Proletari din toate țările, uniți-vă I
SM mfimîulBU
de la reforma
Șapte ani
La 3 august a.c -s-au împlinit
șapte
Organ al Ministerului învătămîntului și a! Comitetului Centra! al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt
Al IV-lea Congres al Sindicatului
Muncitorilor din Invățămînt
In întreaga țară, oamenii muncii din
învătămint se pregătesc sa intimpine cu
cinste cei de al IV-lea Congres al Sin-
dicatului Muncitorilor din tnvătămint,
care va avea -ioc in zilele ue 2o—26 sep-
tembrie a.c.
Congresul Sindicatului Muncitorilor
din Invățămînt va constitui un bilanț al
activității destășurate ue organele sindi-
ca.e pentru ridicarea calității procesului
instructiv-educativ și pentru îmbunătăți-
rea condițiilor materiale și culturale ale
muncitorilor din învătămint. va determi-
Fi (maturarea lipsurilor existente încă in
dceasta activitate și va duce la continua
e\ îmbunătățire.
In perioada ce s-a scurs de la cel de
al 111-lea Congres, organele și organiza-
țiile sindicale, îndrumate de comitetele de
partid, .și-au îndreptat activitatea în di-
recția ridicării calificării caprelor didac-
tice. au desfășura! o largă muncă politică
și educativă în rmdul membrilor de sin-
dicat pentru îmbunătățirea conținutului
învătămîntului. Organizațiile sindicale au
folosit, in acest scop, consfătuirile de
producție, lecțiile deschise, organizarea
expozițiilor, a excursiilor științifice etc.
Astfel, comitetele sindicale din raioanele
Oraștie si Bîrlad. in colaborare cu sec-
țiile de învățămînt, au inițiat consfătuiri
cu diriginții in scopul ajutorării elevilor
în perioada de încheiere a anului școlar.
Rezultate bune s-au obținut și la consfă-
tuirea organizată cu profesorii de științe
naturale din regiunea Pitești. în scopul
extinderii celor mai bune metode pentru
legarea învătămîmului de agricultură.
O grijă deosebită au acordat organi-
zațiile sindicale calificării și perfecționă-
rii cadrelor didactice, desfășurînd o mun-
că intensă pentru ajutorarea cadrelor care
smuiazâ la cu/surile serale sau fără frec-
ventă ale instituțiilor de învățămînt su-
perior. precum și a pedagogilor cuprinși
în sistemul de stat pentru perfecționarea
cadrelor didactice.
Ridicarea nivelului politic si ideologic
al pedagogilor a constituit pentru orga-
nizațiile sindicale o preocupare importan-
tă Sub îndrumarea partidului, C.C. al
S.M.L a organizat invătămîntul politic
sindical.
C.C. al S.M.L, ca și organele și orga-
nizațiile sale au acordat o atent'ie deose-
bită Îmbunătățirii condițiilor de trai și
de muncă ale cadrelor didactice. Astfel,
de exemplu, organizațiile sindicale din
raioanele Tulcea, Cîmpeni. Vrancea, Vi-
șeu, Tîrgu Ocna, Deta, Fetești etc. s-au
îngrijit ca pedagogii să primească locuin-
țe corespunzătoare, combustibil. loturi
individuale. S-a îmbunătățit mult aprovi;
zionqrea cadrelor didactice cu alimente și
produse industriale.
Munca didactică și obștească este tot
mai mult stimulată. Crește mereu numă-
rul pedagogilor decorati și premiați.
Pentru menținerea și refacerea sănătă-
ții muncitorilor din învățămînt au fost
acordate numeroase ajutoare de boală și
medicamente, ajutoare de rufărie si alăp-
tare, precum și ajutoare pentru preveni-
rea îmbolnăvirilor.
O deosebită importanță s-a acordat or-
ganizării odihnei membrilor sindicatului
nostru. Peste 20.000 de muncitori din în-
vățămînt și studenti își petrec în anul a-
cesta concediul în casele de odihnă orga-
nizate de C.C.S. și Ministerul Sănătății,
iar aproape 7000 cadre didactice se odih-
nesc în casele organizate de organele sin-
dicale din învățămînt.
Organele și organizațiile sindicale au
adus un aoort însemnat la mobilizarea
cadrelor didactice în munca obștească.
Mii de învățători și profesori, antrenati
și afutati de organizațiile sindicale, au
depus eforturi susținute pentru o frecven-
tă regulată la cursurile de alfabetizare,
pentru asigurarea unui nivel ridicat al
predării la aceste cursuri.
Folosind căminele culturale, cluburile,
colturile roșii, vizitele la domiciliu," par-
celele experimentale școlare, expozițiile
etc., dadie'.e didactice au desfășurat o ac-
tivitate rodnică în rindurile țăranilor mun-
citori pentru transformarea socialistă a
agriculturii, pentru aplicarea metodelor
agrotehnice înaintate, în vederea obține-
rii recoltelor bogate. Succese însemnate
•n această privință au obtinut organiza-
tii'e sindicale din comunele Păulesti, Co-
'osca si Bilciurești, regiunea Ploești,
Șelimbăr, raionul Sibiu. Piscu, regiunea
Intîmpinînd cel de al IV-lea Congres
I Sindicatului Muncitorilor din Invătă-
fnt, organele și organizațiile sindicale
nu datoria să-și intensifice munca pentru
traducerea în viață a obiectivelor ce le
stau în fată. Printre acestea, unul dintre
cde mai însemnate este pregătirea des-
chi 'erii în bune conditiuni a noului an
școlar.
In vederea aplicării legii învătămtntu-
lui general obligatoriu și a realizării pla-
nului de școlarizare, organizațiile sindi-
cale de bază din scoli trebuie să tină o
legătură strînsă cu familiile elevilor, pen-
tru antrenarea activă a părinților in ve-
derea trimiterii la școală a tuturor copii-
lor de vîrstă școlară.
De asemenea, organizațiile sindicale
trebuie să se preocupe intens de întărirea
bazei didactico materiale a școlilor, adu-
cind un aport însemnat la crearea unor
condiții cît mai bune de desfășurare a
muncii instructiv-educative în noul an
școlar. Mobilizind organizațiile sindicale
de bază din fiecare școală, antrenind co-
mitetele de părinți si conducerile intre-
prinderiTor și ale unităților socialiste din
agricultură care patronează școlile, orga-
nele sindicale au datoria să vegheze ca
lucrările de construcții, de reparații și
amenajări ale localurilor școla,re să se e-
fectueze într-un ritm mai rapid, să se
termine la timp aprovizionarea instituții-
lor de învătămint cu combustibil, mate-
rial didactic, manuale etc.
In aceiași timp, organizațiile sindi-
cale sînt chemate să vegheze la respec-
tarea prevederilor Hotărîrii C.C. al P.M.R.
și a Consiliului de Miniștri cu privire la
cadrele didactice. O atenție deosebită tre-
buie să se acorde creării unor condiții cît
mai bune de muncă și de viață cadrelor
tinere de învățători și profesori, care își
vor începe în curînd munca instructiv-edn-
cativă, precum și ajutorării acestora din
punct de vedere pedagogic.
Este necesar ca organele sindicale din
învătămint. în colaborare strînsă cu sec-
țiile de învătămint. să ia măsuri pentru
desfășurarea cit mai rodnică a consfătui-
rilor raionale, menite să determine ridi-
carea nivelului muncii instructiv-educati-
ve. Studiind rezultatele anului școlar în-
cheiat și învățămintele examenelor, pre-
cum si concluziile consfătuirilor de nro-
ductie organizate în unitățile de invătă-
mînt, organizațiile sindicale trebuie să
contribuie la stringerea materialelor pen-
tru consfătuirile raionale, la redactarea
referatelor și la organizarea expozițiilor.
Luptind pentru asigurarea unor condi-
ții cît mai bune de desfășurare a îr.văță-
mîntului în noul an școlar, organele sin-
dicale au datoria să se preocupe îndea-
proape si de îndrumarea activității de
vacantă a cadrelor -didactice, precum și
de îmbunătățirea muncii obștești a aces-
tora. O acțiune importantă pe care tre-
buie s-o desfășoare cadrele didactice în
această perioadă este continuarea muncii
de lichidare a nestiintei de carie. De ase-
menea, învățătorii si profesorii școlilor
sătești au datoria patriotică de a sprijini
campania muncilor agricole de vară si de
toamnă. Organizațiile sindicale trebuie
să mobilizeze cadrele didactice pentru a
duce muncă de lămurire printre țăranii
muncitori pentru executarea la timp si
în bune condiții a lucrărilor de recol-
tare, dezmiristit. arături si însămîntări de
toamnă, pentru crearea întovărășirilor rin
lucrare în comun a pămîntului și pentru
crearea unor noi gospodării agricole co-
lective.
Trebuie acordată o grijă mai mare de-
cît în trecut îmbunătățirii condițiilor de
muncă în școli și instituții de învătă-
mînt superior, aplicării măsurilor de
prevenire a îmbolnăvirilor, respectării
drepturilor de asigurări sociale ale ca-
drelor didactice. Organele sindicale au
datoria să lupte pentru îmbunătățirea
activității de asigurări sociale, să creeze
o opinie muncitorească împotriva ace’ora
care încearcă pe nedrept să-și însușeas-
că sume din fondurile de asigurări so-
ciale.
Pentru asigurarea bazei materiale a
întregii activități sindicale, organele sin-
dicale trebuie să-și intensifice activitatea
în vederea realizării integrale a planului
de venituri și cheltuieli pe linie de asi-
gurări sociale și a bugetului. In acest
scop este necesar ca organizatorii de
grupă si organizatorii sindicali să fie
îndrumați astfel îneît să facă din munca
de încasare a coti za {iilor o muncă poli-
tică de masă.
Succesul activității organelor sindicale
depinde în marP măsură de întărirea
muncii organizatorice. Pentru aceasta
este necesar ca ele să intensifice munca
de îndrumare si control în organizațiile
sindicale de bază, instruind temeinic ac-
tivul sindical. O contribuție importantă la
îmbunătățirea muncii sindicale trebuie s-o
aducă comisiile pe probleme din cadrul
comitetelor sindicale regionale, raionale
și de instituții, care au datoria să antre-
neze în jurul '.or, în adeastă perioadă, un
larg activ obștesc, ce va putea aduce o
contribuție dintre cele mai însemnate la
ridicarea nivelului muncii sindicale.
Fiecare om al muncii din învătămint
trebuie să se simtă chemat să-și aducă
aportul la îndeplinirea sarcinilor cP stau
în fata noastră în întîmninarea celui de
al IV-lea Congres al S.M.L Să facem ca
acest Congres să ducă la noi succese
tăr’mul învătămîntului. să facem
școala noastră să devină un factor
In răspîndirea culturii înaintate.
pe
ca
activ
Editarea lucrărilor lui Friedrich Engels
in țara
noastra
învățămîntulni
IN CINSTEA ZILEI	'
—	DE 23 AUGUST
Angajamentele studenților
Intîmplnînd cea de a 11-a aniversare a eliberării patriei noastre, oamenii
muncii din întreprinderi desfășoară larg întrecerea socialistă. Alături de ei lucrează,
cu entuziasmul creator al tinereții, numeroși studenți care își efectuează acum
practica în producție.
La Uzinele „23 August" din Capitală fac practică anul acesta citeva sute de
studenți de la Institutul politehnic din București. La sectorul motoare, practica
se desfășoară sub conducerea tovarășului inginer Sebastian Weiss. Acesta vor-
bește cu o deosebită însuflețire despre realizările obținute in cinstea zilei de 23
August de studenții Alexandru Svate, Nicolae Popescu și E. Kimel, absolvenți ai
anului IV de la Facultatea de mecanică, secția mașini-forță. Acești studenți au
pus în funcțiune mașina de echilibrat dinamic arborii cotiți, mașină care
fectă de mai multe luni.
Acum, uzinele au primit o nouă serie de practicanțl. Printre aceștia
studenții Virgii Luca, Mihaela lonescu și Lachis Boiopulos. Ei lucrează
era de-
se află
cu sîrg
pentru a-și îndeplini cu cinste angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August:
de a-și însuși procesul tehnologic pentru fabricarea pieselor de motoare, de a
cunoaște tipul de motor D esel care se fabrică in Uzinele „23 August" și de a
contribui la realizarea și depășirea planului de producție al întreprinderii.
VIOREL ALECU
Au terminat pregătirile pentru noul an școlar
Cadrele didactice de la școala de 7 ani
din Filiași, regiunea Craiova, întîmpină
cu noi succese în muncă cea de a 11-a
aniversare a eliberării patriei noastre de
către glorioasa Armată Sovietică.
In cinstea acestei zile, învățătorii șl
profesorii din Filiași au terminat toate
pregătirile in vederea deschiderii noului
an școlar. Localul școlii a fost reparat,
văruit șl frumos pavoazat. S-a terminat
de pe acum aprovizionarea cu lemne pen-
tru întregul an școlar.
Un succes deosebit al cadrelor didac-
tice din comună îl constituie electrifica-
rea școlii, care a fost realizată prin mij-
loace locale.
La obținerea acestor succese au dat
contribuție însemnată părinții elevilor.
o
Pionierii și elevii din
raionul Urziceni muncesc
cu mult entuziasm pe
ogoare, contribuind, pe
măsura puterilor lor, la
strîngerea recoltei la timp
și
și
fără pierderi.
Astfel, cei 70 de pionieri
elevi din comuna
Jila-
vele au strîns spicele de ne
o suprafață de 2 ha, au
legat snopii de grîu si au
dat un ajutor însemnat la
amenajarea celor două
arii de treier ale tmetelL?
lui din comună.
Ca și ei. pionierii de la
școala din comuna Gîrbovt
au strîns spicele de grîu
rămase pe cîmp în urma
secerișului. La această
acțiune au luat parte și 35
de elevi ai unor școli
medii, veniți în comună
pe timpul vacantei de I
vară.	I
ani de la reforma 'învătămîntului, reali-
zare de o deosebită importantă a orîn-
duirii noastre democrat-populare pe calea
dezvoltării culturii, pe calea pregătirii
cadrelor de constructori ai socialismu-
lui.
Reforma revoluționară a învătămîntu-
lui a deschis fiilor oamenilor muncii por-
țile instituțiilor de învățămînt de toate
gradele, transformînd școala într-un bun
al întregului popor. In cei șapte ani care
au trecut de la reforma învățămîntu’ui, în
tara noastră s-au obtinut succese mari
pe tărîmul dezvoltării scolii, al educării
tinerei generatii. Dacă în anul 1938 exis-
tau în Romînia doar 1577 de instituții de
învătămint preșcolar, în prezent funcțio-
nează peste 6400 asemenea instituții. în
care sînt cuprinși 274.953 d-e copii. In în-
treaga tară a fost asigurat învătămintul
elementar general obligatoriu de patru
ani pentru toți copiii de vîrstă școlară.
Numai în anul școlar 1954—1955 au
fost cuprinși în clasele I—IV peste
1.170.000 de elevi, iar în clasele V—VII
peste 440.000 de elevi.
O măsură de o excepțională Însemnă-
tate a fost luată recent printr-o Hotărîre
a Consiliului de Miniștri al Republicii
Populare Romine, care prevede că Ince-
pînd din anul școlar 1955—1956 învătă-
mintul de șapte ani devine obligatoriu
în orașe, centre muncitorești și localită-
țile reședințe de raion, asigurîndu-se toa-
te condițiile materiale necesare înfăptui-
rii acestei măsuri.
Succese însemnate s au realizat și în
învătămintul mediu, în care astăzi sînt
cuprinși aproape 90.000 de elevi, fată de
cei 29.000 care urmau clasele superioare
ale liceelor în anul 1938.
In instituțiile de învățămînt superior
din tara noastră s-au obtinut de aseme-
nea succese importante după reforma în-
vătămîntului? In urma dezvoltării unor
noi ramuri ale economiei noastre națio-
nale s-au creat, pe baza reformei învă-
tămîntului, noi instituții de învățămînt
superior, în care sînt pregătiti specialiști
în energetică, mecanică minieră, construc-
ții navale, zootehnie, industrie ușoară si
alimentară etc. In anul universitar
1954—1955, în cele 144 de facultăți exis-
tente în tară au studiat la cursurile de zi
peste 60.000 de studenti, iar alti aproape
17.000 au urmat cursurile fără frecventă
și serale de pe lingă diferite facultăți.
Aceste cifre arată grăitor, fată de cele din
1938, cînd existau 41 de facultăți
26.728 de studenti, progresele mari
învătămîntului nostru superior.
In anii care au trecut de la reforma
cu
ale
In-
vătămîntului au fost înființate numeroase
școli profesionale și tehnice pentru pre-
gătirea cadrelor calificate necesare indus"
triei și agriculturii noastre. De asemenea,
au fost create școli medii serale de cul-
tură generală pentru tineretul muncito-
resc și sătesc.
O muncă uriașă a fost dusă. în cadrul
înfăptuirii reformei învătămîntului, pen-
tru lichidarea neștiinței de carte. In urma
acestei munci, la care au participat, ală-
turi de pedagogi, numeroși instructori
voluntari, s-au creat condițiile pentru li-
chidarea analfabetismului în cadrul a-
cestui plan cincinal.
Reforma învătămîntului. asigurînd tu-
turor naționalităților din țara noastră
dreptul la învățătură în limba maternă,
a dus la crearea unui mare număr de in-
stituții de învățămînt cu limba de pre-
dare a adestor naționalități: școli ele-
mentare, de 7 ani și medii, școli peda-
gogice. instituții de învătămint superior.
3200 de studenti urmează cursurile celor
16 facultăți cu limba de predare maghia-
ră de la Cluj și Tîrgu Mureș.
Statul ndstru democrat-popular se în-
grijește necontenit de crearea condițiilor
necesare tineretului pentru studiu. Elevii
și studentii primesc burse, au la dispozi-
ție cămine, internate și cantine. In fieca-
re an se construiesc noi localuri de școli*
ateliere, laboratoare etc.
Reforma învătămîntului a asigurat in-
troducerea unui conținut nou în activita-
tea instructiv-educativă din toate școlile
patriei. Munca de predare a dobîndit un
caracter științific și este strîns legată,
prin activitatea în laboratoare. în ateliere
și pe parcelele experimentale, de practica
construirii socialismului. La aceste reali-
zări a contribuit- atit îmbunătățirea ne-
contenită a programelor si a manualelor
școlare, cît și griia deosebită ce s-a acor-
dat calificării cadrelor didactice, ridicării
nivelului lor ideologic, politic si profesio-
nal. Grija partidului și guvernului pen-
tru cadrele didactice s-a manifestat, în
același timp, prin asigurarea unor condi-
ții de viată tot mai bune pentru acestea
Astăzi, învățătorii și profesorii din tara
noastră se bucură de dragostea și stima
întregului popor muncitor. Numeroși pe-
dagogi participă efectiv la conducerea
treburilor obștești în cadrul sfaturilor
populare, au primit ordine, medalii și ti-
tlul de învățător și profesor emerit.
> Realizările obținute în cei șapte ani de
la reforma învătămîntului sînt pentru oa-
menii muncii din scoli o chezășie a suc-
cesului activității lor viitoare și un în-
demn hotărît spre noi realizări pe calea
răspândirii culturii în rindurile maselor,
pe calea instruirii și educării tinerei ge-
neratii de constructori ai socialismului și
apărători ai păcii.
ZILELE DE NEUITAT ALE FESTIVALULUI
8

arșovia renăscută, înălțată din
ruine, strălucea în văpaia ra-
zelor soarelui. Reprezentantii
tinerei generatii a lumii au fost primiti
cu bucurie și ospitalitate într-o atmos-
feră de mare sărbătoare.
Duminică 31 iulie, ziua începerii
celui de al 5-lea Festival Mondial al
Tineretului și Studentilor pentru Pace
și Prietenie, a fost o zi de neuitat
pentru Varșovia.
In ziua deschiderii
personalități politice din R.P. Polonă.
Au venit de asemenea șefii reprezen-
tantelor diplomatice și alti membri ai
corpului diplomatic.
Ora 16. Trompetele anunță începe-
rea parăzii participantilor la Festival.
In acordurile unui marș sportiv își
fac apariția in fata tribunei guverna-
mentale stegarii. Ei poartă emblema
celui de al 5-lea Festival Mondial al
Tineretului și Studentilor, și o imensi-
tate de steaguri albe și albastre pe
care sint pictati porum-
bei. Un grup de sporti-
ve poloneze oferă bu-
chete de flori conducă-
torilor partidului și gu-
vernului polonez. Trec
apoi conducătorii
F.M.T.D.
și U.I.S., în
frunte cu Bruno Berni-
ni, președintele F.M.T.D
și Jacques Dertis,
crelarul
F.M.T.D.,
general
se-
al
conducătorii
La amiază, delegațiile de tineret din
toate colturile lumii s-au adunat
Piața din fata maiestoasei clădiri
în
a
pentru a da
Uniunii Tineretului Po-
lonez, membrii comite-
tului internațional de
pregătire a Festivalu-
lui, conducătorii orga-
nizațiilor de tineret din
diferite țări.
Delegațiile de tineret
sint orinduite după al-
fabetul polonez.
După încheierea pa-
răzii festive. Bruno
Bernini, președintele
Comitetului internațio-
nal al celui de al 5-lea
Festival Mondial al Ti-
neretului , salută în cu-
vinte calde tineretul din
toate țările lumii care
s-a adunat la Varșovia
glas aspirațiilor de pace
La 5 august se împlinesc 60 de and de
la moartea lui Friedrich Engels.
In tara noastră, din lucrările lui Engels
au fost editate pină acum. In limba romînă,
12 titluri Intr-un tiraj de 890.000 de exem-
plare. Astfel au fost tipărite lucrările:
„Anti-Duhring" — două ediții în 65.000 de
exemplare, „Dezvoltarea socialismului de la
topie la știință" — două ediții în 83000 de
.-emplare, „Ludwig Feuerbach și sfîrșitul fi.
lozofiei clasice germane" — trei ediții în
IC0.000 de exemplare, „Rolul muncii în pro-
cesul de transformare a maimuței în om"
— două ediții in 130000 de exemplare, „Ori.
ginea familiei, a proprietății private și a
statului" — trei ediții intr-un tiraj de 170 000
de exemplare.
Au fost editate de asemenea lucrările 1
dcuă
„Despre materialismul istoric" în
ediții. „Situația clasei muncitoare din An-
glia", „Dialectica naturii" și altele.
Dintre lucrările scrise de Fr. Engels tm-
preună cu K- Marx au apărut in limba ro-
mînă : „Manifestul Partidului Comunist" in
5 ediții, într.un tiraj de 268000 de exemplare,
„Opere alese în două volume", din care voi.
I în două ediții. A fost tipărită și lucrarea
„Despre artă și literatură".
In E'ditura de stat pentru literatură poll-
tică se pregălește acum ediția a IlI-a
lucrării lui Fr. Engels „Artl-Dubring"
traducerea lucrării „Ideologia germană"
K. Marx și Fr. Engels. Se află în curs
a
și
de
de
apariție voi. II — ediția a Il-a — al „Opere-
lor alese In două volume1' ale lui K. Marx
șl Fr. Engels.
palatului științei și culturii „I. V.
Stalin". Apoi s-au încolonat și au
pornit ciniînd spre stadionul ,,A 10 a
aniversare", unde a avut loc festivita-
tea deschiderii Festivalului.
Noul stadion împodobit de sărbă-
toare era arhiplin. In fata tribunei cr
ficiale și în tribunele rezervate presei,
forfoteau cei peste 606 de corespon-
denti de presă, reporteri foto și spor-
tivi, operatori de cinematograf, cores-
pondenti ai societăților de radiodifu-
și prietenie ale tuturor tinerilor.
In numele guvernului polonez și al
întregului popor polonez, participanta
la Festival sint salutati de Jozef Cy-
rankiewicz, președintele Consiliului de
Miniștri al Republicii Populare Polo-
ne. El își exprimă- convingerea că ti-
neretul va aduce o contribuție demnă
la măreața cauză a păcii.
„Trăiască pacea și prietenia 1" Ca
răspuns la aceste cuvinte eu care s-a
încheiat cuvintarea lui J. Ct/rankiewicz,
din tribune se scandează în toate lim-
bile cuvintele „Pace" și sînt lansati
mii de porumbei.
Din nou răsună aplauze. Ele salută
grupul tinerilor purtători ai ștafetei
internaționale in cinstea Festivalului
care a străbătut cele cinci continente.
După ce primește ștafeta. Bruno Ber-
nini declară deschis cel de al 5-lea
Festival Mondial al Tineretului și Stu-
dentilor pentru Pace și Prietenie.
In sunetul trompetelor este ridicat
pe catarg steagul festivalului. Fanfa-
rele intonează Imnul tineretului și toii
cei prezenti pe stadion îl cîntă și ei
în toate limbile omenirii.
Pe străzile și în sălile
orașului - erou
In cea de a doua zi a Festivalului,
participanta la Festival șt mii de
locuitori ai orașului Varșovia au ad-
mirat spectacolele artistice prezentate,
în sălile de teatru și piețele frumos
pavoazate, de ansamblurile de tineret
din întreaga lume. In timp ce tinerii
pianiști sovietici dădeau un concert în
sala Filarmonicii de stat, ansambluri-
le artistice ale tineretului chinez și
englez dădeau primele spectacole în
Palatul de știință și cultură, echipele
artistice din Franța, Mongolia, Suedia,
Chile, Bulgaria. Austria, Germania,
Brazilia, Ungaria, Finlanda, Indone-
zia, Italia și Cehoslovacia, precum și
ansamblurile artistice poloneze prezen-
tau programele naționale.
In cele două săli noi de cinemato-
graf, „Przț/jazn" și Mloda Gwardia",
din Palatul de știință și cultură sint
prezentate filmul francez „înainte de
potop" și filmul austriac „Inspirație".
In sala de cinematograf „Mura-
now", filmul colorat sovietic „Vizita
premierului Nehru în U.R.S.S." atrage
un public numeros. In sala de cine-
matograf „Moskwa", cea mai mare
sală din Varșovia, oaspeții la Festi-
val vizionează filmul elvețian „Uli der
Knecht", iar în sala de cinematograf
„Slonsk” sint prezentate originale fil-
me documentare cehoslovace.
Tot la 1 august, membrii ansamblu-
lui cultural și artistic al delegației
Romîniei au dat o serie de spectacole
în diferite săli și pe estrade din Var-
șovia. De asemenea, în sălile de cine-
matograf au fost prezentate filmul ar
tistic „Mitrea Cocor" și filme docu-
mentare rominești de scurt metraj.
In după amiaza zilei, începind de
ztune.
In
total, pe stadion s-au întîlnit
peste 70.000 de spectatori.
Cu
citeva minute înainte de ora 16
au luat loc în tribuna oficială,
plauzele puternice ale tuturor
prezenti, Boleslaw Bierut, prim
tar al Comitetului Central al
în a-
celor
secre-
Parti-
dului Muncitoresc Unit Polonez, A-
lexander Zawadski, președintele Con-
siliului de Stat, 1. Cyrankiewicz, pre-
ședintele Consiliului de Miniștri, ma-
reșalul Poloniei K. Rokossowski și alte
Tinerii sudanezi la parada festivă
O tînără finlandeză dînd autografe.
la ora 16, pe estrada din marea Plată
„Stalin" din fata Palatului culturii șt
științei, tineretul romin a oferit un
program artistic, la care și-au dat con-
cursul orchestra de muzică populară,
echipa de dansuri populare, acrobati ș<
artiști de estradă. întregul program
s-a bucurat de un succes deosebit, ze-
cile de mii de spectatori bisind in re-
petate rinduri.
La ora 20, în sala Teatrului de vară
„Lazienkowski", soliștii Teatrului
de operă și balet din București — Iri-
nel Liciu, Gabriel Popescu, Pusa Ni-
culescu, Gheorghe Cotovelea, Simona
Stefănescu și Gelu Barbu au dat un
recital îndelung aplaudat.
La aceeași oră, în parcul Skan/szew
skim, corul tineretului, condus de Ma-
rin Constantin, a cules vii aplauze de
la miile de spectatori prezenti.
In piața Jednosci Robotniczef, în
cadrul unui program internațional,
unde se prezentau dansuri populare
pentru a fi învățate de tinerii din alte
fări, echipa de dansuri a tineretului
nostru a jucat hore și sirbe, precum si
„Perinita". Dansurile prezentate rle
tineretul romin au plăcut mu't celor
prezenti.
Acum, în timpul Festivalului, la Var-
șovia răsună pînă seara Hrziu cîntcce
vesele; mii de spectatori admiră origi-
nalele programe de dansuri națio-
nale; pe cheiurile Vistulei și in parcuri
au loc serbări populare.
Minunatele zile ale Festivalului
string și mai mult, și mai puternic,
legăturile intre tinerii din toate coi-
furile lumii, ii unesc și mai strins in
lupta pentru pace și prietenie.
(A ger preș)
i

)
Pag. 2-a
GAZETA INVAȚAMINTULUI
Pentru continua ridicare a nivelului muncii instructiv« educative
In zilele de 1—3 august, la Ministerul Invătămîntului a
avut ioc o consfătuire cu șefii secțiilor de învățămînt regio-
nale și președinții comitetelor sindicale regionale. Obiecti-
vele acestei consfătuiri au fost analiza rezultatelor obținute
in școlile de 4, de 7 ani și medii și în școlile pedagogice
in anul școlar 1954/1955, analiza felului cum se pregătesc
școlile pentru deschiderea noului an școlar și trasarea sar-
cinilor pentru îmbunătățirea muncii instructiv-educative în
anul școlar 1955-1956.
Consfătuirea s-a deschis luni dimineața, sub conducerea
tovarășului Nicolae Sipoș, locțiitor al ministrului hiva[aniiu-
tuiui. Cele două referate prezentate în cursul acestei zile, de
către tovarășul Ion Agachi, șeful secției de învățămînt a re-
giunii lași și tovarășul Victor Ardeleanu, șeful secției de în-
vățămint a regiunii Timișoara, au fost urmate de numeroase
întrebări și discuții, care au continuat și in cursul zilei de
marți. Participantii ]a discuții au ridicat cu mult curaj pro-
bleme deosebit de importante în legătură cu îmbunătățirea
condițiilor materiale în care se desfășoară munca școlilor, cu
condițiile de trai și de activitate pr.'agogică ale cadrelor
didactice, cu ridicarea nivelului activității învățătorilor și
profesorilor, a directorilor de școli, a organelor de control
raionale și regionale, a activiștilor Ministerului Invățămîn-
tului.
in ziua de 3 august, tovarășul Virgil Trofim. secretar al
Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor, a vor-
bit despre importanta „Regulamentului organizației de pio-
nieri din Republica Populară Romină" pentru îmbunătă-
țirea activității unităților și detașamentelor de pionieri. In
continuare, tovarășul Nicolae Sipoș, locțiitor al ministrului
Invătămîntului, a arătat care sînt sarcinile organelor de învă.
țămint și ale cadrelor didactice în legătură cu activitatea or-
ganizațiilor U.T.M. și de pionieri din școli.
Programul consfătuirii a cuprins și unele comunicări, în
cadrul cărora șefii secțiilor de învățămînt au primit îndru-
mări concrete în legătură cu lucrările ce trebuie efectuate
în această perioadă.
La sfârșit, în concluziile prezentate, tovarășul Nicolae
Sipoș, locțiitor al ministrului Invătămîntului, a arătat care
si.ii problemele centrale către care trebuie să-și îndrepte
atenția, în primul rind, organele de învățămînt și cadrele
dioaclice, care sînt căile de rezolvare a acestor probleme.
Discuțiile pe marginea referatelor prezentate în consfătuire
Munca organelor
(Text prescurtat al referatului prezen-
tat de tov. 1. Agachi, șeful secției de în-
vătămînt a regiunii Iași).
In anul școlar 1954-1955, organele în-
vățămintului și școlile din regiunea Iași
au obținui o serie de succese însemnate în
lupta pentru ridicarea nivelului muncii
de instruire și educare a elevilor. Aceste
succese se datoresc în primul rînd grijii
deosebite pe care o arată invătămîntului
partidul și guvernul nostru, condițiilor
din ce in ce mai bune în care se desfă-
șoară activitatea cadrelor didactice.
in anul care a trecut, rețeaua școlilor
din regiunea iași a crescut prin înființa-
rea unor noi scoli elementare, pentru ti-
neretul muncitoresc și speciale. S-a întă:
rit, de asemenea, rețeaua școlilor de 7 și
lu ani. pYin reorganizarea ei pe baze mai
juste și prin mărirea efectivelor claselor,
b-a îmbunătățit baza didactico-materială
a școlilor, acestea fiind aprovizionate din
tmw cu combustibil, material didactic,
manuale etc.
Secția regională de învățămînt a acor-
dat o mare atenție îmbunătățirii muncii
de îndrumare și control, activității des-
fășurate de organele raionale de învătâ-
mint și de pedagogi. Colectivele secțiilor
raionale de învățămînt au fost instruite
cu regularitate, în mod concret, asupra
unora dintre cele mai însemnate probleme
aie muncii in școală, cum ar fi. de exem-
plu, aplicarea sistemului de notare, orga-
nizarea recapitulării etc. S-a înregistrat,
de asemenea, o serie de succese în activi-
tatea metodică, datorită îmbunătățiri)
muncii cabinetului pedagogic regional. In
munca metodică s-au manifestat însă și
unele lipsuri — slaba organizare a cercu-
rilor pedagogice într-o serie de raioane
(Iași, Codăești. Negrești), insuficienta a-
tenție acordată valorificării experienței
înaintate, formalismul existent în organi-
zarea unor lecții deschise, a unor cons-
fătuiri etc
In anul dare a trecut s-au obținui suc-
cese în înarmarea elevilor din școlile e-
lementare cu cunoștințe și deprinderi. S-a
îmbunătățit scrierea elevilor, ca urmare
a introducerii caietelor cu liniatură spe-
cială și datorită faptului că majoritatea
învățătorilor a folosit iust metoda anali-
tico-sintetică de predare a scris-cititului.
De asemenea, s-a îmbunătățit predarea
aritmeticii, învățătorii preocupîndu-semai
intens de formarea deprinderilor de cal-
cul ale elevilor. La ridicarea nivelului pre-
gătirii elevilor din școlile elementare și la
înarmarea lor cu deprinderi de~ muncă
practică a contribuit în mare măsură ac-
tivitatea desfășurată pe parcelele școla-
re experimentale, ca și grija sporită a
învățătorilor pentru confecționarea și fo-
losirea materialului didactic. Au. obținut
succese deosebite în această privință o
serie de învățători și profesori ca Gh.
Dumbravă (raionul Roman), Gh. Sire-
teanu (raionul Iași) etc.
S-au obținut unele succese și în mun-
ca instructiv-educativă la clasele V-X și
la școlile pedagogice. Astfel, în pre-
darea limbii și literaturii romîne s-a
acordat mai multă atentie aplicării
în practică a regulilor teoretice de
gramatică și orientării juste a elevilor a-
(Text prescurtat al referatului prezentat
de tov. V. Ardeleanu, șeful secției de în-
vătămînt a regiunii Timișoara)
Muncind sub îndrumarea partidului,
cadrele didactice din regiunea noastră au
înregistrat, în anu] care a trecut, o serie
de realizări deosebite in înarmarea ele-
vilor cu cunoștințe adinei și temeinice,
în educarea comunistă a tineretului.
Cei mai mulți dintre pedagogii care lu-
crează în școlile regiunii noastre s-au
pregătit cu grijă pentru lecții, au folosit
cu pricepere materialul didactic, au legat
predarea de problemele practice ale con-
struirii socialismului în tara noastră. A
crescut, fată de anii trecuti, numărul
elevilor promovati. s-a ridicat nivelul
pregătirii acestora.
In cursul anului care a. trecut, cadrele
didactice din regiunea Timișoara au a-
cordat o atenție sporită muncii educative
în rîndurile elevilor. Asigurarea discipli-
nei a fost una dintre preocupările cen-
trale ale colectivelor de educatori, care
au obținut în această privință unele suc-
cese însemnate. De pildă, a crescut mult
disciplina elevilor într-o serie de școli
cum sînt școala pedagogică nr. 2 din
Timișoara, școlile din Reșița și Lugoj
etc. S-a îmbunătățit colaborarea școlilor
cu familia și îndeosebi cu organizațiile de
tineret.
Realizările obținute în anul care a tre-
cut sînt în mare măsură o urmare a creș-
terii nivelului ideologico-politic și profe-
sional al pedagogilor din regiunea noas-
tră, ca și a îmbunătățirii condițiilor lor
de viată și de muncă.
Majoritatea învățătorilor și profesorilor
au studiat in cercurile de învățămînt po-
litic. De asemenea, numeroși învățători
au studiat la cursurile fără frecventă din
învățământul superior. Cabinetul pedago-
gic regional a organizat în ajutorul aces-
tora cursuri și consultatii regulate.
O contribuție însemnată la ridicarea
nivelului de pregătire a.J pedagogilor a
adus-o Institutul interregional de perfec-
ționare. la cursurile căruia au fost cu-
prinse in acest an 207 cadre didactice.
Sub îndrumarea comitetului regional
de partid, secția de învățămînt și comite-
tul sindical regional au acordat o grijă
deosebită și ridicării nivelului cultural al
cadrelor didactice. Astfel, de exemplu, în
timpul vacantei de primăvară a elevilor,
aproape 600 de învățători și profesori
învăfămînfului și a școlilor din regiunea lași
supra problemelor de literatură. Așa au
procedat, de exemplu, profesorii V. Ghibu
și M. Costandache (orașul la^i), A.
Giurgea (raionul Vaslui) și altii. Cu toa-
te acestea, continuă să persiste o serie
de lipsuri în cunoștințele de morfologie
ale elevilor. Vocabularul lor este încă să-
rac, sînt slab însușite problemele privi-
toare la măiestria artistică a operelor li-
terare, la compoziția și stilul acestora.
Așa stau lucrurile, de exemplu, la școala
medie din Hîrlău.
S-a îmbunătățit predarea limbii ruse;
multi elevi citesc conștient și cursiv tex-
tele din manualul de limba rusă, și-au
însușit numeroase cuvinte din vocabula-
rul acestei limbi, reușesc să se exprime
corect onal și în scris. Totuși, se acordă
încă prea puțină atenție însușirii temei-
nice a regulilor de gramatică a limbii
ruse și nu se fac suficiente exerciții apli-
cative, ceea ce se resimte în greșelile
gramaticale și de ortografie pe care le
fac încă o bună parte din elevi.
Numeroși profesori de matematică și
fizică din regiunea noastră, cum sînt, de
exemplu, tovarășii I. Andreiescu (Iași),
V. Popa (Vaslui). A. Cojocaru (Roman),
și-au îmbunătățit munca de predare în
anul care a trecut, acordînd o mare a-
tenție formării gîndirii logice a elevilor,
învătîndu-i să lucreze în mod indepen-
dent, să aplice în practidă cunoștințele.
Unii profesori însă, de exemplu profeso-
rii de la școala din Băcești, raionul Ne-
grești, nu s-au pregătit temeinic pentru
lecții, nu s-au preocupat în măsura ne-
cesară de însușirea conștientă de către
elevi a cunoștințelor, mulțumindu-se de
multe ori cu reproducerea mecanică a a;
cestora. De aceea, în școlile noastre mai
sînt elevi care nu sînt în stare să aplice
în practică cunoștințele teoretice de ma-
tematică șt fizică.
O mare atentie s-a acordat în anul șco-
lar care a trecut înarmării elevilor cu
cunoștințe și deprinderi agricole, strîns
legate de practica agriculturii noastre.
Elevii multor școli, cum sînt, de pildă,
școlile din comunele Cîrligi (raionul Ro-
man) sau Poenari (raionul Negrești) au
executat lucrări practice pe parcelele șco-
lare experimentale, au făcut excursii, ex-
periențe la coltul naturii vii. în labora-
tor etc. In general. nivelul cunoștințelor
și al deprinderilor însușite de elevi la lec-
țiile de științe naturale este corespunză-
tor cerințelor programei. Este necesar
însă să se lichideze unele lipsuri care mai
există în această privință. Astfel, într-o
serie de școli, cum este, de exemplu,
școala medie din Huși, botanica și baze-
le darvinismului sînt predate teoretic. In
multe locuri nu este folosit integral ma-
terialul didactic existent și nu se con-
fecționează material didactic cu mijloa-
ce locale ; de asemenea, unele școli (de
pildă, școala medie de băieți nr. 1 din
Iași) au neglijat munca pe parcelele ex-
perimentate în timpul verii.
Elevii școlilor din regiunea noastră
și-au însușit cunoștințe temeinice de is-
torie, de geografie, de constituție. Tre-
buie să mai luptăm însă pentru ridicarea
nivelului predării acestor discipline. înlă-
turînd caracterul abstract al predării lor,
Rezultatele activității noastre și perspectivele ei
din rtgiune au vizitat timp de 5 zile ora-
șul Timișoara, asistînd la trei spectacole
de teatru, -trei spectacole de operă, filme
etc.
Si condițiile de desfășurare a muncii
în șdoli au fost mai bune în anul șco-
lar 1954—1955 decît în anii trecuti. Ast-
teî, localurile școlilor au fost reparate și
reamenajate. O serie de școli și-au des-
fășurat activitatea în localuri noi, con-
struite din fond centralizat sau prin au-
to impunere.
Toate unitățile școlare au tost aprovi-
zionate din timp cu combustibilul ne-
cesar.
Majoritatea școlilor din regiune au
fost înzestrate cu laboratoare și muzee,
iar unele chiar cu ateliere de tîmplărie
sau lăcătușerie. De asemenea, în cursul
anului școlar trecut s-a cheltuit pentru
înzestrarea bibliotecilor școlare suma de
223.000 lei. Pe Lîngă aceasta, numeroase
școli sătești și-au procurat cărți prin mij-
loace proprii.
Cu țoate succesele obținute, în munca
instructiv-educativă din șfcolile regiunii
noastre mai sînt încă numeroase lipsuri.
Eforturile noastre în noul an școlar tre-
buie să se îndrepte în special înspre lichi-
darea acestor lipsuri, pentru o îmbunătă-
țire hotărîtoare a calității muncii didac-
tice. Astfel, trebuie să ridicăm nivelul
predării limbii și literaturii romîne și ma-
terne. deoarece mai sînt școli în care
aceste discipline se predau la un nivel
scăzut. De asemenea, trebuie să acordăm
mai multă atentie legării strânse a învă-
țămîntului de viață, de practică, îmbună-
tățind, din acest punct-de vedere, preda-
rea matematicii și a fizicii, a biologiei,
a geografiei etc.
Au existat unele lipsuri și în munca
educativă. La școlile din Reșița și Mol-
dova Nouă, la unele școli din orașul Ti-
mișoara, s-au înregistrat acte de indis-
ciplină a elevilor. La școlile medii nr. l
și nr. 5 din Timișoara, la școala medie
mixtă din Orșova nu s-a acordat suficient
sprijin organizațiilor de tineret, și a-
ceasta s-a răsfrânt atît asupra învățăturii
elevilor, cît și asupra disciplinei lor. Este
necesar ca în noul an școlar să obținem
o întărire a muncii diriginților, să ridi-
căm nivelul general al activității școli-
lor în ceea ce privește educarea elevilor
în spiritul patriotismului socialist și al
internaționalismului proletar, în spiritul
disciplinei conștiente.
care se mai vădește într-o serie de școli.
Unul dintre obiectivele principale ale
muncii organelor invătămîntului și șco-
lilor din regiunea noastră în anul care a
trecut a fost îmbunătățirea hotărîtă a ac-
tivității educative. In această privință am
primit un ajutor însemnat din partea Mi-
nisterului Invătămîntului, care a elabo-
rat „Regulile de purtare pentru elevi" și
regulamentul cu privire la munca diri-
ginților. Ca urmare, s-a îmbunătățit mult
disciplina elevilor. S-a întărit într-o mă-
sură însemnată legătura școlilor cu orga-
nizațiile U.T.M. si de pionieri, ceea ce
a dus ia îmbunătățirea muncii de edu-
care a elevilor și pionierilor în spiritul
patriotismului socialist și al internaționa-
lismului proletar, la închegarea colecti-
velor de elevi.
Se mai vădesc însă unele lipsuri si în
această privință. Regulile pentru elevi
încă nu sînt Pe deplin respectate în toate
școlile. Intr-o serie de școli directorii,
dirigintii și cadrele didactice nu acordă
suficienta atenție sprijinirii organizațiilor
U.T.M. și de pionieri. Așa stau lucrurile,
de exemplu, la școala medie de fete nr.
2 din Iași.
Succesele obținute în munca instruc-
tiv-educativă în anul școlar care a tre-
cut se datoresc în mare parte măsurilor
luate de partidul și guvernul nostru pen-
tru ridicarea nivelului muncii școlilor:
introducerea sistemului de stat pentru
perfecționarea cadrelor didactice, conti-
nua îmbunătățire a condițiilor de mun-
că și de trai ale acestora etc. De aseme-
nea, aceste succese se datoresc muncii
însuflețite pe care au desfășurat-o cei mai
multi dintre pedagogii școlilor din regiu-
nea noastră.
Pentru lichidarea lipsurilor care mal
există încă în predare și în munca edu-
cativă trebuie înlăturate în primul rînd
cauzele ce le determină : calitatea nesa-
tisfăcătoare a unor programe și manua-
le, formalismul în activitatea metodică,
munca superficială a unor organe de în-
vătămînt și a unor cadre didactice.
Pe baza experienței dobîndite. noi am
luat o serie de măsuri în vederea pre-
gătirii noului an școlar. Este necesar să
înlăturăm lipsurile care au existat anul
trecut în îndeplinirea planului de școla-
rizare, asigurîndti-se cuprinderea tuturor
copiilor de vîrstă școlară în clasele I—IV
și frecventa regulată a elevilor înscriși în
clasele V—X și în școlile pedagogice.
Organele învățămîntuiui și directorii
școlilor din regiunea noastră acordă mul-
tă atentie lucrărilor de construcții, repa-
rații și amenajare a localurilor școlare,
aprovizionării școlilor cu combustibil, a-
provizionării internatelor cu alimente etc
De asemenea, ne preocupăm de procura-
rea manualelor, a rechizitelor și a mate-
rialului didactic pentru noul an școlar.
Vom acorda o grijă deosebită primirii
cadrelor tinere care își vor începe în acest
an munca în școlile regiunii noastre.
Sântem deciși să îmbunătățim într-o
măsură hotărîtoare munca noastră în
noul an școlar, astfel încît școlile din re-
giunea Iași să răspundă cu cinste cerin-
țelor pe care le pune în fata lor construi-
rea socialismului în tara noastră.
Pregătindu-ne pentru noul an școlar,
acordăm o atenție deosebită asigurării
bazei didactico-materiale a învățămintu-
lui în regiunea noastră, cuprinderii în
școală a tuturor copiilor de vârstă șco-
lară și îndeplinirii planului de școlari-
zare. repartizării juste a cadrelor nou nu-
mite și creării unor condiții bune de mun.
că și de viață pentru acestea, precum și
ridicării nivelului muncii instructiv-edu-
cative. In această privință vom folosi in-
tens apropiatele consfătuiri raionale, care
ne vor da prilejul să realizăm un larg
schimb de experiență pedagogică.
Eforturile noastre se îndreaptă și în-
spre lichidarea lipsurilor pe care le-am
avut în anul trecut în ceea ce privește
îndeplinirea legii obligativității învăță-
mîntului elementar, căutînd să asigurăm
toate condițiile pentru cuprinderea și păs-
trarea în școală a tuturor copiilor de
vîrstă școlară.
Ne străduim să înlăturăm, de aseme-
nea, lipsurile noastre în ceea ce privește
repararea și întreținerea localurilor de
școală, prin folosirea mai chibzuită a aju-
torului pe care ni-1 pot da în această pri-
vință comitetele de părinți. In momentul
de față s-au terminat reparațiile la un
număr de 357 de școli, care sînt complect
pregătite pentru noul an școlar. In acea-
stă acțiune s-au evidențiat în mod deose-
bit directorii școlilor din comunele Șușca,
Stancilova, Potoc, Nițchidorf, Otelec,
Steierdorf, Orșova etc. In unele raioane,
însă, cum sînt raioanele Reșița, Caran-
sebeș. Deta, lucrările de reparație a loca-
lurilor școlare au rămas în urmă. Trebuie
să luăm măsuri pentru ca și aici să se
termine grabnic pregătirile pentru noul
an școlar.
Majoritatea școlilor sînt asigurate cu
combustibilul necesar. De asemenea, nu-
meroase internate s-au aprovizionat cu
alimentele necesare.
Secția de învățămînt regională a veri-
ficat minuțios rețeaua școlară, căutînd să
înlăture lipsurile care au existat anul
trecut în organizarea acesteia, printr-o
mai justă repartizare a școlilor.
Folosind experiența anului trecut, apli-
când îndrumările partidului și guvernului
cu privire la învățământ, încordându-ne
toate eforturile în muncă, vom lupta neo-
bosit pentru ridicarea nivelului învăță-
mântului în regiunea noastră, pentru in-
struirea și educarea temeinică a viitorilor
constructori ai socialismului.
Discuțiile purtate pe marginea celor
două referate au oglindit seriozitatea cu
care cele mai multe secții de învățămînt
și comitete sindicale regionale privesc re-
zultatele muncii desfășurate în anul șco-
lar 1954—1955, precum și grija pe care
au acordate pregătirilor pentru deschi-
derea noului an școlar în condiții bune.
De la început discuțiile au dat dovada
unei însemnate creșteri a simțului de răs-
pimdere al organelor de învățămînt și
sindicale față de sarcinile primite. Con-
ducătorii secțiilor de învățămînt regiona-
le și ai comitetelor sindicale regionale
de învățămînt au analizat munca lor pro-
prie și activitatea școlilor, arătând în mod
deschis rezultatele pozitive, lipsurile și
cauzele acestora. Ei au făcui prețioase
propuneri pentru îmbunătățirea conținu-
tului activității pedagogice, pentru înlă-
turarea anumitor greutăti^care constituie
piedici în dezvoltarea învățământului.
O atenție deosebită a acordat tovară-
șul C. Arsene, șeful secției de învățămînt
a regiunii Pitești, măsurilor ce trebuie
luate în viitorul an școlar pentru crearea
unor condiții materiale mai favorabile
desfășurării procesului de învățământ. El
s-a ocupat în special de problema asigu-
rării bazei materiale necesare lărgirii în-
vățământului la sate. Tovarășul Arsene a
propus să se ia o serie de măsuri pen-
tru a se înlesni cuprinderea în clasele
V—VII a elevilor care locuiesc la distan-
țe mari de școală. Tot în acest scop, a
propus ca la comitetele executive să se
constituie „fondul școlar", din care să
fie ajutați elevii lipsiți de mijloace mate-
riale din clasele I—VIL
Aproape toți participantii la discuții au
arătat că, în scopul asigurării unor con-
diții igienice de muncă în școală și pen-
tru întărirea disciplinei elevilor în timpul
lecțiilor, este necesar să fie îmbunătățit
mobilierul școlar. Pentru aceasta, tov. Ar-
sene a propus ca organele conducătoare
din învățămînt să se preocupe mai îndea-
proape de starea mobilierului școlar și
mai ales a băncilor, să elaboreze pro-
iecte-tip pentru mobilierul școlar.
Participanții la consfătuire s-au ocupat
în largă măsură de rezultatele obținute
de elevi 1a sfârșitul anului școlar 1954—
1955, la examenele de admitere în școli-
le medii. Ei au arătat că, în majoritatea
școlilor, rezultatele obținute de elevi la
învățătură în acest an școlar sînt supe-
rioare, celor înregistrate în anii școlari
trecuți, legând în mod direct aceste re-
zultate de creșterea nivelului profesional
și politic al cadrelor didactice. Tovarășul
H. Rimer, șeful secției de învățămînt a
regiunii Suceava, de pildă, a vorbit des-
pre atitudinea plină de răspundere a ce-
lor mai mulți învățători si profesori din
regiune față de îndeplinirea în condiții
bune a sarcinilor școlare. El a arătat
că în întreaga regiune se simte o seri-
oasă creștere a nivelului pedagogic al
cadrelor didactice. A crescut considerabil
interesul învățătorilor și profesorilor pen-
tru cunoașterea literaturii pedagogice. La
terminarea etapei cu frecvență a cursului
de perfecționare,. multi învățători și pro-
fesori au obținut calificativele „bine“ și
„foarte bine".
Cu toate succesele obținute, însă, în
munca școlilor din regiunea Suceava
mai sînt multe lipsuri. Tovarășul Rimer
a arătat lacunele ce există în nivelul de
cunoștințe al elevilor la limba română,
limba rusă, matematică, a arătat
greșelile pe care le fac unele cadre
didactice în aprecierea și notarea cu-
noștințelor elevilor, lipsurile ce s-au
manifestat în munca de îndrumare și
control, precum și cauzele acestor lip-
suri.
Ca și alti participanti la discuții, to-
varășul Rimer a insistat asupra necesi-
tății îmbunătățirii muncii aparatului Mi-
nisterului Invătămîntului în ceea ce pri-
vește îndrumarea muncii metodice, ela-
Despre sarcinile organelor de învăiămînf și ale cadrelor didactice
în legătură cu activitatea organizațiilor U.T.M. și de pionieri din școli
Organizațiile U.T.M. și de pionieri din
școli aduc o contribuție deosebit de în-
semnată la educarea elevilor în spiritul
comunismului. Mulți învățători și profe-
sori din școlile noastre știu să valorifice
just această contribuție, determinînd ast-
fel o reală creștere a simțului de răs-
pundere al elevilor fată de învățătură, o
îmbunătățire simțitoare a disciplinei. Așa
procedează, de exemplu, colectivele di-
dactice de la școala medie de fete nr. 8
din București, de la școala mixtă de 7
ani din comuna Cotu Văii, raionul Negru
Vodă, precum și de la numeroase alte
școli.
Intr-o serie de școli, însă, colaborarea
directorilor, a dirigintilor și a cadrelor
didactice cu organizațiile comuniste de
tineret lasă mult de dorit. Sînt încă nu-
meroase cazurile cînd directorii școlilor,
dirigintii și cadrele didactice subaprecia-
ză munca organizațiilor U.T.M. și de pio-
nieri. nu le acordă ajutorul si îndrumarea
necesară la întocmirea planurilor de
muncă, la organizarea adunărilor și a ce-
lorlalte forme de activitate.
Unele secții de învățămînt și unii di-
rectori de scoli nu manifestă suficientă
grijă pentru crearea condițiilor necesare
muncii organizației de pionieri din școa-
lă. Intr-o serie de scoli lipsesc sau nu
sînt amenajate camere ale pionierilor sau
colturi ale pionierilor. Munca unor case
de pionieri este ruptă de activitatea șco-
lilor. Secțiile de învățămînt se ocupă prea
puțin de activitatea profesorilor în casele
de pionieri, subapreciind activitatea a-
cestor instituții create de partid și gu-
vern pentru copiii patriei noastre.
Unele secții de învățămînt lucrează
fără să tină legătura nedesară cu comi-
tetele U.T.M., nu iau parte la selecționa-
rea cadrelor de instructori de pionieri
SÎ la munca de ridicare a calificării a-
cesfora, nu întreprind acțiuni care să a-
jute pe profesori si învățători să-și însu-
șească cunoștințele și deprinderile nece-
sare în munca cu organizațiile de pio-
nieri.
Lipsurile semnalate se datoresc. în
mare măsură, si Ministerului învățămân-
tului, care a întârziat reglementarea mul-
tiplelor probleme ale muncii educative,
nu a asigurat o legătură destul de strân-
să cu C.C. al U.T.M., nu a determinat
realizarea unei astfel de legături între
secțiile de învățămînt si comitetele regio-
nale și raionale ale U.T.M.
Este necesar să fie luate măsuri hotă-
borarea programelor, îndrumarea activi-
tății cercurilor pedagogice, organizarea
„Zilei Învățătorului" etc. De asemenea,
el a criticat activitatea Editurii de stat
didactice și pedagogice, atît pentru o se-
rie de lipsuri existente în unele manuale,
cît și pentru intîrzierile în elaborarea
manualelor (de exemplu, manualul de li-
teratură romină pentru clasa a X-a încă
n-a apărut).
Analizând cauzele ce stau la baza la-
cunelor constatate în cunoștințele elevi-
lor atît la examenele de sfârșit de an, cît
și la cele de admitere în școlile medii,
participantii la consfătuire au relevat, cu
un ascuțit spirit critic, nu numai lipsu-
rile cadrelor didactice, ale organelor de
învățămînt și sindicale, ci și ale ministe-
rului. Astfel, tovarășul Lazăr Grama, pre-
ședintele comitetului sindical regional
Timișoara, a arătat că numărul mare de
elevi căzuti ce se constată la clasele a
l-a, a V-a și a VIILa se explică și prin
faptul că programele școlare nu cores-
pund puterii de înțelegere și de asimilare
a elevilor.
In cadrul consfătuirii au fost populari-
zate unele din experiențele valoroase ale
cadrelor didactice din școlile noastre.
Multe din aceste experiențe vor fi extinse
în nou] an școlar și în școlile din alte
regiuni și raioane ale tării. De exemplu,
tovarășul Traian Pop, șeful secției de în-
vățământ ia regiunii Gini, a vorbit pe larg
despre activitatea bogată a profesorului
losif Viehman, care predă științele natu-
rale la secția pedagogică de pe lîngă
școala medie de 10 ani nr. 2 din Năsăud.
Tov. Viehman i-a antrenat pe elevii săi
în activitatea cercurilor tehnic, foto-teh-
nic de amatori si de împăieri. împreună
cu elevii săi, profesorul Viehman a con-
fecționat un bogat material didactic și a
organizat coltul naturii vii la toate șco-
lile de 7 ani din raion. Influențați de
pasiunea profesorului lor pentru munca
de laborator, elevii secției pedagogice au
prins dragoste și interes fată de activi-
tatea practică.
Tovarășul Constantin Vlad, seiful secției
de învățământ a regiunii Bacău, a popu-
larizat pe larg experiența învățătoarei
-Maria Popescu din comuna Borca, raionul
Piatra Neamț, care de 4 ani de zile
lucrează simultan cu două clase, fără a
avea repetenti. Tovarășul Petru Petraș,
șeful secției de învățământ a regiunii
Stalin, a arătat metodele bune folosite de
cadrele didactice din comunele Cristian,
Comana de Jos, Selimbăr, Avrig, oare au
știut să dezvolte dragostea elevilor din
clasele V—VII pentru învățătură, pentru
școală, organizând cu deosebită pricepere
munca pe parcelele experimentale și în
laboratorul de fizică și chimie. Datorită
acestui fapt, nu s-a retras nici un elev din
clasele V—VII ale acestor școli.
Tovarășul Dominic Na^y, inpector
școlar la secția de învățămînt a Regiunii
Autonome Maghiare,
a insistat asupra
problemelor privi-
toare la întărirea
muncii de educare
a elevilor în spiri-
tul internaționalismu-
lui proletar.
Participantii la
discuții au insistat
mult asupra lipsuri-
lor ce există în cu-
noștințele elevilor, a-
supra cauzelor .aces-
tor lipsuri. Tova-
rășii Rimer, Pop,
Vlad, Vulpescu, Si-
lișteanu au arătat că
unii din elevii școlilor
noastre au cunoștin-
țe insuficiente, săra-
ce, de literatură; cu-
nosc în slabă măsură
morfologia. Ei au
rîte pentru înlăturarea tuturor acestor
lipsuri.
Plenara a II-a a C.C. al U.T.M. din
ianuarie 1955, care a analizat activitatea
desfășurată de Uniunea Tineretului Mun-
citor în rîndurile organizației de pionieri,
a aprobat „Regulamentul organizației de
pionieri din R.P.R.". Acest regulament
precizează că munca în rîndurile pionie-
rilor trebuie să se desfășoare în strînsă
'legătură cu organele de învățământ și cu
colectivele pedagogice ale școlilor și ale
caselor de copii.
Fiecare șef de secție de învățămînt.
fiecare inspector, director, învățător si
profesor, fiecare lucrător din domeniul
științei si practicii pedagogice trebuie să
fie pătruns de ideea că activitatea orga-
nizațiilor U.T.M. si de pionieri face parte
integrantă din întreaga muncă de educa-
ție în spirit comunist a tinerei generatii,
muncă pe care o înfăptuiește școala.
In scopul îmbunătățirii continue a ac-
tivității educative și al întăririi legături-
lor dintre instituțiile de învățămînt si or-
ganizațiile U.T.M. și de pionieri, secțiile
de învătămint regionale, raionale, orășe-
nești și directorii de școli au datoria să
organizeze studierea sistematică a docu-
mentelor C.C. al U.T.M. privind educația
tineretului, lucrările Conferinței pe tară
a U.T.M. din iulie 1954. ale Plenarei a
II-a a C.C. al U.T.M. din Ianuarie 1955;
în special se va acorda o mure atentie stu-
dierii „Regulamentului organizației de
pionieri din R.P.R.".
Pentru creșterea răspunderii colective-
lor pedagogice fată de munca pioniereas-
că, organele de învățămînt trebuie să or-
ganizeze studierea de către toate cadrele
didactice a principiilor, conținutului, for-
melor și metodelor activității pionierești,
pentru însușirea problemelor teoriei șl
practicii mișcării de pionieri.
Organele de învățămînt trebuie să ve-
gheze ca directorii de școli și de case de
copii să se călăuzească după principiile
documentelor C.C. al U.T.M. privind
munca organizațiilor U.T.M. și de pio-
nieri. Planul de muncă al unității de pio-
nieri trebuie să fie discutat în ședința
consiliului pedagogic și să fie aprobat de
directorul școlii; învățătorii și dirigintii
au datoria să participe la întocmirea pla-
nului de muncă al detașamentelor. Este
necesar ca directorul scolii să participe
la pregătirea și ținerea ședințelor colec-
tivului de conducere al unității si la a-
combătut stilul lozindar ce se constată în
multe lucrări scrise ale elevilor, exprima-
rea greoaie, tendința unor cadre didac-
tice de a se mulțumi numai cu rezumarea
operelor de către elevi, fără a-i ajuta
să desprindă problemele esențiale, să
înțeleagă valoarea literară a operek^,
studiate.
Cu multă seriozitate au păs problema
îmbunătățirii pregătirii elevilor din șco-
lile pedagogice in viitorul an școlar
tovarășii Pop și Vlad. Ei au arătat că
absolventii școlilor pedagogice' nU cunosc
în măsură suficientă psihologia, că adesea
nu știu să motiveze dtp punct de vedere
științific metodele și procedeele folosite
în predare, că nu 'citesc suficient litera-
tură pedagogică. Ei au făciit' propuneri
însemnate în legătură cu îmbunătățirea
planului de învătărriînt iâf sediilor pedago-
gice, pentru ca viitorii absolventi să
dobândească o pregățipe mai temeinică.
Toate măsurile propuse de către parti-
cipantii la discuții pentru îmbunătățirea
condițiilor materiale din școli, pentru îm-
bunătățirea metodelor de muncă ale ca-
drelor didactice și ale organele de îndru-
mare și control, pentru îmbunătățirea
muncii de elaborare a programelor și a
manualelor școlare, a planului de învăță-
mânt, vor contribui în largă măsură la
înlăturarea multor lipsuri în viitorul au
școlar.
Tovarășul Atexandru Apostu, membru
în prezidiul C.C. al Sindicatului Muncite
rilor din învățământ,. a apreciat în mod
deosebit, în cuvântul său, faptul că, după
cum a reieșit din referate si.'din dis-
cuții, majoritatea școlilor sînt gata pregă-
tite pentru deschiderea noului an școlar.
Tovarășul Apostu a -propus ca expe-
riența bună dobândită de organele de în-
vățământ și sindicale din regiunea Timi-
șoara în ceea ce privește aprovizionarea
cu alimente a cadrelor didactice prin
cooperativele sătești și organizarea timpu-
lui liber al cadrelor didactică să fie
extinsă în toate regiunile.
Tovarășul Apostu ia arătat că, pentru o
mai justă rezolvare a problemelor privi-
toare la deschiderea anului școlar și la îm-
bunătățirea muncii instructiv-educative
din școală, trebuie să se întărească și mai
mult colaborarea între-organele de învă-
țământ și sindicale, să șe-dea importanta
cuvenită lărgirii activnjlui obștesc al
comitetelor sindicale, să se folosească în
mai largă măsură sprijinul comitetelor
de părinți si al întreprinderilor care
patronează școlile.
Tovarășul Apostu a dat îndrumări con-
crete cu privire la felul cum , se poate
realiza o legătură mai strânsă și mai
rodnică între școli si întreprinderile care
le patronează, cu privire la felul cum tre-
buie popularizat și sprijinit învătămîntul
pentru tineretul muncitoresc si Sătesc.
Aspect din sala consjătuirii
dunărâle unității; învățătorii, profesorii și
dirigintii trebuie să participe la ședințe-
le colectivului de conducere a detașa-
mentelor și la adunările detașamentelor.
Acțiunile de masă cu pionierii, se vor
desfășura în școală numai cu aprobarea
directorului școlii, iar .în raion cu avizul
comitetului raional U.T.M. și al secției
raionale de învățămînt.
Direcțiile școlilor au datoria să stimu-
leze prin toate mijloacele inițiativa orga-
nizației de pionieri în ceea ce privește
îndeplinirea muncii în afară de clasă și a
muncii extrașcolare, dar să nu admită
supraîncărcarea copiilor cu adunări și șe-
dințe. Conducătorii școlilor trebuie să
interzică în mod categoric cp pionierii și
elevii să fie sustrași de la cursuri pentru
îndeplinirea oricăror sarcini obștești.
Conducerile palatelor si caselor de pio-
nieri vor trebui sa organizeze în așa fel
munca pionierilor. încît ea să ,fie strâns
legată de școală, să contribuie la îmbu-
nătățirea continuă a activității organiza-
ției de pionieri.
Secțiile de învățământ regionale, raio-
nale și orășenești trebuie să sprijine
mitetele regionale, raionăle si orășeneșW
în selecționarea cadrelor de instructori
superiori de pionieri, respectând instruc-
țiunile elaborate recent în această pri-
vință de Ministerul Invătămîntului si
C.C. al U.T.M.
Organele de învățământ au datoria să
studieze și să generalizeze, cu ajutorul
institutelor de perfecționare șl al cabine-
telor pedagogice, experiența înaintată a
muncii pionierești, folosind în acest scop
„Lecturile pedagogice"; de asemenea,
trebuie să stimuleze cadrele didactice
fruntașe pentru a publica în presa locală
și centrală rezultatele muncii lor de spri-
jinire a organizațiilor de tineret din școli.
Organele de îndrumare șl control ale
Ministerului învățământului, șefii secții-
lor de învătămint si inspectorii școlari
trebuie să controleze cum participă di-
rectorii școlilor, dirigintii și cadrele di-
dactice la activitatea organizațiile^
U.T.M. și de pionieri, ce sprijin și ce îi!^
drumare pedagogică le acordă.
Colaborând strâns cu organele Uniunii
Tineretului Muncitor, dîndu-Je un ajutor
concret, organele învățământului si ca-
drele didactice vor putea răspunde pe de-
plin sarcinilor mari și nobile tare le-a»
fost încredințate de partid; și de guvern
de întregul nostru popor muncitor.
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
Pag. 3-a
9
Pentru continua ridicare a nivelului muncii
instructiv-educative
Importanta „Regulamentului organizației de pionieri din Republica Populară Rcmînă"
pentru îmbunătățirea activității unităților și detașamentelor de pionieri
Să n« pfqătlm pentru consfătuirile raionale
Lucrări practice care se pot efectua
în secția profesorilor de științe naturale
(Text prescurtat al referatului prezen-
tat de tov. V. Trofim, secretar al C.C. al
U.T.M.)
In luna ianuarie a acestui an a avut
loc Plenara a II-a a C.C. al U.T.M., care
a analizat activitatea desfășurată de
Uniunea Tineretului Muncitor în rînduri-
le organizației de pionieri. Plenara a a-
probat „Regulamentul organizației de
pionieri din R.P.R.".
A^est Regulament, elaborat pe baza
experienței de 6 ani a organizației de
pionieri din tara noastră și a experienței
organizației de pionieri „V. 1. Lenin" din
Uniunea Sovietică, stabilește precis
scopul și sarcinile mișcării pionierești, re-
gulile de organizare și funcționare a or-
ganizației de pionieri, drepturile și înda-
toririle pionierilor, relațiile organizației de
pionieri cu școala.
Unul din principiile fundamentale stabi
lite în Regulament este principiul condu-
cerii organizației de pionieri de către par-
tid. Datorită conducerii înțelepte a miș-
cării pionierești de către partid, organi-
zația de pionieri din tara noastră crește
și se dezvoltă mereu, cuprinzînd în rîn-
durile sale peste 700.000 membri
Regulamentul precizează că organiza-
ția de pionieri este organizația politică
de masă a școlarjlor din R.P.R. Organi-
zațiile U.T.M. și instructorii de pionieri
trebuie să desfășoare în unitățile de pio-
nieri o activitate politico-educativă sus-
ținută. pentru a face cunoscute pionieri-
lor și școlarilor trecutul glorios de luptă
al poporului și partidului nostru, frumu-
sețile și bogățiile patriei noastre, succe-
sele dobîndlte de poporul nostru munci-
tor. condus de partid. Pe drumul constru-
irii socialismului. In organizația de pio-
nieri copiii sînt educati în spiritul inter-
naționalismului proletar, al frăției cu
pionierii din Uniunea Sovietică și din ce-
lelalte țări prietene patriei noastre, al
prieteniei cu copiii din întreaga lume, sub
semnul păcii și înfrățirii între popoare.
In Regulament se arată că o sarcină
dintre cele mai importante a organiza-
ției de pionieri este aceea de a ajuta
(Concluziile prezentate In încheierea
consfătuirii cu șefii secțiilor de invătămint
de către tov. N. Sipoș, locțiitor al minis-
trului invățămîntului).
Referate'e prezentate la consfătui-
rea noastră și discuțiile purtate pe
marginea lor au scbs la lumină o serie
de experiențe pozitive și o serie de lip-
suri din activitatea secțiilor de învăță-
mint și a școlilor. Trebuie subliniat cu-
ratul cu care au fost dezvăluite unele
lipsuri importante din activitatea Minis-
terului Invățămîntului și a instituțiilor
sale anexe, precum și justețea numeroa-
selor propuneri ce s-au făcut in scopul în-
lăturării acestor lipsuri.
Una din principalele probleme înspre
care trebuie să se îndrepte atenția noastră
este îndeplinirea sarcinilor de plan cu pri-
vire la alfabetizare și școlarizare.
In unele regiuni, ca Suceava, Pitești,
Baia-Mare, Regiunea Autonomă Maghiară
și altele, s-au obținut rezultate bune la
cursurile de alfabetizare din timpul ier-
nii, dovadă că în aceste regiuni șefii sec-
țiilor de învățămînt au privit cu seriozi-
tate sarcina atît de importantă a lichidă-
rii neștiinței de carte. Smt insă unele
regiuni (Hunedoara, București etc.) în
care rezultatele au fost sia.be. In aceste
regiuni, șefii secțiilor de învățămînt nu
au privit cu toată răspunderea sarcinile
ce le reveneau în acțiunea de lichidare a
neștiinței de carte. Aceste lipsuri trebuie
grabnic înlăturate.
Lichidarea neșliinței de carte este strîns
legală de închiderea pentru totdeauna a
izvoarelor analfabetismului, prin cuprin-
derea în școala elementară a tuturor co-
piilor de vîrstă școlară. In asigurarea
îndeplinirii învățământului elementar ge-
neral obligatoriu, școala noastră a făcut
în ultimii ani progrese importante.
Menționăm că — spre deosebire de anii
precedenți — în anul școlar .1954/1955
sarcina școlarizării a fost împletită strins
cu lupta pentru asigurarea unei frecvențe
regulate.
Cu toate succesele obținute în reali-
zarea invățămîntului general obligatoriu,
numărul capiilor rămași neșcolarizați în
anui școlar 1954/1955, deși mai scăzut
decît in anii precedenti, este totuși des-
tul de mare.
In anul școlar viitor trebuie să se a
corde mai multă atenție cuprinderii în
școa.ă a tuturor copiilor de vîrstă școlară
și îmbunătățirii frecventei. Deosebit de
importantă pentru realizarea .acestor sar-
cini este perioada de pregătire a deschi-
derii anului școlar. In acest timp tre-
buie cunoscuti toți copiii de vîrstă școla-
ră, trebuie înfăptuită evidenta precisă a
celor rămași neșcolarizați sau cu frecven-
ța slabă in anii trecuti, trebuie analizate
cauzele care au determinat lipsurile și
.luaie măsurile cele mai potrivite pentru
înlăturarea lor.
Printre măsurile care pot duce Ia asi-
gurarea obligativității invățămîntului ele-
u.entar general este deosebit de impor-
tanta mbunătățirea rețelei școlilor ete-
rne.nare, prin folosirea justă a acțiunilor
noi — unități școlare, clase, internate,
pos.uri — repartizate anual prin planul
de stal, și prin detașarea de posturi de
învățători in cătunele și grupările de case
izolate.
O altă problemă deosebit de importantă
este îndeplinirea planului de școlarizare
Ja clasele V-Vll. Situația în această pri-
vință este cu totul nemultumitoare. Nici o
regiune nu a îndeplinit în anul trecut sar-
c.",i o planului de școlarizare.
Unele secții de învățămînt încă mai
consideră că nerealizarea sarcinilor de
școlarizare la clasele VVI1 se datorește
exclusiv unor cauze obiective. Fără a tă-
gădui influenta acestor cauze, trebuie să
recunoaștem că nici Ministerul Invăță-
mn.ului, nici secțiile de învățămînt și
nici cadrele didactice n-au făcut tot ce era
posibil pentru a preîntâmpina decalajul
intre sarcinile de plan și proporțiile reali-
zării lui.
Secțiile de învățămînt trebuie să înțe-
leagă că intensificarea muncii de lămurire
pentru realizarea planului la clasele V-
VH este si mai necesară acum, cînd prin
acțiunea de corectare a rețelei scoliilor de
școlii în lupta pentru însușirea temeinică
de către pionieri a cunoștințelor.
Instructorii de pionieri trebuie să ex-
plice neîncetat pionierilor că datoria lor
principală fată de patrie și partid, fată
de ei înșiși, este aceea de a învăța bine
și de a fi disciplinati. Pionierii și școla-
rii trebuie să fie educati în spiritul ati-
tudinii socialiste fată de învățătură, al
responsabilității personale fata de studiu,
cultivîndu-se la ei perseverența și dîrze-
ma în muncă, setea de cunoștințe.
„Regulamentul organizației de pionieri
din R.P.R/1 stabilește angajamentul
solemn al pionierului, care concretizează
scopul și sarcinile principale ale organi-
zației de pionieri. Instructorii de pionieri
și cadrele didactice au datoria de a ex-
plica conținutul angajamentului solemn
al pionierului atît pionierilor, cit și șco-
larilor care se pregătesc să pășească în
rîndurile organizației de pionieri din tara
noastră.
Deviza pionierilor — „La luptă pentru
cauza Partidului Muncitoresc Romîn. 'ii
gata 1“ — cheamă pionierii ca, alături de
întreg poporul nostru muncitor, să fie
gata întotdeauna să-și aducă contribuția,
după puterile lor, la construirea societății
socialiste în tara noastră.
Regulamentul precizează că în orga-
nizația de pionieri sînt primiti școlarii
între 9—14 ani care sînt exemplu la în-
vățătură. respectă disciplina școlară, au
o comportare demnă oriunde s-ar afla.
Aceasta cere instructorilor de pionieri și
organizațiilor de pionieri să cunoască
temeinic pe școlarii care doresc să devină
pionieri și să-i ajute să corespundă cerin-
țelor care le stau în fată.
Primirea școlarilor în organizația de
pionieri trebuie să fie o muncă continuă,
care nu se poate duce sub formă de cam-
panie, în preajma unor zile însemnate.
Primirea școlarilor în cadrul detașamen-
tului simplifică mult procedeul de primi-
re și întărește responsabilitatea detașa-
mentelor, a colectivelor de conducere și
a instructorilor de pionieri în pregătirea
și primirea noilor membri.
Sarcinile organelor de învătămîni și ale cadrelor didactice în noul an școlar
7 ani trebuie să se realizeze unități mari
și puternice, care să permită o folosire
rațională a cadrelor didactice, potrivit
calificării lor.
Prin Hotărirea Consiliului de Miniștri
care a aprobat planul de școlarizare și
rețeaua școlară pentru anul școlar 1955—
1956, învățămlntul de șapte ani devine
obligatoriu, începind cu acest an școlar,
în orașe, centre muncitorești și localitățile
reședințe de raion. Pentru cuprinderea în
clasa a V-a a tuturor absolventilor clasei
a IV-a in localitățile în care învățămîntul
de șapte ani devine obligatoriu, trebuie
organizată o largă muncă de lămurire în
rîndurile părinților, la care să participe
toate cadrele didactice, cu sprijinul orga-
nizațiilor obștești
Pentru dezvoltarea invățămîntului de
șapte ani este necesar să fie întărite si
dezvoltate internatele, ca și gospodăriile
anexe, care trebuie să asigure într-o largă
măsură aprovizionarea internatelor cu
produse.
Trebuie acordată, de asemenea, o aten-
ție deosebită realizării sarcinilor de șco-
larizare la școlile pentru tineretul munci-
toresc și sătesc. In multe regiuni cum
ș.nt Arad. Baia-Mare. Graiova etc. — a-
ceastă problemă a fost cu totul neglijată
în anul care a trecut.
Sarcina organizării, consolidării și dez-
voltării acestor tipuri de școli, al căror
scop este de a asigura ridicarea nivelului
cultural al oamenilor muncii. trebuie
privita cu toată seriozitatea. In realizarea
ei trebuie antrenate toate organele locale
și, în primul rînd, conducerile întreprin
derilor și ale unităților agricole socia-
liste și comitetele sindicale respective,
care au obligația să asigure condițiile
materiale necesare funcționării acestor
școli și să creeze salariatilor lor posibili-
tatea de a le frecventa.
★
Comparînd datele statistice privind re-
zultatele obținute Ia învățătură în anul
școlar 1954-1955 cu cele obținute în anul
precedent, constatăm că procentul elevi-
lor promovați a crescut.
S-a îmbunătățit scrierea elevilor din
clasele I-IV, ca urmare a folosirii ca-
ietelor cu liniatmră specială. S-au obținut
rezultate mai bune decît în anii trecuți
și în formarea deprinderilor de citire cu-
rentă, corectă, conștientă și expresivă a
elevilor din școlile elementare, iar la arit-
metică s-au obținut mai multe realizări în
ceea ce privește înarmarea elevilor cu de-
prinderi de calcul oral și scris.
A existat, de asemenea, o mai mare
preocupare a cadrelor didactice pentru
dezvoltarea dragostei elevilor față de
muncă și pentru înarmarea lor cu de-
prinderi de muncă practică.
Aceste succese trebuie dezvoltate în
activitatea de viitor a școlilor noâstre.
Trebuie însă să privim cu aceeași aten-
ție lipsurile care mai persistă în activita-
tea instructiv-educativă si să ne intensi-
ficăm eforturile pentru lichidarea lor.
Dacă scrisul elevilor s-a îmbunătățit
sub aspectul caligrafic, lasă încă muTl
de dorit în ceea ce privește ortografia.
De asemenea, elevii au încă un vocabu-
lar sărac. Examenele de absolvire a cla-
sei a VII-a, ca și examenele de admitere
în învățămîntul mediu au arătat că elevii
nu cunosc suficient conținutul textelor
studiate, că vorbesc deseori în stil lo-
zincar. Ca urmare a faptului că nu toate
cadrele didactice au respectat programa
școlară, unii elevi au goluri serioase în
sistemul lor de cunoștințe, iar alții, din
cauza supraîncărcării, au cunoștințe su-
perficiale.
Mai există încă lipsuri în ceea ce pri-
vește legarea teoriei de practică și în
înarmarea elevilor cu deprinderi de
muncă practică. Unii elevi se orientează"
greu pe hartă, dovedesc stîngăcie în mî-
nuirea unor aparate, iar printre cei de la
orașe, mulți nu cunosc nici cele mai
răspîndite plante de cultură.
In scopul lichidării acestor lipsuri, or-
ganele de învățămînt au sarcina de a
îndruma cu mai multă competentă cadre-
le didactice pentru ridicarea necontenită
a calității predării printr-o temeinică pre-
La adunările de primire a școlarilor în
organizație trebuie să fie invitati să par-
ticipe învățătorul sau dirigintele clasei,
care pot ajuta adunarea în aprecierea
justă a activității școlarilor ce devin pio-
nieri.
„Regulamentul organizației de pionieri
din R.P.R." are o mare însemnătate și
datorită faptului că, pentru prima dată,
el stabilește în mod precis îndatoririle și
drepturile pionierilor, conturînd clar nor-
mele de conduită ale membrilor organi-
zației de pionieri. îndatoririle pionierilor
dovedesc creșterea exigentei organizației
de pionieri fată de activitatea membrilor
săi. înainte de toate, tînărului pionier i
se cere să îndeplinească angajamentul
solemn, să învețe bine si să fie discipli-
nat.
Pe lîngă îndatoriri, regulamentul sta-
bilește o serie de drepturi de care se
bucură fiecare membru al organizației de
pionieri. Aceste drepturi au menirea de a
asigura o largă participare a pionierilor
la viața de organizație, măresc respon-
sabilitatea lor fată de treburile organi-
zației. Drepturile înscrise în regulament
asigură dezvoltarea Inițiativei și a acti-
vității independente a pionierilor, întă-
resc principiul de autoconducere a miș-
cării pionierești.
Pentru aprecierea muncii pionierilor,
regulamentul Stabilește o serie de măsuri
de stimulare a pionierilor care își înde-
plinesc cu conștiinciozitate sarcinile și o
serie de măsuri pentru acei pionieri care
nu-și respectă obligațiile lor pionierești.
In ceea ce privește măsurile de sancțio-
nare, regulamentul înlătură din practica
muncii pionierești excluderea pionierilor
din organizația de pionieri pentru orice
motive. Această măsură a fost necesară
deoarece numeroși instructori de pionieri
au comis greșeli. înlocuind metodele de
îndreptare cu excluderea. Măsurile care
se iau trebuie să aibă ca scop educarea
sănătoasă a pionierilor, pentru ca aceștia
să devină în scurt timp exemplu la în-
vățătură și în activitatea pionierească.
gătire a lecțiilor, printr-o mai	justă fo-
losire a materialului didactic.
O atenție deosebită trebuie	acordată
realizării unității permanente dintre teo-
rie și practică. Secțiile de învățămînt au
datoria să asigure înzestrarea tuturor șco.
Iilor cu parcele experimentale și cu une1-
teie necesare, să se ingniească permanent
de organizarea și desfășurarea muncii cu
elevii pe aceste parcele. Este de aseme-
nea necesar să fie întărite și dezvoltate
micile ateliere înființate pe lîngă unele
școli și instituții de educație și create
asemenea ateliere pe lîngă fiecare școală.
Examenele de sfirșit de an, și îndeosebi
examene,e de admitere în clasa a VI1 l-a și
în anul 1 al școlilor pedagogice, au arătat
că numeroase cadre didactice au dovedii
indulgență neprincipială și mult libera-
lism m notarea cunoștințelor elevilor,
căutind să ascundă astfel lipsurile din
propria lor activitate didactică. Asemenea
atitudini trebuie lichidate cu cea mai
mare hotărîre Avem datoria sa luptăm
pentru a asigura creșterea exigenței ca-
drelor didactice față de nivelul de pre-
gătire a elevilor și, paralel cu aceasta,
fața de pregătirea lor personală pentru
lecții.	,
In anul care a trecut, îndeosebi în a
doua jumătate a lui, munca educativă s-a
îmbunătățit simț.lor. Elevii au o atitu-
dine mai justă față de învățătură, față
de bunurile obștești; abaterile de la dis-
ciplină sint mai rare.
Cu toate acestea, mai slnt multe de
făcut pentru îmbunătățirea activității edu-
cative. In numeroase școli, cadrele didac-
tice n-au acordat suficientă atenție pre-
venirii abaterilor de la disciplină. Deși
s-au obținut unele progrese în ceea ce
privește conlucrarea școlilor și organiza-
țiilor de tineret, mai există lipsuri și în
această direcție.
Ridicarea nivelului muncii educative
în școli trebuie să constituie o preocupare
permanentă a cadrelor didactice, a diri-
gințiior, a directorilor de școli și a orga-
nelor de învățămînt. Ln acest scop se
cere, în primul rînd, să se asigure o
justă orientare ideologioo-științifică a
lecțiilor, urmărindu-se înarmarea elevi-
lor cu concepția științifică despre lu-
me, cu convingeri comuniste. Trebuie
întărită munca de educare a elevilor în
spiritul patriotismului socialist și al In-
ternaționalismuiui proletar. Trebuie fo-
losit orice prilej pentru a le face cunos-
cute elevilor bogățiile și frumusețile țării,
realizările regimului nostru democrat-
popular și a le dezvolta hotărîrea de a
apăra aceste realizări. Trebuie să le for-
măm elevilor deprinderi de viață și de
conduită civilizată, în așa fel ca îi; toate
împrejurările să se vadă că sînt educați
în școala regimului de democrație popu-
lară.
Din consfătuirea noastră a reieșit că
unele insuccese în munca școlilor se da-
toresc lipsurilor din activitatea Ministeru
lui Invățămîntului. Multe din aceste lip
suri se referă la planurile și programele
de învățămînt, la manualele școlare etc.
Ministerul Invătămintului a luat unele
măsuri pentru îmbunătățirea muncii lui.
Astfel, planurile de învățămînt au fost îif
tocmite și difuzate pe teren încă din
luna aprilie; au fost elaborate programe
școlare pentru majoritatea obiectelor; s-au
■adus, de asemenea, îmbunătățiri unor
manuale școlare.
Ministerul apreciază că cerința cadre-
lor didactice de a se elabora un plan de
învățămînt și programe școlare valabile
pentru o perioadă mai îndelungată de
timp este perfect îndreptățită. De altfel,
ministerul va întocmi proiecte de planuri
de învățămînt și programe școlare noi.
In curînd, aCestea vor fi puse — prin
presa de speciajitate — în discuția ma-
selor largi ale învățătorilor și profesori-
lor. Sarcina organelor de învățămînt și
sindicale este de a mobiliza. în discutarea
acestor documente toate cadrele didactice,
pentru ca din observațiile și propunerile
ce se vor face să se poată trage învă-
țămintele necesare, astfel îneît să avem
planuri și programe de învățămfnt sta-
bile.
Regulamentul stabilește structura or-
ganizației de pionieri, precizează compo-
ziția numerică a unităților, detașamen-
telor și grupelor de pionieri.
Regulamentul pune un accent deose-
biț, pe promovarea principiului conducerii
colective. Aceasta cere lichidarea muncii
sectare, ridicarea rolului activului pio-
nieresc în conducerea directă a muncii
grupelor, detașamentelor și unităților, în-
tărirea prestigiului și autorităt i pionie-
rilor activiști.
Regulamentul organizației de pionier
a iută instructorii de pionieri să găsească
si să folosească noi metode și forme de
muncă, adecvate vîrstei pionierilor. Se
pune accent pe munca vie și creatoare cu
pionierii, înlăturîndu-se metodele birocra-
tice, formale și greoaie de muncă.
In ultimul capitol. Regulamentul se
referă la raporturile între Uniunea Tine-
retului Muncitor, organizația de pionieri
șl școală, arătînd că organizațiile Uniu-
nii Tineretului Muncitor își desfășoară
munca în rîndurile pionierilor în strînsă
legătură cu organele de învătămînf și cu
colectivei? pedagogice ale școlilor și ale
caselor de copii. Rolul principal în opera
de educare și de instruire a copiilor îl
are școala, iar munca organizației de
pionieri și a instructorilor este o parte
organică a întregii activități educative
care se desfășoară în scoală. Sarcina
principală a unităților, detașament-’ior și
grupelor de pionieri, ca și a instructori-
lor de pionieri, este de a ajuta pe învă-
țători și profesori în activitatea didacti-
că și educativă. Instructorii de pionieri
trebuie să ridice în consiliile pedagogice
toate problemele importante ale organiza-
ției de pionieri, cerînd sfatul și ajutorul
cadrelor didactice în rezolvarea acestor
probleme.
Școala și organizația de pionieri au un
scop comun — acela de a da patriei oa-
meni noi, constructori ai socialismului.
Lu'Dtînd pentru dezvoltarea și întărirea
unei colaborări juste și principiale între
școală și organizația de pionieri, cadrele
didactice vor putea îndeplini cu cinste
toate sarcinile educative puse în fața șco-
lii de către partid.
Rezultatele muncii școlare, volumul și
calitatea cunoștințelor și deprinderilor
elevilor, ca și nivelu' muncii educative
depind în cea mai mare măsură de felul
în care își organizează și își desfășoară
munca profesorii și învățătorii, de ca-
litatea muncii acestora.. De aceea, secțiile
de învățăm.nt trebuie să acorde o grijă
deosebită asigurării tuturor școlilor cu
cadre did.actice corespunzătoare, capabile
să ducă la îndeplinire cu succes sarcinile
educației comuniste a elevilor. Este ne-
cesar ca profesorii să fie încadrați con-
form specialității lor.
Pentru amil școlar viitor a fost repar-
tizat în învățămînt un număr însemnat
de tineri absolvenți ai școlilor pedagogice
și institutelor de învățămînt superior.
Secțiile de învățămînt, cu sprijinul or-
ganelor sindicale, trebuie să ia din
timp măsuri pentru a-i primi cît mai b'ne,
pentru a le asigura condiții de viață
corespunzătoare și o bună îndrumare în
muncă.
Este necesar ca secțiile de învățămînt
să analizeze munca de perfecționare des-
fășurată in anul școlar 1954-1955 șl să ia
măsuri pentru îmbunătățirea acestei
munci în viitor. Astfel, trebuie să li se
asigure cadrelor cuprinse Ia cursu1 de pe’--
fecționare timpul necesar studiului indi-
vidual, trebuie să li se acorde ajutorul de
care au nevoie în etapa fără frecvență a
cursului — antrenîndu-se în această di-
recție cabinetul pedagogic.
In consfătuirea noastră s-a ridicat o
serie de probleme privitoare la sarcinile
cadrelor didactice în afara școlii, la evi-
tarea supraîncărcării lor. Sarcinile obștești
ale învățătorilor și profesorilor au fost
bine stabilite în diferite documente de
stat. Cu toate acestea, se produc încă
numeroase încălcări și abuzuri. Este, în
primul rînd, sarcina organelor de învă-
țămînt și sindicale să lupte împotriva a-
cestor încălcări și abuzuri.
*
Din discuții a reieșit că majoritatea
secțiilor de învățămînt s-au preocupat
de pregătirea deschiderii noului ar, șco-
lar : efectuarea reparațiilor localurilor de
școli, a curățeniei acestora, aprovizio-
narea lor cu combustibil, aproviziona-
rea internatelor cu alimente etc. Se con-
stată însă un ritm nesatisfăcător de des-
fășurare a lucrărilor privitoare la des-
chiderea noului an școlar. In une'e
locuri a rămas în urmă munca de cons-
truire a noilor localuri școlare din fond
central și autoimpuneri; mai sînt școli
care n-au fost încă aprovizionate cu com-
bustibilul necesar.
Lărgirea șl îmbunătățirea spațiului de
școlarizare trebuie să stea continuu în
atenția secțiilor de învățămînt, această
acțiune fiind strîns legată de continua
dezvoltare a învățămîntului nostru. In
acest scop, secțiile de învățământ trebuie
să obțină sprijinul organelor locale pen-
tru accelerarea lucrărilor de construcții,
prin activizarea întreprinderilor de cons-
trucții. Este bine ca, pe lîngă fiecare
construcfe din fond central sau fonduri
locale, să se organizeze comitete de spri-
jin, formate din deputati. părinți ai copii-
lor si cetățeni din localitate.
Secțiile de învățămînt trebuie să acor-
de o atenție deosebită asigurării școlilor
cu manuale și rechizite școlare. In acest
scop, trebuie tinută o legătură strînsă cu
organele C.L-D.C. si organele coopera-
tiste. pentru a se înlătura greșelile din
anii trecuți, astfel îneît elevii să aibă căr-
țile, caietele și rechizitele necesare din
primele zile ale cursurilor
Consfătuirea ne-a dat prilejui să tra-
gem o serie de învățăminte care ne vor
fi utile tuturor. Experiențele bune despre
care au vorbit multi dintre participanți,
atitudinea critică și autocritică față de
lipsurile din munca școlilor și a or-
ganelor învățămîntului sînt indicii care
ne dau perspectiva unor succese tot mai
mari în realizarea sarcinilor pe care
partidul și guvernul le-au pus în fața
școlii. Avem datoria să muncim mai or-
ganizat, cu perseverentă și însuflețire,
pentru obținerea acestor succese.
Consfătuirile raionale ale cadrelor di-
dactice din august vor prilejui dezbaterea
unor probleme importante. îmbogățind
astfel experiența cadrelor didactice și aju-
tindu-ie să-și ducă cu mai mult succes
munca în anul școlar viitor. In cadrul
acestor consfătuiri, învățătorii și profesorii
trebuie să acorde o importanță deosebită
problemelor privitoare la legarea cunoș-
tințelor de practică.
In această privință au o mare însem-
nătate lucrările practice care se vor des-
fășura în cadrul secției de științe natura-
le : experiențe în laborator sau la colțul
naturii vii, lucrări pe parcelele experimen-
tale școlare, excursii la gospodăriile agri-
cole colective sau de stat, la S.M.T., la
stațiunile experimentale. In executarea
acestor lucrări trebuie să se țină seama
de specificul concret al raionului, de ni-
velul profesional al cadrelor didactice, de
înzestrare,-) cu material didactic a școlilor
și, în general, de problemele locale oare
se cer rezolvate. Cabinetele pedagogice re-
gionale au sarcina de a cerceta din acest
punct de vedere nevoile și posibilitățile
școlilor din fiecare raion și, împreună cu
secția de învățămînt raională, să stabi-
lească ce lucrări practice se vor desfășura
în secția profesoriloir de științe naturale.
Este bine ca în această secție să se
efectueze, printre alte lucrări, și unele ex-
periențe cu aparatele noi. trimise școlilor
de I.M.D. în ultimul timp. Dintre aceste
aparate, mai puțin cunoscut este apara-
tul pentru determinarea permeabilității so.
lului ș' a capacității sale de absorbire și
păstrare a umidității. Cu ajutorul acestu1'
aparat se pot efectua trei experiențe: de-
terminarea permeabilității solului, deter-
minarea capacității de elevare a apei și
determinarea capacității de a absorbi și
reține apa din sol.
Pentru prima experiență sînt necesare
Fia- 1
următoarele materiale: tuburi scurte și
largi, un stativ, cleme, patru pahare, pîn-
ză moale de bumbac și ață (vezi fig. 1).
Pe fiecare tub, începind de la capătul în-
gust, se face cîte un semn la distanță de
20 cm. La capetele înguste ale tuburilor
se leagă strîns o pînză moale, umezită
In unul din tuburi se pune sol cu struc-
tură, iar în celălalt sol fără structură. So-
lul se îndeasă, scuturînd tuburile pe rînd.
Adăugăm sol în tuburi pînă ajunge la
semnul care indică 20 cm. Tuburile se
fixează pe stativ cu aiutorulolemelor. Sub
fiecare tub se așează cîte un pahar. Se
toarnă apoi apă în tuburi, în cantități
egale. Se poate constata astfel că solul cu
structură lasă apa să pătrundă cu mai
mare ușurință decît solul fără structură.
Deci solul cu structură are o permeabili-
tate mai mare
Pentru a doua experiență—determinarea
capacității de elevare a apei — se folo-
sesc tuburi lungi, stativul, cleme, pînză
umezită, ață și pahare (vezi fig. 2). Tu-
burile se pregătesc la fel ca și pentru pri-
ma experiență, cu deoșpbirea că în acest
caz tuburile se umplu cu sol pînă sus. Sub
fiecare tub se pune cîte un pahar plin cu
aipă. în care se introduce partea de jos
a tuburilor. Se notează pe tub înălțimea
la care s-a ridicat apa în fiecare tub după
5’, 10’, 15' etc. Se constată că în tubul
cu sol fără structură apa se ridică mai re-
pede. Solul fără structură, permițînd ri-
dicarea mai rapidă a apei, înlesnește pier-
derea acesteia prin evaporare și. deci, face
posibilă secătuirea rezervelor de umidita-
te ale solului într-un timp mult mai scurt
decît în solul cu structură.
Pentru a treia experiență — determina-
rea capacității de a absorbi și reține apa
în sol — se folosesc tuburi scurte si largi,
stativul, cleme, pînză umezită, ață, 2
pahare și un cîntar ou greutăți. Se pregă-
tesc tuburile ca și pentru prima experien-
ță. Ambele tuburi, umplute cu sol, se
cîntăresc. Capetele tuburilor se introduc
în paharele cu apă. ca și tn experiența a
doua. Pe măsură ce apa e absorbită de
sol, se va adăuga alta. Experiența durea-
ză pînă ce tot solul s-a îmbibat cu apă
(2—3 zile). După aceea tuburile se scot
cu grijă din pahare, se lasă să se scurgă
apa nereținu.tă de sol și se cîntăresc tu-
burile. Se stabilește apoi diferența, adică
greutatea apei absorbite, și se calculează
procentajul. Acesta reprezintă gradul de
hidroscopicitate a solului. Așa, de exem-
plu. dacă greutatea solului uscat este de
120 gr. și greutatea apei reținute în sol
este de 54 gr., hidroscopicitatea va fi:
-“215° „
120
Pentru experiențele descrise trebuie
folosit un sol local, pe cît posibil
îngrășat. Solul cu structură se 'a
deobicei dintr-o brazdă cu ierburi pe-
rene, din felină sau din pădure, iar
•olul fără structură, dintr-un strat de
pămînt arabil afinat. Solul trebuie nu-
mai decît uscat. Pentru a-J usca se întinde
pe foi de hrrtie curată, la temperatura ca-
merei. Avînd aceeași umiditate cu aerul
Fig. 2.
înconjurător, solul se va usca în 2-3 zile.
Mostrele de sol se curăță de corpuri stră-
ine și se cern printr-o sită cu găurele de
2—3 mm Solul cu structură se mai cerne
odată, printr-o sită cu găurele de 0,5 —
1 mm, pentru a se curăța de praf, iar so-
lul fără structură se cerne de la început
printr-o sită cu găurele de 0,5 — 1 mm.
Solul astfel pregătit se păstrează în bor-
cane de sticlă la loc uscat.
Este bine ca Ia consfătuiri să se efectue-
ze experiențe și cu aparatul pentru cons-
tatarea schimbului de gaze în procesul
respirației plantelor si animalelor, deoa-
rece folosirea acestuia nu este îndeobște
cunoscută în școli.
Aparatul (vezi fig. 3) constă din urmă-
toarele piese : un vas de sticlă (1) fixat
pe un stativ de lemn (2), un dop mare de
cauciuc (4), care se introduce în tubul de
sticlă (5), un robinet aplicat tot la dop
(6) și un manometru fixat la stativ (8),
care se leagă de vasul de sticlă printr-un
tub de cauciuc (9). Vasul mare de sticlă
are un orificiu care se închide cu ajutorul
unui dop mic de Cauciuc (7). Pentru efec-
tuarea experienței este nevoie de apă de
var sau de barită și de petrol colorat cu
iod. Se izolează manometru! de vasul de
sticlă : se introduce cu grijă în el, ca să
nu facă bule de aer, petrolul colorat cu
iod, care trebuie să ocupe în ambele ra-
muri circa 1/5 din înălțimea loc. Prin des-
chiderea de la compartimentul inferior a
vasului se introduce apă de var sau de
barită pînă la 5—10 cm3. Pe sita (3) din-
tre cele două compartimente ale vasului se
pun semințe încolțite sau o broască, omizi
etc. Vasul se astupă bine cu ambele do-
puri, avînd robinetul deschis ; după aceea
se închide robinetul. Pentru a asigura în.
chiderea ermetică a vasului, dopul de cau-
ciuc se unge cu o unsoare la linia de con-
tact cu sticla. Se reface legătura dintre
manometru și vas. Pentru a ne convinge
dacă vasul este închis ermetic, încălzim
compartimentul superior al vasului cu mîi-
nile sau suflînd asupra lui. In cazul cînd
aparatul este închis ermetic, se observă
o denivelare a petrolului spre ramura b a
manometrulu’, datorită dilatării aerului.
■ Fig. 3.
Dacă vasul nu este bine închis, această
denivelare nu se produce.
După ce aparatul revine la starea ini-
țială, se lasă astfel montat. Intre timp se
observă o denivelare a petrolului în ra-
mura a a manometrului. Explicația aces-
tui fenomen este următoarea: organismele
folosite pentru experiență au eliminat,
prin respirație, CO2, care a fost fixat dr
apa de var, deasupra căreia se ohservă
o pojghiță de carbonat de calciu. Dacă
am folosit apa de barită, se formează un
precipitat (carbonatul de bariu) In urma
acestui fenomen presiunea aerului d'n vas
a scăzut, ceea ce a determinat ridicarea
petrolului în ramura a a manometru.’u'.
Experiența se poate face și cu bu-ăți de
țesuturi (de ex. mușchiul gastroencmton
la broască), ce se fixează pe dosul dopu-
lui mare cu ajutorul unor ace.
O. BRAGA și S. MARINESCU
Pag. 4-a
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI
Regulamentul organizației de pionieri
din Republica Populară Romînă
Organizația pionierilor este organizația
pontica de masă a școlarilor din Repu-
b.ica Populara Romina. Organizația pio-
nierilor lucrează suP conducerea Partidului
Muncitoresc Komm. Paruuul Muncitoresc
Romin a increuințat Uniunii TirerGuiui
Muncitor sarcina de a se ocupa de activita-
tea organizației de pionieri.
Organizația pionieri.or din patria noa-
stră este scmmoul Uniunii tineretului Mun-
citor. Organizația de pionieri pregătește
pionierii pentru a intra ui rinuurue uniunii
Tineretului Muncitor.
Organizația pionierilor din R.publica
Popu.ara Romina ajuta Fartidu. Munci-
toresc Romin, Uniunea Titiere.u.ui niun-
cuor și școala in euucarca copii.or pentru
a deveni constructori de nădejde ai soc.e
tații socia.iste. in cadrul organizației ue
pionieri, copiii smt eoucați in spiritul
dragostei fierbinți și ai devotanun.u.ui
nemărginit fața ae patria noastră — Re-
puolica Popu.ara Romina, fata de Partioul
Muncuoresc Romin și narnicui nostru popor
muncitor.
Organizația pionierilor educă școlarii în
spiritul prieteniei și frățietății cu pio-
nierii Uniunii Sovietice și ai celorlalte țâri
prietene patriei noaslie, contribuie la
întărirea prieteniei cu copiii din intreagi
lume, sub semnul păcii și înfrățim între
popoare.
In organizația de pionieri școlarii cresc
sănătoși, cum, discipi.uați, puni de viața,
cuiajoși și iară teamă de greutăți.
O sarcina din ceie mai importante a
organizației de pionieri este sa ajute școlii
în .upta pentru însușirea temeinica ue către
pionieri a cunoștințelor, să educe la șco.ari
interesul de a cerceta și a cunoaște mierite
domenii de activitate, uogățiue și Irumuse-
tiie patriei.
Organizațiile de pionieri se îngrijesc
de oigantzarea plăcută a timpului uoer și
a odmnei școlarilor, atrag activ șco.arii
in cercurile sportive, in cercurile pe ma-
terii, termice, aie tinerilor naturaliști, în
cercurile artistice de amatori, inițiază și
organizează jocuri, excursii și marșuri.
întreaga activitate a organizației de
pionieri din Repumica Popu.ara Romînă
ține seama de mijativa creatoare, de
virsta și interesele pionierilor, ue cerin
țeie școlarilor și se călăuzește permanent
in munca sa de bogata experiența a or-
ganizației pionierilor „V. 1. Lenin" din
Uniunea Sovietica.
I. PRIMIREA IN ORGANIZAȚIA DE
PIONilKI
1.	— in organizația de pionieri sînt pri-
m.ți școlari hi.ie y—14 am care sînt exem-
pie ia învățătură, respecta disciplina șco.a-
ra, au o comporta;e corectă oriunde s-ar
ai.a.
2.	— Dreptul de a primi în organizația
de pionieri il au unitățile și detașamentele
de pionieri din școli și case de copii.
Unitaiiie de pionieri create temporar în
taoere n-au urepiui să primească noi pio-
neri.
3.	— Școlarul care dorește să devină
pionier se adreseaza președintelui co.ec-
tivuiui de coituucere ai uetașanientuiui
sau președinte-ui colectivului de conducere
al unității, atunci cînd in ciasa sa nu există
de.așament de pionieri, in acest caz. co-
lectivul de conducere ai unității va sca-
bia care detașament îl va primi în rm-
durile p.onierLor. Detașamentul îl ajum
pe eievui care dorește sa intre în organi-
zația de pionieri sa se familiarizeze cu
textul și conținutul angajanm-ntu.ui solemn,
cu indatorirne și drepiun.e pionieiu.ui, îi
explica adincul înțe.es al semnelor și sim-
boiuri.or pionierești. O sarcina principală în
pregătirea școiariior pentru a intra în orga-
nizația de pionieri revine instructorului de
pionieri ajutat de cadrele didactice.
4.	— Primirea școlarilor in organizația
de pionieri se face individual în adunarea
detașamentului sau a unității acolo unde
nu smt detașamente de pionieri.
5.	— In adunarea de detașament sau a
unității de pionieri, președintele face	cu-
noscută adunării cererea școlarului,	iar
după discutarea acesteia, prin vot deschis,
detașamentul hotărăște aprobarea sau	res-
pingerea cererii lui. In aceeași adunare, șco-
larul rostește angajamentul solemn în fața
drapelului roșu ai unității, primește cravata
și insigna de pionier.
Drapelul unității în adunarea detașa-
mentului va fi adus de cei mai buni pio-
nieri din detașament.
Angajamentul solemn al pionierului
„Eu, tînăr pionier al Republicii Popu-
lare Romîne, mă angajez în fața tovară-
șilor mei să fiu credincios poporului romin
și cauzei Partiuu.ui Muncitoresc Romin, să
fiu un luptător dîrz, cinstit și curajos pentru
victoria socialismului.
Făgăduiesc să învăț și să mă comport în
așa iei îneît să devin un cetățean demn al
patriei mele — Republica Populară Romînă",
La chemarea : „La luptă pentru cauza
Partidului Muncitoresc Romîn, fii gata l“,
pionierul răspunde: „Sint gata întotdea-
una I", executind și salutul.
Pionierul salută cind se cîntă imnul de
stat al Republicii Populare Romîne și In-
ternationa.a, de asemenea salută pe instruc-
torii de pionieri și pe pionieri.
Pionierul poartă în fiecare zi cravata
roșie și insigna de pionier. Insigna șe
poartă pe partea stingă a pieptului.
II. ÎNDATORIRILE ȘI DREPTURILE
PIONIERULUI
1. — îndatoririle pionierului sînt:
a) să îndeplinească angajamentul solemn ;
b) să învețe cu hărnicie, să fie discipli-
nat în școală și în afara școlii, să respecte
învățătorii, profesorii și pe cei vîrstnici ;
c) să considere munca ca o cinste și o-
noare, să respecte munca altora, să apere
și să păstreze cu grijă bunurile poporului;
d) să ia parte activă la muncile de fo-
los obștesc;
e) să ajute pe părinți cît și pe cei vîrst-
nici ;
f)să fie cinstit, drept, modest, bun to-
varăș, să aibă grijă de cei mici;
g) să se ocupe cu cultura fizică șl spor-
tul.
2. — Drepturile pionierului sînt:
a) să participe la întreaga muncă a gru-
pei sale, a detașamentului său, a unității
sale;
b) să participe la discutarea tuturor pro-
blemelor muncii organizației de pionieri;
c) să aleagă și să fie ales președinte de
grupă, în colectivul de conducere al de-
tașamentului și al unității;
d) să ceară recomandarea unității pen-
tru a intra în rîndurile Uniunii Tinere-
tului Muncitor ;
e) să participe la activitatea din casele
și palatele pionierilor;
3.	— Pionierii poartă uniforma . căma-
șă albă și-pantaloni de culoare inchisă pen-
tru băieți, bluza albă și fustă de cuicare in
cliisă pentru fete.
Pionierii vin in uniformă la adunările
și manifestațiile pionierești, demonstrații,
parăzi și serbări festive.
4.	— Pionierii care au obținut rezultate
frumoase la învățătură și in activitatea
pioniereasca suit stimu.ați prin :
a)	evidențierea in lața grupei sau a de-
tașamentului — după hotarirea colectivu-
lui de conducere ai detașamentului ;
b)	evidențierea in fața unității — după
hotarirea co.ecuvuiui de conducere al uni-
tății ;
c; fotografierea în fața drapelului des-
fășurat ai unității, in fața drape.uiui roșu
ai organizației raionale (orășenești) ue
pionieri ;
d)	expunerea fotografiilor pionierilor
eviuențiați pe panoul ae onoare al școlii;
e)	evidențierea celor mai buni pionieri
cu Dip.oma de Onoare a C.C. ai U.T.M.
f)	Unitățile, detașamentele și instructo-
rii de pionieri care au obținut cele mai
frumoase rezultate in muncă sint trecuți
în cartea de onoare a C.C. al U.T.M.
5.	— Față de pionierii care nu îndepli-
nesc sarcinile care le revin se pot iua mă-
suri, în raport cu gravitatea abaterii și
anume:
a)	observație sau mustrare din partea co-
lectivu.ui de conducere al unității sau al
detașamentului;
b)	discutarea abaterii in adunarea gru-
pei sau a detașamentului;
c)	mustrarea in lața grupei sau a deta-
șamentului — după hotarirea colectivului de
conducere al detașamemuiui ;
d)	mustrarea în fața unității — după ho-
tărîrea colectivului de conducere al unității.
La discutarea faptelor pionierilor care
s-au abătut de la îndatoririle ce le revin,
să fie asigurată o analiză temeinică și plină
de grijă.
Măsurile care se iau trebuie să aibă ca
scop educația sănătoasă a pionierului pen-
tru a deveni în scurt timp exemplu la învă-
țătură și în activitatea pionierească.
III.	UNITATEA, DETAȘAMENTUL
ȘI GRUPA DE PIONIERI
1.	Unitatea de pionieri
a)	Temelia organizației de pionieri o
constituie unitatea de pionieri. Unitatea de
pionieri se poate constitui acolo unde sînt
cel puțin 3 pionieri. Toți pionierii dintr-o
școală sau casă de copii alcătuiesc o uni-
tate de pionieri. In mod temporar se pot
constitui unități de pionieri și în tabere.
b)	Unitatea de pionieri este condusă de
un colectiv de conducere format din 3—15
membri.
c)	Colectivul de conducere este ales prin
vot deschis pe timp de un an de adunarea
unității care se ține ia începutul anului șco-
lar.
d)	După ce colectivul de conducere al
unității a fost ales, în prima adunare
alege din rîndurile sale președintele co-
lectivului de conducere al unității. Cei-
lalți membri ai colectivu ui de conducere al
unității primesc sarcini temporare. în ra-
port cu cerințele muncii.
e)	Colectivul de conducere coordonează
și organizează întreaga activitate a pio-
nierilor din unitate. Sub conducerea in*
structoru.ui superior de pionieri, împre-
ună cu directorul, diriginții de clasă și
învățătorii școlii, colectivul de conducere
al unității stabilește planul de muncă, tra-
sează sarcini detașamentelor, controlează
îndeplinirea acestora și organizează în mod
direct acțiunile mari pe toată unitatea.
f)	Colectivul de conducere al unității
urmărește ca toți pionierii să învețe bine,
să fie disciplinați, să participe la activi-
tatea obștească. El organizează adunări pio-
nierești, concursuri, expoziții, excursii prin
ținutul natal, întreceri sportive urmărind în
același timp ca pionierii să nu fie supraîn-
cărcati cu sarcini obștești.
g)	Unitățile de pionieri care au mai pu-
țin de 10 pionieri nu-și aleg colective de
conducere, ci numai un președinte de uni-
tate.
h) Unitatea de pionieri are dreptul să dea
pionierilor recomandări pentru a intra în
U.T.M. Pentru a primi recomandarea unită-
ții, pionierul care dorește să intre în rîndu-
rile Uniunii Tineretului Muncitor se adre-
sează verbal colectivului de conducere al
detașamentului. Problema recomandării se
discută în prealabil în colectivul de conduce-
re al detașamentului și se hotărăște de co-
lectivul de conducere al unității. Pionierii
care au fost primai în U.T.M. și fac parte
din activul pionieresc, rămin pe mai depar-
te în aceleași funcții.
i)	Penlru conducerea unităților de pio-
nieri, comitetele raionale și orășenești ale
Uniunii Tineretului Muncitor numesc in-
structori superiori de pionieri. Ei sînt aleși
dintre acei membri ai U.T.M. care sînt cei
mai bine pregătiți pentru această muncă.
j)	Instructorul superior de pionieri este
organizatorul muncii pionierești, educatorul
și tovarășul cel mai apropiat al pionieri-
lor, el muncește în strînsă legătură cu di-
rectorul școlii, cu profesorii și învățătorii
făcînd parte din consiliul pedagogic ai școlii
sau al casei de copii. Munca sa esie îndru-
mată de comitetul raional sau orășenesc al
Uniunii Tineretului Muncitor.
k)	Instructorul superior de pionieri face
parte de drept din colectivul de condu-
cere al unității fiind numit de comitetul
raional sau orășenesc al Uniunii Tinere-
tului Muncitor.
1)	Unitatea de pionieri ține legătura cu
comitetul raional sau orășenesc U.T.M.,
cu conducerea școlii și cu persoanele din
afara școlii, prin instructorul superior de
pionieri.
m) Fiecare unitate are drapelul roșu,
simbolul cinstei și unității tinerilor pionieri
și devotamentului lor față de patrie, față de
cauza Partidului Muncitoresc Romîn. Dra-
pelul unității se scoate la adunările de uni-
tate, parăzi, demonstrații și serbări. Dra-
pelul este purtat de stegarul unității însoțit
de alți doi pionieri, care formează garda
drapelului. Unitatea are goarnă și tobă.
n) Unitatea își desfășoară activitatea pe
baza unui plan, ține cel puțin o adunare pe
pătrar. In unitățile de pionieri unde nu
sînt detașamente, adunările unității se țin
cel puțin odată pe lună.
2. Detașamentul de pionieri
a) Detașamentele de pionieri se creează
în toate unitățile de pionieri care au peste
20 de pionieri. In școlile mixte șl detașa-
mentele sînt mixte. Unitățile de pionieri
care au 10—20 pionieri nu se împart pe de-
tașamente. Detașamentul se constituie de
reguiă din pionierii din aceeași clasă sau
din clase apropiate.
b) In fruntea detașamentului de pionieri
se află un colectiv format din 3—5 mein
bri, ales de adunarea detașamentului ae
pionieri prin vot deschis, in prima sa
adunare, co.eclivul ce conducere aiege din
rîndurile sale președintele co.ectivumi de
conducere al de'.așamentu.ui. Ceilalți mem-
bri ai colectivului de conducere al detașa-
mentului primesc sarcini temporare pe baza
necesităților muncii.
c)	Pentru conducerea detașamentelor de
pionieri, comitetele raionale și orășenești
U.T.M. se.ecționează, pregătesc și numesc
instructori din rîndul cemr mai activi ute
miști din șco.ile medii, institute de învăță-
mint superior, întreprinderi, irstitujii,
G.A.C., G.A.S., S.M.T., recomandați de către
organizațiile de bază U.T.M. Aceștia mun-
cesc sub conducerea instructorilor superiori
de pionieri și în strînsă legătură cu învăță-
torul și dirigintele c asei. Instructorul de
detașament intră de drept în colectivul de
conducere al detașamentului.
d)	Sub conducerea instructorului de de-
tașament și împreună cu învățătorul sau
dirigintele clasei, colectivul de conducere
al detașamentului organizează întreaga ac-
tivitate a detașamentului. Detașamentul iși
desfășoară activitatea după un plan de mun
că întocmit pe un pătrar școlar. El ține cel
puțin o adunare pe lună.
e)	Fiecare detașament are un steag roșu
triunghiular, pe care se scrie numărul
detașamentului, dat de colectivul de con-
ducere ai unității. Steagul detașamentului
este purtat de un singur stegar și es.e scos
la adunările detașamentului, demonstrații și
parăzi. Detașamentul are o goarna și o tobă.
3.	Grupa de pionieri
a)	Grupele de pionieri se creează în toate
detașamentele , e au peste 10 pionieri,
precum și în u^ațile de pionieri care au
10—20 de pionieri. Grupa de pionieri se
constituie ținind seama de dorința pionieri-
lor, cuprinzînd pionieri din aceeași clasă.
Grupa pionierească este colectivul unde se
poate manifesta din plin inițiativa și activi-
tatea creatoare a copiilor.
b)	In fruntea grupei se află președintele
de grupă, ales la începutul anului școlar de
adunarea grupei, prin vot deschis. Președin-
tele de grupă răspunde în fața colectivului
de conduce, e al detașamentului de întreaga
activitate a grupei.
c)	Grupa nu are plan de munca. Ea lu-
crează pe baza sarcini.or primite din parte»,
colectivului de conducere al detașamentului
și pe baza propunerilor membrilor grupei.
Grupa ține adunări de două ori pe luna.
4.	— Membrii și președinții colectivelor
de conducere ale unități,or și detașamen
telor și președinții de grupe poartă pe
mîneca stingă, mai sus de cot, semne dis-
tinctive de culoare roșie, cu lungimea de 4
cm. și lățimea de 1 cm.
— Președintele colectivului de conducere
al unității poartă trei semne.
— Președintele colectivului de conducere al
detașamentului și membrii colectivului de
conducere al unității poartă două senine.
— Președinte.e de grupă și memorii colec-
tivelor de conducere ale detașamentelor
poartă un semn.
IV. ORGANIZAȚIA RAIONALA,
ORĂȘENEASCA, REGIONALA
ȘI REPUBLICANA A PIONIERILOR
a)	Unitățile de pionieri din toate șco-
lile dintr-un raion sau oraș formează or-
ganizația raională sau orășenească a pio-
nierilor.
b)	Organizația raională sau orășenească
a pionierilor are drapelul roșu pionieresc,
care este scos la demonstrații în zilele
sărbătorilor naționale și revoluționare, ia
adunările pionierești și alte acțiuni de
masă desfășurate de organizația raională
sau orășenească a pionierilor. Drapel 11 roșu
se păstrează la comitetul raional sau oră-
șenesc al Uniunii Tineretului Muncitor.
c)	Organizațiile raionale și orășenești
ale pionierilor dintr-o regiune alcătuiesc
organizația regională a pionierilor. Con-
ducerea organizațiilor raionale, orășenești
și regionale ale pionierilor se realizează,
din însărcinarea organizațiilor de partid,
de către comitetele regionale, raionale și
orășenești ale U.T.M.
d)	Toate organizațiile regionale ale pio-
nier iloj din țara noastră formează orga-
nizația pionierilor din Republica Populară
Romînă. Din însărcinarea Comitetului Cen
trai al Paitidului Muncitoresc Romîn, con-
ducerea activității practice a organizației de
pionieri din R.P.R. revine Comitetului Cen
trai al Uniunii Tineretului Muncitor.
V. UNIUNEA TINERETULUI
MUNCITOR, ORGANIZAȚIA DE
PIONIERI ȘI ȘCOALA
Una din sarcinile principale ale Uniunii
Tineretului Muncitor este aceea de a îndru
ma în permanență activitatea organizației de
pionieri din Republica Populară Romînă.
Organizațiile Uniunii Tineretului Mun-
citor hrebuie să îndrume activitatea uni-
tăților și detașamentelor de pionieri, pen
tru ca fiecare pionier să constituie un exem-
plu la învățătură și disciplină, în comporta
rea lui în școală, pe stradă, in familie și ori
unde s ar afla.
Uniunea Tineretului Muncitor treouie să
conducă și să îndrume zi de zi activitatea
organizației de pionieri, îneît ea să devină
un ajutor prețios al școlii și profesorilor în
lupta pentru ridicarea nivelului la învăță-
tură și formarea disciplinei conștiente la
pionieri și școlari.
Uniunea Tineretului Muncitor trebuie să
selecționeze și să pregătească temeinic ca-
drele care lucrează în rîndurile pionierilor.
Organizațiile Uniunii Tinerelului Muncitor
au datoria să se îngrijească de presa și li-
teratura pentru copii, de activitatea caselor
și palatelor pentru pionieri, a taberelor pio-
nierești, a secțiilor de copii de pe lîngă clu-
burile sindicatelor și bibliotecilor pubiice și
a taberelor de copii.
Organizațiile Uniunii Tineretului Mun-
citor desfășoară munca în rîndurile pionie-
rilor în strînsă legătură cu organele de
învățămînt și cu colectivele pedagogice ale
școlilor și ale caselor de copii.
Directorii de școală, învățătorii și pro-
fesorii ajută activitatea organizației de
pionieri considerînd o ca o parte importantă
a muncii de învățămînt și de educare patrio-
tică a tineretului școlar, ajută instructorii
superiori și instructorii de detașamente în
întreaga lor activitate, stimulează prin toate
mijloacele inițiativa și munca pionierilor,
creează condiții necesare pentru o largă și
bogată activitate a detașamentelor și unită
ților de pionieri.
Conferința de la Geneva a șefilor gu-
vernelor U.R.S.S., S.U.A., Angliei și Fran-
ței a deschis calea pentru rezolvarea pe
cale pașnică a problemelor internaționale
care încă n-au fost reglementate. Faptul
că șefii guvernelor celor patru puteri au
declarat că sînt călăuziri de dorința de
a contribui la cauza slăbirii încordării
internaționale și a încrederii întie state
și au căzut de acord ca miniștrii Afaceri-
lor Externe să se întîlnească în cursul
lunii octombrie pentru a discuta modul
cum trebuie rezolvate problemele puse în
cadrul Conferinței de la Geneva și pentru
a realiza o apropiere a punctelor de ve-
dere care mai sînt încă divergente are o
mare însemnătate. Aceasta arată că în
lupta pentru triumful cauzei păcii, pen-
tru a determina rezolvarea pe calea tra-
tativelor a problemelor internaționale li-
tigioase popoarele au obtinut un nou și
mare succes. Aceasta înseamnă că prin-
tr-o continuă intensificare a acestei lupte
popoarele pot obține și alte rezultate tn
scopul menținerii si consolidării păcii.
In interesul păcii și securității interna-
ționale trebuie să fie rezolvate atît pro-
blemele care privesc securitatea europea-
nă cît si cele care privesc Asia și Extre-
mul Orient.
Din păcate, la Conferința de la Geneva
problemele Asiei și Extremului Orient nu
s-au bucurat de atenția cuvenită. Delega-
ția Uniunii' Sovietice a atras atenția asu-
pra necesității reglementării situației In
această parte a lumii pe baza recunoaște-
rii dreptului incontestabil al poporului
chinez asupra insulei Taivan, asupra ne-
cesității restabilirii drepturilor legitime
ale R. P. Chineze în O.N.U., asupra ne-
cesității îndeplinirii acordurilor de la Ge-
neva asupra Indochinei. Celelalte dele-
gații n-au acordat însă atenție discutării
acestor probleme.
Realizarea destinderii internaționale în
Asia si în Extremul Orient este o chesti-
une care nu mai poate fi amînată.
Este bine cunoscută năzumța guvernu-
lui R. P. Chineze de a reglementa pro-
blema Taivanului pe calea unor tratative
directe între S.U.A. si R. P. Chineză,
încă la Conferința de la Bandung a țări-
lor din Asia și Africa, premierul Ciu En-
lai a propus începerea unor astfel de tra-
tative. In raportul „Cu privire la actuala
situație internațională si la politica ex-
ternă a Chinei", prezentat de către tova-
rășul Ciu En-Iai la recenta sesiune a A-
dunării reprezentantilor populari din în-
treaga Chină, sînt cuprinse noi propuneri
concrete, constructive, realiste ale guver-
nului R, P. Chinez? men'te să contribuie
la soluționarea în interesul păcii și secu-
Cea de a treia sesiune
a Sovietului Suprem al U.R.S.S.
AfOSCOVA 4 (Agerpres). — TASS transmite: La 4 august In Marele Palat
al Kremlinului șt-a început lucrările cea de a treia sesiune a Sovietului Suprem
al U.R.S.S. al celei de a 4-a legislaturi.
Deputății Sovietului Suprem al U.R.S.S. s-au adunat aici pentru a asculta
și a discuta raportul delegației guvernamentale sovietice cu privire la rezultatele
Conferinței șefilor guvernelor celor patru puteri, care a avut loc la Geneva intre
18 și 23 iulie.
La deschiderea sesiunii au fost de față numeroși invitați — muncitori și
funcționari, oameni de știință și cultură, ostași ai armatei sovietice, reprezentanți
ai vieții publice.
In loji au luat loc membrii corpului diplomatic și reprezentanți ai presei
sovietice și străine.
Ora 15. La masa prezidiului iau loc A. P. Volkov, președintele Sovietului
Uniunii, V. T. La'is. președintele Sovietului Naționalităților , N. T. Kalcenko,
A. A. Lebedev, V. P. Mjavanadze și Z. S. Omarova. locțiitori ai președintelui
Sovietului Uniunii, N. E. Avhimovici, P. T. Komarov, M. M. Sultanova și P. G.
Ticina, locțiitori ai președintelui Sovietului Naționalităților.
In loji se află membrii Prezidiului Sovietului Suprem, miniștri. Sînt de
asemenea de față membrii delegației parlamentare iugoslave.
Ridicîndu-se în picioare, deputății și invitații salută prin aplauze furtunoase,
prelungite pe N. A. Bulganin, N. S. Hrușciov, L. M. Kaganovici, A. I.
Kiricenko, G. M. Malenkov, A. I. Mikcian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin,
M. A. Suslov și K. E. Voroșilov precum și pe A. B. Aristov, N. I. Beliaev, P. N.
Pospelov și D. T. Sepilov.
Deputatul A. P. Volkov, președintele Sovietului Uniunii, care prezidează
ședința comună a Sovietului Uniunii și Sovietului Naționalităților, declară des-
chisă cea de a treia sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. El anunță că la
ședință participă delegația Skupșcinei Populare Federative a Republicii Populare
Federative Iugoslavia, care a sosit în Uniunea Sovietică la invitația Sovie-
tului Suprem al U.R.S.S. Delegația este condusă de Vladimir Bakarici, preșe-
dintele Adunării Republicii Populare Croația.
Ingăduiți-mi, a spus A. P. Volkov, să salut pe oaspeții dragi care au sosit
in țara noastră.
Deputății șl oaspeții întimpină aceste cuvinte cu aplauze prelungite.
Președintele anunță că Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. a prezentat Sovie-
tului Suprem al U.R.S.S. raportul delegației guvernamentale a Uniunii Sovie-
tice cu privire la rezultatele conferinței de la Geneva a șefilor guvernelor celor
patru puteri șl propune ca problema rezultatelor conferinței să fie inclusă pe
ordinea de zi a sesiunii. Din însărcinarea Consiliului decanilor de vîrstă ai Sovie-
tului Uniunii și Sovietului Naționalităților, deputatul K. T. Mazurov sprijină
această propunere. El propune ca raportul să fie ascultat în ședința comună din
4 august a Sovietului Uniunii și Sovietului Naționalităților, iar discutarea
raportului să înceapă în ședința comună din dimineața de 5 august a celor două
camere.
Ordinea de zi și procedura lucrărilor sesiunii au fost adoptate in unani-
mitate.
Se dă cuvîntul lui N. A. Bulganin, președintele Consiliului de Miniștri al
U.R.S.S., pentru a prezenta raportul cu privire la rezultatele conferinței de la
Geneva a șefilor guvernelor celor patru puteri. Asistența se ridică în picioare șl
ovaționează furtunos pe N. A. Bulganin.
Participanții la sesiune au ascultat cu o mare atenție raportul șefului guver-
nului sovietic, în care el a analizat situația internațională creată în ajunul confe-
rinței de la Geneva și a expus factorii care au dus la o anumită slăbire a încordării
internaționale, creînd astfel condiții favorabile pentru ținerea conferinței de la
Geneva. N. A. Bulganin a raportat amănunțit despre desfășurarea conferinței de
Ia Geneva și despre propunerile prezentate de guvernul sovietic la această con-
ferință in scopul rezolvării de comun acord a problemelor internaționale ac-
tuale și asigurării unei păci trainice în întreaga lume.
N. A. Bulganin a arătat că conferința de la Geneva a avut rezultate pozitive
pentru cauza păcii.
Aleșii poporului sovietic — deputății Sovietului Suprem al U.R.S.S. — și
numeroșii invitați care iau parte la sesiune au aprobat prin aplauze furtunoase,
prelungite, raportul șefului guvernului sovietic.

Pentru pace și securitate
în Asia și Extremul Orient
rității în Asia și Extremul Orient. în in-
teresul păcii internaționale a problemelor
din zona Taivanului.
Se știe că după încheierea a.rmistitiului
în Coreea și restabilirea păcii în Îndoctri-
na. situația din zona Taivanului e deve-
nit cea mai încordată din Extremul Ori-
ent. Cauza acestei încordări constă în o-
cuparea Taivanului — străvechi teritoriu
chinez — de către S.U.A si în amestecul
S.U.A. în acțiunea de eliberare a insule-
lor de coastă de către China. Aceasta
este, desigur, o chestiune internațională
între China si S.U.A.. care nu poate
și nu trebuie confundată și amestecată
cu problema exercitării de către poporul
chinez a drepturilor sale suverane de a
elibera Taivanul, care este o chestiune in-
ternă a Chinei.
Poziția guvernului R. P. Chineze în
problema micșorării si lichidării încordă-
rii în regiunea Taivanului este limpede și
se bucură de aprobarea tuturor popoare-
lor lumii. Intre R. P Chineză și S U.A.
nu este război. Popoarele acestor două
state nutresc unul față de celălalt senti-
mente de prietenie. Deci nu se poate
pune chestiunea încetării focului între
China și S.U.A. A pune o astfel de pro-
blemă, așa cum fac unele cercuri din Oc-
cident. nu înseamnă decît a căuta noi
mijloace de complicare a lucrurilor, de a
crea confuzii în opinia publică.
Guvernul R. P. Chineze a declarat că
există două căi posibile pentru ca poporul
chinez să elibereze Taivanul, și anume,
prin război sau prin mijloace pașnice.
Poporul chinez este gata, dacă impre-
iurările permit, să elibereze Taivanul prin
mijloace pașnice. Posibilitățile de elibera-
re pașnică a Taivanului vor continua să
crească dacă S.U.A. vor înceta să se a-
mestece în treburile interne ale^Chinei.
Guvernul chinez este dispus, daca va ii
cu putință, să înceapă tratative cu auto-
ritățile locale de răspundere din Taivan
în vederea elaborării unor măsuri con-
crete pentru eliberarea pașnică a Taiva-
nului. „Trebuie să fie limpede — a spus
premierul Ciu En-lai — că acestea vor fi
tratalive între guvernul central și autori-
tăți locale. Poporul chinez se opune ferm
oricăror idei sau născociri despre așa-
numitele „două Chine".
Opinia publică mondială este convinsă
că problemele litigioase dintre China și
S.U.A. pot fi reglementate pe calea tra-
tativelor. Pentru aceasta este necesar însă
ca amîndouă părț’le să dea dovadă de
bună credință, de înțelegere reciprocă.
Un interes deosebit suscita în rondurile
opiniei publice internaționale tratativele
care au început la 1 august, la Geneva,
A
apărut
Revista
de pedagogie
aprilie—iunie, 1955
Nr. 2,
cuprins:
'in
Teoria și istoria pedagogiei
8

O Safran : Despre unele probleme în
legătură cu verificarea și notarea cu-
noștințelor elevilor.
7
i
, L. Hscnbem: Unele probleme în le1
gătură cu cauzele greșelilor ortografice
; la elevii din școlile elementare.
, M. Bejat: tradițiile materialiste ale
psmologiel romir.ești.
i
■
Din experiența școlii noastre
P. Mitulescu: Cum mă pregătesc
pentru deschiderea noului an școlar
J L. Alicu: Rolul dirigintelui în educa-
rea Ia elevi a dragostei pentru muncă
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8
Din experiența școlii sovietice
It
șl
I. A. Kairov: Invățămintul general
politehnic.
Critică și bibliografie
|
8
j —- îndrumări metodice pentru pre-
8 darea muzicii in școala elementară.
8 clasele I—IV.
-	— Îndrumări metodice pentru folosi-
rea manualului de limba romină (carte
de citire) clasa ll-a.
Discuții
i
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8
x
E. Maftei: Caracterizarea psihologică |
a elevilor pe baza determinării tipuri- 8
. lor temperamentale, obiectivate în pro- Ș
8 cesul instructiv și educativ al școlii. 8
6	8
La tabâra de curte
Apropiindu-te de satul Răchitoasa, ra-
ionul Zeletin, atenția iți este atrasă de
un steag roșu care filfiie în adierea via-
tului. Aici iși petrec clipe de minunată
veselie pionierii de la tabăra de curte din
Răchitoasa.
In aer liber, la focuri de tot felul sau
in încăperile taberei, in cercurile de spe-
cialitate, activitatea pionierilor este deo-
sebit de interesantă, [n cadrul cercului
„Prietenii cărții’* pioniera Cornelia Apo-
stol citește un fragment dintr-o povesti-
re. Alături pionierii din cercul „Tinerii
naturaliști și geografi" alcătuiesc itine-
rariul excursiei pe care o vor face In
pădurea Coloneștilor, din apropiere.
Jocuri, focuri de tabără și serbări,
excursii și experiențe frumoase și folosi-
toare sint organizate de conducătorii ce-
lor peste 180 de tabere de curte pentru
pion'erii si școlarii din regiunea Birlad.
In afară de aceasta, aproape 1.000 de șco.
lari din regiunea Birlad iși petrec va-
canta in tabăra regională de la Soveia-
sau in cele trei tabere raionale de la Te-
cuci si Focșani. Alți 300 de școlari din
regiunea Birlad iși petrec o parte din va-
canță in colonia de la Bucșani, regiunea
Suceava, iar 30 de pionieri pe malurile
Mării Negre.
între China si S.U.A., la nivelul ambasa-
dorilor. Scopul acestor tratative este să
contribuie la reglementarea problemei re;
patriaților civili ai celor două părți și să
înlesnească noi discuții și reglementarea
altor probleme practice ridicate intre cele
două părți.
Guvernul R. P. Chineze, în conformi ța-
țe cu poziția sa consecventă pentru m'c-
șorarea încordării, se străduiește ca tra-
tativele chino-americane, Ia niveiul ani-
basadori'.oir, să netezească calea în vede-
rea unor tratative ulterioare între China
și S.U.A. Chiar prima zi a tratativelor
dintre reprezentanții R. P. Chineze si
S.U.A. a arătat în fața întregii lumi o pu;
ternică dovadă a bunăvoinei ui dorinței
R. P. Chineze de a ușura tratativele și a
face ca ele să fie rodnice Guvernul R. P,
Chineze a pus tn libertate. înainte de
termen, 11 aviatori americani ca-e între
timo au și părăsit R. P. Chineză
Dacă opinia publică mondială aprec'a-
ză la justa ei valoare această măsură a
guvernului chinez, trebuie spus că mai e-
xistă în țările occidentale și în special in
S.U.A. cercuri care dau o falsă interpre-
tare poziției guvernului R. P. Chineze. A*
ceste cercuri sînt interesate nu în mkpșo-
rarea încordării ci în agravarea ei, nu în
rezolvarea problemelor Asiei si ale Extre-
mului Orient ci în complicarea lor. Ex-
primind părerea unor astfel de cercuri,
ziarul american „Daily Mirror" a cerut
ca S.U.A. să adopte la actualele tratative
chino-americane o poziție ..de forță", iar
faimosul senator Mc. Carthv a găsit cu
cale să propună participarea la tratative
a lui Cian Kai-si. Guvernul chinez a
atras atenția că_R.P. Chineză va continua
să se străduiască neobosit, *a'șa cum a fă-
cut si în trecut, pentru o pace generală
si trainică. „Totuși — a spus premierul
R. P. Chineze — dacă cineva va consi-
dera eforturile noastre drept un semn, de
slăbiciune, sau îsi va închipui că presiu-
nile sau amenințările vor avea vreun e-
fect asupra noastră, nu numai că se va
lovi de împotrivirea popoarelor întreg’i
lumi, dar va constata îndată că socotelile
lui sînt cu totul greșite".
Poporul romîn salută cu bucurie spri-
jină pronunerile R. P. Chineze în vederea
rezolvării pașnice a Problemelor Asiei și
Extremului Orient. Fiind convins că re-
zolvarea problemelor asiatxe ca și a celor
europene va deninde si în viitor ce turda
popoarelor, de* hotărîrea 1o-- de a consoli-
da si a lărgi în permanentă succesele ob-
ținute. poporul nostru este hotărît să-și
sporească eforturile pentru a contribui ac-
tiv si de acum înainte la micșorarea în-
cordării internaționale, la menținere? șî
consolidarea păcii.
Redacția șl administrația: București, atr. Spiru Haret nr. 12. Telefon 4.24 00 ; 4.52.31. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa ScfnteU ,1. V. Stalin" București, Piața Sclntell