de
r.-și organiza cit mai bine munca de pre-
dare, de a înarma
cunoștințe de fizică,
e.evii cu temeinic:
de
tensiune și tipur
•ii simple c'e generatoare.
aplice în practică cunoștinței.
i aju'a să
însușite.
Acestea vor fi, de asemenea,
consfătuiri.
expuse la
Pregătindu-se pentru consfătuire, me;
In cadrul lucrărilor secției profesori-
lor de fizică din raionul Lemn este pro-
gramată și o ședință care se va ține la
raionul Lemn își
discuție problema
todiști.i de fizică din
propun să aducă în	.
organizării lucrărilor practice. ET'c'Snsi-
deră că este, necesar ca profesorii să
Facultatea
fizbco-matematică. unde
de atelier care conține traforaj,
șurubelnițe, burghiu, cutie cu cuie,
sfoară, șuruburi. Pe lîngă această
unii elevi mai au și o trusă de
clește,
sîrmă,
trusă,
fizică.
formată
cilindru
balanță
tru etc.
dintr-o cutie care conține un
gradat, un dinamometru. o mică
farmaceutică, saci de nisip, me-
Ambete feluri de truse vor fi
expuse la expoziția consfătuirii pentru a
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8

•r
Cîte neprețuite
minunate ascund
noastre! Si cît de mare este bucuria de
a pătrunde întreaga bogăție pe care o
cuprinde viata nouă, de a desghioca
miezul nestemat al fiecărui fapt, din
noianul de fapte cu care este presărat,
în fiecare colt al tării, drumul luminos
al ultimilor 11 ani.
comori de fapte vii,
meleagurile patriei
întoomească pentru fiecare lucrare prac-
tică instrucțiuni scrise, pe oare elevb șl I
le poată folosi în desfășurarea lucrării, .
iar referatele să fie controlate sistematic ,
după fiecare lucrare.
In unele școli ale raionului s-au ob-
ținut in anul trecut unele succese în
ceea ce privește organizarea recapitulării
lecțiilor de fizică. De pildă, La școlile nr.
22 și 128 s-a folosit în mod jus^metoda
de recapitulare prin probleme șT prin-R"
lucrări de laborator. Această metodă va
fi popularizată la consfătuire. De ase-
menea, metodiștii de fizică vor arăta la
consfătuire tablouri sinoptice de rșcapi-
tulare pe probleme. Este deosebit de inte-
resant, dintre acestea, tabelul de recapi-
tulare asupra temei „Forța",
clar definiția, mărimea și origina forței,
realizând o legătură strînsă cu legile
dinamicii.
profesorii vor avea pri'ejul să vadă, cum
se desfășoară experiențe mai complicate.
Pregătite în felul acesta, lucrările sec-
ției profesorilor de fizică vor putea da
rezultate bune. Este necesar să se asi-
gure o participare activă la discuții a
tuturor membrilor secției și să se ia mă-
suri concrete de îmbunată lire a muncii,
măsuri care să ducă ia ridicarea simți-
toare a nivelului predării fizicii în șco-
lile raionului.
A. NEGULESCU
Comunicatul TASS, apărut recent în
„Pravda", cu privire ia faptul că Guvernul
Sovietic a hotărît să reducă pînă la 15
decembrie 1955 efectivul forțelor armate
ale Uniunii Sovietice cu 640.000 da
care arată oamen‘' constituie o mărturie a unei noi
fnrui । acțiuni întreprinse de Uniunea Sovietică
lila llzllVl. a . j.	.. i t v« • • •	<•	a .	«v.-
La consfătuire se vor purta discuții în
legătură cu programa și manualele de
fizică. Metodiștii consideră că trebme în-
lăturate, îndeosebi, lipsurile existente in
programa și manualul pentru clasa a
X-a. oare sînt prea încărcate. Cu toate că
numărul de ore este mare, elevii nu-și pot
însuși totuși destul de temein'ic cu-
In vacantă
Oamenii muncii din învătămint au
trimis ziarului nostru, in ultimele
săptămini, numeroase scrisori în care
ne vorbesc despre activitatea lor
timpul vacantei.
Folosind excursiile ca mijloc
studiu, un număr de 80 de cadre
dactice din Orașul Stalin au org
in
de
di-
ani-
zat, cu sprijinul secției de învătămint.
o excursie avînd următorul itinerariu:
Cluj, Dej, Beclean, Vatra Dornei, cu
plutele pe Bistrița, Virful Rarău,
Clmpulung, Gura Humorului, Cacica,
Dărmănești,
lași, Birlad,
Galați pînă
Putna, Rădăuți. Suceava,
Galați, cu vaporul din
la Brăila, Tulcea, Istria.
Constanta și București. Cu prilejul
acestei excursii, profesorii de științe
naturale au adunat un bogat material
d'dactic din natură, care va îmbogăți
muzeele școlilor și va contribui la ri-
dicarea calității învătămîntului.
O excursie interesantă au făcut și
cadrele didactice de la școala medie
de băiefi „N. Bălcescu" din București,
împreună cu elevii lor. Ei au vizitat
Delta Dunării. îmbarcați pe vaporul
„16 Februarie", ei au călătorit pînă la
Su'ina. observînd pe parcurs aspectul
malurilor Dunării, munții Măcinului,
porturile Isaccea si Tulcea. După un
scurt popas, excursioniștii au pornit cu
un vas pescăresc pe brațul Sulina.
pînă la satul Crisan. mergînd apoi pînă
la satul Caraorman. Pe parcurs s-au
făcut observări asupra vegetației și
faunei acestor locuri.
Elevele școlii medii de fete din Alba
lulia, însofite de profesoarele lor, au
făcut o excursie lungă vizitînd Vatra
Dornei, Putna, Rădăuți, Suceava, lași,
Piatra Neamț, Cheile Bicazului. La-
cul Roșu. Galați, Brăila, Vasile Rosti-
tă, Constanta, București, Sinaia, Ora-
șul Stalin, Sibiu. Excursia a dat ele-
velor posibilitatea să vadă multe lu-
cruri interesante, să cunoască mai
bine frumusețile și bogățiile tării.
Opt zile a durat excursia pe care
au întreprins-o elevii școlilor de 7 ani
din comuna Biertan, raionul Mediaș,
regiunea Stalin. Ei au vizitat Capi-
tala, avînd prilejul să cunoască Pala-
tul pionierilor, Muzeul de artă al
R P.R., Muzeul de istorie naturală.
Parcul de cultură și odihnă „I. V.
Stalin", grădina Cișmigiu. Apoi, ex-
cursioniștii au plecat la Constanta.
Scrisorile sosite la redacție vorbesc
și despre taberele pionierești, despre
vacanta plăcută pe care o petrec pio-
nierii în aceste tabere. De pildă, 2000
de elevi și pionieri din regiunea Su-
ceava își petrec în mod plăcut vacan-
ta în taberele de la Bucșoaia, Gura-
i
r
8
8

V
Humorului, Clmpulung, Rădășeni- 8
Fălticeni, Vicov-Rădăufi. Tot în aceas- *
tă regiune — la DeiaCîmpulung. la
Vama și la Solea — funcționează ta-
8
bere pentru copiii din alte regiuni ale i
tării.
în interesul slăbirii continue a încordării
internaționale și al stabilirii încrederii în-
tre state.
întreaga politică externă a Uniunii So-
vietice, condusă de gloriosul Partid Co-
munist și de Comitetul său Central, este
pătrunsă de grija pentru menținerea și
întărirea păcii.
Uniunea Sovietică întreprinde neobosit
nași îndreptați spre slăbirea încordării
ivite în relațiile internaționale în perioada
de după război, caută să pună capăt
„războiului rece“ si să stabilească colabo-
rarea internațională în lupta pentru pacea
și securitatea popoarelor. Alături de
Uniunea Sovietică luptă activ pentru în-
tărirea păcii Republica Populară Chineză
și toate țările de democrație populară.
Sînt vii în mintea tuturor evenimente
de cea mai mvire importanță internațio-
nală ca : încheierea Tratatului de Stat cu
Austria, cotitura în relațiile dintre
U.R.S.S și Iugoslavia, realizată din ini-
țiativa Uniunii Sovietice, vizitarea Uniunii
Sovietice de către primul ministru al
Indiei, Jawaharlal Nehru, propunerea
U.R.S.S. cu privire la stabilirea de relații
diplomatice, comerciale și culturale cu
Republica Federală Germană, precum și
tratativele sovieto-japoneze care au loc în
prezent l«a Londra.
O mare însemnătate pentru micșorarea
încordării internaționale o au propunerile
Uniunii Sovietice din 10 mai în proble-
mele reducerii armamentelor, interzicerii
armelor atomice și cu hidrogen și înlătu-
rării primejdiei unui nou război. In decurs
de aproape 10 ani între puteri s-au dus
tratative cu privire la reducerea armamen-
telor și interzicerea armei atomice. Totuși
aceste tratative, după cum se știe, n-au
dat rezultatele necesare și au intrat în
impas
Considerînd că în condițiile create,
principala sarcină în examinarea proble-
mei dezarmării constă în găsirea unei căi
în vederea apropierii pozițiilor puterilor
se datorește fără îndoială faptului că
numitul învățător a acumulat o boga-
tă experiență pedagogică.
Cucerit de agilitatea vinătorilor de
raci, nici nu am prins de veste a-
propierea unui localnic între două
vîrste, pe al cărui trunchi zdravăn le-
gat hainele orășenești par strimte.
Domol, fără să se grăbească, se în-
toarse pe mal și prinzînd în palmele
largi, prietenoase, umerii citorva din-
tre copiii mai apropiati, începu să i
descoasă cu un z.mbet șiret, abia
mijit.
— Ei, cu serbarea pentru inaugu-
rarea căminului cultural cel nou cum
stati 2
Fără să-i întrerupă, ascultă propu-
nerile fiecăruia și pe nesimțite dăitu
discuției mersul voit...
— Da’ voi nu luati parte cu nimic
la serbarea noastră ? — îi iscodi
noul venit pe cei din Sin-Domi-
nic. Se vedea însă, din felul cum pu-
sese întrebarea, că o adresează deo-
potrivă și tinerei învățătoare Ursula
Popa.
— Venim !■.. răspunse învățătoarea.
— Si o să c'.măm și „Barza” și
„Permită" și „Ceardașul bătrinesc."
— adăugă cu însuflețire Gorgifa. lui,
cum o să mai batem din călcîie! —
și începu să fluiere haiduccște un
ceardaș îndrăcit Se opri, intrebind cu
o îngrijorare zejlemiloare:
— Tine podeaua ?...
— Oho, fără grijă — îl asigurară
cei din Izvorul Mureșului.
— Atunci eu vă las cu bine — rosti
mai vîrstnicul. după ce ascultă încă
o bucată de vreme snoavele și chicote-
lile copiilor. Indreptlndu-și din mers
haina pe umeri, le amenință in glumă
pe învățătoare:
— Aveți grijă că acu’ vă fur mese-
ria 1
Văzînd privirile admirative ale to-
varășei sale întru breaslă, Saveta
Ținea spuse, dusă pe gînduri:
— Parc-ar avea o cheie fermecată,
cu care poate pătrunde în sufletul fie-
cărui om, tovarășul Chindea Petru.
Grozavă putere!
Astfel am aflat că prietenul copiilor,
cel care stînd de vorbă și glumind
cu ei a rezolvat q seamă de pro-
bleme serioase, nu e altul decît secre-
tarul de^artid al comunei.
Zvon vesel de voci copilărești, în
care cuvintele romîn ești și cuvinte le-
maghiare fin necurmat tovărășia ri-
sului prietenesc... Purtati'le cu apele
voastre de-a lungul plaiurilor pe care
le străbateai voi, feti frumoși ai le-
gendelor	c'e	la podele bătrînului
Hășmaș.	Tu.	Muresule. potolitul fiu
al uriașului de piatră, lin și duios ca
o doină de tulnic t
Tu, Oltule, sbuciu-
mâțule și viteazule,
cu ape'e tale a căror
— Roiește stupul din stînga — stri-
gă cu însuflețire una dintre învăță-
toare. Să dea cineva fuga pînă la La-
zăr bătr.nul, sa-l cheme și să aducă
cu d.nsul masca și mănușile.
In vremea asta, roiul cel nou, cu
matca și trîntorii în frunte, se învir
tea într-un dans amețitor în jurul
crestelor verzi-gălbui, puternic îmbi-
bate cu rășină, ale crengilor tinere de
molift.
Insfirșit, iată-i pe cei plecati după
mască și celelalte unelte trebuincioase.
Surprind o frintură din sfatul purtat



Urmam — sînt doar cîteva luni de
atunci — străvechiul drum de piatră
al Turnului-Roșu,
cea mai îndrăznea-
ță, mai impresionan-
tă cale din cîte și-au
fierăstruit apele în
uriașul zăgaz al Car-
pafilor noștri.
Spumegînd, învol-
bunndu-se printre
dinfii stîncilor, Oltul mâniosul își res-
firă și și adună apele într-un clocot
neîncetat. Ce forte nemăsurate a tre-
buit să adune pentru a ieși biruitor din
gigantica încleștare cu munții!...
Copui înfrățiți
ai bătrînuiui Hășmaș
— Prinde-l Gorgița, i-aedo sub
piatră, nu l scăpa !...
Cel strigat, un băiat de vreo 9 ani,
stă la pindă, păstrindu-și cu ușurință
echilibrul pe pietrele lunecoase și ne-
tede, ca o piele proaspăt argăsită,
care se ițesc ici-colo din apă. Face
semn cu supărare celor de pe mal să-i
dea pace. Apoi, albeața hainelor largi
de cinepă flutură o clipă prin aer ca
penele unui bîtlan pescar, mîinile se
afundă, descriind ciudate virtejuri. O
clipă doar. Căci iată-le reapărînci la
suprafață, în timp ce sclipirea ochilor
de culoarea cetinei ai lui Gorgifa ves-
de bătrînul Lazăr,
rilor. și un pionier
Puiu Moraru.
— Crezi c-ai să
grijorat bătrînul.
— Să-ncerc... —
stăpînească emoția,
care-l privesc:
starostele prisăca-
de vreo 12 ani,
pofi ? întreabă In-
caută băiatul să-și
Apoi, către colegii
— Pune-fi masca l... Așaaa... Si mă-
nușile. Acum ridicati stupul nou pe
prăjină, pînă aproape de vîrf:
Ager ca o veveriță, se agată
crengile de jos ale molidului și,
.«

J1
.1
.1'
*

în
de
în
tește triumful. In mina dreaptă
zbate, caraghios de neputincioasă,
blzdîganie de un verzui-mîlos.
se
o
— Iaca racul — rosti Gorgifa, zvîr-
lîndu-l cu făcută indiferentă pe mal.
...Bătătorisem, însoțind droaia zgo-
motoasă a copiilor de toate vîrstele,
cale de vre-o patru kilometri, pe cul-
mea unui dîmb pe care nici poteca nu
a scăpat de năvala tufelor de fragă.
Atit desparte izvorul Oltului de iz-
voarele celeilalte uriașe căi de apă
care pornește tot de aci, din adincw
rile de calcar ale Hașmașului, întin-
zindu se spre soare-apune: Mureșul.
Copiii erau și din Sîn-Dominic, pri-
ma așezare prin care-și poartă Oltul
apele, și din cătunele prin care se res-
firă izvoarele Mureșului. Veniseră să
prindă în apele agitate ale Oltului nă-
luca vie a rîurilor de munte: păstră-
vul. Dar peștele cu luciri de argint șl
nestemate e prea viclean ca să-l pofi
prinde înainte de înserează. Așa că
tîrgul s-a încheiat repede:
— Veniți la noi să prindem raci —
și-au ispitit oaspeții cei care se soco-
teau de drept stăpînii locurilor prin
care își leagănă apele Mureșul.
Ursula Popa, învățătoare, directoa-
rea taberei de pionieri din Sîn-Domi-
nic și educatoarea Savetu Ținea, ins-
tructoarea de pionieri din Izvorul Mu-
reșului, au căutat un loc mai svîntat
după ploile din ultima vreme și fac,
pare-se, un rodnic schimb de experi-
ență pe probleme pedagogice. Si dacă
din întîmplare mi s-a părut că instruc-
toarea cu părul negru albăstrui din
Izvorul Mureșului pomenește cam des
în discuție numele unui tînăr învăță-
tor de la școala din Voșlobeni, asta
ciieva clipe, e în dreptul locului unde
întreg roiul își continuă bizara și în-
drăcită horă.
Mînuind cu indeminare și cu o răb-
dare de neînchipuit un pămătuf de
pene, băiatul incene să gonească roiul,
în spre stupul cel nou.
— Caută să bagi matca — U în-
deamnă de jos bătrînul prisăcar. Res-
tul roiului vine după ea și singur 1...
Ușor de spus, dar
mai greu de făcut. A
trebuit aproape o oră
și jumătate de încer-
cări neîntrerupte /
pentru ca matca
să-și oprească zborul
în noul stup. Victo-
rios, noul prisăcar
poate coborî din vîr-
fu.1 molidului $i dacă la scoaterea
măștii i-am descoperit pe frunte citeva
umflături pricinuite de acele albinelor,
bucuria triumfului a răsplătit din plin
aceste- mici neajunsuri.
Să povestesc întîmplarea din prisa-
ca taberei de pionieri m-au hotărit
însă, mai tîrziu, cuvintele bătrînului
Lazăr. Era cam pe la ora gustării de
dimineață și li se aduseseră copiilor
niște tăvi pline cu roti mari de pîine
rumenă, unse cu miere minunat parfu-
mată.
Mi-a făcut cinstea, bătrînul prisă-
*
car, să-mi dea
lingură de tei.
Mi-a spus apoi,
aduceri aminte:
„Mierea asta
să
ca
cu
gust mierea pe o
unui
vocea
știm s-o
cunoscător,
turburată de
facem din
$
&
veșn.
pare
de li
rilor
cum
'că frămîntare
ecoul cîntecelor
iotă ale pandu-
! Creșteți, asa
cresc puterile
voastre, darul acesta
neprețuit, pe care nu ursitoarele bas-
melor,, ci copiii zilelor noastre vi l-au
făurit aici, la leagănul izvoarelor:
darul prieteniei.
moși, hăt de cită vreme. Nu degeaba-s
albinari vestifi oamenii de prin partea
locului. Făceam miere și duceam fa-
guri pînă la Gheorgheni, sau mai de-
parte, trecind munții cu picioarele,
doar om primi cîtiva lei, să ne încro-
pim nevoile.
Să mănince mierea, aici în sat, să
mă crezi, tinerii ăștia-s primii care au
învățat".
...Ar mai bate drum lung glodurile,
Frisăcarii
zgîndărite de această întimplare,
calea anilor care au trecut, ori
ales pe calea anilor ce vor veni
pe
mai
să
Fără veste, un bîzîit persistent
umple văzduhul. Pare să fie un sem-
nal de alarmă. Prin curtea taberei de
vară a pionierilor nu se aude o vreme
decît lipăitul repede al picioarelor
prisăcarilor. Sînt pionierii, cărora li
s-a încredințat grija celor patru stupi
ai școlii.
aducă tot mai multă lumină în viața
copiilor de pe aceste meleaguri. E
însă prea bogată în fapte și imagini
lumea aceasta a veșnicei tinereți a
Oltului și Alureșului, străjuită de înăl-
fimtle
toate
tîlcul
lui...
de calcar ale Hașmașului și
cer deopotrivă să le înțelegi
adine și să-l desghioci cititoru-
i M. HERIVAN

6
■


In interesul slăbirii continue
a
această
problemă si a aiungerii la
înțelegere necesară. Uniunea Sovietică,
o
în
propunerile sale din 10 mai, s-a declarat
de acord cu propunerea puterilor occiden-
tale în problema nivelului forțelor armate
pentru cele cinci mari puteri. In propu-
nerile Uniunii Sovietice din 10 mai, aten-
ția principală a fost îndreptată în direcția
creării unui sistem eficace de control in-
ternațional asupra realizării reducerii
armamentelor și interzicerii armei ato-
mice.
Acestea sînt măsurile luate de Uniunea
Sovietică înainte de conferința de la
Geneva, măsuri îndreptate spre întărirea
păcii. Aceste eforturi depuse de U.R.S.S.
au dat rezultate pozitive. Cererea dea se
pune capăt „războiului rece" și de a se
crea condiții necesare unei vieți pașnice
și liniștite a oamenilor n-a putut să nu
influențeze desfășurarea și rezultatele
conferinței de la Geneva. Conferința de
la Geneva a șefilor guvernelor celor patru
puteri a avut un rol important în slăbirea
continuă a încordării în relațiile dintre
state și, în primul rind, în relațiile dinTre
marile puteri, participante la conferință.
Hotărîrea Guvernului Sovietic cu pri-
vire la reducerea efectivului forțelor
armate a'e U.R S.S. a devenit posibilă
tocmai pentru că în ultimul timp, mai ales
după conferința de la Geneva, s-a realizat
o oarecare slăbire a încordării în relațiile
internaționale.
Sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S..
care a avut loc recent, exprimînd dorința
întregului popor sovietic, a aprobat în
unanimitate activitatea delegației guver-
namentale a Uniunii Sovietice la confe-
rința de la Geneva.
Conferința de la Geneva, după cum se
arată în Hotărîrea Sovietului Suprem al
U.R.S.S., marchează începutul unei noi
etape în îmbunătățirea relațiilor dintre
state, indiferent de regimul lor politic și
social, pe baza coexistentei pașnice și
stabilirii încrederii între state, fără de
care nu e posbilă încetarea „războiului
rece" și asigurarea unei păci trainice și
îndelungate între popoare.
Această conferință a dus la adoptarea
unor importante hotărâri într-o serie de
probleme internaționale arzătoare. In pri-
mul rind trebuie amintită problema secu-
rității europene. Conferința de La Geneva
a arătat din nou. cu toată tăria, uriașa
însemnătate pe care ar prezenta-o pentru
cauza păcii generale crearea în Europa
a unui sistem de securitate colectivă
trainică. E de presupus că la viitoarea
conferință din octombrie a miniștrilor
Afacerilor Externe vor fi examinate noi
posibilități pentru a fie ajunge la o înțe-
legere în această problemă importantă,
deoarece asemenea posibilități nu pot fi
socotite ca epuizate.
Schimbul de păreri în problema ger-
mană, care a avut loc la Geneva și în
cursul căruia delegația sovietică a expus
limpede pozițiile sale, va avea de .aseme-
nea importanță atunci cînd miniștrii Afa-
cerilor Externe vor relua în octombrie
tratativele în problemele ce s-a.u dezbătut
la conferința de la Geneva. Este absolut
limpede că rezolvarea problemei germane
în condițiile existenței acordurilor de La
Paris trebuie căutată pe calea slăbirii în-
cordării internaționale în Europa, pe
calea lichidării actualelor grupări militare
între state și a creării unui sistem eficace
ce securitate colectivă în Europa.
La conferința de la Geneva s-a acordat
o mare atenție problemei dezarmării. A-
cest lucru se explică prin însemnătatea
pe care o prezintă această problemă în
întreg sistemul de relații internaționale
din perioada de după război. In ce pr«-
vește problema dezarmării, s-a hotărît să
se continue căutarea că'lor de ,a se ajunge
ia un acord și miniștrii Afacerilor Exter-
ne au primit directive corespunzătoare.
Guvernul Sovietic, fiind un partizan în-
flăcărat al propriilor sale propuneri in
problemele reducerii armamentelor și in-
terzicerii războiului atomic, nu refuză în
același timp să examineze du seriozitate
orice alte propuneri pătrunse de năzuința
de a găsi calea spre rezolvarea acestei
probleme.
Delegația sovietică și-a exprimat la
Geneva dorința ca reducerea efectivului
forțelor armate si armamentelor să încea-
pă fără alte amînări. Delegația sovietică
a propus,' în speciaî, ca cele patru puteri
să dea exemplu în această direcție, redu-
oînd contingentele îor militare cu numă-
rul trupelor retrase de pe teritoriul Aus-
triei. Acționînd în spiritul acestei propu-
neri, Guvernul Sovietic a dat un aseme-
nea exemplu, comunicând hotărîrea sa de
«i-și retrage pînă la 1 octombrie ipe terito-
riul sovietic toate trupele sovietice exisr
tente în Austria și de a reduce efectivul
total al forțelor armate ale U.R.S.S. cu
numănul trupelor retrase din Austria. A
urmat după aceea o nouă hotărâre a Gu-
vernului Sovietic cu privire Ja reducerea
pînă la 15 decembrie 1955 a efectivu-
lui forțelor anmate ale Uniunii Sovieti-
ce cu 640.000 de oameni.
MHHtarilor din rindurile armatei și fio-»
tei lăsați la vatră, iii se va asigura de lu-<
cru în întreprinderi, sovhozuri și colho-«
zuri. ținîindu-se seam.a de domiciliu.
Nu încape nici o îndoială că această
importantă hotărâre a Guvernului Sovi«-
tid va contribui la slăbirea continuă a în-
cordării internaționale și ila stabilirea în-«
crederii între state. Primeie ecouri din
presa străină dovedesc că această nouă
măsură, întreprinsă de Uniunea Sovieti-
că, a produs o deosebită impresie în cele
mai largi cercuri ale opiniei publice din
întreaga lume. Aceia care se pronunță
pentru continuarea politicii „războiului
rece" nu-și pot ascunde dezamăgirea. Toți
adeptii întăririi păcii văd în această nouă
acțiune a U.R.S.S. o mărturie a posibili-
tății slăbirii continue a încordării în rela-
țiile internaționale-
Politica externă «leninistă de pace a U-
niunii Sovietice corespunde intereselor vh
ta’e ale poporului sovietic, intereselor în-«
târârii păcii și securității în întreaga
lume.
(Din „Frauda")
Redacția șl administrația: București, str, Spini Haret nr. 12. Telefon 4.24.00; 4.52.31, Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin" București. Piața ScînteiL