EiîăHoteca Ceni^bi 7 Proletari din toate țările, uniți-vă I Sorii in^îaminîului Organ al Ministerului învățămîntului șl al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invătămint ANUL VII Nr. 327 4 PAGINI, 25 BANI ÎL Vineri 15 iulie 1955 Contribuția activă la succesul campaniei de recoltare, treieriș și colectare — o însemnată datorie patriotică a învățătorilor Să valorificăm cu pricepere experiența Înaintată a cadrelor didactice Datorită condițiilor din ce în ce mai bune create în școlile patriei prin grifa continuă a partidului si guvernului nos- tru, majoritatea învățătorilor și profeso- rilor, a dirigintilor si directorilor de școli înregistrează cu fiecare sfîrșit de an șco- lar noi succese în munca de instruire și educare a tinerelor generatii. Crește con- tinuu numărul pedagogilor care, con- știenti de sarcinile ce le revin in lupta pentru culturalizarea maselor, reușesc să înarmeze elevii cu cunoștințe și deprin- deri temeinice. Numărul mare de note bune si foarte bune obținute de elevii școlilor noastre în acest an școlar este rezultatul direct al experienței pozitive acumulate de Către pedagogi în diferitele sectoare ale mun- cii didactice. A crescut simțitor în acest an număirul învățătorilor și al profeso- rilor care manifestă un deosebit simt de răspundere fată de conținutul lec- t’ilor, fată de metodele de predare folosite. Numeroasele discuții ce au avut loc în ca- drul consiliilor pedagogice, al cercurilor și comisiilor metodice au oglindit in- teresul crescînd al cadrelor didactice pentru realizarea unor lecții cu un con- ținut științific cît mai bogat, pentru folo- sirea acelor metode care asigură însușirea conștientă și temeinică a materiei de că- tre elevi. De exemplu, coltul pedagogic al școlii medii mixte nr. 1 din Cîmpina a or- ganizat lecții deschise urmate de discu- ții cu privire la metodele și procedeele ce trebuie folosite în predarea literaturii, la înlăturarea formalismului în predarea Umbii ruse. Ia formarea concepției mate- *rialist-dialectice a elevilor cu ajutorul lec- țiilor de matematică, de fizică, de știinte naturale și de geografie. Creșterea calității muncii din scoală a fost determinată în mare măsură si de in- teresul mereu crescînd manifestat de sec- țiile de învătămint regionale si raionale, de‘cabinetele pedagogice si de organele sindicale pentru popularizarea metodelor înaintate din școli. Schimbul de experien- ță organizat de unele secții de învătă- mînt. de exemplu cel organizat de secția de învătămint a regiunii Pitești, cu pri- vire la activitatea pe parcela experimen- tală. schimbul de experiență organizat de unele c-ibinete pedagogice reg'onaie — cum sînt cele de oe lingă secțiile de invă- tăniînt ale regiunilor Craiova. Ploești. Ti- mișoara. Stalin — în probleme legate di- rect de ridicarea nivelului pedagogic al lecțiilor, al activității educative, au stîr- nit în masa cadrelor didactice un viu in- teres pentru îmbunătățirea calității pro- priei lor munci. S-a îmbogățit mult în acest an expe- riența cadrelor didactice în ceea ce pri- vește organizarea si desfășurarea activi- tății practice în laboratorul școlii, la col- turile naturii vii, pe parcela experimen- tală și ia unele scoli chiar în ateliere. Te- renurile de experiență ale multor școli, de exemplu al școlii de 7 ani din comuna Titu-Tirg, raionul Răcari, al școlii de 7 ani din comuna Se'.imbăr. raionul Si- biu etc.. au devenit exemple de muncă or- ganizată și științifică nu numai pentru părinții elevilor și țăranii muncitori din comună, ci chiar pentru țărănimea mun- citoare din întregul raion. S-a îmbunătățit în mod considerabil colaliorarea pedagogi- lor cu organizațiile de tineret în ceea ce privește educarea elevilor în spiritul pa- triotismului socialist și al internaționalis- mului proletar, în spiritul prieteniei între popoare și al luptei hotărite pentru apă- rarea păcii, în spiritul unei atitudini Juste fată de muncă, fată de învățătură. Valorificarea experienței liogate dobîn- dite de multe din școlile patriei noastre este deosebit de necesară. Ea constituie o condiție foarte importantă pentru extin- derea metodelor bune de muncă, menite să împingă școala noastră intr-un ritm mai viu înainte, spre progres. Dezvoltarea necontenită a economiei și culturii din tara noastră pe drumul socialismului im- pun scolii o înlăturare mai rapidă a lip- surilor, o îmbunătățire substanțială a muncii fiecărui pedagog în parte. Pentru aceasta, este nevoie ca experiența pozi- tivă a cadrelor didactice, a colectivelor pedagogice să fie bine cunoscută și apre- ciată din punct de vedere științific, pen- tru a se putea trece la generalizarea și popularizarea ci. la transformarea ei in- tr-un bun al fiecărei scoli. Avem adum în fată experiența unui în- treg an școlar. Pe lîngă vastul material a! școlilor — planuri generale de muncă, planuri calendaristice, caiete de planuri de lecții si caiete de însemnări, procese- verbale ale consiliilor pedagogice, dări de seamă de sfîrșit de an — putem folosi lu- crările scrise ale elevilor, aparatele con- struite de ei în timpul anului școlar, re- zultatele muncit lor pe parcelele experi- mentale. Cunoașterea si valorificarea a- c’astui material trebuie să se reflecte in primul rînd în conținutul dărilor' de sea- mă si referatelor ce se vor prezenta la consfătuirile raionale. în conținutul exoo- zi*iilor ce se vor organiza cu acest pri'et,. :n măsuri'e ce se vor lua în fiecare regiune si raion în parte pentru îmbunătățirea, muncii în viitorul an școlar. In ședințele dn analiză ff rezultatelor anului școlar în- cheiat ce vor avea loc la raioane și re- giuni în cursul lunii iulie și la minister în cursul lunii august trebuie să se scoa- tă pe larg la iveală sucese.e dobîndite de pedagogii fruntași. In aprecierea experienței pozitive tre- buie să se aibă continuu m vedere rezul- tatele concrete la care s-a ajuns pe baza acestei experionte, deoarece rezultalele obținute de elevi la învățătură și la dis- ciplină reflectă în cea mai mane măsură calitatea științifică, pedagogică a activi- tății instructiv-educative desfășurate in școală. Căile 3e cunoaștere și de valorificare a experienței pozitive sînt multiple- Mai întîi este necesară o valorificare a pro- priei experiențe de către fiecare pedagog în parte. Fiecare învățător sau profesor îsi are caietele lui de planuri, pe marginea cărora a făcut observatii în legătură cu munca de predare, are un caiet de însem- nări în care sînt notate succesele și in- succesele sade în munca instructiv-educa- tivă. are caiete de observatii asupra ele- vilor. A-ti valorifica experiența înseamnă a prelucra cu seriozitate acest mater:al, a reflecta asupra muncii proprii, a vedea ce este bun în această muncă si merită dezvoltat mai departe si ce este rău și trebuie înlăturat pe baza folosirii unor metode mai bune. Un roi însemnat îi privință directorului trebuie să studieze tentă la lecții, la la lecțiile deschise, la revine în această școlii. Directorul caietele de asis- lucrările pradt'ce, orele educative, ’a sedmtele cercurilor si comisiilor metodice, la examenele de sfîrsit de an. Din păcate, unii directori, de școli nu s-au preocupat să cunoască îndeaproape calitatea muncii cadrelor pe care le conduc, progresele pe care le fac acestea. Caietele lor de asis- tente nu au valoare, ele reflectînd o mun- că cu totul formală. De exemplu, caietul de asistente al directoarei școlii de 7 am nr. 4 de fete din Constanta nu poate con- stitui un izvor de informare asupra ex- perienței pedagogice din școală, deoarece nu cuprinde observatii cu privire la con- ținutul lecțiilor sau la calitatea metode- lor de predare, ci doar1 unele însemnări superficiale. In viitorul an școlar aceste lipsuri trebuie lichidate cu toată hotăriren, fiindcă existenta lor împiedică atît îndru- marea și controlul intern al muncii in- structiv-educative. cit și cunoașterea și răspîndirea experienței înaintate. Sarcini deosebit de însemnate în valo- rificarea experienței pozitive a școlilor re- vin organelor de învătămint si sindicale, cabinetelor pedagogice, institutelor de perfecționare a cadrelor didactice. Insti- tutului de cercetări pedagogice. Acestea au Ia îndemînă căi numeroase și variate de studiere a muncii instructiv-educative. pe care trebuie să le folosească mai larg și cu mai multă pricepere dec’t pmă acum, valorificînd tot ce este înaintat în activi- tatea școlilor. Folosind experiența cîștigată pînă a- cum în organizarea consfătuirilor raio- nale, organele de învătămint si sindicale trebuie să ia din timp măsuri bine gîn- dite în legătură cu cercetarea și valorifi- carea experienței dobîndite în acest an școlar de către învățătorii și profesorii ai căror elevi au dovedit o pregătire temei- nică și o bună disciplină. In cadrul dis- cuțiilor pe secții se va dezvolta referatul „Metodele și procedeele folosite de cadre- le didactice la obiectul respectiv și re- zultatele obținute în direcția îmbunătăți- rii cunoștințelor și a educației elevilor". La secțiile de fizică, chimie, științele na- turale, matematică și desen se vor dis- cuta pe larg metodele de înarmare a ele- vilor cu priceperea și deprinderea de a aplica în practică cunoștințele teoretice, se vor efectua lucrări practice și demon- stratii de către specialiști fruntași. Or- ganele de învătămint și sindicale au da- toria de a orienta atît colectivele care al- cătuiesc referatele, cit și masa largă a ca- drelor didactice să arate cît mai concret, în cadrul lucrărilor ce se vor desfășura la consfătuiri, conținutul experienței poziti- ve dobîndite. metodele și măsurile pe baza cărora au obținut rezultatele bune. La institutele interregionale de perfec- ționare a cadrelor didactice s-au strîns a- cum, în timpul verii, numeroși pedagog'. Organizînd cu ei discuții colective pe diferite teme, comunicări și demonstratii practice, institutele vor putea culege un vast material de informare, vor putea a- duce o largă contribuție la valorif’carea experienței poz'tive din școlile noastre. Pentru ca în viitorul an școlar munca pedagogică să atingă trepte si mai înalte. este necesar ca. paralel popularizare si extindere zitive dobîndite în acest teze în mod organizat si cu acțiunea de a experienței po- an. să se cerce- in nuiui activitatea creatoare lor si profesorilor fruntași, gogică trebuie să răspundă tot timpul a- a învătători- Presa peda- în mai mare măsură numeroaselor scrisori ale munci- torilor din învătămint care cer o mai largă poniilar'zare a experienței pozitive. Valorificînd si ponularizînd cu price- pere $1 in mod organizat succesele muncii pedagogice, creăm condi'ii favorabile cu- ceririi unor noi succese în munca de in- struire și educare a tinerelor generații în spirit comunist. Cu pionierii Io strînsul spicelor Zeci de pionieri, elevi și utemiști din co- muna Armășești, raionul Urziceni, au ieșit la cîmo pentru a da și ei o mînă de ajutor la cîștigarea bătăliei pentru strîngerea la timp a recoltei. Lanurile pline de grîu unduiesc în bă- taia lină a vîntului. In mijlocul cîmpului scăldat în soare pășesc cu atenție, aplecîm du-se mereu pentru a culege spicele, grupuri, grupuri de copii. Printre ei o fetită cam de vreo 12—13 ani Este pioniera Ioana Dinu, sna din fruntașele la învățătură ale școlii de 7 ani din satul Rădulești, comuna Ar- mășești. A terminat cu succes clasa a V-a și acum, în timpul vacantei, se arată a fi tot atît de harnică, de sîrguincioasă ca și fn timpul anului. Pionierii și utemiștii școlii din Rădulești au dat un ajutor serios și la pregătirea și amenajarea celor patru arii din cuprinsul satului, dintre care una e patronată de către organizația de tineret. Copiii și tinerii au lucrat pentru fiecare arie lozinci, ga- zete de arie, au participat la pregătirea bi- bliotecilor volante, a panourilor etc. Ei au fost ajutati și de consătenii lor, elevi la diferite școli medii din alte localități, care acum, în vacantă, s-au întors Elevii au pregătit și o brigadă care zenta duminicile, la sfîrșitul zilei de scurte programe artistice. în sat. va pre- muncă, Pedagogii învață La institutele de perfecționare a cadre- lor didactice se desfășoară etapa cu frecvență a cursului de perfecționare de un an. Participanții la curs —■ învă- țători, profesori, directori de școli — își însușesc aici cunoștințe bogate in dome- niul pedagogiei și al specialității lor, pentru a-și putea îndeplini In viitor mai bine nobilele sarcini ale muncit instructiv- educative. La Ministerul învățămîntului au sosit în ultimele zile telegrame în care colective întregi de pedagogi își ex- primă bucuria pe care o simt datorită faptului că li s-a dat prilejul să-și per- fecționeze pregătirea pedagogică și de specialitate. învățătorii și profesorii din Regiunea Autonomă Maghiară scriu in telegrama lor: „întruniți cu ocazia des- chiderii primului curs de perfecționare in cadrul sistemului de stat, ne exprimăm dragostea și recunoștința față de Parti- dul Muncitoresc Romîn și guvernul nos- tru. care ne-au creat posibilitatea de a ne ridica, în condiții optime, nivelul făcut împreună clasarea greșelilor, au întocmit un referat care a fost pre- zentat în ședința consiliului. Pe baza referatului și a discuțiilor purtate în ședință au fos‘. stabilite o serie de mă- suri concrete pentru îmbunătățirea mun- cii. Examenele de sfîrșit de an au oglin- dit din plin eficacitatea acestei metode. In cadrul activității practice, cursanții au cercetat documentele școlare ale unor școli din Capitală, au urmărit felul în r ideologic, politic și profesional. Pătrunși de spirit de răspundere Si conștiente de sarcinile ce ne revin in munca de educare a tinerei generatii in spirit comunist, ne luăm angajamentul de a munci cu rtvnă tn folosul ridicării ni- velului cultural in patria noastră, de a munci și lupta fără preget pentru dezvol- tarea învățămîntului. Vom lupia cu hotă- rîre pentru construirea socialismului în, patria noastră, pentru apărarea păcii în lumea întreagă". Participanții la cursul de perfecționare de la Institutul interregional din Cluj — învățători și profesori din Regiunea Auto- nomă Maghiară, din regiunile Arad, Baia Mare, Cluj, Oradea și Stalin — spun in telegrama lor: „Ne exprimăm recunoș- tința pentru posibilitățile care ni s-au pus la îndemînă in vederea desăvtrșirii noastre ca pedagogi și ca activiști pe tărini obștesc. Ne luăm angajamentul că vom depune toate eforturile pentru a ne însuși noile cuceriri ale științei și pedagogiei, că vom căuta să învățăm cît mai mult din expe- riența școlii sovietice și a cadrelor noas- tre fruntașe, în vederea educării unui ti- neret capabil să desăvlrșească măreața care au fost îndeplinite legea învățămîn- tutui general obligatoriu in clasele I—IV și planul de școlarizare in clasele V—VII, au aflat cum au contribuit comitetele de părinți la asigurarea învățămîntului ge- neral obligatoriu, la întărirea bazei ma- teriale a școlilor, la munca de alfabeti- zare. Una dintre sarcinile principale ale di- rectorilor este îndrumarea și controlarea activității ce se desfășoară în școală pen- tru înarmarea elevilor cu cunoștințe și deprinderi practice cu privire la munca agricolă. In cadrul cursului de perfecțio- nare directorii vor studia temele „Dezvol- tarea creatoare a darvinismului de către știința sovietică" și „Aplicarea metodelor agrotehnice înaintate în țara noastră", după care vor vizita cele mai bune par- cele experimentale din școlile Capitalei. Activitate rodnica la lecții și laminarii a Munca în cadrul etapei cu frecvență cursului de perfecționare a cadrelor didactice organizat de Institutul in- I I I t f I operă d.e construire a socialismului țara noastră". La secția pentru directori în a In cadrul secției pentru directori cursului de perfecționare din Bucu- rești studiază 233 de directori ai școlilor de 7 ani din orașul și din regiu- nea București, din regiunile Pitești, Plo- ești, Constanta și Galați. La unul dintre seminarii tovarășul Ghcorghe loniță, directorul școlii de 7 ani din comuna Răcari, a arătat cum își desfășoară munca de 'îndrumare. El a povestit că tn urma asistentelor repetate la lecții a constatat că elevii cla- sei a V-a se exprimă cu greutate atît în scris cît și oral, că nu au cunoștințe te- meinice de ortografie și de gramatică. Pentru a descoperi adevăratele cauze care au dus la această stare de lucruri el și-a propus să^ urmărească îndeaproape cum se desfășoară lecțiile de citit-scris. Tovarășa Elena Popescu, directoarea șco- lii de băieți nr. 80 din Capitală, a arătat cum și-a desfășurat munca de îndrumare metodică a învățătorilor și profesorilor. Cu mult interes au ascultat cursantii cele arătate de tovarășul Adain Căliman, directorul școlii de băieți nr. 175 din București, cu privire la lupta pentru înlă- turarea greșelilor in exprimarea scrisă și orală a elevilor. In acest scop el a orga- nizat, împreună cu o învățătoare meio- distă și cu profesoara de limba romînă, o serie de lucrări de control. După ce au terregional de perfecționare din Timișoara se desfășoară intr-un ritm susținut. Secțiile de invătămint din raioanele Al- maș. regiunea Timișoara, Filiași și No- vaci, regiunea Craiova ele. s-au preocupat îndeaproape de mobilizarea cadrelor di- dactice la acest curs, obținind astfel o prezență de Iulian. Alte secții de învăță- m'nt însă, cum sînt cele din regiunile Arad și Hunedoara, au arătat mai puțină atenție acestei probleme, ceea ce a deter- minat prezentarea la curs a unui număr mai mic de cadre didactice. Colectivul Institutului interregional din Timișoara a luat din vreme o serie de măsuri menite să asigure cursanților con- diții bune de munca. Astfel, biblioteca institutului, cit si biblioteca sindicală re- gională au fost îmbogățite in această pe- rioadă cu noi materiale, necesare studiu- lui individual al cursanților. Programul cursului a fost planificat pe zile și pe ore, pe întreaga etapă, stabi- lindu-se temele lecțiilor, seminariilor și activităților practice. De asemenea, s-au programat consultatii și diferite activități culturale. Institutul a trimis din timp ca- binetelor pedagogice regionale un regula- ment privitor la activitatea lectorilor în etapa cu frecvență a cursului. Lecțiile se desfășoară la un nivel ridi- cat, trezind interesul cursanților. Ele sini ilustrate cu exemple concrete din munca învățătorilor, a profesorilor și a directo- rilor de școli. Cursantii au arătat un viu interes, de exemplu, pentru lecția de pe- dagogie „Dezvoltarea glndirii și vorbirii în procesul de invătămint", ținută de tov. profesor N. Aposlolescu, pentru lecția de matematică „Bazele aritmeticii", ținută de tov. profesor Andreescu etc. Seminarii'le care au avut loc pînă acum au scos în evidență faptul că învățătorii și profesorii știu să împletească cunoștin- țele teoretice cu practica. La seminarul cu tema „Educația ideologică-politică a ele- vilor", de exemplu, cursantii au discutat o serie de probleme interesante legate de această temă, ridicate de activitatea lor în școală. De multă vreme oamenii muncii din patria noastră s au obișnuit să vadă în învățători nu numai educatori ai tinerei generatii, ci și participanti de frunte 'a viata obștească, oameni care, cu fapta și cuvîntul lor înflăcărat, contribuie la făurirea vieții noi. In toate colturile tării, în cele mai îndiepărtate cătune. In orice așezămînt de cultură. învățătorul este ascultat, sifatul si pilda lui smt urmate cu drag, munca lui este prețuită la justa ei valoare. Sarcinile pe care partidul și guvernul le pun în fața . întregului, popor în etapa actuală pentru a asigura strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei cer cadrelor didactice o deosebită intensificare a ac ivității lor obștești, folosirea din phn a influentei lor în rîndurile țărănimii muncitoare, în vederea mobilizării acesteia în lupta pentru o recoltă îmbelșugată. ■ Datorită muncii pline de abnegație duse de întregul nostru .popor, recolta din acest an are perspective deosebit de frumoase. Condițiile climaterice din ultimele luni însă, vîntul și ploile care au culcat cerealele pe suprafața însem- nate pun sarcini speciale în fata tuturor oamenilor muncii, cerînd oa. alături de întrebuințarea Ia maximum a mijloacelor mecanizate, să fie antrenate toate forțele pentru a se folosi orice mijloc ce poate contribui la asigurarea unei .recoltări ra- pide și fără pierderi. In cele mai multe regiuni ale țării, organele de înivățămîtit și sindicale, conducerile școlilor și cadrele didactice au luat măsuri din timp, pentru a con- tribui la succesul acestei munci. Comitetul regional Galați al Sindicatului mun- citorilor din învătămint, de pildă, a elaborat un plan amănunțit de~ sprijinire a campaniei agricole de vară, coordonîndu-1 cy acțiunile secției de. învătămint. Si în regiunea Suceava secția de invătămint și comitetul sindical s-au preocupat de această problemă, planificînd astfel concediile cadrelor didactice. îneît să se asigure existenta in școli. în permanentă, a unui număr suficient de cadre didac- tice care să desfășoare munca obștească. La Iași, comitetul sindic al regional a analizat temeime munca dusă de comitetele raionale în sprijinul campaniei agri- cole, criticînd cu hotărire lipsurile unora din ele. de exemplualecomitetuiui raio- nal Huși, care n-a trimis nici o brigadă artistică în unitățile agricole socialiste din raion. O muncă frumoasă desfășoară în aceas'ă etapă cadrele didactice din regi- unea Craiova. Numai în raionul Strehaia, de pildă. în ultima perioadă cadrele didactice au tinut aproape 100 de conferințe la căminele culturale și în cercurile agrotehnice din gospodăriile agricole de stat si colective. Experiența muncii obștești a cadrelor noastre didactice ne arată că această muncă este încununată de succes atunci cînd nu se mărginește la îndrumări ge- nerale. ci este bazată pe cunoașterea temeinică a problemelor specifice din comuna unde ea se desfășoară, precum și a conținutului concret al metodelor înaintate de muncă agricolă. De aceea, învățătorii au datoria să studieze temei- nic directivele partidului și guvernului, recomandările agrotehnice si condițiile locale, pentru a-și putea desfășura cu succes activitatea. In cadrul muncii de lămurire duse în rîndurile țăranilor muncitori, învățătorii și profesorii' trebuie să insiste asupra faptului că. tinînd seama de rodnicia pămîntuluj țări noastre, totul depinde de felul cum sînt îngrijire culturile și cum se’ face recoltarea lor- Ei trebuie să dea exemple de țărani muncitori — cum sînt muiti în toate satele tării — care chiar în anii cu condiții climaterice grele, cu. secetă sau ploi prea multe, izbutesc să strîngă, recolte frumoase. întreaga muncă politică din aceste săptămîni trebuie să tindă spre crearea unei atmosfere generale de mobilizare a tuturor forțelor pentru succesul campa; niei de recoltare, astfel ca să nu se n'ardă nici o oră bună de lucru. In acest scop se pot folosi cele mai variate metode : organizarea de mici brigăzi artistice care să dea spectacole pe arii sau la căminele culturale, duminica seara, la sfirșitu) lucrului: desfășurarea unei intense agitatii Vizuale și scrise .- gazete cetăteneș’i, afișe, lozinci, lectura ziarelor la arii etc.; expunerea unor scurte conferințe la arii, pe teme interne si Internationale si multe altele. Paralel cu munca politică de masă, organele învățămîntului si cadrele d dactice trebuie să ducă o largă muncă organizatorică de antrenare a tineretului pentru participarea efectivă la lucrările de recoltare, pentru sprijinirea activă a muncii in gospodăriile de stat, ca si pentru ajutorarea colectiviștilor si a țărani- lor muncitori cu gospodărie individuală. Este necesar să se creeze condițiile ne; cesare în vederea desfășurării acestei munci, în care studentii și elevii. în frunte cu utemiștii si pionierii, să-și aducă aportul, dună puterile fiecăruia. Un rol însemnat în această perioadă trebuie să-l aibă și exemplul muncii pe loturile individuale ale cadrelor didactice, ca și pe terenurile experimentale ale școlilor, combătîndu-se cu hotărîre practicile neiuste. ca cea de la școala din Udești. regiunea Suceava, unde terenul școlii nu es'e lucrat decît In timpul anu- lui școlar, vara fiind lăsat în paragină. Succesul campaniei de seceriș, dezmiriștit. treieriș si colectări va fi hotărît în mare măsură de felul cum se va desfășura acțiunea de antrenare a oamenilor muncii de pe ogoare în întrecerea socialistă si patriotică. Cadrele didactice au un rol de seamă si în această acțiune. Desfășurînd toate mijloacele de agitație, învățătorii si profesorii au datoria să lupte pentru mobilizarea fiecărui țăran muncitor în vederea strîngerii întregii recolte la timp si fără pierderi. Roadele muncii pline de abnegație a cadrelor didactice, a elevilor și studen- '. tiîor nu vor tntîrzia să se arate. Fiecare tonă de cereale culeasă pentru nîinea poporului muncitor va purta în ea și o parte din munca lor. Fiecare oră de muncă în sprijinul recoltării va însemna o contribuție în plus la lupta întregului ) popor pentru o viată îmbelșugată. I Tinerii profesori încep munca didactică și obștească u. Peste 2000 de pio- nieri și ălevt din re- giunea Craiova, care au încheiat cu succes anul școlar, își vor petrece vacanta în cele opt tabere ame- najate în cuprinsul regiunii. Trenurile au și în- ceput să-i ducă spre tabere. In zilele ple- cării, peroanele gării sînt pline de pionieri și elevi In clișeu: elevi și eleve ai școlilor medii din orașul Craiova salută călduros, îna- inte de plecare, pe cei care i-au condus pînă la gară. An de an, marele detașament al oa- menilor școlii din patria noastră este întărit de noile promoții de cadre di- dactice care părăsesc băncile inșii.uții- lor de învățămint, începîndu-și nobila lor muncă de educatori ai tineretului, de luminători ai maselor. Partidul șl guvernul țării înconjoară cu o grijă părintească pe tinerii absolvenți, dind o însemnătate deosebită activității lor pedagogice și obștești. Răspunzînd prețuirii ce li se acordă, absolvenții instituțiilor noastre de învățămint se încadrează cu dragoste de muncă în slujba patriei, în slujba poporului muncitor. Acțiunea de încadrare în școli a ti- nerilor absolvenți ai instituțiilor de învățămint superior care pregătesc ca- dre didactice, constituie o preocupare deosebită -pentru Ministerul Invăță- mintului. Anul acesta, lucrările de repartizare, la care a participat tov. acad, prof.' Hie Murgulescu, ministrul Invățămîntuiui, s-au desfășurat Intr-o atmosferă însuflețită. La consfătuirea pe care au avut-o în aula Facultății de științe juridice, tinerii absolvenți au primit cu însuflețire cu- vintele rostite de acad. prof. Hie Mur- gulescu, ministrul învățămîntului, care Ie-a arătat frumoasele perspective ce li se deschid odată cu intrarea lor în rîndurile oamenilor școlii, în munca de instruire și educare a tinerei gene- rații, muncă pe care fiecare din ei are posibilitatea s-o ducă in specialitatea sa, precum și in activitatea obș- tească. Cu aceeași căldură au in- timpinat viitorii profesorii și vor- be’e de îndemn ale reprezentanților C C al U.T M., ai Universității „C. I. Parhon" șt ai cadrelor didactice din al- te instituții de invătămint superior. Prezcntindu-se în fața comisiilor de repartizare, tinerii absolvenți și-au ma- nifestat cu hotărîre dorința de a merge să lucreze în mediul rural, în centrele mici pentru a duce acolo cuvîntul par- tidului, pentru a lupta în vederea în- floririi satelor patriei. ...In fața comisiei de științe naturale vine la rînd un tinăr înalt, cu fața ar- să de soare. — Ai consultat listele posturilor va- cante, tovarășe ? — îl întreabă preșe- dintele comisiei. Ți-at ales școala ? — Mi-am ales-o de mult — răspun- de zimbind tînărul. Numai să nu fie ocupat postul de altcineva... E la Răz- vadul de Jos, în regiunea Ploești. Postul se dovedește liber — și tînă- rul Troian Focșăneanu, absolvent al Facultății de științe naturate-geografie, este repartizat îndată la școala cerută de el. De altfel, pentru tov. Focșănea- nu locul unde va lucra n-a constituit vreodată o ..problemă" „Sînt de la țară —• spune el — și-mi place munca la țară!" Problema care l-a frămintat tot timpul a fost aceea de a-și însuși cît mai temeinic materia, de a deveni un om de nădejde, cu o pregătire cit mai temeinică îndeosebi, s-a pregătit cu drag pentru munca pe lotul experi- mental al școlii. Asemenea lui sînt mulți tineri, care vor să dea patriei lor cît mai mult. Ei doresc să valorifice din plin cunoștin- țele pe care le-au căpătat în anii de studiu. Acesta nu e un lucru intlmplă- lor. Absolvenții noi. educați în mod just de cadrele didactice, s-nu debara- sat. in cea mai mare parte, de mentali- tatea mic-burgheză care exista in tre- cut tn rîndurile intelectualilor. Ei con- sideră plecarea la locul de muncă drept o datorie patriotică de prim rang. De pildă Ghiță Florea, absolvent al Facul- tății de filologie, a cerut de la bun în- ceput să lucreze în învățămint în orice colț al țării, în domeniul specialității lui. El consideră că a da țării cadre noi, bine pregătite, a educa și forma conștiința cetățenească a generațiilor tinere este sarcina cea mai nobilă a unui profesor. — Am venit la Facultate — spune el — avînd convingerea că, fiind pro- fesor indiferent unde, am posibilitatea să particip din plin la construirea so- cialismului în patria mea. îmi dau seama de cinstea ce o are un absolvent de a fi profesor la țară, de a lupta pen- tru ridicarea culturală a poporului. Nimic nu poate fi mai presus decît sa- tisfacția morală de a lucra în specia- litatea pentru care te-ai pregătit, de a participa in mod activ la opera de con- struire a socialismului. Aceeași atitudine plină de hotărire o au și tovarășii Petre Stoican, absol- vent al Facultății de pedagogie, secția romină-istorie, distins cu diploma de merit, care a cerut să fie repartizat in. comuna Lupeni, regiunea Hunedoara ; I.i.dia Gavrilescu, absolventă a Facul- tății de filologie din Iași, care a cerut să lucreze la școala de 7 ani din co- muna Holboca, regiunea lași și mulți alții. La repartizarea absolvenților se poate vedea limpede cum înțeleg tine- rii să răspundă sarcinilor puse de partidul si guvernul nostru în fața ca- drelor didactice care lucrează în mediul rural. Acești tineri sînt conștlenți de faptul că. prin munca lor, pot lua par- te activă la ridicarea nivelului cultu- ral al țărănimii muncitoare acum, cind dezvoltării și transformării socialiste a agriculturii i se dă atila însemnătate. Unii dintre absolvenți sînt fii șt fii- ce de învățători sau au mai lucrat ei înșiși în învățămint- Printre aceștia se află și Gerda Bretz, fiică de învățător din regiunea Stalin, ea însăși învăță- toare. — Am venit la Facultate — spune ea — să mă calific, să-mi complect ez pregătirea pe care o am ca învățătoare Vreau să mă întorc să lucrez în satul nostru, alături de tatăl meu. ir Majoritatea covirșitoare a absolven- ților au manifestat aceeași dorință fier- binte de a merge și lupta pentru lumi- narea țărănimii muncitoare, condam- nind cu hotărîre atitudinile negative ale celor puțini care n-au înțeies însemnă- tatea misiunii ce li se încredințează. Au reieșit limpede cu acest prilej lip- surile în munca educativă ale unor ins- tituții de învățămint superior, care n-au știut, în cursul anilor de studii să le formeze tuturor studenților acea atitudine sănătoasă care s-a ma- nifestat la cei mai mulți dintre ei. Primindu-și repartizarea cu încrede- re în forțele lor și in ajutorul ce-l vor primi în viitoarea lor muncă, tinerii absolvenți își încordează forțele pentru îndeplinirea cu cinste a nobilei misiuni ce li s-a încredințat. In fața organelor de invătămint și sarcina de cinste cuvine pe tinerii conjura cu griiă sindlcale stă acum de a primi cum si pedagogi, de a-< in- și dragoste, de a le crea toate condițiile materiale care să le asigure succesul în nobila muncă ce și-au ales. Pag. 2-a GAZETA ÎNVĂȚĂMINTULUI __ - - " ; rjfivni Tineretul se îndreaptă spre producție i 3 % | Familia constructorilor de mașini-| ? unelte din Tbilisi a fost complectată 8 . anul trecut cu oameni tineri, absol- g | venti ai școlii medii. Intr-un timp ' - foarte scurt, fiecare din ei și-a înșu- 8 8 șit o profesiune. Frezorul Nodar Be-1 | rodze, strungarul Koba Vaceișvîli și ? j alfi tineri au cîștigat, prin atitudinea 8 1 lor plină de rîvnă fată de muncă, res- g $ pectul colectivului uzinei constructoare ' * de mașini-unelte „Kirov1'. 8 Alte zeci de tineri și tinere cu di- j plome de maturitate au intrat în alte | | întreprinderi ale orașului Tbilisi. Ale-2 3 xandr Zurabov a absolvit școala me- g i | die cu medalia de argint. In prezent | | el muncește la uzina constructoare de 3 3 mașini-unelte „Ordjonikidze", sub în- j | drumarea renumitului frezor Levan | | Gokadze. El iși depășește cu mult 8 3 norma. întreprinderile din capitala Gruziei $ | se pregătesc pentru primirea unui nou 8 8 contingent de tineri absolventi ai șco- g o Iilor medii. | O excursie în colhoz — Povestiti-ne despre colhozul unde este președinte Makar Anisimovici Pos- mitnli. Erou al Muncit Socialiste, depu- tat al Sovietului Suprem al U-R.S.S. — ii roagă de multe ori pe profesorii elevii școlilor din Odessa. Pentru a răspunde cit mai deplin rugămintea elevilor. 35 de profesori biologie de la școlile din Odessa au lor la de or- ganizat de curînd o excursie in vestitul colhoz „Budionii" din raionul Berezovca, regiunea Odessa. în fruntea căruia stă de 31 de ani M. A. Posmitnii. In prealabil, pedagogii au studiat Isto- ria colhozului. Ei au aflat că acest colhoz a fost organizat la începutul colectivi- zării, în anul 1924. In decursul cincina- lelor colhozul s-a întărit foarte mult. In prezent el reunește 293 de gospodării și posedă 3429 hectare de pămînt roditor. Ogoarele colhozului sini înconjurate de zone forestiere de protecție. Colhozul „Budionii" obține recolte bo- gate de culturi agricole, dezvoltă crește- rea animalelor de înaltă productivitate. Veniturile colhozului sînt folosite în primul rînd pentru lărgirea gospodăriei obștești. In decursul ultimilor 7 ani, în colhoz s-au construit o casă a culturii, o școală, p casă pentru specialiști, o mare centrată electrică. 17. clădiri mari pentru nevoile creșterii animalelor. Multi colhoz- nici au primit ajutor pentru construcția de locuințe. Colhozul are o moară, o fa- brică de ulei, un punct de prelucrare a laptelui, q cramă, o. fabrică de brînzeturi, un abator cu secții de mezeluri, fierării, ateliere de tîmnlărie și de lăcătușerie. Prelucrarea nutrețurilor și mulsul vacilor au fost mecanizate; s-au instalat adăpă- tori automate și o cale de transport sus- pendată. In timpul excursiei profesorii din Odes- sa s-au intilnit cu pedagogii școlii locale. Aceștia le-au povestit oaspeților despre participarea lor activă la treburile colho- zului. Excursia a decurs tntr-un mod foarte interesant. După ce s-au reîntors la Odes- sa. profesorii au vorbit în fata elevilor și a oamenilor muncii despre viata și mum ca colhozului „Budionii". Actiritatea tinerilor tehnicieni Printre pedagogii orașului Kiev a sttr- nit un mare interes expoziția regională a creai iei tehnice a copiilor. Cu o deosebită atentie a fost cercetat pavilionul consa- crat agriculturii. In centrul pavilionului agricol se află macheta gospodăriei tip a unei stațiuni de mașini și tractoare. Sînt arătate In mi- niatură atelierele de reparatii, clădirile de serviciu, cele mai noi mașini agricole. Acesta este rezultatul muncii migăloase a membrilor cercului „Mîini îndetriina- tice“ și ai cercului de modelare a mașini- lor agricole. La expoziție este prezentată o hartă electrificată a construcțiilor hidrocentra- lelor de la Kuibisev. Stalingrad și Ka- hovea. Obiecte foarte Interesante au confecțio- nat tinerii tehnicieni din școlile sătești. Elevul Boris Baranov, de la școala de 7 ani din Sozinovsk, raionul Sabolinsk, a confecționai un model al tractorului DT- 54: el însuși a participat la lucrările de cîmp, muncind întro brigadă de trac- toare. Elevul Anatoli Sadakov a confec- ționat un model de plug sistem „Maltev". In Regiune funcționează 220 de cercuri pentru tinerii mecanizatori ai agriculturii, la care participă 4456 de elevi. Multi din- tre membrii cercurilor au lucrat anul tre- cut pe ogoarele colhoznice. Elevul Anatoli Prismotrovd. din clasa a X-a a școlii me' dii din Kruglijsk. raionul Svecinsk. a condus o combină „S-4" și a strîns re- colta de cereale de pe o suprafață de 300 de hectare, Lucrînd ca ajutor de combi- ner, elevul Vasili Resetnicov, din clasa a VJIl-a raionul muncă. Pe un a școlii medii din Svarihinsk, Molotov, a cîștigat 240 zile- panou sini expuse celor mai buni conducători ai fotografiile cercurilor de elevi. Printre ele sînt fotografiile lui N. P. Vohmianin, A- I. Tarasova, A. L. Lobovnicova, mecanici la S.M.T. Ei i-au învățat pe multi elevi să conducă singuri combina autopropulsată și tractorul. Stațiunea regională a tinerilor tehni- cieni, condusă de G. G. Lobes, Iși întărește legăturile cu tinerii tehnicieni din școlile sătești. In multe școli din satele regiunii Kirov sînt afișate placate editate de sec- ția regională de învătămînt și de stațiu- nea tinerilor tehnicieni, in care se arată 1 experiența tinerilor naturaliști. 1 (Din „WeHebkata I Să devenim propagandiști ai metodelor înaintate (însemnările unui inspector) îmi amintesc cum, cu cîtiva ani în urmă, m-a interesat experiența profeso- rului F. Ravkovici, care preda istoria la școala de 7 ani din Berezovka. Tov. Rav- kovici nu avea un stagiu îndelungat în muncă, dar lucra în mod creator, se pre- gătea temeinic pentru lecții. El folosea cu pricepere materialul din programă în scopul educației ideologico-politice a ele- vilor. Astfel, studiind cu copiii capitolul cu privire la istoria antică și evul me- diu, el le arăta cauzele apariției religiei, dezvăluia în mod viu și priceput esența ei reacționară de clasă. întotdeauna asistam cu plăcere la lec- țiile acestui profesor. Și cu cît asistam la mai multe lecții, cu atît mai clar devenea pentru mine sistemul de muncă al aces- tui pedagog, cu atît înțelegeam mai bine cauzele succeselor sale. Pînă la urmă am strîns un material foarte bogat, care caracteriza din toate punctele de vedere munca unuia dintre cei mai buni profesori de istorie din ra- ion. Acest material m-a îmbogățit și pe mine. Dar esențialul era că materialul îmi aducea un serviciu de neprețuit cu pri- lejul inspectării altor profesori. Acum aveam un bun criteriu practic pentru a- precierea muncii lor. Mi-a devenit posibil să sugerez de îndată profesorilor cu mai puțină experiență cum să procedeze în- tr-un caz mai dificil, bizuindu-mă pe ex- periența tovarășului Ravkovici. Pe vremea aceea lucrurile nu stăteau tocmai bine cu parcelele școlare. Erau rare școlile unde puteai găsi o parcelă bine organizată. Atunci ne-a venit ideea să răspîndim în toate școlile experiența înaintată a muncii practice la biologie. Și iată-mă studiind organizarea muncii pe parcelele de experiență ale școlilor medii din Makovici și Glussk. Deoarece biologia nu era specialitatea mea, chiar de la primii pași am întîmpinat mari dificultăți. Vizi- tînd primăvara și vara parcela școlii me- dii din Glussk, admiram frumusețea pla- nificării răzoarelor, verdeața bogata a plantelor. Dar nu știam să văd principa- lul — esența vieții acestui „laborator verde”, valoarea didactică a experienței. Simțind aceasta am început să-l întreb amănunțit, despre toate, pe tov. Ilici, pro- fesorul de biologie și, fără să mă rușinez, am început să învăț de la acest pedagog cu experiență. Acasă studiam cu atenție metodicile de biologie, lucrările de agro- tehnică a culturilor de cîmp și de grădjnă. Cu vremea am putut mai ușor să înțeleg, să apreciez, să pun într-o ordine armo- nioasă materialul privitor la munca di- dactico-experimentală la^ biologie, desfă- șurată în cele mai bune țcoli. Experiența studiată prin această me- todă migăloasă 'am lămurit-o In ziarul Cim pu«Aiiva amabilitate și politețe mult refleMeze ă'simra’ acestor’oroble menii rflai în vîrstă. le cedează locul De Cu atît mai mulf nu foloseau aceste ex- Organizarea acestor discuții, reaminti- mult sa retiecteze asupra acestor Prooie- a<;ești copH trebuie ,#â. i.Hvătăm ce este . presii -acasă, in familie. rea permanentă a regulilor de donduită, de conduită civilizată înjșccalî. I Iutile publiee, în viata de toaW Colectivul școlii noastre a început me. Atenția rre-a fost atrasă mai ales de elevii din clasele a V-a. Veniti din diferite școli, ei se deosebeau de masa elevilor prin faptul că erau adesea obraznici, im- pertinenti. Aveai impresia că n-au auzit vreodată nici despre „Regulile pentru e- levi", nici despre ordinea ce trebuie res- pectată în școală. Elevii din aceste clase aveau nevoie de măsuri educative spe- ciale. De aci a apărut necesitatea muncii de educare a elevilor în spiritul noliteței, al amabilității, al deprinderilor' de pur- tare civilizată. Initiatoarea acestei munci a fost diri- ginta clasei a V-a. Nina Stepanovna Kicighina. Ea a organizat cîteva convor- biri cu elevii asupra acestor teme. Cu cîteva zile înainte de prima convor- bire, ea a -dat elevilor următoarea temă : — Cititi cu atentie și gînditi-vă bine asupra punctelor 13 și 14 din „Regulile pentru elevi". Pregătiti-vă șă povestiți despre voi și despre atitudinea voastră fată de cei mai mari, precum ș: fată de colegi, despre conduita colegilor voștri în școală și acasă. Dindu-și seama că elevii încă nu știu să critice lipsurile colegilor și lipsurile proprii, Nina Stepanovna i-a ajutat să se pregătească pentru convorbiri. Ea le-a re- comandat să citească fragmente din ro- manele „Tînăra Gardă" de A. Fadeev și „Vasioc Tcubaciov și tovarășii săi" de Oseeva, în care se descrie atitudinea celor tineri fată de cei în vîrsiă. Prima discuție' a început cu Un scurt cuvînt de introducere rostit de profesoară. Apoi, după unele ezitări, au început să vorbeasdă și copiii. Punctul 13 din „Regu- lile pentru elevi", în care se arată că fie; care elev este dator să fie politicos cu cei în vîrstă. să se poarte modest în școală, pe stradă șl în localurile publice, a atras în mod deosebit atenția -lor. Copiii au re- cunoscut că nu toti elevii din clasa lor respectă această cerință, i-au numit pe cei care nu se poartă bine. ș:-au reamin tit unele cazuri de atitudine grosolană fată de personalul de îngrijire, fată de co- legi'. Au dat ca exemplu elevi buni și po- Hticoți, «are întotdeauna îi salută pe oa-- raional. In articole au fost expuse cele ■ mar huite iprotteiîWd'e organizare a crărilor de experiență, care au început căm metoda încercată, cînd fiecare peda- să fie repede toiitate, d^ alte^cpli. In- pTe* gog învață - / * x 8 x « X X X X k y Examenele din sesiunea august 1955 la școlile de cultură generală și școlile pedagogice Ministerul învățămîntului comunică : 1. — Examenele elevilor amînați (co- rijenti, amînați medical etc.) de la șco- lile de cultură generală de zi și serale și școlile pedagogice au loc între 15 și 20 august a.c., cu excepția următoarelor categorii de elevi care se vor prezenta la aceste examene între 1—3 august: elevii din clasa a 7-a, curs de zi, elevii din anii 1—4 de la cursurile fără frecvență ale școlilor pedagogice și elevii clasei a 10-a (de la școlile de zi și serale), care au avut note anuale sub „3“ la 1—2 obiecte, indiferent dacă aceste obiecte sînt sau nu sînt prevăzute la examenul pentru diploma de maturitate. 2. — Examenele fără frecvență la șco- lile de cultură generală și la școlile pe- dagogice au loc între 1 —12 august a.c. 3. — Examenul pentru diploma de ma- turitate pentru elevii amînați și cei care dau examene fără frecvență are loc între 4—11 august. Elevii de la cursurile fără frecvență se prezintă la obiectele ce nu sînt pre- văzute la examenul pentru diploma de maturitate Intre 1—3 august. 4. — Examenul de stat pentru candi- dații înscriși la cursurile fără frecvență ale școlilor pedagogice are loc între 13—22 august. Printre lucrările plastice pregătite de pictorii din tara noastră pentru Festi- valul de la Varșovia sint multe opere inspirate din viața școlii. In clișeu : lucrarea grafică „Stan Mi- hai, elev C.F.R.“ de Dan Hatmanu. Redacția și administrația: București, str. Spiru Haret nr. 12. Telefon 4.24.00; 4.52.31. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteil ,1. V. Stalin" București. Piața Scînteti, t