
Ren
lunedoaru-Deva ,
Proletari din toate țările, uniți-vă I
Smeîa Ini'Bînmmîiilui
Organ al Ministerului învățămintului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt
In acest număr
•	Să perfecționăm metodele de educație comunistă a tineretului. (pag- "l
•	Prof. G. Nikolaiev: Aniversarea a 125 de ani de la înființarea Institutului
tehnic „Bauman".	(pai?. 2)
•	L. E. Moskvina: Intr-o tabără orășenească de pionieri.	(pag- 2)
•	Conf. univ. Otto Schechter: Despre căile de luptă împotriva rămășițelor bur-
gheze din conștiința elevilor.	(pag. 3)
•	DISCUȚII — O. Safran: Să ridicăm probleme și să le dezbatem doncret.
(pag- 3)
•	M. Popescu: învățăminte bo-gate.	(pag. 3)
•	Prof. 1. Pîrvulescu: Deputății în ajutorul școlii.	(pag- 4)
© Recoltarea și păstrarea nutrețurilor,	J^oag. 4)
•	Sărbătoarea poporului polonez.	”pag. 4)
ANUL VII Nr. 328
4 PAGINI, 25 BANI
Vineri 22 iulie 1955
Conferința de la Geneva
a șefilor guvernelor celor patru puteri
Să sprijinim activ
campania agricolă de vară
La 18 iulie s-a deschis la Geneva con-
ferința șefilor guvernelor celor patru pu-
teri — U.R.S.S., S.U.A., Anglia și Franța.
Spre această întîlnire de însemnătate is-
torică mondială este aținlită astăzi aten-
ția tuturor oamenilor cinstiti. Lumea în-
treagă își îndreaptă speranțele spre șefii
guvernelor celor patru puteri și .așteaptă
ca ei să găsească soluțiile necesare pen-
tru micșorarea încordării internaționale
și întărirea încrederii reciproce îm rela-
țiile între state, pentru asigurarea păcii
și securității popoarelor.
La Geneva s au întîlnit, pentru prima
oară în decursul celor zece ani de după
război, șefii guvernelor celor patru puteri
cărora le revine principala răspundere în
rezolvarea celor mai importante probleme
internaționale. Conferința de la Geneva
constituie un succes însemnat al forțelor
iubitoare de pace, un rezultat al eforturi-
lor opiniei publice mondiale, al luptei po-
poarelor pentru rezolvarea pe cale pașnică
a problemelor internaționale. In declara-
țiile lor șefii guvernelor celor patru puteri
au arătat în mod clar că se află reuniți
la masa conferinței tocmai datorită dorin-
ței de pace și colaborare internațională a
popoarelor.
Conferința șefilor guvernelor celor pa-
tru puteri, convocată potrivit dorinței tu-
turor părților interesate, are loc într-o pe-
rioadă cînd în lume s-a conturat o oare-
care slăbire a încordării în relațiile inter-
naționale si s-au ivit condiții mai favora.
bile pentru reglementarea problemelor in-
ternaționale nerezolvate.
Cu toate succesele obținute, cu -toarte că
în situația internațională s-a realizat o
anumită îmbunătățire, în ansamblul ei
această situație continuă să fie încordată.
In lume nu s-a creat încă acea încredere
între state care să asigure popoarelor li-
niștea zilelor de mîine, care să asigure
condițiile unei munci pașnice, constructi-
ve. Asa numitul ..război rece" mai conti-
nuă. Mai există încă probleme internațio-
nale care își așteaptă rezolvarea. Marea
însemnătate a conferinței de la Geneva
constă tocmai în faptul că ea trebuie să
găsească căile și mijloacele pentru .rezol-
varea acestor probleme, pentru slăbirea
încordării internaționale.
Opinia publică mondială este convinsă
că acest lucru este pe deplin posibil. Pri-
mele ședințe ale conferinței, primele de-
claratii ale șefilor delegațiilor, multe din
propunerile care s-au făcut deia în aceste
zile sînt promițătoare. Declarațiile făcute
de președintele S.U.A.. Eisenhower, pri-
mul ministru al Franței, Faure, primul mi*
nistru al Angliei. Eden și președintele
Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N. A.
Bulganin, se caracterizează prin tonul lor
conciliant și moderat. Chiar din prima zi
a conferinței s-a remarcat atmosfera prie-
țenească în care se desfășoară lucrările
ei și dorința comună a participantilor de
a contribui la slăbirea încordării interna-
ționale. Este semnificativ că pînă și agen-
țiile de știri și presa americană, care pînă
nu de mult se arătau foarte pesimiste în
legătură cu șansele de succes ale confe-
rinței, comentează, în general, favorabil
lucrările conferinței șefilor guvernelor ce-
lor patru puteri. „Prima conferință «pen-
tru coexistenta pașnică» din istorie —
scrie agenția United Press — a început
luni la Geneva într-o atmosferă de bună-
voință și cordialitate nemaiîntîlniti după
destrămarea marii coaliții antinaziste din
timpul războiului. Ea va permite celor pa-
tru mari foști aliati să discute la nivelul
cel mai înalt pentru a stabili căile și mij-
loacele pentru a pune capăt războiului
rece și pentru a deschide o perioadă de
colaborare între est și vest. Se pare că
această conferință va înregistra un suc-
ces... Eforturile diplomatice sînt sprijinite
de presiunile exercitate de evenimente și
de dorința de pace a popoarelor, astfel
îneît pînă și cei mai'pesimiști observatori
de la Geneva afirmă : «Această conferință
nu poate eșua !».“
Faptul că șefii guvernelor celor patru
puteri au căzut de acord să discute ase-
menea probleme cum sînt: problema ger-
mană. securitatea europeană, dezarmarea,
dezvoltarea contactului dintre Apus si Ră-
sărit, precum și alte chestiuni importante
legate de asigurarea păcii are o mare în-
semnătate. A devenit limpede că există
probleme în care schimbul de păreri poa-
le duce la găsirea bazelor înțelegerii ne-
cesare. Există desigur și probleme care
necesită un studiu suplimentar, după cum
există și unele probleme asupra cărora
punctele de vedere sînt diferite. După
cum a subliniat N. A. Bulganin, aceasta
nu trebuie să împiedice însă activitatea
rodnică a conferinței. „In ceea ce-1 pri-
vește, guvernul sovietic — a spus N. A.
Bulganin — va face tort ceea ce depinde
de el pentru ca actuala conferință să în-
dreptățească speranțele popoarelor înse-
tate de o viață pașnică și liniștită". Me-
rită atentie și cuvintele președintelui Ei-
senhower care a arătat că delegațiile nu
pot si nu trebuie să părăsească conferin-
ța fără a arăta lumii voința lor fermă de
pace.
S-au impus atenției tuturor part'icipanti-
lor la conferință, ca și atenției tuturor
PENTRU NOUL AN ȘCOLAR
De curînd, la Ministerul Invățămtn-
tului a avut loc o consfătuire organizată
în scopul analizării stadiului pregătirilor
pentru deschiderea noului an școlar.
Cu acest prilej s-au stabilit sarcinile
pentru cuprinderea in învătămînt, în
anul școlar 1955-1956, a tuturor copii-
lor între 7 și 14 ani din întreaga țară,
precum și pentru alfabetizarea ultimelor
serii de neștiutori de carte. In scopul
cunoașterii elevilor care urmează să
fie înscriși în clasele LIV, în ziua de
4 septembrie a.c. va avea loc în întrea-
ga țară o acțiune de verificare a copiilor
de vîrstă școlară.
comentatorilor și opiniei publice mondia-
le propunerile constructive, concrete și
realiste ale șefului guvernului sovietic
N. A. Bulganin. Ele au dovedit încăodată
politica fermă a U.R.S.S. de pace și co-
existentă pașnică între toate țările, indi-
ferent de orînduirea lor socială și de stat.
Șeful guvernului sovietic a propus discu-
tarea la conferință a problemei încetării
cursei înarmărilor, interzicerii armei ato-
mice, folosirii energiei atomice ex-
clusiv în scopuri pașnice. Guvernul
sovietic și-a însușit după cum se știe
propunerile făcute de puterile occidentale
în ceea ce privește armamentele clasice.
Este rîndul acestor puteri ca ele să facă
acum un pas care să constituie un acord
în problema interzicerii armei atomice,
ceea ce ar permite situarea problemei de-
zarmării pe un teren real. Dovedind încă-
odată dorința sa de colaborare interna-
țională în domeniul folosirii pașnice a e-
nergiei atomice, guvernul sovietic a hotă-
rit să aloce pentru fondul internațional de
materiale atomice de pe lingă Agenția
internațională pentru energia atomică o
cantitate corespunzătoare de materiale
dezagregași le, de îndată ce se va ajunge
la un acord cu privire la crearea unei a-
semenea agentii.
Proiectul delegației U.R.S.S. cu privire
la hotărirea conferinței șefilor guvernelor
celor patru puteri asupra problemelor re-
ducerii armamentelor și interzicerii ar-
mei atomice constituie o dovadă în Plus
a eforturilor sincere constructive ale gu’
vernului sovietic în vederea asigurării
păcii.
O mare însemnătate are discutarea Ia
conferință a problemei securității europe-
ne. In centrul atenției stă proiectul trata-
tului general de securitate colectivă în
Europa, prezentat de delegația sovietică.
Uniunea Sovietică consideră că, tinînd
seama de situația existenta, crearea unui
sistem de securitate colectivă în Europa
ar putea fi împărțită în două perioade. In
prima perioadă statele participante la tra-
tat nu se eliberează de obligațiile asuma-
te anterior, dar își iau obligația de a se
abține de la folosirea forțelor armate și
de a rezolva toate litigiile ce se pot ivi
între ele prin mijloace pașnice. In a doua
perioadă statele respective își. asumă prin
tratat în întregime obligațiile legate de
crearea sistemului de securitate colectivă
din Europa, incetînd cu totul valabilita-
tea tratatului Atlanticului de Nord, acor-
durilor de la Paris și tratatului de la
Varșovia și lichidîndu-se grupările de
state create pe baza lor. In dorința de a
înlesni o apropiere între puncte’e de ve-
dere exprimate in problema securității eu-
ropene, delegația sovietică a prezentat în
ședința de joi. 21 iulie, propunerea cu
privire la principiile fundamentale ale
tratatului între grupările de state existen-
te în Euroipa. Delegația sovietică a dec-
larat că este gata să studieze și alte
propuneri cu privire la securitatea colec-
tivă deoarece un sistem de securitate co-
lectivă în Europa ar crea o situație de în-
credere între statele europene și nu numai
între cele europene și ar face ca Europa,
dintr-un teatru de război, să devină o
citadelă a păcii și securității.
Strîns legată de problema securității
europene este problema germană. Acest
lucru a fost recunoscut de către șefii tu-
turor delegațiilor participante la conferin-
ță. Unificarea Germaniei ca stat demo-
crat și iubitor de pace ar avea o uriașă
însemnătate atît pentru destinele păc'i în
Europa cît și pentru națiunea germană
însăși. Uniunea Sovietică a fost întotdea-
una și este pentru unificarea Germaniei
în conformitate cu interesele naționale ale
poporului german și cu interesele secu-
rității Europei. N. A. Bulganin a declarat
din nou la conferința de la Geneva că gu-
vernul sovietic este gata să facă tot ce
depinde de el în această direcție. Șefii tu-
turor delegațiilor și-au prezentat punctele
lor de vedere în legătură cu problema
germană. Opinia publică mondială speră
că la Geneva se va găsi terenul care să
permită cuprinderea și coordonarea aces-
tor puncte de vedere.
Toate popoarele speră că șefii guverne-
lor celor partru puteri vor depune efortu-
rile necesare pentru întărirea legăturilor
economice și îndeosebi a celor comercia-
le. pentru întărirea legăturilor științifice,
culturale, ca mijloace importante în vede-
rea micșorării încordării internaționale.
Lucrările conferinței inspiră încredere
și bunăvoință. Popoarele urmăresc cu un
viu interes și cu vigilență această istorică
întîlnire. Nu se poate să nu se remarce
că în timp ce majoritatea comentatorilor
aflati la Geneva în aceste ziile privesc cu
optimism și speranță lucrările conferinței
șefilor guvernelor celor patru puteri, exis-
tă și comentatori care vor cu orice preț,
în interesul cercurilor agresive, să men-
țină atmosfera „războiului rece".
Popoarele din toate țările sînt convin-
se că marea întîlnire de la Geneva poate
avea un rol pozitiv si doresc din toată
inima ca ea să constituie un pas în-
semnat pe calea micșorării încordării în
relațiile internaționale, pe calea păcii și
securității.
Anul acesta se va continua acțiunea de
sistematizare a materialului predat în
școli, programele școlare urmind să
fie mult îmbunătățite. De asemenea, s-au
luat măsuri pentru asigurarea școlilor cu
manuale, la timp și în cantități sporite
față de anii trecuți. Consfătuirea a sta-
bilit de asemenea sarcinile legate de
urmărirea pe teren a aplicării tuturor
prevederilor Hotărîrii C.C. al P.M.R. și a
Consiliului de Miniștri al R.P.R. cu pri-
vire la îmbunătățirea condițiilor de mun-
că și trai ale cadrelor didactice.
Roadele muncii
Fiecare lucru trecut prin miinile har
nice ale omului dobindește o nouă fru-
musețe, strălucește cu o nouă putere.
Fiecare lucru răsplătește astfel truda
cu care a fost muncit, dind omului,
fără greș, neasemuita bucurie a culege-
rii roadelor muncii sale. Pămintul,
muncit cu dragoste, dă mai mult: el se
acoperă cu aur.
Minunat este în acest an rodul
pămîntului, pe care oamenii din Cerătu,
satul așezat pe întinsele plaiuri craio-
vene, îl aduc pe aria bătută de soare.
E vreme de sărbătoare aici. Rodul
ogoarelor e îmbelșugat și vremea priel-
nică stringerii lui. Veselia răsună pe
arie în glumele oamenilor, în duduitul
batozei, in zumzetul spornic al dina-
mului.
In lumea aceasta veselă de pe arie,
dacă pe învățătorul Ion Florea, direc-
torul școlii din sat, nu-l cunoști dinain-
te, nu-l poți deosebi de ceilalți oameni.
Aceeași pălărie arsă de soare, aceeași
cămașă cu mînecile suflecate. Dar cînd
vocea lui putină cheamă oc^nenii, în
clipele de răgaz, sub umbrarul de la
marginea ariei, ochii acestora, sub
sprincenele încărcate de pleavă, se
întorc cu atîta atentie spre el. îneît se
vede îndată că locul lui aici e deosebit.
Oamenii s-au obișnuit de mult să afle,
de la acela care le invată copiii, vești
din (ară si de peste graniță, să asculte
îndrumări pentru viata lor, pentru vii-
torul lor.
Zi de zi, în tot timpul secerișului și
al treierișului, ca și în întreg anul, to-
varășul Florea și ceilalți învățători ai
școlii, tovarășul Florică lordache. to-
varășa instructoare Berceanu și cei-
lalți, își duc munca in rindurile țărani-
lor muncitori. Ciliridu-le ziare la
arte, aranjind vitrine și fotomontaje,
discutînd, seara, din casă în casă,
cu fiecare. învățătorii îi cheamă la
luptă pentru înflorirea satului și a tă-
rii. Dacă recolta din acest an e deo-
Tov. Ion Fierea citește oamenilor ziarul,
In întîmpinarea tinerilor pedagogi
Școlile din regiunea Pitești, ca și toa-
te școlile din tara noastră, au primit
.pentru viitorul an școlar o nouă promoție
de pedagogi — -proaspeți absolvenți ai
instituțiilor de învățămînt superior și ai
școlilor pedagogice de învățători și edu-
catoare. Armata pedagogilor noștri se
ccmplectează cu un nou detașament, me-
nit să aducă o contribuție însemnată la
ridicarea nivelului muncii instructiv-edu-
cative, la înflorirea culturală a satelor.
. Majoritatea tinerilor pedagogi vor lu-
cra în școlile sătești. M-am aflat în mij-
locul lor în zilele cînd își alegeau, -în
fața comisiei de repartizare, locurile de
muncă, și am -putut să-mi dau seama ne-
mijlocit de însuflețirea cu care s-au pre-
găiit cei mai mulți dintre ei să-și în-
ceapă activitatea nobilă și frumoasă de
instruire și educare a fiilor țărănimii
muncitoare, de răspindire a culturii în
rindurile oamenilor muncii de ila sate.
Mi-am dat in același timp seama cît de
mare este răspunderea noastră, a ace-
lora care reprezentăm organele învăță-
mîntuluj și care trebuie să-i ajutăm pe
tinerii pedagogi să pornească de la înce-
put pe un drum just, să le înlesnim în cea
mai mare măsură munca, să-i facem să
se simtă cit mai bine în școlile unde vor
păși acum pentru prima dată ca dascăli.
Experiența anelor trecuți ne-a arătat
că. acolo undP organele locale ale puterii
de stat și aparatul secțiilor de învătă-
mînt au aplicat cu consecvență prevede-
rile Hotănirii partidului și guvernului cu
privire la cadrele didactice, oreînd con-
diții bune de muncă și de trai tinerilor
absolvenți, rezultatele acestora în munca
instructiv-educativă și cultural-.politică au
fost valoroase. In tradiția de muncă a
multor sfaturi populare, primirea și in-
stalarea absolvenți lor a căpătat o sem-
nificație deosebită. De exemplu tov. La-
dislau Suciți, președintele comitetului exe-
cutiv al sfatului popular a-1 raionului
Costești. sau tov. Constantin Tundrea,
președintele comitetului executiv al sfa-
tului popular din raionul Horezu, au stat
de vorbă personal cu absolventii, s-au in-
teresat de nevoile lor, Ic-au asigurat mij-
loace de transport pînă la școlile unde
trebuiau să lucreze și au controlat _ în
timnul anului școlar dacă noii numiți în
învătămînt își primesc toate drepturile.
Va trebui să obținem ca în noul -an școlar
lucrurile să se desfășoare la fel în toate
raioanele.
Toți șefii secțiilor dP învățămînt raioj
nale din regiunea noastră vor trebui să
urmeze pilda tovarășilor Nicotoe Costea,
harnice
Cu snopul de grîu adunat de pe mi-
riște, la școală.
sebit de bogată, aceasta se datoreste
în bună parte șt muncii lor de lămu-
rire migăloasă a metodelor noi de lu-
crare a pămîntului, pe care le folosesc
tot mai multi dintre țăranii muncitori.
Ei de aceea, acum, învățătorii iau
parte și ei, din toată inim.a, la sărbă-
toarea recoltei.
Bucuria culegerii roadelor pămîntu-
lui a cuprins din plin si pe copii.
Snop peste snop se adună spicele cu-
lese de miinile lor harnice. înșirui fi,
cu cravatele lor roșii, de-a curmezișul
ogoarelor aurii, pionierii iau zilnic in
răspăr miriștile, culegînd spicele ră-
mase in urma combinelor și a secerăto-
rilor. Iar cînd termină cu strinsul spi-
celor, se adună în jurul batozei, îm-
preună cu învățătorii si instructoare-
le de pionieri, urmărind cu ochi mari
de admirație munca iute a oamenilor.
Munca învățătorilor în mijlocul țâra-
nilor muncitori.
sir-
pe
copiilor
guinta
miriști.
munca tină-
rului mecanic și a
celorlalți oameni de
la batoză, la fel de
tineri ca si el — ceea
ce. de altfel, a făcut
ca această arie să fie
numită „Aria tinere-
tului
toate se
contopesc, se îndreap-
tă spre același tel,
mereu
ruin ta
Sulul
pentru
nnoit, spre br
luptei intre-
nostru popor
pline, pentru
bunăstare și pentru
belșug.
N. SAPUNA
G. Ârsene
șeful secției de învățămînt
a regiunii Pitești
din raionul Pitești, Nicolae Apostolache.
din raionul Costești și Ștefan Neferu, din
raionul Băbeni, care au crescut cu multă
grijă pe tinerii pedagogi și i-au ajutat să
devină buni organizatori’ai activității in-
structiv-educative, fruntași între Cadrele
didactice din raioanele 'lor. De asemenea,
va trebui ca în toate colectivele didactice
unde-și Vor începe munca tinerii profe-
sori și învățători să se creeze o stare de
s-pirit prielnică unei munci rodnice, așa
cum s-a creat, de exemplu, în anul șco-
lar trecut fn școlile din Mogoșani (direc-
tor tov. Ion Marinescu) sau din Horezu
(director tov. Ion Mihuț).
In mod deosebit a contribuit la rezul-
tate’e bune -pe care le-au obținut în mun-
ca lor cei mai mulfi dintre tinerii profe-
sori- și învățători grija pe care le-au a-
rătat-o organizațiile de partid și U.T.M.
Acestea i-au cuprins în învățămintul poli-
tic, le-au dat un ajutor concret în ceea
ce privește îmbunătățirea conținutului
ideologico-științific -al activității în școală
și pe tărim obștesc.
Ca urmare, mujți pedagogi tineri au
dobândit o experiență valoroasă în orga-
nizarea muncii instructiv-educative și cul-
turale. Printre ei se numără, de exemplu,
tovarășii Constantin llfescu. de la școala
de 7 ani din comuna Brezoi, raionul Lo-
viștea, Ion Mătușoiu, de la școala de 7
ani din comuna Zăvideni, raionul Drăgă-
șani, Florica Durnitrescu, de la școala
de 7 ani din comuna Deagurile, raionu’
Costești etc.
Trebuie să spunem tțjsă că, din păcate,
mai sint unii învățători și profesori — e
drept, putini la număr — care nu răspund
prin fapte grijii ce W se arată, care ar
dori să primească totul de-a gata, care
fug de eforturi. Astfel, unii absolventi din
promoțiile anilor precedenti nu s-au pre-
zentat la posturile lor sau le-au părăsit
în primele zile de școală.
Pe baza experienței acumulate în anii
trecuți în munca de primire, de instalare
și de ajutorare pedagogică a tinerilor în-
vățători și profesori, comitetul executiv al
sfatului popular regional Pitești a luat,
în cadrul pregătirilor pentru deschiderea
-noului an școlar, o serie de măsuri care
să ducă la asigurarea unor condiții cît
Pe ogoarele satului
Lanurile câmpiei din sudul Moldovei,
holdele bogate de griu unduiesc în bă;
taia lină a viatului. Oamenii sînt tot mai
grăbiti să strîngă la timp griul care a
dat în ©îrg.
In comuna Independenta din raionul
Galați lucrează pe ogoare, alături de ță;
rănii muncitori, și numeroși pionieri și
școlari, conduși de învățătorii lor, prin-
tre care se numără tovarășii Potelea Bă-
diți, Ana Elița și Niculina Roșea. Aceștia
muncesc cu mult spor, arătîndu-le în ace-
lași timp elevilor cum să procedeze pentru
ca să nu se piardă n:ci un spic.
Pioniera fruntașă la învățătură Anto-
nina Stanciu, cea mai bună elevă a școlii,
șefa echipei nr. 1, îndreaptă pe fiecare
pionier din echipa sa spre lanurile unde
crede că se poate culege mai mult.
Prin munca însuflețită a învățătorilor
și a copiilor, în numai cîteva ore au fost
strînși doi saci plini cu spice. Ce n-a mai
încăput în sacii aduși a fost cărat cu bra-
țele de către pionieri.
Campania recoltării ©ăioaselor în co-
muna Independenta este abia la început.
Cadrele didactice și pionierii au hotărît
să iasă regulat la cîmp pentru a da un
aiutor susținut țăranilor muncitori.
H. EUGEN
----o——
Contribuția școlarilor
•	Si pe școlari îi preocupă strîngerea la
timp și în bune Condiții a recoltei. Ei au
făcut socoteala că a pierd© un bob dintr-un
spic înseamnă o pierdere de cereale de a
proximativ 120 kg. la hectar. De aceea,
zorii cîtorva dimineți i-au găsit pe cei pes-
te 100 de pionieri din comunele Pochidia,
Cîrlomănești și Ghidigen-i pe tarlalele
gospodăriei agricole de stat din comuna
Ghidigeni, raionul Bârlad. Intr-o singura
zi-, pionierii din aceste comune au strîns
spice din care la treierat se vor obține
200 kg. bo.abe.
•	Aproape 800 de elevi din Iași au aju-
tat duminică 'la munca de recoltare în gos-
podăriile agricole de stat ale regiunii. Lu-
crînd alături de muncitorii și funcționarii
din 17 întreprinderi ale orașului Iași, ei
au adus o contribuția însemnată la strîn-
gerea recoltei.
•	Pionierii din satul Traian, raionul
Brăila, au hotărît să ajute pe părinții și
frații lor mai mari la strinsul recoltei
După ce a participat la seceriș, detașa-
mentul clasei a Vl-a s-a organizat pentru
a ajuta la treierat- Astfel, pionierii con-
tribuie la strinsul plevei, la ducerea
paielor cu tîrîșul, dau paie la batoză cu
furca, iar o echipă aduce apă muncitorilor
de la batoză. Pionierii mai mici strîng
spice de pe miriști.
•	Pionierii și școlarii din Vadul Săpat,
Raionul Mizil. s-au adunat și au pornit la
strinsul spicelor. Ei au reușit să adune
300 kg. boabe de grîu de pe tarlalele gos-
podăriei agricole colective Fîntînele.
mai bune de muncă și de viață pentru
tmerii absolvenți numiți acum în școli.
Ca urmare, cele mai multe sfaturi popu-
lare raionale și comunale din regiune
au asigurat de pe acum locuințe, com-
bustibil, hrană și loturi individuale pentru
noii învățători și profesori.
In acest an școlar vor trebui înlăturate
toaie lipsurile care au existat în anul tre-
cut în ceea ce privește primirea și ajuto-
rarea tinerilor pedagogi Astfel, unele
sfaturi -populare comunale și unii șefi ai
secțiilor de învățămînt au privit cu indi-
ferență primirea absolvenților, -lăsîndu-i să
’ se descurce cum or putea. De exemplu,
; în raionul Drăgășani, în zilele cînd ab-
solvenții s-au prezentat pentru a fi îndru-
mați către posturi, n-au găsit pe nimeni
la secția de învătămînt, astfel că nu
știau încotro s-o apuce și ce să facă.
Au existat și directori de școli ca. Ion
Năstase de Ia școala din comuna Ștefă-
nești. raionul Pitești, care au primit cu
răceală pe tinerii -absolvenți.
Pentru ca astfel de lipsuri să nu se
mai repete în noul an școlar, comitetul
executiv regional a inițiat o consfătuire
cu organele de învățămînt, cu comitetul
s'.ndical al muncitorilor din învățămînt și
reprezentanți ai U.T.M. în care s-au dez-
bătut și s-au stabilit căile cele mai potri-
vite pentru ca absolvenții care vor înce-
pe să muncească în școlile din regiunea
noastră să poată desfășura o activitate
rodnică. Astfel, s-a hotărît ca intrarea în
producție a tinerilor pedagogi să fie săr-
bătorită în cadrul consfătuirii din au-
gust. La consfătuiri se va -acorda o mare
-atenție lămuririi noilor învățători și pro-
fesori asupra felului cum trebuie să-șî
desfășoare munca în prima jumătate a
anului școlar.
Momentul primului contact cu școala,
cu satul și oamenii al tinerilor pedagogi
va trebui să aibă de asemenea un carac-
ter sărbătoresc. De aceea, directorii șco-
liilor au fost îndrumați să organizeze în-
tîilniri prietenești la care să participe mem-
brii comitetului executiv comunal, depută-
ții si cetățenii satului respectiv, delegati
ai elevilor si pionierilor, pentru ca tinerii
pedagogi să se simtă încurajați, să vadă
că sînt înconjurați cu dragoste și grijă.
Ajutînd z: de zi pe tinerii pedagogi jn
munca lor didactică și culturală, noi sîn-
tem siguri că aceștia se vo,r strădui să-și
pună toată capacitatea si toț devotamen-
tul tor în slujba educării tinerei gene-
rații, în slujba construirii socialismului în
patria noastră.
învățători și profesori
delegați la Festivalul
de la Varșovia
f In cele mai multe din sediile U.T.M., j
[ un calendar special numără zilele care J
ț au mai rămas pînă la Festival. Foto- j
(grafii, broșuri, afișe colorate și oj
( activitate din ce tn ce mai susținută J
(arată că acum gindurile tuturor tine-1
(rilor noștri se îndreaptă către Var j
(șovia, orașul-erou, locul celui de al j
( V-lea Festival Mondial al Tineretw j
(lui și Studentilor pentru pace și prie- J
ț tenie.	J
( Delegația ce va reprezenta tara
(noastră la Varșovia a pregătit nw j
(meroase manifestări culturale, soorti-)
f ve și artistice- Mîndria ei este insă j
(ansamblul U.T.M.. formație de cîntece]
( și dansuri care și-a cîștigat o bine- J
f meritată faimă la festivalurile de pînă l
î acum.	।
( Deși are o bogată experiență si un)
'(repertoriu impresionant. ansamblul]
(U.T.M. repetă acum mai intens ca nr ]
țciodată. „Trebuie să arătăm tot ce)
(Știm, să facem dovada măiestriei noas-l
(tre și să ridicăm cu o treaptă mai j

r
{Profesoara Elena Filipescu. membră a j
Ansamblului U.T.M.
( sus reputația de care ne bucurăm. Nu |
(uitati că la Varșovia ne va privi tinere- J
[ tul lumii întregi" — spunea zilele tre-!
( cute la repetiție tov. profesor Ma- j
f rin, directorul ansamblului si dirijorul l
j lui principal.
f In cor. ca și în echipele de dansuri, ț
(întilnim elevi, muncitori, studenti șt {
l tineri profesori, unii „veterani" ai an- !
} samblului. altii debutanti.
( Tovarășa profesoară Elena Filipes-)
[ cu are numai doi ani de învătămînt, !
'( dar este una din cele mai vechi membre j
I ale ansamblului. Cu vădită bucurie I
1 deapănă ca, în fata tovarășilor mai j
, noi. amintirile neșterse pe care i le'au]
(lăsat Congresul studențesc de la Pra-)
! ga. Festivalul dela Berlin, Congresul}
} Uniunii internaționale a studentilor)
f din 1952. turneul în Polonia si Fes- j
î tivalul de la București. Avînd o expe-]
f rienfă bogată și o înaltă măcstrie ar)
f tistică, tov. Elena Filipescu este și j
[pildă de conștiinciozitate. Munca ar-]
(tistică în ansamblu i-a fost de mare)
(folos și in activitatea din școală. I
[Elevele ei învață cu plăcere dansurile^
f naționale si la serbări au totdeauna j
ț succes. „Sper să realizeze mai mult j
î — spune tov. Elena Filipescu — și j
I
I
( Profesorul Marin Constantin, dirijorul l
f	Ansamblului U.T.M.
f
! aș avea o mare satisfacție dacă eleve-)
( le mele vor ajunge peste cltiva ani să >
(facă si ele parte din ansamblu. Atunci)
l vom dansa împreună, vom călători si I
ț vom cunoaște mai mult din viata și!
f munca tineretului lumii".
!■ Ansamblul U. T. M. mai numără)
(multi tineri învățători și profesori, ba j
( chiar un director de școală, ca tov. j
f Ștefan Doru, de la școala de 7 ani din )
ț comuna Ciocănești, raionul Răcari. j
t Printre membrii ansamblului se numa- j
ț ră și tov. Miclca Aurel, profesor, J
f sau mai bine zis viitor profesor, pen-1
t tru că a absolvit facultatea de curînd j
! și a fost repartizat la școala din co- J
\ muna Drăgănești, raionul Cricov. Estet
I firesc ca pe viitorul profesor să-l preo- ț
!• cupe deopotrivă Festivalul si noua j
f muncă ce-l așteaptă cu elevii. J
f „Plec la Varșovia — mărturisește]
ț tov- Miclea — cu conștiința datoriei)
ț împlinite. Mi-am terminal facultatea,}
(deși n-ani întrerupt repetițiile la atr]
!■ samblu nici în timpul examenelor, iar J
' la întoarcere nță așteaptă munca mi-1
(minată cu copiii. Am conceput chiar j
! planul pentru lecția de deschidere: le J
} voi povesti despre Festival, despre Var-1
(șovia. despre Nowa Hutta — orașul ti-]
\neretului — despre tinerii întregii)
(lumi- Activitatea mea de profesor va j
'.începe sub semnul lozincii Feslivalu-]
lui: „Pace și prietenie l"	j
Pag. 2-a
GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI

De curind, tn cadrul unei solemnități, tov. K. E. Voroșilov a tnmînat prorectorului
Universității „M. V. Lomonosov" din Masco va Ordinul „Steagul Roșu al Muncii" cu
care a fost decorată Universitatea.
Să perfecționăm metodele
de educație comunistă a tineretului
In salutul Comitetului Central al
P.C.U.S. și al Consiliuiui de Miniștri al
U.R.S.S. adresat Universității din Mosco-
va. a cărei aniversare de 200 de ani a
fost sărbătorită de curind în întreaga tară.
șe spune : „...instituțiile de învățământ su-
perior din țară sînt chemate să pregăteas-
că constructori activi ai societății comu-
mste, educați în spiritul marilor idei ale
marxism-leninismului, înarmați cu cunoș-
tințe științifice moderne și cu un orizont
social-politic larg, capabili să rezolve sar-
cinile progresului tehnic și cultural conti-
nuu în tara noastră, să ridice necontenit
rolul științei sovietice în dezvoltarea eco-
nomiei naționale, să lupte neobosit pentru
întărirea Statului Sovietic Socialist"!
Aceste cuvinte rezumă întreaga esență
a politicii Partidului Comunist în dome-
niul pregătirii unor cadre de înaltă califi-
care — a politicii a cărei bază o constituie
principiul unității instrucției și educației,
legătura indisolubilă a funcțiilor didacti-
ce și educative ale profesorilor din insti-
tuțiile de invătămînt superior.
Specialistul sovietic trebuie să fie un
luptător pentru progresul științific și teh-
nic în toate domeniile economiei și cultu-
rii, purtătorul moralei comuniste, slujitor
credincios al poporului. Educarea unor a-
semenea specialiști este o problemă com-
plexă și plină de răspundere,- care nu su-
feră stagnare și rutină, indiferentă și for-
malism. Formarea concepțiilor și a carac-
terului specialistului sovietic este un pro-
ces creator, care cere folosirea pricepută
a metodelor de instruire și educare, per
fecționarea lor și căutarea unor căi noi.
Prin însușj spiritul ei, muncii instructiv-
educative îi sînt străine caracterul mește-
șugăresc. stagnarea și bucherismul.
In activitatea multilaterală a colectivu-
lui instituției de învățământ superior rolul
principal aparține pedagogului, educatoru-
lui. De experiența, de măiestria șl de ati-
tudinea i'ui față de muncă depinde în pri-
mul rînd succesul întregii sale activități.
Tineretul dă o înaltă prețuire profesorului
erudit, pasiunii sale pentru știință, dorin-
ței sa’e sincere de a-și transmite cunoștin-
țele. Lecțiile și lucrările practice desfășu-
rate de un asemenea profesor sînt frecven-
tate cu interes de către studenți., punând
un fundament temeinic pregătirii lor teo-
retice.
Dar influenta profesorului asupra colec-
tivului de studenți nu se limitează la a-
ceasta : tineretul vrea să vadă în .profesor
un model demn de imitat în ceea ce pri-
vește atitudinea față de muncă, față de
oameni. Și pedagogul este dator să țină
minte totdeauna acest lucru, înarmînd pe
studenți, prin exemplul său personal, cu
înaltele calități de cetățean.
învățămîntul superior din Uniunea So-
vietică numără multe mii de profesori și
conferențiari care entuziasmează tineretul
prin adâncimea cunoștințelor lor, prin
măiestria '.or pedagogică, prin slujirea pli-
nă de abnegație a științei. Cea dintâi da-
torie a tuturor profesorilor constă în a-și
însuși și a răspîndi experiența celor mai
bun' pedagogi și lucrători științifici, de
a-și ridica calificarea și măiestria pedago-
gică, de a fi exemplu în toate privințele
pentru tineretul studios. Fără aceasta nu
vom putea rezolva cu succes sarcinile
pregătirii specialiștilor.
In cadrul 'lecțiilor și al lucrărilor prac-
tice profesorii trebuie să educe pe studenți
în spiritul respectului pentru moștenirea
culturală a generațiilor anterioare, să le
dezvolte năzuința de a-și însuși realiză-
rile științei și tehnicii naționale și mon-
diale. Trebuie să le reamintim mai des
studenților cuvintele nemuritoare ale lui
V I. Lenin cu privire la faptul că poți
deveni comunist numai atunci cînd îți vei
însuși cunoștințele pe care le-a acumu-
laf omenirea. Trebuie lichidată atitu-
dinea nihilistă a unor studenți și
profesori față de limbile străine. Explicînd
studenților importanța însușirii unei limbi
străine, trebuie să sporim exigența, să
îmbunătățim metodica predării limbilor
străine, să stimulăm prin toate mijloacele
interesul studenților pentru literatura
străină. în toată perioada studiilor supe-
rioare.
Un rol deosebit în procesul de învăță-
mint aparține profesorilor de științe so-
ciale. care formează concepția marxistă a
viitorilor specialiști. A-i face pe studenți
să cunoască măreția ideilor marxIsHeni-
niște, logica neînduplecată a marxism-le-
ninismului, a dezvălui perspectivele gran-
dioase ale activității libere, creatoare a
popoarelor din țările lagărului socialist
este sarcina nobilă a profesorilor de ba-
zele marxism-leninismului, de economie
politică si de filozofie.
Catedrele de științe sociale trebuie să
ocupe 'locul conducător între celelalte ca-
tedre ale instituțiilor de învățământ supe-
rior, să participe activ la munca educati-
vă nu numai în mijlocul studenților ci
și în mijlocul profesorilor,
Ședințele, conferințele, discuțiile comu-
ne, discutarea comună a operelor științi-
fice șî alte forme de activitate comună a
catedrelor trebuie folosite în cea mai mare
măsură pentru propagarea teoriei mar-
xist-leniniste, pentru ridicarea continuă a
nivelului muncii ideologice în instituții-
le de învățămînt superior.
Schimbul larg de experiență în munca
profesorilor de la catedrele de științe so-
ciale va ajuta nu numai la stabilirea cau-
zei rămânerii în urmă a unora dintre ca-
tedre față de cerințele vieții, di și la răs-
pândirea experienței celor mai bune, colec-
tive de profesori în domeniul muncii știin-
țifice. pedagogice și educative.
Oricît de bine ar fi organizată mun-
ca didactică în instituția de învățământ
superior, ea nu epuizează toate posibili-
tățile de influențare educativă a profeso-
rilor asupra studenților. Profesorii tre-
buie să folosească în munca ou studenții
și timpul din afara lecțiilor, să se afle m
ceptrul vieții studențești, să meargă în
cămine, la adunările, conferințele și se-
ratele organizate de studenți. Aceasta
le va. ajuta să-și cunoască mai îndea-
proape studenții, să devină nu numai con-
ducătorii și îndrumătorii lor ci și colegi
rnai mari, neadmițînd totuși familiarismul
în raporturile lor cu tineretul.
O formă răspândită a muncii de agitație
în masă sînt lecțiile și referatele. Dar
muncii de .propagandă prin lecții îi dău-
nează mult formalismul în alegerea teme-
lor, atitudinea neglijentă față de cerin-
țele ascultătorilor. Este cu totul altceva
cînd tema lecției trezește interesul pentru
cunoștințe al studenților, promite sa le
deschidă noi orizonturi, să îmbogățească
cunoștințele lor. La asemenea lecții sau
referate tineretul vine cu plăcere.
Ar fi o greșeală să se reducă întreaga
muncă de agitație în masă la referate și
lecții, chiar dacă ele sînt bine pregătite.
Reacționând operativ la evenimentele vie-
ții obștești, trebuie să găsim forme vârâ-
te și eficiente de -a le face cunoscute stu-
denților.
Profesorii nu pot sta departe de munca
culturală și de agitație în masă desfășu-
rată in instituția de învățămînt superior.
Importanța acestei munci este cu atît mai
mare cu cît pedagogii participă mai activ
ia ea.
Experiența multor instituții de învăță-
mânt superior dovedește că centrul muncii
educative este grupa — colectivul de stu-
denti ai cărui membri învață împreună,
adeseori se odihnesc împreună și chiar
trăiesc la un loc. Pe studenții unei grupe
îi reunesc interesele și grijile comune, sim-
țul de răspundere nu numai pentru sine,
ci și pentru colegi, sentimentul de priete-
nie și sprijin reciproc. Sarcina educatoru-
lui constă în a dezvolta aceste înclinații
sănătoase ale membrilor grupei, de a le
folosi pentru închegarea colectivului, pen-
tru lupta împotriva a tct ce este dăunător
și împiedică dezvoltarea tineretului.
Succesul muncii educative în grupă, în
facultate, în instituția de învățământ su-
perior depinde în mare parte de co-
aborarea între profesori și organiza-
iile de comsomol. Comsomoliștii for;
mează partea cea mai bună și mai
înaintată a tineretului, puternică prin or-
ganizarea sa, și care de aceea se pretează
mai ușor influentei educatorului. Majori-
tatea covîrșitoare a studenților sînt com-
somoliști. A folosi în mod priceput această
situație înseamnă a asigura rezolvarea
multor sarcini serioase ale muncii educa-
tive.
Educarea atitudinii comuniste față de
muncă, a moralei comuniste este un pro-
ces lung și neîntrerupt de luptă pentru
întărirea disciplinei în muncă, împotriva
încălcării normelor de conviețuire, este
grija permanentă ca fiecare inițiativă de
preț să fie îmbrățișată și folosită în inte-
resul muncii comune, ca nici un act de
indisciplină care micșorează titlul înalt de
student sovietic să nu rămână necondam-
nat.
Munca educativă cu studenții începe la
intrarea lor în instituția de învățămînt
superior și se termină la comisia de re-
partizare a tinerilor specialiști. Anii de
studiu în instituția de învățămînt supe-
rior constituie perioada de formare a spe-
cialistului de înaltă calificare, a organi-
zatorului producției, a propagatorului poli-
ticii Partidului Comunist în masele oame-
nilor muncii. Gea dintâi obligație a con-
ducătorilor instituțiilor de învățământ su-
perior, a organizațiilor obștești, a tuturor
profesorilor și conferențiarilor din institu-
țiile de învățămînt superior constă în a
fcldsi pînă la capăt mijloacele ce le stau
la dispoziție pentru educarea unor specia-
liști demni de epoca noastră.
(Articol de fond din revista „Vestnik vis-
jel șkoli").
Intr-o tabără orășenească de pionieri
Mii de elevi pleacă în timpul verii în
taberele de pionieri din afara orașelor, la
țara, în colonii, la mare. Dar sint și mulți
copii care rămîn vara in oraș. Pe lingă
numeroase școli din Moscova se organi-
zează m timpul verii tabere de curte si
tabere orășenești, unde copiii -își petrec
timpul lor liber in lunile de vacanță.
Pe lîngă școala nr. 243 din raionul
Dzerjinski funcționează de cîțiva ani o
tabără orășenească de pionieri, oare deser-
vește .pe elevii unor școli din circumscrip-
ția respectivă. Chiar din primele zile de
primăvară, învățătoarele și profesoarele
acestei școli pornesc cu entuziasm la pre-
gătirea muncii de vară cu copiii. Se în-
tocmește evidenta elevilor care rămân pe
timpul verii în oraș, se stabilește legă-
tura cu întreprinderile și instituțiile care
patronează școala și care aiocă mijloace
bănești pentru amenajarea taberei. Se a-
chiziționează cărți, inventar sportiv, ma-
teriale pentru cercul de lucru manual,
plastilină pentru modelai, jocuri de masă.
Sosește timpul de deschidere a tabe-
rei. Întreprinderile și instituțiile ajută la
amenajarea ei; în curtea școlii se con-
struiesc leagăne pentru copiii mai mici,
bănci; se amenajează un teren de sport --
un fel de mic stadion cu tribune și piste
de alergare.
Deschiderea taberei orășenești de pio-
nieri de pe lîngă școala nr. 243 este o
sărbătoare a întregii circumscripții șco-
lare.
Casa Armatei Sovietice — care patro-
nează școala — trimite aici orchestra și
un acordeonist, învățătoarele și profesoa-
rele organizează jocuri, oîntece, dansuri.
Se strîng aproape 200 de elevi din clase-
le I—VII. Tabăra se deschide într-o
atmosferă plină de fast. Directorul școlii
sau responsabilul taberei pronunță cuvîri-
tul de deschidere. Orchestra cântă, copiii
petrec veseli.
Elevii claselor I—II sînt îmoărtiți în
două grupe.
Chiar din prima zi de funcționare a ta-
berei, conducătorii acordă atenția princF
pală excursiilor, dau copiilor prilejul să
petreacă cît mai mult timp în aer liber
— în parcuri, în livezi, în pădurile din
Podmoskovie.
In timpul verii trecute s-au făcut multe
excursii. Vom povesti despre cele mai in-
teresante din ele. O mare impresie a pro-
dus-o asupra copiilor plecarea în satul
Kolomenskoie. Aici .au vizitat întîi muze-
ul, iar apoi s-au plimbat mult timp și s-au
odihnit în parc. La excursie au luaj parte
și elevii mai mici și elevii ma. mari, în
irunte cu educatorii și instructorii lor. In
timp ce elevii mai mari cercetau cu dea-
mănuntul muzeul, copiii mai mici se plim-
bau în parc. Învățătoarele le-au atras a-
tenția asupra pomilor și arborilor, spu-
nindu-le numele acestora. Excursia i-a
făcut pe copii nu numai să petreacă, ci
și să învețe, deoarece le-a dat prilejul să
cerceteze unul dintre minunatele colțișoa-
re ale regiunii Podmoskovie.
Multe lucruri interesante au văzut ele-
vii în excursia la parcul natural Zagorsk,
în timpul călătoriei cu vaporul pe canalul
Moscova.
In zilele frumoase copiii se plimbau
adesea în parcul Academiei agricole „Ti-
miriazev", unde se și scăldau în laz.
Conducătorii taberei au îmbinat cu pri-
cepere excursiile și chiar micile expediții
pentru scăldat cu îndeplinirea de către
copii a unor lucrări folositoare.
O mare bucurie. Ic-a făcut pionierilor și
școlarilor excursia în colhozul „Jdanov"
din raionul Zvenigorodsk. Copiii au stat
în colhoz timp de 5 zile; ei au avut prile-
jul să cunoască mașinile .agricole, au aju-
tat pe colhoznici la plivitul porumbului și
al verzei, s-au plimbat, au cules fragi în
pădure.
In timpul excursiilor la Kolomepskole
și în alte localități copiii au strîns mate-
rial pentru ierbare. In felul acesta, în
conștiința copiilor excursiile au fost îmbi-
nate totdeauna cu un scop anumit, ou o
muncă interesantă.
Intr-o minunată zi de iulie, elevii au
fost în excursie la Opaliha. „Vom vizita
pădurea, lacul, iar seara vom face un
foc de tabără — le-a spus copiilor N. V.
Maciulskaia. Doar în tabere se orga-
nizează totdeauna tocuri de tabără. Să
organizăm și noi unul".
Copiii au cîntat, au recitat versuri, au
dansat, s-au scăldat în lac, au strîns flori
și fluturi pentru ierbare și colecții, s-au
odihnit. Spre seară au adus din pădure
crengi uscate și, oînd s-a întunecat, pe
pajiștea largă s-a aprins un mare foc de
tabără. înainte de a-1 aprinde, eleva Lara
V., din clasa a VH-a, le-a povestit prie-
tenilor săi mai tineri despre trecutul și
prezentul orașului Moscova, capitala pa-
triei sovietice. In timpul povestirii li s-au
arătat elevilor vederi din Moscova veche
și Moscova nouă. Apoi s-a aprins focul,
s-au cîntat cîntece, s-a dansat. Seara tîr-
ziu, copiii au pornit spre oraș cu impre-
sii de neuitat.
Vara era călduroasă și secetoasă și, fi-
rește, copiii doreau mult să se scalde.
Conducătorii taberei s-au înțeles cu di-
recția stațiunii hidraulice „Dinamo" și au
obținut permisiunea de a-i aduce acolo
pe elevi.
In luna august, cînd s-a deschis „Expo-
ziția agricolă unională", pionierii și șco-
larii din tabără au cercctat-o timp de
două zile. Le-au plăcut în mod deosebit
pavilionul tinerilor naturaliști șî livada
miciurinistă de meri. In pavilionul R.S.S.
Uzbece copiii au primit în dar pentru co-
lecție mostre de bumbac, iar în pavilio-
? Spartachiada tineretului studios ?
\ din Estonia J
l La Talinn s-a încheiat spartachiada (
( tineretului studios din R.S.S. Estonă, i
închinată celei de a 15-a aniversări ,
J a Estoniei Sovietice. Ea s-a desfășurat
timp de 4 zile, pe stadionul „Dinamo" t
( și pe cele mai mari terenuri de sport (
( din republică,	)
j Primul loc la baschet, volei, atle- )
tică ușoară, ciclism și tir a fost dispu- \
' tat între tinerii sportivi din Talinn, <
' Tartu, Kohtla-Iarve, P iar nu, Viliandi (
( și alte orașe din Estonia. In total, la )
( competiție au participat 24 de
echipe.	'
' Pe primul loc la toate categoriile de t
t sport s-a situat echipa selecționată u ?
f orașului Talinn, care a primit premiul /
i Ministerului Invăfămintului al R.S.S. i
> Estone.	\
/X»	*X» 'X*	'Xz	IX/ "X# **
nul „Cerealele" — semințe selecționate de
grîu, pe care le-au semănat anul acesta
pe parcela lor de experiență.
Toate impresiile din timpul excursiilor,
călătoriilor și plimbărilor au fost rotate
în jurnalul intitulat de ei „Zi de zi‘. De
obicei, profesoara sau instructoarea propu-
neau : „Cine vrea să-și scrie impresiile ?“
Numărul doritorilor era totdeauna mare.
Pe lîngă aceasta, s-a alcătuit un album
de schițe cu cele văzute în timpul excursi-
ilor. In timpul verii și spre toamnă, sub
îndrumarea profesoarelor, copiii făceau
observatii în pădure și la cîmp. Aceste
observații, fixate în iurnale și schițe, i-au
ajutat mult după aceea, în timpul anului.
Dar ce se întâmpla în tabără cînd co-
piii nu plecau nicăieri ? Cu ce se ocupau
ei în aceste zile? Ocupații au fost multe.
Ele sînt descrise amănunțit în plan, a că-
rui îndeplinire o supraveghea cu râvnă res-
ponsabila taberei. Ea a depus multe e-
forturi pentru ca toți copiii să-și petreacă
bine timpul și să se odihnească bine.
In zilele posomorite, când se prevedea
furtună sau ploaie. în tabără se strângeau
cel puțin o sută de copii. După gimnasti-
ca de înviorare și ceremonialul ridicării
steagului, care aveau loc în aer liber. în;
cepeau diferite activități. Pentru copiii
cei mai mici se organiza lectura cu glas
tare. De obicei citea responsabila sau
instructorul, iar câteodată una dintre ele-
vele claselor VI-VII.
In tabără au funcționat regulat cercuri
de tineri naturaliști, de cultură fiz’că, de
muzică vocală, de lucru manual, de desen
și modelaj.
Cercul de cultură fizică cuprindea tot-
deauna mulți copii. Sub îndrumarea com-
somolistelor. ei făceau exerciții de sări-
turi, alergare, aruncarea grenadei, jucau
volei, luau parte la întrecerile sportive or-
ganizate în parcul de copii „Dzerjinski"
pentru taberele orășenești din acest raion
învățau să înoate. In timpul verii mulți
școlari s-au pregătit pentru trecerea nor-
melor în vederea obținerii insignei „Fii
gata pentru muncă și apărare".
In cadrul taberei au funcționat bine si
alte cercuri. De exemplu, conducătorul
cercului „Mîini îndemânatice" a adus aici
scule de tîmplărie si copiii lucrau cu plă-
cere, construind din lemn căsuțe, bărcuțe
și alte obiecte.
Multă atenție a acordat cercului tineri-
lor naturalist! profesoara E. S. Ovcinnn
kova. Primăvara, elevii claselor a ILa și
a Iii-a de Ia școala nr. 243 au sădit lîngă
școală diferite flori. Acum, acestea erau
îngrijite de elevii claselor elementare,
membri ai cercului tinerilor naturaliști;
ei le stropeau, le pliveau, învățau să sape
pămîntul în jurul plantelor, avînd grijă
să nu le strice rădăcinile
In tabără a funcționat și un cerc de
muzică vocală, ca și așa numitul cerc „de
păpuși", sub conducerea unui colaborator
al Casei raionale a pionierilor. Sub în-
drumarea lui, copiii au confecționat costu-
me pentru spectacolele de păpuși. A fost
pregătită și prezentată piesa-basm „Suri-
oara Alenușka și frățiorul Ivanușka".
Pentru această reprezentație elevii au con-
Aniversarea a 125 de
de la înființarea Institutului tehnic
La 1 iulie 1830 (după stilul vechi) a
fost aprobat „Regulamentul școlii de me-
serii" din Moisc'ova, care trebuia să pre-
gătească nu numai „meseriași buni, de
diferite specialități, ci și meșteri iscusiți,
cu cunoștințe teoretice". In mod practic
această instituție de învățământ a fost un
institut tehnologic care a jucat un rol
deosebit de însemnat în rididarea nivelu-
lui științelor tehnice și al culturii ruse.
La școala tehnică superioară din Mos-
cova s-au menținut totdeauna tradiții pro-
fund democratice, revoluționare. Studenții
progresiști ai școlii au participat la acti-
vitatea cercurilor și organizațiilor social-
democrate în timpul revoluției din anul
1905, In clădirea școlii se afla comitetul
P.M.S.D.R. din Moscova. In zilele insu-
recției din decembrie mulți studenti au
participat la luptele de baricadă. Dintre
pereții școlii tehnide superioare a fost
scos corpul revoluționarului N. E. Bau-
man, ucis de sutele negre. De aici a por-
nit cortegiul funebru — o puternică de-
monstrație de protest împotriva țarismu-
lui a oamenilor muncii din Moscova.
Sub influența binefăcătoare a activiști-
lor progresiști ai culturii ruse, fo școală
s-a format în mod treptat un sistem Îna-
intat de pregătire a tinerilor spedialiști.
Profesorii, conferențiarii și studenții au
desfășurat întotdeauna o intensă, activi-
tate științifică, s-au ocupat de proiectarea
și construirea diferitelor mașinii și meca-
nisme, întreținând legături strtnse cu pro-
ducția. începind din a doua jumătate a
deceniului al V-lea din secolul trecut, în
șdoaiă au început să se construiască ma-
șini cu aburi, pompe, ventilatoare, maca-
rale care nu erau cu nimic mai prejos de-
cît cele mai bune modele din străinătate.
Desființarea iobăgiei în anul 1861 a
deschis o cale largă pentru dezvoltarea
capitalismului în Rusia. Creșterea rapidă
a industriei dare a urmat acestui act ce-
rea un mare număr de specialiști de înal-
tă calificare. In anul 1868 școala de me-
serii este transformată oficial în școală
tehnică imperială, in care studiază 300 de
studenti. Metodele de predare care s-au
format pînă atunci la școală au fost re-
cunoscute nu numai în Rusia, di și din-
colo de hotarele ei, unde ele au primit de-
numirea de „Metoda rusă de învăță-
mînt". La expozițiile de la sfirșitul vea-
cului trecut, din orașul Filadelfia (Ame-
rica) și de 'a Paris, metodele ruse de pre-
gătire practică a inginerilor au obținui o
înaltă apreciere — premii și recompense.
încă din deceniul al VUI-lea al seco-
lului tredut școala tehnică superioară din
Moscova devine treptat un centru de dez-
voltare a gîndirij tehnico-știintifice. In
școală s-au desfășurat cercetări științifice
de mare importantă în domeniul matema-
ticii și in special a> mecanicii. La o mare
înflorire a ajuns în cadrul școlii secția
de mecanică. în fruntea căreia se afla
vestitul cm de știință rus N. E. Jukovski.
Realizările în domeniul mecanicii teo-
retice au permis să se creeze o școală
științifică de calcul al rezistentei mașitri-
lor, de proiedtare a pieselor de mașini.
Meritul profesorilor P. K. Hudeakov și
A. I. Sidorov este elaborarea cursurilor
struit din lut o căsuță, au făcut machete
de pomi. Reprezentația a decurs în condi-
ții bune și după aceasta copiii au lucrat
cu și mai mult .interes în cerc.
Pentru „Ziua cărții pentru copii", or-
ganizată vara în parcul de copii „Dzer-
jinschi", elevii au făcut, sub îndrumarea
educatorilor, o expoziție de coperți ale
cărților preferate.
Toate aceste ocupații au umplut timpul
liber al copiilor, le-au format deprinderi
practice, le-au dat posibilitatea de a pe-
trece o mare parte din timp în aer liber
Activitatea cercurilor se desfășura ziua
pînă la ora 3. Apoi copiii plecau acasă,
mîncau, se odihneau o jumătate de oră
și la ceasurile 4—5 veneau iarăși în ta-
băra lor. Timp de o oră lucrau după do-
rința lor, fiecare ce voia. Unii își notau
in jurnal impresiile zilei, alții desenau in
album, alții jucau jocuri liniștite, — con-
fecționau obiecte din hîrtie, din plastili-
nă. După o oră de jocuri și muncă liniș-
tită se organizau discuții conduse de in-
structorul de pionieri (despre cravata ro-
șie, despre micii eroi participanti la Ma-
rele Război pentru Apărarea Patriei, des-
pre prietenie și colegialitate etc).
In tabără s-a acordat multă atenție e-
ducației moral-politice a elevilor. Pe stan-
duri speciale, amenajate în curte, erau a-
fișate două exemplare din ziarul „Pioner-
skaia Pravda". Articolele mai importante
și maii interesante erau citite cu glas tare
și explicate copiilor de către instructoare
sau educatori.
Odată pe săptămână aveau loc în ta-
bără, pe detașamente, informații politice.
Acestea se desfășurau într-o formă acce-
sibilă elevilor.
O adunare mare șl interesantă s-a or-
ganizat în tabără în memoria lui F. E.
Dzerjinschi. Pionierii s-au pregătit bine
pentru adunare, au învățat fragmente din
cărți și versuri despre Dzerjinschi. au
cîntat cîntece.
In tabără erau și ore de distracții ve-
sele. Odată pe săptămână veneau aici, de
la Casa raională a pionierilor, acordeo-
niștii. Cu acest prilej se organizau jocuri
vesele si dansuri la care luau parte toți
copiii. Timpul zbura pe neobservate si la
ora șase și jumătate, după ceremonialul
coborârii steagului, copiii porneau fericiți
și veseli spre casă.
In fiecare lună la școală se organiza o
expoziție de desene, modelai, cusături,
flori artificiale, coperte de cărți si alte
obiecte confecționate de copii. înainte de
începerea anului școlar s-a organizat o
expoziție de încheiere. Aici erau și fiori
vii și legume cultivate de copii pe parce-
la școlară, numeroase obiecte executate
din lemn sau plastilină, cusături, un al-
bum artistic executat, cu schițe făcute de
copii etc.
E greu să supraaprecieri importanta
taberelor orășenești. Ele contribuie la
dobîndirea unor noi cunoștințe de către
elevi, la întărirea sănătății lor. la diri-
jarea chibzuită a energiei, voinței, senti-
mentelor și gîndurilor lor.
L. E. MOSKV1NA
(Din revista „Nacialnaia șkola")
Prof. G. Nikolaiev
doctor în științe tehnice
principale de rezistență a materialelor, a
pieselor de mașini. Au fost alcătuite de
asemenea cursuri de proiectare a mașini-
lor și mecanismelor de ridicare și trans-
portare a cazanelor, pompetor, hidrotur-
blnelor și altor mașini importante.
Paralel cu aceasta, profesorul N I.
Mertalov a lucrat pentru elaborarea teo-
riei mecanismelor și mașinilor și a rezol-
vat cu sudces o serie dintre cele mai Im-
portante probleme teoretice. A fost creată
de asemenea și o puternică școală de ter-
motehnicienl. O mare însemnătate pentru
știință au avut și lucrările academicianu-
lui V. G. Suhov — creatorul Construcții-
lor binecunoscute ale cazanelor și al mul-
tor construcții metalice, bunăoară a tur-
nurilor metalice de mare înălțime.
In laboratorul de încercarea rezistentei
materialelor
După Marea Revoluție Socialistă din
Octombrie, întreaga muncă didactică și
științifică din școa'ă s-a ridicat la o
treaptă nouă, mult mai înaltă. Prin grila
Partidului Comunist și a Guvernului So-
vietic institutul a devenit unul dintre cele
mai mari centre de învățământ politehnic
și de creare a cadrelor științifice în dife-
ritele domenii ale științei din U.R.S.S.
O activitate rodnică desfășoară școala
științifică a construcțiilor, reprezentată
de profesorii N. S. Strelețkî. I. M. Rabi-
novidi, I. P. Procofiev și alții, care au
contribuit la progresul științei sovietice
a construcțiilor. A fost creată o scoală
electrotehnică, în frunte cu profesorii
B. I. Ugrimov, K. A. Krug și academi-
cianul K. 1. Șenfer, ale căror lucrări ca-
La cursurile de vară
La Rostov pe Don au început cursu-
rile învățătorilor de la școlile cu un
singur post și ale profesorilor
Institutul regional de perfecționare
a cadrelor didactice a selecționat pen-
tru cursuri lectori calificati, între care
cei mai buni profesori-practicieni :
tov- Grizodu, Canisceva, Rodoman-
cenko.
învățătorii de la școlile cu un singur
post studiază metodele de predare si-
multană la 3-4 clase. In afară de aceas-
ta. participă la lecții practice șt la
lecții de muzică, desen si cultură fi-
zică.
Un grup de cadre didactice care ur-
mează cursurile organizate pe lingă
școala pedagogică din Azovsk au vizi-
tat S.M.T. Azovsk și școala de mecani-
zare a agriculturii, au studiat com-
bina „Stalinef 6", combina de recol-
tat porumbul și alte mașini.
Profesorii de fizică de la clasele
VI-X lucrează în laboratoarele școlii
politehnice de telecomunicații, studiază
aparatele radiofonice și utilajul elec-
tric. Ei fac practică lucrind la strun-
guri în atelierul de mecanică și studia-
ză mașinile în marile întreprinderi in-
dustriale.
Profesorii de biologie șl chimie fac
practică în laboratoarele Institutului
pedagogic și ale Institutului de me-
dicină.
Pentru pedagogii-cursanti se orga-
nizează excursii la uzina constructoare
de mașini agricole din Rostov. la uzina
„Krasnîi Aksai". la stațiunea meteoro-
logia . la cîmpul experimental al
Institutului agricol din orașul Zerno-
voi și la alte întreprinderi agricole și
industriale. Ei vor lua parte la lucră-
rile conferinței știintifico-practice re-
gionale a cadrelor didactice, consacra-
tă legăturii școlilor cu producția agri-
colă.
Școlarii
cultivă porumbul
Cadrele didactice st elevii școlilor
din raionul Votkinsc, Republica Ud-
murtă, au ajutat colhozurilor să să-
dească porumb în cuiburi așezate în
patrat pe o suprafață de 34 ha
Colectivul școlii medii din Pîceassk,
raionul Pîceassk, a sădit în colhozul
„Stalin" 9 ha de porumb. Elevii lucrea-
ză acum in echipe, în fruntea cărora
stau comsomoliștii, pentru îngrijirea și
întreținerea culturilor de porumb.
In total, în raionul Pîceassk colecti-
vele școlare au cultivat porumb pe o
suprafață de 86 ha.
ani
„Bauman“
pitale de tehnică a curentilor puternicț,
de tehnică a tensiunilor înalte, de apli-
care a curentului polifazic în Industrie
etc. au îmbogățit știința. Se îmbunătă-
țește pregătirea specialiștilor termotehni-
cieni, mecanici, tehnologi, de care are
foarte multă nevoie industria sovietică in
continuă dezvoltare.
In anii de după 1930 Institutul „Bau-
man“ s-a transformat într-o mare insti-
tuție de învățămînt politehnic, frecventată
de peste 7000 de studenti. Pentru îmbu-
nătățirea pregătirii specialiștilor în con-
formitate cu necesitățile economiei națio-
nale și pentru dezvoltarea continuă a
muncii de cercetări științifice, școala teh-
nică superioară din Moscova a fost reor-
ganizată în anul 1930 printr-o Hotărîre
a guvernului. Pe baza fadultății de elec-
trotehnică s-a organizat Institutul de e-
nergetică „V. M. Molotov" din Moscova,
pe baza facultății de chimie — Academia
„K. I. Voroșilov", pe baza facultății de
construcții — școala superioară de ingi-
neri constructori, ulterior Academia „V. V.
Kuibîșev". Fadultatea de aeromecanică
s-a transformat în Institutul de aviație
„S. Ordjonikidze" din Moscova.
Continuând tradiția ferm stabilită, pro-
fesorii și conferențiarii desfășoară o munj
că intensă de cerdetări științifice multila-
terale, care ajută Țării Socialismului să
meargă necontenit înainte pe ca'ea pro-
gresului tehnic. O mare influență asupra
dezvoltării construcției de mașini hidrau4
lice au avut-o, de pildă, lucrările catedrei
de hidraulică, dondusă de profesorul I. I.
Kukolevski. Catedra de motoare cu com-
bustie internă a elaborat o serie de
noi scheme de motoare, a studiat folosirea
unor noi tipuri de combustibil.
Academicianul E. L. Ciudakov a creat
o serie de lucrări în domeniul construcției
de automobile, care au pus bazele diferi4
telor sectoare ale donstrucției de automo-
bile.	I
Multe procedee care acum se aplică oe
larg în producție au fost elaborate și stu-
diate la Institutul „Bauman" din Mosco4
va.
Numai în ultimii trei ani, catedrele și
atelierele Institutului au construit și con-
fecționat peste 70 de noi mașini, aparate
și mecanisme din care multe sînt folosite
adum în producție Pe lîngă aceasta, au
fost elaborate multe procese tehnologice
automatizate și mecanizate, care contri-
buie la progresul tehnic și la ridicarea
productivității muncii.
In prezent Institutul are 7 fadultăti si
pregătește ingineri pentru 30 de speciali-
tăți. In toamna anului 1955. numărul stu4
denților atinge cifra de 10.500. Se desfă-
șoară construirea unor noi corpuri d? clă-
diri pentru învățămînt și laboratoare.
împreună cu întregul popor soviet d,
colectivul Institutului „Bauman" luptă
pentru rezolvarea celor mal importante
probleme care stau în fața Uniunii So-
vietice: pentru dezvoltarea necontenită a
industriei grele, pentru un nou avmf pu-^
ternic al agriculturii, pentru progresul teh-
nic continuu care asigură creșterea rapidă
a productivității muncii, înflorirea tutu*
rar ramurilor economiei naționale.
Pag. 3-a
GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
Discuții; Să ridicăm probleme și să le dezbatem concret
Inițiativa „Gazetei învățămîntului** de
a-și pune coloanele la dispoziție pentru
purtarea unei discuții privitoare la orga-
nizarea colectivului de elevi este, fără în-
doială, bine venită.
Asupra faptului ca atare — că existen-
ta unui colectiv închegat de elevi este o
condiție hotărîtoare pentru succesul mun-
cii de educare comunistă a elevilor noș'
tri — nu se îndoiește nimeni și, deci, a-
ceasta nu ar necesita o discuție. Fructu-
oasă .poate fi discuția atunci cind ea ofe-
ră teren prielnic unei dezbateri care să
privească aspecte concrete ale muncii de
educare a colectivului de elevi, cu luarea
în seamă a specificului etapei de dezvol-
tare a școlii noastre, aspecte în legătură
cu care unele cadre didactice să supună
opiniei altora frământările lor, justețea
măsurilor luate, valabilitatea criteriilor
după care consideră unele rezultate obți-
nute ca fiind satisfăcătoare sau nu.
Mi se pare evident că numai dacă se
procedează în felul acesta poate fi vorba
de o discuție în adevăratul înțeles al cir
vmtului, adică de un schimb de păreri.
Dată fiind vastitatea problemei și mul-
tilateralitatea aspectelor a căror luare în
coinisiderare poate duce la rezolvarea e.,
fiecare dintre participanții de pînă acum
la discuția inițiată de către „Gazeta în-
vățămîntului" s-a referit. în intervenția
sa, la cîte un alt aspect. Acesta- a fost
tratat însă nu în spiritul unei discuții, ci
ca o expunere mai mult sau mai puțin
amănunțită a unei expriențe. Folosul exi-
stă și în aceste condiții, dar incontestabil
nu în măsura în care ar rezulta dacă am
asista la o ciocnire, la o luptă de opinii.
Mă refer la următoarele: Cuprinzăto-
rul articol semnat de conf. univ. C. Ben-
der, care deschide discuția, enumeră prin-
cipalele preocupări pe care organizarea
colectivului de elevi trebuie să le implice
cu necesitate- Tov. Bender nu se oprește
în mod deosebit asupra nici uneia dintre
ele. Așa cum este conceput acest prim ar-
ticol. prin el însuși nu chiamă la discuție
•— și aceasta pentru că tot ce spune este
adevărat și nimeni nu ar putea să 1 can-
trazică si. mai ales, fiindcă îmbrățișează
prea multe probleme.
Cele două intervenții care au urmat
confirmă aceasta. Atît tov. directoare Lu-
dia Balente, cît și tov. prof. Ioana Ungu-
reanu spun lucruri interesante, dar care
de asemenea nu generează discuții, deoa-
rece temele sînt tratate aproape exclusiv
din punctul de vedere al aspectului lor
exterior, de organizare, fără să se atingă
conținutul muncii, fără să se înfățișeze
în ce chip măsurile luate au dus la în-
chegarea colectivului.
Dacă, părăsind înfățișarea pur descrip-
tivă a activității lor în ceea ce privește
realizarea uneia sau alteia din laturile
muncii pentru închegarea colectivului de
elevi, participanții la discuție ar sublinia
problemele pe care le ridică această mun-
că, dacă ar arăta cum au fost rezolvate
aceste probleme, dacă ar arăta, într un
cuvînt, cum s-a desfășurat procesul for
mării colectivului de elevi, atunci discuția
ar porni de la anumite puncte de vedere,
ar stîrni expunerea altora, ar provoca o
ciocnire între ele si ar fi cu adevărat o
discuție.
Consider de aceea că este necesar ca
redacția „Gazetei învățămîntului" să in-
tervină la timp, adică acum, cînd discu-
ția se află încă la începutul ei. Invitîn'
du-i pe participanti 'să se refere mai ales
la una din laturile organizării colectivu-
lui de elevi șj, pe cît este cu putință, la
una de bază, redacția ar trebui totodată
să-i orienteze spre dezbaterea probleme-
lor privitoare la conținutul temei disem
tate-
In felul acesta; redacția ar fi prezenta
de la început. în desfășurarea discuției
și ar fi scutită ca abia atunci cînd trage
concluziile să-și recunoască lipsa de a nu
fi intervenit la timp.
Cred că lucrul este ușor de făcut și că
__ tinînd seama de felul în care se pre-
zintă situația în momentul de față — el
apare ca o necesitate ce se impune.
Dacă intervențiile la discuție ar urma
acest drum, articolul tov. Bender nu nu-
mai că n_ar deveni mai puțin folositor, ci
dimpotrivă : el ar apare astfel ca fiind
menit să constituie evidența principalelor
aspecte ale muncii de închegare a
tivului de elevi, aspecte care nu
rupte unul de altul.
Faptul că în munca de educație
colec-
pot fi
aceste
aspecte nu pot fi privite izolat nu înseam-
nă că este cu neputință și că nu ar fi
chiar necesar ca fiecare din ele să fie a-
duse în discuție separat, cu condiția însă
să fie tratate cît mai concret. Ar fi in-
teresant, de exemplu, să dezbatem sarci-
nile educatorului privitoare la crearea
complexului de relații de interdependență
între membrii colectivului și între individ
Despre căile de luptă
și colectiv, la respectarea principiului
particularităților de vîrstă și al celor
individuale în munca de educare a colec-
tivului de elevi, la respectarea principiu-
lui liniilor de perspectivă, tinînd seama de
importanta unității influențelor educative
care se exercită asupra elevilor etc
In acest sens, articolul prim are meri
tul că oferă perspectiva necesară pentru
discutarea în condiții științifice a oricărei
probleme ridicate de el.
Aceste cîteva rînduri sînt menite. în in-
tenția mea. să contribuie la o mai justă
desfășurare a discuției care se poartă în
paginile „Gazetei învățămîntului", soco-
tind că toate cadrele didactice trebuie să
se intereseze de o cît mai bună desfășu-
rare a ei.
Mă pregătesc să particip și eu ia
cutie întrunul din numereie viitoare,
dicînd unele probleme pe care mi
pus în fată viata școlii unde lucrez 1
rătînd cum am încercat să le rezolv.
O. ȘAFRAN
dis-
le-a
și a-
directorul școlii medii nr. 11 de băieți
din București
Din experiența anului școlar încheiat
Despre aplicarea sistemului de notare
Cercetând munca școlilor din regiunea
Oradea metodiștii cabinetului pedagogic
regional au constatat că o serie de învăță-
tori și profesori nu acordă suficientă
atenție aplicării juste a sistemului de
notare. Pentru a avea o privire de an-
samblu asupra acestei probleme, cabine-
tul pedagogic a făcut anul trecut o com-
parație între situația școlară cu care
s-au prezentat absolvenții clasei a Vll-a
la examenul de admitere în școlile medii
și notele pe care le-au primit aceștia, la
examen. Cu acest prilej s-a constatat că
mulți elevi care în clasa a Vll-a obținu-
seră la limba romînă și limba maternă
nota 5, la examenul de admitere au dat
dovadă de un nivel scăzut de cunoștințe.
Pe lîngă aceasta, cabinetul pedagogid
a verificat din nou cunoștințele elevilor
din clasele a VIII-a ale tuturor școlilor
medii din regiune prin lucrări de control
la limba romînă, limba maternă, limba
rusă și matematică și a constatat că apro-
ximativ 40% dintre elevi au primit în
clasa a VI I-a note care depășeau nivelul
lor de cunoștințe. In luna martie, cabi-
netul pedagogic a organizat, în colaborare
cu comitetul sindical orășenesc al munci-
torilor din învățămînt o consfătuire
de producție în cadrul căreia s-a
prezentat referatul cu tema „Aplicarea
justă a sistemului de notare". S-au dat
apoi la două școli din orașul Oradea lu-
crări de control la limba romînă (clasa
a Vl-a) și la limba maghiară (clasa a
Vila). Lucrările au fost corectate de un
metodist, iar aprecierea lor a fost făcută
de către trei profesori, fără ca unul să
cunoască aprecierea celuilalt. După a-
ceasta s-a făcut un control oral al cunoș-
tințelor, organizîndu-se cîte o lecție de
verificare la aceleași clase, acum inver-
sîndu-se obiedtele (clasa a VI-a limba ma-
ghiară, clasa Vll-a limba romînă). La
aceste lecții profesorii nu au comentat
răspunsurile elevilor și nu au comunicat
notele, așa cum se face în mod obișnuit.
Ei au notat însă răspunsurile elevilor și
au arătat după ce criterii au dat note’e.
Trecîndu-se într-un tabel toate notele s-a
observat că, dacă în notarea lucrărilor
scrise diferențele de apreciere sînt mici și
rare, în notarea cunoștințelor orale, în
special la limba romînă, diferentele sînt
mari.
Deosebit de interesante
au fost moti-
vările aduse de profesori pentru susține-
rea notelor. Profesorii cu un nivel ridi-
cat de pregătire au dat dovadă de exi-
gență, au apreciat just cunoștințele ele-
vilor, au analizat temeinic răspunsurile
acestora. Profesorii mai puțin pregătiți
au manifestat indulgentă în notarea ele-
vilor, iar motivările lor au avut un pro-
nunțat caracter subiectiv. Așa. de pildă,
unii au menționat: „cunosc elevul din
anul trecut, este silitor și conștiincios și
de aceea i-am dat nota 5“; „răspunsul
curajos al elevului m-a impresionat1* etd.
Mulți profesori au susținut că ele-
vilor buni nu trebuie să li se dea note
slabe, chiar dacă nu și-au învățat lecția.
Unii profesori s-au lăsat influențați de
simpatia personală, iar alții au manifes-
tat tendința de a lua în considerație în-
treaga activitate a elevilor.
Cabinetul pedagogic a scos în evidentă
faptul Că lipsa de exigentă a unor cadre
didactice se datorește în mare măsură
nivelului scăzut al pregătirii profesionale
a acestora. O serie de profesori nu se
pregăteau dinainte pentru verificarea cu-
noștințelor elevilor în cadrul lecției la zi,
ceea ce ducea la o verificare întîmplă-
toare a cunoștințelor. Ei făceau și o
serie de greșeli în metodica interogării
elevilor, întrerupînd răspunsurile în mod
nejustificat-
Pe baza lipsurilor constatate, cabinetul
pedagogic a luat măsurii care să ducă
i.a o mai bună folosire a
de notare. Astfel au fost
sis temu lui
puse
îndemâna cadrelor didactice o serie
la
de
materiale sovietice privitoare la verifica-
rea și aprecierea cunoștințelor elevilor;
s-a organizat un schimb de experiență
între școli cu această temă; problema
notării elevilor a fost discutată în ședin-
țele consiliilor pedagogice și ale comi-
siilor metodice din școli.
In scopul aplicării iuste a sistemului
de notare, cabinetul pedagogic al regiunii
Oradea va urmări
noul an școlar.
această problemă si în
șefu'
IRINA DEUTSCH
cabinetului pedagogic
din regiunea Oradea
IOSIF ARKOS1
metodist
Formarea Conștiinței socialiste, lichida-
rea vechii morale, a rămășițelor burgheze
din conștiința oamenilor constituie o pro-
blemă esențială a revoluției socialiste.
Li procesul de formare a conștiinței so-
cialiste un rol deosebit de însemnat îi
revine învățămîntului public, in cadrul
căruia se realizează instruirea și educarea
tinerelor generații. Succesele obținute în
anii regimului de democrație populară în
domeniul învățămîntului sînt, în cele din
urmă, succese ale procesului de formare
a conștiinței socialiste.
Din conținutul învățământului nostru a
fost eliminată ideologia burgheză. Premi-
zele științifice pentru formarea conștiinței
socialiste sînt date tocmai de noul conți-
nut al învățămîntului, care este îndreptat
în mod necesar spre telurile construirii
socialismului. In instituțiile de învățămînt
ale patriei noastre se desfășoară pe un
■front larg, prin eforturile unite ale cadre-
lor didactice și ale organizațiilor comu-
niste de tineret, munca de educare a ele-
vilor în spiritul dragostei înflăcărate pen-
tru patrie și al internaționalismului pro-
letar, în spiritul dragostei pentru munca
productivă, pusă în slujba fericirii po-
porului.
Nenumărate fapte ale elevilor din pa-
tria noastră arată că din ei cresc oameni
de ispravă, înarmati du trăsăturile nobile
și pline de frumusețe ale omului societă-
ții socialiste. Succesele realizate de învă-
țămîntul nostru în domeniul educării co-
muniste a tinerelor generații se concreti-
zează în creșterea necontenită a simțului
de răspundere, a însuflețirii cu care tine-
retul patriei răspunde sarcinilor sale.
An de an tot mai multi elevi își tred
examenele cu note bune și foarte bune,
își însușesc cunoștințe adinei și temeinice,
conștienti de faptul că aceasta este nu o
obligație impusă în mod arbitrar, ci o a-
devărată îndatorire patriotică. Este con-
cludent în această privință exemplul ele-
vilor din anii IV ai sedției pedagogice
de pe lîngă școala medie de băieți nr. 2
din Rm. Vîlcea, care au obținui rezultate
deosebit de bune la examenul de stat din
acest an. La pedagogie, de exemplu, din
cei 79 de elevi prezentati la examen, 76
au obținut numai notele „4“ si „5“. Toate
elevele claselor a IV-a de la școala de 7
ani nr. 4 din Constanta au promovat în
anul acesta clasa cu note bune. Așa stau
ludrurile și la nenumărate alte școli de pe
întinsul patriei noastre, ai căror elevi își
înțeleg just îndatoririle, însușindu-și toate
cunoștințele și deprinderile prevăzute în
programe.
Atitudinea nouă, mugurii conștiinței so-
cialiste se vădesc adeseori în comportarea
față de muncă a elevilor din școlile noa-
stre, în faptul că ei înțeleg să se pregă-
teasdă pentru o activitate creatoare în
producție, pusă în slujba poporului mun-
citor. La o adunare a pionierilor școlii nr.
2 din Poiana Comarnic, cu tema „Ce
vreau să fiu în viată", numeroși copii au
vorbit cu însuflețire despre drumul pe
care vor să-l urmeze: pionierul Ion Mer-
liță vrea să fie mecanic de locomotivă.
Doina Meriș visează să ajungă învăță-
Conf. univ, Otto Schechter
toare, Vasilica Botoarcă ar dori să devină
o bună telefonistă. Tot mai numeroși ti-
neri își dau seama dă munca în producție
este astăzi, în țara noastră, o chestiune
de onoare, tot mal mulți prețuiesc înalta
bucurie a muncii care contribuie la înflo-
rirea patriei, la construirea unei vieți feri-
cite a întregului popor.
In vara aceasta, un grup de pionieri și
utemiști din comuna Ciomdiru,- raionul
Mizil, au organizat, din inițiativa organi-
zației de bază U.T.M. din comună, o ac-
țiune deosebit de frumoasă: ei au hotărît
să ajute la munca dunpului pe bătrîni, pe
soțiile și mamele celor plecați în armată.
Pionierii și tinerii și-au ținut angajamen-
tele luate, plivind 7 ha. de grîu ale unor
țărani muncitori din comună. $i aseme-
nea fapte nu sînt izolate, ci cu fiecare zi
mai numeroase.
Ele ne îndreptățesc să afirmăm că,
prin munca unită a pedagogilor și a orga-
nizațiilor comuniste de tineret, elevii își
făuresc o nouă conștiință. Cu toate aceste
succese însă, în atitudinea, în comporta-
rea multor elevi se mai vădesc încă ră-
mășițe ale mentalității burgheze.
Indisciplina unor elevi, care îmbracă
cele mai variate forme — lipsa de ia lec-
ții sau de Ia cursuri, nerespectarea regu-
lilor de purtare, lipsa de răspundere în
exec'utarea sarcinilor etc. — sînt mani-
festări ale individualismului mic-burghez,
ale spiritului anarhic al acestuia. Jnd’s-
ciplina este, de fapt, expresia împotrivirii
individualismului mic-b’urghez față de.
mersul înainte al colectivului.
zi în multiplele reiatii ale vieții. Intr-o
clasă în care există un colectiv puternic,
înlr-o clasă cu o opinie sănătoasă, restu-
rile educației burgheze sînt mult mai ușor
eliminate.
In instituțiile noastre de învățămînt se
dezvoltă tot mai mult colectivul ca formă
caracteristică a vieții tinerei generatii. In
multe din școlile noastre clasele constituie
colective puternice, cu opiniii ce dovedesc
un înalt nivel de exigentă. De asemenea,
organizațiile U.T.M. și de pionieri unesc
elevii în colective închegate care își pun
înainte scopuri bine determinate și care
exercită asupra elevilor o influență puter-
nică.
Formarea colectivului, dezvoltarea lui
e un proces ce se poate realiza numai pe
o bază reală, în primul rînd pe baza mun-
cii. Munc'a depusă de elevi în procesul de
învătămint și pe tărîm obștesc trebuie să
constituie criteriul aprecierii morale, a
valorii sociale a elevului și a colectivului.
Transformarea activității elevului înir-o

Patruzeci și șapte	W
de profesori de știin-	®	1
țe naturale veniti de	M	J
pe meleagurile re-
giunilor Cluj, Baia Mare, Stalin și din
Regiunea Autonomă Maghiară trăiesc
astăzi una din cele mai mari bucurii, pe
care le-au avut aici, la cursurile Institu-
tului interregional de perfecționare din
Cluj : vizitează stațiunea pomicolă expe-
rimentală, condusă de tov. Rudolf Paloc;
say, cercetător principal al Academiei
grup pe aleea din-
R.P.R. Stau strînși în
tre cele două livezi
de piersici și așteap-
tă cu emoție.
La Capătul aleei,
ale cărei borduri
sînt formate din două
covoare lungi de ga-
roafe, apare un om
fată-ne în grădina de pomi a tovarășu-
lui Palocsay. Rîndurile de peri, de mari
de diferite soiuri, încărcati de roade, al-
ternează cu rîndurile de cireși și vișini.
Fiecare rămurică atîrnă în jos de greu-
tatea roadelor. Fiecare pom este rezulta-
tul anumitor experiențe. Aleile sînt îm-
prejmuite ou gard viu, format din meri
ale căror fructe rivalizează cu cele din
această cauză uneori greșeam, luînd mu-
guri pentru altoit și din ramurile de jos.
Sigur că rezultatele nu erau cele
tate.
Din întrebările pe care cursiștii
către sfârșitul vizitei se vede că ei
teles bine și metoda mentorului,
aștep-
le pun
au în-
impor-
mic de statură,
tâmplele albite,
cu
dar
cu o tinută dreaptă.
Merge încet și se a-
pleacă cu foarte
mare ușurință cînd
spre o brazdă, cînd
spre Cealaltă, smul-
gînd buruienile , care
au îndrăznit să apa-
ră printre garoafele
iui dragi. Vîntul
dle, răspîndind
parfum . puternic.
tă-1, însfîrșit, pe
varășul Palocsav
a-
un
la-
to-
în
Tovarășul Rudolf Palocsay arată rezultatele folosirii metodei
mentorului.
mijlocul cursiștilor.
Le povestește istoricul
. . . _____________________ stațiunii, le vor-
bește despre culturile ce se vor organiza
aici în viitor. Pentru că mai are și alte
treburi, el lasă pe tov. inginer Baton An-
drei- să explice profesorilor experiențele
organizate în stațiune
Influentat de pasiunea maestrului lingă
>care l-a trimis statul să lucreze, tînăru]
inginer vorbește cu multă dragoste despre
experiențele întreprinse aici.
— Iată, vedeți acești piersici ? Sînt ob-
ținuți pe baza aplicării anumitor hibri-
dări. Frunzele unora seamănă cu cele de
piersic, ale altora cu cele de migdal și
ale altora cu cele de salcie plîngătoare.
Toate coroanele pornesc de la pămînt.
Rîndurile de peri tineri, mici, ce se văd
printre rîndurile de piersici constituie,
de asemenea, o experiență- a noastră Am
aitoit 4 soluri de păr pe gutui, pentru a
găsi, cel mai bun intermediar de păr pe
gutui.
Un grup de cursiste s-au oprit în fața
gladiolelor llliadhii și nu șe mai satură
admirând nuanța catifelată a petalelor.
— A obținut un succes foarte mare
tovarășul Palocsav în bogăția de nuanțe
— spunț Inginerul Bator. Acum se zbate
să obțină un nou soi de gladiole cu par-
fum, încrucișând gladiole cu plante ale
căror flori sînt mirositoare.
In fata noastră se întind acum terenuri
pe care s-au altoit roșii pe ardei. Oursiș-
iii îl asaltează pe tovarășul Bator cu în-
W trebări :
— Ce avantaje prezintă această altoire?
Ce gust au fructele altoite ? Care carac-
tere se mențin ? Au devenit stabile carac-
terele ?
pomi. Multe fructe sînt acoperite cu tifon
sau poartă diferite, tăblițe. Printre meri,
peri, pruni, vișini și cireși, nenumărate
rînduri de trandafiri altoiti de toate cu-
lorile și cu cele mai alese parfumuri.
Aici dă explicații chiar tovarășul Pa-
Jodsav. El îi ajută pe cursiști să-și lămu-
rească multe probleme. Cele 16 lecții și 5
seminarii, precum și cele 4 ședințe de lu-
crări practice la care au asistat în cadrul
cursului le-au lărgit cunoștințele cu pri-
vire la diferite probleme de biologie, de
pedologie. Ei cunosd mult mai bine acum
darvinismul creator (transformarea diri-
jată a naturii plantelor și animalelor),
cunosc bine factorii biologici care deter-
mină fertilitatea solului, bazele culturii
cîmpului, metodele cele mai avansate de
lucrare a pămîntului. Aici se conving pe
deplin de rezultatul aplicării științei mi-
ciuriniste de către acest „Mlciurin al pla-
iurilor ardelene", cum obișnuiește să-i
spună lumea de prin împrejurimi.
Din explicațiile tovarășului Palocsay,
din rezultatele concrete pe care le văd,
cursiștii înțeleg mult mai bine cum se
poate modifica metabolismul plantelor,
cum micile schimbări ale caracterelor se
pot intensifica în direcția voită de om,
înțeleg mai bine acum unitatea dintre
ontogenie și filogenie.
— Pînă nu studiasem pe Miclurin, dă-
deam greș în multe experiențe, tocmai
pentru că nu știam să leg dezvoltarea
ontogenetică a pomului de cea filogene-
tică. Nu observasem că spre vârful pomu-
lui se manifestă caracterele pomului cul-
tivat și că spre bază sînt mai pronunțate
caracterele strămoșilor săi sălbateci. Din
tanța cunoașterii și folosirii acestei me-
tode, au înțeles utilitatea formării la
pomii fructiferi a unor coroane joase, au
înțeles ce înseamnă să aplici în mod
creator știința .miciurinistă.
întorși la locurile lor de muncă, multi
profesori de știinte naturale vor duce cu
ei ceva din pasiunea tovarășului Patoc-
say. Pe parcelele lor experimentale vor
prinde viată multe din experiențele cu-
noscute aici.
...Seminarul profesorilor de limba ro-
mînă. O sală mare arhiplină. Tovarășul
Maximilian Bendorfeanu vorbește despre
literatura minorităților naționale din
R.P.R. Cursiștii ascultă cu interes și își
notează tot ceea ce consideră că trebuie
să rețină-
Tovarășul Bendorfeanu explică pe larg
dezvoltarea pe care a luat-o- literatura
minorităților naționale în patria noastră,
ca rezultat al justei aplicări a învăță-
turii marxist'leniniste în ceea ce privește
problema națională.
Conferențiarul se preocupă în largă
măsură de conținutul literaturii în limba
maghiară. Exemplele sale ilustrează ata-
șamentul scriitorilor maghiari fată de
lupta eroică a întregului nostru popor
muncitor.
Vorbitorul reușește să sublinieze în mod
clar felul cum scriitorii maghiari din
R.P.R. continuă tradițiile progresiste ale
trecutului, valorificînd moștenirea litera-
ră lăsată de Petofi, Adv Endre, Jozsef
Afilia. Morics Zsigmond, precum și lile-
romînă ascultă cu
Cmare interes și pre-
zentarea succeselor
pe care le-a obținut
în literatură generația mai tînără de scrii-
tori, formată de regimul nostru de demo-
crație populară, ca Siito Andrâs, Papp
Ferencz, Kovacs Gyorgy, Maytenyi Erik,
Szâsz Dănos. Hajdu Zoltân, Anavi A-
dam, Szekely lanos, Kiss Jeno și alții.
Lecția devine din ce în ce mai atractivă.
Vorbitorul arată temele urmărite de
scriitori în operele lor, analizează conți-
nutul operelor. Se oprește îndeosebi asu-
pra operelor: „Vîntul nu se stîrnește din
senin" de Asztalos Istvân și „Cu ghia-
rele și cu dinții*1 de Kovacs Gyorgy și
analizează pe lang romanul „Brazdă
peste haturi" de Horvâth Istvân.
Prezentarea literaturii și a poeziei ma-
ghiare se termină cu accentuarea valorii
literare a poeziei lui Horvâth Imre care,
tn „Pămînt însorit*’, își exprimă dragos-
tea de patrie în accente deosebit de emo-
ționante.
In continuare, lecția se preocupă de li-
teratura în limbile germană, sîrbă, idiș
etc. Prin întregul său conținut, lecția
contribuie mult la lărgirea orizontului de
cunoștințe al cursiștilor.
...Pe culoare este mare agitație. Deși
cursiștii au ieșit în pauză, nu se odih-
nește nimeni. Unii discută aprins diferite
probleme despre care li s-a vorbit la
lecție. Alții își revăd notițele în legătură
cu tema ce se va dezbate la seminar.
Cîțiva directori de școală de la secția
maghiară s-au strîns în jurul tabelului
afișat în perete. Ii interesează mult acest
tabel, în care se arată metoda folosită
de tovarășul Kiss Deniss, directorul șco-
lii de 7 ani cu limba de predare maghiară
din Sighișoara, pentru a urmări îmbună-
tățirea ortografiei fiecărui elev în parte.
*
Fiecare formă de activitate a cursului
dă profesorilor prilejul de a-și însuși în-
N-a dispărut cu totul din conștiința
unor elevi nici naționalismul șovin. Se
mai manifestă încă antiumanismul bur-
ghez în lipsa de respect, în lipsa de de-
cență, uneori cîhiar în huliganismul pe
care-1 întîlnim la unii din elevii noștri.
Este necesar să ne oprim și asupra in-
fluenței pe care o exercită încă unele cre-
dințe și superstiții deșarte care mai înce-
țoșează mintea unor tineri, căutînd s-o a-
bată de la cunoașterea legilor de dezvol-
tare a naturii și societății. Urmele mis-
ticismului Constituie frine puternice în
formarea unei concepții științifice cu pri-
vire la raporturile sociale și la cunoaște-
rea fenomenelor naturii.
Fiecare pedagog, fiecare om al școlii
știe cum se manifestă în viată aceste tră-
sături negative, a avut nu odată prilejul
să le constate, într-o formă sau alta, la
unul sau altul dintre elevii lui — și to-
tuși multi pedagogi Continuă să considere
astfel de manifestări drept „amănunte",
să le privească cu indiferență.
In mare măsură, persistenta resturdor
educației burgheze în conștiința elevilor
rezidă tocmai în indiferenta educatorilor
fată de cazul „obișnuit", fără „semnifi-
cație". Noi uităm că huliganismul nu în-
cepe cu omorul, ci cu scrijelirea unei bănci
„din distracție", cu brutalitatea mani-
festată de tinerii ce stau comod pe scaun
în tramvai și nu oferă locul bătrînului din
fata lor, cu atitudinea de dispreț si de
asuprire fată de copiii mai midi ; uităm că
indisciplina crește deseori din nepăsarea
noastră fată de o intirziere neînsemnată
la 'lecții sau fată de ne-îndeplinirea unei
teme. Cazurile acestea sînt numeroase și
ne complăcem a le privi pasiv, fără a exer-
cita nici un fel de exigență, fără -a expri-
ma nici un fel de cerințe categorice față
de ele. Din fondul acestor fapte diverse,
cu care adeseori începem să ne acomo-
dăm. se alimentează rămășițele educației
burgheze- Iar noi nu trebuie să fim ase-
menea unui grădinar care îndreapiă o
ramură sau alta, dar nu vede rădăcina.
In zadar vom căuta să construim linii
mari de perspectivă, vom încerca expe-
riențe de educare, a personalității comu-
niste, dacă nu vom curăța terenul de a-
ceste rădăcini extrem de numeroase
ale conștiinței burgheze. Vom scoate
un hibrid la care, mai devreme sau mai
tîrziu, se va manifesta contradicția unei
educatii comuniste
nul necurătit al resturilor
făcute pe tere-
burgheze.
ratura progresistă
din Ardeal. E> reu-
șește să arate reali-
zările valoroase ale
literaturii maghiare,
ca urmare a îndru-
mării partidului, a
influenței rodnice , pe
care ■
munca
o exerdită în
maghiari
sovietică.
scriitorilor
literatura
Cursiștii iau bo-
gate notițe cu privi-
re la operele scriito-
rilor și poeților ma-
ghiari ca Gal' Ga-
bor, Imre Horvăth,
Horvâth Iștvan, Asz-
tăios Istvân, Nagy
Istvân, Szabedv Lâ-
szlo, Ferenc Szem-
ler etc. care au Iz-
butit, pe lingă pre-
luarea moștenirii li-
teraturii progresiste,
împotriva durentelor
între anii 1919-1944 :
i
.■
Tov. ing. Bator Andrei vorbește despre caracterele roșiilor al-
toite pe ardei.
Wf
să lupte cu succes
reacționare apărute
ermetismuil, apolitis-
mul, simbolismul, iraționalismul, așa nu-
mitul „transilvanlsm". Profesorii de limba
vățămînte bogate. înarmați cu aceste în-
vătămlnte ei își vor putea îmbunătăți în
mare măsură munca instructiv-educati-
vă vor obține noi succese în activitatea
didactică și obștească.
M. POPESCU
Și această contradicție fie că duce la un
rebut pedagogic, fie că pune problema re-
educării târzii, cu mari sacrificii,u a corec-
tării personalității într-o perioadă cînd ea
trebuie să fie formată.
Care sînt căile de luptă pentru for-
marea conștiinței socialiste a elevilor ?
Una din cele mai însemnate dintre a-
ceste căi este ridicarea necontenită a con-
ținutului ideotogico-științific al procesului
de învătămint. Marele Lenin ne învață dă
formarea conștiinței comuniste este rezul-
tatul necesar, concluzia la care duce în-
sușirea fondului de cunoștințe acumulate
de omenire. Caracterul științific al învă-
tămîntului constituie o garanție materială
dă tmăra generație se îndreaptă spre a-
ceastă concluzie. Dar ea nu se îndreaptă
spontan, pe baza planului. Planul e o con-
diție. Realizarea lui prin activitatea de zi
cu zi a cadrelor didactice ne apropie ne-
contenit de formarea conștiinței comuni-
ste. De dontinutul lecțiilor, de caracterul
profund marxist al sistemului de cunoș-
tințe depinde realizarea scopului nostru
educativ.
De asemenea, are o mare însemnătate
în această privință justa organizare a pro-
cesului de invățămînt, metodica lui. Dez-
voltarea atitudinii active, a intereselor de
cunoaștere ale copilului sînt rezultatele
activității noastre metodice. Formarea u-
nui stil de mundă comunist (și prin acea-
sta a unei etici comuniste a muncii) con-
stituie baza reală a conștiinței comuniste
active, consecvente în unitatea dintre cu-
vînt și acțiune. Pe baza unei atitudini re-
ale de muncă sobră, bine organizată,' ie
dezvoltă și dragostea de viată, de cre-
ație, se dezvoltă concepția optimistă a
fericirii pe care ne-o construim noi înșine,
concepție ce sc opune pesimismului con-
științei burgheze în care se reflectă spas-
mele agoniei. Tocmai de aceea trebuie să
transformăm atitudinea elevilor fată de
învățătură — munda lor — într-o proble-
mă de conștiință comunistă.
In mod necesar, în școala noastră pro-
cesul instructiv se împletește în modul
cel mai strîns cu munca educativă.
Educația comunistă se poate realiza
numai în colectiv și cu ajutorul colectivu-
lui. Educația pe plan individual, prin in-
fluenta directă a educatorului asupra ce-
lui educat nu poate duce decît la un rezul-
tat superficial. In colectiv însă copilul
se dezvoltă sub influenta unei exigențe
morale care se exercită cu mult mai multă
vigoare decît influența individuală a ori-
cărei persoane. In sistemul educației co-
muniste, colectivul este forța imensă care
dezvoltă personalitatea, o verifică zi cu
problemă de muncă și căreia i se api'că
toate normele moralei comuniste ce de-
curg din atitudinea față de educație
constituie o condiție esențială în proble-
ma educației comuniste a tinerei gene-
rații.
Se impune în mod necesar o concluzie:
activitatea școlii, a educatorilor și a ele-
vilor trebuie să fie orientată spre cerin-
țele vii ale vieții sodiale. Societatea noa-
stră se construiește prin eforturi mari de
muncă eroică. Școala trebuie să se înca-
dreze în această muncă, să se integreze
pe deplin în procesul activității sociale.
Numai așa elevii vor vedea munca lor nu
ca o simplă muncă de acumulare pentru
viitor, ci ca o muncă necesară în prezent.
Formarea conștiinței socialiste a elevilor
nu poate fi însă rodul activității exclusive
a școlii, oricît de multilaterală ar fi mun-
ca ei. Un rol hotărîtor le revine în acea-
stă privință organizațiilor U.T.M. și de
pionieri, care exercită o influență uriașă
asupra copiilor și tineretului, contribuind
în cea mai mare măsură la educarea lor
patriotică și internaționalistă, la înarma-
rea tor cu trăsăturile morale caracteristice
omului societății socialiste.
Organizațiile comuniste de tineret își
îndeplinesc această sarcină în primul rmd
prin scopul și conținutul muncii lor, în
centrul căreia se află activitatea ideolo-
gico-politică. factor hotărîtor in formarea
conștiinței socialiste. De asemenea, joacă
un rol însemnat în această privință struc-
tura acestor organizații, care încheagă
într-o unitate strînsă membrii aceluiași
colectiv, asigurînd dezvoltarea lor multi-
laterală.
Formarea conștiinței comuniste a tine-
rei generații este indisolubil legată de
problema educației în familie. Unitatea
școală familie are o influență hotărîtoare
în formarea conștiinței socialiste și în eli-
minarea resturilor educației burgheze.
Școala poate și trebuie să schimbe multe
din conștiința părinților aflati încă sub
influența moralei burgheze. Prin inter-
mediul Copiilor, ca și prin propaganda
pedagogică pe care o desfășoară în rîn-
durile părinților, școala își exercită larg
influențele educative, lărgindu-și ■'astfel
cîmpul activității sale.
O formă însemnată a luptei împotriva
resturilor burgheze din conștiința elevilor
o constituie combaterea idealismului, în-
cepînd cu formele cele mai grosolane ale
acestuia (superstițiile, de exemplu) piuă
la cele mai subtile influențe ale lui în ști-
ință, în literatură etc. Tocmai aceasta tre-
buie să fie baza științifică puternic con-
vingătoare pe care să se sprijine activi-
tatea de lichidare a resturilor burgheze
din conștiința elevilor.
Pedagogul trebuie să se oprească asu-
pra manifestărilor unor elevi, provocate
de resturi ale mentalității burgheze (chiul,
individualism, indisciplină etc.) chiar în
momentul cînd au loc, arătînd consecințe-
le ultime pînă la care duc aceste mani-
festări. Dezvăluirea lor trebuie să a’bă
loc pe planul colectivului, în sensul re-
probării lor de către opinia colectivului
Care, prin fermitatea sa. poate elimina re-
sturile conștiinței burgheze asemeni unui
organism viguros care luptă și învinge'
microbul ce s-a introdus în el. Demasca-
rea resturilor conștiinței burgheze trebuie
să aibă un caracter consecvent și con-
tinuu.
Exigenta maximă a educatorului, ne-
admiterea toleranței față de orice manife-
stare, cît de neînsemnată, a educației bur-
gheze este o condiție hotărîtoare în lupta
pentru înlăturarea resturilor burgheze d>n
conștiința elevilor.
Nu trebuie să uităm că rezultatul po-
zitiv al activității pedagogului este condi-
ționat în cea mai mare măsură de pregă-
tirea lui. De aceea pedagogul trebuie să
ducă o luptă cu el însuși pentru lichida-
rea resturilor edudației burgheze din pro-
pria sa conștiință și să-și însușească te-
meinic știința marxist-leninistă, fără de
care nu este posibilă munca de educare
în spirit comunist a tineretului. In același
timp, pedagogul trebuie să-și desăvîrșeas-
că necontenit pregătirea profesională, în-
sușindu-si cunoștințe adinei de pedagogie,
de psihologie și de specialitate, experien-
ța școlii sovietice și a celor mai bune ca-
dre didactice din țara noastră. De aseme-
nea, trebuie să participe larg la viața
socială în calitatea lui de educator, de
cărturar și activist pe tărîm obștesd.
însemnata activitate instructiv-edu-
cativă pe care o depun cadrele didactice
din țara noastră reclamă un sprijin efica-
ce din partea științei noastre pedagogide.
Da.r la noi încă se scrie puțin în dome-
niul educației. Activitatea educativă din
școală nu este suficient cercetată. Acti-
vitatea Institutului de științe pedagogice,
a Direcției didactlco metodice din M'ni-
sterul învățămîntului, activitatea catedre-
lor de pedagogie și psihologie este insu-
ficientă față de necesitățile școlii noastre.
De aceea credem că este necesar să se
realizeze o colaborare activă între cadrele
de dercetători și activiștii educației comu-
niste în școală, astfel îneît să aducem o
contribuție reală la educarea comunistă a
tinerel noastre generații.
Departe de noi ghidul de a fi încercat
o metodică complectă a problemei luptei
împotriva resturilor conștiinței burgheze.
Am vrut doar să subliniem trei linii esen-
țiale de rezolvare a problemei lichidării
resturilor conștiinței burgheze în procesul
învățămîntului, arătînd că această proble-
mă își găsește rezolvarea numai pe planul
educației în colectiv, prin sublinierea ro-
lului hotarîtor al factorului educativ în
procesul instrucției, prin unitatea de act i-
une a celor trei mari colective: școala, or*
ganizafiile comuniste de tineret și familia.
Pag. î-a
GAZETAÎNVĂȚĂMINTULUI
Coltul inovatorului
Aparat pentru transvazarea lichidelor
cu acțiune corosivă
Transvazarea lichidelor cu acțiune
corosivă constituie o. problemă destul de
complicată pentru fiecare laborator.
Transvazarea manuală a lichidelor cu
acțiune corosivă .prezintă dezavantaje
deoarece este adeseori însoțită de acci-
dente, iar diversele montaje făcute în
acest scop, dintre care cel mai folosit
este ^acela în care se utilizează vidul,
necesită anumite instalatii care lipsesc
din unele laboratoare, cum ar fi. de pildă,
instalația de apă si conducta de scurgere.
Pe de altă parte, chiar în laboratoarele
bine utilate este cîteodată incomod să
facă montajul transvazării cu ajutorul
dului.
I neon veni ent ul •
transvazării manuale
cît și al aceleia prin
diferite instalatii mai
complicate a fost în-	«kMt
lăturat de tov. Gheor- / .
ghe Weiss, asistent
la Universitatea „V.	-
Babeș" din Cluj,
care a confecționat
se
vi-
un aparat ce permite transvazarea lichi-
delor corosive în orice loc s-ar găsi ele.
Aparatul (vezi figura alăturată) constă
dintr-o pompă de bicicletă, la care se ata-
șează un ventil legat de balonul (dami-
geana) cu lichidul corosiv, prin interme-
diul unui tub de cauciuc. Balonul este
acoperit cu un dop de cauciuc prevăzut cu
două orificii. Intr-unui din orificii se in-
troduce o teavă scurtă de sticlă în formă
de L întors, care face legătura cu venti-
lul, iar în celălalt orificiu se introduce
un sifon din sticlă, în așa fel îneît capătul
sifonului să aiungă aproape la fundul ba-
fonului. La capătul celălalt al sifonului
se pune vasul în care trebuie transvazat
lichidul corosiv.
Ventilul se confecționează dintr-un tub
de sticlă subțiat la un capăt. Capătul
mai larg este închis. Tubul este străbătut
la mijloc de două orificii cu diametrul de
4—5 mm- Orificiile sînt acoperite cu un
cauciuc subțire (un deget de la o mănușă
de cauciuc). Peste capătul subțire .al
tubului de sticlă se pune un dop mai
mare de cauciuc. Totul se așează într-un
tub mai larg de sticlă, cu un capăt mai
subțiat.
In locul ventilului de sticlă se poate
întrebuința un ventil obișnuit de bicicletă.
Pentru punerea în funcțiune a aparatu-
..	.	lui se fac cîteva mi-
j ni.	de piston. Pre-
siunea a'erului di,n
/ \	balon face ca lichidul
\	să se urce în tubul
______1	sifonului și de aici
/	/ x y. să treacă în vasul
/	Q / C€1 m’c- D'uPă ce am
/	transvazat cantitatea
v necesară de lichid,
strîngem tubul de cauciuc care face legă-
tura dintre ventil si balonul ou lichid cu
o clemă sau cu mîna, eventual scoatem
sifonul.
Construcția aparatului este, după cum
se vede, foarte simplă.
Tinînd seama de importanta și avanta-
jele pe care îe prezintă acest aparat. Co-
lectivul de inovații al Ministerului Invă-
tămîntului a recompensat pe inovator cu
suma de 500 de lei și i-a eliberat certi-
ficat de inovator.
Ing. C. GIRTAN
Intîlnirea oamenilor muncii cu marinarii
de pe crucișătorul „Potemkin“
Miercuri la amiază a avut loc, în sala de
festivități a Muzeului „Lenin-Stalin“, o în-
tîlnire a oamenilor muncii din București cu
marinari de .pe crucișătorul „Potemkin" care
trăiesc în tara noastră. Intîlnirea a fost ini-
țiată de Institutul de Istorie a Partidului de
pe lîngă C.C. al P.M.R., cu prilejul împli-
nirii a 50 de ani de la răscoala de pe acest
vas.
La întîlnire au participat numeroși oa-
meni ai muncii, scriitori, militari, activiști
de partid și ai organizațiilor obștești, re-
prezentanți ai presei.
Intîlnirea a fost deschisă de tov. Constan-
tin Agiu, președintele Federației Naționale
a foștilor deținuți și internați politici anti-
fasciști, care a subliniat că răscoaila mari-
narilor de pe „Potemkin" constituie un eve-
niment remarcabil din istoria luptelor mase-
lor muncitoare din Rusia țaristă în timpul
revoluției burghezo-democratice din anii
1905—1907.
Cei prezenți au păstrat un moment de re-
culegere în memoria eroilor căzuți cu pri-
lejul răscoalei de pe crucișătorul „Potem-
kin".
A luat apoi cuvîntul tov. Ștefan Cruceru,
secretar al Comitetului orășenesc București
al Partidului
vorbit despre :
marinarilor de
Vorbitorul .a
Muncitoresc Romîn, care a
„50 de ani de la răscoala
pe crucișătorul „Potemkin".
amintit desfășurarea răscoa-
lei de pe crucișătorul „Potemkin", eveni-
ment care a dovedit lumii întregi putrezi-
ciunea regimului țarist și faptul că ideile
revoluționare pătrunseseră adine în flotă și
armată, reazimul cel mai puternic al țaris-
mului.
A avut loc apoi solemnitatea decorării
celor 34 marinari de pe „Potemkin" ca „Or-
dinul Muncii" sau „Medalia Muncii" și me-
dalia „Eliberarea de sub jugul fascist".
Printr-un decret al Prezidiului Marii Adu-
nări Naționale, marinarilor de pe „Potem-
kin” care trăiesc în țara noastră le-au fost
acordate de asemenea pensii viagere.
(Agerpres)
Pe urmele scrisorilor nepublicate
Un cititor ne-a semnalat că. președin;
tele sfatului popular al comunei Stoeșești
— raionul Murgeni, împreună cu alti
funcționari ai sfatului au încălcat Hotă-
rîrea partidului și guvernului din 16 au-
gust 1951, luînd măsuri abuzive și neso-
cotind sarcinile ce le revin în vederea a-
sigurării cazării cadrelor didactice
bune condiții.
In urma sezisării sfatului popular
în
regiunii Bîrlad am fost înștiințați că s-au
luat măsuri împotriva vinovatilor. Preșe-
dintele sfatului popular comunal Stoesesti
a fost scos din muncă, iar celorlalți sala-
riati li s-au aplicat sancțiunile cuvenite.
Tineretul întregii lumi
■A-

Deputății in ajutorul școlii
Sărbătoarea poporului polonez
Ca organe ale pu-
terii de stat demo-
crat-populare, sfatu-
rile populare atrag
organizat masele
muncitoare, .prin co-
misiile permanente de
Prof, I. Pîrvulescu
președintele comisiei permanente a de-
putaților din învățămint din Capitală
deputați. la condu-
luat o serie de mă-
suri concrete pentru
a asigura cuprinde-
rea în clasele LIV a
tuturor copiilor de
vîrstă școlară. Ea a
cerea directă si democratică a treburilor
statului, stabilind o legătură vie, trainică
și creatoare cu aceste mase.
Comisia permanentă a deputatilor din
învătămînt a Capitalei, ca organ de stu-
diu și sezisare a sfatului popular, se stră-
duiește să sprijine în mod efectiv realiza-
rea directivelor partidului și guvernului
nostru cu privire la învătămînt, precum
și a hotărîrilor Comitetului executiv al
sfatului popular al Capitalei în ceea ce
privește bunul mers al muncii școlilor.
Prin activitatea ei, Comisia permanentă
contribuie la rezolvarea problemelor le-
gate de întărirea bazei didactico-mate-
riale a șcfolilor, de lichidarea analfabetis-
mului, de cuprinderea tuturor capiilor de
vîrstă școlară în clasele I-IV, de îndepli-
nirea planului de școlarizare în celelalte
clase. De asemenea, comisia se preocupai
îndeaproape de problemele educației co-
muniste a elevilor, de întărirea legăturii
între școală și familie în vederea obținerii
unor rezultate mai bune în munca instruc-
tiv-educativă și în scopul asigurării con-
dițiilor materiale necesare bunei funcțio-
nări a școlilor.
In activitatea sa, comisia .a fost, că-
lăuzită de bogata experiență a comisiilor
permanente ale sovietelor locale din
U.R.S.S.
Pe baza unor planuri de muncă trimes-
triale, coordonate cu acelea ale secției de
învătămînt a Capitalei, comisia i-a gru-
pat pe deputați în subcomisii, potrivit
problemelor principale de care se ocupă,
și a stabilit în același timp reiatii de co-
laborare cu comisiile permanente de învă-
acordat fonduri pentru înlesnirea cazării
în casele de copii a unor copii neșcolari-
zați. De asemenea, a organizat brigăzi pe
întreaga Capitală, alcătuite din deputati,
reprezentanti .ai comitetelor de stradă și
directori de școli din circumscripțiile unde
se găsesc copii încă neșcolar.izați. Aceste
brigăzi își desfășoară activitatea în mij-
locul părinților, convingindu-i să-și . tri-
mită copiii la școală. In urma acestei ac-
țiuni .au fost școlarizați pînă la data de
1 mai a.c. 98 Ia sută din capiii rămași în
afara școlii anterior acestei date.
Comisia a organizat de asemenea bri-
găzi speciale care s-au preocupat de pro-
blema lichidării neștiintei de carteL antre-
nînd în această acțiune — pe lîngă depu-
tati — organe sanitare, membre ale comi-
siilor de femei și lucrători din sectorul
prevederilor sodiale, cum a fost brigada
care a funcționat în raionul N. Bălcescu.
Pentru realizarea
misia permanentă
sarcinilor sale co-
și-a asigurat o pu-
ternică bază de masă, atrăgind și organi-
zînd prin forme variate un larg activ de
oca 500 de tovarăși: deputati, părinți, în-
vățători, profesori, comitete de stradă, ce-
tățeni voluntari etc.
Pentru a cuprinde și îndruma mai înde-
aproape părinții ce activează în sprijinul
școlii, comisia noastră și-a lărgit activul
prin formarea pe Capitală a unor subco-
misii ale comitetelor de părinți din care
fac parte 25 de delegati ai părinților, re-
prezentanti ai celor opt raioane ale orașu-
lui. Din inițiativa comisiei noastre,
s-au finut în luna mai conferințe pe
raioane ale comitetelor de părinți. La
aceste conferințe au participat peste 1200
de reprezentanti ai părinților. Cu prilejul
tămint raionale și cu celelalte comisii j ■	.•	• .	,
permanente ale sfatului popular al CapP acestor conferințe au fost alese opt corn
talei. Astfel, comisia noastră, colaborează
cu comisia permanentă de sănătate a sfa-
tului popular orășenesc (în vederea trierii
juste a analfabetilor bolnavi și a organi-
zării serviciului medical în școli). S-au
stabilit legături și cu comisia permanentă
de gospodărie comunală a S.P.C. în pro-
blema personalului mamipulant al I.T.B.
pentru respectarea regulilor de circulație.
Nu mai puțin 'importantă . este legătura
comisiei noastre cu comisiile de comert-
finanțe și cultură, în vederea îndrumării
salariatilor din săli de teatru, cinemato;
grafe, magazine etc. spre o mai atentă
supraveghere a tineretului.
Pentru calificarea deputatilor care fac
parte din comisie și pentru orientarea lor
în problemele de învătămînt s-a organizat
în cadrul ședințelor noastre un instructaj,
sub formă de referate în care s-au anali-
zat probleme importante cu privire la
munca insructiv-educativă din școală.
Astfel de referate au tinut în fata comi-
siei și a activului nostru tovarășii C. Pe-
tricu, directorul secției de învătămînt a
S.P.C., Gh. Ciolac, director adjunct al
acestei secții, precum și inspectorii Maria
Săvutescu, A. Slavian etc. Interesante au
fost și coreferatele susținute de tovarășii
deputati C. Oană, A. Ilie, Alex. Botezatu,
V. Strugaru, Elisabcta Naum, precum și
cele ținute de tovarășii Eugen Cumpătă,
președintele comisiei permanente din ra-
ionul T. Vladimiresdu și C. Dăceanu, pre-
ședintele comitetului de părinți de la
școala medie nr. 10 de fete din Capitală.
Problemele ridicate în aceste referate au
prilejuit discuții folositoare, la care au
participat numeroși tovarăși.
Comisia noastră a luat o serie de mă-
suri menite să contribuie la buna rezol-
vare .a unor probleme școlare. Astfel, în
urma unei analize temeinice a situației
privitoare la îndeplinirea legii obligativi-
tății învățămîntului elementar, comisia a
tete raionale de părinți. Acestea au sar-
cina de a sprijini funcționarea în condiții
bune a taberelor de curte precum și acți-
unile în vederea deschiderii noului an șco-
lar. Acum comitetele se îngrijesc de repa-
rarea localurilor de școli și a mobilierului
prin mijloace locale, de aprovizionarea in-
ternatelor cu combustibil și alimente, de
procurarea din timp a manualelor și re-
chizitelor școlare, de complectarca uti'a-
jului școlar necesar.
Cu sprijinul comitetului de părinți al
Capitalei s-au asigurat toate materialele
de construcții și mai ales cele necesare
instalațiilor sanitare pentru școlile din
raionul Gheorghiu-Dej. Au fost puse la
dispoziție autocamioane pentru transpor-
tul materialelor de construcții pentru șco-
lile din raioanele Tudor Vladimirescu, 1
Mai și N. Bălcescu. Au fost terminate
prin posibilități locale peste 65 la sută din
reparații la școlile din raioanele Stalin,
23 August etc. Comitetele de părinți raio-
nale au contribuit la efectuarea unei mari
părți din aceste lucrări si au acordat spri-
jin material unor școli din comunele sub-
ordonate, cum e școala din comuna Ghi-
na, raionul T. Vladimirescu, sau școala
elementară nr. 5 mixtă din comuna Că-
telu, raionul 23 August.
In munca sa comisia permanentă a gă-
sit înțelegerea cuvenită si un ajutor în-
semnat din partea comitetului executiv al
S.P.C. care ne îndrumă și ne sprijină
îndeaproape activitatea. $i comisia noas-
tră, la rîndul ei, a făcut numeroase pro-
puneri comitetului executiv al sfatului
popular al Capitalei.
Comisia permanentă a deputatilor din
învătămînt a orașului București se va
strădui și mai departe să răspundă sar-
cinilor pe care cetătenij Capitalei le cer
realizate cu pricepere și devotament.
se pregătește
învățătorii școlilor
sătești desfășoară în
această perioadă o
muncă intensă pen-
tru sprijinirea cam-
paniei de recoltare,
treieriș și colectare
a cerealelor. In ace-
lași timp ei trebuie
să acorde atentie în-
In ziua de 22 iulie 1955 se împlinesc unsprezece ani de la eliberarea
națională și socială a poporului polonez. Pentru a unsprezecea oară po-
porul polonez va sărbători aniversarea tradițională a zilei istorice care
înseamnă începutul unei vieți noi în Polonia Populară.
Ziua de 22 iulie a devenit pentru întregul popor polonez o zi de inare
bucurie: ziua trecerii m revistă a tuturor forțelor și realizărilor sale, ziua
sentimentelor de prietenie fierbinte și de recunoștință față de popoarele sovie-
tice frățești și de eroica Armată Sovietică, eliberatoarea poporului polonez de
sub întunecata ocupație hitleristă, ziua simțămintelor de prietenie fierbinte
față de toate țările de democrație populară și față de toate forțele progresiste
ale lumii, care luptă pentru pace Și democrație.
Acum unsprezece ani poporul polonez a început o nouă pagină a istoriei
sale. Imensa maioritate a oamenilor muncii de la orașe și sate, luînd pentru
prima dată puterea în mîini, a pornit să înfăptuiască o sarcină grea dar atît
de înaltă: refacerea patriei distruse de cel de al doilea război mondial și de
ocupația hitleristă, transformarea ei într-o țară industrlal-agricolă fruntașă,
într-o țară de oameni fericiți și sănătoși, într-o țară a bunei stări și a unei
culturi înalte.
Literatura pentru tineret și copii în R. P. Polonă
După război, înbr-o perioadă grea de
luptă cu greutățile economice si de înlă-
turare a distrugerilor cauzate de război,
literatura polonă pentru copii si tineret
și-a început viata cu reeditări,
literatură cuprindea înainte de
clasicii polonezi și unii scriitori
oada dintre cele două războaie,
această literatură nu putea să
Această
toate pe
din peri-
D asigur,
satisfacă
me de actualitate cu privire fa disciplina
școlară, la colegialitate-
Despre problemele contemporane tra-
tează printre altele și cărțile despre
școală și anume; „Elevii clasei a 3-a"
de H. Ogorzewska și „Căutătorii de co-
mori" de w. Zukrowski. O realizare re-
pe deplin masele largi de noi cititori —
copii și tineret.
Anii 1947—1949 aduc .primele lucrări
de după război. Dacă ne referim la li-
teratura pentru copii, poezia se dezvoltă
relativ, cel mai repede, căci pe lîngă ver-
surile perfecte ale clasicilor. . ca
Jachovicz, Konopnicka, Slowacki, Mickie-
wioz șau Staff, apar creațiile lui Tu-
wim, Brcniewski, marea contribuție a lui
Brzechwa, Porazinska, Januszewska,
K'rzemieniecka, Grodzienska. Szelburg-Za-
rembina etc.
Printre cele mai importante opere sînt
creațiile poetice din 'perioada contempo-
rană : poeziile lui Tuwim, ca „Locomo-
tiva", „Elefantul Trabalski", sau „Ver-
suri pentru copii", care cuceresc pe micii
cititori prin simplitatea, humorul, senină-
tatea precum și prin limba lor frumoasă,
clară și la nivelul lor de înțelegere.
De asemenea apar creațiile lui Brze-
chwa, din care ceile mai reușite — >,Depe-
șa", „Poetul Brzechwa către copii"—dețin
Jocul de frunte în poezia poloneză pentru
copii. Poezia lui Krzemieniecka și Grod-
zienska, sau a lui Szelbutg-Zarembina,
tratează probleme cu tematică contempo-
rană.
Planurile editoriale pe anul 1955 cu-
prind o serie de noi opere din domeniul
poeziei.
Proza pentru copii nu s-a dezvoltat în
același ritm cu poezia. Locul de frunte
îl ocupă aici lumea fanta'stică cu
conținut de basm si fabulă. Există în
acest domeniu o serie întreagă de lucrări
bune, ca de pildă : „Povești și legende",
„Basmele diferitelor popoare", „Basme din
lumea întreagă" și „Basmele popoarelor
din Uniunea Sovietică" de W. Markovska
și A. Milska. Urmează apoi lucrarea
„Basmele populare polone" de J. Pora-
zinska, care se bazează pe motive popu-
lare, originale, precum și „Povestiri", în
care autoarea dezvoltă motive literare
proprii, sprijinindu-se pe elemente popu-
lare. Aceste creatii senine și pline de op-
timism au un profund sens moral-
educativ. De asemenea, trebuie să amin-
tim aici cărticica scrisă întir-o 'lim-
bă admirabilă cu .titlul „Sîuiiba Mări-
oarei",
„Fabule
versuri,
ca hui
neze". .,
de Eva Szelburg-Zarembina,
si bastoane năzdrăvane" în
de aceeași autoare, cărtici-
Januszewska „Povești polo-
.Soarecele de sub mătură" de Kow-
nacka. cuprinzind fabule pe tema pro-
verbelor populare și, în sifîrșit, „Istoria
păpușii B albiși a “ și „Amintirile unei figu-
rine de plastilină" de Kownacka. In acea-
stă ultimă lucrare, autoarea ridică proble-

lativ
proză
de (
bogată prezintă literatura în
i pentru tineret, făcînd abstracție
numeroasele reeditări .ale ope-
relor clasicilor polonezi ca Boleslaw Prus,
Henryk Sienkiewicz. Ignacy Kraszewski,
Maria Konopnicka, Eliza Orzeszkowa și
Uminski, sau ale autorilor din perioada
dintre cele două războaie, Ca W. Wasi-
liewski, Halina Gorska, Helena Bogus-
zewska și Jănusz Korczak.
In domeniul tematicii contemporane,
s-a editat o serie de cărți bune. Trebuie să
menționăm înainte de toate o carte repre-
zentativă a lui J. Newerly: „Arhipelagul
oamenilor reoîștigati", care tratează pro-
blema copiilor abandonati. Cărțile „Stra-
da Karolkowska" și „Elevii clasei a 3-a“
au ca temă școala și problema educației.
Aceeași tematică o tratează și cartea
„Detașamentul" de J. Broniewska, a că-
rei acțiune se desfășoară într-o tabără, de
pionieri. Tinerii află despre realitățile
vieții altor popoare din cărțile „Expedi-
ția te Artek", „Casa copilăriei reciștigate"
(despre Copiii coreeni în Polonia) de M.
Brandys, „Răzbunarea tribului Kabuna-
uri“ de Bobinska. „Drumul care duce
prin foc" de Wanda Zolkiewska (despre
războiul din Spania).
Tematica tratînd evenimente istorice a-
propiate de vremurile noastre este tratata
în povestirile : „To.mek cel roșcat", în două
volume, de Dlugoszewski. „Băiatul din
stepele Salsk" de Newerlv.
„Krystek din Varșovia" de
precum și
Broniewska.
O secție specială si bine reprezentată
în literatura pentru
cărțile care tratează
geografice.
Un loc deosebit îl
tineret
o formează
probleme științifico-
au în literatura pen-
tru tineret traducerile din limbi străine.
Modesta cifră de 15 traduceri în anul
1945 a crescut în anul 1950 la 174, fată
de cele 146 opere originale poloneze. A*
ceastă realizare este reprezentata prin
numeroase traduceri din literatura sovie-
tică si în deosebi „Timur si băieții săi"
de Gaidar, „O pînză în depărtare" de
Kataev. „Poemul pedagogic" de Maka-
rcnko, „Tînăra Gardă" de Fadeev și po-
vestirile lui Gorbatov. Traducerile din
alte limbi care trebuie menționate
sânt „Basmele lui Andersen", „Pincc-
chio" de Collodi, „Tăciunele cel su-
părat" de Sekora, „Cleștele pentru spart
nuci" de Hoffmann. operele lui Twain, o
serie de opere reeditate ale Iui Jules Ver-
ne, Klpling, Molnar, Ch. Dickens, Defoe,
Curwood. London, Cooper. Dumas. Con-
rad, Grey Owle, Gauthier etc.
Planurile editoriale pentru anul 1955
prevăd o creștere simțitoare a numărului
de traduceri.
Recoltarea și păstrarea nutrețurilor
austriece (jos.
tece din R.P. Polonă (jos, stînga); un ansamblu al tinerelor
dreapta).
Tinerii din întreaga lume pregătesc pentru I estivalul Mondial al Tine-
retului și Studenților de la Varșovia cele mai frumoase cîntece și dansuri din
țările lor.
In clișee: un dans popular pregătit de tinerii sovietici (sus); un dans
al tinerilor maghiari (dreapta); unul din cele mai populare ansambluri de cîn-


drumării țăranilor muncitori în ceea
privește executarea celorlalte lucrări
mod compact (înde-
sat); acoperirea silo-
zului cu un strat de
materiale care, să
împiedice pătrunde-
rea aerului în ma;i
de nutret (un strnt
de frunze proaspete,
paie sau stuf, peste
care se pune păm ut
a-
gricole. Astfel, este necesar să le arate
foloasele ce decung din recoltarea si păs-
trarea corespunzătoare a nutrețurilor.
Cel mai important nutret în timpul ier-
nii este fînul. De aceea trebuie luate de
pe acum măsurile potrivite pentru recol-
tarea rațională a acestuia și pentru păs-
trarea sa în condiții bune.
Fînul se obține în mod obișnuit printr-o
uscare naturală a plantelor din finețe,
cu ajutorul vuitului și al soarelui, astfel
îneît masa vegetală poate fi păstrată un
timp îndelungat fără să se altereze. Re-
coltarea finului se face în mod obișnuit
cu coasa sau cu cositoarea. Cositul fîne-
telor trebuie pornit la începutul perioa-
dei de înflorire a marii mase de vegeta-
ție și terminat pînă la sfîrșitul acestei
perioade. Fînul recoltat mai tîrziu este
tare, conține mai multă celuloză, se di-
geră mai greu și este mai puțin comesti-
bil de cît cel recoltat la timp.
Uscarea finului trebuie să se facă în
așa fel, îneît fînul obținut să fie de cu-
loare verde, să aibă o aromă plăcută, să
nu conțină praf sau mucegai, să aibă
pierderi minime de frunzulițe și. alte
părfi fine ale plantei. Fînul uscat în con-
diții bune, păstrîndu-și culoarea verde,
constituie pentru animale, în timpul ier-
nii, un izvor de provitamină A. De ase-
menea, fînul uscat la soare conține și vi-
tamină D. Aceste vitamine sînt foarte
necesare animalelor șl indispensabile
pentru tineretul animal.
In funcție de calitatea ierbii și de con-
dițiile timpului, uscarea se face în mod
diferit — în benzi, în purcoaie, în că-
pițe, pe capre, sau se combină diferite
metode. Cele mai bune rezultate se ob-
țin atunci cînd uscarea se face în purcoaie
și căpițe, iar în regiunile ploioase
pe timp ploios) pe capre.
După useare, fînul trebuie așezat
aer liber în clăi, șire, sau depozitat
(sau
în
sub
șoproane. Pentru a se evita alterarea fi-
nului la baza clăii, aceasta se așează ne
cîteva bîrne de lemn dispuse ca un gră-
tar.
Avînd în vedere importanta vitaminei
A (vitamina creșterii) pentru tineretul a-
nimal și pentru animalele de reproducție,
este necesar să se pregătească in gospo-
dării „fînul bogat în vitamine". Acesta
se pregătește din plante leguminoase sau
din amestec de leguminoase cu graminee.
Parcelele rezervate pentru producerea a-
cestui fîn trebuie să fie bine îngrășate,
pentru a asigura o recoltă bogată și un
conținut bogat al ierbii în vitamine, al-
bumine și substanțe minerale. Iarba se
cosește înainte de înflorire sau la începu-
tul. ei. Pentru păstrarea carotinei (a pro-
vitaminei A) în fîn este necesar ca us-
carea să se facă repede, ferind iarba de
bătaia directă a razelor solare și păstrînd
toate frunzele. In regiunile cu umiditate
excesivă uscarea se va face pe cuiere,
capre etc-
Fînul astfel pregătit se păstrează în
încăperi închise și uscate și este destinat
în primul rînd pentru vitei, purcei, miei,
mînji și pentru femele de reproducție.
Un alt nutret important în hrana ani-
malelor este nutrețul murat. Murarea se
folosește pentru conservarea nutrețurilor
bogate în apă sau care se usucă greu..
Pentru însilozare (miirare) se poate
folosi fie recolta culturilor speciale, fie
diferite furaje verzi. Dintre culturile spe-
ciale sînt potrivite porumbul furajer,
floarea-soareltii și sorgul, iar dintre cele-
lalte nutrețuri se pot însiloza • Iarba de
luncă, iarba de Sudan, mazărea furaje-
ră, seradela, meiul, varza, ranița, stuful,
diferite buruieni, frunzele rădăcinoaselor,
borhotul, tescovina de struguri etc.
Cea mai importantă plantă pentru în-
silozare este porumbul furajer, întrucît
are o masă vegetativă mare, se așează
bine și compact în siloz, iar conținutul
său bogat în zahăr favorizează dezvolta-
rea fermentației lactice acide în masa
însilozată.
Timpul cel mal potrivit pentru recolta-
rea porumbului furajer este perioada
cînd acesta este în pîrgă, adică atunci
cînd boabele din știuleti devin tari, însă
mai pot fi tăiate cu unghia. In această
perioadă se obține o masă mare de mi-
t-eț de recoltat, cu un conținut bogat în
substanțe nutritive și avînd calitățile op-
time pentru însilozare. Recoltarea porum-
bului furajer se face prin cosire.
Insilozarea porumbului furajer cuprin-
de următoarele lucrări: tocarea porumbu-
lui furajer în bucăți de 1—3 cm; așe-
zarea masei tocate în groapa de siloz în
și un strat de argilă grasă bine udată).
Sorgul trebuie recoltat pentru îns'loza-
re clnd sămînta începe să se întărească,
iar tulpinile secretă suc puțin cînd sînt
răsucite. Gînd sorgul este recoltat verde
dă un nutret murat foarte acru.
Floarea soarelui se recoltează penUu
siloz cînd ‘A—1/3 din plante sînt înflo
rife.
Leguminoasele se însilozează în ames
tec cu graminee. Insilozarea leguminoase-
lor este ușurată prin adăugarea
mici cantități de melasă (0,5—1%).
unei
Frunzele de rădăcinoase pot da miri
cantități de nutret. Frunzele se așează in
siloz foarte compact, de aceea nu mai
este necesar să fie tocate. La însilozarea
frunzelor de sfeclă este necesar să se a-
dauge 5—10% furaje uscate- (pleavă, pa e
tocate) pentru a absorbi o parte din su-
cul secretat de frunze.
Rădăcinoasele și tuberculii au o mare
importantă în alimentația animale'or, în-
trucît dau pe unitatea de suprafață mai
multe substanțe nutritive decît alte plante
furajere si sînt consumate cu plăcere de
animale. Rădăcinoasele sînt deosebit de
valoroase pentru vacile de lapte.
Recoltarea rădăcinoaselor și tuberculi-
lor se face în perioada cu umiditate in-
tensă din toamnă, întrucît atunci se ob-
ține recolta maximă.
Ing. M. V. STANCIULESCU
Rectoratul Institutului pedagogic de
limba rusă „Maxim Gorki" anunță că
pe data de 1 august, ora 8 dimineața,
încep cursurile de pregătire în vederea
examenului de admitere. Candidatilor
veniti din provincie li se asigură ca-
zarea și hrană contra cost. Cursurile
au loc In localul Institutului din str.
Pitar Moș nr. 13. Informații suplimen-
tare la secretariatul Institutului, tele-
fon 1.44.70.
u-
Redacția și administrația: București, str. Spiru Haret nr. 12. Telefon 4.2400; 4.52.31. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin" București, Piața Sctnteil