Proletari din toate țările, uniți-vă! 1 n acest număr Biblioteca Centrală Regională Hunedoara-Deva nieîii Mlnmmîului Organ al Ministerului Invățămi ntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt ANUL VII Nr. 326 4 PAGINI, 25 BANI Vineri 8 iulie 1955 • DIN experiența ȘCOLII SOVIETICE. — V. G. Proțenko: Munca de educația comunistă a elevilor. — 1. Grișaghta: ■agricolă ca mijlor ....... ._________________ „ Colhozurile si școlile — A. Anucencov: Cercul „Mîtai îndem ta atice" tabără. în • VIAȚA DE PARTID IN INSTITUȚIILE DE INVAȚAMLNT. — Sem taa- riUe recapitulative ale cadrelor didactice (pas. 3) • M. Tudor: Ghid iped'ăigCigul își iubește profesia ipag. 3) • DISCUȚII. — Lucia Balente : Roiul colectivului pedagogic ta crearea co- lectivului de elevi _ (Pag 3) • Consfătuirea „Gaeetei in.vătămtatului“ cu cititorii din orașul R'mnicu- Vîlcea asupra probleme'or muncii metodice (pag. 3) • Prof. univ. L. Chiosa: O soluție practică pentru denlățurarea muncii laborator (pag. • Ing. Irina Teodoru- îngrijirea culturilor (pag. • P. Virgil: Jn zi’e'.e minunate are vacantei de vară (pag. • Congresul Mondial al Mamelor (pag. ta 4) 4) 4) 4) (pa.2 2) ^Să desfășurăm educativă in In^p să se înfăptuiască planurile mi- nunate a.e vacantei. Multi dmtre elevii noștri au și trăit primele ei bucurii : emo- țiile pline de farmec ale pregătirilor pen- tru plecare, apo;. ale drumu.ui străbătut prin meleaguri pitorești spre localitâlue de la munte sau de la mare, la care au visat multe zile în preajma plecării. Pentru ca elevii noștri să se odiuneas- că. să-ș’ întărească tortele fizice, statui democrat-popu.ar nu a precupeți nmuc. Toți copi.i, fără excepție, vor putea par- ticipa la activitățile variate, plăcute, ale taberelor centrale. reg:onaie sau de curie. Ei vor face excursii, vor viziona filme, vor participa la competiții sportive, vor organiza serbări, vor c ti cărți. Cercurile „prietenilor cârtii" si-au sporit mult nu- ^^lărul membrilor. Alii de elevi citesc cu ^■teres Eteratura recomandată la con- ^^iirsul „lubȚi cartea". In regiunea Iași s-au deschis la începutul lunii iulie 6 ta- bere în cele mai pitorești locaPtăti. In taberele din raioanele Negrești si Co- dăești au plecat 300 de copii. Alti șco- lari din regiunea Iași au plecat în tabe- rele de la mare. Pentru ca munca educativă în tabere si colonii să se desfășoare just, au fost alese cu multă grijă cadrele de educatori care vor conduce activ'ta tea școlarilor și care îi vor însoți în excursii. In învăță- mîntul nostru sînt multi asemenea pedagogi capabili, cu experiență și cu dragoste pentru copii. La succesele pe care le-au obținut în anul trecut ei tre- buie să adauge acum altele noi, si mai mar'. In vacantă educatorul are posibilitatea să se apropie de școlar în condiții deose- bite de ce.e din timpul cursurilor, să-l vadă cum se manifesta în tot fe.ul de împrejurări si dec' să-l cunoască mai bine. Deosebit de limpede vede acum pedagogul dacă elevii se comportă just fată de colectiv și fată de fiecare coleg in parte, dacă au deprinderea de a se descurca singuri sau așteaptă total de-a gata, de la alti', dacă sînt veseli și înda- toritori sau morocănoși și dornici ,.să fie lăsati în pace". Fără îndoială însă că pedagogul nu are dreptul să se limiteze numai la simpla cunoaștere a trăsăturTor elevilor, ci trebuie să folosească toate pri. tejurtle pe care le creează viata in tabără pentru a-t educă pe copi!. pentru a le dezvolta înclinațiile pozitive și a înlătura pe cele nejuste. Viata în colectiv, pe care o trăiesc ele- vii în tabere si excursii, efectuarea servi- ciului prm rotatie și alte activități pe care le fac în timpul verii îi ajută să-și însușească deprinderi practtae noi și să-și consolideze pe cele vechi, să devină har- nici și independenti. Acestea sînt trăsă- turi de bază în educația comunistă. In tabără vin și copii timizi, retrași. Dacă viata de colectiv este condusă cu pricepere, ei pot deveni nu după mult timp pr'etenoși, independenti, cu iniția- tivă. Tabăra, mai mult chiar decît viata din școală, ușurează pedagogului drumul pentru dezvoltarea spiritului tovărășesc, a prieteniei între capiu Pedagogul poate să apropie pe copiii care au aceleași preo- cupări, de pildă pe cei care și-au mani- festat dortata să culeagă plante pentru ierbar, să construiască un dar pentru școală etc. Colaborînd în această acțiune care îi interesează deopotrivă. cODiii se vor împrieteni. Pedagogul poate găsi multe și variate căi pentru a înfăptui această apropiere între copii. Plimbările și excursiile din vacantă dau prilej elevilor să vadă elanul munci1 crea, toare în uzine, pe șantierele de construc- ții, pe ogoare. Educatorii trebuie să or- ganizeze astfel vizitarea acestor locuri da muncă îneît prm aceasta să contribuie la îmbogățirea cunoștințelor elevilor și la întărirea dragostei lor pentru mun- că. a respectului și a admirației pentru oamenii munciu La aceasta contribui; mult și activitățile de folos obștesc pe care le pot îndeplini copiii în timpul verii; munca practică pe parcelele expe- rimentale ale școlilor, ajutorul dat țără- nimii muncitoare Ia întreținerea culturi- lor, la culesul spicelor, la combaterea dăunătorilor. Pedagogul trebuie să le arate elevilor că, partîcipînd la astfel de acțiuni, ei sînt de folos patriei, ajută prin aoeasta la îmbunătățirea vieții oa- menilor munci:. Antrenîndu-i în acțiunea de strîngere a plantelor medicinale, a fierului vechi sau în alte acțiuni asemănătoare, educatorul are datoria de a-i aiuta pe elevi să tră- iască din plin înălfătoarea bucurie a muncii pentru binele întregului popor Vacanta este un bun nrilei de dezvol- tare a cunoștințelor elevilor, de întărire a educației lor multilaterale. Natura, pro- ^gluctia le apar acum mai interesante, mai ^Atrăgătoare decît le-au cunoscut la lecții, ^^edagogul trebuie să conducă cu pricepere observațiile elevilor în natura și în pro- ducție. astfel îneît ele să contribuie la consolidarea cunoștinte'or primite în școală și să le trezească dorința de a afla mai mult, de a învăța mai bine. Se știe că elevilor le place să ci'ească și să asculte cît mai multe vești despre ceea ce se întîmplă în tară și peste ho- tare; îndeosebi ei vor să afle cît mai A început etapa cu frecvență a cursului pentru perfecționarea cadrelor didactice La institutele interregionale de perfecțio- nare a cadrelor didactice a început, la 1 iu- lie, etapa cu frecventă a cursurilor de per- fecționare. La aceste cursuri iau parte în- vățători, profesori și directori de școli. La Iași, etapa cu frecvență s-a deschis în- tr-un cadru festiv, în aula Facultății de ști- ințe juridice. Cursurile de perfecționare, care se țin în amfiteatrele și sălile Universității kAl. I. Cuza“ și ale Institutului politehnic P? desfășoară cu regularitate, cursantii ma- nifestînd un deosebit interes pentru lecții și lucrări practice. o intensă muncă timpul verii multe lucruri despre copiii și tinerii din întreaga lume. De aceea din nici o tabără nu trebuie ,să lipsească publicațiile pen- tru copii și tineret. Este bine să se orga- nizeze chiar adunări pionierești la care să se înfățișeze intr-o formă cît mai intere- santă și mai atragatoare aspecte din viata copiilor și tineretului din întreaga lume, despre lupta acestuia pentru un viitor fericit, pentru pace. In vara aceasta are loc Festivalul Mondial al Tineretu- lui de la Varșovia, eveniment mare și în viata copiilor noștri. In întimpinarea Festivalului se pot organiza serbări, con- cursuri, carnavaluri și alte acțiuni ase- mănătoare care au o mare valoare peda- gogtaă, aducînd o contribuție 'foarte în- semnată la educarea patriotică și interna- țional istă a copiilor. Toate sarcinile pedagogilor legate de munca educativă din timpul verii cer din partea lor pricepere, dragoste pentru co- pii, griiă uermanentă pentru buna lor o- dihnă șl educație, sptrit de răspundere. Educatorul nu are numai sarcina de a or- ganiza activitatea conform unui plan bine întocmit, ci are îndatorirea de a participa la îndeplinirea acestui program zilnic, alături de copii. Pedagogii nu se pot con- sidera ta'vacantă cît timp desfășoară munca în tabără. Este condamnabilă, de pildă, o atitudine ca aceea pe care a ma- nifestat-o în vara trecută tovarășa Vale- ria Pinzaru, educatoare la tabăra da la Vasile Roa.ită, care părăsea ore întregi tabăra, lăsînd copri fără îndrumare și supraveghere. Educatorii trebuie să fie ne. contenit ta mijlocul copiilor, să-i îndrume și să-i supravegheze cu pricepere, să facă iot ce le stă în putință pentru ca v:ața în tabără să fie cil mai frumoasă ș: mai bogată în conținut. O problemă însemnată a muncii educa, tive de vară este realizarea discipline' copiilor. Deseori copiii tind să încalce cerințele programului. Ei vor de exemplu să stea la soare mai mult decît îi lasă educatorul, să prelungească un joc în dauna somnului etc. Educatorul trebuie să procedeze în așa fel incit fiecare copil în parte să înțeleagă de ce se impun anu- mite măsuri, de ce trebuie să le res- pecte. Dacă ajung să se convingă de im- portanta măsurilor, copiii sînt disciplinat: și le respectă mai mult decît dacă li se va impune aceasta. Tovarășul profesor Andrei Paron. care a condus în vara tre- cută tabăra de ia Poiana Stalin, a obținut o disciplină bună a elevilor arătindu-le de Ia început care este programul zilnic, ce le este permis și ce nu, explicîndu-le ce determină anumite interdicții și suprave- ghind atent respectarea cerințelor stabi- lite. Fără îndoială însă că, pentru a realiza o adevărată disciplină, nu sînt sufic;ente numai explicațiile de acest fel. Un rol ho- tăritor în această prvintă il are pricepe- rea pedagogului de a organiza astfel ac- tivitatea elevilor îneît ea să fie intere- santă, plăcută și variată. îneît toți copiii să dorească, să participe activ la rea. lizarea programului propus. La in-dis- cipiină duce de cele mai multe ori un program plicticos, pentru că în acest caz copiii simt nevoia să-și întocmească singuri un program pe care încearcă să-l realizeze fără voia educatorului. Dacă ac- tivitățile din cercuri vor fi plictisitoare, o- bositoare, este de așteptat ca elevii să ple- ce în plimbări, să organizeze jocuri în a- fara programului. Depinde deci de peda- gog ca munca să meargă bine. In aceleași împrejurări un pedagog bun găsește ne- sfîrșite prilejuri pentru tot felul de activi- tăți care stîrnesc interesul elevilor, iniția- tiva și pasiunea lor creatoare, în timp ce altu] nepriceput creează o atmosferă mo- notonă, din care copiii ar vrea să iasă cît mai curînd. In tabără își duc in același timp munca educat:vă mai multi pedagogi si in- structori de pionieri. Ei trebuie să for- meze un colectiv închegat, deși poate că pina acum nu s-au cunoscut și nu au lu- crat niciodată împreună. Colaborarea in- tre educatori este o condiție deosebit de însemnată pentru succesul muncii de vară în mijlocul copiilor. Sarcina de a realiza un bun colectiv de educatori depinde în primul rînd de director. El este acela care trebui? să impună în tabără, prin exemplul său personal, in primul rînd. o atmosferă de muncă serioasa, dusă cu spi- rit de răspundere, să aibă o atitudine justă, tovărășească fată de cei cu care lucrează. Un rol important în acest co- lectiv de educatori îl are și instructorul de pionieri. Fiecare pedagog trebuia să înțeleagă aceasta și să ajute instructori- lor să-și îndeplinească cît mai bme sarci- nile. Ei trebuie in primul rînd să facă din activul pionieresc centrul de inițiati- vă.în toate acțiunile. In vacantă școlarii trebuie să se bucure de jocuri, să cînte din toată inima, să se înveselească. Voioșia, buna dispoziț’e, cîntecele îi fac să fie optimiști, fac să crească dragostea lor de viată, de mun- că creatoare. Să dăm copiilor patriei noastre o asemenea vacantă, să facem ca, prin munca noastra, ei să înceapă un nou an școlar mai veseli și mai sănătoși de- cît înainte, mai optimiști, mai încrezători în puterile lor. In afara programului de studiu. Institutul interregional din Iași organizează pentru cuisanți o serie de vizite și excursii. Pînă acum a fost organizată vizitarea gradinei botanice a Universității, a Muzeului de isto- rie și arheologie, a Muzeului etnografic și a cîiorva din monumentele istorice locale. Pînă la șfîrșitul lunii vor fi vizitate Stațiu- nea de ameliorare a plantelor din Tîrgu Frumos, Muzeul de științe naturale etc. Se vor organiza de asemenea vizionări de spec- tacole. Viitorii agronomi au plecat la practică Multi dintre studenții Institutului agronomic, „N. Bălcescu" din București care au terminat examene- le anului universitar 1954- 1955 au și plecat în unită- țile socialiste ale agricul- turii pentru a-și însuși mai bine practica agricolă. Anul acesta, peste 1600 de siudenti ai Institutului agronomic „N. Bălcescu" vor face practică în gospo- dăriile agricole socialiste, în S.M.T,-uri, în stațiuni experimentale sau în spita- lele și dispensarele veteri- nare. Pînă acum au plecat la practică studentii anu- lui IV din facultățile de a- gricultură, de economie a- Pregătiri pentru noul an Secția de tnvătămînt a raionului Zeletin, regiunea Blrlad, folosind experiența anilor trecuti, a luat din timp măsurile necesare în vederea deschiderii noului an școlar în bune condiții Școlile din cuprinsul ra- ionului au fost aprovizio- nate încă înainte de termi- narea anului școlar cu 15.000 kg. var, bidinele și alte materiale necesare In sprijinul campaniei agricol Profesorii de științe na. turale din regiunea Craio- va desfășoară o muncă susținută în sprijinul cam- paniei agricole, contribuind la lupta împotriva dăună- torilor plantelor de cultu- grară. de mecanizare a a- griculturii și de horticultu- ra. In acest an ei fac prac- tică 7 luni, pentru a cuprin- de tot ciclul de lucrări din primăvară, din vară și din toamnă. In prima perioa- dă. între 28 martie și 14 mai, ei au lucrat în gos- podării la însămînțările de primăvară. Acum participă la lucrările de recoltare, treieri? și dezmiriștit. In zilele primăverii, studentii anului IV ai institutului au lucrat alături de muncitori, contribuind la succesele obținute de aceștia. Cei 78 de studenti ai anului IV de la facultatea de mecaniza- re a agriculturii au lucrat pentru repararea și curăți- rea localurilor de școli. In multe sate lucrările de curățenie și reparare sînt aproape terminate Așa stau lucrurile de pildă în satele Salahorii, Răchi- toasa, Galbeni. Prisecarl. Benești. Colonești, Cră- iești, Călimănești. Se desfășoară intens lu- crările pentru terminarea ră. Ei lucrează în 7 centre raionale, organizînd com- baterea preventivă a princi- palilor dăunători ai plante- lor agricole. 20 de cadre didactice și studenti de la Institutul a- O frumoasă sărbătorire a încheierii anului școlar — Hai, mamă mare, mai repede, că înce- pe, o zorește un copilaș pe o bătrînă care aleargă g'fîind spre stația de la Universitate. Strada întreagă s-a umplut de lume. Și tramvaiele vin încărcate ca niște ciorchme. Bucuroasă că a văzut un tramvai mai liber, mama mare se urcă repede. — Fuga, Tudorel, fuga mamă ! Radioasă, se îndreaptă către taxator. — Două bilete pînă la Stadionul „23 August". — Nu merge la stadion. V-ați urcat în 13 barat. Valul celor care urcă o împinge pe bătrînă în față. In stația următoare, cu toată aglo- merația, a reușit să se urce într-un 13 neba- rat. — Nu puteai să stai acasă, maică mare? — Mergem s-o vedem pe Alina, — îi ia Tudorel, cavalerește, apărarea. Alina e sora mea. O s-o vedeți în rîndu] doi. Tribunele stadionului s-au umplut de lume. Părinți, tineri, copii, învățători și profesori au venit să asiste la frumoasa serbare a încheierii anului școlar 1954-1955, pregăti- tă cu dragoste de tineretul Capitalei în cin- stea celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților de la Varșovia. Clipele trec greu. Un muncitor cu ghiocei la tîmple îl întreabă pe tovarășul de alături: — Oare poți să-ți recunoști copilul de aici, de unde stăm noi ? Al meu e îmbrăcat în roșu și gri. Al dumitale cum e îmbrăcat? — Ai mei sînt îmbrăcați in alb și au cra- vate roșii Ia gît. — Cîți ai, doi ? — Douăzeci și cinci. Capetele celor din față se întorc zimbind. In spate se aude vocea șoptită a bunicii lui Tudorel: „Dumnealui trebuie să fie director ele școală". Dar Tudorel nu mai are vreme să asculte. La gurile celor do nu fie știrbit. Pedagogii școlii au combă- * tut această metodă, care poate fi dăună- x toare pentru sănătatea elevilor, dar ea re- a flectă nu mai puțin spiritul de colectiv ț atît de puternic al cantemiriștilor. înainte de a părăsi școala, am vizitat 8 pavilionul destinat invățămîntului, ale | cărui lucrări de finisaj se vor termina în g cursul lunii august. In acest local nu știi 8 ce să admiri întîi: sălile de clasă lumi- | noase și spațioase, laboratoarele în care g fiecare elev are masa sa de lucru, sălile 8 speciale pentru activitatea în cercuri. Aici | va fi muiată și biblioteca școlii, care nu- g mără 30.000 de volume și care este citită 8 zilnic de zeci și zeci de elevi. Cantemiriștii cresc liberi și voioși, pă- g trunși de dorința înflăcărată de a ajunge 8 oameni de ispravă, neînfricați apărători | ai păcii, gata să-și pună toate forțele în 8 slujba apărării patriei, in slujba apărării 8 viitorului fericit al poporului nostru mun- cit or. ș V. ALECU unduiesc în -aer eșarfele mari, albastre, cu care au fost incinse. simbolizind dorința și dragostea lor de pace. Acordurile pline de viață, de voioșie ale „Rapsodiei Romîne" de George Enescu ne fac să înțelegem că ne găsim în fata celui mai frumos moment al demonstrației. Elevele flutură în aer. cu mișcări cînd iuți, cînd domoale, cind largi, cînd scurte eșarfe roșii, galbene și albast e, care la sfîrșit se unesc descriind pe între- gul covor verde un uriaș drapel al Repu- blicii Populare Romîne. — Care e Alin.a noastră, Tudorel ? — Ui'.e-o! E fata aceea cu codiței Nu vezi că are codițe ? — Nu cred I Parcă nu seamănă I — A, uite alta, tot în rindu’ doi și tet cu codițe I Aceea seamănă mai bine! Bunica nu m.ai are timp s-o vadă. Ele- vele au fugit și s-au așezat cu fața la pă- mînt, scriind cu trupurile lor un cuvint scump pentru oamenii muncii din lumea întreagă : „PACE". Uralcle și aplauzele nu mal contenesc. Spectatorii pleacă cu sufletul plin de im- presii, de admirație penlru tineretul din școlile patriei noastre. La poarta tribunei l-a, o fată de 15—16 ani, cu ochii ca mura, sare de gîtul bunicii. — Ți-a plăcut, bunico, m-ai văzut? — Da, fetița mamii, v-am văzut pe toțî. Ați jucat foarte frumos. De cînd sint n-am văzut o serbare atît de frumoasă. Tudorel repetă cu seriozitate răspunsul : — Tc-am văzut, te-am văzut! Te-am cu- noscut după codițe 1 M. POPESCU $ Pag. 2-a GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Munca agricolă ț?o oo oq oo oo oo oc oc oe oo oc oo oo oo oc 30 oo oo se oo oc oo ae «c co ao ae: ca 8 pe baza cărora elevii. Seminarii de lucru manucu mijloace de educare a 8 merg pentru prima oară despre excursii, șl din punct de vedere peda- în procesul studierii parcelele de experiență este bine organizată, unde toți ridicate decît ( Extrase revista „EsteMoznanie v școle") tot Cu steagul roșu al ievoluției pe mai înalt catarg, „Potemkin ca gigant de otel — se îndrepta spre Odesa, greva generală. Muncitorii din Odesa au primit crucișătorul masați pe cheiuii, în sune- pre- doboaie autocrația țaristă. Planul acesta cea t creșterea care s-a țariste, a tarist și contrazicerilor imperialiste, și terminat Plin înfringerea Rusiei zdruncinat și mai mult regimul a făcut să crească revolta po- șapte ani, iar instrucția și educația mili- tară erau o adevărată batjocură. Timp de 16—18 ore pe zi recruții erau muștru- luiti de ofițeri si subofițeri — adevărati poată mînui mașinile complicate vase. Serviciul militar în marină cu prilejul loc în luna răscoala a mare, mai din flota vesele ale un cîntec al în al de pe nerale pînire Negre lor pe Experiența celor mai bune școli si cadre didactice permite să se traseze formele prin- 8 * Astfel, parază. de pe dura Pionierii pleacă în vacantă. Soarele de dimineață le trimite raze calde de salut. și de a ajuta la mandat Iată ce „Ferma marii munci o desfășoară s-a se- zbiri — care-i băteau și-i înjurau la pasul. Ura soldatilor împotriva ofițerilor transformat curînd în ură împotriva împotriva calomniilor țariste care-1 zentau drept un vas de pirați. Dar autoritățile romîne au refuzat ce ajutor. „Nici o litră de slănină, un băț de chibrit!" hotărîse generalul foarte important îl au La lecțiile de biologie desfășurării lucrărilor școlară de experiență, Trenul pornește în sunetele orchestrei. Din vagon răsună pionieresc. Copiii fac repede cunoștință, mai fost în tabără povestesc § Cadrele didactice la odihnă g 8 8 8 8 8 despre victorii vecine, natice” de perfecțio- Kaluga, tov. agricole a școlarilor prezent obiectul unei 8 8 8 8 8 8 și decorativi; deseori plantării de livezi în superstiții care vedere spiritual Participarea just organizată la Și de școală și particlpa- agricolă obștească elevii participă activ este just organizată munca colhozurilor, învățătură sînt mai în șco- acordă propriile flori, )e- 8 8 8 8 / 8 8 8 8 8 8 8 8 ia această muncă, unde participarea copiilor la disciplina și nivelul la sute de pomi roditori elevii sînt inițiatorii raion. în regiune. Este important ca pe băncile școlii, în instructi v-ed ucative cadrele didactice. Printre multe alte conștiinței socialiste montat scheletul machete. In schimbul al fășurat o muncă fesorilor de școli. gume, strîngînd colecții și ierbare, organi- zlnd expoziții, copiii se obișnuiesc să păzeas. că bunul obștesc, îngrijind cu dragoste roa- dele eforturilor în muncă ale oamenilor". gogic a școlarilor la munca agricolă este, de asemenea, un factor puternic de educare a disciplinei socialiste conștiente. Aici este locul să cităm concluzia la care a ajuns cel un le nota în jurnalele lor, ci și de a îngrijirea animalelor. Li s-a reco- să-și noteze faptele și părerile lor. și-a notat în jurnal eleva Șura I.: de păsări a colhozului nostru este cipale de muncă agricolă se pot educa cu succes directorul Institutului regional nare a cadrelor didactice din K. M. Svirina: „In școlile unde munca pe procesul pe care de cu La iu- dintii mare unitate militară a țarismu- lui care a trecut pe față de nartea revo- luției, dovedind piin aceasta putreziciu- Instîtutul republican de perfecțio- nare a cadrelor didactice din [acuția ța răscoalei de pe „Potemkin ce se exprimă creșterea liste și a disciplinei. Studierea biologiei în rea elevilor la munca Pe pămîntul țării noastre, marinarii pe „Pote>mkin“ au fost întîmpinați multă dragoste de muncitoiii romîni. Constanța, în seara debarcării lor (8 dintr-un articol publicat în ori- nici La- Cei ce au celor ce îl schilodesc din punct și îl înjosesc pe om. nemijlocită, sistematică mărul cursantilor a fost de 105. Ase- menea seminarii s-au organizat și în raioanele Viliuisk, Verhne-Viliuisk, Jigansk, Ordionikidze și altele. cepției materialiste, capabile să reziste influența dăunătoare a oricăror rămășițe unde muncitorii organizaseră constituie un puternic factor educativ. Des- chizînd un cîmp vast pentru manifestarea forțelor creatoare ale elevilor, contribuind la dezvoltarea lor multilaterală, munca agri- colă, organizată în mod chibzuit, va consti- tui unul dintre cele mai importante mijloace de educație comunistă. Iată de ce problemele conținutului, metodicii și organizării muncii biologiei, cu prilejul organizării excursiilor, pedagogii să-i educe pe elevi în spiritul unei atitudini creatoare și inovatoare față de faptele și fenomenele observate. Este in- teresantă în această privință experiența pro- fesoarei de biologie M. N. Voievilo, de la școala de 7 ani din Protpovo, regiunea Ulta- novsc. Elevii din clasa a Vil-a a acestei școli au luat fn grija lor fermele de creștere a animalelor din colhoz. Copiii și-au luat an- gajamentul nu numai de a face observații conștiinței socia- me civilizată" și celălalt „Către toate pu- terile europene" — în care explică cau- zele și scopul răscoalei și protestează a școlarilor un loc disciplinele biologice în clasă, cu prilejul practice pe parcela în procesul muncii cercuri, despre spartachiade și sportive obținute asupra taberelor Membrii cercului „Mîini tndemt- îsi amintesc cu plăcere cum anul 8 8 8 8 8 8 8 a 8 Iile unde acestei munci nu i se atenția cuvenită. Creînd valori cu lor mîini, plantînd livezi, cultivînd trebuie să devină In atenții deosebite a pro- și a conducătorilor de vase — dezlănțuirea răscoalei ge- a flotei, cu scopul de a pune stă- pe principalele porturi ale Mării și de a sprijini prin forța tunuri- muncitorii din aceste porturi să iarna școlarii confecționează Pînă în prezent cursurile au fost 8 urmate de trei serii de învățători. Nu- cursioniștii se vor opri in drumul lor | în orașele mai mari, vor vizita con- g strucția hidrocentralei de la Kuibîșev. 8 Comitetul regional al sindicatului g cadrelor didactice organizează de a- 8 8 8 8 8 a organizat un seminar de lucru ma- nual pentru învățători. Programa se- g „ minorului cuprinde temele: lucrări din 8 Ș hîrtie și carton, lucrări din argilă și 8 plastilină, din țesături și lemn. semenea excursii în regiunea Ulia- novsk, în Crimeea și Caucaz. Colhozurile și școlile Lupta întregului popor sovietic pentru ri- dicarea vertiginoasă a agriculturii, care se desfășoară în prezent la chemarea Parti- dului Comunist al Uniunii Sovietice, scoate la iveală. în întreaga lor frumusețe nobilă, noile calități ale oamenilor sovietici. In victoriile pe care le obțin în muncă fruntașii din colhozuri, S.M.T. și sovhozuri, în activitatea creatoare neobosită a inova- torilor din agricultură, în atitudinea omului sovietic, care privește munca drept o ches- tiune de onoare și eroism, se dezvăluie con- ținutul și sensul moralei înalte a oamenilor societății socialiste, sensul conștiinței lor socialiste. Conștiința socialistă a oamenilor sovietici se formează încă din fragedă copilărie, de agricole dirijate din punct de vedere peda- gogic se educă și se dezvoltă la școlari ca- litățile înalte ale omului sovietic. înțelegerea legăturii dintre știință și prac- tică, educarea unor transformatori activi ai naturii, convinși de măreția științei mate- rialiste înaintate, este unul dintre minuna- tele rezultate ale muncii just organizate a școlarilor. Dar trebuie subliniat că acest re- zultat se obține cet mai bine cînd în munca practică a elevilor se respectă următoarele condiții indispensabile: 1) Lucrările prac- tice de cultivare a plantelor trebuie să se desfășoare în decursul întregii perioade de vegetație, pentru ca elevii să folosească în- tregul complex de măsuri agrotehnice care duc Ia obținerea unei recolte bogate. 2) Elevii trebuie să lucreze și pe ogoarele colhoznice. Ei trebuie să execute lucrările nu în mod mecanic, ci conștient, să înțeleagă limpede scopul și procesele muncii. 3) Legile cultivării plantelor trebuie studiate, de re- gulă, în clasă, înainte de efectuarea lucră- rilor practice; în acest caz munca elevilor devine într-adevăr conștientă, fiind sprijinită pe date științifice. „In societatea noastră munca este nu nu- mai o categorie economică, ci și o categorie morală" — observa în mod just A. S. Maca- renco. E greu să supraapreciem importanța morală pe care o are educarea copiilor în spiritul unei atitudini juste față de muncă. Trebuie subliniat că, dacă munca agricolă a școlarilor este bine organizată, deprinderile lor devin stabile cu anii și, cu timpul, se pot manifesta în orice domeniu de activi- tate. O mare importanță pentru formarea con- științei socialiste și a altor calități morale o are educarea inițiativei inovatoare în muncă. Un exemplu viu în această privință îl constituie activitatea școlarilor pentru cre- area livezilor, care a căpătat o largă dez- voltare. Din inițiativa copiilor se plantează pe mari suprafețe livezi școlare cu multe Cincizeci de ani de Ia răscoala marinarilor de pe crucișătorul „ Potemkin “ S-au împlinit zilele acestea cincizeci de ani de la răscoala marinarilor ruși de pe crucișătorul „Kneaz Potemkin Tavri- ceski". Acest eveniment a constituit u- nul din momentele cele mai remarcabile ale primei revolutii populare din Rusia. Acum cincizeci de ani. marele imperiu tarist se afla în plină zguduire revoluțio- nară. Mișcarea muncitorească crescuse și devenise un factor important în viata politică a tării. Partidul clasei munci- toare. făurit de marele Lenin, conducea proletariatul la asaltul pentru răsturna- rea putredei autocrații țariste, pentru li- chidarea resturilor iobăgiste, pentru cu- cerirea puterii în stat. Războiul ruso- japonez din anii 1904—1905, provocat de porului muncitor rus si a celorlalte po- poare din imperiul tarist împotriva aces- tui regim. Evenimentele sîngeroase care avusese- lă loc la 9 ianuarie 1905 — în „dumini- ca sîngeroasă" cînd mii de muncitori care demonstrau pașnic au fost uciși și răniti de trupele de cazaci din ordinul ța- rului — au contribuit și ele la trezirea conștiinței politice a clasei muncitoare. Ia creșterea puternicei mișcări greviste, Ia creșterea influentei comuniștilor asu- pra oamenilor muncii. Ideile revoluționare pătrundeau tot mai adine în conștiința clasei muncitoa- re Influenta lor începuse să se simtă nu numai în fabrici si uzine, în școli și uni- versități. dar pînă si în armată si flotă, principalul reazim al regimului tarist. Mai ales în flota de război, încă în toamna anului 1904 izbucniseră mișcăii spontane de revoltă — sub influenta cercurilor soci al-democrate care se for- maseră pe diferite unități și a presei. Creșterea stăiii de spirit revoluționare în flota de război se mai explică și prin faptul că printre marinari erau multi de origină muncitorească — deoarece pen- tru flotă se recrutau cu precădere tineri cu oarecare cunoștințe tehnice, care să mijloc de educație comunistă a elevilor încălzită, are lumină electrică. In total fer- ma are 800 de găini, dar toate se găsesc în- tr-un singur adăpost. Le este strimt și găi- nile mai puternice răpesc hrana găinilor mai slabe și mai tinere". Profesoara a sfătuit-o să vorbească des- pre observațiile ei muncitorilor de la fermă. După o săptămînă, Șura a adus la cunoș- tința profesoarei că păsările au fost împăr- țite, după vîrstă, în două grupe și sînt ți- nute în prezent în două adăposturi. Dacă parcela școlară se află într-o ordine exemplară, înseamnă că profesorul de bio- logie a obținut anumite succese în formarea deprinderilor de muncă ale elevilor. Dacă copiii au executat împreună o lucrare mare și importantă și s-au 'pătruns cu qcest prilej de conștiința forței uriașe a colectivului în- seamnă că profesorul a obținut anumite suc- cese în educarea simțului de colectivism Trebuie subliniată încă o împrejurare des- tul de importantă: exigențele juste și impuse la timp școlarilor de către profesorul de bio- logie educă uneori, cu totul pe neobservate, calitățile necesare unui tînăr cercetător- Multe exemple de acest gen citează din ex- periența sa tovarășul M. G. Fedcenco, di- rectorul școlii din Juravsk, ținutul Krasno- dar. El arată că munca în cercul tinerilor naturaliști îi obișnuiește pe copii să facă unele generalizări și deducții proprii, care sînt rezultatul unor anumite observații. De pildă. Iura S. a ajuns la concluzia că caișii trebuie repicați îndată ce cot’ledoamele au a- părut la suprafața solului. Eleva Nina N., din clasa a V-a. a ajuns la următoarea con- cluzie despre cea mai bună metodă de stra- tificare a drupaceelor: „Sîmburii de cais tre- buie ținuți în apă pînă cînd se umflă bine (2—3 zile); apoi se vor stratifica în nisip spălat, încălzit și apoi răcit; pe urmă, ni- sipul trebuie umezit cu apă pînă la satu- rație deplină. Primăvara, de timpuriu, se vor pune în el semințele Ia o temperatură de 18—20°". Dacă este bine organizată și îndrumată din punct de vedere pedagogic, munca a- gricolă pe parcela școlară și pe ogoarele colhoznice educă calități importante ale tînă- rului cercetător — inițiativa inovatoare, spi- ritul de observație, preciziunea, atitudinea plină de grijă pentru uneltele de muncă, controlul și autocontrolul. Rezultatul complexului de măsuri educa- tive arătate mai sus este formarea în con- știința elevilor a unor baze ferme ale con- gimului pe care aceștia îl reprezentau, în ură împotriva regimului autocrat al ta- lului, moșierilor și capitaliștilor. Deseori, indignarea marinarilor izbucnea în ac- țiuni spontane. Revoluția burghezo-democratică si mai ales evenimentele slngeroase care au marcat începutul ei au avut o mare influ- entă asupra stării de spirit a marinarilor din flota de război a Mării Negre. Odată cu încrederea armatei și a flotei milita- re. țarismul pierdea ultimul său sprijin. Condițiile erau coapte pentru o răscoală generală a flotei. Comitetul din Crimeea al Partidului Muncitoresc Social-Democrat Rus hotă- rîse — de acoid cu grupele revoluționare grandios urma să fie realizat manevrelor care aveau să aibă iunie 1905. Dar, înainte de data fixată, izbucnit spontan pe cel mai modern si mai puternic vas Mării Negre. Acesta era crucișătorul „Kneaz Potemkin Tavriceski". Cauza imediată a acestei răscoale spontane și premature a fost refuzul ma- rinarilor de pe vas de a accepta hrana care li s-a servit într-o zi și care fusese făcută din carne altei ată. Comandantul vasului a vrut să vadă în aceasta un act de indisciplină, pentru a-și oferi prilejul de a Intimida pe marinari. A chemat gar- da crucișătorului și i-a ordonat să tragă In maiinarii recalcitranti. Dar garda șo- pezi și le așează pe cîmp, strîng îngrășă- minte locale, îngrijesc de animalele domes- tice tinere, pregătesc semințele pentru însa- mințarile de primăvară. Primăvara ei sînt ocupați cu confecționarea ghivecelor nutri tfve, cu iarovizarea cartofilor și creșterea răsadurilor, cu organizarea „zilei păsărilor". Vara, sfera activității folositoare a copiilor în agricultură este foarte mare. El îngrijesc de semănături și plantații, muncesc în li- vada colhozului și a școlii, în prisacă. exe- cută lucrări de nimicire a dăunătorilor a- griculturii, strîng semințe pentru zonele fo- restiere, strîng plante medicinale, recoltează cerealele etc. In sfîrșit, toamna școlarii par- ticipă la strînsul recoltei, la transportul grăunțelor, organizează „săptămînă livezii", „ziua pădurii", iau parte activă la organi- zarea expoziției agricole școlare și a expo- ziției agricole raionale. Vedem cit de variate și multilaterale sînt posibilitățile de antrenare a elevilor la mun- ca obștească, la munca agricolă productivă. Pentru ca predarea biologiei și munca a- gricolă a școlarilor să ducă la succese în- semnate în formarea conștiinței socialiste a acestora, trebuie să aducem în permanență la cunoștința maselor largi ale cadrelor di dactice, mai ales a acelora din școlile să- tești, realizările pedagogilor fruntași. Stu- dierea și generalizarea experienței înaintate a școlilor șl a pedagogilor este o sarcină de cea mai mare importanță. Ar fi de dorit mai ales ca școlile fruntașe și profesorii de bio logie fruntași, analizîndu-și experiența lor. să acorde o deosebită atenție lămuririi ur- mătoarelor chestiuni : în ce fel pune profe- sorul problema scopului muncii în cadrul procesului instructiv la biologie, așa îneît să-i atragă pe elevi; care sînt tipurile și care este caracterul sarcinilor puse de pro- fesor în fața elevilor și care este influența lor asupra formării calităților morale; cum îi antrenează profesorul pe școlari în ela- borarea planului de rezolvare a sarcinilor și în realizarea acestui plan, ce scopuri edu- cative urmărește cu acest prilej și ce rezul- tate obține; cum organizează profesorul munca copiilor, îmbinlnd activitatea Indivi- duală cu cea colectivă; ce rezultat pozitiv obține; care sînt metodele de influențare educativă asupra copiilor întrebuințate de profesor în procesul muncii și ce rezultate dau aceste metode; cum apreciază profeso- rul rezultatele muncii elevilor, cum stimu- lează munca bună, cum critică și cum în- dreaptă lipsurile în conduita elevilor Fiecare din aceste probleme poate și tre- buie, la rîndul său, să fie analizată. Este foarte important ca școala, pedagogul, să a- rate cum și în procesul căror lucrări agri- cole se educă la copii calități determinante ale moralei comuniste, cum se dobîndesc de- prinderi și priceperi de muncă, cum și prin biologie G. PROȚENCO V. 2 văia. Atunci, comandantul vasului, sco- țînd revolverul, a împușcat mortal pe unul din capii răsculatilor, Vaculinciuc Cîteva minute după aceea crucișăto- rul se afla în mîinile răsculatilor, după ce ofițerii cei mai neomenoși fuseseră arun- cati peste bord. Comanda vasului a fost încredințată unui ofițer — Alexeev — care se purta omenos cu marinarii, dai care, mai tîrziu, avea să se dovedească un trădător. Pentru conducerea politică a crucișătorului s-a ales un comitet revo- luționar. în frunte cu curajosul marinar Afanasii Matiușenko. tele „Marsiliezei" și în strigăte de „ura". Aici comitetul revoluționar de pe vas a greșit însă hotărînd ca marinarii să nu debarce în sprijinul greviștilor din Ode- sa decît după ce escadra pe care tarul o trimisese împotriva lui „Potemkin" — și care era în drum spre Odesa — va fi a- trasă de partea răsculatilor. A doua zi a sosit și escadra. Cu pu- ternicele sale tunuri îndreptate amenință- tor înainte, „Potemkin" ieși în întîmpina- rea escadrei și-i ceiu să treacă de partea revoluției. Comandantul escadrei nu în- drăzni să intre în luptă cu „Potemkin" — dar nici revoluționarii de pe vase nu reușiră să convingă echipajele să treacă de partea revoluției. Și astfel escadra făcu cale întoarsă. Potemkiniștii se vă- zură lipsiti de sprijinul frațiloi lor de pe celelalte vase. Un singur vas — crucișă- torul „Gheorghi Pobedonoșat" — se ală- tură Iui „Potemk’n". dar trădătorii de pe acest vas îl făcură să eșueze pe un banc de nisip. Rămași singuri si fără provizii, potem- kinistii hotărîră să se îndrepte spre Con- stanta spre a se aproviziona. La 20 iunie (3 iulie) 1905 „Potemkin" ancorează la Constanta și cere permisiu- nea de a se aproviziona și de a publica două apeluri — unul „Către întreaga iu- O Q g un număr de 260 de învățători ți g 8 profesori din orașul și regiunea Uita- 8 " novsk vor pleca cu o motonavă spe-1 cială în excursie pe ruta Ulianovsk— j Moscova—Astrahan—Ulianovsk. Ex- 8 Cercul „Mîini îndemînatice" în tabârâ trecut. în timpul celor 20 de zile petrecu- te în tabără au construit o minunată ma- chetă a Kremlinului. Unii dintre membrii cercului povestesc despre ceea ce au lu- crat iarna acasă, scot din valiză desenele și schitele fioilor lucrări. Chiar din prima zi. în tabără s-au gă- sit mulți amatori pentru înscrierea în cer- cul „Mîini îndemînatice". ...O seară călduroasă de iulie. Trompe- tele au sunat de mult stingerea. Tabăra de pionieri doarme Dar, cu toată ora tîrzie. în clădirea un- de lucrează cercul „Mîîni îndemînatice" lumina este aprinsă. Prin ferestrele des- chise pătrunde parfumul teilor în floare. La o masă stă conducătorul cercului, A. A. Corobitin- EI povestește despre munca interesantă pe care au desfășurat-o anul trecut în tabără membrii cercului. Luînd ca bază o ilustrată cu clădirea Universi- tății din Moscova, ei s-au "hotărît să con- struiască macheta acestui palat al știin- ței. Planul de construire a machetei a stîrnit un viu interes printre membrii cer- cului. Ei s-au apucat cu multă pasiune de această lucrare mare. A trecut o săp- hovarv. Reacțiunea cere măsuri drastice împotriva Dotemkiniștilor și-i acuză că vor să bombardeze Constanța. Potemki- niștiloi li se refuză pînă și apa de băut. Atunci „Potemkin" ridică ancora și făcu încercarea de a se aproviziona în portul rusesc Feodosiă. Dar nici această încer- care nu reuși. Atunci „Potemkin'' se în- toarse la Constanta, hotărît să se predea. lie 1905 stil nou) se formau pretutindeni grupuri de muncitori care discutau eve- nimentele și zăboveau pe străzi ore în- tregi pentru a asculta cuvîntul marinari- lor. Multi muncitori romîni invitau pe marinarii ruși la ei acasă, îi găzduiau. îi ospătau. îi ajutau să-și procure de lucru. Muncitorimea romînă înțelegea importan- în zilele cînd în raionul „Cel 28 de soldați din Garda Roșie" începeau pregă- tirile In vederea noului an școlar, colhozul comasat „General Maior Panfilov, erou al Marelui Război pentru Apărarea Patriei" a adresat tuturor colhoznicilor și colhozni- celor, tuturor muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor și funcționarilor din S.M.T., sovhozuri și întreprinderi industriale din R.S.S. Cazahstan chemarea de a da aju- tor școlilor. Colhoznicii artelului agricol „Panfilov" și-au luat angajamente serioase. înainte de toate, ei au hotărît să construiască o școală-tip cu 10 săli de clasă, două cabi- nete școlare și un atelier, o sală de sport și o cameră pentru pionieri. Pe lîngă aceasta s-a hotărît să se transforme în internat vechiul local al școlii. Din fondurile colhozurilor vor fi construite de asemenea două case de locuit pentru ca- drele didactice, o grădiniță de copii și o creșă cu 100 de locuri. S-a alocat suma de 15.000 de ruble pentru achiziționarea de material didactic precum și mijloacele pentru procurarea instrumentelor muzi- cale necesare fanfarei. Angajamentele luate se traduc în viață. Terenul pentru noua școală se află chiar în centrul orașului. Turnarea fundației e pe sfîrșite. Președintele colhozului „Pan- filov", tov. Jitnic. Erou ai Muncii Socia- tămînă. Au fost determinate dimensiunile bazei părții centrale a machetei, a pereți- lor și ferestrelor ei. Si iată că, din dife- rite bucăți de placai și scindurele. a fost părții înalte a viitoarei treilea, pionierii au des- intensă pentru construi- rea machetei. Elaborarea detaliilor — intrare* principală, turnurile, ornamenta- țiile — cerea mereu soluții îndrăznețe și un mare spirit de inventivitate. Uneori trebuiau schimbate mai multe variante. Ca rezultat al unei intense munci co- lective, în timp de 32—34 zile, construi- rea machetei a fost terminată. Pentru caracterizarea lucrării vom ci- ta cîteva date. Suprafața machetei este de 110X170 om„ înălțimea de la bază pînă la steluța de aur de 185 cm. Mache- ta este mult mai înaltă dectt constructo- rii ei Ea cuprinde 2.478 de ferestre „în- rămate" cu un material special. Pentru construirea pereților, a turnurilor, a per- vazurilor s-au întrebuințat 80 metri de diferite sdndurele si stinghii. La Casa Pionierilor din raionul Bau- mnn aii orașului Moscova, unde au fost strînse expozițiile taberelor de pionieri, au fost prezentate lucrările interesante ale cercului tinerilor naturaliști, ale cercului literar și dramatic, a'.bume fotografice din viața taberei, dar în centrul atenției vizi- tatorilor stă macheta universității. Intr-o cameră întunecoasă, această ma' chetă cu mii de ferestre luminate pare un adevărat palat din basme. A. ANUCENCOV (Din revista „Narodnoie obrazovanie") Crucișătorul „Kneaz Potemkin Tavriceski" nea regimului țarist și pătrunderea idei- lor revoluționare în flotă. Se poate spune, fără exagerare, că de- barcarea marinarilor de pe „Potemkin" la Constanta a prilejuit o strălucită ma- nifestare de internaționalism pioletar. Tocmai aceasta a îngrijorat guvernul conservator al Romîniei burghezo-moșie- rești de atunci. Impărtiti în grupe de 30—80, marinarii ruși au fost trimiși în diferite localități din tară. Unii au plecat în alte țări, alții S-au întors în Rusia — unde au fost judecați și condamnați la ocnă sau la spînzurătoare — dar cei mai multi au rămas în tara noastră. In cursul anilor, ei au fost neobositi propagatori ai ideilor revoluționare, ai prieteniei ro- mîno-ruse, în ciuda nenumăratelor și- cane și persecuții ale autorităților bur- gheze. Cincizeci de ani au tiecut de la acest memorabil episod al revoluției burghezo- democratice din Rusia. In fostul imperiu tărilor s-a construit pentru prima oară lume socialismul, s-a creat primul stat muncitorilor și al țăranilor. Potemkiniștii care mai trăiesc încă în tara noastră — vreo 35 la număr, iden- tificati prin griia Institutului de Istorie a Partidului de pe lîngă C.C. al P.M.R., participă astăzi la lupta întregului po- por romîn pentru construirea societății socialiste în patria noastră. liste. tov. Ternovoi, secretarul organizației de partid, tov- Mosurov, secretarul orga- nizației de comsomol, tov. Gruzdov, pre- ședintele comitetului executiv al sovietu- lui sătesc $1 întregul activ al artelului urmăresc tot impui mersul lucrărilor. Chemarea patriotică a colhozului „Par^^ filov", întărită prin fapte vii, a răsunet în toate colhozurile și sovhozurile raionului. Și colhozul „Voroșilov" ajută foarte mult școala. Membrii acestui colhoz au hotărît să construiască o școală nouă, s-o electrifice, să sape pe terenul ei un iaz, să construiască o seră, o prisacă, să dea fondurile necesare pentru trimiterea școlarilor în tabăra de pionieri intercol- hoznică și în excursie la Moscova. S-au planificat construcții de școli și în alte arteluri agricole. Numai în decursul următorilor 2-3 ani se vor construi în ra- ion, prin forțele și mijloacele colhozurilor, 11 localuri de școli, peste 20 de case de locuit pentru cadrele didactice, 12 ateliere școlare, 8 sere, 12 terenuri geografice. aproape 30 de terenuri de sport. Comitetul raional de rațiile de bază sprijină sportive și 4 săli partid șî organi- prin toate mijloa- cele inițiativele colhozurilor, ajutlndu-le să realizeze angajamentele luate. In prezent, toate măsurile prevăzute de colhozuri ^reunesc tntr-un plan unic de dezvoltare^ tnvătămîntului public pe cincinal. Acest plan prevede plasarea tuturor celor 60 de școli în localuri bine amenajate, electrifi- carea tuturor localurilor, fără excepție, instalarea în toate școlile medii a puncte- lor de radioficare, iar în unele din ele a aparateloir de proiecție, crearea de cabi- nete, ateliere, sere, colturi ale naturii vii, parcele școlare, livezi cu pomi șl tere- nuri sportive. Se planifică de asemenea organizarea unei tabere de pionieri inter- colhoznice și construirea din fondurile ob- ștești a unei „Case a învățătorului" și a unei case de pionieri în centrul raional. Planurile de dezvoltare continuă a în- i vățămîntului public în raion sînt foarte vaste, dar pe deplin reale. Statul sovietic alocă în fiecare an sume foarte mari pen- tru dezvoltarea învățămîntului public. Pe Ungă aceasta, economia colhozurilor și sovhozurilor în continuă dezvoltare per- ' mite să se creeze o puternică bază mate- rială pentru școli. în curînd, planul de perspectivă de dez- voltare a învățămîntului public în raion va fi pus în discuția sesiunii sovietului raional de deputati ai oamenilor muncii. La sfîrșitul lunii iulie, problemele privi- , toare la activitatea școlilor vor fi discu- tate la plenara comitetului raional de partid. Organizațiile raionale se ocupă în pre- zent cu mai multă atentie și în mod mai operativ de nevoile școlii. Cînd secretarii, membrii biroului și șefii sectirtor comita- tului raional de partid sau alte organe de conducere pleacă în colhozuri, ei rezolvă pe loc nu numai problemele acestora, ci și problemele școlare. întîlnindu-șe în acest scop cu directorii școlilor, cu cadrele didactice, cu secretarul organizației de partid din școală. I. GRIȘAGHN (Din „Ucitetskaia gazeta") Multi din foștii marinat) — azi oa- meni între 70 si 80 de ani — lucrează, în ciuda vîrstei lor. în industrie sau în agri-^ cultură. La Ploești e bine cunoscut fo. W tul tunar de pe „Potemkin", Zahar Kull- kov. electrician la o întreprindere de stat și deputat în sfatul popular oiășenesc. La uzinele din Cîmpina lucrează lăcătu- șul Pavel Glagolev, iar la fabrica din Brăila fruntașul în producție Vâslii Go- robtov — toti membri ai P.M.R. La coo- perativa „Ciocanul" din Ttrgoviște lu- crează comunistul Grlgori Kubrak, meca- nic cazangiu, care califică actualmente sase tineri la locul de muncă. Pe ogoarele tării noastre lucrează po- Pavlenko și Ivan temklniștii Dănilă Scebiikin. Primul e mecanic la S.M.T ui din Ziduri (raionul RîmnicuLSărat) și a luptat pentru înfăptuirea reformei agrare în raion, iar al doilea e un fruntaș al re- coltelor bogate și întovărășirea din care face el parte a obținut 2000 kg grîu la hectar. Țara noastră cinstește pe foștii mari- nari care, după cuvintele marelui Lenin, au făcut cea dîntîi încercare „de a con- stitui un nucleu a! armatei revoluționa- re". Alături de popoarele U.R.S.S., și po-^ porul nostru cinstește măreața faptă de® arme a eroicilor potemkiniști care, cei^ dintîi. au înălțat drapelul roșu al revolu- ției pe legendarul crucișător. GAZETA ÎNVĂȚĂMINTULUI Pag. 3-a Viața de partid în instituțiile de învățămînt Seminariile recapitulative De curînd s-a desfășurat seminarul reca- pitulativ la cercul de istorie a P.M.R. la care au participat comuniștii de la școlile medii de băieți și de fete din orașul Buzău. Străduința depusă de cursanți și de propa- gandist în tot timpul anului școlar și in pe- rioada de pregătire a seminarului recapitu- lativ a făcut să crească nivelul politic și ideologic al membrilor cercului de studiu. Acest lucru a ieșit limpede în evidență cu prilejul seminarului recapitulativ. De pildă, răspunzînd la problema „Industria grea, baza dezvoltării întregii noastre economii naționale", tov. Maria Iordan, învățătoare, a dovedit că și-a însușit tezele teoretice privi- toare la această problemă. Ea a arătat că dezvoltarea industriei grele, ca fundament al industrializării socialiste, asigură nu numai o uriașă creș ere a forțelor de producție, ci și consolidarea și dezvoltarea relațiilor de producție socialiști, victoria lor în întreaga, economie națională. Tovarășa Maria Iordan a vorbit apoi despre introducerea tehnicii noi, despre ridicarea productivității muncii și despre scăderea prețului de cost, arătînd că acestea sînt condiții de bază pentru dez- voltarea necontenită a industriei noastre. Vorbind despre felul cum aplică partidul nostru principiile leniniste de construire a socialismului, tovarășul Constantin Ghigu- lescu, profesor de matematică, a subliniat că partidul nostru asigură, pe baza tehnicii înaintate, cu ajutorul frățesc al Uniunii Sp- vietice, dezvoltarea continuă a industriei grele și pune totodată în centrul preocupări- lor sale transformarea socialistă a agricul- turii, lichidarea rămînerii în urmă a produc- tiei agricole, a producției industriei ali- mentare și ușoare pentru a Tidica bunăsta- rea celor ce muncesc. Au dat răspunsuri corecte și tovarășele E- liza Rusu, profesoară de geografie, Fernanda Mihăilescu, profesoară de limba romînă, care au vorbit despre problemele politicii P.M.R. cu privire la abanța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare și la transformarea socialistă a agriculturii. Ele au ilustrat afir- mațiile ior cu exemple concrete din munca organizațiilor de bază locale, au vorbit pe larg despre rolul însemnat ăl învățătorimii în lupta pentru întărirea necontenită a ali- anței între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare. Aceasta dovedește că s-au pre- ocupat să adîncească studiul tezelor teoreti- ce, să le ilustreze cu fapte din activitatea locală. Dezbateri vii a prilejuit discuția în legă- tură cu aplicarea politicii N.E.P.-ului in con- dițiile concrete din țara noastră. Tovarășele Zoe Tache, învățătoare, și Virginia Stoica, profesoară de muzică, care au luai cuvîntul la această problemă, s-au oprii în mod just asupra prevederilor hotăririlor plenarei lăr- gite a C.C. al P.M R. din august 1953. Ele au arătat între altele că măsurile prevăzute de plenară pentru sporirea producției bunurilor de larg consum alimentare și industriale im- pun totodată intensificarea circulației măr- furilor, lărgirea și organizarea cît mai bună a comerțului, deservirea în condiții din ce în ce mai bune eu mărfuri a populației munci- toare. Ele n-au arătat insă rezultatele con- crete ale măsurilor stabilite de plenară. Discutlnd despre politica de pace și cola- borare internațională a partidului nostru, membrii cercului au insistat în mod deosebit asupra sarcinilor ce le. revin lor, ca peda- gogi, în lupta pentru apărarea și consolida- rea păcii. O bună cunoaștere a problemelor studiate au dovedit tovarășele Maria Mocanu, profe- soară de istorie și Elena Popa, profesoară de limba romină, care au dat răspunsuri bune privitoare la lupta partidului pentru rezolva- rea marxist-leninistă a problemei naționale. Ele și-au ilustrat răspunsurile cu exemple concrete din munca instructiv-educativă din școală, aratind cum sint educați elevii. în spiritul patriotismului socialist și al interna- ționalismului proletar. Vorbind despre aceeași problemă, Iov. MihaiI Spinii a spus : „Edu- carea tinerelului n spiritul iueologiei so- cialiste, al patriotismului socialist și al inter- naționalismului proletar, al vigilenței față de rămășițele naționalismului burghez esie o sarcină primordială a noastră, a cadrelor didactice". Izvorul rezultatelor pozitive obținute de cursanți la seminarul de sfîrșit de an constă în grija permanentă pe care organizația de bază P.M.R. a acordat-o îmbunătățirii cali- tății învățămintului de partid. Adunarea ge- nerală a analizat periodic, în spirit criti- și autocritic, felul în care au studiat cursanții marxim-leninismul. In perioada de pregătire a încheierii anului școlar, biroul organizației de bază și-a intensificat controlul asupra activității cercului, a propagandistului și cursanților, acordind o atenție deosebită cali- tății lecțiilor și seminariilor. Pentru ca Învățătorii și profesorii să se prezinte bine pregătiți la seminarul de sfir- șit de an, s-au organizat consultații indivi- duale și colective.Uuazcta de perete a sus- ținut pregătirile pentru încheierea anplui școlar, popularizînd cadrele didactice frum tașe în studiu și cniticind pe cele rămase în urmă. In pregătirea seminarului recapitulativ au existat și o serie de lipsuri. Astfel, nu s-a acordat suficientă atenție îndrumării studiu- lui individual al cursanților. Discuțiile în se- minarii și consultațiile au avut uneori un ca- racter abstract, ceea ce i-a făcut pe cursanți să nu acorde atenția cuvenită ilustrării teze- lor teoretice cu fapte concrete din activitatea locală, din munca lor proprie în școală și pe, tărim obștesc. De asemenea, răspunsurile schematice ale unor tovarăși la seminarul re- capitulativ au arătat că aceștia s-au mul- țumit să consulte numai notițele de la pre- dare, nestudiind materialul bibliografic in- dicat. Invățind din experiența acestui an școlar, biroul organizației de baza va trebui să mun- cească astfel incit în noul an de invățămint cursanții să poală continua studiul mai bine pregătiți, la un nivel mai înalt. P. FRUCHTER Discuții Cînd pedagogul își iubește profesia Deși zilele lui cuptor de-abfa au tncepnt, soarele dugoraște, de parcă Irige. Frunzele ’bomilor, ale porumbului și ale zarzavaturi- lor, stropite cit’o’ zi in urma de o ploaie bogăta șe Iasă acum scăldate in această baie de soare. Cu toată arșița, un grup de pio- nieri și școlari de la școala de 7 ani din co- muna Titu-Tîrg, raionul Răcari, lucrează cu multă plăcere pe parcela experimen.ala. Re- coltează, împreuna cu profesorul lor de știin- țe naturale, cerealele care au fost semănate asta-toamnă. Unii dinlre ei de-abia se văd printre spicele de griu. Cravatele lor roșii par de departe niște maci mari, înfloriți. Elevii cercetează cu atenție spic tu spic. Le apleacă ușor spre ci și observă mărimea spicelor, a boabelor. Pe cele mai mari și mai frumoase, așa cum i-a sfătuit tovarășul E- mi’ian Foti, profesorul lor, ie așeaza in mă- nunchiuri separare păniru expoziția viitoarei consfătuiri raionale a cadrelor didactice. Este greu să treci pe lîngă acest teren experimental fără să ceri lămuriri, fără să vrei să-l cunoști. Mulțimea straturilor, a plăcuțelor negre care indică numele plante- lor, varietatea bogată a solurilor de plante, înălțimea la care au aiuns unele fire de grîu sau de secară ie fac să ie apropii și să pui nenumărate întrebări. Tovarășul Foti explică cu foarte multă bunăvoință. El este convins că fiecare experiență cîșligată în lupta pentru a smulge naturii cît mai multe daruri trebuie larg răspândită în rindurile celor ce muncesc. Acest lucru l-a dovedit și cu prilejul celor patru consfătuiri de pro- ducție care au avut loc în cursul acestei luni cu profesorii de științe naturale din raion, cu inginerii și agronomii din raion, cu co- lectiviștii și deputății din comună, cu direc- torii căminelor culturale din raion. — Iată, spune el. Am împărțit terenul nostru experimental în formă de triunghi în cinci parcele. Pe prima parcelă, situată la vîrful triunghiului și mai la umbră, am se- mănat plante medicinale care pot crește bine în raionul nostru, Șț, rjnd de.rjnd, îți arată straturile cu fenicul, laur^ laur indian, chi- mion, «oriun^ru, anasoft, nalbă de grădină. Alături, continuă tovarășul Foti’, pe aceeași parcelă sînt straturile cu plante furajere, cu ajutorul cărora le-am demonstrat elevilor metoda lui V. R. Viliams cu privire la trans- formarea solului fără structură în sol cu structură, cu privire la formarea glomeru- lelor. Aceste plante furajere — trifoiul roșu, trifoiul alb, lucerna albastră, lucerna gal- benă și sparceta — aduc calcarul la supra- față. Celelalte, de pe straturile din față — timoftica, ovăsciorul, pirul crestat și iar- se răsfață în bătaia soarelui, mari și vigu- roase floarea soarelui de soiul „Jdanov", cartofii și porumbii semănați în cuiburi dis- puse în patrat, mazărea de soiul „Victoria", fasolea albă, fasolea care face păstaia mai lungă de un metru. Pe straturile dinspre aleea principală, în fața răsadniței și a ra- mei pentru ghivece nutritive, sînt plantam răsadurile ooțmuie din răsadnița calda : roșii (Mikado, Inimă de bou, Aurora de Ți- gănești), vinete (Bucureștene, Pana Corbu- lui, Tîrgu Frumos), gogoșari, ardei gras (Calincov și California), ardei iute, varză albă de Buzău. O tufă imensă de mazăre, încărcată de păstăi mari, stirnește o vie curiozitate. — Vă mirați de mărimea păstăilor ? Sînt obținute, prin aplicarea polenizării artificiale cu polen de la fasole. Și mai mult airag atenția tulpinile groase ale roșiilor, incarca.e cu roade. — Aici, explică profesorul, se vede din plin importau,a folosirii copilitului și ciu- pitului. Copiii văd în mod concret cît se poate mări recolta prin folosirea acestor metode. Deși plantele în fața cărora s-a oprit nu ies în evidența prin mărimea lor, chipul profesorului strălucește de bucurie. Privirile lui cauta drept în ochii elevilor, care se țin mereu după el și răspund cu un zimbet plin de mindrie și de siguranță. — Apropiați-vă 1 Toate plantele pe care le vedeți aici sînt rezultatul diferitelor al- toiri pe care le-au făcut elevii noștri pen- tru a demonstra că, așa cum a ciurin, căile pentru a smulge mai multe daruri sînt infinite. Și, de parcă ar mîngfia niște arătat Mi- naturii cît copii mici, tovarășul Foti cuprinde cu mina- fiecare plantă altoită. Arată locul unde s-a făcut altoirea in despicătură, denumește altoiul și portaltoiul. S-au folosit ca altoi sau port- alioi cartofi, roșii, vinete, ardei, fasole, lo- bodă roșie etc. Plantele altoite sînt dezvol- tate ca și celelalte. Unele sînt chiar mari. La multe dintre de cu greu se ghicește care este portaltoiul. Profesorul se îndreaptă către parcela mai mai cu ba murguiuj — au rădăcini stufoase, a căror putrezire se formează humusul. prin Trecem la cea de a doua parcelă, pe care se găsesc semănăturile de primăvară. Aici, fiecare strat are un metru patrat. Lîngă fie- care semănătură se găsește stratul martor, cu aceleași plante îngrijite după metodele empirice, folosite încă de unii țărani mun- citori din raion. Pe straturile de experiență 1 Rolul colectivului pedagogic în crearea colectivului de elevi Tinerii absolvenți își vor începe în curînd producție munca în In ziua de 7 iulie a. d. a avut loc in aula Facultății de științe jurkiice din orașul București o consfătuire organi- zată de Ministerul învățămintului cu ab- solvenții facultăților care pregătesc ca- dre didactice. La consfătuire au participat acad, prof. Ilie Murgulescu, ministrul Invăță- mîn,tulul, Tatiana Bulan, locțiitor al mi- nistrului învățămintului, Alex. Apostu, membru al prezidiului C.C. al S.M.I., Dumitru Bej an, activist al C-C. al U.T.M., conducători ai instituțiilor de învățămînt superior din Capitală etc- Vorbind tinerilor absolventi despre marile și frumoasele perspective care li se deschid în față, tov. I. G. Murgules- cu le-a arătat însemnătatea deosebită pentru patrie, pentru poporul muncitor, a activității pe care o vor desfășura la locu- rile de muncă unde vor fi repartizați. Cuvintele calde ale ministrului Invă- țămintului i-au însuflețit pe tinerii ab- solvenți, zugrăvind în fața lor un drum plin de înfăptuiri, de lupte și de bucurii, un drum de muncă creatoare in slujba patriei, în slujba poporului. Cu același interes au ascultat absol- venții și cuvîntul celorlalți vorbitori. Ei și-au manifestat cu entuziasm hotărîrea lor de a munci fără preget pentru con- struirea socialismului, pentru întărirea patriei și apărarea păcii. „Ne așteaptă ogoarele imense ale edu- cației Ne așteaptă sate pe care să le luminăm- Să ne luăm angajamentul de a munci cu dragoste și cu hotărîre pen- tru educarea comunistă a tinerel gene- rații. Să fim dernni de încrederea pe care partidul ne-o acordă, să cerem să ni se dea sarcini în acele locuri unde vom fi folositori patriei noastre dragi" — a spus Pociump Stei ian. absolvent al Institutului pedagogic din București. După consfătuire au urmat lucrările de repartizare a tinerilor absolvenți. Din experiența anului încheiat Consfătuirea „Gazetei învățămîntuIui“ cu cititorii din orașul Rimnicu-Vîlcea asupra problemelor muncii metodice Problema adusă în discuție de articolul „Despre organizarea colectivului de elevi", publicat in numărul trecut al „Gazetei invă- țăminiului" sub semnătura tovarășului C. Bender este deosebit de interesantă și actu- ală pentru toți cei care muncesc in învață- mint. Marea majoritate a pedagogilor noștri este pătrunsă de necesitatea creării unui puternic colectiv de elevi. Importanța acestei sarcini educative nu mai trebuie deci lămu- rită. Este necesar să se descopere insă cele mai potrivite căi, cele mai bune metode și mijloace pentru înfăptuirea ei. Intr-adevăr, cum arată și articolul sus amintit, sînt căi diferite care duc la crea- rea și întărirea colectivului de elevi, fiecare dintre ele contribuind la aceasta într o mă- sură mai mare sau mai mică. Dacă în arti- colul de față voi vorbi numai despre una dintre aceste căi, o fac nu pentru că le ignorez pe celelalte, ci pentru că sînt con- vinsă că aceasta este deosebit de importan- tă, este una dintre primele care trebuie lua- te în seamă. Pe copiii din școală îi educă mai mulți pedagogi in același timp. Chiar dacă ne re- ferim nu la clasele V-X, unde predau profe- sori diferiți, dar și la clasele I-IV, unde predă cîte un singur învățător, asupra co- piilor influențează totuși toți pedagogii din școală. Un colectiv închegat al clasei, al școlii nu poate fi realizat decît atunci cînd copiii sînt îndrumați în același sens cu consecvență, cind toți pedagogii sînt deopotrivă de exigenți și de apropiațl de copii. Nu poate fi vorba de un colectiv bine sudat de elevi ’ntr.o școală unde cadrele didactice nu colaborează între ele, unde problemele instrucliv-educative nu s:nt privite ș’i rezolvate în același spirit de către toți pedagogii. In schimb, acolo unde colectivul de pedagogi acționează unitar, cu consecvență și cent nuitate în munca educa- tivă, se pot înfăptui cu succes toate celelalte condiții de care depinde organizarea și întă- rirea colectivului de elevi ca, de pildă, strîn- sa colaborare cu organizația U.T.M., cu in- structorul de pionieri, cu părinții, antrenarea elevilor la acțiuni colective, deschiderea unor perspective luminoase spre care sa năzuiască toți elevii, educarea spiritului tovărășesc și a prieteniei între elevi, o activitate extrașco- lară atractivă și interesantă etc. Aici- se ridică o întrebare foarte importantă — și anume: cum putem ajunge la un ase- menea colectiv pedagogic ? Eu cred că trebuie să ne îndreptăm în pri- mul rînd atenția înspre ridicarea întregului colectiv pedagogic la nivelul celor mai nuni oameni din sinul său. Schimbul de expe- riență între profesori, colaborarea lor, aju- torul reciproc, îndrumarea celor tineri de către cei cu experiență, Întărirea întregii activități metodice în școală, iată cai pe care noi toți le cunoaștem și le folosim adesea, dar pe care nu le coordonăm deait rare ori, cărora nu le dăm un scop precis : acela de a obține un colectiv pedagogic bine închegat, în stare să-și îndeplinească cît mai bine sar- cinile, în stare să creeze un colectiv adevărat din toți elevii școlii. Noi ne am străduit să realizăm în școala noastră un asemenea colectiv pedagogic. Drumul spre acest țel nu a fost de loc ușor. Alături de cadre didactice cu experiență bo- gată, lucrează în școala noastră învățătoare și profesoare tinere, care sînt în primii ani de invățămint. Am folosit intens asistența la lecții,, am ankanat cadrele tinere, io soluție- • narea unor probleme importante ale școlii, am căutat să le dăm un bun exqmplu și sfa- tul nostru tovărășesc. Ca directoare a școlii, am considerat că trebuie să mă ocup cu cea mai mare grijă, In acest scop, de cunoașterea cadrelor, a po- sibilităților și a lipsurilor pe care le au aces- tea, a. perspectivelor care li se deschid în muncă. Aceasta m-a ajutat mult, mi-a arătat cum trebuie să conduc activitatea cadrelor didactice și cum s-o indrumez spre crearea si întărirea colectivului pedagogic. Am înțe- les că trebuie să mă interesez, de pildă, de ridicarea nivelului ideologic și politic al ca- drelor, pentru ca fiecare să ajungă la o în- țelegere justă a sarcinilor privitoare la e- ducația comunistă a elevelor. Toate cadre- le didactice au fost cuprinse în formale învățămintului de partid organizate în școală. Asistind la lecții, la orele educati- ve, la maniiestaiițe- și afara clasei, ■ am putut cunoaște și îndruma munca tuturor membre- lor colectivului nostru pedagogic. In același timp, comisiile melodice pe obiecte și-au in- tensificat activitatea, avînd un rol activ în ridicarea nivelului predării. Școala noastră a luptat împotriva tendin- ței de a se forma în sînul colectivului cercuri mici, restr'nse, de cadre. Am căutat să ridic prestigiul consiliului pedagogic, cerîndu-i să discute și să contribuie la rezolvarea tuturor problemelor mari ale școlii. Toate acestea au făcut să crească spiritul colectiv în muncă. Din ce în ce mai des se făceau vădite atitudini juste de condamnare a mgimfării, a indiferenței sau a nepăsării fața de cadrele care obțin rezultate mai in ce mai des se manifesta do- slabe, din ce rinja de a muncă. Trăsăturile le educăm la dezvoltăm în acorda ajutor de caracter pe elevele noastre . ... primul rind la tivului pedagogic. Exigența tovarășilor de1 care trebuia să am cautat să le' membrele colac, noastră s-a în- felul cum mun- . dreptat în primul rînd spre cesc și cum se comportă cadrele didactice. Consiliul pedagogic a critcat pe acele învă- țătoare sau profesoare care întîrziau, absen- tau de la ore sau nu-și îndeplineau la timp și bine sarcinile școlare. Colectivul nostru pedagogic s-a întărit astfel și pe această cale. .Acum, el poate colabora strîns în scopuJ închegării colectivului de eleve. Roadele închegării colectivului didactic s-au văzut adeseori in activitatea anului șco- lar. De pildă, munca cu elevele clasei a X-a ,;E“ a ridicat multiple și grele probleme. Ele- vele aveau la începutul anului un nivel slab la învățătură și disciplină. Ajutată de colec- tiv, diriginta clasei a reușit să încheie anul școlar cu bune rezultate. Permanent, profe- soarele clasei o informau pe tovarășa diri- gintă despre felul cum învață și cum se com- portă elevele. Măsurile care se stabileau de comun acord erau realizate prin activitatea fiecărei profesoare care muncea la clasa ăceasta. Desigur, în legătură cu însemnătatea în- tăririi colectivului de pedagogi' pentru crea- rea colectivului de elevi se pot spune multe lucruri. Eu am vorbit numai despre cîteva aspecte ale acestei chestiuni. Ceea ce aș vrea să iasă clar în evidență este faptul că-pro- blema aceasta trebuie privită cu atenție în toate școlile, chiar în cele de 4 «ni, că -atît consiliul pedagogic cît și colțul cabinetul pedagogic din școală trebuie ”85 prevadă Tn planul lor de muncă sarcini conorete privind realizarea unității de vederi în problemele educative, că cei tineri, cei fără experiență, trebuie ajutați tovărășește și neîntrerupt pentru a ști să conducă cu pricepere activi- tatea instructiv-educativă la clasele cu care lucrează. Colectivul de elevi va fi închegat în măsura în care va fi închegat colectivul pedagogic al școlii. LUCIA BALENTE directoarea școlii medii nr. 5 de fete din București ( La grădinița sezonieră din comuna Dor Mărunt, raionul Lehliu, regiunea Bucu- rești, copiii desfășoară, sub conducerea tovarășei educatoare Smaranda Lăcus- toiu o activitate interesantă și instruc- tivă. cereale de toamnă. Aici au fost semănate pe 23 de straturi diferite soiuri de griu, de secară și de orz ce toamnă. Soiurile de grîu Bărăgan 77, Tîrgu Frumos 16, Odvoș 241, ca și orzul Cenad 395 și secara Petkus le.au dat elevilor posibilitatea să cunoască dezvolta- rea cerealelor de toamnă. Tot aici au văzut elevii cum se transformă grîul de primăvară în grîu de toamnă. In acest scop s-a semănat toamna griu de primăvară Marquis și Ar- năut de Nemerci, Albidum 43, Lutescens 62. Hibrizii vegetativi obținuți prin transplanta- rea embrionului pe endosperm au mărit mult încrederea elevilor în puterea de muncă a omului înarmat cu cunoștințe. S-a realizat, do pildă, un hibrid de secară cu 6 rinduri de boabe prin transplantarea embrionului de secară Petkus pe endosperm de griu rami- ficat. Pe parcela cerealelor de primăvară elevii au urmărit nu numai felul cum se dezvoltă aceste plante, ci și rezultatele directe ale iarovizării, deoarece alături de diferitele so- iuri de primăvară — ca Lutescens 62, Mar- quis, I.C.A.R. 143, Țițin 23.311, Albidum 43, Arnăut de Nemerci, Hordeiforme 27, Mela- nopus 69, India 23.806 și Algeria 11.167 — s-au semănat și cereale de toamnă, iarovi- zate. Dintre acestea s-au dezvoltat bine Bărăgan 77, A 15, Tîrgu Frumos 16, Odvoș 241, orz Cenad 395 și secara Petkus. Stra- turile alăturate, pe care s-au semănat aceste soiuri de toamnă neiarovizate, îi ajută pe copii să înțeleagă mai bine dezvoltarea sta- dială a plantelor. Nefiind iarovizate și deci neparcurgind toate stadiile necesare, majo- ritatea plantelor de pe aceste straturi nu au spice. Unele semănături sînt menite să demon- streze posibilitatea aclimatizării diferitelor plante. Spicele mari, bogate, ale R. P. Chineză 1 și R. P. Chineză 6 din plin acest lucru. Întregul teren experimental este soiurilor dovedesc bine în- grijit. Se simte aici din plin dorința profe- sorului de a da patriei tineri capabili să aplice metodele științifice înaintate în agri- cultură, se simte dragostea pentru profe- sia sa. El a organizat in așa fel munca cu elevii pe tot timpul verii, îneît fiecare plantă să fie bine îngrijită, să fie recoltată la timp. Activitatea se va duce mai ales în cadrul taberei de curte, cu elevii înscriși în cercul tinerilor naturaliști precum și cu școlarii casei de copii din localitate. M. TUDOR Excursii interesante și instructive £ Cadrele didactice de la școala C mixtă de 7 ani din comuna Starchiojd, < 2 raionul Teleajen, au organizat de l l l l curind, pentru elevii lor, o excursie f in Capitala tării. Excursioniștii au > vizitat Palatul Pionierilor, Expoziția „Relațiile militare romino-ruse de-a ' lungul veacurilor", Muzeul de artă al l R.P.R., 'Muzeul de istorie naturală, ) Parcul de cultură și odihnă J. V. Stalin", Parcul Libertății, Grădina Cișmigiu. Intilntrile cu pionierii din Capitală, interesantele și instructivele expoziții și muzee, minunata plimbare cu va- porașul pe lacul Herăstrău sini acum pentru tofi participantii la excursie a- mintiri de neuitat. Membrii cercului de geografie din i raionul Bălcescu al orașului Bucu- ( l rești, sprijiniți de comitetul sindical l ? raional al muncitorilor din invătămint f , și de secția de învătămînt, au făcut la , j sflrșitul acestui an școlar o excursie ( de studii deosebit de interesanta $i ( î folositoare. Pe itinerarul București— f Ploești—Valea Timișului, excursioniștii } 7 au analizat diferite aspecte fizico-geo- , grafice și economice ale locwilot vl- ‘ ( zilate Ei au ascultat explicatii mte- c ? resante cu privire la geneza pasului I Predeal. Deosebit de atrăgătoare au ; i fost pentru elevi ascensiunea pe Postă- o ( varul și vizita la Poiana Sta'in. De 5 ‘ asemenea i-a bucurat vizita la tabăra o î de pionieri din Bran. Ei au trecut 2 apoi peste pasul Bran—Giuvala și au g ■ coborit pînă la satul Peștera. ' După vizitarea peșterii Dimbovi- l c cioara, grupul de excursioniști s-a in- î ? tors în București, trecind prin Drago- ? slavele, Rucăr șt Tirgoviște. , > Pe întregul parcurs au fost analiza- £ te platformele de eroziune, fenomenele C ( carstice, așezările omenești și aspecte 2 economice locale. 2 ? ? . *X/ 'Xa La consfătuirea organizată de curînd de către „Gazeta învățămintului" cu ca- dreie didactice din orașul Rimnicu-Vîlcea s-a discutat pe larg importanța pe care o are activitatea metodica in ridicarea ni- velului întregii munci instructiv-educa- tive din școală. Un viu interes a stîrnit in rindurile participanților la consfătuire referatul expus de tovarășul Vicior Farcaș, profe- sor de pedagogie la secția pedagogică de pe lingă școala medie de băieți nr. 2. Vorbind despre activitatea cabinetului pedagogic din școala in care lucrează, to- varășul Farcaș a arătat că profesorii și învățătorii de la această școală au consi- derat cabinetul pedagogic drept un ade- vărat centru al muncii metodice. In ca- drul cabinetului pedagogic sînt organizate comisii de specialitate, comisii pe specia- lități inrudite și un cerc metodic al învă- țătorilor de la clasele 1-IV. Pentru buna desfășurare a activității metodice, comi- siile și cercul metodic, împreuna cu res- ponsabilul cabinetului pedagogic, au sta- bilit încă la începutul anului școlar obiec- tivele ce vor fi urmărită: îmbogățirea cunoștințelor metodice ale cadrelor di- dactice; aplicarea justă a programelor școlare ; dezvoltarea priceperii elevilor de a aplica cunoștințele în practică. Pentru realizarea acestor obiective s-au ținut re- ferate cu teme ca: „Dezvoltarea limba- jului scris și oral al elevilor", „Atunca educativa in legătură cu predarea citirii", „Munca independentă a elevilor cu car- tea’“, „Folosirea literaturii, a muzicii, a desenului și a cinematografului în sco- puri instructiv-educative", „Discuția pre- gătitoare la lecțiile de citire", „Organi- zarea si folosirea terenului geografic" etc. Planul tematic ai comisiilor metodice a fost îmbogățit pe parcurs cu teme iz- vorîte din activitatea concretă a școlii în legătură cu acele părți din programa șco- lară în a căror predare profesorii au în- tîmpinat dificultăți. Participantii la consfătuire au ascultat cu mult interes relatările tov. Farcaș cu privire la organizarea și folosirea tere- nului geografic. Construit pe o suprafață de 252m.2. acest teren este împărțit în mai multe secții : meteorologică, astro- nomică, geomorfologica etc. Ducând o muncă organizată și unita, membrii co- misiei metodice de geografie, cu spriji- nul conducerii școlii, au reușit să înzes- treze terenul geografic cu aparate a căror folosire îi ajută pe elevi să-șj consolide- ze si să-și lărgească cunoștihțîle de geo- grafie, să-și formeze anumite deprinderi, să înțeleagă mai clar anumite fenomene. De pildă, secția meteorologică a terenului cuprinde o gheretă cu termometre și ba- rome4re, o giruetă și un pluviometru. Fo- losind aceste aparate, elevii au înțeles bine cum se studiază temperatura atmos- ferei, intensitatea, direcția și viteza vîntu- rilor, precipitațiile. Sub îndrumarea pro- fesorilor, obseirvînd aceste fenomene pe o perioadă îndelungată, elevii au reușit să stabilească microclima regiunii a cărei cunoaștere are o deosebită importantă în desfășurarea muncilor agricole. De ase- menea, folosind gnomonu’., elevii au în- vățat să determine meridianul și parale- lele localității, să-și imagineze exact așe- zarea localității pe globul pământesc, pe hartă. La cabinetul pedagogic al școlii se găsește un bogat material metodic: copii după cele mai bune planuri calem daristice și de lecții ale învățătorilor și profesorilor, copii după . cele mai bune planuri de lecții ale elevilor din anul IV etc. Aceste planuri, așezate în dosare pe clase si obiecte de învățămînt, au fost consultate zilnic în timpul anului școlar de elevii care se pregăteau pentru lecțiile practice. In alte dosare se găsesc proce- sele verbale de analiză a Lecțiilor ținute în cadrul practicii pedagogice. De aseme- nea, se găsesc aici manuale, metodici, programe, buletine pedagogice anuale ale școlii, care cuprind referatele susținute în cadrul cabinetului, precum și numeroase lucrări pedagogice traduse din limba rusă, produrate de școală prin centrul de documentare al filialei A.R.L.U.S. din’ lo- calitate. Cabinetul pedagogic al școlii a orga- nizat numeroase consultatii, atît pentru elevii practicanti din anii III și IV, cît și pentru învățătorii din raion care ur-, mează cursurile fără frecvență, pentru învățătorii școlii de aplicație și pentru profesori. încă de la începutul anului șco- lar cabinetul a stabilit un orar al con- sultațiilor. indicînd zilele și orele în care vor avea loc acestea. învățătorii din raion înscriși la cursurile fără frecventă ale școlii pedagogice au primit in cadrul consultațiilor indicatii cu privire la or- ganizarea studiului individual, la alcătui- rea lucrărilor de control etc. Vorbind despre activitatea metodică a scolii, tov. Farcaș a scos în evidență și lipsurile ei. Astfel, dacă s-a dat atenție formelor colective de muncă, nu se poate spune același lucru despre organizarea activității metodice individuale a învăță- torilor și profesorilor. Cabinetul pedago- gic al scolii n-a organizat conferințe me- todice la care să fie invitate și cadre didactice din alte școli, pentru lărgirea schimbului de experiență și generalizarea metodelor înaintate. ★ De curînd, redacția „Gazetei învățămîntu- lui“ a organizat consfătuiri și cu corespon- denții și cititorii din raioanele Vișeu (regiu- nea Baia Mare) și Cîmpulung (regiunea Su- ceava). In cadrul acestor consfătuiri, cores- pondent.! și citiiorii „Gazetei invățămlnlu- I lui" au discutat pe larg despre conținutul Cu toate aceste lipsuri, activitatea me- todică a cabinetului pedagogic a contri- buit la obținerea unor rezultate bune în munca instructiv-educativă. Toți elevii claselor I—IV au promovat anul școlar, iar în celelalte clase au rămas mai putini corigenți decît in trecut. La examenul de stat, din 79 d3 elevi prezentati, unul sin- gur a obținut nota 2 la lucrarea scrisă de limba romînă. Numai 3 elevi au ob- ținut nota 3 la examenul de pedagogie, în timp ce toți ceilalți au primit notele 4 și 5. La consfătuire au luat cuvântul învă- țători și profesori care au vorbit pe larg despre problemele muncii metodice din școlile lor. despre contribuția pe care a adus-o această muncă la ridicarea nivelului de pregătire al elevilor. Deosebit de interesantă a fost expu- nerea tovarășei Anastasia Lumineanu, responsabila coltului pedagogic de la școala medie nr. 3 de fete. Si la această școală activitatea metodică s-a desfășu- rat în mod organizat. Membrii cercului metodic și ai comisiilor metodice au studiat individual o serie de probleme pe baza materialului bibliografic indicat. Aceste probleme au fost apoi dezbătute în cadrul cercului sau al comisiilor meto- dice, unde s-au organizat și lecții des- chise ținute de cadrele didactice cu o experiența bună. Problemele alese au urmărit ridicarea nivelului științific și pedagogie al procesului de învățămînt din școală. La sfîrșitul anului școlar 1953—1954, de exemplu, comisia metodi- că de limba romină a hotărît să studieze lucrările scrise la examene pentru ca, pe baza lipsurilor constatate, să se ducă o luptă comună în școală în vederea îm- bunăt^irii scrisului elevelor. In cursul anului școlar care s-a . încheiat, comisia metodică a profesorilor de limba romînă a urmărit cu mai multă atenție dezvolta- rea gîndirii logice și a limbajului eleve- lor în cadrul lecțiilor de gramatică și de literatură. De asemenea, membrii tuturor comisiilor metodice și ai cercului metodic au urmărit cu perseverentă îmbunătățirea exprimării orale și scrise a elevelor, înar- marea acestora cu deprinderi de vorbire și de scriere corectă. „In acest an școlar — a spus tovarășa Lumineanu — colțul pedagogic a "r- mărit îmbunătățirea muncii pedagogice din școală etapă cu etapă. De exemplu, cu o lună înainte de perioada recapitulării finale a materiei, comisiile metodice au prelucrat în cadrul coltului pedagogic temele „Cum organizez activitatea clasei pentru a înlătura aglomerarea elevelor și (ăminerea în urmă la învățătură", „Ana- liza temelor de recapitulare la clas?!e a Vil-a și a X-a“ etc. Acum, după înche- ierea examenelor, colțul pedagogic se preocupă de justa organizare a excursii- lor. de desfășurarea în bune condiții a activității ne parcela experimentală". Alți participanti la discuții, ca tova- rășii Marin Constantinescu, directorul școilii nr. 1 de băieți, sau Adriana Iliescu si Ecaterina ZinelL profesoare la școala medie de fete nr. 3, au vorbit despre alte aspecte -ale muncii metodice. Tovarășa Ecaterina Zineli, de exemplu, a arătat pe larg felul cum a îndrumat și coordonat colțul pedagogic al școlii activitatea cercurilor de elevi. La consfătuire a luat cuvîriiul și tov. Ion Vasilescu, inspector la secția de in- vătămint a raionului Rîmnicu-Vncîa. ',^- gînd strâns calitatea muncii metodice de rezultatele obținute în înarmarea elevi- lor cu cunoștințele și deprinderile cerute de programele școlare, tovarășul Vasi- lescu a arătat că nivelul muncii metodice nu poate fi 'despărțit de nivelul predării în școală, că numai o activitate metodică susținută poate duce la un înalt nivel de pregătire a elevilor. Astfel, el a arătat că succesul obținut la examene de unele școli unde sînt clase întregi fără repe- tenți (de exemplu școlile medii nr. I și 2 de băieți, școala medie nr. 3 de fete și școala de 7 ani nr. 2 de fete) se da- torește în primul rînd atenției pe care .o acordă cadrele didactice de la aceste școli îmbunătățirii necontenite a metode- lor de predare. Tovarășul Ion Vasilescu a scos îndeosebi în evidentă rezultatele bune ob,inute de elevii claselor a IV-a la care au predat învățătoarele Maria Mironescu și Eufrosina Crăciunescu. Tot- odată, el a popularizat pe larg munca învățătoarei Elena lonescu, care a predat la clasa I-a a școlii nr. 2 de fete. Apre- ciind importanta pe care o au din punct de vedere metodic caietele cu liniatură specială și folosindu-le cu pricepere, to- varășa lonescu a obținut ca elevii ei să scrie deosebit de ordonat și de frumos. De asemenea, însusindu-și conținutul me- todicilor și preocupîndu-se mereu să a- plice în mod creator indicațiile cuprinse în acestea, tovarășa lonescu i-a înarmat pe elevi cu cunoștințe și deprinderi te- meinice de scris, citit și socotit. Consfătuirea va contribui la îmbunătă- țirea muncii metodice în viitorul an șco- lar. Propunerile făcute cu acest prilej și mai ales schimbul de experiență între cadrele didactice le-a ajutat acestora să înțeleagă mai just rolul muncii metodice, să stabilească mai precis formele organi- zării ei si să-i îmbogățească conținutul. ★ gazetei, arătînd problemele care-i preocupă și pe care ar vrea să le vadă reflectate in paginile acesteia. In același timp, vorbitorii au arătat contribuția pe care înțeleg s-o dea trimitind redacției materiale despre realiză- rile și lipsurile din școlile în care activează. Pag. 4-a GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI Co'ful inovatorului O soluție practică pentru desfășurarea muncii în laborator Școala factor activa îngrijirea pentru sporirea produc^ îijr'KQle culturilor In preajma Festivalului de la Varșovia Pentru ca lucrările practice ce se desfă- șoară în laborator să se efectueze în con- diții bune, este nevoie de apă distilată de calitate și în cantitate suficientă. Deoarece există laboratoare care fie că nu au aparate pentru prepararea apei distilate, fie că au aparate care dau o apă distilată pe metal sau au un debit insuficient, dăm mai jos modul de confecționare a unui aparat pentru prepararea apei distilate pe siiclă, cu nivel constant aulomat reglabil, cu încălzire elec- trică prin rezistența proprie a apei. Aparatul sa poate confecționa cu mijloa- ce pro.pri.', în orice labora.or, dinir-un balon fig- 1. împurifica vaporii de Tot prin apa apa de 2 litri (său mai mare) cu gît lung, „ deci un balon de dis- nd tilare, așezat cu gl- K tul în jos. La acesta fU se potrivește un dop B de cauciuc prevăzut | cu trei găuri : un» 8 1 centrală și două laie- // I tale. Prin găurile la- terale se introduc ^7 două tuburi de sticlă ce depășesc cu 2—3 w cm dopul în afară, ' suficient pentru a se putea fixa de ele un tub.de cauciuc. Prin gaura centrală se tre- jr ce un tub de sticlă, (pri cu grosimea de 8—10 y] mm, care ajunge pînă la fundul balonului, unde se termină* cu o șicană, adică e îndoit în două planuri, pen- tru ca picăturile de apă proiectate prin fierbere să nu poată distilată. Acest tub conduce în refrigerent. dopul de cauciuc, de o parte și de alta a tubului central, la o distanță mare, se trec două fire de sirmă galvanizată, cu diametrul de 2 mm. Aceste fire sînt sudate la cei doi electrozi metalici tubulari și fac oficiul de susținere a acestora. Pe parcursul lor în apă ei sînt trecuți prin două tuburi de sticlă pentru a-i izola, și pentru ca apa să nu se încălzească decît la nivelul elec- trozilor. Aceste două fire se pun în legătură cu cele două fire ale curentului alternativ de 110 sau de 220 volți. Sistemul de încălzire se bazează pe prin- cipiul încălzirii apei de conductă, care con- ține o cantitate de săruri prin rezistența ci proprie și se realizează (după cum se vede in figura 2) din două tuburi concentrice. Ele se pot construi din tablă galvanizată (tablă de cutii de conserve, tablă de zinc, oțel in- oxidabil, aramă, aramă nichelată etc). Se taie două fâșii de tablă de 7 cm. X 15 cm. și 7 cm. X 9,5 cm. Din acestea Se face un cilindru exterior care se introduce prin gîtul balonului. Pentru a-l menține la ace- lași diametru, se răsbuzează spre inter.or, la ambele capete ale ment de tablă lat cm., ce trece prin unde se suprapun, cestui cilindru, în cilindrului, cîte un seg- de 3 mm. și lung de 1 ambele foițe la nivelul In ambele capete ale a- patru puncte, la distanțe egale, se incizează segmente asemănătoare, care se răsbuzează spre interior (așa cum se vede în figura 2) în capetele unor tu- buri de sticlă cu diametrul exterior de 6—7 mm., lungi de 6 cm. Acestea vor servi să mențină la o distanță constantă cilindrul exterior de cel interior. Cilindrul interior nu necesită fixarea prin răsbuzarea unor lame ca primul. Nivelul constant în balon este menținut de un prea plin care poate fi făcut, cum se vede și în figură, dintr-un tub de sticlă sau metal, la care se fixează un dop prin care trec două țevi de sticlă, una ajungînd la un anumit nivel (țeava de scurgere) care prin tubul de cauciuc comunicant impune nivelul în balon. Al doilea tub scurt ce iese din tubul de cauciuc este continuat cu un tub de cauciuc și conduce lichidul din giiul balonului în cuvetă. Debitul acestuia este reglat cu o clemă Hoffmann. Aparatul funcționează astfel: apa de la conuuctă intră in partea de jos a refrigeren- tului (fig. 1) și, ieșind din el, se varsă în prea pdn, răcind astlel refrigerentul. Excesul de apă trece la cuvetă. Din prea plin se a- lime teaza cu apă balonul, mcnținîndu-se la un nivel constant la partea superioară a sis- temului de încălzire și înlocuindu-se con- tinuu apa evaporată. O altă cantitate de apă rece produce un curent de apă rece în mod continuu la ni- velul dopului de cauciuc. Debitul foarte mic al acestui curent este reglat de clema Hoffmann pusă pe tubul de cauciuc. Dato- rită curentului de apă rece și diferenței de densitate între apa caldă și apa rece, în partea superioară a prea plinului apa este fierbinte, în timp ce în pariea inferioară este rece, împiedicînd astfel substanțele or- ganice din dop să intre în vapori. Vaporii de apă intră prin șicana tubului de sticlă central și se condensează în refrigerent. Prin variațiunile de înălțime ale prea plinului se poate aranja ca apa să înece total sau numai parțial sistemul de încăl- zire și deci se poate aranja debitul de apă distilată, scoboriri ționa pe ternativ. . Cu un Datorită acestei simple ridicări sau a prea plinului, aparatul poate func- 110 cît și pe 220 volți curent al- încălzitor ca acela descris, aparatul poate furniza în 24 de ore 40—45 de litri de apă distilată. Aparatul nu se poale de- teriora din lipsa apei, întrucît în acel mo- ment nu mai trece curentul electric în în- călzitor. Aparatul dă o apă distilată pe sticlă deci lipsită de ioni metalici. Desaărcîn- du-se automat cînd nu funcționează, nu per- mite cultivarea de germeni. Acest aparat, spre deosebire de cele de import, care au un debit numai de 2 sau 3 ori mai mare, con- In luna iulie încep sau se continuă lucră- rile de recoltare a cerealelor, fînuiui, rapi- ței, mazărei etc. și, în același timp, trebuie executate lucrările de întreținere a prașitoa- relor și desmiriștitul. Cadrele didactice din școiiie sătești trebuie să-și intensifice efor- turile pentru a mobiliza țăranii muncitori la efectuarea tuturor acestor lucrări. O lucrare foarte importantă este cositul fînețelor natura.e, care constituie în muite regiuni baza pentru alimentația animalelor în timpul iernii. Finul trebuie cosit la timp, uscat și depozitat tu grijă, deoarece nu- mai în acest fel își pastreaza toată va.oarca nutritivă. Ei trebuie recoltat înainte de în- ceperea înfloritului, în timpul cei mai scurt. Uscarea finului trebuie de asemenea făcu- tă repede : finul cosit trebuie adunat în gră- mezi pînă a doua zi, cînd se împrăștie din nou, evitîndu-se în felul acesta pierderi care ar putea fi princinuite de ploile ce ar cădea peste noapte. Numai după ce finul s-a uscat complect se transporta în gospodărie, unde se clădește în clăi sau în șire mari, în apro- pierea grajdurilor de iernare a animalelor. Desmiriștitul prezintă multe foloase. Ast- fel, datorită lui se formează un strat afinat ia suprafața solului, care Împiedică evapo- rarea apei prin canalele capilare. Semințele de buruieni, care altfel ar rămîne la supra- fața solului și ar germina tîrziu, cînd com- baterea lor ar fi mai dificilă, sînt îngropate șl răsar în scurt timp, astfel îneît pot fi distruse prin lucrările de întreținere a solului și prin arăturile de toamnă. Desfășurîndu-și activitatea obștească, în- vățătorii și profesorii de la sate trebuie să acorde o- deosebită atenție convingerii țăra- nilor muncitori asupra necesității de a des- miriști cît mai repede toate terenurile recol- tate. In același timp trebuie să arate țăranilor muncitori că, paralel cu recoltarea cerealelor păioase, cu treieratul și cu desmiriștitul, este necesar să se continue și lucrările de între- ținere a prășitoarelor. Pentru distrugerea buruienilor, care anul acesta se dezvoltă foar- te intens, pentru păstrarea apei în pămînt, trebuie prășite a treia și a patra oară sfecla de zahăr, porumbul, floarea soarelui și bum- torul unui tampon sau unei mănuși de sto- fă moale, de mărimea unui capitul (pălării) de fioarea soarelui. Cu această mănușă atin- gem ușor un capitul de floarea soarelui și apoi atingem capitulul următor. Polenizarea artificială se poate face și prin atingerea a două capitule de floarea soarelui între ele. Polenizarea artificială se face dimineața, pe rouă, cind polenul încă nu s-a uscat și nu a început să se scuture. Trebuie alese capitulele înflorite, iar în cazul cînd florile capituluiui nu Înfloresc toate deodată, pole- n.zarea suplimentară trebuie făcută d; 2-3 ori. La bumbac trebuie să se execute anumite lucrări speciale, care grăbesc înflorirea și coacerea capsulelor, astfel îneît acestea să se deschidă înainte de căderea brumelor de toamne. In locurile bogate în substanțe hră- nitoare și atunci cînd plouă mult, bumba- cul are tendința de a crește puternic, for- mînd noi și noi ramuri care împiedică dez- voltarea capsulelor. Primele 2-3 ramuri pe care le dă tulpina (cele de sub ramura pe care apare primul boboc) cresc foarte mult în dauna rodului. îndepărtarea acestor ra- muri poartă numele de ciupit. Ciupitul se execută atunci cînd au apărut primii muguri, care vor da naștere la flori, din care se vor forma capsule. Deoarece plantele sînt încă f/agede, ruperea ramurilor vegetative(făaa rod) trebuie făcută fără a se răni tulpina și înlăturînd și mugurii de rezervă de la baza acestor ramuri. Planta se ține cu mina stîngă ; și cu arătătorul de la prinde de sub prima apoi, printr-o mișcare cu degetul cel mare mina dreaptă se ramură de rod ; în jos, se rup toate frunzele, mugurii și ramurile de pe tulpină. In felul acesta sînt în- depărtate ramurile care consumă fără folos apa și hrana din sol în dauna ramurilor ro- ditoare. Tot pentru a împiedica creșterea ne- folositoare a ramurilor și pentru a grăbi coa- cerea capsulelor de bumbac se execută și lucrarea numită cîrnitul bumbacului. Cîrni- tul constă în îndepărtarea vîrfului plantei deasupra celei de a șasea sau a opta ramuri de rod. Hrana este dusă de obicei către vîrful plantei, în vederea creșterii. Dacă în- depărtăm vîrful, hrana trece spre ramurile de rod, grăbind formarea capsulelor și deci coacerea lor. Pentru aceasta se prinde tul- pina cu mina stîngă în dreptul ramurei de rod, iar cu mîna dreaptă, și anume cu dege- tul mare și cel arătător, se rupe vîrful plan- tei, cu ajutorul unghiei degetului mare. Ru- perea trebuie făcută chiar deasupra ultimei ramuri de rod. Număratul ramurilor de rod se face de jos în sus, lăsîndu-se 5-6 ramuri pe terenurile mai grele și sărace în materii hrănitoare; pe cele mai fertile, atunci cînd vara este mai ploioasă, se Iasă 7-8 ramuri. Cîrnitul se execută atunci cînd 75% din plante au format 6-8 ramuri de rod, urmînd să se execute un cîrnit suplimentar pentru plantele mai întîrziate, care și-au format ramurile de rod mai tîrziu. Lămurind țăranii muncitori cu gospodării individuale, pe întovărășiți și colectiviști să execute la timp și în bune condiții toate aceste lucrări, cadrele didactice vor contri- bui cu succes la sporirea producției agricole. Ing. IRINA TEODORU La ,,Colțul Festivalului'* de la Uzinele „7 Noiembrie" din Capitală. mult, peroanele Gării de IN ZILELE MINUNATE ALE VACANȚEI DE VARĂ sumă un debit de curent sărurile rezultate din concentrarea apei prin evaporare sînt conti- nuu antrenate de cu- rentul de apă rece la cuvetă. Aparatul trebuie să fie curățit odată pe lună, ceea ce se reali- zează prin introduce- rea electrozilor de în- călzire, timp de cîteva minute, într-o soluție de acid clorhidric di- luat, care dizolvă să- rurile de calciu depu- se pe tablă, și prin spălarea abundentă cu apa. In momentul pune- rii în funcțiune, apa din balon se colorea- ză prin oxizii metalici. De aceea, după cîteva constant, deoarece fig. 2. ore de funcționare se procedează la spălarea balonului. Apa distilată în acest aparat are aceleași constante fizico-chimice ca aceea preparată cu ajutorul aparatelor de import. Ea satis- face nevoile curente ale mai multor labora- toare care îl întrebuințează. Prof. univ. L. CHIOSA Lucrările tinerilor Multe din lucrările prezentate la exa- menul de stat de către absolvenții in- stitutelor noastre de învățămînt superior au scos în evidentă valoroasele lor însu- șiri. Lucrarea „Posibilități de irigare a regi- unii dintre rîurile Ialomița și Buzău", prezentată de absolventul Oprea Dicea de la Facultatea de geografie-geolog!e a Uni- versității „C.I. Parhon" aduce o însemna- tă contribuție la planurile de îmbunătăți; *e a terenurilor degradate din această regiune. Lucrarea „Cercetări asupra ro- iului corpului galben patologic în deter- minarea sterilității la vacă", de Valenti- na Popescu. absolventă a Facultății de zootehnie a Institutu'ui agronomic „N. Bălcescu" din București, are o însemnată importanță practică. Lucrarea absolventei Mariana Brăila, de la Facultatea de filozofie din Bucu- rești, cu tema „Rolul învățării citit-scris- ului în formarea vorbir i corecte la elevii surdo-muți" constituie prima încercare în acest domeniu din tara noastră. Un deo- sebit interes științific prezintă lucrările „Unele probleme privind rolul ideolog'ei socialiste în construirea socialismului în tara noastră" de loan Pascadi. ,de la Fa- cultatea de filozofie, „Unele probleme ale compunerii cuvintelor în limba romînă** prezentată de studenta poloneză Mirska Halina, de la Facultatea de filologie și „Cezar Bolliac, publicist" de Ion Turcu, absolvent al primei promoții de la Facul- tatea de ziaristică. Lucrările de stat prezentate anul acesta de absolventii institutelor noastre de învă- tămînt superior constituie un însemnat pas înainte pe drumul creșterii și califi, carii unor cadre bine pregătite de cerce- tători. bacul, fiecare prașilă aducînd sporuri recoltă de 10 și 15%. O altă lucrare deosebit de importantă polenizarea se aplică suplimentară artificială de este care la floarea soarelui, porumb, cînepă, lucernă etc., adică ia plantele care se fecundează mai greu prin insecte vînt și care nu leagă suficient. il Polenizarea florii soarelui se face cu aju- Printre absolvenții școlilor profesionale speciale De curtnid s-au desfășurat în întreaga tară serbările de sfîrșit de an în școlile profesionale speciale din cadrul Ministe; rului Prevederilor Sociale. Aceste serbări au relevat succesele obținute în calificarea diferitelor categorii de invalizi — surdo- muii. orbi, invalizi motor i — pentru ca aceștia să poată deveni oameni utili socie- tății. Cu prilejul serbării de sfîrșit de an care a avut loc la școala profesională specială de surdo-muți din București, și-au luat rămas bun de la profesorii și colegii lor mai mici, pentru a pleca în producție, un număr de absolventi care,după patru ani de școală, au devenit muncitori cali- ficati in meserii ca : strungărie, turnăto- rie, lăcătușerie de construcții, desen teh- nic și altele. La serbare au participai ea invitati numeroși muncitori de la uzinele „23 August", „Semănătoarea", „Clement Gottwald". „Vasile Roaită" și alte între- prinderi din Capitală. Absolvenții, astăzi demutizați, și-au exprimat în cuvinte calde sentimentele lor de dragoste și recunoștință față de partid și guvern și fată de profesorii, maiștrii și educatorii școlii. „Noi, absolvenții din anul acesta — a spus în cuvîntul său Maria Ungureșeanu — pășim în viață cu încredere, plini de bucurie, pentru că ne simțim prețuiți. în- conjurați de dragoste și grijă. Faptul că sîntem astăzi muncitori calificati, că ne vom cîștiga singuri existenta, ne umple sufletul de mîndrie. Si acestea toate noi le datorăm, în primul rind, regimului nos- tru și apoi profesorilor, maiștrilor și edu- catorilor noștri, cărora le vom purta, toa- tă viața o vie recunoștință". Tot într-un cadru sărbătoresc s-a des- fășurat serbarea închiderii anului școlar la școala profesională specială de orb' din București. De lă această școală pleacă în acest an în producție peste 50 de absol- venți în diferite meserii. Nu Nord । nuită lot de de au de cunoscut o afluență neobiș- micuți călători. Era primul aproape 3.000 de pionieri șt școlari care plecau in taberele organi- zate de Consiliul Centrat al Sindica- telor la Mamaia, Eforie, Predeal, Ză- bala etc. Ceferiștii din Gara de Nord au or- ganizat in cele mai bune conditiuni plecarea trenurilor speciale. Fiecare vagon purta indicatoare privind îm- barcarea copiilor. La gară, pionierii și școlarii au fost conduși de părinți, delegati ai sindica- telor și comitetelor de întreprindere, iar în tren au fost însoțiți de cadre didactice și instructori de pionieri. In stațiuni, copiii au fost primiti de conducătorii taberelor care au făcut un ultim Apoi au început zilele vacantei de vară. si de medici, control sanitar, minunate ale Emofia clipelor sărbătorești în care s-a inaugurat vacanta lor din acest an va dăinui multă vreme în inima celor 215 pionieri și școlari care își petrec vacanța in tabăra lll-Mamaia. Aceasta este prima din cele trei ta- bere centrale de pionieri și școlari care se deschid la Mamaia în vara aceas- ta. Ele vor găzdui în prima serie peste 1150 de pionieri și școlari, ve- niti din toate coifurile tării. Taberele centrale pentru pionieri și școlari care funcționează acum în sta- țiunile balneare Vasile Roaită. Eforie și Mamaia găzduiesc peste 4.100 de copii. In vara aceasta își vor petrece va- canța în taberele centrale de la mare aproape 13.000 de pionieri și școlari din întreaga (ară. -k Recent s-a deschis, In stațiunea Va- sile Roaită, tabăra de pionieri și șco- lari a Trustului de instalatii nr. 21 București. Aici își vor petrece vacan- ta 300 de copii ai oamenilor muncii din diferite întreprinderi de construc- ții și montai. In acest an, tabăra a fost dotată cu noi clădiri. In sunetele goarnei, In răpăitul to- belor, drapelul roșu este ridicat in vir- ful catargului sub privirile pionierilo' și ale elevilor adunati in careu. Așa începe fiecare zi de tabără. ...In curtea comună a școlilor nr. 3 de fete și nr. 4 de băieți din Capita- La Lausanne în El- veția, s-a deschis ieri primul Congres Mon- dial al Mamelor. Acest congres constituie mi eveniment de mare în- semnătate în viața fe- meilor din toate țările carea Mondial avut un Femeile toarele Congresului al Mamelor a răsunet larg, din toate sec- de activitate lumii. Convocat din inițiativa Federației Demo- crate Interna,icmale a Femeilor, Congresul de la Lausanne reprezintă o puternică expre. CONGRESUL MONDIAL AL MAMELOR sie a voinței mamelor și tindeni de a apăra viața lor, al popoarelor lor, de Congresul Mondial al femeilor de pre.u- și viitorul copiilor a apăra pacea. Mamelor are loc intr-o perioada cînd, datorita recentelor ini- țiative ale guvernului sovietic și eforturilor forțelor iubitoare de pace din toate țările, s-au obținut succese importante pe drumul micșorării încordării internaționale și al co- laborării între state. Măreața Adunare Mon- dială a Păcii care a avut loc la Helsinki a dovedit odată mai mult că atunci cînd există dorința sincera de înțelegere și cola- borare orice problema internațională poate fi soluționată pe calea tratativelor pașnice. Ideea convocării Congresului de ia Lau- eamie s-a bucurat de sprijinul și adeziunea entuziastă a sutelor de milioane de mame și femei de pretutindeni. In toate țările lumii s-au desfășurat largi pregătiri pentru con- gres. Femei de toate naționalitățile și ra- sele, de cele mai diferite credințe religioase și convingeri politice, de toate profesiile au participat la aceste pregătiri. S-au organi- zat mitinguri și adunări, s-au ales delegate pentru congres, s-au pregătit daruri etc. In toate aceste acțiuni s-a simțit dorința de pace a femeilor, s-a văzut hotărîrea lor de a lupta împotriva războiului. Este Încă vie In memoria mamelor amin- tirea celor 30.000.000 de oameni care au pie- rit in timpul celui de a! doilea război mon- dial. Sint încă vii în memoria lor barbariile de la lliroșima și Nagasaki, de la Maidanek, Oswiecim etc. Asemenea cruzimi nu trebuie să se mai repete. Mina criminală care ar în- cerca să se mai ridice împotriva vieții tre- buie oprită. Mamele de pretutindeni sint liotărîte ca alături de toate forțele iubitoa e de pace să preîntîmpine războiul. Este im- presionant legămintul femeilor germane care au declarat răspicat: „Noi nu vom lăsa pe fiii noștri să îmbrace haina pătată a mili- tarismului fascist. Germania nu va da răz- boiului imperialist ostași buni, în schimb va da mame bune in lupta pentru apărarea păcii**. Femeile și mamele din foate țările știu bine că în lume exista forțe care ac ionează în direcția agravării situației internaționale, in direcția creșterii încordării în relațiile dintre state. Acestea sînt cercurile agresive, in frunte cu cele din S.U.A., care se opun politicii tratativelor, duc așa numi'a politică „de pe poziții de forță" și intensifică pregă- tirile în vederea unui nou război mondial. In fața ațîțătoriior la război femeile se ridică cu o hotărîre de neclintit. Ele sînt convinse că primejdia poate fi înlăturată. „Oricît de mare ar fi primejdia, — se spune în apelul consiliului F.D.I.F. pentru convocarea Con- gresului Mondial al Mamelor, adresat tutu- ror femeilor și organizațiilor de femei, — nu acceptăm fatalitatea războiului. Noi dispu- nem de forța necesară pentru a-1 îndepărta... Vrem să facem auzită vocea noastră. Nu vrem război 1“ Nu vrem război 1 Aceasta este atitudinea tuturor femeilor simple din bune. Mii de delegate arată limpede acest lucru și cu prilejul Congresului de la Lausanne. De- legațiile mamelor din Franța și Republica Federală Germană sînt formate din cîte 150 de persoane, mără 100 de femei, delegația italiană cea japoneză 30, nu- cea din țara noastră au întîmpinat acest mare eveniment cu noi succese în muncă. E- ducatoarele, învățătoa- rele și profesoarele au întîmpinat Congresul braziliană tot 30, cea engleză 25 etc. Congresul Mondial al Mamelor constituie o puternică demonstrație împotriva războiu- lui. El arată că mamele de pretutindeni, fe- meile din toate țările reprezintă o uriașă forță activa în lu.pta pentru pace. In zilele noastre mamele și femeile nu se împacă doar să se piingă despre relele pe care le provoacă războiul. Experiența le-a invațat că plînsul nu ajunge pen.ru a opri războiul. Femeile știu bine astăzi că numai lupta popoareloir poate să-i oprească pe agresori, că numai rezistența popoarelor poate să-i înfrîngă pe cei ce vor să dezlănțuie un război atomi< distrugător. De aceea ele par- ticipă cu tot mai’ multă hotărire Ia această luptă. Pregătirile pentru Congresul Mon- dial al Mamelor s-au împletit in multe țări cu campania pentru strîngerea de semnă- turi pe Apelul de la Viena. In Japonia și Italia, în Uniunea Sovietică și Brazilia, în China și Finlanda etc., femeile au strins milioane de semnături pe apel. „Strîngerea de semnături este un lucru mare" — a de- clarat Anastasia Lazaru din Grecia, care a cunoscut cele două războaie mondiale și și-a pierdut fiul in ultimul război. „Nu sînt de- c:t o mamă bătrînă — a spus ea în conti- nuare — dar îmi pun și eu semnătura pe ape.l. Și simt sigură că noi vom învinge", Cu multă căldura au întîmpinat Con- gresul de la Lausanne femeile din toate țările lagărului socialismului și păcii, care participa activ la lupta popoarelor lor pen- tru un viitor mereu mai luminos. In patria noastră Apelul pentru convo- intensificindu-și eforturile in vederea creș- terii tinerei generații a patriei noastre în spiritul dragostei nemărginite față de patra noastră și al internaționalismului proletar, în spiritul nobilelor idei ale păcii și priete- niei intre popoare. Peste 5000 de daruri lu- crate de femeile din țara noastră vor fi în- mîna.te participantelor la Congres, ca semn al dragostei și atașamentului lor pentru fe- meile din toate țările care se ridică împo- triva războiului. Poziția hotărîtă a femeilor din țara noas- tră împotriva războiului și a celor care îl pregătesc s-a manifestat cu tărie cu prilejul marelui miting care a avut ioc la București în întîmpinarea Congresului de Ia Lausanne. In mesajul adresat Congresului se arată : „Hotărite să ne apărăm libertatea de care ne bucurăm azi, viața nouă, bucuria muncii pașnice, noi spunem un nu puternic celor care amenință familiile, liniștea, vese'ia și viața copiilor... Noi toate clădim azi cu mîinile și cu mințile noastre traiul însori" al copiilor noștri. In fiecare zi. prin strădu- ințele unite ale poporului nostru liber, țara noastră devine și mai frumoasă, mai bogată, — minunata patrie în care răsună rîsul co- piilor fericiți... Noi, femeile din Republica Populară Romînă, vom pune toată puterea muncii noastre creatoare în slujba luptei pentru înlăturarea primejdiei de război, pen- tru consolidarea păcii". Alături de întregul popor romîn, femeile d:n patria noastra sînt convinse că lucrările Congresului Mondial al Mamelor vor consti- tui o nouă și însemnată contribuție la lupta pentru pace și colaborare internațională. lă se adună în fiecare dimineață cîte- va zeci de elevi. Sub supravegherea pedagogilor și a instructorilor de pio- nieri ei își petrec plăcut zilele de va- cantă : organizează competiții sporti- ve, excursii, vizite la muzee, vizionea- ză spectacole, se adună seara în ju- rul focului de tabără. La sfirșitul lu- nii iunie, o par^e dintre elevi, cei din clasele a IV-a, a V-a și a VI-a, înso- țiți de învățători și profesori, au fă- cut o excursie de 3 zile în munții Bu- cegi. Ei au stat la cabana Dihani, dar au făcut și multe vizite în împrejurimi Au adunat multe plante pentru ierba- re, au organizat jocuri. Serile, in ju- rul focului, au cîntat la acordeon, au recitat poezii, au spus povești, au în- jghebat coruri. Zilele acestea au trecut însă cu o repeziciune uimitoare și tinerii excursi- oniști s-au întors din nou in tabăra de curte. Ei vor face excursii și de acum înainte, în împrejurimile Bucureștiu- lui, la Ferma Otopeni, la Snagov și la Mogoșoaia. Acum, pionierii și școlarii din tabără pregătesc cu însuflețire o șezătoare la care vor prezenta o sce- netă, coruri, dansuri, recitări. Elevii claselor l-a și a [l-a organizează între ei concurs de trotinete. De altfel, doi dintre ei, Mihai Torceanu și Cornel Dafinescu, din clasa I-a, au luat diplo- me ta concursul de trotinete pe raion. In fiecare săptămină, marțea, pio- nierii părăsesc tabăra de curte pentru a merge la Palatul Pionierilor, unde se întilnesc cu elevii din celelalte ta- bere de curte din cuprinsul raionului Stalin. Aici îi așteaptă bazinul de înot, aparatele pentru gimnastică, me- sele de șah, terenurile pentru sport, umbra răcoritoare a parcului... La sfirșitul fiecărei zile copiii din tabără coboară drapelul roșu și apoi, plini de voioșie, se îndreaptă în gru- puri spre casă. însuflețiți de impresii- le de peste zi, dornici de noi și mi- nunate isprăvi de vacanță. P. VIRGIL INIȚIATIVE BUNE îndrumați de către cadrele didactice, ele- vii școlii de 7 ani nr. 1 din Cîmpia Turzii desfășoară o largă muncă obștească. Pe lingă cele 2000 de ore prestate la curățirea parcului public d;n centrul ora- șului, elevii școlii au strins 9200 kg. fier vechi, care a fost predat întreprinderii „Industria sirmei" din localitate. Nu de mult elevii au prezentat în sala Palatului Cultural o serbare care s-a bu- curat de un frumos succes. Activitatea obștească a elevilor a con- tribuit la întărirea disciplinei lor. i-a înarmat cu numeroase deprinderi de mun. că practică. Informație Universitatea „C. I. Parhon" din Bucu- reș.i aduce la cunoștința celor intere- sați că în arlul școlar 1955—56 vor func- țiooa secții fără frecvență pe lingă ur- mătoarele Facultăți : Facultatea de fizi- co-ma.tematici. Facultatea de biologie (secția St. Naturale-Geografie) Faculta- tea de filologie (secția Romînă-Istorie) și Facultatea de științe juridice. Examenele de admitere vor consta din următoarele : — Pentru Facultatea de matematică- fizică: Limba și literatura romină — scris; /Aatematică — scris și oral; Fi- zică — oral ; Limba rusă — oral. — Pentru Facultatea de biologie : Lim- ba și literatura romină — scris ; Științe Naturale (botanică, anatomia și fiziolo- gia omului, și bazele darwinismului) — scris și oral; Geografia R.P.R. — crai ; Limba rusă — oral. — Pentru Facultatea de științe juri- dice și Facultatea de filologie : Limba și literatura reminâ — scris ; istoria R.P.R. — orai; Constituția R.P.R. — orai; Limba rusă — oral. Cei interesați se pot înscrie numai în facultățile corespunzătoare specialității în care activează în cîmpul muncii. — înscrierile pentru examenul de ad- mitere se fac pe facultăți sau secții, în- tre 1 august și 1 septemorie. — Absolvenții cu diplomă de merit, care solicită înscrierea în facultăți fără examen de admitere, vor depune cereriie de înscriere între 11 iulie — 1 septem- brie. — Pentru înscrierea la examenul de admitere candidatii fără frecvență se pot înscrie pe baza unei cereri individuale, urmînd să complecteze ulterior, in perioa- da de examene, o declarație-lip de în- scriere. — La declarația-tip de înscriere se vor anexa în original : a) Certificatul de naștere, b) diploma de studii, c) certificat de sănătate eli- berat de un spital unificat de adulți, d) recomandație de la locul de muncă cu indicația postului pe care îl ocupă și a specialități, e) plata taxei de 5 Ici pen- tru examenul de admitere, direct la ca- sieria facultății unde acesta se înscrie sau la secția financiară locală, trimițînd facultății, odată cu celelalte acte și chi- tanța respectivă, f) 3 fotografii 6/9. — In cererea de înscriere candidați! vor indica unul din următoarele centre în care urmează să se prezinte la exa- menul de admitere și anume: — Pentru Facultatea de matematică* fizică: București, Timișoara, Orașul Stalin, Galați, Craiova. — Pentru Facultatea de biologie: București, lași, Timișoara, Orașul Stalin, Arad, Craiova, Galați. — Pentru Facultățile de filologie și științe juridice: București, Cluj, lași, Craiova, Timișoara, Galați. Actele vor fi trimise pe următoarele a- drese: Universitatea „C. 1. Parhon*' — Facultatea de matemaiică-fizică, de bio- logie, de filologie, de științe juridice, Secția fără frecvență —. București. Foileton Hotărîrea" sfatului popular din Brănești Fusese o zi frumoasă și caldă de vară. In co- muna Brănești, odată cu căderea serii, oame- nii se întorceau de la cîmp, plini de voie bu- nă, mulțumiți de sporul muncii lor de peste zi. Printre ei se afla și în- vățătorul din sat, care în timpul după-amiezii îsi lucrase și el bucata de pămînt, căutind cu orice preț să țină pasul cu ceilalți țărani mun- citori din comună. Iar acum mergea cu oame- nii. fluierind vesel. — Se vede că ți-a mers treaba cu spor, to- varășe învățător, de flu- ieri asa vesel — spuse unul din sătenii cu ca- re mergea. — Păi cum să nu-mi meargă cu spor, moșu- le ? Nouă, învățătorilor, ne-a dat statul cîte o jumătate de hectar de pămînt scutit de orice taxă... Cum să nu mun- cesc cu spor ? — și în- vățătorul nostru, conti- nuind să fluiere vesel, aiunse In dreptul casei în care locuia si intră în camera lui. Dar în- dată fluieratul lui vioi Sg transformă în șuierat a pagubă. Sub ușă găsise o a- dresă de la sfatul popu- lar Brănești. In adresă scria, negru pe alb, că e obligat să plătească în termenul cel mai scurt „arendă" pentru jumătatea de hectar de pămînt care i-a fost dat tn folosință. Semnat, președinle'e sfatului din comuna Brănești, A doua zi de dimi- neață se duse întins la sfat. Din usă îl intim- pînă președintele, — Ai adus banii?,. — Banii?... — se mi- ră învățătorul. — Păi. n-ai primit comunicarea ?.-. învățătorul se așeză pe un scaun : — Eu bănuiesc, to- varășe președinte, că e o confuzie,. — Nu e confuzie, fă- cu președintele. E hotă- rîre. — De la cine ? — De la mine. — Păi. tovarășe pre- ședinte. dar noi. învăță- torii. sîntem scutrti. E- xistă o hotărîre. Și-apoi „arenda", cum ii spui dumneata, a fost șl ea desființată tot printr-o hotărîre. — Tovarășe!,. Pre- ședintele se ridică so- lemn în picioare- Noi nu trebuie să interpretăm mecanic hotăririle. Tre- buie să apreciem de la caz la caz., Ei plătești? — Nu plătesc!... — Cum asta ?... Noi am adoptat o hotărire și dumneata nu vrei să plătești ? — Păi, vorba dumi- tale: nu trebuie să in- terpretez mecanic toate hotăririle!,. învățătorul părăsi bi- roul președintelui, stă’u de vorbă cu ceilalți pe- dagogi din comună, care intraseră și ei în aceeași „hotărire" și căzură de acord să pu- nă mină de la mină,, ș; că scrie la ziar,. Ca să se lămurească toată lumea cum " cu „hotărîrea" sfatului popular din Brănești și mai ales cu aplicarea Hotărîrii cu privire la îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă ale cadrelor didactice! Ce e mecanic și ce nu este... Redacția și administrația; București, str. Spiru Haret nr. 12. Telefon 4.24.00; 4.52.31, Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sctnteii „I. V. Stalin" București. Piața ScînteiL