i biblioteca Cent'2'3 |
’ Reqională
1 ț-hmedoara-Deva \
Proletari din toate țările, uniți-vă 1
Organ a! Ministerului Invățămîntului și ai Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt
ANUL VII Nr. 331
4 PAGINI, 25 BANI
Vineri 12 august 1955
Profesori, învățători și educatori! îmbu-
nătățiți calitatea învațamîmului și a muncii
de educație în școli, institute șt facultăți!
Educați copiii și tineretul în spiritul dragostei
și devotamentului față de scumpa noastră
patrie și al prieteniei între popoare! Creșteți
cetățeni culți, patrioți, constructori activi
ai socialismului!
(Din Chemările C.C. al P.M.R. cu pri-
lejul zilei de 23 August 1955)
Pentru buna desfășurare
a consfătuirilor raionale
ale cadrelor didactice
Consfătuirile raionale ale cadrelor
didactice, care au loc în fiecare an în
preajma deschiderii școlilor, constituie un
prilej însemnat de analiză a muncii anu-
lui școlar încheiat, de lămurire a sarci’
niior care stau în fata organelor de în-
vățămînt și a cadrelor didactice, de scoa-
tere la lumină și răspîndire a experienței
pedagogice înaintate, de descoperire și
combatere a lipsurilor.
In cele mai multe raioane, munca de
pregătire a consfătuirilor, de strîngere a
materialului concret din activitatea șco-
lilor și de sistematizare ia lui a fost orga-
nizată din timp. In multe locuri referatele
sînt de pe acum alcătuite. O mare grijă
în culegerea materialului concret și în
alcătuirea referatelor au dovedit-o, de
exemplu, secțiile de învățămînt ale raioa-
nelor Mehadia, Reșița și Deta din regiu-
nea Timișoara, ale raioanelor Gura-
Humorului și Rădăuți din regiunea
Suceava etc. In raioanele Vaslui și Paș-
cani, cabinetele pedagogice au dat un
sprijin efectiv la valorificarea materialu-
lui concret pentru alcătuirea referatelor,
așa încît să se poată pune în discuția ca-
drelor didactice cele mai însemnate pro-
bleme din munca școlilor.
La consfătuirile raionale din august
trebuie discutate pe larg problema nive-
lului de cunoștințe al elevilor și problema
educării lor în spiritul comunismului.
Discuțiile trebuie să se oprească asupra
cailor pe oare pot fi aduse la îndeplinire
noile măsuri luate de Ministerul Invăță-
mîntului pentru bunul mers al muncii
școlilor, pentru ridicarea nivelului de pre-
gătire a elevilor și pentru întărirea disci-
plinei lor: îmbunătățirea planurilor și a
programelor de învătămint, editarea unor
manuale noi, îndeosebi a abecedarului
etc.
In secția învățătorilor de la clasele
I—IV, în secțiile profesorilor de matema-
tică și fizica, de cnimie, de biologie, dis-
cuțiile în jurul programelor de invăță-
mînt și al metodelor de predare trebuie să
ajute cadrelor didactice să ridice nivelul
cunoștințelor teoretice ale elevilor si să
lege măi strîns teoria de practică, dînd
viată masurilor luate pentru întărirea
caracterului practic al învatămîntuktî. In
ac< ;t scop este necesar să se acorde o
grijă deosebită pregătirii minuțioase a
lucrărilor practice și a demonstrațiilor
care se vor efectua la consfătuiri, așa
încît acestea sa constituie pentru învăță-
tori și profesori un sprijin efectiv, ajutim
du-i să dezvolte dragostea elevilor pen-
tru munca productivă. O deosebită aten-
tie trebuie să se acorde problemelor pri-
vitoare la activitatea practică în secția
învățătorilor de la clasele I—IV, deoarece
în programa acestor clase se introduc în
acest an ore de lucru manual și de muncă
pe parcela experimentală școlară.
Consfătuirile raionale trebuie să ana-
lizeze cum realizează pedagogii educa-
ția comunistă a elevilor, să popularizeze
experiența cadrelor didactice care au ob-
ținut succese în educarea dragostei ele-
vilor fată de patrie, faită de oamenii mun-
cii din întreaga lume.
Din consfătuiri, cadrele didactice trebuie
să învețe să dea lecțiilor un mai adînc
conținut educativ, să lupte împotriva for-
malismului încă destul de des întîlnit în
școli în această privință.
Discuțiile vor trebui să se oprească asu-
pra muncii pedagogilor cu organizațiile
U.T.M. și de pionieri din școli. Noul regu-
lament al organizației de pionieri pune în
fata pedagogilor sarcina de a colabora
strîns cu instructorii de pionieri, de a-i
sprijini în munca de educare a școlarilor.
In consfătuiri, pedagogii trebuie să dis-
cute despre felul cum pot să îndeplinească
cel mai bine aceste sarcini.
Desigur, ridicarea nivelului de pregă-
tire a elevilor și întărirea educației lor
comuniste depind în primul rînd de nive-
lul pregătirii cadrelor didactice, de mă-
sura în care învățătorii și profesorii se
preocupă de continua ridicare a nivelului
lor jdeologico-poli tic, de continua lor per-
fecționare în specialitatea pe care o pre-
dau. Noul sistem de perfecționare a ca-
drelor didactice le dă acestora posibili-
tatea să-și îmbogățească în mare măsură
cunoștințele ideologioo-politice și profe-
sionale. In consfătuiri, învățătorii și pro-
fesorii trebuie să discute despre condițiile
în care au studiat anul trecut, ajutînd
secția de învățămînt să asigure în noul
an școlar condiții mai bune de studiu,
să îndrumeze mai îndeaproape și cu mai
multă competentă studiul individual, să
se îngrijească de asigurarea materialului
indicat în bibliografia trimisă de Institu-
tul de perfecționare.
Printre participantii la consfătuiri sînt
multi învățători și profesori tineri, dintre
care unii chiar proaspeți absolventi, oa-
meni care își încep acum activitatea în
școală. Ei vin în rîndurile noastre minați
de dorința arzătoare de a munci cît mai
bine și de a-și lămuri problemele pedago-
gice practice, de a învăța din experiența
noastră. Alături de ei sînt numeroși pro-
fesori și învățători care, . muncind de
multi ani în învățămînt, au acumulat o
experiență bogată, folosesc metode înain-
tate de instruire și educare a elevilor.
Aceștia au datoria de a împărtăși tot ce
este valoros în experiența lor, de a con-
tribui la îndrumarea cadrelor tinere.
In consfătuirile trecute s-a constatat că
unii profesori tac, nu iau cuvîntul, deși
rezultate.e pe care leau obtinut în
muncă arată că ei ar avea ce sa spună.
Asemenea oameni se mulțumesc să-și în-
deplinească propriile lor sarcini, clar
rămîn indiferenti fată de munca celor
d n jur. Această atitudine este cu totul
condamnabilă. Noi vom putea obține o
ridicare generala a nivelului activității în
școală numai dacă fiecare pedagog se va
preocupa cu grijă nu numai de propria
sa clasă, de propriile lui rezultate, ci și
de activitatea colegilor săi, de munca în-
tregii școli și a tuturor școlilor din raion,
dacă va avea fată de aceste probleme o
atitudine de bun cetățean, care pune
umărul la rezolvarea cauzei comune.
Sînt alți pedagogi care, luînd cuvîntul
Ira consfătuiri, arată ce au realizat ei, sau
ce s-a realizat în școala lor, prezentînd
însă lucrurile „în general". Ei nu caută
să ridice probleme, nu fac propuneri, iar
atunci cînd vorbesc despre realizări nu
arată metodele folosite.
Mai putini sînt aceia care se străduiesc
să analizeze în adîncime activitatea din
școli și, tragînd concluzii pe care caută
sa le verifice cît mai bine, le prezintă în
discuție cu dorința de a ajuta pe colegii
lor și secția de învățămînt să obțină re-
zultate mai bune. De aceea, după discuții
de ore și zile întregi, se întimplă uneori
ca participantii ha consfătuire să se
aleagă doar cu puține propuneri și
sugestii pentru îmbunătățirea muncii. In
felul acesta consfătuirile nu-și pot atinge
scopul.
Pregătindu-se pentru consfătuiri, peda-
gogii au datoria să cuprindă întro pri-
vire critică toate aspectele muncii pe care
au desfășurat-o ei înșiși sau pe care o
cunosc îndeaproape, pentru a putea des-
prinde noul, a demasca rămășițele
vechiului și a înțelege cauzele care le-au
determinat, pentru a putea propune
soluții concrete.
In consfătuiri trebuie să fie larg popu-
larizată experiența înaintată a cadrelor
didactice. Dar a populariza această expe-
riență nu înseamnă numai a enumera rea-
lizări sau măsuri, ci a lămuri cu claritate
de ce s-au luat acele măsuri, cum au fost
ele aplicate, în ce constă valoarea lor
pedagogică și ce rezultate s-au obținut
prin aplicarea lor. Prezentarea experien
tei înaintate presupune expunerea unui
sistem de muncă instructiv-educativă fun-
damentat din punct de vedere pedagogic.
Străduindu-se să orienteze pe un ase-
menea drum lucrările consfătuirilor raio-
nale, unele secții de învățămînt au căutat
din vreme să explice pedagogilor cum tre-
buie să contribuie, prin cuvîntul lor, ha
ridicarea și lămurirea problemelor, la răs-
pîndirea experienței înaintate. Secția de
învățămînt a raionului Reșița, de exem-
plu, s-a preocupat îndeaproape de îndru-
marea cadrelor didactice în vederea con-
sfătuirilor. Șeful secției de învătămint,
■tov. Augustin Munteanu. a îndemnat ca-
drele didactice cu o experiență bogată să
vorbească în consfătuiri despre metodele
și rezultatele muncii lor. Bazîndu-se pe
cunoașterea oamenilor, a posibilităților
lor și a realizărilor din școli, tov. Mum
teanu a desfășurat neobosit munca de
mobilizare a cadrelor în vederea partici-
pării lor active și rodnice la desfășurarea
consfătuirilor.
De asemenea, în multe școli, ca de
pildă în școala medie nr. 4 din Oradea,
în școala medie nr. 1 de băieți din Boto-
șani etc., cadrele didactice s-au preocupat
încă de la sfîrșitul anului școlar trecut
de problemele pe care le vor aduce în
discuție la consfătuirile din august.
Din consfătuiri trebuie să tragă învă-
țăminte cît mai bogate atît pedagogii, cît
și organele învătămîntului. Secția de în-
vătămînt trebuie să asculte cu atenție cu-
vîntul oamenilor, critica pe care o aduc
ei muncii si propunerile? lor. Părerea
personală a învățătorilor și profesorilor
asupra felului cum s-au îndeplinit sarci-
nile anului școlar încheiat are o mare
valoare și secția de învătămint trebuie să
cunoască această părere. Numai așa rezo-
luțiile consfătuirilor pot să fie concrete,
să prevadă măsurile cele mai indicate ce
trebuie luate pentru bunul mers el învă-
tămîntului în condițiile specifice fiecărui
raion.
Să pregătim temeinic consfătuirile din
preajma noului an școlar, așa încît ele să
mobilizeze pe fiecare om al muncii din
învățămînt la o activitate rodnică, să în-
tărească dorința pedagogilor de a munci
mai bine și convingerea lor că vor reuși
să realizeze acest tel.
Olimpiada tinerilor constructori
De curînd s-a deschis la Palatul Pi-
onierilor din București expoziția „Olim-
piada tinerilor constructori". La această
expoziție sînt prezentate numeroase obiec-
te confecționate de pionierii din întreaga
tară.
Juriul Olimpiadei a premiat un număr
de 5 lucrări. De asemenea, 14 lucrări au
primit mențiuni. Patru dintre acestea au
primit mențiuni speciale.
Premiul I l-a obținut pionierul T;beriu
Carpiuc, absolvent al clasei a VII-a de la
școala din comuna Slghet, regiunea Su-
ceava, care a lucrat un tractor electric. El
a prevăzut tractorul cu un motor electric
trifazic, care a fost adaptat pentru pune-
rea în mișcare a tractorului. Pionierul
Francisc Mezabrovschi, absolvent al cla-
sei a VIFa a școlii de 7 ani nr. 9 din
Orașul Stalin, a construit un aparat de
radio pentru care a obtinut premiul II.
Pionierii Pavel Mîrseu, de la școala de 7
ani nr. 19 din Arad, Valentin Tănase de
la școala mixtă de 7 ani nr. 17 din Orașul
Stalin și Doru Vahnovanu de la școala
de băieți nr. 1 din Satu Mare au obținut
premiul IU.
In cinstea zilei =—
Intr-o tabără de curte
r* u cît ne despart mai puține zile de
marea sărbătoare a eliberării poporu.
lui nostru de sub jugul fascist, cu atît ac-
tivitatea pionierilor și a școlarilor din
tabăra de curte a.școlii mixte nr. 67 din
Capitală devine mai vie, mai plină de
interes. Copiii se străduiesc să urmeze
exemplul părinților lor, majoritatea mun-
citori la uzinele „Republica" și „23 Au-
gust", care întîmpină cea de-a IPa ani-
versare a eliberării patriei noastre cu noi
succese în muncă.
Acțiuni’e pe care le desfășoară pionie-
rii și școlarii în cadrul taberei de curte,
sub îndrumarea pedagogilor și a instruc-
torilor de pionieri, sînt multiple și va-
riate. Ei îngrijesc plantele și pomii fruc-
tiferi de pe parcela experimentală și din
grădina școlii, participă la excursii, culeg
material didactic din natură, lucrează în
cercuri.
De curînd, pionierii și școlarii din ta-
bără au vizitat Muzeul Romîno-Rus. Vi-
zita le-a dat prilejul să cunoască în ima-
gini grăitoare prietenia de veacuri între
popoarele rus și romîn, pregătindu-i să
înțeleagă cît mai clar importanța elibe-
rării patriei noastre de către glorioasa
Armată Sovietică.
Pentru a întîmpină așa cum se cuvine
cea de a 11-a aniversare a eliberării pa-
triei noastre, pionierii și școlarii din ta-
bără și-au luat angajamente concrete, pen-
tru a căror îndeplinire luptă cu hotărîre.
Astfel, ei pregătesc un bogat program ar-
tistic pentru festivitatea ce va avea loc
cu prilejul zilei de 23 August, contribuie
la pavoazarea școlii, pun la punct ma-
terialul didactic etc.
Pregătiri în vederea deschiderii
noului an școlar
a lucrărilor de amenajare a localurilor
școlare tovarășii Petre Brîn?ă, directorul
școlii de 7 ani din comuna Kogălniceanu
și A. Costin, directoarea școlii din co-
muna Țibrinul. S-au obținut realizări în
această privință și la școlile din comu-
nele Mircea Vodă și Valea Seacă.
Paralel cu lucrările de reparații, în ra-
ionul Medgidia se desfășoară anul acesta
lucrări pentru construirea unor școli noi
prin autoimipunere. La școlile de 7 ani
din comunele Dorobantu, Ovidiu, Valea
Neagră și Valul lui Traian se construiesc
cîte două săli de clasă. Colectivele peda-
gogice, ajutate de comitetele executive
ale sfaturilor populare, depun toate efor-
turile pentru a termina accMe lucrări pînă
la 23 August.
In fruntea realizării planului au stat
mereu elevii fruntași, ca strungarii lor-
dachi Tita și Olga Barhonschi din anul
I, lăcătușii loan Chiulei și
ru din anul II „C“.
Cu un deosebit elan au
și la amenajarea noilor
Sandu Plosca-
lucrat ucenicii
ateliere. Noile
MARIN MIHAI
corespondent
Angajamentele și realizările
ucenicilor
mașini repartizate școlii (strunguri, se-
pinguri, polizoare. mașini de găurit și
altele) au fost primite ca niște oaspeți
de seamă. Mulți ucenici nu s-au despăr-
țit zile întregi de mașini, minați de do-
rința de a le vedea instalate cît mai re-
pede. Au turnat fundația pentru ele, au
construit un canal betonat pentru trans-
misiuni la strunguri și multe altele.
Nici mașinile vechi n-au fost neglijate
Cu grijă de adevărati gospodari, ucenicii
le-au demontat din vechile ateliere și
le-au transportat la cele noi.
Acum sînt în curs de amenajare secțiile
de lăcătușerie, tîmplărie, mecanici auto.
In curînd vor fi și ele gata pentru a-și
primi oaspeții — ucenicii însuflețiți de
i	a
2 ...$irul de elevi, răsfirat in Iun- î
fgul potecii de munte, s-a oprit. Se in-\
' tunecă de parcă s-ar lăsa inserarea. £
■ Cu ochii la norii care făgăduiesc o '
< ploaie zdravănă, conducătorul ex- t
(cursiei își anunță hotărirea, cu părere
ț de rău pentru băieții dornici de a ve- ?
idea Caraimanul, dar și — de ce ar as- i
cunde-o — pentru sine :	i
? — Ne întoarcem la cabană, băieți! /
încercarea e grea- Băieții sint destul
de disciplinați, au dovedil-o in tot ;
i timpul, de cînd sint la tabără. Dar -
. excursia aceasta au așteptat'o de mult *
și pină la plecare nu mai sînt decit ?
< puține zile. Renunțarea la excursie nu ț
ț poate fi acceptată prea ușor.' Un grup ?
? de elevi se desprinde și pornește fără j
• să-i pese de nimic.
(
j n raionul Medgidia, majoritatea sco-
1 Iilor au terminat lucrările de repara-
ție și amenajare a localurilor în vederea
deschiderii noului an școlar. Directorii au
fost sprijiniți în această muncă de către
comitetul executiv al sfatului popular ra-
ional, care a trasat sarcini precise co-
mitetelor executive comunale și a urmă-
rit periodic stadiul în care se găSesc lu-
crările.
Merită să fie relevată munca pe care
au desfășurat-o pentru terminarea Ia timp
■ a începutul practicii de vară, în fața
L maiștrilor și a ucenicilor școlii profe-
sionale de ucenici nr. 1 din Bacău se pu-
neau două sarcini deosebit de importante:
să realizeze planul de producție al școlii
și să contribuie la amenajarea noilor ate-
liere, necesare realizării învătămîntului
practic în viitorul an școlar.
Apelul adresat de către conducerea școlii
ucenicilor a găsit un viu răsunet în rîn-
durile lor. Ei s-au angajat ca, în cinstea
zilei de 23 August, să ducă Ia bun sfîr-
șit amîndouă sarcinile. Astăzi putem vor-
bi nu numai despre aceste angajamente,
ci și despre succesele obținute de ucenici
în realizarea Iar.
La propunerea ucenicilor lordachi Tita
și Manea Gheorghe, lăcătușii mecanici
și ucenicii strungari s-au împărțit în două
grupe, urmCnd să lucreze alternativ la
realizarea planului de producție și la
amenajarea atelierelor.
Ar fi greu de spus care din cele două
grupe a obținut rezultate mai mari. Pîuă
la începutul lunii august, grupele de
strungari și lăcătuși mecanici, conduse de
către maiștrii Constantin Tofan și Chirică
Arim, au realizat următoarele produse
prevăzute în plan: menghine paralele,
menghine de mînă, mandrine, suporturi
de role pentru tractorul K.D., șaibe pen-
tru motoare și alte piese contractate cu
dorința de a da
multe și cît mai
Tineretul
I
patriei produse cît mai
bune.
OLIVIA RAM BA
școlar sprijină
țărănime* muncitoare
ntîmpinînd cea de a 11-a aniversare
a eliberării patriei noastre, pionierii și
școlarii din orașul Tîrgoviște își întăresc
contribuția Ia stringerea recoltei. Sub con.
ducerea cadrelor didactice și a instructo-
rilor de pionieri, peste 120 de copii au
ajutat la stringerea trifoiului, la culege-
rea mazărei și la strînsul spicelor din gos-
podăria agricolă de stat din Răsvadul de
Sus. Numai într-o săptămînă s-a strîns
trifoiul de pe 6 ha, mazărea de pe 20 ha.
precum și 323 kg spice de grîu. In această
acțiune s-au evidențiat pionierii de
casa de copii „Ana Ipătescu“ și de
școala mixtă nr. 2.
Nici elevii școlilor medii din oraș
la
la
nu
s-au lăsat mai prejos. Astfel. 30 de ute-
miste și utemiști de la școlile medii de
fete nr. 1 și nr. 2 și de la școala medie
de băieți nr. 3 au participat la plivitul
viei în gospodăria agricolă de stat din
Răsvadul de Sus.
Acțiunea patriotică a tineretului din
T.rgoviște în cinstea zilei de 23 August
este în plină desfășurare
l
— Ca-rai-man! Ca-rai-mant — scan- ?
dează băieții, îndepărtîndu-se pe po- ■>
tecă.	'
Clteva cuvinte hotărite ale profeso- -
rilor sînt insă suficiente pentru a de-'
termina majoritatea grupului să se in- <
toarcă. Cei cîțiva care au plecat totuși l
sînt „interceptați" la întoarcere pe ?
drumul spre cabană. Profesorii ii pre-
vin că vor trebui să apară în fața
careului și asta este de ajuns pentru a
face din ei cei mai disciplinați elevi ;
pină la sfîrșitul seriei de tabără... c
Munca educativă în tabăra de la Si' l
naia pentru elevii școlilor medii, ca și ț
în orice tabără, are multe particulari- )
tați față de munca educativă din ?
școală- Elevii nu sînt din același colec- ?
tiv, pe profesori nu-i cunosc dinainte ?
l și, după cum spunea unul dintre aceștia, j
„n-au de-aface cu notele lor". Profe- i
; sorii nu se cunosc nici ci dinainte. Dar (
l
?
?
l
viața în colectiv. în cursul celor trei i
săptămini de tabără, experiența și tac-}
tul pedagogic al cadrelor didactice au (
asigurat succese frumoase in activi-1
taica taberei.	j
Pentru a obține aceste succese, co- i
leciivul de conducere al taberei a »
muncit fără preget. Pedagogii cu ex- i
periență — ca tovarășul. L. Hristescu, i
directorul taberei, sau tovarășul pro- ț
fesor N. Dinulescu — mobilizind pe ?
ceilalți, dezbat seară de scară
pro-^
blemele ivite. Metodele folosite sînt î
variate: se organizează serviciul ele- \
( vilor în tabără pe raioane, 'elevii veniți .
din același raion și care -se cunosc în- z
ț tre ei fiind de serviciu în aceeași zi; c
cazurile de indisciplină sint rezolvate
prin scoaterea în fața grupei sau în
careu; programul zilnic este stabilit
i cu variante pentru vreme frumoasă >
sau ploaie, cu activități interesante
pentru toți. Iar rezultatele vieții în ;
« colectiv, rezultatele conducerii etc price-
? pere a vieții colectivului se văd zi cu zi: •
tinerii îndrăgesc tot mai mult tabăra, ?
leagă prietenii de neuitat între ei șt, j
cînd seria se termină, se despart cu
greu, păstrînd amintiri din cele mat s
frumoase. Iar o întâmplare ca expedi-'
(ia nepermisă pe Caraiman rămîne în \
istoria taberei ca cel mai „grav" caz c
de indisciplină.	ț
V. SAPUNA
întreprinderile din
localitate.
^forncnoNicn
ș.
■ -ri u j'-' : \ P"


.yi,
}■ .	: : .. j •	■.	..........
■
'• ’’ ' -- ‘ - -------------1



La Varșovia, orașul celui de al V-Iea
Festival Mondial al Tineretului și Stu-
denți’or pentru Pace și Prietenie, conti-
nuă să se desfășoare minunate programe
culturale naționale, întilniri prietenești și
întreceri sportive.
In fotocronica noa-
stră: tinere poloneze
delegate la
festival
(sus stînga); un mi-
nunat dans
prezentat
nafional
festival
- <■■■
■ .
'pcR-cP
>	'L< '	•• o'
■■ ■.
...........
® r ■
(sus dreapta); mărețul
Palat al Culturii din
Varșovia, luminat de
reflectoare (jos, stîn-
ga) ; tradiționalul
schimb de insigne
(jos, dreapta).
Paj. 2-a
GAZETAÎNVĂTĂMÎNTULUI
Tinerii naturaliști din Atbasar
După amiază începe o scurtă perio.adă
de liniște în pavilionul tinerilor natura-
liști de la Expoziția Agricolă Unională.
Călăuzele, obosite, se odihnesc. îngriji-
toarele pun periile în mișcare. Soarele de
amiază inundă cu lumina lui strălucitoa-
re, ce pătrunde prin cupola de sticlă, da-
rurile bogate ale pămîntului, expuse în
săli, și darurile și mai bogate ale mintii
și creației capiilor.
De data aceasta, liniștea a fost între-
ruptă. De abia se închisese ușa masivă a
pavilionului, cînd de afară se auziră bă-
tăi. — Noi de-abia am venit — se auziră
voci agitate. — Sîntem din Atbasar. Tare
mult am dori să vedem cît mai repede
standul nostru...
Și iată că cei patru pedagogi de la
școala medie din Atbasar. regiunea Akmo-
linsc — profesoarele de fizică și geografie
Suslovskaia și Silkina, profesorul de ma-
tematici Suslovski și profesorul de istorie
Somiceasmov — cercetează fotografiile
așezate pe stand. Se pare că sint întru-
cîtva decepționați. De ce numai fotografii?
Parcă după ele îți poți imagina ce muncă
mare și intensă a desfășurat școala ?
Anul trecut, cînd la chemarea partidului
și guvernului a început ofensiva oameni-
lor sovietici asupra păminturilor virgine și
întelenite, îndepărtatul orășel Atbasar, si-
tuat în mijlocul stepelor fără sfîrșit ale
Kazahstanului, a căpătat o viată nouă.
Au.venit aici tineri din toate colturile
tării, iar convoaiele cu încărcături nu se
mai terminau.
In raion trebuiau trezite la viată
280.000 ha. de pământuri întelenite. Cu o
rapiditate de basm apăreau în stepă noi
sovhozuri, iar colhozurile își lărgeau te-
renurile arabile. Liniștea care domnise
pînă atunci în orășel era tulburată de cîn-
tecele tineretului, de vuietul tractoarelor,
de zgomotul muncii și al mitingurilor.
Putea oare școala să rămână indiferentă
fată de marile prefaceri a căror martoră
era ? Firește că nu. A început o perioadă
nouă și în viata școlii din Atbasar. A în-
ceput lupta pentru a apropia școala de
viată, pentru ca în fiecare zi să se rezoL
ve practic o sarcină sau alfa a muncii
comune, fie ea cît de mică, cît de simplă...
Din inițiativa ]ui Volodea Sokolovskl
— președintele comitetului de elevi — a
început strîngerea cărților pentru biblio-
tecile brigăzilor de tractoare, a manuale-
lor pentru școlile tineretului muncitoresc
din noul sovhoz „Kievski“. Au fost strân-
se Si expediate cîteva sute de cărți.
Apoi s-a amenajat o cameră ou 20 de
locuri, unde tinerii veniti la Atbasar pu-
teau locui cîteva zile, înainte de a porni
în stepă. Pe o fotografie din pavilion se
poate vedea că această cameră este ve-
selă și confortabilă.
Echipa de artiști amatori a școlii, corul,
orchestra de instrumente populare au dat
concerte pentru noii veniti. Aceste con-
certe au fost prezentate și în noile sov-
hozuri din satele Proletarka, Borisovka.
Popovka.
Succesele elevilor sportivi
La Rostov pe Don s-a încheiat cea
de a doua spartachiadă a elevilor. In
decurs de 13 zile, aproape 1200 de șco-
lari și-ău demonstrat realizările lor
sportive la gimnastică, atletică ușoa-
ră, înot, volei, baschet.
Spartachiada a fost marcată prin
noi succese ale tinerilor sportivi.
Un nou record la sărituri in lungime
a fost stabilit de către elevul M. Hu-
dolei, din Krasnodar. In alergările fi-
nale la 100 m. pentru fete, V. lugova
Diar toate acestea nu le dădeau elevi-
lor o mulțumire adevărată. Comsomoliștii,
pionierii, directorul scoții, Alexandr Gheor-
ghievici Dokuceaev, pedagogii — întregui
colectiv de peste 1.000 de inși se străduia
nu numai să-i servească pe noii veniti,
să le înfrumusețeze viata, ci și să-i ajute
în munca de valorificare a noilor pămin-
turi.
Stepele nesfârșite, năpădite de pelin, de
năgară, de ovăz sălbatec și alte buruieni,
începeau chiar la marginea orașului.
Aceste stepe fertile au dormitat sute de
ani .in așteptarea muncii chibzuite a omu-
lui. Si iată că au venit aici oameni tineri,
plini de energie. Soseau în fiecare zi
— și totuși se simțea lipsa de oameni.
Atunci a început să se facă simtit aju-
torul școlii. Un număr de 500 de băieți
și fete, împreună cu pedagogii lor — N.
Viktorenko, T. Biriukova, O. Zverev, M.
Penner și alții — lucrau duminicile în
gară pentru descărcarea materialelor. S-a
pornit o întrecere între clase. Toți lucrau
ou entuziasm. In timpul campaniei de în-
sămmtare au plecat în colhoz 350 de elevi
din clasele superioare, însoțiți de peda-
gogii lor, și au semănat singuri, fără aju-
tor din afară, în cuiburi așezate în pătrat,
130 ha. de floarea soarelui.
A venit vara, a început vacanta. 18 șco-
lari au plecat în expediție, împreună cu
căutătorii de apă. Sarcina consta’n ? "'ri
apă pentru noile sovhozuri. Elevii Litvinov
și Ivanciukov, din clasa X-a, au
două luni și jumătate cu hidrologii, în
calitate de muncitori la forat. Elevul
Ivaniușmn, din clasa a X-a, era desena-
torul expoziției. Școlarul Anatoilie Stamni-
kov este arătat în materialele expoziției
drept un important membru al expediției
hidrogeologice pentru căutarea resurselor
de apă. Pe o hartă se arată itinerariul ex-
pediției — de la Atbasar pînă la granițe-
le de sud ale raionului, numai prin ste-
pa pustie, fără sfârșit. Se poate vedea că,
acolo unde s-a găsit apă, au apărut noi
cătune. Prin ce minunată școală a vieții
au trecut în timpul verii acești 18 tinerii
Se apropia toamna și iarăși suteAde co-
pii de la școala din Atbasar au început
să muncească pe ogoarele colhozurilor
„Lemn" și „Kaganovici", stringind o rej
coltă îmbelșugată. Desfășurat o muncă
serioasă, plină de răspundere. Multi șco-
lari, ca de pildă Eespalova, Hodîkin, Lan-
ko, Fedorenko și altii au câștigai în timp-
pul campaniei de recoltare cîte 50 — 100
zile-muncă. Au lucrat cu multă trage-
re de inimă comsomoliștii Iuri Pilipenko,
Alia Nesterenko, barisa Șuleșkova,
Gheorghi Șevcenko și rnulti alții.
Apoi a început școala. Elevii s-au așe;
zaf în bănci, au început să învețe. Dar și
toamna tîrziu și în timpul iernii au ieșit
de multe ori la muncă voluntară, dumini-
ca, sore a ajuta la uscarea și încărcarea
prunelor strînse de pe pămînturile desțele-
nite. In aceste grîne era și o parte din
munca lor.
I. MOSTOVOI
din orașul Molotov a stabilit un nou
record al R.S.F.S.R. De asemenea, un
nou record la săritura cu prăjina, a
fost stabilit de elevul D. Ivanov din
Rostov.
In urma unei lupte sportive dîrze
primul loc pe echipe a fost cucerit a
doua oară de tinerii sportivi din orașul
Rostov pe Don. Locul al doilea l'au
ocupat școlarii din Celeabinsk, iar pe
locul al treilea s-au situat școlarii din
regiunea Mbscova.
i
J
Un an de muncă
a absolvenților școlii medii
In vara anului trecut, mulfi absol-
। venti ai școlilor medii din regiunea
| Slaiino și'au început munca in secțiile
. uzinelor metalurgice și constructoare
de mașini, au pășit in rîndul zidarilor
pe schelele noilor construcții, au cobo-
rit In abatajele minelor de cărbuni.
De curind aproape 70 de tineri mun-
citori de ia uzina metalurgică „Stalin"
din orașul Stalino și-au serbat prima
aniversare a activității lor.
Maiștrii secției de laminat au numa.
cuvinte de laudă pentru munca absol-
’ ventilor de școli medii. Cunoștințele
dobindite în școală i-au dat lui Ev
gheni Liutkin, de pildă, posibilitatea
să-și însușească repede profesiunea de
lăcătuș.
Tinerii muncitori continuă să stu-
dieze la filiala serală a școlii tehnice
de metalurgie din Stalino, deschisă
la uzină.
Foștii elevi ai școlilor medii ii in-
timpină in uzină pe colegii lor mai
tineri. Multi tiheri și tinere care au
absolvit in acest an școlile nr. 29 și nr.
45 au hotărît să devină metaiurgiști.
O asocsațle științifică
a studenților
Activitatea asociației științifice a
studentilor de la Institutul pedagogic
„V. /. Lenin" din Azerbaidjan este
deosebit de rodnică. Societatea reu-
nește 340 de studenti.
La institut a avut loc o conferință
științifică a studenților
La ședința plenară și în cele șapte
secții — de istorie, de pedagogie și
psihologie, de limbă și literatură, de
fizică și matematică, de chimie și
științe naturale, de geografie și de cul-
tură fizică — au fost prezentate 37 de
referate. Un mare interes l-a stîrnit.
referatul studentului Bairamov din a-
nul III, intitulat „Sarcinile predării
biologiei in școală in lumina Hotăririi
din ianuarie a plenarei C. C. al
P.C.U.S.". De asemenea, a fost intere-
sant referatul studentei Semeniuk din
anul I, intitulat „Prietenia popoarelor
U.R.S.S. — baza statului multinatio'
nai".
In tabăra unională de pionieri „Artek“
LUCRUL MANUAL IN CLASA l-A
Copiii manifestă un interes deosebit pen-
tru jocurile active, în timpul cărora trebuie
să lucreze cu propriile lor miini. Le place
să deseneze, să se joace cu nisipul, dîndu-i
diferite forme, să modeleze din plastilină
diferite obiecte, să cerceteze poze, hîrtiuțe
colorate. Tocmai această înclinație și acest
interes al copiilor am hotărît să le dezvolt
cît mai mult.
Una dintre primele teme ale lecțiilor de
limba rusă a fost „Legumele". Am hotărît
să ie dau copiilor p.asu.ina și sa le arăt
cum sa modeleze diferite legume.
Elevii au așteptat cu interes prima lec-
ție, După ce le-am arătat că plastilina este
elastica și se pretează la modelat, am mo-
delat din ea un morcov de culoare galben-
roșcat și i-am fixat frunze verzi (din hir-
tie). Copiii au urmărit lucrul meu și au aș-
teptat cu nerăbdare să înceapă și ei să
modeleze. I-am învățat să fo.osească cu
grijă și cu economie plastilina ; le-am ară-
tat cum trebuie să frece plastilina în palme
pentru a executa din ea forme lunguiețe Și
rotunde. Apoi ie-am arătat procedeele sim-
ple de muncă cu degetele. Copiii și le-au
însușit repede.	După	ce	au examinat	cu
atenție legumele (morcovul, ridichea, sfec’a.
castravetele, o	păstaie	de	mazăre),	elevii
au început să	modeleze.	In timpul	lu-
crului, în clasă domnea o liniște ab-
solută. Copiii	lucrau	cu	sîrguință	și	cu
mult interes. In curînd s-au evidențiat ele-
vii cu inițiativă, cu idei creatoare. Erau
însă și unii care aveau nevoie de un ajutor
sistematic. Pe aceștia trebuia să-i încu-
rajez, pentru ca insuccesul să nu înăbușe
interesul lor față de- muncă.
La lecția următoare, am hotărît să-i în-
văț pe copii să decupeze legume din hîrtie
colorată. Am pregătit pentru fiecare elev
hîrtie lucioasă de diferite culori : galben-roș.
cat pentru morcov, roșie pentru tomate,
verde pentru castraveți și pentru frunze,
roșu,închis pentru sfeclă. In prealabil, con-
form’ înțelegerii cu părinții, copiii au adus
în clasă foarfeci. La începutul lecției am
cercetat cu clasa legumele naturale și cele
modelate din plastilină. Apoi le-am arătat
elevilor desene și ilustrații cu legume.
Le-am spus că vor învăța să decupeze dife-
rite legume din hîriie colorată. Am pregătit
din timp tiparele din carton subțire pentru
contururile de legume. Cu prilejul confecțio-
nării acestora am respectat proporțiile în
mărimea legumelor.
Le-am arătat copiilor că tiparul trebuie
pus pe partea albă a hîrtiei și că apoi tre-
buie să desenăm cu grijă conturul de jur
împrejurul tiparului. Am fixat o foaie de
hîrtie pe tablă și, punînd deasupra tiparul
de morcov (de dimensiuni mari, spre a fi
văzut de toți copiii), l-am înconjurat cu
creionul. Cînd am ridicat tiparul, copiii au
Văzut conturul morcovului. După aceasta,
le-am propus să înceapă lucrul. Am conturat
și un castravete, o roșie, o ridiche și o
sfeclă.
Cercetînd lucrările, am văzut că unii elevi
n-au conturat cum trebuie legumele, căci
tiparul le-a alunecat sub mină. Le-am aju-
tat să-și corecteze desenul, lucru de care ei
au fost foarte mulțumiți.
Am procedat la decupare. Le-am arătat
copiilor cum trebuie să taie exact după con-
tur, cu mișcări line, iar nu în salturi.
.Majoritatea copiilor au executat bine lucra-
rea și erau mulțumiți de rezultatele obți-
nute. Din hîrtie verde am făcut frunze pen-
tru morcovi și sfeclă. Copiii au strîns le-
gumele decupate în plicuri pe care erau
scrise numele lor și mi le-au predat mie.
La lecția următoare, legumele decupate
trebuiau lipite pe hîrtie. Pentru această ocu-
pație am pregătit clei, pensule, hîrtie pe
care trebuiau lipite legumele și hîrtie sim-
plă, pe care copiii să poată unge cu c.ei
obiectele decupate. Fiecare elev avea pe
bancă un borcan cu clei și pensu a, un puc
cu legumele decupate, hîrtie pe care să li-
pească obiectele decupate, o foaie de hirtie
simplă și un creion.
Le-am arătat un tablou cu legume dese-
nate frumos și așezate cu gust. Le-am spus
să-și așeze întîi legumele pe hîrtie, iar apoi
să le lipească. Apoi i-am învățat pe eievi
că trebuie să ungă cu grija legumele
decupate, cu un strat subțire de clei,
pe partea albă a hîrtiei colorate. Lu-
înd prima figură pentru a o unge cu clei,
elevii au însemnat pe hîrtie, cu creionul,
locul unde treouia lipită. Am pus figura
unsă cu clei pe foaia de hîrtie și le-am ară-
tat copiilor cum trebuie s-o netezească cu
un petec de pinză. După ce toate legumele au
fosi lipite, copiii au adăugat frunzele din hîr-
tie verde. Au desenai apoi puncte pe castra-
veți și linii pe morcovi—-și tabloul a fost
gaia.
La lecția următoare, copiii au modelat din
plastilină diferite fructe. Ei au cercetat
comparativ formele acestora. Au stabilit că
sînt necesare bețișoare subțiri pentru „codi-
țele" fructelor (acestea au fost pregătite din
rămurele subțiri de mesteacanj. Elevii au
lucrat cu vioiciune și cu muit interes. -Cu
toate că aceasta era a patra lecție, n-am
observat la ei nici un fel de semne de
osteneală. Gîndirea lor creatoare lucra în
mod mai intens. Au modelat mere, pere,
prune, vișine, iar apoi au executat și o lu-
crare mai complicată — au modelat căp-
șuni și smeură.
In altă lecție, elevii au decupat
fructe din hîrtie colorată și le-au lipit. La
început au fost decupate vișinele: două de
culoare roșu închis și două de culoare roșu
deschis (necoapte). Frunzele au fost tăiate
fără tipar, din hîrtie verde. La unii copii vi-
șinele-au ieșit colțuroase (ei nu reușeau să
taie bine cerculețul, cu toate că acesta era
conturat).
Analizînd lucrările copiilor, am ajuns la
concluzia că le-am dat prea de vreme să de-
cupeze cercuri mici. Miinile lor nu stăpî-
neau încă bine foarfecele și Ie venea
greu să decupeze după p circonferință
mică. Trebuia să le dau să decupeze obiecte
mai mari. Data următoare le-am dat să decu-
peze prune. Le-am arătat cî.eva desene cu
prune. Ei au stabilit că prunele sînt mai
mari decît vișinele și au o formă lunguiață.
De asemenea, copiii au observat că pruna
are o codiță scurtă, nu ca la vișine, și că
prunele sînt așezate pe ramură altfel decît
vișinele. Comparînd fructul de vișin cu fruc-
tul de prun copiii au învățat multe lucruri
interesante. Pregătisem hîrtie de culoare
violet închis pentru prune și hîrtie verde
pentru frunze. Crenguța de prun trebuia
întîi decupată și apoi lipită pe hîrtie. Toți
copiii au primit cîte o foaie de hîrtie violet
închis pentru decuparea prunelor, hîriie
verde pentru frunze și tipare.
Decuparea s-a desfășurat cu succes. Nu-
mărul prunelor colțuroase a fost mult mai
mic decît ai vișinelor. Era și firesc: copiii
lucrau cu foarfecele a doua oară, iar figura
ce urma să fie decupată era mai mare.
Frunzele au fost decupate fără tipar. Deși
dimensiunile lor erau diferite, totuși se sim-
țea străduința copiilor de a tăia cît mai
multe frunze, spre a avea cît mai puține ră-
mășițe de hîrtie. La această lecție copiii au
lipit atît prunele, cît și frunzele. Crenguța
au desenat-o cu creionul de culoare cafe-
nie. S-au obținut lucrări interesante și va-
riate In ceea ce privește compoziția.
La lecția de dezvoltare a vorbirii, elevii
au alcătuit o povestire după un tablou care
înfățișa un băiat și o fetiță hrănind iepuri
de casă cu morcovi și varză. Copiii au exa-
minat aceste animale la colțul naturii v.i. Ei
și-au exprimat dorința de a modela iepuri
de casă din plastilina- Urmărind cu atenție
iepurii de casă, copiii au observat ureciiile
lor lungi și ciulite, labele, mustățile și chiar
ochii lor oblici. Pentru lucru au ales plasti-
lină de culoare cenușiu deschis. Au început
să muncească cu plăcere, dar numărul lucră-
rilor bune a fost mic, deoarece modela;ea
unui iepure este grea. Copiii s-au bucurat
rnult cînd le-am dat păr pentru mustăți.
Cind lucrările au fosi expuse, copiii nu
se mai saturau privindu-le. Ei mi-au
declarat că vor să decupeze iepuri de casă
și să-i lipească pe hîriie- Am organizat o
asemenea lecție. Am hotărît să facem iepuri
de casă din hîrtie albă, cu ochii din hirtie
de culoare roșu deschis. Le-am dat copiilor
din fiecare bancă cîte un tipar de iepure
mare și cîte un tipar de iepuraș mic. Am
hotărît să decupăm cîte unul sau doi iepuri
mari și mai mulți din cei mici. Copiii m-au
rugat să le dau și hîriie de culoare gaiberi
roșcat pentru morcov și verde deschis pen-
tru frunze de varză. Apoi au tăiat șl copaci,
din hîriie verde închis.
Atunci cînd în curtea școlii și în jurul el
au pornit pîriiașele, toți elevii au dat dru-
mul, cu o plăcere deosebită, la bărcuțe de
hîrtie. Am hotărît să confecționăm bărcuțe.
In ajun i-am întrebat pe copii care dintre
ei se pricepe la treaba asta ; s-au găsit mai
mulți- I-am rugat să rămînă după lecții,
să-mi povestească și să-mi arate cum se fac
băncuțele. Mi-am notat care dintre ei expli-
că mai bine. Am hotărît ca aceștia să fie
„instructori" la construirea băncuțelor. A
doua zi, la lecție, le-am spus elevilor că vor
învăța să facă bărcuțe. Am împărțit clasa
în șase brigăzi, avînd fiecare un instructor.
Hîrtia a fost pregătită dinainte. Am
urmărit activitatea clasei, activitatea instruc.
tonilor și explicațiile lor. Munca s-a desfă-
șurat cu multă vioiciune. Unii copii și-au bo-
tezat băncuțele — „Funtuna", „Cunajosul",
„Udannic", „Învingătorul", „Marinarul" etc.
— și au senis aceste denumiri pe bondurile
lor.
Cu prilejul organizării acestor lecții cău-
tam să obțin o reprezentare justă a întregii
munci pe care o vor face elevii mei și a lă-
muririlor pe care urma să le dau. Materia-
lele necesare erau pregătite din vreme, pen-
tru ca aceasta să nu ne răpească din timpul
prevăzut pentru lecție.
Urmăream ca toți copiii să aibă o poziție
corectă In bănci. Căutam ca din.primele mi-
nute ale lecției copiii să fie organizați, dîn-
du-le Indicații precise, pentru ca totul să le
fie clar și ușor. In mersul muncii și pe mă-,
sura necesităților, repetam unele indicații și
ajutam întreaga clasă sau pe anumiți copii
să-și corecteze greșelile, să îndeplinească te-
ma cum trebuie. Le repetam mereu că tre-
buie să lucreze nu numai corect, ci și fru-
mos. Executarea corectă și frumoasă a lu-
crărilor provoacă o atitudine pozitivă a co-
piilor față de ele.
M K. SCERBAK
învățătoare emerită a școlii din R.S.F.S.R.
(Extrase dintr-un articol apărut In revista
„N acialnaia școla")
Pregătirea și ridicarea calificării
pedagogilor în U. R. S. S.
Răspunzînd invitației Ministerului
învătămîntului al R.S.F.S.R., o delega-
ție a lucrătorilor din invățăniîntul pu-
blic al R.P.R.. în frunte cu acad, ilie
Murgulescu. ministrul învătămîntului,
a vizitat timp de trei săptămîni școlile
șl instituțiile de învățămînt din
U.R.S.S.
In cursul șederii sale în Uniunea So-
vietică, delegația romînă a avut prile-
jui să cunoască îndeaproape experiența
înaintată a pedagogiei sovietice, roade-
le muncii creatoare a cadrelor didacti-
ce din scoiile sovietice.
incepînd cu acest număr, publicăm
o serie de articole în care membrii de-
legației vor face cunoscute bogatele
învățăminte cu care s-au întors din vi-
zita in Uniunea Sovietică. Cunoașterea
căilor pe care școala sovietică obține
succese tot mai mari în Instruirea și
educarea tineretului va ajuta pedagogi-
lor să aplice în mod creator, în condi-
țiile școlii noastre, experiența sovieti-
că, pentru a ridica astfel pe o treaptă
mai înaltă nivelul muncii lor.
★
Cu greu poate fi cuprins în cuvinte ta-
bloul măreț al construirii comunismului
pe care-1 oferă Țara Sovietică, țara care
făurește fericirea oamenilor. Uzine, hidro-
centrale și termocentrale, giganti indus-
triali, nesfîrșite ogoare colhoznice, pe care
lucrează cele mai perfecționate mașini,
școli și instituții de învățămînt superior,
biblioteci și muzee, monumente, expoziții
— toate îți lasă amintiri de neuitat. Și,
mai ales, îți lasă amintiri de neuitat oa-
menii, minunatii oameni sovietici care,
sub conducerea gloriosului Partid Comu-
nist al Uniunii Sovietice și a Guvernului
U.R.S.S., înfăptuiesc toate aceste mărețe
realizări.
De cum pășești pe pămîntu! Uniunii
Sovietice simți cu o deosebită putere cal-
da prietenie cu care ești primit si înso-
țit pretutindeni. Oamenii sovietici opti-
miști, puternici si încrezători, veseli, a-
tenti, simpli și demni te ajută cu dragos-
te să cunoști și să-ti însusesti experiența
lor..
In Uniunea Sovietică lucrează o mare
armată de învățători și profesori, care
reprezintă un detașament de frunte al in-
telectualității sovietice. Pentru i-și înfăp-
tui sarema lor nobilă si plină de frumu-
sețe — educarea comunistă a tineretului
sovietic — pedagogii din U.R.S.S. luptă
neîncetat pentru ridicarea nivelului pre-
N. Sipoș
locțiitor al ministrului Invățămintului
gâtirii lor ideologîco-politice și profesio-
nale. Partidul Comunist și Guvernul So-
vietic le-au creat- cele mai bune condiții
în acest scop. învățătorii sovietici sînt
pregătiti în școli pedagogice, unde se
primesc absolventi ai școlilor de 10 ani.
Pînă acum un an numai, în școlile pe-
dagogice erau primiti absolventi a 7 cla-
se, care urmau apoi patru ani școala pe-
dagogică. Acum, în aceste școli se pri-
mesc absolventi a 10 clase, care urmează
2 ani școala pedagogică. In felul acesta
durata pregătirii învățătorilor pentru
clasele I-IV s-a prelungit cu un an. Pre-
gătirea cadrelor didactice pentru clasele
V-VII se făcea înainte în institute peda-
gogice cu durata de 2 ani. Acum aceste
cadre sînt pregătite în institute cu dura-
ta școlarizării de 4 ani. In felul acesta
școlile sint asigurate cu cadre înarmate
cu o cultură generală mai înaltă si o pre-
gătire practică si metodică mai temeinică.
Ministerul învătămîntului din R.S.F.S.R.
a aiuns la concluzia că în școlile peda-
gogice si în institutele pedagogice elevii
și studentii nu primeau suficiente cunoș-
tințe metodice si. în consecință, a trecut
la reorganizarea practicii pedagogice. Ă-
ceasta este acum o practică vie, concre-
tă, astfel ca absolventul să învețe să des-
fășoare cu pricepere munca de instruire
a elevilor. Pentru aceasta, în cadrul insti-
tuțiilor de învătămint pedagogic se dă o
atentie deosebită și îmbunătățirii predă-
rii metodicilor. Profesorii care predau în
aceste instituții sint aleși dintre cei care
au o practică îndelungată în școală și
care predau după metodele cele mai
avansate.
O altă problemă importantă legată de
pregătirea cadrelor de pedagogi este
înarmarea acestora cu cunoștințele și
deprinderile necesare pentru realizarea
învătămîntului politehnic. In acest scop,
în planurile de învătămint ale școlilor
și institutelor pedagogice au fost incluse
ca materii de predare electrotehnica, ra-
diotehnica, construcții de mașini ; cabine-
tele de fizică, chimie și biologie ale aces-
tor școli și institute sînt înzestrate cu ma-
șini, unelte si alt aparatai necesar. Pen-
tru viitor, Ministerul învătămîntului din
R.S.F.S.R. își propune să înființeze la
toate institutele pedagogice care au ca-
tedre de științe naturale-geografie stațiuni
agro-biologice proprii. In felul acesta
profesorii vor primi o mai bună pregătire
practică și vor putea contribui mai larg
la dezvoltarea agriculturii sovietice.
La îmbunătățirea pregătirii viitorilor
profesori vor contribui mult măsurile lua-
te acum pentru crearea unor condiții mai
bune de desfășurare a muncii individuale
a studenților. In anii trecuti, din cauză că
erau aglomerati cu activități obligatorii,
studentii nu aveau timp suficient pentru
citirea literaturii de specialitate. In noul
an școlar, programul obligatoriu de se-
minar și laborator Va fi redus cu 3-4 ore
pe săptămână, ceea ce va da studentilor
timp suficient pentru munca individuală.
Paralel cu aceasta s-au mărit bibliotecile
pentru studenti și a sporit numărul lor.
De mare însemnătate pentru formarea
viitoarelor cadre de pedagogi este inten-
sificarea continuă a muncii de cercetare
științifică ce se desfășoară în institutele
pedagogice. Pentru ca această muncă să
fie cît mai strîns legată de practică, ea
este îndreptată spre elaborarea de ma-
nuale pentru școlile medii și superioare,
spre alcătuirea unor monografii etc.
Paralel cu pregătirea noilor pedagogi,
în Uniunea Sovietică se desfășoară larg
și activitatea de perfecționare a învățăto-
rilor, a profesorilor și a cadrelor de con-
ducere ale învătămîntului. Aceștia își de-
săvîrșesc necontenit pregătirea lor meto-
dică și de specialitate, caută să fie la cu-
ront cu progresul științei, cu noile des-
coperiri din diferitele ei domenii, pentru
a putea asigura astfel un nivel corespun-
zător muncii instructiv-educative.
Acțiunea de perfecționare a cadrelor
didactice din R.S.F.S.R. este condusă de
Institutul central de perfecționare din
Moscova, de cele 86 de institute regio-
nale și orășenești, de cabinetele pedago-
gice raionale. Acestea organizează forme
variate de munttRmetodiCa, acțiuni ale
cercurilor pedagogice, ale comis:Ror pe
obiecte, ale cabinetelor pedagogice șco-
lare, lecturi pedagogice, seminarii etc.
Delegația noastră a vizitat cîteva insti-
tute de perfecționare a cadrelor didacti-
ce: Institutul central si Institutul orășe-
nesc din Moscova, Institutul regional din
Kiev, precum și un cabinet pedagogic ra-
ional din Moscova.
Institutul central din Moscova, înfiin-
țat în anul 1927, se ocupă de ridicarea
calificării cadrelor de conducere ale în-
vățământului — de la-ministri din republi-
cile autonome pînă la directorii de școli
medii și pedagogice. Cursurile acestui in-
stitut sînt organizate pe baza unui pl^n
cincinal de ridicare a calificării cadrelor.
Anual sînt cuprinse la cursuri cite 3000
de persoane. Toți cei care urmează cursu-
rile sînt înștiințați cu un an înainte, pen-
tru a avea timp să se pregătească în acest
scop. Cursurile au durata de una pînă la
patru luni. In funcție de categoria cadre-
lor pentru care sînt organizate. Progra-
mul lor este, de asemenea, in funcție de
natura muncii cursantilor. In general,
Insă, în programul cursurilor Institutului
central ocupă un loc însemnat analiza
programelor de'învătămint și a metode-
lor de predare. In cadrul cursurilor are
loc un larg schimb de experiență- Cursan-
tii susțin aci referate pe anumite teme,
pregătite de e! înainte de a veni la. curs.
De asemenea, după absolvirea cursurilor
fiecare absolvent primește o temă pentru
pregătirea unui referat. Pe această cale.
Institutul menține o legătură permanentă
cu cei care au urmat cursurile.
O activitate importantă pe care o des-
fășoară Institutul este aceea de pregătire
a aspiranților, care sînt recrutati din rîn-
durile celor mai buni cursanti. Aceștia
sint ajutați în alegerea temei pentru di-
zertatia de candidat, primesc consultații,
iar în timpul verii, în cadrul unui curs
cu durata de o lună, asistă la prelegeri
legate de tema dizertatiei, organizate spe-
cial pentru ei.
Institutul central de perfecționare acor-
dă un însemnat ajutor metodic institu-
telor regionale. Ei elaborează pentru a-
ceslea planuri de studii, planuri de se-
minarii, planuri de practică pentru cursu-
rile de vară etc.
Prelegerile stat expuse de multp ori de
miniștri, de locțiitori ai miniștrilor, de di-
rectori din Ministerul învătămîntului, de
colaboratori ai Academiei de științe pe-
dagogice.
Un loc important în pregătirea parti-
cipantilor la cursurile de perfecționare îl
ocupă activitatea practică. Aceasta se re-
alizează la secțiile de învățămînt, în școli
și uneori chiar în întreprinderi.
Activitatea Institutului central de per-
fecționare este organizată nu pe catedre,
ci pe cabinete, în care lucrează metodici
de specialitate, docenți sau candidati în
științe. Institutul are și un larg activ de
colaboratori externi, constituit din cola-
boratori ai Academiei de științe pedago-
gice și ai Institutelor Academiei, direc-
tori, profesori etc. Un loc deosebit îl ocu-
pă în Institut cabinetul de politehnizare a
învătămîntului. care are sarcina de a aju-
ta organele de învățămînt să găsească
cele mai potrivite căi pentru realizarea
învătămîntului politehnic. Toate cabinete-
le din cadrul Institutului posedă un ma-
terial vast în legătură cu experiența pozi-
tivă a școlilor.
Acțiuni asemănătoare desfășoară și in-
stitutele regionale și orășenești de per-
fecționare a cadrelor didactice-
Institutul orășenesc din Moscova a fost
înființat în anul 1938 și funcționează pe
lingă secția de învătămint a orașului
Moscova. El are în grijă perefectionarea
științifică si metodică a cadrelor didacti-
ce. In cadrul lui funcționează 15 cabine-
te : de pedagogie, de limba și literatura
rusă, de limbi străine, de matematică, de
fizică, de biologie, de chimie, de geogra-
fie, de istorie-constituție, cabinetul pen-
tru învătămintul elementar, pentru ca-
drele conducătoare, pentru activitatea în
afara clasei, pentru educația fizică,
pentru muzică și cînt, pentru desen și
desen liniar. In cadrul institutului există
un sector de filmotecă, cu 10.000 de
filme-lecții (documentare).
Activitatea institutului constă în pri-
mul rînd din cursuri pentru perfecțio-
narea învățătorilor șl profesorilor de
diferite specialități din orașul Moscova.
Cursurile se desfășoară în tot timpul
anului. Învățătorii și profesorii care par-
ticipă la cursuri vin la institut odată pe
săptămlnă. Ei ascultă aici lecții, parti-
cipă la seminarii și la diferite activități
practice.
Lecțiile sînt tinute de metodiștii cabi-
netelor, de specialiști renumiti în diferite
ramuri ale științei, de conducători ai sec-
țiilor de învățământ și ai școlilor, ca și
de profesori cu experiență bogată. Insti-
tutul orășenesc organizează cursuri și în
timpul veri:, acestea avind ca scop să
ridice calificarea unor profesori într-un a-
numit domeniu — de pildă în domeniul
politehnizării învățământului.
Seminariile cuprind un număr restrâns
de cursanti. 10-12, ceea ce permite să se
desfășoare o activitate temeinică. In ca-
drul seminariilor, profesorii prezintă refe-
rate privitoare la diferite probleme de u*-
dactică și metodică, strîns legate.de acti-
vitatea lor în scoală.
In afară de cursuri și seminarii. insti-
tutul organizează permanent consultații
pe specialități pentru cadrele didactice
care îsl pot astfel lămuri diferite proble-
me de specialitate si metodică. Din tema-
tica consultațiilor care se tin la institut
se poate vedea cercul larg și variat de
probleme care se dezbat în cabinetele in-
stitutului si care preocupă si interesează
cadrele didactice. Astfel, Ia cabinetul pen-
tru cadre conducătoare au fost programa-
te consultații avînd ca temă : „Educația
estetică în sistemul pedagogic al lui Ma-
karenko", „Makarenko despre educația în
familie'.’, „Repetarea materiei pentru exa-
mene și pregătirea pentru desfășurarea
examenelor", „Munca cu dârigintii" etc.
In vederea popularizării experienței
țaune, institutul organizează expoziții și
„seri ale schimbului de experiență". In
cadrul acestora învățătorii și profesorii
își împărtășesc experiența muncii lor la
catedră sub forma referatelor și comuni-
cărilor.
Institutul regional din Kiev funcționea-
ză cu 11 cabinete: de limba și literatura
rusă si ucraineană, de matematică-fizlca,
de limbi străine, de pedagogie, de istorie-
constltutie-geografie, de biologie-chimie,
de activitate extrașcolară, de case de co-
pii, de învătămint preșcolar, de școli
elementare, de educație fizică. El cuprin-
de, după cum se vede, toate laturile prin-
cipale ale activității instructiv-educative.
Activitatea institutului este planificată
pe un an, iar activitatea cabinetelor este
planificată pe pătrare- Instituitul desfășoa-
ră munca de perfecționare pe două căi:
prin cursuri de vară și prin seminarii cu
tinerii învățători în timpul anului. Intru-
cît la cursuri nu pot fi cuprinși toți în-
vățătorii, Institutul desfășoară o activita-
te susținută cu responsabilii cercurilor
pedagogice și ai comisiilor pe obiecte. A-
ceștia duc, la rîndul lor, o muncă simi-
lară cu învățătorii din regiune.
Punctele de sprijin ale Institutului oe
teren le constituie cabinetele pedagogice
raionale. Institutul se preocupă intens de
îndrumarea acestora, organizind pentru
ele, odată pe pătrar, instructaje speciale.
De asemenea, metodiștii institutului tin o
legătură strînsă cu cabinetele raionale în
tot timpul anului asigurînd astfel perma-
nenta lor îndrumare.
In această activitate Institutul regional
de perfecționare primește un sprijin activ,
din partea Institutului de științe pedago-
gice. Metodiștii Institutului se deplasea-’
ză în raioane odată sau de două ori pe
lună, tin o legătură directă cu învățătorii,
îmoărtășindu-le cea mai bună experiență.
Griia cu care este privită problema per-
fecționării cadrelor didactice în Uniunea
Sovietică se oglindește, viu în munca
școlilor, în nivelul tot mai' ridicat al pre-
gătirii elevilor sovietici.
Se împlinește un an de cînd în învătă-
mîntul nostru se aplică un nou sistem
de perfecționare a cadrelor didactice, sis-
tem care are la bază bogata experiență
sovietică în acest domeniu, precum și ex-
periența dobândită în țara noastră în ceea
ce privește ridicarea calificării pedagogi-
lor. Noul sistem de perfecționare, care,
prevede pentru toate cadrele didactice o-
blipasivitatea de a-și îmbogăți neîncetat
cunoștințele, de a se perfecționa continuu,
a făcut să se realizeze un pas serios îna-
inte pe drumul îmbunătățirii, activității
instructiv-educative din școli. Folosind
mai departe, în mod creator, experiența
sovietică în domeniul perfecționării ca-
drelor didactice, experiență care se îmbo-
gățește cu fiecare zi, cadrele didactice si
școlile noastre vor reuși să înfăptuiască
cu mai mult succes sarcina educării co-
muniste a tineretului.
Pag. 3-a

GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
Viafa de partid în institufiiîe de învăfămînt
Roadele aplicării Hotărîrii partidului și guvernului
cu privire la cadrele didactice
Discuții [
Țelul comun
mijloc de închegare
a colectivului de elevi
& fa KJ august 1955 se împlinesc 4 ani
Ife la apariția Hotărtrii C.C. al P.M.R.
ții a Consiliului de Miniștri cu privire Ia
fcadrele didactice. Expresie a grijii par-
tidului și guvernului nostru față de
țcoală și «Iubitorii ei, această Hotărâre a
adus'o contribuție de cea mar mare în-
•mnătate la ridicarea învățămîntului. la
ibunătățirea condițiilor de trai și de
cnuncă ale cadrelor didactice, la creșterea
nivelului ideologic, politic și profesional
bl acestora.
Aplicarea prevederilor Hotărîrii a dat
Și în regiunea București, ca și în toate
celelalte regiuni ale țării, roade deosebit
de bogate. Dacă faci un drum în regiunea
București, pe malul Dunării, al Argeșu-
lui sau al lalomitei. dacă te oprești în
locurile istorice din regiunea noastră —
Călugăreni, Vieru, Odivaia, Stănești sau
Islaz — îți poți da bine seama cîte s-au
schimbat în învățămînt. S-au ridicat nu-
meroase școli noi. Numai în anul școlar
1954’55 au fost date în folosință aproape
27 clădiri școlare, construite din fondul
central și prin’ autoimpunere. La multe
școli s-au făcut de asemenea adăugiri de
clase. Simți o mulțumire deosebită dacă
Vizitezi, de exemplu, localul școlii de la
Salcia, din raionul Turnu Măgurele, sau
acela al școlii de la Găujani, din raionul
Giurgiu, ale căror lucrări sînt aproape
gata. Aici vor răsuna în curînd glasurile
rasele ale copiilor care vor avea condiții
țulț mai bune de învățătură decît în
recut. In regiune se continuă de aseme-
nea lucrările de construire, prin autoim-
punere, a unul număr de 91 de. școli noi,
dintre care 32 se află la finisaj. Pînă în
prezent peste 90 la sută din școlile din
regiyne sînt aprovizionate cu tot combus-
tibilul necesar pentru viitorul an școlar.
Dezvoltarea școlilor, condițiile tot mai
bune de care se bucură cadrele didactice
sînt -în mate măsură rezultatul grijii pe
care le-o acordă organizațiile de partid.
Comitetul regional P.M.R. a îndrumat
comitetele raionale și organizațiile de
partid să acorde un ajutor efectiv muncii
școlilor, să prețuiască cum se cuvine
munca nobilă a cadrelor, didactice.
Pînă, în prezent au primit loturi indi-
viduale 2075 de pedagogi. In multe ra-
ioane, învățătorii și profesorii au fost
aprovizionați pînă acum cu tot combus-
tibilul necesar. S-a îmbunătățit mult
aprovizionarea învățătorilor cu alimente
și produse industriale. O. atitudine plină
de grijă au manifestat față de pedagogi,
în această . direcție, muncitorii de la
S.M.T. din Tătărăștii de Jos și din Or-
bească de Jos, raionul Vîrtoape, ale că-
ror cantine au pus la dispoziția cadrelor
didactice o parte din alimentele ce le
erau necesare.
Au primit ajutorul statului pentru
construirea de locuințe individuale 10
învățători și profesori din regiune.
Munca didactică și obștească a învă-
țătorilor esfe tot rna-i mult stimulată. Pe
pieptul a 38 tovarăși strălucesc ordine și
medalii. Premiile primite de cadrele di-
dactice din regiunea noastră în ultimii
doi' ani .se ' ridică ta suma de peste
1.100.000 lei. Au fost trimise la odihnă
și la cură în stațiunile balneo-climatice
621 de cadre didactice în anul 1951, 899
în anul 1954 și 1088 în anul J955.
Mai sînt însă multe de făcut pentru
lichidarea lipsurilor care mai există în
asigurarea bazei materiale a școlilor și in
crearea unor condiții cit mai bune de
viață și de muncă pentru cadrele didac-
tice. In unele raioane, unde învățătorii si
profesorii nu sint sprijiniți de sfaturile
populare comunale, ei sînt nevoiți să plă-
tească transportul lemnelor dublu față de
costul acestora.
Sistemul de efectuare a plătii salariilor
este de asemenea defectuos. Gadreie di-
dactice sint nevoite să se deplaseze de
la distante mari, să piardă timp și să
cheltuiască bani pentru a-și ridica sala;
riul de la raion, operație ce ar putea fi
făcută de secretarii de școli.
Organizațiile de partid și sindicale din
școlile regiunii noastre trebuie să com-
bată fără cruțare aceste lipsuri, să ve-
gheze neobosit la întărirea bazei didac-
tico-materiale a școlilor, la ridicarea ni-
Emil N. Bîldescu
șeful sectorului învățămînt public
al Comitetului regional București
P.M.R.
fuzii în unele probleme ideologice prin-
cipale. Unii învățători nu stapinesc su-
ficient problemele privitoare la stal, la
revoluție, nu știu ce se înțelege prin par-
tinitate in știință. confundă obiectivismul
cu obiectivitatea. Unii nu au noțiunile
elementare de economie politică si de po-
litică economică, coniundă legea valorii
cu legea plusvalorii, creșterea producției
cu creșterea productivității muncii. De
asemenea sînt slab însușite cunoștințele
■de materialism dialectic și materialism is-
teric, îndeosebi problemele privitoare la
delmi'tia concepției despre lume, la rapor-
tul dintre iiiozone și știmtâ, ia trasaturi-
le dialecticii și ale materialismului filo-
zofic.
Aceste aspecte sînt și consecința lipsu-
rilor invătămintului politic organizat cu
pedagogii, in unele raioane ca Olteni-
ța, 1. Măgurele, Giurgiu. multe cadre di-
dactice au fost lăsate in afara studiului
organizat al marxism-lemnismului. Acea-
sta îngreunează desigur înțelegerea mul-
tor probleme de pedagogie sau de spe-
cialitate. Examenele cursului cu frecventă
au aratat de asemenea ca unor învățători
le lipsesc cunoștințele elementare de pav-
lovism, că ei nu stăpînesc noțiunile de
reflex, stereotip, inhionie. etc. O parte din
aceste lipsuri au fost Înlăturate pnn con-
sultatii colective și individuale.
Trebuie să arătăm insă că lipsurile se
datoresc și institutului interregional de
perieclionare a caprelor didactice care a
repartizat lecțiile in ultimele zile și care
n-a organizat seminarii la
msm.
marxism-leni-
velului de viată al pedagogilor
pectarea drepturilor acestora.
Comitetul regional P.M.R. a
mare- atenție ridicării nivelului
și la res-
acordat o
ideologic.
politic și.profesional al cadrelor didactice,
mooilizîndule la o muncă susținută
pentru-continua îmbunătățire a pregătirii
lor.
A. S. Makarenko a arătat că elevii îi
iartă învățătorului severitatea lui, lipsa
de căldură și chiar șicanele, dar nu-1 vor
ierta dacă nu-și cunoaște meseria. De
aceea;-învățătorul trebuie să lucreze . In
permanentă pentru propria, sa' perfecțio-
nare pedagogică.
Dar, cunoașterea materiei și însușirea
teoriei pedagogice nu este încă totul. Cel
mai important lucru este conținutul ideo-
logic al învățămîntului'. însușirea perse-
verentă a teoriei marxișt-leniniste, price-
perea de a o aplica în activitatea peda-
gogică sînt condiții ‘undamentale ale suc.
cesului în munca de educare comunistă a
tineretului.
Condițiile pentru perfecționarea peda-
gogică și pentru ridicarea ideologică și
politică a cadrelor didactice au fost asi-
gurate prin cuprinderea majorității peda-
gogilor în rețeaua invătămintului de par-
tid și sindical, la cursurile de perfecțio-
nare organizate de Ministerul Invățămîn-
tului și la cursurile fără frecventă din
învățămîntul superior.
In cadrul regiunii București a funcțio-
nat în acest an un curs de perfecționare
pentru învățători în orașul Giurgiu. Ni-
velul ridicat al lecțiilor de marxism-leni-
nism, pedagogie si specialitate ținute la
acest curs a determinat un interes deose-
bit al cadrelor didactice pentru studiu. In
timpul cursului pedagogii au avut prile-
jul să vizioneze o serie de filme și spec-
tacole. ceea ce a contribuit la -lărgirea
orizontului lor cultural.
încă de la începutul etapei fără frec-
ventă a cursului de perfecționare, comi-
tetul regional P.M.R. a îndrumat comite-
tele raionale de partid să controleze felul
cum sînt asigurate condițiile de studiu
ale cadrelor didactice, să combată supra-
aglomerarea acestora cu sarcini. De ase-
menea, comitetele raionale de partid au
fost îndrumate să combată atitudinea
unor cadre didactice care au neglijat stu-
diul individual, care n-au conspectat ma-
terialul bibliografic recomandat. Lipsu-
rile nu au putut fi înlăturate însă peste
tot. Cursul cît și contactul activiștilor de
partid cu cadrele didactice au arătat că o
serie de învățători nu cunosc sau au con-
Numeroși învățători și profesori din
regiunea noastră urmăresc cu atenție și
interes puolicațiile peuagogtce. aci tre- •
bute să semnalam o practica greșită a
secțiilor de învățămînt, care trebuie com-
bătută de organele și organizațiile de
partid, aceea de a „abona" din oiicru pe
învățători și profesori ia aceste publicații,
prin reținerea sumei din salariu.
Ridicarea nivelului profesional, ideolo-
gic și politic al învățătorilor și proieso-
nlor a dus la îmbunătățirea muncii
didactice și obștești. în anul școlar care
s-a încheiat, lecțiile au fost pre-
date la un ruvel miai înalt și au avut o
mai buna orientare ideologico-politicâ.
Învățătorii și profesorii depun tot mai
mult interes pentru educarea școlarilor
in spiritul patriotismului socialist și al
■ internaționalismului proletar. Exame-
nele de slîrșit de an în școlile regiunii
noastre au dovedit creșterea nivelului de
cunoștințe al elevilor.
Au fost obținute succese și în legarea
teoriei cu practica. Este demnă de inte-
res, in această privință, activitatea rod-
nică desfășurată pe parcela școlară ex-
perimentala de către profesorul Emilian
Fotti de la școala din comuna Titu-Tirg,
raionul Răcari.
S-a îmbunătățit și munca obștească a
cadreior didactice, acestea indepnninauși
într-o măsură tot mai mare sarcinile pri-
vitoare la întărirea alianței intre clasa
muncitoare și țărănimea muncitoare, ia
ridicarea culturală a satelor. Pînă în
prezent, prin munca patriotică a cadre-
ior didactice din regiunea noastră, au
învățat să scrie și să citească aproxi-
mativ 200.000 de cetățeni. Numai în pe-
rioada octombrie-apriiie a.c. au participat
la munca de alfabetizare aproape 5000
de cadre didactice.
Organizațiile de partid au reușit să
lichideze in mare măsură tendința unor
sfaturi populare comunale de a da cadre-
lor didactice să execute lucrări de birou
ale sfatului sau alte munci nelegate de
munca didactică, sustrăgindu-le de ia a-
devăratele lor saircini.
La rezultatele bune obținute în munca
didactică și obștească a pedagogilor a
adus o mare contribuție faptul că munca ■
de partid în școli s-a îmbunătățit în per-
manență.
Comitetul regional P.M.R. a organizat
în luna mai o consfătuire cu șefii secțiilor
de propagandă și agitație ale comitetelor
raionale, cu șefii secțiilor de invătămînt
ale sfaturilor populare raionale, cu șefii
.secțiilor școli și pionieri ale comitetelor
raionale U.T.M, și unii directori de școli.
La această consiătuire, pe baza analizei
problemelor importante ale învățămintu-
■lui. s-a adoptat un plan de măsuri privind
organizarea vacantei de vară a elevilor
și a concediilor cadrelor didactice, pre-
cum și pregătirea deschiderii noului an
școlar. Comitetul raional P.M.R. Creve-
dia a analizat în luna martie, într-o șe-
dință plenară, problema alfabetizării. Bi-
rourile comitetelor raionale de partid Vîr-
toape. Giurgiu și Snagov, ajutate de co-
lective de activiști ai comitetului regional
P.M.R., au analizat rezultatele muncii
școlilor și au luat hotărâri corespunză-
toare. Ca urmare s-a întărit legătura
activiștilor de partid cu cadrele didactice,
cu problemele școlilor. Tot mai multi
activiști se interesează de condițiile de
muncă și de trai ale cadrelor didactice,
ajută școlile în învingerea greutăților,
participă la cercurile de învățămînt po-
litic ale cadrelor didactice.
Organizațiile de partid din școală dis-
cută în adunări generale probleme spe-
cifice ale școlii: îndeplinirea hotărîrilor
luate în adunările de partid, ajutorarea
aceste lecții trebuie să fie organizate pe
linia consiliilor metodice.
Unele comitete raionale de partid se
suprapun organelor de învățămînt, rezol-
vînd problemele administrative și uitînd
de educația marxist-leninistă a cadrelor,
orientarea ideologică și politică a învăță-
mîntului etc.
Gazetele de perete ale organizațiilor
de bază P.M.R., ale organizațiilor de sin-
dicat și ale organizațiilor U.T.M. din
școli au obținut unele succese. Intr-o serie
de școli, p? lîngă gazetele obișnuite, or-
ganizațiile de partid și U.T.M scot ga-
zete satirice, ca : „Intîrziatul". „Ghim-
pele", „Viespea". De multe ori găsești
într-o școală 8-10 gazete ale elevilor, ceea
ce arată interesul tineretului pentru folo-
sirea presei ca mijloc de îmbunătățire a
muncii, dar acest elan se oprește adesea
în fata subaprecierii de către unele cadre
didactice si chiar de către unele organe
și organizații de partid a muncii cu ute-
miștii si pionierii.
Comitetul regional de partid a îndru-
mat comitetele raionale să selecționeze
în activul de partid comuniști din rindul
cadrelor didactice. Deși s-a făcut încă
puțin în această privință, sîntem pe un
drum bun.
Experiența dobîndită pînă acum. învă-
țămintele trase din aplicarea Hotărîrii
Comitetului Central al P.M.R. si a Con-
siliului de Miniștri din 16 august 1951
stau la baza activității organelor și or-
ganizațiilor de partid și U.T.M., precum
și la baza activității organelor de invă-
tămînt pentru pregătirea noului an școlar.
Activiștii comitetelor raionale de-partid
și, în special, membrii comitetelor raio-
nale dp partid și-au propus să stabileas-
că o legătură mai strînsă cu cadrele di-
dactice. să cunoască mai bine munca lor,
să le îndrume în diferitele probleme ale
politicii partidului nostru, să contribuie
la îmbunătățirea condițiilor de trai si de
muncă ale acestora.
încă de pe acum, comitetele raionale de
partid și comitetele raionale sindicale au
hotărît să formeze colective care să stea
de vorbă cu cadrele didactice în legătură
cu încadrarea acestora in diferitele forme
de învățămînt politic și sindical, respec-
tîndu-se cu strictete principiul liberului
consimtămînt, precum și încadrarea după
nivelul ideologic al fiecăruia. Va trebui
ca majoritatea cadrelor didactice care
n-au studiat temeinic Istoria P.C.U.S. si
Istoria P.M.R. să fie încadrate în aceste
cercuri. Pentru învățătorii și profesorii
care au studiat în mod organizat si te-
meinic Istoria P.C.U.S. și Istoria P.M.R.
se vor organiza cercuri de tip superior de
marxism-leninism și economie politică, de
încerc să aduc și eu o modestă contri-
buție la discuția inițiată de „Gazeta in-
vățămîntului" cu privire la. formarea co-
lectivului de elevi. Doresc însă mai ales
să învăț din experiența altor pedagogi,
sâ aflu căile pe care au obținut ei suc-
cese în rezolvarea acestei însemnat; pro-
bleme educative. Cînd am Început să ci-
tesc articolul tovarășului O. Safran, di-
rector al școlii medii nr. 11 de băieți din
București, care încearcă să dea unele in-
dioații asupra modului cum trebuie să se
poarte discuțiile, am avut impresia că voi
găsi expusa în rîndurile acelea o experi-
ență rodnică. Nu-mi închipuiam că luînd
cuvîntul la această discuție tovarășul Sa-
fran se va mulțumi să vorbească numai
despre felul cum trebuie puse problemele
ca să se nasca cu adevărat o discuție, o
ciocnire de păreri necesară pentru a lă-
muri o chestiune oarecare. Așteptam ca
tovarășul Safran să dea un exemplu per-
sonal. prin felul cutii ridică el problemele,
prin felul cum își prezintă propria sa ex-
periența. Dar n-a făcut aceasta. E drept
că el făgăduiește s-o facă intr-unui din
numerele viitoare. Bine și atunci, dar cred
că mai potrivit era să facă aceasta de
prima dată cînd a luat cuvîntul. Ceva
mai mult, vorbind despre necesitatea
unor ciocniri de păreri, tovarășul Safran
ajunge să pună în contradicție propriile
Iui idei. Astfel, el afirmă pe de o parte că
articolul tovarășului Bender „nu cheamă
la discuții", pentru ca mai la urmă să a-
firme că articolul „oferă perspectiva ne-
cesară pentru discutarea în condiții știin-
țifice a oricărei probleme ridicate".
Eu vreau să expun experiența mea cu
privire la un aspect al problemei colecti-
vului și anume, la fixarea unui obiectiv
concret drept tel comun al clasei și la
antrenarea elevilor în atingerea acestui
tel concret. Nu mai e nevoie să fac aici
teoria liniilor de perspectivă. E destul să
amintesc că, după cum în viafa noastră
personală este necesar să avem în orice
clipă un tel către care să tindem, care
adună toate eforturile noastre și le diri-
jează intr-o direcție bine determinată, tot
asemenea și o clasă de elevi se unește, iși
arlună forțele cînd toți elevii sînt dinami-
zati de dorința puternică să realizeze un
scop unic.
Dar pentru realizarea acestui scop unic
și îndepărtat este nevoie de o serie în-
treaga de scopuri apropiate, de o serie
întreagă de acțiuni coordonate, care pun
colectivul în mișcare și contribuie la rea-
lizarea scopului îndepărtat. Tocmai la a-
cest proces se referă Makarenko atunci
cînd vorbește despre legea mișcării îna-
inte a colectivului.
Am căutat să aplic cu perseverență, în
activitatea mea, această învățătură.
In vara anului 1952 mi s-a încredințat
conducerea taberei orășenești de pionieri
din orașul Cîmpulung. Au fost adunați
aci circa 150 de pionieri intra 9—14 ani,
băieți și fete, fiecare cu dorințele și obi-
ceiurile lui.
După primele zile, au început să parti-
cipe la activitățile din tabără din ce în
ce mai puțini copii. Nu știam ce să fac.
Organele de îndrumare și control au în-
cercat să mă ajute, dar nimeni nu-mi dă-
dea o soluție concretă.
M-am gîndit atunci că, deși activitatea
taberei se desfășoară într-un timp scurt,
este necesar să pun în fata copiilor un
obiectiv determinat, să-i adun într-un co-
lectiv cu un scop comun. Am făcut îm-
preună.cu elevii proiectul unei excursii la
Constanța. Era mare lucru pentru pionie-
rii mei de la poalele Pietrii Craiului, să
vadă Bărăganul, Dunărea, podul de la
Cernavodă, marea, să viziteze orașul
Constanta, să se plimbe cu vaporul. Toți
au primit această veste cu entuziasm —
dar plecarea la mare necesita fonduri.
Ne-am gîndit să ni le procuram cu aju-
torul unei serbări. Ne-am apucat de or-
ganizarea serbării — un obiectiv mai a-
propiat — fără a tulbura programul ta-
berei. Astfel, piesa, dialogurile, recitările
constituiau preocuparea cercului literar;
exercițiile gimnastice, piramidele, dansu-
rile formau preocuparea cercului sportiv ;
corul și alte manifestări muzicale erau
preocuparea cercului muzical; decorurile,
afișele, programele constituiau preocu-
parea cercului artistic. Toate acestea au
înviorat activitatea din tabără. Acum ve-
neau ia noi chiar mai mulți copii decît
acei ce se înscriseseră și toți erau plini
de entuziasm.
Serbarea a fost foarte reușită. Am pre-
zentat-o de cîteva ori și am izbutit să
stringem o sumă suficientă pentru excur-
sie.
In cadrul muncii pentru pregătirea ex-
cursiei, in tabără s-a stabilit un complex
de activități care a dus la o țesătură de
interese și sarcini mari sau mărunte,
toate îndreptate către scopul final — ex-
cursia. Aceasta a fost deosebit de intere-
santă In acest fel, fixarea unei nă-
zuințe comune, în care să se contopească
interesele individuale cu cele ale colecti-
vului. mi-a îngăduit să obțin rezultate
bune chiar si ln condițiile activității In
tabără, deci cu elevi care aveau să-și pe-
treacă timpul împreună numai cîteva săp-
tămini. Cu atît mai bune rezultate se pot
obține datorită acestui mijloc în activita-
tea educativă din școală.
In anul școlar 1953—1954 am lucrat
ca diriginte al anului IV „C“ de la_ școala
pedagogică din Cîmpulung. Nimeni nu
consimtise să primească această sarcină,
deoarece elevii acestui an erau socotiti
cel mai greu de condus, cei mai dezordo-
nati și nedisciplinati.
Mi-am propus să discut deschis cu ele-
vii despre lumina in care este văzută cla-
sa lor. Le-am arătat că muiți profesori nu
vor să lucreze cu ei, deoarece știu că nu
prea sînt băieți de treabă. Aceasta le-a
dat de gîndit. Secretarul U.T.M. pe școa-
lă. elev în această clasă, s-a ridicat și, în
numele colegilor săi. m-a rugat să pri-
mesc dirigenția, nrălîndu-mi că ei sînt
hotăriti sa-și schimbe atitudinea. In fața
elevilor s-a conturat atunci țelul pe care
trebuiau să-l atingă — să dovedească tu-
turor că ei pot deveni elevi fruntași. Ho-
tărîrea lor m-a impresionat și m-a deter-
minat să muncesc cu entuziasm. să-J ajut
să-și realizeze telul. Convorbirea sinceră
pe care am avut-o atunci cu elevii, ca și
altele care au urmat ne-au apropiat mult.
Elevii anului IV „C“ au pornit la drum
hotăriti să obțină succese în munca lor.
Această hotărire a însuflețit pe fiecare
elev, a constituit o chemare pentru clasa
întreagă. Si elevii au izbutit, și-au atins
telul.
Activul clasei sezisa cea mai mică
abatere și simțea datoria s-o înfiereze pe
loc, uneori chiar în timpul lecției, alte
ori la ședința de analiză a muncii. Orice
notă rea constituia o problemă a colecti-
vului. Toti elevii se simțeau mobilizați în
acțiunea de îndreptare a ei, ajutind pe
elevul rămas în urmă să-și pregătească
temeinic lecțiile, să-și întrebuințeze cu fo-
los timpul liber, să respecte disciplina.
Toate acestea au contribuit mult la ridi-
carea nivelului la învățătură al elevilor,
la îmbunătățirea comportării, la închega-
rea strînsă a colectivului.
Fără îndoială, lucrurile n-au mers de
la sine. Fixarea unui tel și mobilizarea
elevilor pentru atingerea lui constituie un
fapt important, dar nu este destui. Ur-
mează organizarea și coordonarea unui
complex întreg de acțiuni mai mari sau mai
mici. dirijate spre realizarea țelului co-
mun. E vorba aci de fixarea și respecta-
rea cu sfințenie a unui regim precis de
muncă, de coordonarea activității colecti-
vului de profesori, de unitatea cerințelor
adresate elevilor, de crearea unei opinii
sănătoase a clasei, de ajutorul individual.
AL.
BUNESCU
profesor la școala pedagogică
din Cîmpulung,
materialism
ric. Trebuie
convingere,
profesor să
dialectic și materialism isto-
dusă o asemenea muncă de
incit fiecare învățător sau
studieze marxism-leninismul
individual sau în cercurile organizate pe
linie de partid sau sindicală.
Este bine ca pentru tinerea la curent
a cadrelor didactice cu problemele vieții
internaționale să se tină săptămînal în
școli informări politice organizat? de
către organizațiile .de partid sau organi-
zațiile de sindicat, iar la ședințele lunare
cu directorii să se facă expuneri privind
diferite probleme ideologice sau de Poli-
tică' internațională.
Este necesar ca filiala regională a
S.R.S.C. să studieze forma de organizare
a unui ciclu de conferințe cu caracter ști-
ințific pentru cadrele didactice. în legă-
tură cu problemele de materialism dialec-
tic si istoric, de economie politică, de
politică economică, de pavlovtsm etc.
Cultivînd în rîndul oamenilor muncii
de la orașe și de la sate un sentiment
de stimă, de respect pentru cadrele di-
dactice. de prețuire a contribuției lor la
opera de construire a socialismului, co-
mitetele raionale de partid și organiza-
țiile de bază vor face ca pedagogii să-și
poată desfășura cu succes activitatea de
educație comunistă a tinerei genenatii.
cadrelor tinere, educația politică a
lor la lecții etc.
Școlile sînt sprijinite de către
nizațiile de partid din comune și
elevi-
orga-
sate.
Malu,
Organizația de bază din comuna
raionul Giurgiu, de pildă, a prevăzut în
planul de muncă pe trimestrul III proble-
me privitoare la deschiderea noului an
școlar și la activitatea organizațiilor
U.T.M. și de pionieri din școli. Instruc-
torul comitetului raional P.M.R. tine o
legătură strînsă cu cadrele didactice și le
ajută în rezolvarea problemelor. Multe
organizatii de partid din comunele și sa-
tele unde nu sînt organizații de bază în
școli se interesează de primirea de can-
didați din rîndurile celor mai buni și mai
devotati pedagogi.
Dar în munca de partid din școli există
încă o serie de lipsuri. Unele organizatii
de bază din școli își confundă munca cu
munca consiliilor pedagogice. De exem-
plu, organizația de bază de la școala me-
die de băieți din Giurgiu îsi propunea
într-un plan de muncă să organizeze lec-
țiile în cadrul cercuri lor-metodice, deși
Un.a din problemele cele mai importan-
te ce vor fi discutate cu prilejul consfă-
tuirilor raionale ale cadrelor didactice din
vara aceasta este problema planificării
muncii în anul școlar 1955/1956. O deo-
sebită atenție trebuie să se acorde discu-
tării acestei probleme în secția învățăto-
rilor care predau la clasele 1—IV, de-
oarece in noul an școlar aceștia iși vor
organiza activitatea după un nou plan de
învățămînt și după o programă revizuită,
conform acestui plan.
Revizuirea programei a avut în vedere
întărirea caracterului practic ai învăță-
mintului nostru și iniălurarea supraincăr-
cării elevilor. Totodată, s-a adăugat o
parte în întregime nouă — programa
pentru lucru manual ș,i lucrări practice
pe parcela școlară
In cadrul orelor de? lucru manual, ele-
vii iși însușesc cele mui ușoare metode de
prelucrare a materialelor, cu ajutorul ce-
lor mai simple unelte; dobîndesc o serie
de noțiuni concrete despre mărime, formă,
culoare, greutate, volum etc.; capătă in-
demînarea de a executa material didactic
simplu, necesar în predarea diferitelor o-
biecte de învățămînt.
Vara, pe parcela experimentală
Activitatea practică de vară pe parcela
experimentală are o deosebită impor-
tantă. Ea dă elevilor prilejul să cunoas-
că toate lucrările de îngrijire a plante-
lor pînă la maturitate, să cunoască re-
zultatele recoltării si odată cu aceasta,
să-și dea seama de valoarea experiențelor
întreprinse.
Multi profesori de științe naturale și
directori de școli au organizat în ața fel
munca pe timpul vacantei, îneît culturile
capătă îngrijirile necesare la timp, iar
elevii își complectează cu temeinicie cu-
noștințele însușite în cursul anului șco-
lar. De exemplu, pe parcela experimen-
tală a școlii mixte nr. 9 din Craiova,
plantele sînt îngrijite în mod excepțional.
Pe această parcelă sînt sădiți pomi fruc-
tiferi (peri, calși. nuci etc.) aitoiți cu cele
mai alese soiuri. Un loc însemnat este
rezervat cultivării smeurei, coacăzelor
negre și mai cu seamă căpșunilor. S-au
cultivat, de asemenea, porumb, grîu, car-
tofi, bumbac, fasole, alune de pămînt,
dovleci, pepeni verzi șl galbeni, roșii,
vinete, ardei, rădăcinoase, plante textile,
medicinale etc.
Ceea Ce te izbește de la prima vedere
este buna îngrijire a plantelor. In ade-
văr, pe suprafața de peste un pogon, cît
ocupă parcela experimentală, nu găsești
o buruiană. Plantele sînt așezate la dis-
tantă potrivită unele de altele, spre a
avea spațiu și lumină suficientă. Roșiile
sînt copilite, ciupite, legate și îngrijite
fiecare în parte. Din primul moment
rămîi uimii de vigoarea plantelor și de
cantitatea și calitatea roadelor pe care le
poartă. La roșii, fructele obișnuite sînt
de 4—600 grame. Vinetele sînt si ele
adevărate minuni. Floarea soarelui are
niște capitule cît roata carului si fără
nici un fruct lipsă.
Cum s-a ajuns la asemenea rezultate?
Tovarășul Cazacu. directorul școlii, care
este în același timp și profesor de stiinte
naturale, a căutat să arate elevilor în
mod concret condițiile de care depinde o
recoltă bogată, mijloacele prin care se
asigură aceste condiții. De cu toamnă,
împreună cu elevii săi, a săpat pămîntul
cu casmaua, îngropînd sub brazdă gunoi
de grajd. Astfel, în primăvară, semănă-
turile s-au făcut în pămînt îngrășat. In
afară de aceasta, la răsăditul roșiilor,
vinetelor etc., s-a folosit o metodă spe-
cială. S-au făcut gropi asemănătoare cu
cale pentru pomi, a-a pus In fund gunoi »i
deasupra un strat de pămînt. In acest
strat s-a răsădit planta. Ln felul acesta,
s-au asigurat îngrășăminte!? necesare
plantelor. Pentru a da plantelor apa de
care au nevoie, s-au construit cu ajuto-
rul elevilor două bazine în care apa se
încălzește la soare, pe aici este trimisă
prin șănțulețe să. iritoib? solul în care
plantele iși au răsfiipte rădăcinile.
Dușmanii obisnuiti ai culturilor- de pe
parcelele școlare, buruienile, nici nu sînt
lăsate să-si scoată capul. Cum apar, ime-
diat sînt distruse prin plivit sau prin
prașile. De asemenea, insectele dăună-
toare — coropișnita. omizile, cărăbușii
și larvele lor etc. — au fost energic și la
timp combătute.
Tovarășul profesor Cazacu a căutat și
o metodă de a obține roade miai tim-
purii. Astfel, s-a gîndit să înlăture din
viata plantei greutățile perioadei de
adaptare de la viata de răsadniță la viata
în terenul deschis. In acest scop, mai
toate răsadurile au fost pregătite de tim-
puriu în parașute de hîrtie. un fel de ghi-
vece nutritive, și apoi mutate pe teren
încă de la începutul lui mai. Pentru a
feri plantele de curentii reci și de bruma
care mai cădea in fiecare noapte, profe-
sorul a construit, împreună cu elevii, niște
cutii cu pereții de lemn și cu fundul de
sticlă, pe care le-a aplicat pe fiecare răsad
în parte. Prin aplicarea acestor capace,
plantelor proaspăt mutate din răsadniță
li s-au creat condiții asemănătoare cu
cele pe care le aveau înainte si astfel
ele nu si-au încetat creșterea si dezvol-
tarea. Cînd timpul s-a încălzit, aceste
cutii au fost scoase. Prin această meto-
dă s-au obținut roade cu cîteva săotă-
mîni mai devreme decît în grădinile obiș-
nuite.
Dar elevii nu lucrează numai la scoală.
Fiecare elev a primit răsaduri din răsad-
nițele scolii cu obligația dela le răsădi
acasă. în grădinile părinților, a le îngriji,
a face observatii asupra lor și a aduce
la cunoștința școlii rezultatele obținute.
Terenul experimental al școlii mixte
nr. 9 din Craiova este un model de cul-
tură nu numai pentru școlile din oraș,
ci și pentru întreaga populație din car-
tierul în care se găsește școala, și chiar
pentru grădinarii profesioniști.
O. BAR BL'
Materialul cuprins în programă ține
seama de particularitățile de virstă ale
copiilor, pornind de la ușor la greu, de
la simplu la ccmpus. De exemplu, pentru
clasa l-a sînt prevăzute la lucru ma-
nual lucrări ușoare din hîrtie, carton, ar-
gilă sau plastilină, ață sau lină groasă.
In cadru! activităților pe parcela școlară
sint prevăzute lucrări prin care elevii vor
invăta să facă straturi, să semene ceapă,
usturoi, morcovi, ridichi, să protejeze
plantele în timpul iernii prin acoperirea
cu paie sau frunze, să strîngă semințe,
să le selecționeze, să urmărească dezvol-
tarea unor plante și să le îngrijească la
coltul naturii vii și pe parcelă.
In orele de lucru manual la clasa a
Il-a se continuă executarea unor lucrări
din hîrtie, carton, plastilină, argilă, lină
și ață groasă, pănuși de porumb, papură,
paie și se introduce pentru fete cusutul
pe pînză cu ață colorată, cusătură înaintea
și în urma acului, cusutul nasturilor. In
această clasă crește și volumul lucrărilor
practice pe parcela școlară. Elevii clasei
a Il-a trebuie să participe la diferite lu-
crări de recoltare a zarzavaturilor de
toamnă, de acoperire a culturilor de toam-
nă cu un strat de protecție (frunze, paie),
d; îngrijire a pomilor, de săpare a stratu-
rilor. Ei vor învăța să semene ceapă, us-
turoi, mazăre, fasole, să plivească buru-
ieni. să prăsească și să rărească diferite
plante de cultură, să observe dezvoltarea
plantelor. Lucrări și observatii asemănă-
toare vor face elevii clasei a Il-a și la
coltul naturii vii.
Cunoștințele și deprinderile ciștigate în
primele două clase se lărgesc și se adîn-
cesc in clasele a IH-a și a IV-a. Elevii
clasei a TI l-a vor executa obiecte mai
complicate din carton și din hîrtie. dife-
rite lucrări simple din lemn (lădfțe, ghi-
vece nutritive, policioare) precum și ma-
terial didactic simplu, necesar în preda-
rea aritmeticii, geografiei etc. De aseme-
nea, în această clasă se vor face împleti-
turi din ață și lînă (fulare, pungiiHte etc),
diferite cusături pe pînză, precum și îm-
pletituri din pănușe, paie, nuiele (coșuri,
pălării, rogojini etc.j.
Elevii trebuie să cunoască muncile a-
gricole caracteristice anotimpurilor, să
selecționeze semințe și să încerce puterea
lor de germinație, să îngrijească pomii
și animalele, să execute lucrări de pole-
nizare artificială la floarea soarelui și la
secară, să cunoască plantele medicinale,
să le culeagă, să le conserve, să execute
lucrări de pregătire a platformei de gu-
noi. a straturilor etc.
Elevii clasei a IV-a vor executa lucrări
și mai complicate. In orele de lucru ma-
nual vor lega cărți, vor executa lucrări
din lemn (jucării, lădite pentru flori,
rame, policioare, fluiere, moriști, săniuțe
etc.). Cunoștințele căpătate în clasele an-
terioare se lărgesc și se aplică acum în
executarea diferitelor lucruri necesare !n
gospodărie: coșuri, perii, tălpi pentru
pantofi din panuse, rogojini, pălării, șter-
gătoare etc. De asemenea, în clasa a IV-a
se vor dezvolta deprinderile ciștigate de
eleve în ceea ce privește împletitul din
lînă cu croșeta șl cu cîrlige. Elevele vor
executa fulare, ciorapi, vor coase șerve-
tele, șortulete cu model după desen sau
cu cruciulițe, vor festona gulerașe etc.
In clasa a IV-a crește și volumul lucră-
rilor care trebuie efectuate pe parcela
școlară. Astfel, pe lîngă lucrările înca-
drate în planul de cultură al parcelei, ele-
vii vor face și mici experiențe pentru a-și
da seama de superioritatea metodelor a-
grotehnice înaintate. De pildă, vor semă-
lătrat
na porumb în cuiburi dispuse în pă
și în rînduri, griu în rinduri simple
încrucișate, pe sol îngrășat și sol lipsit
de îngrășăminte etc.
și
Programa are și o anexă care indică
un minimum de materiale și unelte ne-
cesare pentru lucrul manual și pentru
lucrările practice pe parcela școlară.
Programa prevede repartiția orelor
pentru diferite activități în cadrul lucru-
lui manual, precum și pantru lucrările
practice pe lotul școlar.
Deși în planul de invătămînt orele de
lucru manual sînt trecute împreună cu
cele de lucrări practice pe narcelă, in pro-
gramă aceste lucrări sînt incluse în capi-
tolul privitor la științele naturii, deoarece
conținutul lor este strîns legat de mate-
ria predată în cadrul lecțiilor de
naturii.
Notarea elevilor pentru aceste
tăii se va face la rubrica din
științele
aclivi-
catalog
„Lucru manual și lucrări practice" și nu
la științele naturii.
Cabinetele pedagogice și cercurile pe-
dagogice, ca și comisiile metodice d’n
școli ap datoria să acorde un ajutor cit
mai concret învățătorilor în organizarea
orelor da lucru manual și a lucrărilor
practice pe parcela școlară, organizind
în acest scop lecții, seminarii, demonstra-
ții practice etc.
vacanței
un mi-
Perioada
de vară este
nunat prilej pentru a
antrena cît mal mulți
elevi în însemnata
ramură sportivă pe
care o constituie îno-
tul.
In clișeu: Aspecte
de la școala de înot
pentru elevi care a
fost organizată In
vara aceasta la Ștran-
dul Tineretului din
Capitală.
Pag. 4-a
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
10 ani de la eliberarea Coreei
Dezvoltarea științei în Coreea
Paporul coreean are tradiții de cul-
tură si știinta cu care se poate mîndri
în tata lumii întregi. Astfel, în Coreea
există unul dintre cele mai mari si mai
vechi observatoare astronomice — obser-
vatorul Cern Sen De, din perioada lui
Sili. In Coreea a to^t creată ediția De
Dean Ghen o enciclopedie a culturii
budiste din perioada lui Core — au fost
inventate litere de tipar din metal, a fost
fabricată minunata faianță cu smalț al-
bastru. In timpul războiului de Ia Im-
dimsc, în Coreea s-au construit cuirasate
„corăbii-broască țestoasă". Toate acestea
sint realizări vestite ale științei si cul-
turii Coreei antice.
Dar aptitudinile poporului corean, care
se exprimă în toate aceste realizări, nu
s-au putut dezvolta în mod liber în pe-
rioada de putrefacție a feudalismului,
nici în timpul jugului colonial japonez.
Numai în condițiile regimului de demo-
crație populară, instaurat în partea de
nord a tării după eliberarea ei la 15
august 1945. cultura si știința națională
coreeană au pornit pe calea unei dezvol-
tări libere. Grija Partidului Muncii din
Coreea, a guvernului Republicii și a iu-
bitului ci conducător Kim Ir Sen si mai
ales încheierea în mart'e 1949 a Conven-
ției cu privire Ia colaborarea economică
și culturală între Coreea si U.R.S.S. au
constituit chezășia dezvoltării economici,
culturii si științei coreene.
• In perioada construct ei pașnce, după
eliberarea tării, s au înființat multe insti-
tuții de învătămint si instituții culturale
de masă. In multe domenii ale stiintei
savantii au obtinut succese remarcabi'e.
Ln Coreea de sud, imperialiștii amci;'
câni și siugi'e lor au promovat o po’i’ică
colonială antipopulară. In aceste condiții,
în fata poporului coreean si a Partidului
Muncii s-au pus sarcini mari cu privire
la construcția economiei naționale, pem
tru întărirea bazei democratice a tării și
pentru reunificarea piașnică a patriei.
Alături de întregul popor muncitor din
Coreea, și oamenii de știință din Republi-
că și-au pus eforturile si aptitudinile lor
creatoare în slujba realizării acestor sar-
cini. Ca dovadă not fi citate numeroase
înfăptuiri ale oamenilor de stiintă core-
eni.
La 25 iunie 1950, imperialiștii amerb
cani. ducînd de frîu clica de marionete
a lui Li Sîn Man, au săvîrșit o incursi-
une armată împotriva părții de nord a
Republicii. In urma bombardamentelor
barbare ale aviației inamice au fost dis-
truse si arse uzine si fabrici, printre care
Combinatul chimic din Hinam — o mîndrie
a poporului coreean — uzina metalur-
gică din Hvanhe si sute de alte între-
prinderi ale economiei naționale. Au fost
transformate în ruine zeci de instituții
de învătămint superior și institute știin-
țifice, printre care Universitatea „Kim
Ir Sen", construită de poporul coreean.
Luptînd pe front si în spatele fron-
tului. oamenii de stiintă au depus toate
eforturile pentru a obține victoria în răz-
boi. In situația grea creată de bombar-
damentele neîntrerupte si de focul de
artilerie, de lipsa de utilai și de cărți,
învingînd toate dificultățile și lipsurile,
ei au continuat să desfășoare cu perse-
verentă cercetările științifice și au obti-
nut mari succese pe frontul științei.
Academicianul profesor Pak Si Hen,
studiind de pe pozițiile marxism-leninis-
mului prețioasa moștenire culturală a
poporului coreean, a publicat lucrarea
„Problemele moștenirii și dezvoltării tra-
dițiilor culturii naționale". Academia de
științe a Republicii Populare Democrate
Coreene a organizat pe scară largă gru-
pe de cercetare a raioanelor în care s-au
dat luptele memorabile de partizani de
sub conducerea mareșalului Kim Ir Sen
— conducătorul iubit al poporului core-
ean și eroul legendar al acestui popor.
Oamenii de știință din domeniul ști-
ințelor sociale au aplicat în mod crea-
tor, Ia realitatea concretă a R.P.D.
Coreene, tezele și principiile generale ale
marxism-leninismuilui, desfășurîndu-și în
mod activ munca științifică în numele
victoriei în război și alrefacerii economiei
naționale a Republicii. In domeniul știin-
Palatul Națiunilor
din Geneva, care a
găzduit nu de mult
istorica întîlnire a
celor patru șefi de gu-
verne. întîlnire care
a însemnat o cotitură
în viata internațio-
nală, găzduiește a-
cum conferința inter-
națională tetinico-științificâ pentru folo-
sirea pașnică a energiei atomice. La a-
ceastă conferință, convocată conform ho-
tărârii din 4 decembrie a celei de a IX-a
sesiuni a Adunării Generale a Organiza-
ției Națiunilor Unite, participă peste 1000
oameni de șt intă din 72 de țări. printre
care: U.R.S.S., R.S.S. Ucraineană, R.S.S.
Bielorusă, S.U.A., Anglia, Franța. Cana-
da. India, Polonia, Cehoslovacia, Romînia,
Ungaria. Iugoslavia, Japonia, Austria și
altele.
Această conferință, socotita de presa
din occident ca „cea mai mare conferință
științifică a tuturor timpurilor", a primit
mesaje de sa.lut din partea șefilor gu-
vernelor celor patru puteri. In mesajul de
salut trimis de N. A. Bulgărim se spune:
„Guvernul sovietic își exprimă speranța
că conferința Va constitui un mare pas
înainte pe calea dezvoltării colaborării
științifice internaționale în domeniul a-
plicării energiei ntom:ce în scopuri paș-
nice și urează conferinței tot succesul în
înfăptuirea acestei sarcini nobile".
Cu ani în urmă, vestea descoperirii
unei noi energii, energia atomică și stu-
diile despre foloasele utilizării acestei
energii, deși abia la început, au creat
nadeidea deschiderii unei noi ere pentru
șîimtă. Dar „ciuperca" de gaze a explo-
ziei primei bombe atomice experimenta-
ta la Los Alamos și apoi victimele
bombardamentului atomic de la Hiroshi-
ma i-au făcut ne oameni să-și dea seama
că această uriașă descoperire a zilelor
noastre poate deveni una din cele mai dis-
trugătoare arme, dacă o forță mai puter-
nică nu i se va opune, forța unită a
popoarelor ce luptă pentru pace, pentru
interzicerea armei atomice și folosirea
țelor naturii, docentul Pak Thia Hun și-a
terminat lucrarea despre caracterul re-
giunilor fizico-geografice ale Coree: și a
dat, prin aceasta, fundamentarea teore-
tică a modificării împărțirii administra-
tive a tării.
In domeniul științelor tehnice, oameni'
de stiintă au urmat în mod concret, în
munca lor. indicațiile lui Kim Ir Sen,
care a arătat la o consfătuire a savan-
tilor că fără asigurarea unei strînse
legături între teorie și practică, fără co-
laborarea creatoare a oamenilor de ști-
ință cu cei din producție, nu este de
conceput progresul stiintei si al tehnicii.
Oamenii de știintă și-au instalat labo-
ratoarele chiar în secțiile întreprinderi-
lor, au participat la consfătuirile de pro-
ducție, au studiat împreună cu muncitorii
fruntași noile procese de muncă și noile
metode ale tehnologiei, au inventat noi
mașini si instrumente. De asemenea, oa-
menii de stiintă au participat direct la
producție, desfăsurîndu-și munca experi-
mentală în condiții de producție. Firește
că această organizare a muncii științi-
fice a asigurat o legătură indisolubilă în-
tre temele lucrărilor ști nțifice și proble-
mele de producție ale întreprinderilor in-
dustriale.
In afară de aceasta, cu ajutorul nemij-
locit al specialiștilor sovietici si prin
eforturile creatoare ale oamenilor de sti-
indă coreeni, au fost introduse în cele
mai importante întreprinderi o serie de.
realizări tehnice înaintate.
Totodată, oamenii de stiintă coreeni
au dat o fundamentare teoretică strălu-
citelor inițiative si propuneri ale frun-
tașilor în producție, renlizînd prin acea-
sta colaborarea între stiintă și tehnică și
desfășurînd munca de popularizare a
acestor propuneri.
Trebuie menționate, de asemenea, rea-
lizările în domeniul științelor agricole
și al științelor medicale.
La asigurarea dezvoltării continue a
stiintei coreene a contribuit într-o mă-
sură însemnată înființarea si dezvoltarea
Academiei Republicii Populare Demo-
crate Coreene. Insusi faptul că Academia
a fost creată în focul războiului — feno-
men posibil numai în condițiile minuna-
tului regim de democrație populară — a
fost rezultatul grijii partidului și a con-
ducătorului său pentru progresul și dez-
voltarea culturii și stiintei, rezultatul
politicii juste a guvernului.
In partea de nord a Republicii, elibe-
rată de sub iugul japonez dp către Ar-
mata Sovietică, unde s-a instaurat pu-
terea cu adevărat populară, prin politica
justă a Partidului Muncii din Coreea si
a guvernului, chiar în condițiile grele
de război au fost obținute mari realizări
în domeniul stiintei.
Astăzi, după terminarea războiului,
oamenii de stiintă ai Republicii își pun
toate cunoștințele si toate aptitudinile lor
în slujba operei dp refacere si dezvoltare
a economiei naționale, a întăririi bazei
democratice în partea de nord a Repu-
blicii. a unificării pașnice a patriei.
Munca științifică desfășurată în perioada
de după război întărește realizările obți-
nute în timpul războiului. In fata acestei
munci se deschid perspective minunate,
care permit înflorirea rapidă a stiintei
coreene datorită grijii neprecupețite a
partidului și guvernului și puternicelor
legături economice și culturale cu Uni-
unea Sovietică și cu celelalte țări din la-
gărul socialismului.
Copii coreeni in mijlocul pionierilor romlni,
în tabăra de la Mamaia
Energia atomică
energiei atomice spre binele și progresul
omenirii.
Acum un an, opinia publică mondială
împărtășea cu bucurie știrea că în Uniu-
nea Sovietică s-a pus în funcțiune prima
centrală atomo-electrică din lume. Anun-
tindu-si participarea sa la conferința a-
tomlștilor de la Geneva, Uniunea Sovieti-
că, consecventă dorinței sale de colabo-
rare internațională, a arătat că este gata
sa împărtășească la Geneva experiența
acumulată de savantii și tehnicienii so-
vietici în construirea și funcționarea a-
cestei prime centrale electrice industriale
din lume acționată pe bază de combusti-
bil nuclear.
De aceea nu este de mirare că atît co-
municările savantilor sovietici la confe-
rința de la Geneva cît și pavilionul sovie-
tic de la expoziția nucleară internațională
care s-a deschis în acest oraș stîrnesc
interesul și atenția tuturor participantilor.
Referatul savantilor sovietici D. Blohintev
si N. Nikolaev, intitulat: „Prima centrală
atomo-eleci.rică industrială din U.R.S.S.
și căile de dezvoltare a energeticii ato-
mice" și discuțiile care au urmat au fost
calificate de ziarele elvețiene ca și de
alte publicatii din occident drept un eveni-
ment de o deosebită importantă în isto*
ria colaborării științifice internaționale.
In expunerea sa, profesorul D. Blohin-
tev a arătat că această centrală reprezin-
tă o bază reală pentru dezvoltarea energe.
ticii atomice în U.R.S.S., iar experiența
funcționării ei poate fi utilă și altor țări
care intenționează să pășească Pe calea
unei folosiri largi a energiei atomice în
scopuri pașnice.
Discuțiile purtate pe marginea rapor-
tului au fost deosebit de vii. Presa elve-
In înfîmpinarea celui de al IV-lea Congres al S. M. I,
Activitatea comitetului sindical al muncitorilor
din Învățămînt din regiunea Suceava
Intîmpinînd cel de al IV-lea Congres al
S.M.L, organele si organizațiile sindicale
ale muncitorilor din învătămint îs1 inten-
sifică activitatea, căutînd să-și îndeplinea-
scă în cit mai bune condiții sarcinile.
De curînd. la CC. al S.M.L s-a anali-
zat activitatea desfășurată de comitetul
sindical al muncitorilor din învătămint
din regiunea Suceava cu privire la pregă-
tirea deschiderii noului an școlar. Anali-
za a arătat că. intens:ficindu-si eforturile
în muncă, organele și organizațiile sindi-
cale din regiunea Suceava se pregătesc
să îmtîmpine cu cinste cel de al IV-lea
Congres al S.M.L. acordînd o atentie deo-
sebită, în primul rînd, problemelor privi-
toare la deschiderea noului an școlar. In
acest scop, comitetul sindical regional
împreună cu sect a de învătămint a regiu-
nii Suceava au întocmit încă din timpul
anului școlar trecut un plan de muncă,
în care s-au prevăzut o serie de măsuri
concrete. Acest plan de muncă a fost pre-
lucrat în ședința cu președinții comitete-
lor sindicale raionale și cu șefii secțiilor
de învătămint. Tot în scopul organizării
munci: pentru deschiderea noului an șco-
lar, comitetul sindical regional a analizat
în cadrul unei ședințe cu președinții co-
mitetelor smdicale raionale acțiunile în-
treprinse de comitetul sindical din raionul
Gura Humorului. Această analiză a pri-
lejuit un schimb de experiență între orga-
nele sindicale și a contribuit la, iusta lor
orientare în munca pentru pregătirea des-
ch'derii anului școlar.
Organele sindicale din învățămînt din
remunea Suceava au dat o atentie deose-
bită bunului mers al lucrărilor de cons-
trucție a localurilor de scoală din fondul
central și prm autoimpunere. Ele au mo-
bilizat cadrele didactice în munca de lă-
murire în mijlocul cetățenilor. Ca urma-
re, numeroși cetățeni au muncit voluntar
la construirea localurilor școlare, trans-
portînd materiale, executînd diferite lu-
crări etc.
In cele mai multe scoli din .regiunea
Suceava, lucrările de reparare și curățire
au fost terminate. La aceasta au contri-
buit și comitetele sindicale, care au acor-
dat școlilor un ajutor însemnat în această
privință. Astfel, comitetele sindicale din
raioanele Suceava. Cîmpulung. Fălticeni
și Rădăuți. împreună cu inspectorii șco-
lari, au îndrumat si au controlat pe te-
ren activitatea directorilor de scoli si a
cadrelor didactice pentru pregătirea școli'
lor în vederea deschiderii anului școlar.
Numeroși directori de scoli, sprijiniți de
organizațiile sindicale, s-au preocupat de
repararea si confecționarea mobilierului
prin posibilități locale, antrenind în acea-
stă acțiune un mare număr de părinți.
De asemenea, directorii școlilor au arătaț
o mare atentie reparări S' confecționării
materialului didactic. Asa stau lucrurile,
de exemnlu, la școlile din comunele Po-
jorîta, Sîhla, Sulița. Rominești etc.
Comitetul sindical regional a acordat
un ajutor însemnat sectei de învătămmt
în ceea ce privește încadrarea școlilor cu
BIBLIO
ț IN COLECȚIA SOCIETĂȚII
1	DE ȘTIINȚE ISTORICE
a ȘI FILOLOGICE VOR APARE:
| Acad. prof. P. CONSTANTINESCU-
* IAȘI: Realizările istoriografiei romî-
ț ne între 1945-1955.
î VASILE MAC1U : Condițiile interne
J ale războiului de independență a
I Romîniei.
* N. ADAN1LOAIE : Boierii și răscoa-
P la condusă de Tudor Vladimirescu.
ii' EMIL MÂNU: Contribuții la cunoaș-
# terea vieții și operei Iui Traian De-
f metrescu.
1	* * ★ Limbă șl literatură (colabo-
i	rează : acad. Emil Petrovici, acad
i	D. Panaitescu-Perpessicius, acad.
1	Tudor Vianu, acad. Alex. Graur, D.
j	Macrea, I. C. Chițimia, I. Coteanu,
j	Valentin Lipatti, Ovidiu Drimba,
i	N. I. Barbu, G: C. Nicolescu, Vale-
i	riu Ciobanii, Alex. Bistrițeanu, Ion
|	Negoescu, Gh. Bulgăr, Emil Mânu,
Ion Brăescu, Toma Măruță, Emilia
।	Milicescu, M.aria Luiza Ungureanu,
i	Victor Kembach).
— — - — - - . ,
în slujba omului
tiană subliniază dorința sinceră a Uniu-
nii Sovietice cu privire la realizarea unui
larg schimb de informatii pe tărîmul fo-
losirii pașnice a energiei atomice. După
cum se știe, Uniunea Sovietică acordă
de pe acum ajutorul său tehnico-știintific
mai multor țări. Potrivit acordurilor în-
cheiate între U.R.S.S. și China, Polonia,
Cehoslovacia, Republica Democrată Ger-
mană, Romînia, Bulgaria. Ungaria,
U.R.S.S. va livra în anii 1955-1956 aces-
tor tari reactori atomici experimentali
pentru cercetări fizice precum si accelera-
tori de particule elementare, împreună cu
întreaga documentație tehnico-știintifică.
U.R.S.S. va acorda acestor țări ajutorul
necesar pentru montarea aparatajului și
pregătirea cadrelor de specialiști Toate
acestea vor contribui ln un progres con-
tinuu în ceea ce privește folosirea ener-
giei atomice în scopuri pașnice.
Făcînd o apreciere asupra răspunsurilor
date de savantii soyietici pe marginea nu-
meroaselor întrebări puse cu prilejul ra'
portului, ziarul „Tribune de Geneve" scrie:
„Reiese din răspunsurile atomistului rus
că Uniunea Sovietică este bine informată
și echipată în domeniul reactorilor".
După raportul prezentat de delegația
sovietică, au fost prezentate rapoarte a-
supra construcției de centrale atomice de
către oamenii de știintă din Statele U-
nite si Anglia.
. Un interes deosebit în rîndurile partici-
panților la conferință a stîrnlt, comuni-
carea „Statistica urmelor fotografice de
fisiune si determinarea parcursului frag-
mentelor", expusă de losif Auslender, de
la Institutul de fizică al Academiei Re-
publicii, Populare Romîne. Comunicarea,
concepută de losif Auslender împreună cu
cadre calificate. în asigurarea stabilității
și continuității în muncă a învățătorilor
și profesorilor.
Pentru îndeplinirea legii cu privire la
obligativitatea învătămîntului elementar,
organizațiile de bază sindicale au antre-
nat învățătorii să viziteze viitorii elevi ai
claselor I-a, să ducă o intensă muncă de
lămurire în rîndurile părinților, pentru a
se asigura astfel cuprinderea în scoală a
tuturor copiilor de vîrstă școlară. O mun-
că rodnică. în această privință s-a desfă-
șurat în comunele Copălău, Sîhla, Romî-
nești, Cristesti etc.
Comitetele sindtoale raionale s-au pre-
ocupat si dc pregătirea pedagogică a ca-
drelor didactice pentru noul an școlar.
Astfel, ele au ajutat secțiile de învătămint
să organizeze consultatii în sprijinul ca-
drelor didactice cuprinse la cursul d“ per-
fecționare. le-au asigurat acestora condi-
ții bune de studiu, le-au pus la dispoziție
material bibliografic, au organizat o bo-
gată activitate culturală
De asemenea, comitetele sindicale ra-
ionale se îngrijesc si de pregătirea cons-
fătuirilor raionale din august. Astfel, au
întocmit, împreună cu secțiile raionale de
învătămint. planuri de acțiune comune,
cu sarcini concrete, repartizate ne oameni,
nu contribuit la formarea colectivelor pen-
tru redactarea referatelor, pentru organi-
zarea expozițiilor. Prin grija comitetelor
sindicale raionale s-au format colective
care se preocupă de asigurarea candriilor
materiale necesare bunei desfășurări a
consfătuirilor raionale — masă, cazare
etc.
Numeroase organizatii de bază smdi-
cale, cum smt acelea de la școlile din co-
munele Sîhla, Vînători, de la școala me-
die nr. 1 băieți din orașul Botoșani etc.
au îndrumat cadrele didactice să se pre-
gătească din timp pentru a discuta la
consfătuiri cele mai însemnate probleme
ale muncii școlilor.
In activitatea comitetelor sindicale din
regiunea Suceava, pentru pregătirea nou-
lui am școlar există. însă. S' o serie de
lipsuri. Astfel, comitetul regional n-a în-
drumat și n-a controlat suficient munca
dusă în raioane pentru ajutorarea secții-
lor de învătămint în ceea ce privește ter-
minarea la timp a construcțiilor școlare.
De aceea a rămas un număr de localuri
care nu vor putea fi date în folosință la
începutul anului școlar. De asemenea, co-
mitetele sindicale n-au dat suficientă a-
tentie aprovizionării cadrelor diactice cu
combustibilul necesar.
Organele și organizațiile sindicale ale
muncitorilor din învătăm’nt din regiunea
Suceava trebuie să ia măsuri grabnice
pentru înlăturarea acestor lipsuri. In tim-
pul care a mai rămas pînă la deschiderea
anului școlar, toate eforturile comitetului
regional si ale comitetelor raionale tre-
bu e îndreptate spre crearea unor condiții
cît mai bune de desfășurare a acLvității
în scoli, spre îmbunătățirea condițiilor
de trai si de muncă ale cadrelor didactice.
- '■ ---------------
GRAFIE —~
In Editura Academiei R.P.R. a â
apărut:	ă
„STUDII". revistă de istorie, nr. 3, 2
1955.	}
In cuprins:
STUDII ȘI REFERATE
GIL HAUPT: Din istoricul luptei pen- I
tru trecerea cercurilor socialiste din I
Romînia pe poziții marxiste (1831— |
1884).
V. MACIU: Cu privire la situația și
lupta țărănimii din Romînia în aju- |
nul Războiului de independență. /
M. TURBATU: Rolul meșteșugarilor
de la sate în dezvoltarea producției d
de mărfuri în prima jumătate a se- d
colului al XVlI-lea în Tara Romî-
nească-
E. FRANCES: Slavii pe pămîntul pa- l'
triei noastre în veacul al XH-lea.
VIAȚA ȘTIINȚIFICA	d
Analiza muncii științifice pe 1954 la '
Institutul de istorie al Academiei
R.P.R.-Cluj.	।
FR. KAVKA: Mișcarea revoluționară
husltă și importanța ei internațio-
nală.
DOCUMENTE, NOTE ȘI RECENZII
Tiberiu Vi&chi. a fost
expusă în secțiunea
consacrată probleme-
lor de fizică și reac-
torilor. Doctorul Lea-
chman, din delegația
Statelor Unite, a fă-
cut următoarea a-
preciere cu privire
jia metoda expusă de
doctorul Auslender: „Comunicarea a pre-
zentat o metodă foarte frumoasă pentru
simplificarea dificultăților experimentale
la stabilirea urmelor de fisiune a frag-
mentelor".
După cum se arată în declarația făcu-
tă unui corespondent al radiodifuziunii
romîne de către acad. Horia Hulubei, di-
rectorul Institutului de fizică al Acade-
miei R.P.R., membru al delegației romîne
la conferința de la Geneva, țara noastră
participă la conferință cu 10 comunicări.
Una din secțiile conferinței are oa vice-
președinte un membru al delegației
noastre.
Un interes deosebit a stîrnit la Geneva
expoziția nucleară organizată în cadrul
conferinței internaționale. O atenție spe-
cială este acordată pavilionului sovietic.
Ziarele elvețiene publică la loc de frunte
fotografii ale machetei primei centra'e e-
lectrice acționată pe bază de energie a-
tomică.
Corespondentul agenției United Press
la Geneva relatează că oamenii de știință
sovietici au demonstrat „un strălucit an-
samblu de mașini pentru producția de e_
nergie atomică, tratamentul cancerului,
controlul laminoarelor pentru otel și chiar
pentru numărătoarea sticlelor de bere".
.Conferința internațională tehnlco-știin-
țifică pentru folosirea energiei atomice în
scopuri pașnice este un eveniment de o
importanță deosebită. Popoarele întregii
lumi doresc ca această conferință sa slu-
țească unor noi victorii ale omului în
lupta pentru stăoînirea bogățiilor inepui-
zabile ale naturii și să aducă o nouă con-
tribuție la slăbirea încordării internațio-
nale, la stabilirea unei colaborări mai
strînse între ponoare.
Pregătirea magaziilor pentru depozitarea
cereale or
Hotărîrea Comitetului Central al
P.M.R. si a Consiliului de Miniștri al
R.P.R. privind pregătirea și executarea
la timp a stringerii recoltei stabilește, a-
lături de sarcinile privitoare la asigura-
rea înlăturării pierderilor în timpul re-
coltăirii, si sarcini privitoare la înmagazi-
narea și păstrarea în condiții bune a ce-
realelor. La îndeplinirea acestor sarcini
trebuie să-și aducă contribuția și cadre-
le didactice din școlile sătești, care au
datoria să arate țăranilor muncitori cum
să procedeze pentru ca cerealele, să nu
mucegaiască. să nu se încingă, sănu fie
invadate de insecte vătămătoare, să nu-și
piardă puterea de încolțire.
Conservarea cerealelor depinde în cea
mai mare măsură de locul unde se păs-
trează, de starea -lor înainte de înma-
gazinare si de îngrijirile ce li se dau in
timpul păstrării lor.
Silozurile construite din zidărie sau
din beton armat constituie locul cel mai
bun pentru depozitarea cerealelor. Ele
prezintă avantajul că permit păstrarea
cerealelor în cantități mai mari și pe o
durata mai lungă.
De asemenea, cerealele se pot păstra
în magazii de piatră sau de 'Scînduri. O
magazie bună trebuie să fie bine uscată,
curată, răcoroasă, întunecoasă, spațioasă,
să permită depozitarea unor cantități su-
ficiente de produse și efectuarea cu ușu-
rință a diferitelor operatii de îngrijire
(lopătări, dezinfectare, aerisire). Maga-
ziile trebuie să aibă un rînd de ferestre
așezate spre sud si un alt rînd spre nord.
La ferestre trebuie să fie gratii și obloa-
ne în bună stare.
In micile gospodării este generalizat o-
biceiul de a păstra cerealele în podurile
caselor de locuit sau deasupra grajduri-
lor. Acest mijloc de a păstra cerealele
prezintă o serie de lipsuri. Astfel, din
cauza căldurii cerealele se încălzesc,
transpiră, se creează un mediu favorabil
pentru dezvoltarea insectelor. In același
timp, din cauza spațiului restrîns. apli-
carea măsurilor de îngrijire este anevo-
ioasă.
înainte de depozitarea cerealelor se vor
lua măsuri de pregătire a magaziilor, de
reparare și dezinfectare a acestora. In
acest scop se vor verifica pereții, acope-
rișul si pardoseala, acoperindu-se toate
găurile si crăpăturile, oricît de mici ar
fi, căci în ele se cuibăresc tot felul de
insecte. La magaziile cu pereți si dușu-
mele duble, înainte de astuparea găurilor
și crăpăturilor, se vor sdoate toate restu-
rile de cereale care au fost tîrîte de ro-
zătoare în spațiul gol dintre scînduri/
Din spațiul de sub dușumea se scoate
tot praful, iar suprafața curată se aco-
peră cu un strat de 1-2 cm de praf
de var stins recent. De asemenea, în spa-
țiile dintre seîndurile pereților dubli se
recomandă să se pună var nestins. într-un
strat de 3 cm, iar apoi să se astupe cră-
păturile. După terminarea reparațiilor se
mătură tavanele, pereții și dușumelele.
Publicații de peste hotare la Biblioteca centrală
universitară din Iași
Pe adresa Bibliotecii cenTale „Nicolae
Bălcescu" a-Universității „Al. I. Cuza“ din
Iași sosesc regu'at publicații din diferite
țări ale lumii. Numai din Uniunea Sovietică
se primesc 670 de publicații periodice din
domeniul social-eccnomic, din domemui
științelor naturii, matematicii și fizico-chi-
micii, tehnicii, industriei, agriculturii, sllvi-
cuJiuriL beletristicii, artei etc.
Publicații periodice sosesc și din țările
de democrație populară : R. P. Bulgaria,
R. P. Ungară, R. Cehoslovacă, R. D- Ger-
mană. Din R. P. Chineză vin un număr de
publicații în limbile rusă și engleză.
O serie de publicații periodice sosesc din
RECTIFICARE
In articolul întitulat „Despre sarcinile
organelor de învățămînt și ale cadrelor
didactice în legătură cu activitatea or-
ganizațiilor U.T.M. și de pionieri din
școli", apărut în „Gazeta învătămîntului"
nr. 330 din 5 august a.c. s-a strecurat

Vînătorul de
școală
Tovarășul Giugitică
Nicolae, directorul șco-
lii de șapte ani din Pie-
trile. raionul Giurgiu,
are o pasiune: vinătoa-
■ rea. II plaae omului să
• vineze toată ziua. N-am
' aflat dacă la fiecare vi-
nătoare omora iepuri,
prepelițe sau sitari,
dar âe fiecare dată
omora clte două, trei
ore de curs. Adică în-
chidea omul școala, pu-
nea cheia în buzunar,
pușca pe umăr, și pleca
în pădure... Și în vre-
mea asta, elevii își o-
morau și ei timpul, Di-
nă se întorcea tovară-
șul director de la vină-
’ toc^e.
Ceilalți învătă/ori din
școală așteaptă de mult
o ședință în care să-i
arate unele lipsuri to-
varășului Giugiucă, dar
domnia-sa, ca vînă-
tor experimentat ce es-
te. nu era să cadă chiar
el în plasă. Aidoma u-
. nai lup care ocolește
după miros cursele din
pădure, se pricepe și
directorul să ocolească
- ședințele de la școală.
Să nu credefi cumva
că tovarășul Giugiucă
vînează numai în pă-
dure. Vinează și la
școală Astfel, in iarna
trecută s-au adus pen-
tru școală lemne de
loc. Directorul a luat la
ochi un ster de lemne,
a tintit, și a tras între-
gul ster de lemne la el
acasă. In urma acestui
loc de armă s-a încăl-
zit tovarășul Giugiucă
toată iarna.
In primăvară, tova-
rășul Giugiucă s-a apu-
cat de alt vinai. După
cur. se știe, fiecare
anodmp are vinatul
său specific... Astfel
dacă in timpul ier-
nii domnia-sa a vînal
lemne, în primăvară a
vinat cuie și cărămizi.
Acestea rămăseseră de
la construirea unei cla-
se, si ca să nu se piar-
dă, le-a valorificat el...
Si pentru că proverbul
spune: „cui pe cui se
scoate", tovarășul direc-
tor l-a aplicat, și tot
scofînd cui pe cui, a
scos din magazie vreo
40 de kilograme de cu-
ie, pe care le-a vîndut.
Dar asa cum după
zi vine și noapte, după
iarnă vine primăvară,
tot asa după cuie au
venit si cărămizile; mai
bine zis după cuie s-au
_3C
Din toate colțurile și crăpăturile se scot
resturile de cereale, pleavă, praf și se
ard.
Terenul din jurul magaziei se curăt^Jr
de iarbă, de resturi de boabe si deșeuri,
apoi se bate cu maiul si se stropește cu
lapte de var( 2 kg de var la 10 litri de
apă).
Magaziile se dezinfectează pentru a
distruge insectele si ouăle acestora. Prin
dezinfectare se previne atacarea cereale-
lor. Pentru dezinfectare se poate folosi
calea umedă. Aceasta constă în tratarea
suprafeței pereților, plafonului, dușume-
lei. grinzilor etc., cu insecticide lichide,
care trebuie să pătrundă în crăpături,
unde se adună cei mai mulți dăunători.
Pentru dezinfectarea umedă se folosesc;
soda caustică, uleiurile minerale și emul-
sia de petrol cu var.
Pereții și tavanul se stropesc cu solu-
ție de sodă caustică 10%. iar dușumelile
cu soluție de 15%. In același scop uleiu-
rile minerale se întrebuințează în emul-
sii de circa 3%.
Emulsia de petrol cu var se folosește
pentru stropirea sau ungerea suprafețelor
interioare ale depozitului. Pentru stropiri
se amestecă un litru de petrol cu 2 kg d^
var, proaspăt stins, și 10 litri apă; pi)
tru ungere, se iau aceleași cantități » ”
petrol sl var la 5 litri de apă. Se con-
sumă 0.4—0,5 litri la 1 m.p.
Magaziile se mai pot stropi cu emulsia
de D.D.T., folosindu-se 0.2 litri la 1 m.p.
Cu 1-2 zile înainte de depozitarea produ-
selor, este necesar să se spele spațiile
tratate cu lapte de var 3%, pentru a se
neutraliza efectul toxic al D.D.T.-ului.
De obicei magaziile se dezinfectează
prin gazare cu cloropicrină. la o tempe-
ratură de cel nutin 15°, respectîndu-se
regulile de securitate.
Se mai dezinfectează magaziile prin
arderea cu pucioasă pe cărbuni aprinși.
Pentru preîntîmpinarea accidentelor de
incendiu se procedează astfel : pe locu-
rile unde se pune pucioasă se va așterne
un strat de nisip de 3 cm grosime. Căr-
bunii aprinși se vor pune ne o foaie de
tablă acoperită cu nisip. Foaia de tablă
se va așeza pP cărămizi.
întreg utilajul folosit la înmagazinare
și la lucrările de îngrijire a cerealelor în
timpul păstrării (cîntare. saci, lopeti,
vînturătoare etc.) se va dezinfecta pen-
tru a nu conține insecte.
Sacii se vor curăța la cusături cu aju-
torul periilor si se vor opări cu ană.
înainte de înmagazinare cerealele se
curăță și se usucă deoarece semințele
conțin un procent ridicat de apă si cor-
puri străine care pot provoca încingerea
lor.
Se vor înmagazina numai semințele
curate și sănătoase, precum și cele care
nu denăsesc 15% umiditate, evitîndu-se
posibilitatea amestecului de semințe între
culturile care se separă greu unele de al-
tele. De asemenea semințele nu se vor
înmagazina deodată în straturi groase.
Ing. P. IONESCU
R P.F. Iugoslavia, ca de exemplu : „Arhiva
Zakemiju", o publicație din domeniul chi-
miei, tipărită la Zagreb, „Izdaya" de la In-
stitutul de piscicultură din Skoplje. Biblio-
teca centrală „N. Bălcescu" primește din
Anglia publicația „The Agricultural Review",
din S U.A- „The american midland natura-
list" și „Journal of geophysical research",
din Franța „Annales de chimie", „Annales
de geographie", „Annales de physique", din
Italia „Annali di chimica".
Biblioteca centrală universitară din Iași
mai primește publicații periodice din India,
Bejgia, Elveția, Turcia, Tunisia, Japonia,
Canada și din alte țări, în total aproape 900
de titluri.
o eroare (coloana a 2-a, al. 5, fraza 2).
Textul trebuie citit astfel: „Planul de
muncă al unității de pionieri trebuie să
fie discutat în ședința consiliului pedago-
gic și pus de acord cu planul de munca
al școlii".

I a
dus și cărămizile, și tn
locul lor au venit 400
de lei pe care tovarășul
Giugiucă i-a băgat în
toibu, adică in Buzu-
nar.
Ocupat cu atîtea
„munci", că de, vinătoa-
rea de lei nu e lucru a- L
tit de ușor, vînătorul .
nostru nu a mat avui .
răgazul să se ocupe de .
elevi. E drept, părinții .
elevilor nu s-au plîns. .
Nu s-au plîns pentru că -
nu au avut prilejul, în-
trucît tovarășul director
nu i-a poftit la nici o
consfătuire. Vedeți că
el se simțea încărcai
cu multe lipsuri, pe
lingă faptul că descur-
case magazia școlii de
cuie și cărămizi.
Si în consecință a
preferat să nu convoace
nici o consfătuire.
Să sperăm că, de dala
aceasta, tovarășul Giu-
giucă va lua în sfirșit -
parte la o ședință, la •
care vor asista nu pă- •
rintii elevilor, ci părin- %
tii de la sfatul popular j-
regional care, cu toate .
că știu de mult cum
stau lucrurile, nu s~au
putut hotărî încă să ia
măsuri împotriva visă-
torului nostru...	f
Redacția șl administrația; București, str, Spira Haret nr. 12. Telefon 4.24.00; 4.52.31, Tiparul; Combinatul Poligrafic Casa Scîntell „l. V. Stalin'* București, Piața Scînteli,