t Organ al Ministerului Invățămîntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt ANUL VII Nr. 329 4 PAGINI, 25 BANI Vineri 29 iulie 1955 Marea sărbătoare a tinereții Gîndurile milioanelor de tineri din lumea întreagă se îndreaptă în aceste zile spre Varșovia, orașul în care va avea loc cel de al V-lea Festival Mondial al Tineretului și Studentilor pentru Pace și Prietenie. Festivalurile Mondiale constituie un aport considerabil al tineretului la cau- za păcii. Festivalurile de la Praga (1947). Budapesta (1949), Berlin (1951) și București (1953) au jucat rn mare rol în realizarea unității tineretului. La Festival se întîlnesc tineri de toate con- vingerile politice! confesiunile, naționali- tățile și apartenențele sociale. Festivalu- rile sînt sărbători grandioase ale tine- reții și bucuriei, ale păcii și prieteniei. Anul acesta, între 31 iulie și 14 au- gust. zeci de mii de tineri din lumea în- treagă se întîlnesc la Varșovia în cadrul celui de al V-lea Festival, pentru a face un larg schimb de experiență in domeniul cultural și sportiv. Acest Festival va constitui un nou prilej pentru tineretul lumii de a-și demonstra hotărîrea sa fermă de a apăra și consolida pacea, de a lupta pentru realizarea tuturor năzuin- țelor sale. O delegație compusă din 800 de tineri si tinere — artiști, sportivi, tineri mun- citori și țărani muncitori, studenti și elevi — fruntași în muncă și învățătură, vor duce la Varșovia mesajul de pace și nrietenie al tineretuhii din ReP.R. Prin- tre aceștia se af'.ă minerul fruntaș Ștefan Mihai, otelarul Valeriu Săbunet, învăță- toarea Varvara Constantinescu, medicul losif Su^iu, studenta Elisabeta Pușcaș, solistul Vladimir Orlov, baletista Irinel Liciu, sportiva Elena Leuștean, colecti- vistul llie Dragne.a și multi altii. Ei vor reprezenta cu cinste tineretul patriei nnastm ,]a cel de al V-lea Festival Mon- dial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie. In vederea acestei mărețe sărbători a păcii și prieteniei, tineretul din lumea întreagă a făcut intense pregătiri. Alături de tinerii din lumea întreagă, ti- neretul clin_ patria noastră, dornic de pace și prie’enie, a răspuns cu entu- ziasm chemării Consiliului F.M.T.D. și U.I.S. cu privire la organizarea celui de al V-lea Festival Mondial. Cu sprijinul și îndrumarea partidului, tineretul din tara noastră și-a închinat eforturile sale iluptei pentru îndeplinirea planului cin- cinal, pentru construirea unei vieți libere și fericite. Organizațiile U.T.M. au reu- șit să antreneze un număr din ce în ce mai mare de tineri în întrecerea socialistă și patriotică. In industrie, numărul tine- rilor antrenati în întrecerea socialistă a crescut simțitor. In cinstea Festivalului Mondial al Tineretului si Studenților au luat ființă noi brigăzi de tineret și pos- turi utemiste de control, care contribuie Ha lichidarea manifestărilor de indisci; plină in producție, la înlăturarea risipei de materiale și materii prime, pentru realizarea de economii cit mai mari. Ti- neretul participă cu însuflețire la miș- carea patriotică pentru a da patriei cit mai multe acumulări socialiste peste pirn. In scopul asigurării industriei grele cu mai mult metal, numeroși tineri au fost mobilizati în acțiunea de co'ectare a fie- rului vechi. In această acțiune impor- tantă, un aport însemnat au adus pio- nierii și școlarii. As-lfel, unitatea de pio- nieri din comuna Cernet, raionul T. Se- verin. a colectat 4300 kg fier vechi, iar pionierii și școlarii de la școala mixtă de 7 ani din Orașul Stalin au colectat de asemenea 1000 kg fier vechi. Dornici să contribui din plin la dez- voltarea industrializării țării noastre, nu- meroși tineri au cerut să lucreze pe șan; lierele naționale încredințate tineretului de la Ccma-.Iiu și Ozana-Gracău. Un a- port însemnat îl aduc tinerii prin munca lor si pe șantierele locale, la construirea de cămine culturale, stadioane, parcuri, redarea de terenuri agriculturii etc. Tinerii d? la sate au întîmpinat și ei Festivalul Mondial de la Varșovia cu noi realizări în muncă. Sub îndrumarea or- ganizațiilor U.T.M., ei desfășoară acum o susținută activitate în vederea îndepli- nirii la timp și în bunecondițiuni a cam- paniei agricole de vară, pentru realizarea sarcinii puse de partid, de a se obține în acest an o recoltă de 10 milioane tone grîu și porumb. Pentru strîngerea la timp si fără pierderi a recoltei, organizațiile U.T.M. au acordat o atenție deosebită formării echipelor de pionieri și școlari pentru strîngerea spicelor de grîu. In regiunile Cluj. Hunedoara. în Regiunea Autonomă Maghiară și altele, aceste e- chire au strîns pînă acum spicele de pe zeci de hectare. In cinstea Festivalului Mondial, în toate regmnile, luna mai a fost declarată „Luna înfrumusețării orașelor și satelor Patriei noastre". La această acțiune a luat parte un mare număr d? tineri. Ca rezultat al muncii lor au fost amenamt- noi parcuri si terenuri șporljve. au fost renarate clădiri de șco’i, cămine cultu- ra'e etc. Tinerii din comuna P incasa, re; giunea Craiova, de pildă, au cerut să lucreze voluntar la. construirea localului școlii de 7 ani din comuna lor. In re- giunea Iași, tinerii au amenajat peste 490 de terenuri sportive — de. volei, de fotbal, bazine de înot, poligoane de tir etc. In numeroase localități tinerii au luat sub îngrijirea lor parcuri'e. Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților de la Varșovia a constituit un factor mobilizator și pentru organiza- țiile U.T.M. din școli și'facultăți, pentru tinerele cadre didactica, pentru studenti și e'evi, Organizațiile U.T.M. din institu- țiile de invătămînt și-au intensificat efor- turile, a uit in munca de pregătire a exa- menelor de sfîrșit de an, cit și în activi- tatea obștească. Ca urmare a acestui fapt numeroși studenti și elevi s au pregătit cu sirguință, obtmînd la examene note bune și foarte bune. Studenta Elisabeta Pușcaș, de la I.M.F.-Tg. Mureș, a obținut la toate examenele calificativul „foarte bine", iar studentul Wilfrid Bielz. de la Facultatea de filologie din Bucureș.i, a obținut de asemenea la majoritatea exa- menelor calificativul „foarte bine". Pentru acest lucru, studenții i-au propus cu de- plină încredere ca delegați ia Festival. Pentru popularizarea realizărilor obți- nute în cinstea Festivalului de tineretul tării noastre, ca și de tinerii din alte tari, au fost organizate în cluburi, că- mine culturale, școli și facultăți numeroa- se conferințe, serbări, jurnale vorbite etc. In cadrul acestor manifestări s-a arătat lupta tineretului pentru pace, viața fericită a tineretului sovietic și a tinere- tului din țările de democrație populară, în opoziție cu viata grea a tinerilor din tarile capitaliste si coloniale. La această acțiune o contribuție prețioasă au adus-o și cadrele didactice. La uzinele de trac- toare „Ernst Thălmann" și la întreprin- derea „Textila Roșie" din Orașul Stalin, profesorii de istorie și geografie au vorbit tinerilor despre condițiile economice și sociale ale țărilor care trimit delegați la Festival. Cadrele didactice de la școlile nr. 5. nr. 9 și nr. 12 din Orașul Stalin au vorbit elevilor despre traseul pe care îl parcurg delegațiile de tineret din țările mai îndepărtate și despre tinerii care vor participa la Festival. • In cinstea marii sărbători a tinereții și prieteniei au fost organizate numeroase manifestări artistice și culturale, au fost create noii echipe artistice și brigăz-i ar- tistice de agitație. Repertoriul acestor formațiuni artistice a fost îmbogățit cu noi cîntece, dansuri și piese de teatru. Au fost organizate „Colțuri ale Festiva- lului" la care se discută despre pregăti- rile tinerilor din întreprinderea sau co- muna respectivă pentru Festival, au avut loc întîlniri cu tinerii fruntași în produc- ție, participanti la Festivalurile trecute, cu studenti străini care învață în țara noastră etc. La concursurile de creație muzicală, literatură și artă plastică, organizate în cinstea Festivalului, au fost prezentate peste 300 de lucrări muzicale, 700 de lucrări de artă plastică și peste 600 de lucrări literare. Conținutul și forma ar- tistică a lucrărilor prezentate dovedesc talentul și priceperea tineretului nostru în domeniul artei și literaturii, năzuința sa de a înfățișa viața fericită din patria noastră. In vederea selecționării celor mai ta; lentafi tineri artiști care urmează să participe la concursuri'e internaționale din cadrul Festivalului. C. C. al U. T. M. și Ministerul Culturii au organizat un concurs al tinerilor soliști vocali și in- stn-mentali, al soliști'or de balet și al so- liștilor vocali și instrumentali de muzică populară. Aceste concursuri, care s-au desfășurat în trei etape, au cuprins un număr marc de artiști, scotmd la iveală noi talente. In activitatea sportivă, tinerii au fost antrenați la concursurile organizate de C. C. al U. T. M. și C. C. F. S. Numai la prima etapă a acestor concursuri au par- ticipat peste 700.000 de tineri sportivi. Cu acesț prilei, numeroși tineri au cu- cerit insigna G.M.A. sau au trecut dife- rite probe din Complexul G.M.A. Prin activitatea desfășurată în cinstea Festivalului Mondial, tineretul nostru și-a manifestat solidaritatea cu tineretul luptător din lumea întreagă, hotărîrea sa nec’intit? de a lupta sub steagul F.M.T.D. pentru zădărnicirea uneltirilor cercurilor agresive, pentru pace și prietenie. In zilele Festivalului vor avea loc în patria noastră numeroase acțiuni de masă cultural-artistice și sportive. La aceste manifestări își vor da concursul cele mau' bune formațiuni artistice și echipe sportive. Se vor organiza excursii, serbări cîmpeneșii, reuniuni tovărășești, baluri, hore, vizite la diferite expoziții și muzee, întîlniri cu oameni de știință, scriitori, compozitori, fruntași în produc- ție. studenți străini care învață în țara noastră etc. Pentru succesul acestor acțiuni, cadrele didactice au datoria de a ajuta organiza- țiile U T.M. la pregătirea și desfășurarea programelor artistice și culturale. Ca- drele didactice pot de asemenea să-și a- ducă contribuția lor prețioasă la buna desfășurare a excursiilor, a vizitelor la diferite muzee și expoziții, a întîlnirîlor care se vor organiza în timpul Festiva- lului. Munca comună a pedagogilor și a or- ganizațiilor de tineret cu prilejul Festiva- lului trebuie să ducă la întărirea legătu- rilor dintre școală și organizațiile U.T.M. și de pionieri. Folosind tot mai intens sprijinul pe care aceste organizații îl dau instituțiilor de învățămînt, cadrele didac- tice, diriginfii și directorii trebuie să ajute cu experiența lor pedagogică pe instructorii de pionieri, să organizeze astfel întreaga activitate de vară a pio- nierilor și școlarilor incit aceas’a să constituie o complectare și o dezvoltare a cunoștințelor' însușite de ei în cursul anului, o întărire a educației lor patrioti- ce si internaționaliste. Tineretul patriei noastre pășește hotărit In rîndurile tot mai strinse și mai puler- nioc ale tineretului democrat din întreaga lume. Pentru educatorii copiilor și tinere- tului. Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie înseamnă un nou îndemn de a-și inten- sifica munca de instruire și educare, de a ajuta tineretul să-și însușească, știința, de a crește tinăra generație în spiritul dragostei și al devotamentului pentru pa- tri?, în spiritul internaționalismului pro- letar. al luptei dirze pentru o pace trai- nică, pentru socialism, pentru un viitor fericjt al omenirii. In acest numări < M. N. Rozanov: Despre munca în școlile cu un post și cu două posturi. (pag. 2) • N. Grigorieva: Lecțiile de botanică. (pag. 2) ♦ llie Staneiu: Unele probleme ale predării literaturii pentru copii în învățămîntul superior. (pag. 2-3) • H. Sepețeanu: Privind în mod critic unele probleme ale formar' colectivului de elevi. (pag. 3) • C. Popescu- Cîteva observații cu privire la desfășurarea curau ui de perfecționare în acest an. (pag. 3) • E. Cristofor: Să creăm condiții cîb mai bune de muncă tinerilor pedagogi. (pag. 4) • Conferința de la Geneva — un punct de cotitură în politica mon- dială. (pag. 4) Sprijin activ campaniei agricole de vară Pe drumul care duce la țărmurile însorite ale mărit, lîngă Constanța, stau una Ungă alta, ca două surori, două stațiuni experimentale: Pal-s si Valul lui Traian. Multi dintre călătorii veniti la odihnă sau cu treburi s-au întrebat ce se ascunde sub a- ceste nume puțin obișnuite, care e activitatea ce se desfă- șoară aci. Să le satisfacem curiozita- tea : Palas. stațiunea experimen- tală a Institutului de cerce- tări zootehnice, se ocupă cu ameliorarea raselor de ani- male si cu aclimatizarea celor mai productive rase în Dobro- gea. Palas s-a specializat în creșterea oilor, dar are și secții de porci, de păsări, de vaci. Pentru hrana acestora se cultivă suprafețe impor- tante cu porumb, orz, lucernă etc. Stațiunea experimentală a Institutului de cercetări agro- nomice al R.P.R. experimen- tează soiurile de grîu, secară, mazăre etc. cele mai potrivi- te pentru condițiile Dobro- gei. La aceste stațiuni au venit să efectueze practica studen- ții din anii I și III ai facul- tăților de zootehnie și agri- cultură. Unii, cei din anul I, grupați sub supravegherea unui asistent, efectuează practica de inițiere in proble- mele producției agricole; cei- lalți lucrează independent, fiind considerați șefi de bri- gadă. • tehnicieni etc. Alături de ei lucrează elevii școlilor medii tehnice agricole din Medgidia și Poarta Albă. Studenții și elevii au un program deosebit de bogat și interesant, care îi ajută să-și complecteze cunoștințele teo- buția în această bătălie. Ei știu că de stringerea la timp și in condiții bune a recoltei depind valorificarea muncii unui an întreg, asigu- rarea hranei animalelor pen- tru anul viitor și stringerea semințelor selecționate care se vor răspindi apoi pe pla- iurile dobrogene, făcindu ie să rodească mai cu spor. Tineretul a pornit cu en- tuziasm, cu voie bună la muncă. Rezultatele nu au întirziat să se arate. Brigada studentului Robu fosta grupă studențească 4031 — a cosit și a strîns finul de pe o suprafață însemnată de teren- Iată-l pe tovacăsul Robu în fruntea colegilor săi. minuind cu indeminare furca. Bronzati de soare, unii chiar tuciurii, flăcăii depășesc cu regularitate normele. „Astăzi am dat gata aproape două norme, și e numai ora 10 dimineața’' — ne spune un student, șt un zimbet bucuros, cald ii luminează toată fața. Elevii școlii medii agricole ajută la legatul snopilor și la stringerea spicelor căzute. Ploile din ultima vreme au culcat grîul, care nu poate fi recoltat cu combina, ci tre- buie ridicat și secerat și apoi legat cu mina și clăit. Și studenții anului IU par ticipă la lucrările de recol- tare. Nu odată studenta Julieta Marcu și a 'întrerupt observațiile ne care le făcea in secția de păsări, unde culege date pentru proiectul de an pe care-l execută, si s-a dus să dea ajutor la clăit sau la secerat. Alături de țăranii muncitori Ca pretutindeni în țară, Și în comuna Cărpiniș din ra- ionul Timișoara muncile ^oracRomca retice căpătate la Dar deoarece ambele dau în momentul marea bătălie a cursuri, stațiuni actual recoltei. elevii și studenții au înțeles să depună eforturi suplimen- tare și să-și dea și ei contri- Pionierii pe ogoare Alături de vîrstnici, pionierii din regiunea Craiova participă la strînsul recoltei. Zorii dimi- neții ii găsesc deseori pe pio- nierii din comuna Moțăfei la strînsul spicelor pe tarlalele gospodăriei agricole de stat din comună. întrecerea intre pionieri la strînsul spicelor a fost deo- sebit de vie. Ei au strins, încă din prima zi, spice din care la treieriș s au obținut 150 kg. de griu. Fruntași ia strînsul spice- lor au fost pionierii Sabina Po- pescu, Vasile Duțu, Dorina lo- vănel. Elena Mazilu și alții. Strînsul spicelor de către pio- nieri a început și in raioanele Segarcea, Cujmir, Băiiești și al- tele. In prima zi, pionierii din regiune au adunat spice din ca- re la treieriș s-au obținut 2500 lg. grîu. In cinstea Festivalu- lui de la Varșovia pionierii din regiunea Craiova s-au angajat să stringă cel puțin 20 kg. spi- ce la hectar. gricote sînt In toi. La bătălia pentru strîngerea la timp a recoltei participă din plin și învățătorii și profesorii din comună, în frunte cu peda- gogii comuniști. socotind aria de treier ca un adevărat centru al muncii de agitație, învățătorii comu- niști loan Barbu și Marga- reta Dragoș organizează aici scurte convorbiri cu țăranii muncitori, scriu articole la gazeta cetățenească, aran- jează fotomontaje și panouri în care sînt popularizați fruntașii recoltelor bogate și criticați codașii la recoltare și treieriș. In vederea recoltării păioa- șe'.or la timp, astfel ca nici un bob să nu se piardă, au dus o intensă muncă de agitați?, sub conducerea organizației de partid, învățătorii și pro- fesorii losif lacob, Maria Neindenbach. Eva Engel și alții. Brigada artistică a școlii, condusă de pedagogii Maria Dragomir și Sofia Leiescu, prezintă în serile de dumi- nică, după terminarea lucru- lui, scurte programe artistice la cele trei arii din comună, înveselind cu recitările, dan- surile și c'ntecele artiștilor- pionieri și elevi pe țăranii muncitori. Dar elevii și pionierii nu se mulțumesc numai cu acti- vitatea artistică. Ei participă pe măsura puterilor lor și la munca de recoltare. Așa, de pildă, ei au strîns sute de snopi de grîu și orz și ajută țăranilor muncitori la strînsul finului, la prote- jarea recoltei de dăunători. Lucrînd alături de țăranii muncitori pentru succesul campaniei de recoltare, treie- riș și colectare, învățătorii și profesorii din comuna Cărpi- niș sînt pe drept cuvînt mîndri de roadele strînse, pentru că ei au contribuit la obținerea acestor roade. Re- partizați pe sectoare, peda- gogii agitatori sau preocupat încă de la sfirșitul iernii de muncile agricole. Ca agita- tori ei au avut posibilitatea să cunoască bine oamenii, să i ajute în învingerea greutăților, să i îndrume. La cercurile de citit ei au discutat cu țăranii muncitori despre metodele agrotehnice, au citit cu ei broșuri și ziare, ajutîndu i să-și îmbogățească cunoștințele agrotehnice. Învățătorii deputați loan Barbu și losif Ghilde au ini- țiat discuții și convorbiri pe circumscripții electorale, au mobilizat zeci și sute de țărani muncitori la îngrijirea culturilor după regulile agro- tehnice. Urmînd îndemnul lor, țăranii muncitori au obținut recolte bogate. Colectivul pedagogic din comuna Cărpiniș ține o legă- tură strînsă cu gospodăria agricolă colectivă, o ajută să se dezvolte. In această direc- ție au muncit cu multă dra- goste și însuflețire mai ales agitatorii comuniști Barbu și Maria cum și deputatul care au convins muncitori Adam gareta Fischer, muller și alții ! loan Dragoș, pre- I losif Ghilde, pe țăranii Roser, Mar Ion Weiss- să pășească pe drumul muncii colective. O activitate rodnică desfășoară și învățătorul «temist loan Imreh. Metoda lui principală este munca din casă în casă, de la om la om. La succesul muncii pe care o duc cadrele didactice în rîn- durile țăranilor muncitori aduc o contribuție importantă și realizările obținute pe par- celele școlare experimentale. Acestea sînt adevărate mo- dele în ceea ce privește apli- carea regulilor agrotehnice. Grîul și porumbul de pe par- celele școlare experimentale au dat cele mai frumoase recolte din comună. Profe- sorii de științe naturale, sub îndrumarea comunistului loan Bcrbu, au folosit parcelele ex- perimentale pentru a demons- tra în mod practic, în fața țărănimii muncitoare, felul în care trebuie aplicate metode- le agrotehnice avansate. Muncind cu dragoste în rîndurile țăranilor muncitori, explicîndu le însemnătatea pe care o au aplicarea reguii'or agrotehnice înaintate, efec- tuarea la timp a muncilor de recoltare si treieriș. cadrele d:dacticc din comuna Cărpi- niș contribuie din plin la obținerea unor recolte îmbeF Studenții Virgil Stănescu, Constanța Dobrescu ți Mar- gareta Rădulescu, care efec- tuează practica la Valul lui Traian, au făcut nenumărate recunoașteri in lan, au deter- minat o serie de rezultate in parcelele experimentale. Margareta Rădulescu, pur- tind o tichiuță mică în vîrful capului — ca s o apere de in- solație, după cum spune ea, sau pentru cari stă bine, după cum spun gurile rele — a pornit-o de a curmezișul la- nului, să culeagă spice pen- tru recunoaștere. Se oprește mereu, se apleacă, culege cite un spic mai întîi de-a curmezișul într-o direcție, u- poi de a curmezișul in cealaltă direcție. Parcă ar dansa- Spicele vor fi duse apoi la laborator, cintărite, măsurate și vor servi, printre altele, la aprecierea exactă a rezultate- lor obținute. Studenții au făcut nenumă- rate determinări de acest fel', obișnuindu-se cu o tehnică de- ajuns de complicată, pe care nu o deprinseseră suficient in facultate. In același timp, directorul stațiunii ne spune că prin aceasta ei au permis eliberarea altor forțe, nece- sare la recoltare și la alte lucrări importante. Și la gospodăria de stat din Agigea studenții lucrează din plin. Ligia Bădărău și Zenon Baltagă, din anul III al Facultății de horttculiură, au preluat asupra lor condu- cerea grădinii de legume, permițînd inginerului agro- nom săși concentreze toate eforturile pentru reușita re- coltărilor. Ei ajută gospodă- riei să aprovizioneze popu- lația muncitoare din Con- stanța și alte orașe cu legume și zarzavaturi și, in același timp, își încearcă pen- tru prima oară puterile în- tr-o muncă de răspundere, se lovesc pentru prima oară de greutăți pe care învață să le rezolve. Astfel, tineretul studios se încadrează în lupta grea dar frumoasă pentru obținerea unui rod cît mai îmbelșugat, pentru asigurarea unei vieți cît mai bune și mai frumoase tuturor celor ce muncesc în țara noastră. IRINA TEODORI) Fruntași ia strîns spice Cadrele didactice din raionul Călărași desfășoară o vie acti- vitate în cadrul campaniei de recoltare și treieriș. Intr-una din zilele trecute, 20 de profesori și învățători din Călărași, împreună cu 130 de pionieri, au ajutat țăranilor muncitori din gospodăria agri- colă d» stat Vasia Vasilescu din comuna Roseți la strînsul recol- tei. Pedagogii și pionierii au adunat 2000 de snopi pe care i-au așezat in clăi. Pe lingă aceas- ta, pionierii au strins rămase pe cîmp. Și cadrele didactice școala mixtă de 7 ani muna Radu Negru dau spicele de la din co- un spri- șugate CONSTANTIN POPOVICI șeful secției de învățămînt raionului Timișoara a jin însemnat țăranilor muncitori, ajutîndu-i să amenajeze ariile de treier. De pildă, profesorii Aurelian Popescu, Iulian Deme- trescu, Nicolae Soare și Mitu Caleașcă au contribuit |a cons- truirea șonroanelor, au confec- ționat lozinci și gazete de pe- rete. CU PRILEJUL FESTIVALULUI In fotocronica noastră: studenți ai facultății, de ziaristică din București scriind cuvinte de salut colegilor lor din Varșovia: tinăra cazahă K. Kudă- baeva, participantă la concursurile eli- minatorii din U.R.S.S. pentru Festival; o scu’ptură de Li Son-feii (China): „Tinerii pictori", executată pentru Fes- tival: una din sălile Palatului Culturii din Varșovia, unde vor avea loc nu- meroase manifestări în timpul Festiva- lului. PREGĂTIRI ÎN VEDEREA In raionul Timișoara DESCHIDERII NOULUI AN ȘCOLAR In toate orașele și satele țării se desfășoară o activitate intensă pentru pregătirea deschiderii noului an școlar Secțiile de învățămînt, directorii și ca- drele didactice, cu sprijinul activ al oamenilor muncii, depun o muncă susți- nută pentru întărirea bazei didactico-ma teriale a școlilor, pentru intensifica- rea pregătirii pedagogice in vederea îmbunătățirii activității instructiv-educa- tive care va reîncepe în curind. Confecționează material Q ub îndrumarea per- manentă. a profesori- lor lor,, elevii de Ia școala medie de băieți din Piatra Neamț lucrează intens bentru confecționarea ma- terialului didactic. Ei au desenat în culori un număr de 202 planșe pentru bota- nică și zoologie. Cele mai bune din aceste planșe vor fi prezentate la expoziția consfătuirii raionale din toamnă Apoi vor fi carto- nate și folosite la lecții sau dăruite școlilor de 7 ani care nu au suficient mate- rial /lidactx. Fiind îndrumați îndea- proape de profesori, e'evii au reușit să Impăieze cîte- va animale, au pregătit în didactic formol unele piese pentru lecțiile de zoologie si au confecționat un mulaj în relief care reprezintă orga- nizarea internă a corpului omului. De asemenea, elevii gu confecționați 30 de albume cu foi cartonate, care ur- mează să fi«> complectate tn cursui anului școlar. In raionul Timișoara s-au luat măsurile cu- venite .pentru ca reparațiile necesare localurilor de școală să se facă din vreme. In 17 sate și comu- ne din cuprinsul raionului reparațiile au fost termina- te în întregime, iar în șco- lile d:n alte 15 sate și co- mune aceste lucrări sint în curs de terminare. In ace- lași timp, secția de învă- țămînt a avut grijă ca șco- lile să fie aprovizionate cu combustibil. Prin grija di- rectorilor de școli și a ca- drelor didactice au fost pregătite alimentele nece- sare școlilor cu internat. Trebuie re'evată grija pe care o manifestă conduce- rile întreprinderilor din o- rașul Jimbolia psntru școli- le re care i]e patronează, căutînd să le asigure cele necesare desfășurării învă- țămîntului în condiții cît mai bune. In unele comune însă pregătirile pentru noul an școlar rămîn în urmă din cauză că sfaturile populare comunale nu le acordă su- ficientă atenție. Așa stau O școală nouă lucrurile, de exemplu, în comunele Recaș, Moșni- ța, Ghirada, Dumbrăvița,- Stanciova, Stăm ara Romî- nă. Beșenova Nouă, unde lucrările de reparare a lo- calurilor școlare și aprovi- zionarea cu combustibh se desfășoară nesatisfăcător. Este .necesar ca directorii școlilor din comune să-și intensifice activitatea și să solicite cu mai multă insis- tență ajutorul sfaturilor populare pentru pregătirea din timp a deschiderii nou- lui an școlar. In comuna Plopu din raionul Filimon Sîrbu, regiunea de școală vechi și neincăpător, care nu mai corespundea voltă an de an. De aceea s-a luat hotărîrea un nou local de școală. de a se construi Galați, exista un local nevoilor școlii, ce se dez- prin autoimpunere Oamenii muncii din comună șl cadrele didactice au pornit imediat la lucru p.ini de avînt, ajutînd prin muncă voluntară pe meșterii zidari. Nici pionierii școlii nu s-au lăsat mai prejos, contribuind, pe măsura puterilor lor, la lucrările de con- strucție. 16--'dinu MnM nib Pag. 2-a GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Despre munca în școlile cu un post și cu două posturi In anul școlar trecut, secția de învăță- mint regională din Moscova a verificat și a studiat munca școlilor cu două posturi și cu un singur post, în scopul de a le veni în aiutor. Această verificare a arătat că prima și cea mai importanta sarcină a secțiilor de învățămînt constă în întărirea bazei ma- teriale a acestor școli. A doua sarcină, tot atît de importantă, este selecționarea cadrelor pedagogice pentru școlile cu puține posturi de la sate. Repartizarea justă a cadrelor pedagogice în aceste scoli are o importanță hotarî- toare pentru ridicarea calității muncii in- structiv-educative. învățătorul care lucrea- ză în școlile cu un singur post nu tre- buie să aibă numai studii pedagogice spe- ciale, ci și experiență în muncă. La o școală cu două posturi poate fi admis să lucreze un învățător începător numai dacă celălalt pedagog care predă în școală are o experiență suficientă și poate acorda co- legului său ajutor metodic. In școlile regiunii Moscova lucrează mulți învățători care au o mare experien- ță în predarea concomitentă la cîteva cla- se. Ei desfășoară în mod creator munca instructiv-educativă și îi înarmează pe elevi cu cunoștințe adînci și temeinice. Succesul acestor pedagogi este determi- nat de faptul că ei, cu toată experiența lor bogată si cu toate cunoștințele lor vaste, se pregătesc minuțios pentru lecții și or- ganizează munca astfel. îneît nici o cla- să. nici un elev să nu piardă nici un sin- gur minut în zadar, iar ocupațiile indivi- duale ale elevilor să fie interesante si fo- lositoare. învățătorii cu experiență folosesc Ia maximum și cu multă pricepere materia- lul didactic în explicarea lecției noi, ca și pentru munca independentă a elevilor. Pregătindu-se pentru lecții, el alcătuiesc pentru copii fișe cu temele care urmează să fie îndeplinite independent, astfel în- eît nu pierd timp în clasă pentru organi- zarea acestor lucrări. In școlile unde muncesc acești învăță- tori, repartiția zilei de muncă este bine planificată și se desfășoară o intensă ac- tivitate educativă cu privire la îndeplini- rea „Regulilor pentru elevi“. Acești învă- Ie© ee o© ao o© se o© ©e a© o© o© oo se a© a© ac ae a© ao într-un cerc literar Nu de mult, membrii eercului literar de lim- ba rusă de la școala nr. j 2 din orașul Tbilisi s-au • adunat spre a sărbători Îl 5 ani de activitate a cercului. In acești ani au fost studiate operele multor § clasici ai literaturii ruse si sovietice, au fost scri- se multe referate cu cele ni ti variate teme, au | fost redactate multe ga- zete de perete' La acti- vitatea cercului au par- * ticipat adeseori profe- £ sorii și elevii altor școli ț din orașul Tbilisi. 1 Cuvîntul de deschide- re a fost rostit de dr. Msvidobadze, care a fost secretara cercului în pri- mii ani de existentă ai acestuia. Referatul des- pre activitatea în decurs de 15 ani a cercului a fost expus de R- Bacu- ceava, elev din clasa XI. Au mai luat cuvîntul multi dintre foștii mem- bri ai cercului: arhitec- tul S. Kinturașvili. C. Maharadze. actor la tea- trul ,,Rustaveli“. A. Gvaharia. laborant la U- niversitatea de stat „I.V. Stalin" din Tbilisi și altii. La această sărbătorire au participat numeroși oaspeți. S-au citit tele- grame de salut primite > oc oo oo o© ac oc < ac apoc mac mc a© m țători îi înarmează pe elevi cu deprinderi de disciplină conștientă , îi învață să fie atenti și să muncească cu sîrguință în timpul lecțiilor. Spre a veni în ajutorul învitătprițof care lucrează în școlile cu unul sau dotă posturi, vom arăta, pe baza experienței înaintate a învățătorilor din școlile re- giunii Moscova, cîteva metode care contri- buie la îmbunătățirea- muncii fa aoeste școli. j Cum trebuie întocmit orarul lecțiilor. Un orar iust întocmit are o mare im- portanță metodică și pedagogică în ge- neral și mai ales pentru munca simul- tană cu cîteva clase. Experiența școlilor fruntașe arată că nu se poate reuni, bună- oară, o lecție de cultură fizică într-o cla- să, cu lecții din alte obiecte de învăță- m.înt (chiar desenul sau caligrafia) în altă clasă. învățătorii cu experiență fac lecțiile de cultură fizică simultan în două clase, îndeplinind cerințele programei și tinînd seama de particularitățile de vîrstă ale elevilor. In școlile cu două posturi, lecțiile de cultură fizică sînt adeseori lă- sate pentru ora a cincea, iar în școlile cu un singur post ele se desfășoară în timpul recreațiilor mari (cîte 20—25 mi- nute). La fel se procedează și cu lecțiile de cînt. deoarece nu ne putem imagina ca într-o clasă elevii să aibă lecție de oînt, iar în cealaltă să se ocupe cu munca in- dependentă la un alt obiect de învătă- mint. Experiența pedagogilor fruntași arată că cel mai rațional este de a reuni acele obiecte de învățămînt la care există po- sibilitatea de a da copiilor lucrări inde- pendente care cer mai multe exerciții pen- tru fixarea cunoștințelor și deprinderilor. Asemenea obiecte sînt în primul rînd a- ntmetica și limba rusă. In orar ele se reunesc în felul următor: aritmetica în- tr-o clasă, cu aritmetica în cealaltă cla- să, citirea — cu gramatica și caligrafia. Lecțiile de istoric, geografie și științele naturii în clasa a IV-a pot fi reunite cu lecțiile de caligrafie și desen în dasa a Il-a. de la foștii membri ai 8 cercului. S n i Pe ogoarele colhoznice Elevii din clasele su- j perioare ale școlii me- dii nr- 14 din orașul Erunze muncesc in col- J hozul ,,Zarea“, raionul ; Cănise. Peste 1.500 de șco- ' lari lucrează pe planta- țiile colhozurilor din j regiunea Frunze. Mulți ‘ din ei depășesc nor- ; mele de munca stabilite | pentru colhoznici. In ajutorul colhozni- ț cilor au venit si studen- | tii de la instituțiile su- « perioare de învătămint J pedagogic. In colhozul ; ..Panfilov” au plecat 300 | de studente ale InsHtu- j tutui pedagogic din j Chirghizia. Practica școlilor arată că lecțiile de lucru mamH^r-dae» «iwmărtU elevilor nu este prea mare, se pot desfășura simul- tan în două clase. Iu scolile*c|i. .singur^opsi Învățătorii lucrează culpafra cijsejtlnip. Jeișafe dre (lecții) pe zi. Ei procedează în felul ur- mător : la început lucrează numai cu două .cl^se. țlewi din «elălalțe două. Clă; se venind la Scoală nurt^illa lecția a tre- ia. In felul acesta se lucrează simultan cu toate clasele numai la două lecții (a III-a și a IV-a). După lecțiile a Il-a și a IV-a recreații- le durează cîte 30—-35 minute. Lecțiile de cultură fizică și cînt se desfășoară în mod obișnuit în cursul acestor recreații (cîte 20—25 minute). Planificarea materiei din programă, învățătorii cu experiență care lucrează în școlile cu unul sau două posturi își planifică materia de învățămînt pe teme Aceasta se datorește necesității de a pre- găti lucrările independente pentru elevi, la o temă sau alta, pentru cîteva zile înainte. In afară de aceasta, pornind de Ia practica muncii lor. învățătorii consi- deră că pe baza planului tematic se pot întocmi mai ușor planuri amănunțite pen- tru fiecare lecție. Organizarea lucrărilor independente. La o țioguță teetițf -fîn Upeare .clasă se pot da cel mult două lucrări independen- te: una din ele este scurtă (pregătitoare) și se efectuează înainte de predarea di- rectă a lecției în clasa respectivă ; cea- laltă durează mai mult, cel puțin 20—25 minute și constă în exerciții de fixare a temei noi sau de recapitulare a materiei studiate. In practică se poate observa că lucrările independente ale elevilor, îndrep- tate spre fixarea cunoștințelor și deprin- derilor, nu-și ating scopul dacă nu li se rezervă timp suficient. In organizarea muncii independente e- xistă o serie de lipsuri. Nu întotdeauna lucrările independente sînt destul de bine chibzuite în ceea ce privește conținutul ; adeseori elevilor nu le ajunge timpul pen- tru îndeplinirea temelor sau, dimpotrivă, le îndeplinesc repede și stau fără treabă, iar învățătorul nu are material suplimen- tar. Uneori lucrările independente nu sînt alcătuite pe măsura puterii copiilor. Aceas- ta se întîmplă atunci cînd învățătorul, după explicarea materialului nou, nu con- trolează dacă copiii l-au înțeles bine. Pentru a înlătura lipsurile în organi- zarea lucrărilor independente ale elevilor, învățătorul trebuie: 1) să pregătească mi- nuțios lucrările independente (uneori cu cîteva zile înainte) la tema respectivă ; 2) să nu dea lucrări individuale necores- punzătoare posibilităților elevilor; 3) să folosească material didactic pentru lucră- rile independente (învățătorii cu experi- ență folosesc de obicei fișele; uneori dau în ele modele de îndeplinire a lucrărilor, mai ales pentru elevii mai slabi) ; 4) să urmărească și să supravegheze munca in- dependentă a elevilor. M. N. ROZANOV învățător emerit al școlii din R.S.F.S.R. (Din revista „Nacialnaia șkola”) Un seminar internațional al studenților La Moscova, la sftrșltul lunii Iunie a avut 1oc un seminar internațional al studenților din instituțiile superioare de în- vătămînt agricol. Participanții la seminar au discutat probleme importante ale științei agricole, și-au împărtășit experiența și părerile cu privire la învățămîntul agronomic superior și la colaborarea studenților din instituțiile superioare de învățămînt agricol. Seminarul organizat din inițiativa studenților sovietici a stîrnit un mare interes în mijlocul tineretului lumii. La semi- nar au venit studenți de la instituțiile de învățămînt agricol superior din peste 20 de țări. Printre ei au fost reprezentanții Republ cii Populare Chineze, ai Angliei, Franței, Austriei, Cehoslovaciei, Indiei, Norvegiei, Romîniei, Suediei și ai altor țari. Lucrările seminarului s-au desfășurat în pavilionul „Casa de Cultură a Colhozului" de la Expoziția Agricolă Unională. In clișeu: participanții la seminarul internațional al studen- ților vizitează parcul Academiei Agricole „Timiriazev" din Moscova. In școala medie sovietică, predarea boia- nicii își pune în față următoarele sarcini : l) de a da elevilor cunoștințe asupra prin- cipalelor elemente și legi ale structurii, vieții și dezvoltării plantelor; 2) de a-i familiariza cu bazele culturii plantelor agricole; 3) de a-i înarma cu deprinderi practice de creș- tere și îngrijire a celor mai importante cul- turi agricole, pe baza studierii biologiei plantelor și a cunoașterii metodelor agro- tehnice înaintate. Aceste sarcini se rezolvă în mod consecvent de pe poziția învățăturii miciuriniste. In clasa a Vl-a elevii au prilejul să stu- dieze biologia celor mai importante plante de culiură și bazele creșterii tor. realizările lui I. V. Miciurin cu privire la obținerea unor noi soiuri de plante și procedeele principale de obținere a lor. In clasa a Vl-a, cursul de botanică se încheie cu tema „Grupele principale ale lumii vegetale", în cadrul căreia elevii studiază varietatea plantelor și își însușesc cunoștințe privitoare la dezvol- tarea istorică a luitiii vegetale. La însușirea temeinică a noțiunilor des- pre structura, viața și dezvoltarea plante- lor contribuie legătura teoriei cu practica, aplicarea diferitelor procedee metodice efi- ciente : a) demonstrarea plantelor vil; b) demonstrarea experiențelor care lămuresc funcțiile organelor, condițiile de dezvoltare și condițiile de viață ale plantelor ; c) orga- nizarea lucrărilor de laborator pentru stu- dierea morfologiei și anatomiei organelor plantei; d) organizarea excursiilor. Lămurirea justă a legilor vieții plantei și legarea teoriei cu practica trezesc inte- resul elevilor pentru studierea vieții plan- telor și pentru cultivarea tor. contribuie la dezvoltarea gîndirli logice și la educarea concepției materialiste și ateiste asupra na- turii. In scopul formării cunoștințelor, deprin- derilor și priceperilor practice, elevii slnt antrenați la munca de experimentare la Lecțiile de botanică colțul naturii vii (iarna) șl pe parcela șco- lară. Dacă lucrările de experimentare sînt just organizate, elevii capătă cunoștințe mai temeinice despre viața plantelor; ei capătă priceperea de a efectua experiențe simple, de a face observații șf generalizări șl de a trage concluzii, de a înmulți și cultiva plan- tele; ei dobîndesc deprinderea de a alcătui ierbare, de a folosi lupa, de a mînui instru- mentele și aparatele, inventarul manual pen- tru lucrarea solului și îngrijirea plantelor (cazmale, sape, greble, stropitori etc.). Ca exemplu just de organizare și desfă- șurare a lecțiilor de botanică și de îmbi- nare pricepută a teoriei cu practic^ pot servi lecțiile profesorului S. A. Kivotov (de la școala „Amintirea lui V. 1. Lenin" din Leninskie Gorki, regiunea Moscova). S. A. Kivotov asigură învățămîntul intuitiv dato- rită unui sistem bine gîndit de lucrări ex- perimentale la colțul naturii vii și pe par- cela școlară. Dăm mal jos descrierea unei lecții din cursul de botanică a! clasei a Vl-a. Tema lecției: „Condițiile necesare pentru germinarea semințelor". Scopul: Pe baza demonstrării experien- țelor se lămurește că pentru germinarea se- mințelor sînt necesare căldura, umezeala și aerul. Planul lecției 1. Discuți) cu demonstrarea experiențelor. 2. Fixarea cunoștințelor. 3. Tema pentru acasă. Materialul didactic .0 experiență care lămurește condițiile de germinare a semințelor. (Experiența a fost organizată de un grup de elevi la colțul na- turii vii, sub îndrumarea profesorului, cu o săptămînă înainte de lecție). Desfășurarea lecției In mersul lecției profesorul a atras atenția elevilor asupra faptului că semințele din hambar nu germinează, în timp ce semin- țele puse în pămînt încolțesc și răsar. Care slnt condițiile necesare pentru germinarea semințelor ? Pentru rezolvarea acestei probleme pro- fesorul a propus grupului de elevi care a des- fășurat anterior experiența să vorbească des- pre rezultatele ei. Atunci unul din elevi, arătînd patru pahare cu semințe de fasole, a dat următoarele explicații : „Aoum o săptămînă noi am pus semințe de fasole în patru pahare, fa primul pahar semințele au rămas așa cum erau, în al doilea pahar am turnat peste ele apă pînă la gura paharului. în paharul al treilea am turnat numai puțină apă ca să le umezim. Aceste trei pahare cu semințe le-am pus la căldură. In paharul al patrulea semințele au fost de asemenea umezite, dar le-am pus la rece. Vedem că semințele au încolțit numai în paharul al treilea". După aceasta profesorul a pus clasei între- barea : „Qe ce nu au încolțit semințele din primul pahar?" Unul dintre elevi a răspuns: „In primul pahar nu exista umezeală, iar semințele uscate nu germinează. Ele au ne- voie de apă pentru umflarea cotiledoanelor și pentru ruperea pojghiței". „E just — a spus profesorul. — Dar de ce n-au încolțit se- mințele în paharul al doilea, unde exista multă apă și semințele s-au umflat bine ?“ Elevii n-au putut găsi un răspuns corect. Profesorul a explicat: „In semințe se află em- brionul viu al plantei. Cu prilejul germi- nării, in embrion se produce o respirație in- tensă. In apă nu există Insă aer suficient și de aceea semințele umflate au început să putrezească". Mal departe profesorul a pus întrebarea: „De ce n-au germinat semin- țele in paharul al patrulea ?“ Toți elevii au ridicat mîinile, fiecare voia să spună că semințele germinează numai la căldură. Profesorul a pus apoi întrebarea următoare : „Care sînt condițiile necesare pentru ger- minarea plantelor ?“ Toți elevii au ridicat din nou mîinile și, după indicația profesoro- lui, unul din ei a răspuns : „Pentru a germi- na, semințele au nevoie de căldură, apă și aer. Semințele din primul pahar — fără apă — nu s-au umflat și n-au încolțit; n-au încol. țit nici semințele din paharul al doilea — fără aer; de asemenea, n-au încolțit semin- țele din paharul al patrulea — fără căldură. Semințele din paharul al treilea, avînd căl- dură, apă pentru umflare și aer pentru res- pirație, au încolțit". In continuare elevii au fost conduși pe baza cunoștințelor studiate spre înțelegerea nece- sității de a crea condițiile necesare pentru însămînțarea semințelor pe ogor. Această problemă s-a tratat la lecție după tema : „însămînțarea semințelor. Termenele de în- sămînțare și adîncimea de însămînțare a se- mințelor". Cunoștințele predate au fost fixate în practica efectuării însămînțarilor de toamnă și de primăvară pe parcela școlară. N. GRIGORIEVA colaborator științific al Institutului metode- lor de învățănTînt al Academiei de Științe Pedagogice a RIS.F.S.R. Unele probleme ale predării literaturii pentru copii în învățămîntul superior De multe ori, discutînd despre proble- mele literaturii pentru copii și despre marea înriurire pe care o au cărțile asu- pra micilor cititori, îmi amintesc de o în- tîmplare de- la începutul carierei mele di- dactice. Mi se încredințase o clasă vestită în toată școala pentru zburdălnicia ei. Am primit-o cu emoția și entuziasmul începă- torului. Dar cînd am deschis pentru pri- ma oară ușa clasei, mi s-a înfățișat un ta- blou inspăimîntător: băieții săreau pe bănci, se băteau. aruncau cu bucăți de cretă în țintele desenate ne tablă, păsîn- du-le prea puțin de figura disperată pe care, probabil, o făceam. Corul celor pa- truzeci de voci, urlind fiecare în felul său. era atiît de asurzitor, incit nu puteam auzi nici propriile mele cuvinte. Momen- tul era greu, reputația mea în ioc. O cli- pă mă fulgeră glodul să-l chem în aju- tor pe director, dar am alungat îndată acest gînd rușinos. Clipele treceau grele, una după alta. In picioare, la catedră. îmi plimbam ochii cu neliniște deasupra cla- sei care vuia ca o mare furtunoasă. Cău- tam un colț mai potolit, un sprijin de la care să pot pleca la cucerirea neastîmpă- raților mei elevi. Si întîmnlarea a făcut să-l găsesc. Intr-o bancă -din fund stătea un băiat cu capul plecat, care mi se sin- chisea de zgomotul infernal din iurul lui. M-am apropiat și am putut zări, peste umărul lui, titlul cărții pe care o citea : Emil Gîrleanu, „Din lumea celor care nu cuvîntă". îndată licări în mintea mea gîn- dul salvator. Am cerut băiatului cartea, m-am dus la catedră si de acolo am anun- țat clasei întregi că voi citi o poveste despre o căprioară. Zgomotul mai conti- nua cînd începui să citesc, dar după pri- mele cuvinte se întîmplă o minime : ștren- garii cei mai aprigi deveniseră mielușei. Cu ochii mari, atenti. cu capetele spriji- mte în pumni, ei urmăreau povestirea cu em^e ji. la sfîrsitul ei. în multe gene scline.au lacrimi. Vraia povestirii a fost mai puternică decît neastîmnărul copiilor, ea a supus o clasă care mi se arăta no- trivnică si a salvat începutul carierei mele de dascăl. Pe măsură ce treceau an" si cunoșteam mai bine sufletele copiilor. îmi dădeam «i mai bine seama de imensitatea acestei vră’i. 1 marele ei rol educativ Copilul visează la lucruri minunate, închipuirea lui zboară spre ținuturi înde- părtate. spre tocuri fermecate, * dornic Conf. univ, llie Stanciu de întîmplări neobișnuite, în care per- sonajele iubite de el să-și arate curajul și generozitatea. Cartea răspunde la aces- te visuri, deschide in fața copilului por- țile ferecate ale lumii și-l poartă pe ari- pile gîndului spre cele mai luminoase țărmuri. Furat de frumusețea povestirii, copilul nu-și dă seama că el crește chiar în clipele cînd citește cartea. Intorcînd pagină după pagină, el devine mai bogat, mai deștept, mai bun, mai nerăbdător să întreprindă fapte mărețe. Statisticile arată că numărul copiilor cititori este de cîteva ori mai mare decît al celor maturi. De aci importanța litera- turii pentru copii si răspunderea celor care scriu pentru ei sau le îndrumă lec- tura. căci nu orice carte are o influentă binefăcătoare asupra copiilor. Cartea este ca o măciucă cu două capete — spunea cîndva KruDskam - "mdindu-se la con- ținutul diferit al cărților. Și în S.U.A., de exemplu, copiii citesc mai mult decît cei mari, dar ce fel de cărți citesc acești copii putem afla din statisticile oficiale care arată că, între 7—14 ani, un copil american citește în medie treizeci de „comics“-uri pe lună, deci are treizeci de prilejuri de a afla noi metode de jefuire, siluire, înșelăciune și corupție. Copiii sînt cei mai numeroși cititori și la noi în tară, dar cărțile pe care le ci- tesc ei povestesc despre lunta din trecut și de astăzi a popoarelor pentru o viată mai bună, mai dreaptă, îi pregătesc pen- tru viitorul luminos al omenirii, pentru socialism. Problemele creației literare pentru cei mici sînt multe si grele, căci pentru copii „trebuie scris ca pentru cei mari, dar ceva mai bine", după cum spunea Stanislavski Formarea cadrelor de scriitori și critici literari, de redactori si profesori care să se dedice problemelor acestei ramuri de creație este deosebit de imnortnntă în tara noastră. Tocmai această necesitate a de- terminat introducerea în învățămîntul noslru superior, în anul 1951, a unul curs de literatură pentru copii. In cei patru ani care au trecut de a- tunci, numeroși studenti și-au însusit cu- noștințele de bază cu privire la proble- mele teoretice ale literaturii pentru copii și au studiat cele mai importante lucrări din literatura universală și națională. De la început, în cursul de literatură pentru copii se arată că aceasta face par- te integrantă din literatura națională, str punîndu se acelorași legi de creație, folo- sind aceleași metode, urmărind același scop. Totodată sînt expuse pe larg pro- blemele deosebite ale literaturii pentru co- pii, datorită particularităților de vîrstă ale micilor cititori. T.f literatura noastră clasică și contemporană. Deși iniounătățit an de an, programul de învățămînt mai are încă numeroase lipsuri. In partea din curs referitoare la literatura noastră din trecut nu s-a reușit încă să se ofere un aspect general al dez- voltării istorice și nu s-au studiat decît în treacăt lucrările pentru copii apărute la no; între cele două războaie mondiale. O altă deficiență a cursului o prezintă planificarea lect'ilor consacrate literaturii noastre contemporane pentru copii. In cele 6 ore de la sfîrșitui cursului desti- nate aceste- probleme nu se poate face o .analiză, mai aprofunda-tă a lucrărilor li- terare apărute în ultimii ani. Pe lîngă a; ceasta unii scriitori sovietici sînt studiati .mult prea în grabă. Cu toate aceste, deficiente, cursul a fost primit cu mult interes de către studentii facultăților de filologie și pedagogie. A- cest interes a fost dovedit de lucrările de seminar elaborate de către studenti si de activa participare la discuțiile purtate în iurul lor. Probleme care s-ar fi cerut dez- voltate pe larg, mai întîi de către critica noastră literară, au format subiectul unor lucrări valoroase de seminar care s-au ocupat de dezvoltarea basmului în litera- tura noastră, de dezvoltarea poeziei pen- tru copii, de problema tematicii, a con- flictului și a realizării personajelor în povestirile și romanele pentru copii scri- se în ultimii ani. de problemele construirii socialismului în tara noastră oglindite în opere scrise pentru cei mici etc. _ Studentii au arătat o deosebită prețui- re ședințelor de cenaclu literar care au fost organizate în anii trecuti. * Cercul științific studențesc al Facultății de pe- dagogie de la Universitatea „C. I. Par- hon" consacrat problemelor literaturii neutru con:-i care funcționat în anul uni- versitar 1953—1954 a organizat convor- biri cu scriitorii în iurul cărților apărute în acefl vreme. Astfel, în prezenta scriito- rilor Gica lutes si Octav Pancu-Iasi s-au anMizat romanele „Inimoșii" si „Marea bătălie de la lazul-Mic". Discuțiile au fost însuflețite, părerile s-au expus cu sin- ceritate. iar scriitorii, primiți cu dragos- te de studenti. le-au înoăctăsit unele pro- bleme care-i from’ntă în legătură cu vii- toarele lor creafi, In anul universitar care s-a încheiat, studenții din anul III al Fa- cultății de filologie din București au ară- tat aceeași serioasă preocupare pentru pro- blemele creației literare. Cele cîteva șe- dințe de cenaclu consacrate lecturii și dis- cuției unor creații originale ale studenți- lor. au dovedit că printre aceștia se gă- sesc talente care vor îngroșa nu peste mult timp rîndurile încă rare ale celor ce scriu pentru copii. Deși predarea problemelor literaturii pentru copii este de-abia la început, re- zultatele obținute pină acum ne fac să credem că in anii care vor veni, roadele ei vor îi din ce în ce mai bogate. Din păcate, entuziasmul cu care stu- denții au primit acest curs n-a fost îm- părtășit în aceeași măsură de către Di- recția generală a învățămîntului superior din Ministerul învățămîntului. Ar fi su- ficient să amintim de situația de provizo- rat care s-a creat acestei discipline și de amenințarea care plutește asupra ei în fiecare vară, cînd se pregătesc planurile de învățămînt pentru anul următor. De fiecare dată specialiștii ministerului ridi- că aceeași problemă : o lăsăm sau o scoa- tem? Apoi încep argumentările, pledoarii- le — si de-abia dună multe discuții exi; stența cursului de literatură pentru copii este prelungită pentru încă un an. O altă discuție, la fel de ciudată, se duce în iurul problemei : unde trebuie să se predea această disciplină ? Ea s-a pre- dat cînd la facultățile de filologie, cînd la facultățile de pedagogie, iar în unii ani și într-o parte și în alta, dar nu pen- tru că ar fi existat o părere formată în această privință, ci pentru că reușea punc- tul de vedere al uneia dintre părțile par- ticipante la discuție. . — N-are ce să caute la filologie, spu- neau unii specialiști ai acestei facultăți. Literatura pentru copii are mai multe con- tingențe cu pedagogia decît cu opera ar- tistică literară. Să se predea deci numai la pedagogie I — Să se predea numai la filologie — spuneau unii pedagogi — deoarece pro- blemele creației literare nu formează o preocupare deosebită și necesară celor care se pregătesc pentru teoria si practi- ca didactică I Acest ioc asemănător cu tenisul de ma- să, în care mingea era literatura pentru copii, iar partenerii filologii și pedagogii, ascundea de fant nu atît grija pentru fa- cultatea respectivă, cît mai mult atitudi- nea de neîncredere fată de literatura pen- tru copii ca disciplină de sine stătătoare. După părerea noastră, predarea litera- turii pentru copii este necesară, în actua- lul stadiu al dezvoltării ei. atît la facultă- țile de filologie cît și la cele de pedagogie, dar între cele două cursuri trebuie să e- xiste deosebiri substanțiale. La facultăți- le de filologie, unde se formează viitori istorici și critici literari ca și profesori de literatură, baza teoretică a cursului tre- buie s-o constituie prezentarea istorică a dezvoltării literaturii pentru copii în tara noastră, precum și valorificarea critică a noii noastre literaturi. Studentului facul- tății de filologie trebuie să i se prezinte firul continuu ai preocupărilor pentru a- ceastă ramură a creației literare. El tre- buie să cunoască începuturile literaturii pentru copii din țara noastră marcate de traducerile si prelucrările lui Grigore Pleșoianu, profesor la „școalele naționale" din Craiova în prima jumătate a veacu- lui trecut, și să urmărească întregul șir de scriitori și opere, pînă la cele din zi- lele noastre. Valorificarea întregii moște- niri a trecutului este deosebit de prețioa- sa pentru viitorul scriitor sau critic lite- rar. după cum cunoașterea ei are o mare însemnătate pentru profesorul de litera- tură. Pentru studentii facultăților de pe- dagogie. datele de istorie literară vor fi mai sumar prezentate, insistîndu-se mai mult asupra problemelor bibliografice si a selecționării lucrărilor literare, după categoria de vîrstă a cititorilor copii. Cu toate rezultatele pozitive date de a- cest curs la facultățile de filologie și pe- dagogie, cu toate că s-a constatat cit de puțin sînt informati profesorii si învăță- torii care predau limba romînă asupra problemelor literaturii pentru copii, situa- ția de provizorat a cursului se mai men- ține și astăzi. Nu știm cum să ne expli- căm aceasta. Dacă ministerul consideră literatura pentru copii drept o disciplină necesară, de ce în fiecare an îi pune în discuție existenta ? Iar dacă o menține, de ce n-o lasă în același an și la aceleași facultăți ? Oare plimbarea cursului din- tr-un an în altul si de la o facultate la alta să fie o condiție pentru buna lui des- fășurare ? La o recentă plenară a Uniunii Scrii- torilor. tov. Tatiana Bulan, locțiitor al ministrului învățămîntului, a expus cu multă căldură punctul de vedere oficial al ministerului cu privire la literatura pentru copii. Reieșea din cele spuse de d-sa că ministerul așteaptă din partea scriitorilor noi lucrări care să contribuie la educația comunistă a tinerei genera- tii. In aplauzele ce-for prezenti, tov. loc- țiitor al ministrului a promis tot spr:ii- nul ministerului nentru dezvoltarea lite- raturii pentru copii în tara noastră. Socotim că si măsurile pe care le va lua ministerul pentru crearea unor con- diții normale predării literaturii pentru copii în învățămîntul superior vor contri- bui la aceasta, asigurînd pregătirea de noi și valoroase cadre de scriitori, cri- tici și istorici literari, redactori si profe- sori, care vor da copiilor din tara noastră GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI Pag. 3-a li Privind in mod critic unele probleme ale formării colectivului de elevi ► Problema organizării colectivului de elevi și a folosirii lui ca un mijloc eficace în procesul instructiv-educativ nu mai este, sub aspectul său teoretic, o chestiune necunoscută de pedagogii neu- tri, o noutate pedagogică. Totuși, se con- stată în general ezitări și nesiguranță cînd e vorba să se treacă la munca prac- tică de formare a colectivului de elevi, pentru faptul că lipsește de multe ori jus- ta înțelegere în găsirea celor mai utile forme și procedee de realizare a unui adevărat colectiv de elevi în condițiile actuale ale școlii noastre. De aceea, inițiativa redacției „Gazetei invățămîntului" de a deschide o discuție în coloanele acesteia asupra problemei or- ganizării colectivului de elevi este cum nu se poate mai bine venită. Dezbătîndu- se toate aspectele problemei și folosin- du-se experiența celor mai buni educa- tori, se va putea ajunge la o sei ie de concluzii care să contribuie la stabi'irea căilor practice de formare a colectivului de elevi, determinînd o atitudine mai ho- tărîtă șj mai sigură a cadrelor didactice, înlăturînd greșelile și interpretările dău- nătoare. Din nefericire, însă, intențiile acestei inițiative n-au fost luate în seamă decît într-o prea mică măsură în articolele apă- rute pînă acum, care aveau datoria de a provoca discuții, de a stîmi interesul pentru problema. Deși, de pildă, artico- lul tovarășului Constantin Bender are un foarte bogat și judicios conținut, tra- tînd aproape toate aspectele teoretice ale problemei organizării colectivului de elevi, nu reușește în măsura cuvenită să dea linia unor discuții creatoare. Aceasta, pen- tru că autorul face doar o lecție despre lucruri bine cunoscute de cei invitați a participa la discuții, fără însă a ridica unele probleme desprinse din procesul viu al muncii educative, fără a lua atitudine critică față de anumite practici greșite sau față de unele interpretări ne juste. Contrar acestei orientări, sîntem con- vinși — ca și tovarășul Safran, autorul articolului „Să ridicăm probleme și să le dezbatem concret" — că ar fi de mai mult folos pentru stimularea discuției ca participantii să nu se rezume doar la expunerea pasivă a unor realizări, ci să comenteze în chip combativ conținutul problemei, să-și exprime părerile perso- nale, luînd poziție hotărîtă față de unele greșeli și interpretări nejuste, indicând formele cele mai bune, metodele și proce- deele verificate de practica personală. Deși sînt convins că in școlile noastre 6int multe realizări frumoase în ceea ce privește formarea colectivului de elevi — și această convingere mi-am verificat-o printr-un contact permanent cu practica, în munca de peste doi ani la cabinetul pedagogic din regiunea Pitești — voi pre- zenta totuși, în ceie ce urmează, unele as- pecte negative pe care le am desprins din practica unor școli sau a unor educatori. Dacă ne oprim numai asupra modului în care o serie de pedagogi înțeleg să organizeze și să folosească colectivul de elevi, iată ce vom constata: Unii — din păcate destul de numeroși —deși cunosc din punct de vedere teoretic conț'rnutul problemei și sînt, în același timp, convinși de valoarea educativa a co- lectivului de elevi, nu folosesc deloc acea- stă formă de muncă educativă, considerînd că le-ar cere prea mult timp și le-ar com- plica activitatea didactică. Aceștia, atît din comoditate, cît mai ales dintr-o gre- șită înțelegere, socotesc că problema or- ganizării și folosirii colectivului de elevi ac însemna pentru ei și pentru clasă o sarcină în plus și nu un ajutor prețios, așa cum este în realitate. De aceea nu e de mirare faptul că, deși se scrie și se vorbește atît de frumos despre rolul edu- cativ al colectivului de elevi, sînt încă pu- ține școlile și clasele care să prezinte co- lective închegate de elevi, cu o activitate vie și bogată, cu perspective reale de creștere, cu o coeziune puternică și cu o justă orientare. Unii educatori, datorită unei incomplec- te înțelegeri a esenței colectivului, consi- deră că au rezolvat în întregime problema organizării lui dacă au alcătuit o simplă schemă, bine aranjată pe plan vertical și orizontal, desenată frumos și afișată în clasă, pentru a fi cunoscută de toți elevii. La aceasta mai adaugă — în cazuri feri- cite — un grafic de ședințe, niște sarcini repartizate pe grupe, un caiet de procese verbale și un panou de onoare pentru „cei buni", sau o tablă neagră pentru „cei răi" Ei socotesc ca, prm aceste măsuri de or- ganizare, colectivul este închegat, este pus pe roate și are obligația să meargă bine. Educatorul așteaptă doar roadele, lăsind ca lucrurile să se desfășoare de la sine, fără a mai urmări și îndruma activitatea vie a colectivului, fără a folosi în perma- nență forme și metode noi de muncă, fă- ră a reînnoi acele „linii de perspectiva" de care vorbește Makarenko. Adică ........pentru aceea este colectiv, ca să meargă pe pi- cioarele ’ui, nu să-l ducem de nas", cum susținea un diriginte cu mult umor, dar cu puțin simț de răspundere Alți pedagogii reduc colectivul la cei ciți- va elevi mai destoinici, care alcătuiesc activul clasei și care răspund în fața diri- gintelui sau a învățătorului de sarc'ni’e pe care le-au primit. Ceilalți elevi ';e dă rămîn Străini de viața și activitatea „co- lectivului",' fie că uneori sint cons*rînși să se supună necondițional acestui grup restrîns, învestit cu puteri depline de către educator. Interesul e ca ajutoarele educa- torului să-și exerdite cu exigență atribu- țiile și treburile să meargă bine, adică : să fie ordine și disciplină în clasă, punc- tualitate la lecții, clasa să fie curată și pavoazată la timp, efectuarea temelor să se controleze cu regularitate, să se țină evidența frecvenței, articolele la gazeta de perete să se schimbe regulat, să se țină ședințele după grafic etc. Că în asemenea condiții nu poate exista un spirit colectiv, că nu poate fi vorbă de opinie publică, de solidaritate, de ajutor reciproc și de o subordonare consimțită a intereselor indi- viduale celor colective, acestea nu mai pre- zintă importanță pentru asemenea educa- care lucrăm. La acestea se adaugă — fără îndoială — neînțelegerea scopur.lor edu- cative pe care ie urmărim, inconsecvența in acțiunile practice, lipsa de control asu- pra rezultatelor, subaprecierii schimbului de experiența, slaba îndrumare din partea factorilor care coordonează munca ins.ruc- tiv-educaiiva a șcb.u, delăsarea, rutina etc. După cum acolo unde școala acordă importanta cuvenită muncii metodice, a- vind un cabinet pedagogic puternic, preo- cupmdu-se de îndrumarea muncii duigm- țiior, organizind sistema?? schimbul de experiență etc., colectivul de elevi a de- venit o realitate activă în procesul educa- ției Comuniste. Asemenea cazuri se intihiesc într-o se- rie de școli din regiunea Pitești. Pot sa citez, în această privință, ^coaia de 7 ani din comuna Bascov, școala medie nr. 2 din Pitești, școala medie nr. 3 nicu Vîlcea, școala pedagogica pulung, școala elementară din suri etc. Printr-o justă înțelegere a din Rîm- din C:m- satul Ar- problemei tori de îndată de în aparentă lucrurile prezintă bine. In legătură cu atribuirea de sarcini responsabilități în cadrul activului clasă, unii pedagogi fac greșeala să se și de le încredințeze, ca regulă generală, tocmai acelor elevi care prezintă lipsuri grave și abateri repetate în diferite privințe, așa îneît: controlează efectuarea temelor toc- mai elevul care obișnuia să vină cu ele nefăcute, răspunde de frecventă și punc- tualitate elevul care excelează tîrzieri și prin frecventă slabă, și curățenie se ocupă cel care mai multă nepăsare în această etc. Astfel, sub pretextul că se prin în- de ordine a dovedit privință folosește 0 măsură educativă, care în cazuri izo- late poate duce la corijarea unor lipsuri, se ajunge ca întreg activul clasei să fie alcătuit din elevii cu manifestări nega- tive, care în nici un caz nu pot fi exemple bune și stimulente pentru restul clasei. In multe cazuri, organizarea colectivu- lui de elevi se reduce la împărțirea clasei în cîteva grupe de intr-ajutorare, în care elevii cu rezultate mai slabe la Învățătură sint dati' în seama celor buni. Uneori. în colectivului de elevi și printr-o muncă stă- ruitoare și permanentă a izbutit tovarășa Nicufina Nicoteu, dirigintă ,a școala medie mixtă din Curtea de Argeș, să ajungă la o formă justă de organizare a colectivu- lui, să aibă rezultate bune în condu'ta și munca de învățătură a clasei sale, urmare tocmai a încrederii pe care i-a acoidat o colectivului de elevi, îndrumat și ajutat in permanență, cu înțelegere și măiestrie pedagogică. Cunoscîndu-și îndeaproape elevii, aprediind just însușirile lor, luind în considerare raporturile reciproce dintre ei, tovarășul Pavel Guțu. diriginte la școala medie nr. 2 din Rîmnicu Vîlcea, a putut să constituie un adevărat „activ" al clasei, care conduce cu pricepere și cu asentimentul unanim al elevilor munca rodnică a colectivului. Coeziunea unui colectiv de elevi se în- tărește nu atît prin formele organizato- rice, cît mai ales prin adțiunile și scopuri- le comune, prin munca susținută și con- știentă, prin împărtășirea satisfacție’ co- lective. rezultată din îndeplinirea cu suc- ces a tuturor sarcinilor. Lucrul acesta a fost înțeles just de tovarășul Ion Țărăsdu, diriginte la școala de șapte ani din comu- na Costești, care, antrenînd cu pricepere clasa pe care o conduce în diferitele acti- vități obștești ale satului, a reușit să în- chege un colectiv unit și puternid. Cred că, pentru a obține rezultate cu adevărat bune în munca noastră de for- mare și închegare a colectivului* de elevi, trebuie să privim cu mai multă atenție a- ceastă problemă — să privim în primul rînd cu mai multă răspundere șl cu mai mult spirit dritic propriile noastre lipsuri și greșeli și cauzele lor — și să trecem apoi sistematic, cu perseverență, la o mun- că răbdătoare, plină de conținut, care să înlăture soluțiile formale si unilaterale. Prof. H. SEPEȚEANU privința asta se fac grave greșeli gice, amenihtîndu-se elevii buni derea notei la obiectul respectiv rezultatele slabe obținute de cei îi au în 1 „spirit co! situatii! pedag j- cu sca- pentru pe care sine ce grijă. Se înțelege de la sine ce ilectiv" se poate crea în astfel de Mai trebuie de asemenea remarcat și faptul că la unii educatori mai stăruie pă- rerea că problema organizării coledtivului de elevi este o chestiune care privește ex- clusiv organizația de pionieri și U.T.M. și de aceea o ignorează cu desăvîrșire. Acestea sînt doar cîteva din formele greșite, mai frecvente, prin care unii pe dagogi își închipuie că au rezolvat pro- blema organizării dolectivului de elevi, procedee și căi cu totul neștiințifice, față de care discuția noastră trebuie să ia po- ziție critică. Cauzele care duc la astfel de greșeli dăunătoare muncii instructiv-educative se datoresc atît slabei înțelegeri a teoriei pedagogide, cît și ignorării realităților cu cărțile pe care le așteaptă și îi vor în- văța să le iubească, să le pretuiasca. Ministerul Învătămîntului are de altfel și alte prilejuri de a-și îndeplinii făgădu- ielile. Vom da ca exemplu numai cîteva cazuri. In vara aceasta s-a desfășurat pentru prima dată etapa cu frecventă a cursurilor prevăzute în sistemul de stat pentru perfecționarea cadrelor didactice. Din programa bogată a cursurilor pentru profesorii de limba și literatura ‘ romină și pentru învățători lipsește cu totul preocuparea pentru problemele literaturii pentru copil. Credem că tocmai la astfel de cursuri ar fi fost nimerită introducerea citorva lecții de informare asupra proble- melor teoretice ale literaturii pentru co- pii și asupra celor mai valoroase lucrări apărute în ultimii ani. cu atît mai mult universală și din literatura noastră. Se- lecționarea judicioasă a scriitorilor și a o- perelor prezentate va trebui să ducă la recomandarea unei bibliografii minimale, care să fie parcursa cu ușurință de stu- denti, dar care să le formeze în același timp bazele sigure ale documentării vii- toare. La catedra de istoria literaturii romîne de la Facultatea de filologie din Bucu- rești. pe lîngă care s-a constituit colecti- vul de predare a literaturii pentru copii, s-au discutat principiile și s-au precizat într-o oarecare măsură jaloanele viito- rului studiu pe care-1 vor întreprinde cei ce predau această disciplină. Este vorba de prezentarea istorică a dezvoltării lite- raturii pentru copii din țara noastră, de la primele ei începuturi pînă astăzi. A- 0 consfătuire privitoare la editarea lucrărilor de literatură pedagogică De curind a avut loc la Editura de stat didactică și pedagogică o consfătuire în cadrul căreia s-a discutat proiectul pla- nului tematic de perspectivă pentru lu- crările de literatură pedagogică ce vor fi editate în următorii 2-3 ani. La consfătuire au participat reprezen- tanți al Ministerului învătămîntului. ai Institutului de științe pedagogice, ai ca- binetului pedagogic de pe lîngă secția de invătămînt a orașului București, cadre didactice de la catedrele de pedagogie de la Universitatea „C. I. Parhon" și Insti- tutul pedagogic, cadre didactice din în- vățămîntul mediu etc Proiectul planului tematic de perspec- tivă propus spre discutare a oglindit o cotitură în activitatea editurii. în sensul trecerii la editarea unor lucrări originale din domeniul pedagogiei si psihologiei, ca urmare a experiențe! cadrelor didac- tice fruntașe din școala noastră. Pe baza proiectului de plan tematic propus de editură, participantii la con- sfătuire au subliniat importanța editării unui manual de istoria pedagogiei și a unui nou manual de pedagogie; s-a susti- nut necesitatea de a se edita de texte pedagogice alese din dagogiei universale, studii și pedagogii progresiști romîni. o culegere clasicii pe- texte studii pra psihologiei elevilor în legătură problema învățării. din asu- cu cu cît ministerul n-a elaborat încă cata- cest studiu de istorie literară va împlini loagele de recomandare bibliografică, atît de necesare celor care se ocupă ne- mijlocit de educarea tinerei generații. In cei patru ani de cînd s-a introdus predarea literaturii pentru copii în învă- țămîntul nostru superior nu s-a făcut nici o analiză a cursurilor ținute, nu s-a or- ganizat un schimb de experiență intre ca- drele didactice care predau la cele patru universități din țară, nu s-au creat con- । dițiile pentru o activitate de cercetare •' științifică cu colaborarea tuturor celor interesați, iar lucrările științifice elabo- rate Ia diversele catedre rai au fost încă analizate în perspectiva dezvoltării ulte- rioare a muncii de cercetare. Credem că aceste lipsuri vor fi reme- diate. Ministerul consideră, în mod just, că dezvoltarea literaturii pentru copii este o parte integrantă și importantă a politicii noastre de stat, că cei mai nu- meroși cititori sînt copiii, că asupra lor cartea literară are o influență cu mult mai mare decît asupra celor mari, că o carte citită în copilărie are uneori in- fluențe hotărîtoare în formarea caracteru- lui unui om, că literatura socialistă este o armă puternică în pregătirea și călirea pentru luptă a viitorilor constructori ai socialismului. Toate aceste juste și in- discutabile teze trebuie să-și găsească o concretizare în grija și preocuparea per- manentă a ministerului pentru probleme- le predării literaturii pentru copii. Cursul universitar de literatură pentru copii, după experiența primilor ani de predare, trebuie să se ridice la un nivel superior. îmbinarea lecțiilor cu semina- riile trebuie astfel făcută, înctt cunoștim țele despre cei mai importanți scriitori și cele mai valoroase opere^să fie temeinic însușite de studenți. Dacă la lecții pro- blemele pot fi prezentate pe p.erioade iș; tonice mai întinse, discuțiile în seminarii trebuie să fie purtate în jurul aprecierii critice a lucrărilor de bază din literatura lipsurile cursului, de care am amintit, și în 'același timp și valorificarea copii valoroase într-o antologie. Cenaclurile si va permite selecționarea tuturor scrierilor pentru din trecut, întrunindu-le cercurile studențești vor trebui să continue atîtA discutarea unor opere recent apărute, cît și încercările de creație originală, stimulind astfel lucră- rile de critică literară și descoperind noi talente. Deosebit de prețioasă ar fi colaborarea dintre catedra de istoria literaturii ro- mîne și secția de literatură pentru copii a Uniunii Scriitorilor. Participarea scrii- torilor Ia ședințele de cenaclu ale, stu- denților și a studenților la discuțiile in- tcrrpnte care se organizează Ia Casa scriitorilor ar permite o mai temeinică de scriitori, pregătire a viitoarelor cadre critici literari și profesori. Arkadie Petrovici Gaidar minunatele sale povestiri, și are. printre o mică torioară cu tîlc. Intitulată „Piatra binte“. Este vorba de un bătrîn is- fier- paznic dintr-un colhoz, care luptase în rîndurile Armatei Roșii în timpul războiului civil șl care, după aceea, a continuat cu dîrzenie lupta pentru construirea socialismului. Un copil, bucuros că nu fusese pedepsit pentru că furase mere din livada^ colho- zului, îi oferi paznicului o „piatră fier- binte" vrăjită, cu ajutorul căreia acesta ar fi putut întineri si reîncepe o viață nouă. Dar paznicul n-a primit-o, arătînd că el e mîndru de viata ne care a dus-o, iar dacă ar fi s-o ia de la început, ar v lege aceeași cale. Să luptăm cu toții pentru a putea răs- punde și noi cîndva ca bătrînul paznic al colhozului: „Sîntem mîndri de ceea ce | am făcut pentru copiii patriei noastre, iar 1 dacă ar fi s-o luăm de la început, noi am ’ alege aceeași caleHi Excursiile elevilor și studentilor Acum, In preajma deschiderii Festiva- lului de la Varșovia, peste 3.000 de elevi fruntași la învățătură din întreaga tară străbat meleagurile patriei cunoscind și îndrăgind frumusețile ei. In cadrul unor astfel de excursii orga- nizate în cinstea Festivalului, mari gru- puri de tineri din București, Cluj, Galați, Iași. Caracal, Sibiu. Oradea și alte orașe ale tării au urcat crestele masivului Bu- cegi, spre Peștera laiomicioarei și Cheile Tătarului, vîrful Omu, lacul Scropoasa, plaiurile Ciucașului și munților Semeni- cului, Zarandului, Ezerul și Păpușa, Mun- tele Mic. Tinerii din Sibiu organizează zilnic excursii pe biciclete spre complexul de cabane de la Păltiniș, iar cei din Tulcea, Brăila și Galați excursii nautice la cabana Ilgani din Delta Dunării. De curind, un grup de tineri niști din lași, care întreprinde excursie în cinstea Festivalului, la cabana Negoiul din munții excursio- 0 mare a sosit Făgăraș. Excursioniștii și-au început itinerarul pe muntele Ceahlău, au străbătut Cheile Bi- cazului, au trecut pe la Lacul Roșu, Mun- tele Puciosu, lacul Sf. Ana și stațiunea balneo-climaterică Tușnad, continuind a- poi drumul cu trenul și autobusele spre Făgăraș. O excursie îndelungată au proiectat și unii absolventi ai Institutului de Cultură Fizică din Capitală, care și-au propus să traverseze crestele Făgărașului, să străba- tă Bărăganul și să-și încheie excursia in Delta Dunării. Zilele trecute s-a desfășurat în masivul Bucegi primul concurs feminin pe tară de orientare turistică, organizat de C.C.S. Pe primele 4 locuri s-au clasat echipele regiunilor Arad, Ploești, București și Bir- Iad. Tinerele participante la acest concurs au închinat victoriile lor celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului și Studen- tilor de la Varșovia. (Agerpres) 3 3 3 3 3 3 * I 3 8 3 3 .1 ! ! ! ! ■I .! .! 1 3 ! ! 3 3 3 3 3 1 3 8 ® 00000000000000 aci 1M ac eeoc ac 00 ac oo < In legătură cu manualele școlare In anul școlar 1954/55 am predat la clasa a IV-a. Manualele pe care le-au folosit elevii mei i-au ajutat, în general, să-și însușească temeinic cunoștințe- le. In același timp insă, în aceste ma- nuale sint o serie de lipsuri care ne creeaza greutăți atît nouă, cadrelor di- dactice, cit și elevilor. Aș dori să sem- nalez cîteva din aceste lipsuri. in manualul „Limba rom’.nă—grama- tica și ortografia" se dă prea puțină atentie ortograj iei, deși „MeMca umon romine (gramatica)" arată ca acest capitol are o mare importanță. Metodica precizează că punctuația se învață maimuit în clasa a IV-a. 111 ma- nual. însă, se trece fugitiv peste lec- țiile privitoare ia punctuație. La toate regulile de ortografie și punctuație manualul nu cuprinde decît 1—2 exer- ciții pentru consolidarea cunoștințelor. De exemplu, explicațiile referitoare la vorbirea directa și folosirea celor două puncte sînt urmate numai de două exerciții. La dialog se dau, de aseme- nea, numai două exerciții, ia linioară un exercițiu, iar la semnele interoga- tiv și exclamativ nu se arată deloc în ce cazuri se scrie cu literă mare după aceste semne și în ce cazuri se scrie cu literă mică. Sînt de părere că trebuie să se introducă în manual mult mai multe exerciții care să ilustreze dife- rite reguli de punctuație și de ortografie. Am întîmpinat dificultăți în muncă și în ceea ce privește folosirea manua- lului de istorie. Acest manual cuprinde toate evenimentele importante din tre- cutul îndepărtat și apropiat al paiunei noastre. Materialul privitor la eveni- mentele istorice din țările romine este bine împărțit pe capitole. Lecțiile sînt însă prea lungi și sorise într-un stil greoi. In programă nu sînt prevăzute decît 2 ore pe săptămînă pentru isto- rie. In aceste ore nu poate Ii parcurs întreg materialul dat în manual, așa ca să fie bine însușit ca munca noastră să de fie că, pentru ca elevii să-și elevi. Pentru mai iemeini- poată conso- lida cunoștințele primite în cadrul lec- ții.or prin însușirea conținutului ma- nualului, este necesar ca manualul de istorie să fie prezentat într un stil ma; ușor, iar lecțiile să fie mai scurte. După unele lecții se simte nevoia unor lecturi istorice și a unor ilustratii. Socotesc că în manualul de geogra- fie trebuie să se introducă mai mult material în legătură cu bogățiile sub- solului, deoarece materialul existent este prea sărac. De asemenea, cred că manualul trebuie să cuprindă mai multe hărți, deoarece singura hartă de la sfirșitul manualului nu poate să înfățișeze toate localitățile geografice trecute în manual. Mai ales după ca- pitolele : „înfățișarea țării noastre" și „Bogățiile tării" sînt necesare hărți colorate. In culegerea de probleme pentru cla- sa a IV-a ar trebui să se acorde mai multă atentie capitolului privitor la fracțiile zecimale. De altfel, acestui ca- pitol i se rezervă și în programă, după părerea mea, prea puține ore (numai 14). Am constatat că numai în aceste 14 ore elevii nu pot să-și însușească temeinic cele 4 operatii eu numere ze- cimale. In legătură cu conținutul probleme- lor din manual, cred că ar fi bine dacă s-ar da mai multe probleme în legătu- ră cu viata din uzine și fabrici și cu agricu'tura socialistă. Cred că, dacă va ține seama de ob- servațiile cadrelor didactice. Editura de Stat didactică și pedagogică va izbuti să înlăture astfel de lipsuri din manuale, ridicînd mereu țific al acestora. CONSTANTA GH. învățătoare la școala de nivelul știin- fete din Slatina POPESCU 7 ani nr. 2 de I i 8 i a 8 8 8 f 8 8 8 « 8 K 8 8 8 8 ijciooooooooooooocococooooooooooocooooooocococoooooeooooocooooocoeocoooooaocxocrxnooo soocaaooooooooocooooocoooooci Cîteva observații cu privire la desfășurarea cursului de perfecționare in acest an Se împlinește zilele acestea un an de la aparaia notariru consum-.» ue Miniștri al k.eR. cu privire la introducerea siste- mului de stat pentru perfecționarea capre- lor didactice din invățammiul elementar și mediu. Pe baza acestei hotarin, in anul C. Popescu director adjunct al Institutului central de perfecționare a cadrelor didactice J care a trecui munca oe peneciionare a învățătorilor și proiesorilor s-a nesrășurat in condiții mmt mai bune ueca iiiamte. Ea s-a realizat în cadrul activității meto- dice, ai coiisiamiruor și mdeoseoi al cursului de periecționare, care a cuprins o etapă de studiu individual și o etapa cu frecvență. Cadreie uidactice cuprinse la cursul de perfecționare din acest an au arătat o mare atenție muncii pentru ridicarea calificării lor, pentru întărirea pregătirii lor ideologice, pedagogice și de speciali- tate. Majoritatea cursiștilor s-au arătat mim dri ca au fost cuprinși în primul an ia cursul de periecționare și că vor avea cei dinții prilejul sa pună in aplicare, 1.1 cadrul muncii din școală și în activitatea metodica, ceie învățate. De exemplu, tova- rășa M. Ciobanu. învățătoare în comuna Aițina, raionui Agnita, regiunea otaiin. spunea: „Sînt mindră că am cuprinsă la cursul de perfecționare, deosebirea esențială între acest curs vechile cursuri i.C.D. Mi-am făcut caiet în care mi am notat tot ceea ce buie să aplic în viitorul an școlar fost Văd Si un tre- m Participantii la consfătuire au discutat cu un deosebit interes, ca pe un fapt îm- bucurător. inițierea editării unor lucrări care să oglindească experiența acumulată de cadrele noastre didactice în ultimii ani, susținind și complectând tematica propusă: ora educativă (și în general activitatea dirigintelui). munca instructiv-educativă la clasa I-a (primele ziîede școală), munca educativă în internate, regimul de zi al elevului, colaborarea dintre școală și fa- milie, metode de rezolvare a problemelor de aritmetică, activitatea învățătorului care predă simultan la ma>i multe clase, problema dezvoltării gîndlrii logice și a capacității de exprimare orală și scrisă a elevilor etc. Prin toate aceste lucrări, cadrele didac- tice vor găsi în Editura didactică și peda- gogică posibilități largi de valorificare și generalizare a experienței 'lor pozitive. Consfătuirea a contribuit la îmbunătă- țirea proiectului de plan tematic și, în a- celași timp, la întărirea legăturilor dintre editură șl colaboratorii săi. munca mea. Mă vor aiuta în mod deose- bit metodele înaintate de muncă pe care mi le am însușit la curs în cadrul schim- bului de experiență". Cu un interes deosebit au fost stu- diate temele din programa de marxism- leninlsm a cursului, care au ajutat cadre- lor didactice să înțeleagă mai just rolul școlii în lupta pentru aplicarea liniei partidului în problema industrializării so- cialiste, a transformării socialiste a agri- culturii țării noastre, a politicii marxist- leniniste în problema națională etc. In cadrul problemelor de st^cmbtate au fost studiate o serie de teme impor- tante, menite să ajute efectiv munca în- vățătorilor și profesorilor. Astfel, profe- sorii de limba romînă au studiat probleme legate de introducerea noii ortografii. Învățătorii au lucrat efectiv la lezo’.area problemelor mai grele de aritmetică, au analizat texte literare, au studiat pro- blema dezvoltării exprimării orale și scrise a elevilor etc- O mare însemnătate pentru pregătirea cursiștilor au avut lecțiile și seminariile care s-au desfășurat în etapa c,u frecvență. Acestea au reușit să clarifice problemele cele mai grele, în însușirea cărora cursiștii au întîmpinat greutăți în -timpul studiului individual. Cursiștiii au ascultat cu un deosebit interes lecțiile de limba romînă ținute de tov. D. Gafițeanu, directorul In- stitutului interregional din Iași sau ale tov. M. Bendorfeanu, lector la Institutul din Cluj, lecțiile de matematică expuse de conf. univ. O- Sachter, de la Institutul din București -sau de tov. Victor Turcu, de la Institutul din Timișoara. Au stârnit inte- resul cursiștilor și lecțiile privitoare la predarea limbii romîne în clasele I—IV, expuse de tov. Maria Engel, șefa cabine tulul pedagogic al regiunii Timișoara sau de tov. V. Chiriac. metodist ia regiunea Stalin. Aceste lecții au fost legate de practica predării, au popularizat experien- ța înaintată a scolii sovietice și a cadrelor noastre fruntașe. In seminarii. profesorii, învățătorii și directorii școlilor de 7 ani au discutat îm- Clubul elevilor și studenților din Ctmpu- lung, regiunea Sucea- va, desfășoară o boga- tă activitate culturală și sportivă. In clișeu : In sala de ping-pong. preună metodele ce trebuie să le folosea- scă pentru a avea rezultate cît mai bu- ne in munca instructiv educativă. In a- ceasta direcție au tost rodnice seminariile ținute cu proiesorii de științe naturaie și directorii școlilor de 7 ani de la Institute- le din Timișoara și București, cu profe- sorii de matematică de la institutele din Cluj și Iași, cu învățătorii din regiunile Arad, Ploești, Pitești. Trebuie să menționăm insă că unele lec- ții și seminarii au avut un caracter prea teoretic, n-au dezbătut temeinic probleme- le concrete pe care le ridică în etapa ac- tuală munca instructiv-educativă. Temele expuse au fost insuficient exemplificați cu aspecte din munca școlilor, a cadrelor didactice din regiune. O deosebită atenție s-a acordat în cadru) etapei cu frecvență a cursului organizării excursiilor și lucrărilor prac- tice. De exemplu, Institutul interregional din București a organizat pentru profe- sorii de științe naturale două excursii tematice la G.A.S. Chirnogi și la G.A.C. „Valea. Roșie”, precum și lucrări practice la I.C.A.R.. la Institutul de cercetări zootehnice etc. Cadrele didactice cuprinse la cursul din Hunedoara au vizitat fabrica „Vidra” de Ia Orăștie și Combi natul siderurgic din Hunedoara, intere- sîndu-se de organizarea muncii, de desfă- șurarea procesului de producție. Excursiile și lucrările practice au con- tribuit la lămurirea cadrelor didactice a- supra modului cum trebuie realizată în scoală legătura între cunoștințele teore- tice și activitatea practică. Sînt intere- sante în această privință ceie spuse de tovarășa Haretina Amantei, învățătoare la școala nr. 24 din Iași : „Vizitînd G.A.S. Secuieni mi-am îmbogățit cunoștin- țele legate de predarea științelor naturii; voi căuta să valorific dân plin în predare observațiile culese aici”. Dacă adăugăm la toate acestea faptul că unele institute interregionale și cabi- nete pedagogice au organizat expoziții interesante de material didactic, că pro- fesorii și învățătorii din diferite școli, raioane și regiuni au făcut în cadrul dis cutiilor din seminar un larg schimb de experiență, că s a realizat de asemenea schimbul de experiență între pedagogii de la oraș și cei de la sat, ne dăm seama că primul curs de perfecționare din ca- drul sistemului de stat a contribuit în mod real ia îmbunătățirea pregătirii ca- drelor didactice. Grija deosebită pe care au arătat o cursiștilor, în timpul studiului individual, secțiile de învățămînt ale regiunilor Cra- iova, Timișoara, Arad, Iași a asigurat prezentarea la etapa cu frecvență a ca- drelor didactice din aceste regiuni în pro- cent de cca 90% Secția de învățămînt din regiunea Craiova a dat o mare aten- ție recrutării la curs a celor mai bune cadre didactice din școlile regiunii. Sec- țiile de învățămînt din regiunile Bacău, Arad, Suceava, Stalin, Hunedoara, Bucu rești și din Regiunea Autonomă Maghiară au asigurat din timp colectivele de stu- diu pentru etapa cu frecventă și s-au preocupat de pregătirea acestora. De exemplu, pentru membrii colectivului de studiu din regiunea Bacău s-a organizat, începind de la 1 iunie, studiul individual pe baza programei de la etapa cu frec- ventă. De asemenea, secțiile de învăță- mint din regiunile Suceava, Galați și’ Cluj au luat măsuri pentru asigurare.) bunei desfășurări a cursului pentru ca drele didactice de la școlile cu limba de predare rusă, ucraineană și maghiară. Au adus o contribuție însemnată la buna desfășurare a cursului și unele secții raionale de învățămînt, cum sînt, de exemplu, secția din raionul Almaș, regiu- nea Timișoara, Craiova, Filiași și Novaci, regiunea Craiova etc. Datorită grijii pe care au arătat-o mobilizării cadrelor didactice, prezența acestora la etapa cu frecventă a fost de 100%. De o deosebită importantă pentru suc- cesul cursului de perfecționare a fost sprijinul pe care hau primit institutele Interregionale și secțiile de Invătămînt din pairtea comitetelor de partid și a co- mitetelor sindicale. Cu toate realizările obținute, în munca secțiilor de învățămînt și a institutelor de perfecționare au existat și unele lipsuri in legătură cu organizarea primului curs de perfecționare. Nu s-a dus suficientă muncă de lămurire cu cadrele cuprinse la ours pentru a le convinge de însemnăta- tea studiului individual, care stă de fapt la baza organizării cursului De aceea cadrele didactice din tinete regiuni au înțeles că examenul de la sfirșitul anului se va desfășură numai pe baza probleme- lor dezbătute la etapa cu frecventă. In recrutarea cadrelor didactice pentru curs nu s-a ținut pretutindeni seama de indicațiile date de minister. Astfel, unele secții de învățămînt au mers pe linia c