Proletari din toate țările, uniți-vă I
APELUL DE LA HELSINKI
Soieîa mi'iJămlnM
Organ al Ministerului Invă|ămî ntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din învățămînt
ANUL VII Nr. 325
4 PAGINI, 25 BANI
Vineri 1 iulie 1955
cpw scorni mh
Să intensificăm pregătirile
•în vederea deschiderii anului școlar
Școlile de pe întreg cuprinsul tării au
terminat cu succes anul școlar. Mii și
mii de elevi pleacă acum în tabere și co-
lonii, în excursii, pentru a se recrea și a
prinde noi puteri, pentru a-și petrece în-
tr-un chip plăcut și folosiior lunile de
vacantă. Pedagogii se vor bucura, de a-
semenea, de o odihnă bine meritată.
In școlile de unde au plecat n-a înce-
tat însă orice activitate. Pentru Ca noul
an școlar să înceapă în condiții cît mai
bune, pretutindeni se desfășoară o mun-
că intensă : se repară mobilierul, se zu-
grăvesc clasele, se desfășoară lucrări de
reamenajare, de construcții. De altfel,
preocuparea pentru pregătirea la timp și
în condiții bune a noului an școlar a în-
ceput încă de mult.
Organele de învătămînt șl sindicale,
directorii de școli, colectivele pedagogice
s-au interesat de această problemă para-
lel cu munca de pregătire și desfășurare
a examenelor. In cele mai multe regiuni
bile tării, lucrările de construcții și re-
"parații sînt în toi. Datorită atenției pe
care organele locale ale puterii de stat
au acordat-o acestei probleme, la începu-
tul anului școlar vor fi date în folosință
noi localuri de școală. In regiunile Cluj,
Galați, Bîrlad a fost consumată pina
în prezent pentru construcții și repara-
tii o bună parte din fondurile alocate în
acest scop.
La multe școli colectivele pedagogice
desfășoară din plin munca de pregătire
a noului an școlar. Așa de pildă, cadrele
didactice de la școlile din comuna Ulmeni,
raionul Cehul-Silvaniei, regiunea Baia
Mare, au stat de vorbă cu toți copiii care
urmează să intre în clasa l-a și cu pă-
rinții acestora, au trecut la efectuarea
lucrărilor de reparație și de reamenajare
a localurilor, la repararea materialului
didactic deteriorat, la îmbogățirea labo-
ratorului cu piese noi. confecționate cu
mijloace locale.
Cu toate acestea, tinînd seama de pe-
rioada scurtă ce ne mai desparte de des-
chiderea noului an școlar, ceea ce s-a
realizat pînă în prezent este încă insufi-
cient. Organele de î.nvățămfnt și sindi-
cale, directorii de școli și cadrele didac-
tice au datoria să-și intensifice munca
pentru pregătirea deschiderii anului șco-
lar, înlăturând tăpsurile care au existat
în trecut în această privință.
In pregătirea anului școlar trecut au
fost semnalate unele lipsuri care au in-
fluențat negativ activitatea instructiv- e-
ducativă din scoli. Astfel, datorită in-
suficientei munci pe care unele sfaturi
populare și școli au desfășurat-o cu pă-
rinții elevilor au mai rămas în afara șco-
lii copii de vîrstă școlară, iar pe alocuri
planul de școlarizare la clasele V—VII
nu a fost îndeplinit. Lipsuri serioase au
existat în ceea ce privește asigurarea ba-
zei materiale școlilor, în încadrarea
unităților școlare cu învățători și profe-
sori etc.
Unele dintre aceste lipsuri mai dăinuie
încă și acum. Așa de pildă, în orașul
București lucrările de construcții și re-
paratii au început cu mare întîrziere și
ele continuă să se desfășoare într-un
ritm nesatisfăcător. Toate aceste 'lipsuri
se cer grabnic înlăturate.
Organele de învătămînt, comitetele
sindicale ale lucrătorilor din învătămînt,
cadrele didactice au sarcina de a mobiliza
la munca de pregătire a noului an școlar
toate organizațiile obștești, comitetele de
părinți, întreprinderile, gospodăriile agri-
cole colective și de stat, care pot aduce
un aoort valoros în această privință. Oa-
menii muncii știu că soriiinirea școlii în
care sînt educați si instruit' copii] patriei
este o înaltă îndatorire cetățenească și ei
contribuie bucuros la această acțiune. De-
pinde numai de organele de învătămînt
si sindicale, de directorii școlilor si de
nedagogi ca acest sprijin să fie cît mai
Iar» valorificat.
Comitetele executive ale sfaturilor
populare au datoria să asigure materia-
lele și forța de muncă necesare terminării
la timp a lucrărilor de reparatii si con-
strucții. aprovizionarea școlilor și a ca-
drelor didactice cu combustibil, locuințe
pentru cadrele care intră în învătămtot
sau care sînt transferate în interesul în-
vătămîntului. Școlile și secțiile de învă-
tămînt au datoria să ceară la timp aju-
torul comitetelor executive și al comisii-
O consfătuire
Sub îndrumarea permanentă a profeso-
rilor lor de științe naturale, pionierii din
raionul Timișoara desfășoară o vie șl
rodnică activitate pe parcelele experimen-
tale.
De curînd. comitetul raional U.T.M. a
organizat o consfătuire a pionierilor din
acest raion. în vederea analizării activi-
tății pe care au desfăsurat-o tinerii natu-
'raliști. La această consfătuire, care a avut
loc în comuna Ortișoara. au participat 72
de pionieri fruntași din cuprinsul raionu-
lui. Ea s-a desfășurat odată cu concursul
pe raion al tinerilor grădinari si pomicul-
tori.
Cu mult interes au ascultat pionierii ex-
punerea pe care a prezentat-o la consfă-
tuire tovarășa Maria Duicu, șefa secției
școli și pionieri a comitetului raional
U.T.M. In expunere s-au arătat rezultatele
MUNCA UNEI ȘCOLI PROFESIONALE DE UCENICI
Cu multă grijă și perseverență au mun-
cit în anul acesta cadrele didactice de la
școala profesională de ucenici de pe lingă
întreprinderea „Vitrometan" din Mediaș,
scoală care pregătește viitori specialiști în
industria sticlei. Elevii acestei scoli au
putut să-și însușească temeinice cunoștin-
țe și deprinderi de muncă în cadrul sec-
țiilor fiola), presă si mașini semiautomate,
sculptură, șlefuit, pictură — care au fost
înființate în acest an școlar.
i Instructorii scolii au dat dovadă de o
(deosebita măiestrie în munca lor, ceea
lor de învătămînt și să folosească cu pri-
cepere acest ajutor.
asigurarea bazei didactico-materiale a
școlii are o importantă deosebită pentru
buna desfășurare a procesului de învăță-
mânt. De aceea este deosebit de important
ca să se acorde toată atenfia uti-
lării laboratoarelor, înzestrării bibliote-
cilor, aprovizionării elevilor cu rechizite
și manuale școlare. Șefii secțiilor de în-
vătămînt trebuie să se intereseze îndea-
proape în această etapă de felul în care
librăriile și cooperativele sătești se apro-
vizionează cu rechizite și manuale.
In timpul vacantei de vară, cadrele di-
dactice trebuie să ducă o acțiune minuți-
oasă pentru cunoașterea și cuprinderea
in școală a tuturor copiilor de vîrstă șco-
lară, o susținută muncă în mijlocul pă-
rinților. în vederea cuprinderii în clasele
I—IV a tuturor copiilor între 7 și 14 ani.
De asemenea este necesar să se acorde
toată atenția înscrierii în clasa a V-a a
întregului număr de elevi prevăzut în plan
cît și păstrării în școală a elevilor care au
trecut în clasa a VFa sau a Vll-a.
In vederea bunei funcționări a școlilor
elementare și de 7 ani directorii au dato-
ria să se îngrijească de organizarea și
pregătirea internatelor, precum și să ob-
țină ca sfaturile comunale să asigure
transportul în comun al copiilor care lo-
cuiesc departe de școală.
In această perioadă este necesar ca sec-
țiile de învătămînt să popularizeze în u-
zine, pe șantiere, în mijlocul țărănimii
muncitoare școlile și secțiile serale pen-'
tru tineretul muncitoresc și sătesc, pen-
tru ca în acest an ele să cuprindă un nu-
măr cît mai mare de elevi.
Pentru ca activitatea în vederea des-
chiderii noului an școlar să se desfășoare
în condiții bune, este necesar ca secțiile
de învătămînt să definitiveze cît mai
grabnic încadrarea școlilor cu învățători
și profesori, tinînd seama atît de specia-
litatea pedagogilor cît și de necesitatea
stabilității și continuității în muncă a
acestora.
Pentru a asigura o muncă de calitate
în noul an școlar este necesar să se a-
corde o atenție deosebită valorificării ex-
perienței înaintate a cadrelor noastre di-
dactice. Unele colective didactice și-au
propus ca în timpul vacanței de vară să
studieze temeinic lucrările scrise ale ele-
vilor pentru a stabili cît mai precis la-
cunele din cunoștințele acestora și a ști
astfel, și pe această cale, care latură a
muncii lor proprii trebuie îmbunătățită.
In august vor avea loc consfătuirile
raionale ale cadrelor didactice. Cunoaș-
terea experienței înaintate și populariza-
rea acesteia în cadrul consfătuirilor tre-
buie să stea în centrul atenției directori-
lor de școli și a secțiilor de învătămînt.
Este necesar ca pînă la consfătuirile
raionale din august Ministerul Invătămî.n-
tului să trimită școlilor toate programele,
cataloagele, registrele matricole etc. Pînă
în prezent, Direcția generală a învăță-
mtntului elementar și mediu nu a trimis
spre tipărire decît un număr foarte mic
de programe Trebuie luate măsuri urgen-
te pentru remedierea acestei lipse.
Comisiile metodice și cercurile meto-
dice din școli trebuie să studieze progra-
mele și manualele și să se gîndească mai
adînc la căile prin care pot fi înlăturate
deficiențele întîmpinate în anul încheiat.
Pregătind noul an școlar, organele de
învătămînt și sindicale ca și directorii de
școli trebuie să acorde o mare atenție
problemelor privitoare la perfecționarea
cadrelor didactice. Zilele acestea începe
etapa cu frecvență a cursurilor prevăzute
în sistemul de stat pentru perfecționarea
cadrelor didactice. Paralel cu aceasta și
tinînd seama de experiența anului trecut,
secțiile de învățămînt regionale trebuie să
ia din timp măsuri pentru recrutarea vii-
torilor cursanti, pentru îmbogățirea bi-
bliotecilor cabinetelor pedagogice, a bi-
bliotecilor școlare și a celor sindicale cu
materiale noi, pentru procurarea biblio-
grafiei necesare etc.
Mobilizarea tuturor tortelor care pot
contribui la pregătirea deschiderii noului
an școlar, folosirea judicioasă a resurse-
lor locale în această acțiune sînt factori
hotărîtori în lupta pentru asigurarea unor
condiții cît mai bune de desfășurare a
muncii de instruire și educare a elevilor.
a pionierilor
obținute de tinerii naturaliști în munca
lor pe cele 80 de parcele școlare experi-
mentale din raion. S-au evidențiat îndeo-
sebi în această muncă pionierii din comu-
nele Pischia. Giarmata. Ortișoara. Cărpi-
niș. Sînandrei. Sînmartinul Sîrbesc. Ei au
pregătit cu grijă terenurile, au selecționat
cu pricepere semințele, determinîndu-le
puterea de germinație, au construit răsad-
nițe și ghivece nutritive. De asemenea,
au plantat 276 de pomi fructiferi si 1.254
de arbuști, au văruit si curățat de. omizi
peste 6.000 de pomi.
După consfătuire, pionierii au vizitat
pardela experimentală a școlii din Orti-
șoara. Profesorul de științe naturale de
la această școală a făcut în fața lor o de-
monstrație practică de altoire a roșiilor pe
cartofi.
ce a determinat o bună pregătire a elevi-
lor. Acest luciu a ieșit la iveală în mod
deosebit, de curînd. cu ocazia deschiderii
uneț expoziții pe care au pregătit-o elevii
școlii de ucenici de pe lingă întrepr'nde-
rea „Vitrometan" în colaborare cu elevii
școlii de ucenici de pe lîngă întreprinde-
rea textilă ..Vasia Vasilescu". La această
expoziție au fost prezentate vase sculpta-
te, bibelouri, casete, articole de uz cas-
nic, de laborator, miniaturi, borcane, bu-
telii etc.
In întâmpinarea
Festivalului
Pe scena parcului de
cultură și odihnă
„I. V. Stalin" din Ti-
mișoara, elevii școli-
lor din acest oraș uu
dat un reușit specta-
col în cinstea apropia-
tului Festival de la
Varșovia.
Programul deosebit
de bogat al spectaco-
lului, cuprinzind cîn-
tece, dansuri, scenete
șl recitări a fost pre-
zentat de către cotul
școlilor profesionale
timișorene, orchestra
școlii profesionale
C.F.R. nr. 3, echipele
de dans ale școlilor
profesionale de pe
Ungă intreprinde'ile
metalurgice și chimice
și de elevii școlii me-
dii „Nicos Beloianis".
Ziua
porților deschise
La sfîrșitul anului
școlar, colectivul șco-
lii de 7 ani din co-
muna Gătaia, raionul
Deta, a organizat o
„zi a porților deschi-
se". In aceasă zi,
școala a fost vizitată de numeroși absol-
venți ai școlilor elementare din satele înve-
cinate. Elevii și pedagogii din Gătaia le-au
arătat oaspeților muzeul școlar, parcela ex-
perimentală, laboratorul, clasele. De aseme-
nea' elevii din Gătaia au prezentat în fața
oaspeților un frumos program artistic.
TEOFANA BOTEZ
1 Sprijină muncile agricole;
[ învățătorii și profesorii din regiunea j
( Craiova acordă o mare grijă activită- j
(ții social-culturale in rîndurile țărani-J
ț lor muncitori, ajutindu-i să desjășoare j
fin cît mai bune condiții muncile de j
(întreținere a culturilor, de recoltare și )
[ treieriș.	I
I Rezultate deosebit de bune obțin în .
(această activitate cadrele didactice 1
[ din comuna Dăbuleni, raionul Gura j
( Jiului. In această comună se folosea
(pe scară largă rărițatul porumbului. I
I Învățătorul comunist Gheorghe lones- [
( cu a demonstrat practic în fața țăra- .
( nilor muncitori din comuni transfer- ■
f marca plugului și rariței în prășitoa- ;
(re. Ascultînd încă din anul trecut în- {
f demnurile învățătorului, țăranul mun- J
citor Ion Vițu Marcu a părăsit meto- j
’ dele înapoiate de muncă, a prășit po- j
I rumbul de 4 ori și a obținut 2600 kg. J
(boabe la hectar. In acest an, marea j
ț majoritate a țăranilor muncitori au j
I transformat rarițele în prășitori șl auj
( început să lucreze după metodele îna-J
[ intate.	]
( O activitate rodnică desfășoară șl j
(cadrele didactice din satul Cleanov-{
ÎPlenița, ca și învățătorii șl profesorii j
din comuna Potelu, raionul Corabia. I
De curînd, în cadrul căminului' cultu-j
I ral din această comună a avut loc un j
I schimb de experiență privitor la mun- 1
1 ca culturală Intre profesorii din Po-l
; telu și cei din comuna Vădăstrița. j
j	ION CALIN j
Consfătuirile raionale din august
ale cadrelor didactice
Conform ordinului ministrului Invă-
țămîntului, în zilele de 25, 26 și 27 au-
gust 1955 se vor organiza consfătuiri ra-
ionale ale cadrelor didactice din școlile
eleinentare. de 7 ani. medii, pedagogice,
școlile speciale, casele de copii și casele
de pionieri.
Consfătuirile raionale se vor desfășura
în ședințe plenare, la care vor participa
toate cadrele didactice, și în ședințe pe
secții, la care vor participa cadrele di-
dactice pe specialități.
In ședințele plenare se vor prezenta
referatele:
a)	„învățămintele anului școlar 1954/
55 și folosirea lor pentru ridicarea nive-
lului de pregătire al elevilor, înarmarea
lor cu cunoștințe și deprinderi practice,
întărirea educației lor patriotice".
b)	„Rezultatele muncii de alfabetizare
din raion în anul școlar 1954/55 și sarci-
nile cadrelor didactice pentru lichidarea
neștiinței de carte".
Primul referat va fi prezentat de șeful
secției de învătămînt raionale. Al doilea
— de un inspector școlar, un director de
școală sau un învățător fruntaș în munca
de alfabetizare. Durata expunerii refera-
telor nu trebuie să depășească 45, res-
pectiv 20 de minute.
Discuțiile se vor desfășura pe baza ce;
lor două referate, iar concluziile vor fi
trase de șeful secției de învățămînt a
raionului, în ședința de încheiere a con-
sfătuirilor.
In secțiile claselor I—IV se vor dez-
bate programele școlare pentru anul șco-
lar 1955/56; se va da o atenție deosebită
temelor privind lucrările practice și lu-
crul manual precum și modul de organi-
zare a lecțiilor practice. Se vor prezenta
modele de planuri calendaristice pentru
primele două pătrare.
In secțiile pe obiecte se va dezbate re-
feratul „Metodele și procedeele folosite
de cadrele didactice la obiectul respectiv
și rezultatele obținute în direcția îmbună-
tățirii cunoștințelor și a educației elevi;
lor". In aceste secții se vor prezenta și
supune discuției elementele noi din pro-
gramele școlare, precum și modele de
planuri calendaristice pe primele două
pătrare.
La obiectele: fizica, chimia, științele
naturale, matematica și desen se va pune
accent pe metodele de înarmare a elevi-
lor cu priceperea și deprinderea de a
aplica în practică cunoștințele teoretice.
Se vor efectua lucrări practice și demon-
strații de către cn mai buni profesori de
specialitate.

Pentru noul
an școlar
Părinții elevilor de
la școala mixtă de 7
ani din comuna Șan-
dra, raionul Sinico-
laul Mare, dau un
sprijin însemnat la
executarea lucrărilor
de reparații necesare
școlii. Un ajutor deo-
sebit de însemnat In
această privință a pri-
mit școala din partea
gospodăriei agricole
colective „A. S. Puș-
kin“.
Cu sprijinul oame-
nilor muncii s au e-
fectuat lucrările de re.
parare și văruire a lo-
calului școlii, a fost
reparat șl pus la punct
mobilierul etc,
RIZEA GHEORGHE
corespondent
0 excursie
interesantă
Cadrele didactice de
la școala profesională
nr. 1 din Sibiu folo-
sesc de mult timp ex-
cursia ca un mijloc
important pentru edu-
carea și instruirea ele-
vilor. De curînd ele-
vii acestei școli au făcut o nouă excursie,
deosebit de interesantă, la Săliște.
Cu prilejul excursiei, elevii au văzut și au
aflat multe lucruri interesante despre mun-
ca în întreprinderile forestiere. De aseme-
nea, și-au complectai cunoștințele însușite
în școală cu privire la folosirea hîdro-energi-
ei în țara noastră.
La limba romînă, limbile materne, lim-
ba rusă, istorie și geografie, pe lîngă
problemele legate de înarmarea elevilor
cu cunoștințele respective, se va discuta
felul în care cadrele didactice trebuie să
îmbunătățească conținutul educativ, al
lecțiilor, pentru dezvoltarea trăsăturilor
moralei Comuniste la elevi.
La toate secțiile, pe clase și obiecte,
se vor arata, în cadrai discuțiilor. meto-
dele și procedeele care trebuie folosite
pentru ca lecțiile să fie cît mai intere-
sante, iar cunoștințele să fie însușite în
mod conștient de către elevi.
La secția instructorilor superiori de
pionieri se va prezenta referatul „Lupta
împotriva formalismului și pentru folo-
sirea metodelor vii și atrăgătoare în
munca cu pionierii. învățăminte din anul
școlar 1954/55 și sarcinile instructorilor
superiori de pionieri pentru noul an șco-
lar".
In ziua de 28 august, secțiile de învă;
țămînt raionale vor organiza consfătuiri
cu toți directorii de școli, în care se vor
dezbate problemele privitoare la munca
de conducere a școlilor. Se va prezenta
referatul „Realizarea învățămîntului ele-
mentar general și îndeplinirea planului
de școlarizare pe raion. Munca de în-
drumare și control a colectivului peda-
gogic și sarcinile directorilor pentru ridi-
carea calității predării și îmbunătățirea
muncii educative în școli“.
Referatul va fi susținut de un director
de școală, desemnat de secția de învăță;
mint a raionului. Concluziile la discuții
vor fi trase de șeful secției de învătă-
mînt.
Secțiile de învătămînt regionale și ra-
ionale vor lua măsuri ca să asigure des-
fășurarea consfătuirilor la un înalt niyel
ideologic, științific și profesional. în spirit
critic și autocritic, stimulînd cadrele di-
dactice să se pronunțe în mod deosebit
asupra calității planurilor de învățămînt,
programelor și manualelor, să facă ^ob-
servații și propuneri pentru îmbunătă-
țirea acestora.
In toate problemele organizatorice —
modul de pregătire a referatelor, orga-
nizarea secțiilor, ordinea desfășurării lu-
crărilor în ședințele plenare și pe secții,
invitarea reprezentanților organizațiilor
obștești și ai instituțiilor de învățămînt
care pregătesc cadre, asigurarea condi-
țiilor materiale, organizarea expozițijlor
și spectacolelor etc. — secțiile de.învăță-
mînt se vor călăuzi după indicațiile Mi-
nisterului din anii precedenti.
TINERETUL DIN CAPITALA SE PRE-
GĂTEȘTE PENTRU FESTIVALUL DE
LA VARȘOVIA
Datorită eforturilor opiniei publice, se vor întîlni pentru prima oară
după zece ani, în condițiile unei lumi scindate, șefii celor patru mari puteri.
Lumea întreagă își îndreaptă speranțele spre ei. Prima lor datorie este de a
învinge neîncrederea reciprocă.
Adunarea Mondială a Păcii, care a reunit pe reprezentanții a 68
de țări, a creat certitudinea că, cu toate divergențele profunde și diversi-
tatea opiniilor, un acord asupra unor probleme importante poate fi realizat
și numeroase probleme pot fi rezolvate astăzi prin tratative.
Opinia publică mondială s-a ridicat împotriva politicii de forță, îm-
potriva blocurilor militare, împotriva cursei înarmărilor și a înspăimîntă-
toarei primejdii a războiului atomic.
Acordurile de la Geneva, încetarea războiului în Indochina, confe-
rința de la Bandung, neutralitatea Austriei consfințită printr-un tratat,
declarația de la Belgrad — toate acestea sînt roade ale trezirii opiniei
publice care și-a găsit expresia în poziția guvernelor. In problema dezar-
mării și a armelor atomice care a rămas nerezolvată din cauza unor con-
tradicții ireductibile pînă în prezent, punctele de vedere s-au apropiat atît
de mult îneît un acord nu mai este decît o chestiune de bunăvoință. In
problema securității, principiile adoptate la conferința de la Bandung au
arătat că pe un întreg continent colaborarea pașnică între țări cu orînduiri
sociale diferite poate fi întemeiată pe concepții de felul acelora care au
fost proclamate de China și India.
Adunarea de la Helsinki a demonstrat că dacă conferința celor patru
va ține seama de opinia publică ea va constitui o primă etapă în con-
struirea unei Europe în care să fie garantată securitatea tuturor statelor
europene în care acestea să pășească pe calea unei strînse colaborări eco-
nomice și culturale. Această operă este legată de reunificarea Germaniei, în
afara oricărei coaliții militare, a unei Germanii ferită de renașterea milita-
rismului. Tot în acest spirit, conferința celor patru puteri are misiunea de a
pregăti prin tratative evacuarea trupelor străine de pe insula chineză
Taivan (Formoza). Conferința trebuie să vegheze la stricta respectare a
acordurilor de la Geneva cu privire la Indochina. Ea trebuie să dea Orga-
nizației Națiunilor Unite posibilitatea de a dobîndi un caracter cu adevă-
rat universal prin includerea Republicii Populare Chineze. Mai există însă
forțe cărora le convine războiul rece și acționează împotriva unei apropieri
între cele patru mari puteri. Adunarea de la Helsinki cheamă opinia pu-
blică a tuturor națiunilor lumii să se împotrivească acestor forțe și să
sprijine pe participanții la tratative. Cauza păcii va fi pînă în cele din
urmă încununată de succes dacă forțele iubitoare de pace, care au țeluri
comune, și în deosebi diferitele mișcări pentru apărarea păcii, marile orga-
nizații pacifiste de orientare creștină și social-democrată, vor întreprinde
acțiuni unite pentru a risipi neîncrederea și a apăra pacea. Contradicțiile
internaționale pot fi rezolvate, pas cu pas. Speranțele popoarelor pot fi
împlinite.
Glasul popoarelor
După o©t zile de rodnică activitate Adu-
narea Mondială a Păcii și-a încheiat lu-
crările.
Marea însemnătate a Adunării Mon-
diale a Păcii izvorăște din faptul că ea
a reprezentat voința popoarelor, că a vor-
bit în numele majorității covârșitoare a
omenirii, că de la tribuna ei, prin glasul
delegatilor, a răsunat cu o deosebită
forță glasul sutelor de milioane de oameni
de pe toate continentele, glasul popoare-
lor.
Faptul că participantii au fost în per-
manență preocupati de dorința comună
de a găsi soluții acceptabile pentru toți
a fost exprimat cu o deosebită limpezime
de la tribuna Adunării de către marele
scriitor sovietic Hva Ehrenburg. „Nu am
venit aici — a declarat Ehrenburg —
pentru a discuta si a ne despărți apoi
fermecînd prin elocința noastră un audi-
tor cîștigat pentru ideile noastre, am venit
aici pentru a confrunta diferitele puncte
de vedere și a găsi soluții acceptabile
pentru toți".
Acum, după încheierea lucrărilor Adu-
nării Mondiale a Păcii. popoarele constată
cu satisfacție că într-adevăr s-au găsit
soluții acceptabile pentru toți. Spiritul în
care au avut loc dezbaterile, preocuparea
comună de a se găsi soluțiile cele mai
indicate, amploarea discuțiilor, calitatea
muncii desfășurate și rezultatele rodnice
la care s-a ajuns se reflectă în mod clar
în textele recomandărilor supuse comisii-
lor Adunării Mondiale și adoptate de
acestea.
Comisia pentru dezarmare și interzice-
rea armei atomice a analizat primejdiile
pe care le implică folosirea armelor ato-
mice și cauzele care fac ca amenințarea
unui răzțjoi atomic să fie tot mai mare și
a subliniat necesitatea adoptării unui
proiect de dezarmare. Acest proiect tre-
buie să cuprindă : încetarea experimentării
armelor nucleare; angajamentul solemn
ca aceste arme să nu fie folosite nicio-
dată ; interzicerea fabricării armelor nu-
cleare și o dezarmare substanVală si pro-
gresivă pe etape; stabilirea unui control
echitabil căruia să nu i se poată sustrage
nici un stat. Comisia a subliniat necesi-
tatea unei conferințe a tuturor guverne-
lor, indiferent daca tarile respective sînt
sau nu membre ale O.N.U.. pentru cau mă-
surile luate în scopul dezarmării să fie
aplicate la toate statele.
Securitatea Europei și problema ger-
mană, securitatea în Asia și coexistența
popoarelor și problemele O.N.U. și ale
menținerii păcii au constituit cele trei
mari chestiuni care au fost dezbătute de
către comisia pentru blocuri militare și
securitate. S-a realizat un acord asupra
a numeroase probleme printre care: con-
damnarea politicii de divizare a Euro-
pei în blocuri militare, necesitatea reali-
zării unei înțelegeri între toate statele eu-
ropene. în vederea asigurării securității
lor și a organizării colaborării lor pe plan
economic și cultural. S-a arătat că S.U.A.
trebuie invitate să participe la acest
sistem de securitate colectivă. Comisia
a subliniat că problema germană este
strîns legată de problema securității
Europei s! poate fi rezolvată în cazul
cînd vor fi create condiții care să exclu-
dă orice posibilitate de reînviere a mili-
tarismului german și de participare a
Germaniei la vreo coaliție militară. Apro-
piata Conferință a șefilor guvernelor
U.R.S.S., S.U.A.. Angliei și Franței poate
să creeze bazele stabilirii unor noi re-
lații între statele europene, ea trebuind
să determine limitarea și controlul for-
țelor polițienești din Republica Federală
Germană și R.D. Germană și să convoa-
ce o conferință generală a statelor euro-
pene.
In ceea ce privește problemele Asiei co-
misia a considerat că adoptarea celor
cinci principii ale coexistentei pașnice
și a celor 10 principii de la Conferința de
la Bandung trebuie sprijinite de toate
guvernele iubitoare de pace.
Comisia pentru problemele economice
și sociale a făcut importante recomandări
privind ridicarea nivelului de trai al po-
poarelor, restabilirea ș: extinderea relații-
lor comerciale între toate țările și dez-
voltarea economică și socială a țărilor
slab dezvoltate.
Comisia pentru suveranitatea națională
și pace a subliniat necesitatea de a se
pune capăt colonialismului și a se adopta
cele 10 principii de la Bandung care con-
stituie baza suveranității naționale și a
păcii pentru popoarele care aspiră la
independentă.
O altă comisie s-a ocupat de problema
schimburilor culturale. Oamenii de cul-
tură care au participat la Adunare adre-
sează. în declarația lor generală, tuturor
intelectualilor, artiștilor și cărturarilor
apelul de a contribui la crearea unui cli-
mat internațional de înțelegere și încre-
dere.
Participantii la Adunare au acordat o
mare atente problemelor educației tinere-
tului. Comisia specială alcătuită în
acest scop a făcut numeroase recomandări
avînd ca obiect educarea tineretului în-
tr-un spirit de înțelegere, prietenie și pace.
Cea de a șaptea comisie a Adunării s-a
ocupat de problemele colaborării și activi-
tății forțelor iubitoare de pace. Această
comisie a propus ca ziua de 6 august —
aniversarea bombardamentului atomic
asupra Hiroșimei — să devină o zi mon-
dială de acțiune în favoarea păcii Co-
misia a arătat de asemenea că mișcările
și organizațiile pentru pace din toate ță-
rile să stabilească împreună obiectivele și
căile cele mai indicate pentru a putea
atinge telul lor comun — pacea.
înțelegerea care a caracterizat lucrările
adunării, cu toate deosebirile de convin-
geri și deosebirile de păreri care au exis-
tat. se poate constata în modul cel mai
limpede din entuziasmul general cu care
delegatii au primit documentul principal
al Adunării — „Apelul de la Helsinki".
Apelul de la Helsinki sintetizează cele
mai arzătoare năzuințe ale popoarelor. In
cuvintele apelului răsună glasul popoare-
lor, convingerea lor că astăzi, cu toate
divergentele și deosebirile de opinii, prin-
cipalele probleme Internationale litigioase
pot și țrebuie să fie rezolvate pe calea
trataiivelor.
Lumea întreagă așteaptă cu un deose-
bit interes și cu încredere apropiata Con;
ferintă a șefilor celor patru mari puteri
dorind ca ea să ducă la învingerea neîn-
crederii reciproce si să aducă o mare con-
tribuție pentru destinderea încordării in-
ternaționale. pentru pace.
Poporul romîn este ferm convins că
pînă la urmă cauza nobilă a păcii va fi
încununată de succes dacă tortele iubi-
toare de pace vor întreprinde acțiuni co-
mune pentru a risipi neîncrederea ș; a
apăra nacea — bunul cel mai de preț al
omenirii.
In cinstea Festivalului de la Varșovia, tinerii muncitori, elevi
și studenți din București desfășoară o vie șl bogată activitate.
Fo'ocronica noastră prezintă o parte din darurile pregătite pen-
tru Festival de tinerii din întreprinderile Capitalei, precum și un
con.urs de șah in intîmpinarea Festivalului, intre echipa școlii
speciale nr. 5 și cea a Filarmonicii de Stat „George Enescu".
Pag. 2-a
GAZETAINVĂȚĂMÎNTULUI
Vacanța școlarilor sovietici
Practica de vară a studenților de la institutele pedagogice
In vara aceasta, tabăra de pionieri a
Uzinei constructoare de mașini care pa-
tronează școala nr. 426 din Moscova or-
ganizează o rnare parcelă pentru tinerii
naturaliști. Școlarii, copii ai muncitorilor
si funcționarilor acestei uzine, vor cultiva
tn timpul verii legume, vor ingriii florile,
vor creste porumb de sămintă pe care-1
vor dărui colhozului vecin. întreaga
muncă a tinerilor naturaliști va fi îndru-
mată de profesoara Valentina Cikova, care
are o experiență bogată în acest domeniu.
Pe școlari îi așteaptă multe excursii in-
teresante prin împrejurimi, unde ei vor
culege plante pentru ierbare si plante
medicinale, vor alcătui colecții de insecte
si minerale.
Cu toate că sînt foarte ocupati cu adu-
nările, cu pregătirile pentru tabăra de
pionieri, elevii din clasele elementare g;i
sesc și timp să lucreze în livada școlii
și pe parcela școlară de experiență. Pe
profesoara de biologie Praskovia Redvina
o întîlnești adesea în mijlocul tinerilor na-
turaliști care mișună cu stropitoarele pe
lîngă tufele de zmeură și coacăze. Liva-
da școlii nu este prea mare: aici cresc
vreo 15 meri și vișini, căpșuni, flori.
Școala are și cîteva parcele pentru culturi
cerealiere și leguminoase. Copiii cultivă
porumb, floarea-soarelui, ovăz, grîu de
toamnă și de primăvară, fac experiențe.
In timpul verii copiii vor îngriji cultu-
rile de pe lotul școlar pe rînd : întîi cei
care rămîn la Moscova, apoi cei veniti din
tabăra de pionieri. Așa se procedează în
fiecare an. Profesoara este liniștită de
soarta plantelor din livadă și de pe par-
cela școlii.
Peste cîteva zile vor pleca în vacantă
și elevii din clasele superioare. Ei se pre-
gătesc pentru o excursie îndepărtată. In
fiecare an, un mare grup de turiști —
elevi din» clasele a Vil-a, a VUI-a și a
IX-a — pleacă în excursie împreună cu
profesorul de fizică Mihail Bergman. Anul
trecut ei au călătorit )>in Moldova, iar
vara aceasta vor pleca în Caucaz. Turiștii
școlii nr. 426 întrețin corespondentă cu
elevii multor școli și case de’ copii din
Uniunea Sovietică. Ei au prieteni și în
Gruzia. In prima zi a examenelor au pri-
mit o lungă scrisoare de la prietenii lor
de la casa de copii din Krasnaia Poliana,
care i-au invitat la ei pentru timpul vacan-
tei. In august, elevii de la casa de copii
din Krasnaia Poliana vor veni în excursie
la Moscova. Asemenea excursii reciproce
sînt foarte convenabile pentru ambele
grupe. Ele întăresc prietenia dintre șco;
lari si le dau posibilitatea de a se simt'
pretutindeni ca la ei acasă.
La Chișinău a avut loc un festival republican al pionieri-
lor din Moldova. Festivalul s-a deschis cu o paradă a pio-
nierilor.
Participantii la Festival au fost salutati de tov. Consianti-
nov, secretar al C.C. al Comsomolului și de tov. Crăciun, loc-
țiitorul Președintelui Consiliului de Miniștri al R.S.S. Mol-
dovenești.
Pionierii din Moldova au raportat la festival rezultatele
muncii lor. Filip Brigalda, delegatul raionului Grigoriopotsc,
a arătat că pionierii din acest raion au prestat peste 5000
de zile-muncă în colhozuri. Pionierii contribuie la obținerea
unor recolte bogate de porumb pe ctmpiile colhozurilor.
In zilele Festivalului au avut loc concursuri sportive, con-
certe și spectacole etc. Copiii au vizionat filmul „Andrieș"
și s-au întîlnit cu creatorul acestui film, poetul Emilian Bu-
cov, și cu tov. Știrbul, artist al poporului din R.S.S. Moldo-
venească. In parcul Pușkin s-a deschis o expoziție la care
au fost prezentate lucrările copiilor.
In fata pionierilor a luat cuvintul ministrul Invățămîntului
din Moldova, tov. Poslovoi, El i-a felicitat pe copii pentru
încheierea cu succes a anului școlar, urîndu-le odihnă plă-
cută și muncă rodnică pe ctmpiile colhozurilor.
Participantii la Festival au asistat la spectacolul „Floarea
purpurie1', dat de Teatrul moldovenesc muzical —- dramatic.
La Festival au luat parte 1500 de delegati din toate raioa-
nele și orașele republicii.
Concursul tinerilor cultivatori de porumb
Pentru înarmarea pionierilor și elevilor cu deprinderi
practice de cultivare a porumbului pe cîmpiile colhozurilor
și sovhozurilor, pe parcelele școlilor, ale caselor de copii și
ale instituțiilor extrașcolare, C.C. al Comsomolului din Bie-
lorusia. Ministerul Invățămîntului și Ministerul Agriculturii
al R.S.S. Bieloruse au organizat un concurs republican pen-
tru cea mai bună participare la muncă a pionierilor și șco-
larilor.
A fost creat un comitet de organizare a concursului. Co-
mitatele regionale, raionale și orășenești ale Comsomolului
din Bielorusia, împreună cu organele învătămîntului. desfă-
șoară în rîndurile pionierilor și ale elevilor o muncă largă
de popularizare a concursului.
Pentru premierea celor mai buni participanti la concurs
sînt fixate 19 premii.

Pe tinerii naturaliști îi așteaptă pretu-
tindeni o primire călduroasă : la Soci și
la Gagrî se vor întîlni cu școlarii cu care
au întreținut în timpul iernii corespon-
dentă prietenească, iar în sovhozul Adle-
rovsk li se pregătesc daruri frumoase, ier-
bare cu plante sudice, colecții de insecte
etc. Elevii din Moscova vor dărui în
schimb prietenilor al-
bume frumoase cu ve-
deri de străzi si piețe,
de clădiri si parcuri,
vederi ale universită-
ții și institutelor din
Moscova.
Pregătirile pentru
excursii le lîndepărtaie
se desfășoară de o-
bicei aproape de în-
ceputul anului școlar.
Printre tinerii turiști
sînt multi elevi care
pleacă pentru prima
dată într-o asemenea
excursie. Ei ascultă
cu o deosebită aten-
ție sfaturile medicu-
lui școlar cu privire
la igiena și regimul
turistului, discută cu
profesorul de fizică
Mihail Bergman, as-
cultă cu ochii strălu-
cind de entuziasm
povestirile și aminti-
rile elevilor și turiști-
lor mai vechi.
Dar nu numai în
Calccirz este frumos.
Anul trecut, o grupă
de pionieri a făcut o
excursie prin locali-
tățile din regiunea
Podmoskovie. Pionie-
rii școlii nr. 426 eu"
aici foarte multi prie-
teni. Ei patronează
de multi ani școala
sătească din Troifk,
raionul Kalinin, au
vizitat pe elevii a-
cestei școli și i-au primit la ei, și-au pe-
trecut împreună cu aceștia vacantele de
iarnă și primăvară. Pe elevii școlii nr.
426 din Moscova îi cunosc la Troitk și
brigadierii colhoznici și președintele col-
hozului și profesorii școlii, fără a mai
vorbi de copiii din colhoz. Ei au făcut îm-
preună multe plimbări interesante în pă-
dure, la cîmp, la rîu. La clubul colhozu-
Festivalul pionierilor din Moldova
lui, oaspeții au organizat competiții
sportive, jocuri interesante, spectacole și
concerte. Spectatorii — oameni adulti și
copii — • aplaudă cu căldură pe artiștii
amatori de la Moscova și din colhozul
lor.
Tocmai în» această perioadă a odihnei
de vară se leagă între copii o prietenie
Intr-un Palat al metalurgiștilor din U.R.S.S. La cercul de arte
plastice ai secției de copii a Palatului,
puternică, ce durează uneori toată viata.
Toamna, reîntorcîndu-se la școală, co-
piii Se gîndesc cu drag la tot ce au fă-
cut și au văzut în vacantă, la cerul al-
bastru al sudului, la mestecenii și brazii
din regiunea Podmoskovie, dar mai ales
la prietenii cu care întotdeauna și oriunde
este atît de bine și de vesel să-fi petreci
vacanta de vară.
E. CERNÎȘEVA
Practica de vară în taberele de pionieri,
ca parte componentă a pregătirii profesio-
nal-pedagogice a viitorilor profesori, îi
înarmează pe studenti cu priceperea de
a aplica cunoștințele teoretice de pedago-
gie în munca nemijlocită de educație co-
munistă a copiilor. Practica ajută la stu-
dierea sistemului muncii educative comu-
ne a instructorului de pionieri și a peda-
gogului, contribuie la dobîndirea deprin-
derilor practice necesare dirigintelui de
clasă. In procesul practicii studentii au
posibilitatea de a lucra independent cu
copiii, deoarece ei sînt trimiși în tabere
în calitate de instructori de pionieri, edu-
catori sau îndrumători de cultură fizică.
Experiența organizării practicii în ta-
berele de pionieri în vara anului 1954 a
fost apreciată pozitiv atît din partea con-
ducătorilor institutelor, cît și din partea
studentimii. Practicant’! i-au antrenat
pe copii în munca culturală de masă,
în activitatea fizică de întărire, în
munca de folos social. In scopul
dezvoltării inițiativei și activității inde-
pendente a pionierilor, studentii prac-
ticanți au organizat excursii, competiții
sportive, focuri de tabără, sărbători ale
florilor și cîntecelor, adunați tematice. Te-
matica adunărilor de pionieri organizate
de studenti a fost variată : „Două lumi
— două copilării", ..Cum trebuie să fie
pionierul", „Gimnaștii noștri sînt cei mai
buni din lume", „Pacea lumii". „Noi sîn-
tem mîndri de patria noastră", „Despre
aspirațiile pionierilor" etc. S-au organizat
discuții cu temele: „Despre datoria de
pionier", ..Despre vigilentă", „Despre e-
roii patriei socialiste", „Despre eclipsa de
soare", „Dacă există viată în lună",
„Despre originea omului" etc.
O largă răspîndire au avut-o asemenea
forme de muncă ca excursiile la locurile
istorice, la întreprinderile din împrejurimi,
în colhozuri și S.M.T., plimbările în pă-
dure și la cîmp, culesul fragilor, al ciu-
percilor, al plantelor medicinale etc.
Lată cum descrie o excursie pioniera
Tamara Kravceniko: „La 1 august, deta-
șamentul nostru a plecat într-o excursie
de două zile. Pentru această excursie noi
ne pregătisem de mult. Itinerarul a fost
dinainte discutat și aprobat de colectivul
de conducere al detașamentului. Trebuia
să străbatem 40 de km pe un drum de
pădure, pe poteci de munte, oe albii de
rîuri. Cînd am pornit, soarele încă nu ră-
sărise. Cu cît pătrundeam mai mult în
munți, cu atît priveliștile erau mal fru-
moase. Treptat, drumul deveni tot mai
abrupt. Curind am ajuns pe culmea mun-
telui. De aici ne-am aruncat pentru ulti-
ma oară privirile asupra mării. Locul pen-
tru tabăra de noapte l-am ales într-o po-
iană. Am aprins focul, am gătit cina.
Multă vreme am stat în jurul focului de
tabără și am ascultat povestirile intere-
sante ale călăuzei și ale instructorilor. In
drum am cules materia) pentru ierbar,
am învățat să trecem pe bușteni peste
pîraiele repezi de munte. Excursia a fost
grea, dar foarte, foarte interesantă".
Plimbările și excursiile îi apropie pe
instructori și pe educatori de copii, le a-
jută să cunoască mai bine particularită-
țile individuale, interesele și aspirațiile
pionierilor.
O muncă variată au desfășurat studen-
ții în ceea ce privește educația fizică a
copiilor: ei au organizat felurite jocuri
de teren, întreceri sportive etc. Toate ace-
stea au contribuit la întărirea sănătății
copiilor, la oțelirea organismului lor.
O mare atenție s-a acordat participării
copiilor la munca obștească. Pionierii au
ajutat cu plăcere colhozurile la plivitul
culturilor de cîmp și de grădină. La cu-
lesul legumelor și fructelor, au participat
la amenajarea terenurilor sportive. In
multe tabere s-au amenajat mici grădini
unde pionierii au cultivat legume și flori.
Aceste forme de muncă i-ay ajutat pe
studenți să capete deprinderi practice de
organizare a educației prin' muncă a co-
piilor.
Conducîndu-se după Hotărârile Congre-
sului al XH-lea al U.T.C.L. cu privire la
faptul că munca în taberele de pionieri
trebuie să fie interesantă și atrăgătoare,
studenții s-au străduit să facă v.iaț-a copii-
lor în tabără cît mai variată : au orga-
nizat un teatru de păpuși, jocuri, dan-
suri. coincursuri pentru cel mai bun cîn-
tec. spectacole de artiști amatori etc. Stu-
denta Lunkova, de 1a Institutul pedago-
gic din Penza. a scris în darea ei de sea-
mă asupra practicii: „Tabăra ne-a învă-
țat foarte multe lucruri folositoare. Cît de
bine te simți cînd reușești să îndrumezi
forțele copiilor pe un făgaș just!"
Practica în taberele de pionieri dezvoltă
dragostea studenților pentru viitoarea lor
profesiune, îi ajută să-și dea seama de
răspunderea pe care o au pentru educația
copiilor.
Studenta Jarkaia. de la Institutul din
Krasnodar, povestește: „In tabără am în-
vățat să lucrăm cu copiii, am aflat ce în-
seamnă a educa pe copil, am cunoscut mai
îndeaproape însușirile și particularitățile
caracterului copiilor, am îndrăgit și mai
mult viitoarea noastră profesiune, am în-
țeles ce muncă grea și interesantă ne în-
credințează partidul și guvernul nostru,
poporul nostru".
Munca în taberele de pionieri a mul-
tor studenți a primit o înaltă apreciere
din partea șefilor de tabere, a organiza-
țiilor sindicale și a organizațiilor de com-
somol.
Totuși, în organizarea și desfășurarea
practicii studentilor au existat și lipsuri
serioase.
Studentii au cunoscut suficient pro-
blemele metodice generale, au înțeles
limpede sarcinile lor, au cunoscut conți-
nutul și formele de muncă, dar au întim-
pinat totuși multe dificultăți în organi-
zarea activității cu pionierii. In special
ei s-au dovedit slab pregătiți în proble-
mele de planificare a activității detașa-
mentului, de organizare a colectivului de
copii în condițiile vieții de tabără, în des-
fășurarea muncii educative de masă, în
organizarea jocurilor colective. în condu-
cerea activității cercurilor tehnice etc.
Ar fi bine ca membrii catedrelor de pe-
dagogie să organizeze lecțiile practice de
pregătire a studenților pentru munca în
tabără împreună cu organizațiile sindi-
cale și cu organizațiile U.T.C.L., să fo-
losească mai pe larg palatele și casele
pionierilor, stațiunile tehnice pentru copii
și alte instituții extrașcolare.
Este necesar ca fiecare student să ca-
pete în urma pregătirii un anumit minim
de priceperi și deprinderi practice pentru
activitățile de vară cu pionierii (în diri-
jarea corului și în conducerea jocurilor
colective. în organizarea muncii cercurilor,
în organizarea excursiilor etc.) In acest
scop. I-mstitutul pedagogic orășenesc „V.
P. Potemkin" din Moscova a organizat o
tabără de instructaj pentru studenți pe te-
ritoriu) orășelului coipiiloir din Parcul de
Gultură și Odihnă „I. V. Stalin". In
planul de lecții practice au fost incluse:
deschiderea taberei (semnalele goarnei,
ridicarea drapelului, ordinea desfășurării
raportului pionierilor) ; desfășurarea jocu-
rilor de mișcare cu cînlec și muzică ; în-
vățarea unor noi cîntece pionierești; or-
ganizarea competițiilor sportive, învățarea
celor mai răspîndite jocuri sportive; cu-
noașterea planurilor de muncă ale cercu-
rilor „mîini în domina tice" ; alcătuirea ier.
barelor și colecțiilor ; organizarea excursi-
ilor (cunoașterea echipamentului, a regu-
lilor de comportare în excursie. însușirea
priceperii de a aprinde focul, de a întinde
cortul).
Totuși, în pregătirea studentilor pentru
practica de vară, nu ne putem limita nu-
mai la lecțiile din tabăra de instructaf.
Trebuie organizate seminarii tematice
practice de alcătuire a ierbarelor, de îm-
păiere a păsărilor și animalelor, de orga-
nizare a expozițiilor etc. Astfel, pregătind
studenții din anul III pentru practica în
taberele de pionieri, catedra de pedago-
gie de la facultățile de istorie și litera-
tură ale Institutului pedagogic din Kos»
trema a organizat împreună cu comite-
tul orășenesc al U.T.C.L. un ciclu de lec-
ții practice după următorul plan : a) pr^M
gătirea copiilor pentru plecarea în tab^^
ră ; regimul zilei și regulile de ordine in-
terioară în tabără; b) educația artistică
a copiilor în tabăra de pionieri; formele
activității artistice a copiilor în tabără J
organizarea, corului și dirijarea lui ; învă-
țarea jocurilor și dansurilor; c) munca
de folos obștesc; d) cunoașterea mate-
rialelor privitoare la activitatea tabere-
lor din anu| trecut; e) cultura fizică tn
tabără (organizarea și desfășurarea jocu-
rilor și întrecerilor sportive); f) excursii-'
le organizate in tabără (lecții practice de
echipare a pionierilor pentru excursii; do-
bîndirea priceperii de a organiza rămî-
nerea peste noapte în pădure etc.) ; g).
activitatea cercurilor de tineri tehnicieni^
a cercurilor „mîl'"’ indenimatice"; h) mun-
ca tinerilor naturaliști în tabăra de pio*
nieri (lecții practice de colecționare, al-
cătuirea ierbarelor, organizarea colțului
naturii vii, cultivarea și îngrijirea flori-
lor etc.).
O mare grijă trebuie s-o manifeste or*
ganizațiile sindicale locale, precum și in^
treprinderile și instituțiile care deschid
bere, pentru utilarea taberelor de pio^^
nieri cu inventarul sportiv, cu sculele și
materialele necesare lucrului manual și
activității cercurilor.
Conducerea și controlul sistematic asu-
pra practicii studenților în tabără trebuia
să fie asigurate de catedrele de pedagogie.’
Pentru aceasta este necesar ca reprezen4
tanții catedrelor de pedagogie să plecd
în tabere de pionieri și să organizeze aco-
lo consultații individuale și pe grupe pen-
tru studenți, să-i ajute în organizarea
muncii cu copiii. Reprezentanții catedre-
lor de pedagogie trebuie să cerceteze pla4
nurile de muncă ale studenților — ins-*
tructori de pionieri și educatori; repre4
zentanții catedrelor trebuie să ia parte la
măsurile organizate de practicanti, să
studieze și să sintetizeze experiența mun-
cii lor educative, să-i ajute în ceea, cei
privește notarea observațiilor pedagogice^
studierea și analizarea experienței pro-
prii și a experienței tovarășilor de muncă.'
Se recomandă ca la conferințele ce sej
țin după încheierea practicii pedagogice
să se folosească pe scară largă materia-
lele privitoare 1a munca de vară a stu*
denților cu copiii. Referatele prezentata
de studenții practic an ți la conferință tre-
buie să dezvăluie priceperile lor în dome-*
niul organizării muncii educative. De pil<
dă, studenții pot face comunicări despre
organizarea colectivului de copii în ta4
băra de pionieri, despre munca instruc-
torului cu pionierii de diferite vîrste, de-
spre munca în cercuri, despre educația fi-
zică a copiilor, despre munca politico-edu"
catlvă și culturală de masă, despre edu-
cația orin muncă etc.
Practica de vară a studenților asigură
posibilitatea muncii educative independen-
te a studenților cu copiii în decursul unei
perioade îndelungate. Această practică îi
înarmează pe studenți cu cunoștințe, pri4
ceperi și deprinderi care le vor fi nece-
sare în munca instructiv-educativă pe
care o vor desfășura în școală.
K. SEMENOVA
docent, candidat în științe pedagogice
(Din revista „Narodnoe Obrazovanie")
Prima sesiune științifică a cadrelor didactice
de la Institutul de limbi străine
Hotărîtă de către forurile noastre su-
perioare încă de acum trei arii, obligati-
vitatea muncii de cercetare științifică în
Institutele de învățamint superior a de-
venit in ultimul timp una dintre preocu-
pările de seamă .ale cadrelor didactice din
universități și institute. Ea a ajuns astăzi
să fie socotită în mod natural ca o latură
organică a activității instituțiilor de în-
Vățămint superior.
In Institutul de limbi străine, după pri-
ma conferință a cercurilor științifice Stu-
dențești desfășurată acum două hmi, și
cadrele didactice și-au ținut, în zilele de
22 și 23 iunie a.c.. prima lor sesiune știm-
țifică. Sesiunea a prezentat cele dinții re-
zultate ale muncii noastre de aproape un
an, rodu1 activității științifice desfășurate
în institut pentru prima oară de la în-
ființarea lui.
Problema activității științifice a cadre-
Icir didactice și trederea efectivă la o ataie
activitate s-a pus întîia oară în institutul
nostru abia anul acesta. Pînă in septem-
brie 1954 nici nu poate fi vorba de o ac-
tivitate științifică propriu zisă a cadrelor
didactice din institut. Această linsă se
datorește atît fostei conduceri a inst-fu-
tului, dare nu s-a preocupat de organi-
zarea muncii științifice, cît și cadrelor di-
dactice, pentru care această problemă nu
mimai că n-a constituit o preocupare, dar
pentru unele din ele, din care o parte au
participat, totuși, la sesiune, du comuni-
cări — ceea ce denotă progresii reali-
zat în această privință — activitatea
științifică părea un lucru de neconceput,
de nerealizat în institut. Aceste cadre sus-
țineau că adtivitatea didactică la lecții șj
seminarii e mult prea acaparatoare ca să
le maii rămînă timp și pentru preocupări
cu caracter științific.
După ce. la începutul anului uni-
versitar încă, s-a făcut o analiză
critică a lipsei de activitate științifică
din institut, s-au trasat sarcini concrete,
pe catedre, pentru organizarea și desfă-
șurarea activității științifice ne u’timele
luni ale anului 1954 si, în snedial, pe anul
calendaristic 1955. Ținînd seama de lipsa
de activitate științifică a institutului în
trecut si de faptul că în institutul nostru
fuseseră numite și o serie de cadre pro-
Emil Boldan
directorul Institutului de limbi străine
venite din învățămîntul mediu sau din
alte sectoare de activitate, conducerea a
socotit că pentru perioada septembiie-
dedembrie 1954 poate recomanda, în ca-
drul muncii științifice, o activitate ma
restrânsă și anume: pentru cadrele didac-
tice cu activitate în continuare in în\ă-
țămîntul superior comunicări științifice
privind probleme legate de spediaiitatea
lor; pentru celelalte cadre chiar numai
referate cu caracter științific sau me-
todic.
S-a propus ca aceste comunicări și re-
ferate să fie discutate în ședințele de do-
iectiv de catedră .planificate pe ultimele
luni ale anului 1954. Cele mai multe din-
tre referatele și comunicările planificate
au fost citite și discutate în ședințe de
colectiv, unele în prezența conducerii in-
stitutului, altele în dadrul schimbului de
experiență, în prezența și a unor cadre di-
dactice aparținind altor catedre, așa cum
s-a procedat la catedrele de limba și li-
teratura franceză si limba și literatura
romină.
Singura secție care nu și-a îndeplinit
integrai planul discutării lucrărilor în co-
ledtiv a fost cea de limba și literatura
germană. Din cele 8 referate si comuni-
cări planificate pe ultimul semestru al
anului 1954 au fost citite și discutate în
ședințe de colectiv numai 3, și aceasta a-
bia în vacanța de iarnă, cind delelalte ca-
tedre si secții îsi începuseră activitatea
științifică pe primul semestru al anului
1955. Lipsa aparține aproape exclusiv șe-
fului de catedră, conf. Ewald Rupprecht
Korn care, deși avea prevăzută în pian
discutarea în ședințe a referatelor și co-
municărilor, le-a înlocuit, atunci cînd a
ținut ședința de colectiv, cti alte proble-
me, cele mai multe organizatorice.
Planificarea muncii științifice pe semes-
trul întîi al anului 1955 în institut a fost
mult mai riguroasă și mai cuprinzătoare.
La recomandarea conducerii, toate sec-
țiile și catedrele au elaborat planuri de
lucrări științifice, au fixat etape de lu-
cru pe oameni și lucrări și și-au propus
discutarea ludrărilor în colective, începînd
cu planurile tematice și terminînd cu dis-
cutarea lucrărilor în formă definitivă In
planul iernatic de activitate științifică a
institutului au fost cuprinse toate cadrele
didactice, de la șefii de datedra pină la
preparatori. El a fost astfel serios îmbo-
gățit, cuprinzind astăzi — după ce comi-
sia superioară din minister pentru cerce-
tarea activității științifice a recomandat
unele mici și puține modificări — un nu-
măr apreciabil de ludrări cu subiecte a-
lese din domenii variate: fonetică, lexico-
logie, gramatică, stilistică, reconsiderări
de autori clasici, cercetări rwivitoaire la
literaturile franceză, germană, engleză,
sîrbă și romină, capitole de istorie lite-
rară etc. Planul nostru tematido-științific
numără astfel acum peste 50 de lucrări
care dovedesc, atît prin numărul lor cît
și prin problemele abordate, creșterea
substanțială a interesului arătat anul a-
cesta activ tățfi științifice de către cadrele
didactide din institutul nostru. Pînă as-
tăzi, ținînd seama de faptul că perioada
de desfășurare a activității științifice se
întinde pînă la sfârșitul anului calenda-
ristic și că ne aflăm numai la jumătatea
anului, activitatea desfășurată în acest
domeniu de cadrele noastre didactice se
poate considera. în general, mulțumitoare.
Unele dadre didactice au și terminat de
redactat lucrările programate, altele le au
într-o faza destuii de înaintată, unele sînt
încă în etapa de informare și un număr
relativ satisfăcător a prezentat în recenta
sesiune științifică lucrările lor nlamficate,
în întregime sau numai capitole din ele,
sub formă de comunicări.
In prima noastră sesiune științifică au
fost prezentate 24 de comunidări de către
22 de cadre didactice din cele 49 de ca-
dre didactice aparținind secțiilor și cate-
drelor de bază (cadrele didactice, de la
da ferire le de marxism-leninism, economie
politică, istoria și geografia țărilor a că-
ror limbă se studiază în institut nu-și duc
activitatea științifică tn cadrul institutu-
lui). Acesta este, desigur, un lucru îm-
bucurător. Din lectura comunicărilor și
din discuțiile purtate în sesiune în jurul
lor a reieșit dă aproape fiecare din aceste
comunicări aduce, în general, un punct
de vedere nou. dacă nu întotdeauna și
cel just, în domeniul abordat in respec-
tiva comunicare de către autor. Unele din
ele tratează probleme de mare actualita-
te (ca „Reflectarea relațiilor de prietenie
du popoarele vecine în poeziile populare
sîrbești" de Mirco Jivcovici. „Avîntul
literaturii progresiste franceze contempo-
rane" de I. Ghimeșan, „America de as-
tăzi în opera lui Howard Fast" de Va-
leria Alcalai etc.). Altele aduc interpre-
tări interesante, în orice caz demne de
discutat, cu privire la opera unor sdriitori
consacrați („Imaginile — auxiliar de preț
în caracterizarea lui lago îm „Othello" de
Shakespeare" de Elena Stăureanu, „Pro-
testul social în opera Iui Jean Rac'ne" de
Elena Vianu, „Aspecte de critică socală
în „Călătoriile lui Guliver" de Swift, de
Monica Barom-Alperin, „Sdhiller și Ru-
sia" de E. R. Korn etc.). Intr-o s°rie de
comunicări se prezintă date noi, încă ne-
cunoscute, cu privire la unii scriitori
(„Marin Dîrjici, un reprezentant al litera-
turii ragusane" de M. Gheorghevici. co-
municarea tov. L. Pamfil despre „Prcde-
dee de tipizare in „Canterburv Taies" de
Chaucer", „Lupta împotriva absolutis-
mului princiar în basmele lui Wilhilm
Hauff" de R. Hbrer etc.). In sfîrșit, unele
comunicări ridică interesante probleme
de limbă, fie în legătură cu pre cupări
din acest domeniu în anumite perioade
ale istoriei culturii umane („Preocupări
filologice :n Anglia epodii iluminismului"
de Edith larovici), fie în legătură cu
operele unor scriitori („Limba și stilul lui
AL Sadoveanu în romanul „Nicoară Pot-
coavă" de Gh. Tohăneanu, „Limba vor-
bită în „Amintiri din copilărie" de
I. Creangă" de C. Tudose) etc.
Cele două zile ale sesiunii ne-au ară-
tat că. în general, problemele care au fă-
cut obiectul comunidăritor prezentate s'nt
interesante, unele Importante, că pc mar-
ginea lor se mal pot spune încă multe lu-
cruri, că autorii comunicărilor nu numai
că au avut de transmis, prin lucrările lor.
celorlalți, cunoștințe noi. bogate, din di-
verse domenii, dar dă au și avut de în-
vățat de la auditoriul lor, că discuțiile
purtate oferă multora dintre cercetătorii
noștri sugestii prețioase, complectări utile,
puneri la punct necesare de care, desigur,
vor tine seama, îmbunătătindu-și astfel
lucrările.
S-a spus cu acest prflef» în sesiunea
noastră, dă unele din lucrările științifice
prezentate au avut un caracter științific
de popularizare, voind să se susțină prin
aceasta că n-au avut un caracter știin-
țific pur academic, de înaltă știință. Sint
de acord cu această dailificare dată celor
mai multe dintre comunicările prezentate
ân sesiune. In general, nu e vorba de lu-
crări ale unor oameni cu îndelungată ac-
tivitate științifică. Autorii lor nu s-au
gândit să le pună doar la îndemina unui
cerc restrins de specialiști. Dimpotrivă,
cei mai mulți au tins să le pună, prin in-
termediul tiparului — într-o revistă sm
chiar în volum — la îndemina cît mai
multora, care să le înțeleagă, să a’bă
ceva de reținut, de învățat din ele Intie-
barea pe care și-au pus-o cei ma mulți
dintre prezentatorii comunicărilor la fixa-
rea temelor, la întocmirea lucrărilor se
pare că a fost: cui prodest? — cui folo-
sește ea?; are vreo utilitate sau scriu de
dragul de a scrie, de a pun1 probleme,
de a mă arăta dodumentat? Desigur că
răspunsul dat în sensul utilității lucrării,
caracterului ei cit mai popular, interesind
pe cît mai mulți, a cerut și punerea pro-
blemei seriozității lucrării, a forme, acce-
sibile in care trebuie îmbrăcat conl nutul,
redate ideile, problemele ridicate în
lucrare.
Multe din lucrările prezentate îndepli-
nesc, în general, aceste condiții. E'e mai
au încă și serioase lipsuri. Acestea își gă-
sesc scuză și în insuficienta muncă de în-
drumare și control a activității științifice
din partea unor fadtori răspunzători din
institut, m primul rînd. Pentru unii șefi
de secție — Edith larovici la engleză,
Mirco Jivcovici la sîrbă etc.. organiza-
rea, îndrumarea si controlul cercetării
științifice au constituit o preocupare me-
reu actuală. Adești tovarăși s-au interesat
îndeaproape de mersul lucrărilor știin-
țifice planificate ale membrilor colect ve-
lor lor, au ținut ședințe de discutare am-
plă a planurilor și comunicărilor, au aju-
tat continuu cu sugestii, cu recomandare
de nou material bibliografic etc. — pre-
ocupări care aii dus la rezultate pozitive.
Multe din lipsurile care mai există în
munca științifică din institut îsi au însă
originea în preocuparea sporadică, în su-
perficialitatea îndrumării și controlului,
în lipsa de interes de care au dat dovadă
alți șefi de secție: tov. G. Marcuson de la
frandeză și Ewald Rupprecht Korn de la
germană. Este ilustrativ, credem, să ară-
tăm că tov. Korn a înțeles să-și convoace
colectivul într-o ședință ad-hoc, numai cu
două zile înaintea începerii sesiunii știin-
țifice, ca să discute în adeastă unică și
improvizată ședință toate cele cinci comu-
nicări ale colectivului prezentate în se4
siune. Mai poate fi vorba, în aceste con-
diții, de disduții fructuoase, de îmbunătă-
țirea comunicărilor în urma sugestiitor
date de colegii din colectiv ? Mai poate
fi vorba de aiutoir dat de șeful de catedră
membrilor colectivului său?
De subapreciere a adtivității științifice,
de neînțelegerea necesității de a prezenta
domunicări în sesiune s-a făcut vinovată
și catedra de limba rusă, care nu a apă-
rut cu nicio comunicare în sesiune. Deși
toate cadrele didactice de la această ca-
tedră au prevăzute în plan lucrări știin-
țifice, deși unele cadre (șef de catedră
Valentina Sadoveanu, asist. Tamara Vol-
covici, asist. Taisa Groapă, asist. Elena
Ivanov) ar fi trebuit, conform planului
tematic al catedrei, să aibă terminate a-
numite capitole din lucrările lor, ele n-au
putut prezenta în sesiune nici o comuni-
care.
Nu și-au îndeplinit obligațiile prevă-
zute prin plan — după care ar fi trebuit
la această dată să aibă terminate dapi-
tole din lucrările programate ș; să la
prezinte, deci, în sesiune — nici alți to-
varăși, ca 1. Dânilă, H. Strumingher, AL
Dimitriu-Păușești de la franceză; A. Bcn-
taș de la engleză; Hammer Edith, Neu-
mann Erika. Brodovski L. Pop Maximi-
lian de la germană ; Antin îvan de la
sîrbă.
De aceste lipsuri și de altele încă în
cadrul activității științifice din institut
desigur că sînt responsabili în P’râe și
conducerea institutului și tov. conf. MircO
Jivcovici, secretarul consiliului știind
(ific. Noi n-am îndrumat îndeajuns a-
deastă muncă, n-am controlat-o cum ar fi
trebuit, n-am intervenit la vreme atunci
cmd datele fixate prin planul tematic r.u
erau respectate, cînd superficialitatea
controlului unor șefi de catedre înlocuia
munca de îndrumare și control efectiv.
Lipsurile arată că pentru îmbunătățirea
mundii noastre științifice trebuie trecut la
o mai bună planificare a acestei activități,
că trebu'e acordată o mal mare atenție
ternelor alese, amploarei lor, că e nece-
sară o mai chibzuită atenție la fixarea
termenelor și etapizănii, că trebuie orga-
nizat un mai mare și susținut control
Rezultatele înregistrate în această pri-
mă sesiune științifică a cadrelor d dadti.-e
din Ipstitutul de limbi străine arată că
s’.nt create condițiile pentru ca munca
științifică a acestor cadre să constituie,-
alături de aceea a celor mai multe dadre
didactice din învățămîntul superior, o con4
tribuție valoroasă în domeniul culturii din
patria noastră.	A
GAZETA INVAȚAMÎNTULUI
Pag. 8-a
La examenul de admitere în școlile medii
La școlile medii din orașul Ploești se
desfășoară examenul oral de limba ro-
mînă pentru aidlni'itarea în clasa a
VHI-a. Comisia întiia de la școala medie
de băieți nr. 1 ascultă pe elevul Constan-
tin Cristea. El vorbește cu căldură despre
tema romanului „Tînăia gardă" de A.
Fadeev, despre Oleg Coșevoi, unul din
eroii principali ai acestui roman.
Elevul Cristea răspunde bine șl la gra-
matică. El analizează just textul dat. din
punct de vedere morfologic și sintac-
tic. Nota 5 pe care a obținut-o la exa-
menul oral de rom in ă candidata1 Con-
stantin Cristea este pe deplin îndreptă-
țită.
A dat răspunsuri bune la examen și
elevul Dan Gheorghe. El vorbește despre
momentele principale din poezia „Penes
Curcanul" de V. Alecsandri. Aiutat de
profesorul examinator, el analizează
punctul culminant al poeziei si apoi citea-
ză versurile respective. Acest elev întîm-
pină oarecare dificultăți la analiza mor-
fologică, șovăind în fata unei locuțiuni
prepoziționale. De asemenea, n-a putut
explica ce este un articol posesiv, con-
fundîndu-1 cu pronumele. Dan Gneorghe
dovedește însă multă siguranță la ana-
liza sintactică.
La examenul de admitere s-au prezen-
tat si elevi slab pregătiti. De exem-
plu. unul dintre elevi trebuia să vorbească
despre opera lui V. Alecsandri. dar n-a
știut să spună mai nimic. Deși profesorul
examinator a încercat, cu multă răbdare,
să-l ajute. n-a putut să obțină un răspuns
cît de cît închegat. La problema de gra-
matică. acest elev a dovedit multe confu-
zii. Cu greu a putut stabili dependenta
propozițiilor în frază, n-a putut determina
însă felul subordonatelor.
Examenul a arătat că în unele școli de
7 ani elevii au fost notati în mod neiust.
★
Examenul de admitere pentru clasa a
VllI-a de la școala medie mixtă din
Vișeul de Sus a oglindit în mod real ni-
velul de pregătire al candidatelor. _Multi
dintre aceștia au dat lucrări .scrise de
bună calitate, analizând cu pricepere ope-
rele Bterare indicate în tema de examen.
La examenul oral de limba romiînă s-au
prezentat bine pregătiți în deosebi can-
didatii provenit! de la școlile din Vișeu'
de S'US. Borșa și Săliște
Au dovedit un nivel mai scăzut de cu-
noștințe absolvenții școlilor din leud,
Dragomirești. Leondina, Pebrova și în
deosebi acei ai școlii din Cuhea (din 6
cu mult peste nivelul cunoștințelor, lată
un caz care ilustrează această situație :
ia examenul de admitere de la școala
medie nr. 2 de fete s-a prezentat o elevă
care a venit din școala de 7 ani cu nota
5. Această elevă scrie cu foarte multe
greșeli de ortografie, nu știe să articu-
leze substantivele. De exemplu, scrie
„a vieți", „acești minerii", „a făcut plane
de organizație”, „depășirea acestor pla-
ne" e*c.; nu stăpînește cunoștințele
de gramatică (de pildă: pretinde că
vorba „zice" este verb ajutător, „ale
tării" este substantiv cu prepoziție, „cu-
treerînd" este atribut subtantival). Si
cunoștințele ei de literatură sînt foarte
sărace.
Examinarea orală la limba romînă a
arătat în primul rînd nivelul de cunoș-
tințe al elevilor ce intră în școlile medii.
Ea a reflectat însă, în același timp, și fe-
lul cum au muncit profesorii școlilor de
7 ani,căror probleme au dat ei atenție și
pe care le-au neglijat. S-a constatat că
elegii au un vocabular sărac. Unii elevi
sînt deprinși să dea numai răspunsuri
stereotipe. așteptînd să fie mereu între-
bați- Deosebit de mult trebuie să dea de
gîndit cadrelor didactice din școlile de 7
ani și organelor învătămîntului faptul că
o serie de elevi au primit note mdores-
punzătoare nivelului lor real de cunoș-
tințe, ceea ce constituie. în fapt, o încer-
care de a induce în eroare organele de
stat asupra rezultatelor muncii.
Comisiile de examinare trebuie să
aducă la cunoștința școlilor de 7 ani lip-
surile pe care le-au constatat în acest
examen, pentru a se tine seama de ele
în activitatea anului viitor.
CONSTANTIN IONESCU
profesor la școala medie „I. L. Caragiale"
din Ploesti
*
candidați de la această școală nici unul
n-a primit notă de trecere).
Absolvenții acesto.r școli au făcut con-
fuzii între părțile de vorbire si părțile de
propoziție. Cei mai multi dintre ei nu
cunosc felurile propozițiilor. De asemenea
au un vocabular sărac si cunoștințe insu-
ficiente și confuze de literatură.
Profesorii care predau la clasele V-VII
de la școlile amintite trebuie să depună
în anul școlar viitor eforturi serioase pen.
tru a obține in munca lor rezultate mai
bune.
TITL'S ZAMFIRESCU
directorul școlii medii din Vișeu
Pregătiri pentru cursul
de perfecționare a cadrelor
didactice
La cabinetul pedagogic al regiunii Ti-
mișoara s-au desfășurat pe larg pregătiri-
le în vederea participării1 învățătorilor si
profesorilor la etapa cu frecventă a cursu-
lui pentru perfecționarea cadrelor didac-
tice.
Conducerea Institutului interregional de
perfecționare s-a străduit să atragă în co-
lectivul de lectori cele mai bune cadre di-
dactice din școlile medii și pedagogice ale
regiunii La discutarea în colectiv a lec-
țiilor au participat si învățătorii cu ex-
periență de la școlile pedagogice, precum
și profesorii de pedagogie.
Paralel cu aceste măsuri, metodistii ca-
binetului regional și-au intensificat munca
de ajutorare a cursantilor. In deplasările
lor pe teren au luat contact cu pedagogii
cuprinși la curs, pentru a urmări stadiul
de pregătire a acestora si pentru a ie da
consultatii individuale. Totodată, s-au or- '
ganizat în trei centre raionale consultații
colective la limba romînă. matematici, i
știinte naturale si pedagogie.
Datorită sprijinului dat de organele în-
vălămîntului din raioanele Timișoara, Al-
mai și Caransebeș, cadrele didactice din
aceste raioane au participat cu regulari-
tate la consultațiile colective. Unii șefi al
secțiilor de învătămînt au neglijat însă
complect mobilizarea cadrelor în vederea
participării acestora la diferite forme de
pregătire pentru etapa cu frecventă a
cursului de perfecționare. In orașul Lugoj,
de pildă, nici un învățător n-a participat
la consultațiile colective.
Pentru ca etapa cu frecventă să consti-
tuie în același timp și un larg schimb
■de experiență, cadrele didactice au fost
îndrumate să se prezinte la curs cu mate-
riale privitoare la munca lor concretă din
școală — planuri de lecții. planșe,
scheme, referate etc.
Activitatea practică a elevilor pe parcela experimentală
La școala de 7 ani din comuna Boroaia,
raionul Fălticeni, se acordă o mare aten-
ție înarmării elevilor cu temeinice cunoș-
tințe și deprinderi agricole, dezvoltării
dragostei lor pentru agricultură.
In munca desfășurată în acest an cu
elevii pe parcela experimentală. învăță-
torii și profesorii de la această școală au
căutat să ducă mai departe experiența
cîștigată în anul școlar 1953-1954. Ei au
voit să arate elevilor si părinților lor, ță-
ranilor muncitori din Boroaia, că recol-
tele obținute anul trecut la varză, la
cartofi, la porumb nu sînt întîmolătoare,
ci au la bază o muncă organizată, desfă-
șurată pe baza unor metode științifice.
Elevii școlii, care au experimentat în
anul trecut metodele înaintate de îngrijire
a diferitelor culturi, le-au aplicat cu în-
credere în anul acesta. Astfel, pe lingă
faptul că și-au lărgit cunoștințele însu-
șite, au avut și posibilitatea de a-și dez
volta deprinderile practice formate în
anul trecut.
Deși terenul experimental al scolii are
numai 340 m-, elevii au desfășurat exne
riente deosebit de interesante în legăturii
cu cultura verzei. a pătlăgelelor roșii, a
fasolei, a ardeilor grași, a căpșunilor și
pomilor fructiferi. a griului de toamnă, a
secarei, a porumbului etc.
In organizarea tuturor lucrărilor prac-
tice. învățătorii și profesorii, cu deosebire
tovarășul Alexandru Tărănită. profesorul
de știinte naturale al școlii, s-au orientat
după cerințele programelor școlare Aces
lucru a permis elevilor să cunoască bine
structura și particularitățile biologice ale
plantelor, să facă bogate observatii cu
privire la creșterea si dezvoltarea plante-
lor studiate în cadrul lecțiilor, să cunoas-
că metodele de cultivare a principalelor
plante din raion. De exemplu, lucrările
desfășurate de elevi în legătură cu cul-
tura verzei i-au aiutat să cunoască dez-
voltarea ei atît în primul an cît și în al
doilea, cînd se produce înflorirea si se
dezvoltă semințele, să cunoască influenta
pe care o exercită asupra acestei plante
folosirea îngrășămintelor, lumina și umi-
ditatea. Recolta bogată obținută (60%
din căpătîni au avut greutatea de 3-4 kg)
i-a aiutat pe elevi să-si dea seama de im-
portanta folosirii cu pricepere a metodelor
înaintate.
De asemenea, participînd la lucrările
practice organizate pentru semănatul si
îngriiitul cartofului, elevii au cunoscut
diferitele procedee de iarovizare. au ob-
servat formarea tuberculelor, structura
florii, formarea fructelor si a semințelor,
înmulțirea pe cale vegetativă, influenta
iarovizării asupra dezvoltării cartofului.
O deosebită importantă a avut în in-
struirea si educarea elevilor compararea
rezultatelor obținute în cultura cartofu-
lui. Astfel, elevii au văzut că pe terenul
lor cartofii iarovizati. la îngrijirea cărora
s-au folosit si îngrășăminte, au dat o pro-
ducție de 28.000 de kg 1a hia; cei iarovi-
zati. dar fără îngrășăminte, au dat o pro-
ducție de 18.500 kg la ha. ilar cei neiaro-
vizati si Iară îngrășăminte au dat o pro-
ducție de 12.000 kg la ha.
O experiență bună au cîstigat elevii și
prin lucrările organizate pentru cultura
porumbului. S-a însămîntat porumb în 85
de cuiburi dispuse în pătrat, punîndu-se
în fiecare cuib cîte 4-5 boabe de norumb
hăngănesc, specific radonului. Boabele
însămîntate au fost tratate cu soluție de
formalină. S-au făcut 3 prașile, s-a apli-
cat îngrășăminte suplimentară (urină de
grajd diluată cu apă), s-a executat pole-
nizare suplimentară la unele cuiburi o
singură dată, la altele de două ori. la
dtele de trei ori. iar la altele niciodată.
Producția obținută și compararea rezulta-
telor a dat de asemenea elevilor posibili-
tatea să tragă prețioase învățăminte pen-
tru munca lor viitoare.
Pe baza experienței cîștigate, învăță-
torii si profesorii scolii de 7 ani din Bo-
-oaia. împreună cu elevii lor. desfășoară
:n acest an cu deosebită pricepere lucră-
rile practice pe parcela experimentală.
Cadrele didactice au îmbogățit această
experiență cu noi lucrări, menite să asi-
gure o pregătire practică cît mai com-
plectă a elevilor. Astfel. în toamnă s-a
’nsămîntat o narcelă cu grîu de toamnă,
folosindu-se sămîntă selecționată si tra-
tată si o parcelă cu secară. In primăvară
s-a însămîntat o parcelă tot cu grîu de
toamnă, neiarovizat, pentru a li se da
elevilor posibilitatea să înțeleagă mal
Line, prin compararea celor două culturi,
dezvoltarea stadială a plantator. Elevii
îngrijesc cu interes vădit atît culturile de
toamnă, dît ,și pe cele de primăvară.
O preocupare deosebită o constituie
acum crearea unui porumb hibrid prin
încrucișarea porumbului portocaliu de
Tirgu-Frumos cu porumbul hăngănesc. De
asemenea, elevii urmăresc cu multă cu-
riozitate dezvoltarea fructelor de măr ob-
ținute prin încrucișarea artificială.
Pentru ca toti elevii claselor V-VII să
fie înarmați cu deprinderile practice agri-
cole prevăzute de programa școlară, to-
varășul Tărănită i-a împărțit pe echipe.
Membrii acestor echipe cunosc bine mun-
ca pe care o vor duce pe tot timpul verii,
pînă la recoltare, sub conducerea profeso-
rului for. Acesta le dă toate explicațiile
necesare, ii ajută să noteze observatii si
concluzii juste în caietele for. Pe lîngă
aceste caiete ale elevilor, mai există si un
caiet de observații al școlii, care «te ținut
la zi de către tovarășul Tărănită.
Justa înțelegere a importantei pe care
o are munca pe parcela experimentală în
instruirea si educarea elevilor, organiza-
rea și desfășurarea acestei activități con-
form cerințelor programei școlare se re-
flectă din plin în nivelul de pregătire al
elevilor, în atitudinea lor fată de munca
agricolă. Majoritatea si-au dezvoltat spi-
ritul de observație, cunosc caracterele și
viata plantelor, cunosc metodele cu aju-
torul cărora se pot obține recolte sporite.
Multi dintre ei au și început să aplide în
propriile tor grădini metodele cunoscute
și aplicate la scoală.
FILARET LUPU
șeful secției de învătămînt a raionului
Fălticeni
Legarea cunoștințelor
de practica construirii socialismului
Sub conducerea cadrelor didactice, e-
levii școlii de 7 ani din comuna Mitoc,
regiunea Suceava, au făcut de curfnd o
excursie la gospodăria agricolă de stat
din comuna Coțușca. Aici ei l-au cunos-
cut pe Eroul Muncii Socialiste Constan-
tin Adochiței, care i-a condus prim toată
rate de sudură autogenă. De asemenea,
au văzut și au aflat cum funcționează
combinele, mașinile de adunat și căpiat
fin etc.
Excursia a fost plină de învățăminte,
ajutîndu-i pe elevi să înțeleagă mai bine
o serie de noțiuni pe care și le-au însușii!
Educarea tinerei
generatii în spirit
colectiv constituie o
necesitate vitală în
societatea socialistă.
Ea este determinată
de dondițiile obiective
ale societății sodialiste,
organic din noile relații
Discuții
Despre organizarea
colectivului de elevi
de dezvoltare
decurge în mod
dintre oameni e-
xistente în această orînduire, relații de
tovărășie și prietenie, de colaborare și
ajutor reciproc.
In societatea burgheză, bazată pe rela-
ții de exploatare, nu poate fi vorba de or-
ganizarea și educarea unui adevărat co-
ledtiv. Trăsătura specifică a educației bur-
gheze este individualismul. încurajarea
intereselor egoiste. Astfel stînd lucrurile,
este lesne de înțeles de ce pedagogii bur-
ghezi vor să folosească diferitele forme
d« organizare a elevilor numai pentru a
contribui la o înăbușire și mai mare a
personalității copilului, la educarea unor
slugi credincioase capitalului.
Unele teorii burgheze recomandau să
se organizeze colectivul de elevi po-
trivit structurii interne a statului ca-
pitalist. Pedagogul american Wilson
Gill a fost unul dintre cei mai de
seamă adepti ai acestui chip de organiza-
re a elevilor. Ei a cerut să se organi-
zeze în școli autoconducerea elevilor după
tipul republicii americane: președinte, par-
lament, parchet, poliție și chiar închisoare.
Creînid astfel de „republici", „tribunale"
și cadre de „judecători", școala burgheză
urmărea împărțirea elevilor in „conducă-
tori" și „conduși", semănând discordia și
vrajba între copii.
In condițiile actuale, în S.U.A. se în-
lătură și această urmă de organizare
pseudodemocratică, treeîndu-se in mod
direct ia o muștruluială de tip militar.
Se vorbește chiar ca elevii du funcții de
conducere în cadrul clasei să fie nu-
miți „căpitan", „locotenent", „sergent”
etc. O astfel de „autodonducere" urmă-
rește să împiedice pe elevi să înțe-
leagă conținutul de dlasă al statului
burghez, edueîndu-i în spiritul respectu-
lui față de ordinea burgheză, în spiritul
supunerii oarbe în fața legilor stătu1 ui ca-
pitalist. Este limpede de înțeles că aseme-
nea forme de organizare a elevilor cores-
pund în întregime intereselor capitalului,
fiind de fapt reflectarea firească a rela-
țiilor de exploatare capitalistă în dome-
niul instrucției și educației tinerei genera-
ții.
Clasicii marxism-teninismului au ară-
tat dă organizarea oamenilor pe princi-
piul colectivismului, pe principiul unității
dintre interesele personale și cele sociale
este posibilă numai în condițiile societății
socialiste, unde nu există exploatarea o-
mului de către om. Un astfel de colectiv
constituie o puternică forță edudativă. A-
ceasta a dovedit-o din plin viața. Colec-
tivul are o influență considerabilă asu-
pra dezvoltării multilaterale a copilului.
De aici necesitatea ca pedagogii șă
organizeze în așa fel viața elevilor în
școală, îneît această forță să poată acțio-
na din plin de la vîrsta cea mai tinără.
Educarea elevilor în spiritul comunismu-
lui, temeinica tor pregătire pentru viață
pun deci în fata pedagogilor sarci-
na de a crea în școală un colectiv înche-
gat de elevi.
Despre existența unui colectiv de elevi,
despre continua lui întărire se vorbește
adeseori în școlile noastre. Intr-adevăr,
pedagogii se preocupi! cu interes sporit
de îndeplinirea acestei importante sarcini
educative. Datorită strădaniei învățători-
ifoi și profesorilor, an de an se fac pași
înainte în formarea și închegarea colec-
tivului de elevi, se îmbogățește experien-
ța școlilor în -această privință. Totuși, e-
xistă încă aici o serie de probleme neclare
pentru multi pedagogi, atît în privința
scopului care trebuie urmărit, cît și
a metodelor ce trebuie folosite. Aceasta
se vădește atît în planurile de muncă și
în rapoartele dirigințifor, în discutate care
au toc în consiliile pedagogice, în apre-
cierea pe care o fac directorii sau ’nsped;
torii asupra activității educative dm școli
— dar mai ales în munca educativă pro-
t'iistice, sportive, la acțiuni obștești,
excursii etc., deși recunosc ei singuri că
elevii tor nu combat cu destulă tărie aba-
terile de la disciplină, că nu faptă .pentru
onoarea, pentru prestigiu,1 clasei. Acești
pedagogi vorbesc numai de o -latură a pro-
blemei, îmbrățișează doar un aspect al
ei și nu problema în întregime, dovadă
că pentru ei nu este dlar conținutul
noțiunii de colectiv, care este mult
mai cuprinzător, mai complex. Esențială
în existența unui coledtiv închegat de e-
levi nu este simpla activitate cot la cot,
într-o acțiune comună, ci mai ales atitu-
dinea elevilor în desfășurarea acestei ac-
țiuni și, în general. în toate acțiunile tor
individuale sau comune.
In articolul „Căile mișcării pionierilor",
publicat în anul 1927, N. K. Krupskaia
arăta că esența educației în colectiv con-
stă îm a eduda în așa fel tinăra genera-
ție îneît s-o facem capabilă să simtă pen-
tru colectiv, să acționeze pentru colectiv
și să se supună voinței colectivului.
Elevii trebuie să fie îndrumați astfel
de către pedagog îneît, pe o anumită
treaptă de dezvoltare a Colectivului, ei să
înceapă să se gîndească nu. numai la dîn-
șii, ci și la alții, să considere succesele
și insuccesele altora ca ale lor proprii, să
nu le mai fie indiferent felul cum învață
«au se comportă ceilalți Copii, cu alte cu-
vinte să simtă pentru colectiv. Se dezvol-
tă astfel, treptat, la copii sentimentul
demnității și al onoarei pentru coieCtlvul
din care fac parte, sentimentul mindriei,
pl atașamentului și ai dragostei fată de
colectiv, al tovărășiei și prieteniei.
Pentru a realiza un adevărat colectiv
trebuie să-i obișnuim pe copii nu numai
să simtă pentru colectiv, ci, ca o urmare
fireasCă a acestui fapt, să înceapă să ac-
ționeze pentru colectiv. Aceasta înseamnă
o treaptă mai înaltă în dezvoltarea colec-
tivului de elevi. Acum, la capii se vor ma.
nifesta rivna și dorința de a ajuta pe at-
tii, inițiativa creatoare.
Treapta cea mai înaltă în dezvoltarea
coleCțivului este atinsă atunci cînd elevii
consideră hotărîrile colectivului ca ale
tor proprii, cînd ei consideră iniei esele
generale mai presus ca ale tor, cînd se
supun necondiționat voinței colectivului.
La aceasta ei ajung în măsura in Care
devin conștienti de necesitatea de a tra
duce în fapt hotărîrile colectivului
In acest stadiu superior de dezvoltare
a colectivii'ui, cel ce se supune unei reguli
sau execută un ordin știe că el nu se su-
pune voinței unei anumite persoane, di
voinței colectivului din care face parte,
după dum cel ce dă un ordin își dă seama
în colectiv pentru că numai astfel învă-
țătorii și profesorii vor putea înțelege în
mod clar politica statului nostru demo-
crat-popular cu privire la instrucția și e-
ducația tinerei generații, vor înțelege deci
scopul și sarcinile educației comuniste,
vor înțelege necesitatea formării unor ca
dre capabile să construiască socialismul
în patria noastră și vor Căuta să se ore
gătească continuu pentru a putea îndepli-
ni bine aceste sarcini.
Străduindu se . să închege în clasele
tor colective unite de elevi, unii pedagogi
ignorează totuși activitatea organizațiilor
U.T.M. și de pionieri, socotind că ea
constituie o latură izolată a activității din
șdoală. Este însă clar că acolo unde acti-
vitatea pedagogului este ruptă de activi-
tatea organizației de tinerei nu poate fi
vorba de realizarea unui adevărat colec-
tiv de elevi. însăși calitatea muncii orga-
nizațiilor de tineret, influenta pe care o
exercită acestea asupra elevilor depind
în mare măsură de calitatea aiutorulul pe
care îl primesc din partea pedagogilor.
Cadrele noastre didactice trebuie să fie
conștiente de rolul deosebit de impor-
tant al organizațiilor U.T.M. și de pio-
nieri în organizarea și educarea colecti-
vului de elevi, trebuie să sprijine în
mod sistematic activitatea tor, orienthi-
d-o just din pundt de vedere pedagogic.
De asemenea, în formarea colectivului
de elevi are o mare importanță — adesea
încă nesocotită de către pedagogi — uni-
tatea de influență din partea școlii și a
familiei. Tocmai de aceea școala trebuie
să asigure, prin toate formele de activi-
tate cu părinții elevilor, orientarea justă
a adestora în ceea ce privește educarea
copiifor în spirit colectiv, să le arate pă-
rinților cum trebuie să cultive la copii,
în condițiile educației în familie, trasat u-
rile colectivismului.
In munca de educare
elevi, pedagogul trebuie
strictețe particularitățile
individuale ale elevilor,
ceea ce este în general
vîrste, el are datoria să
ticularitățile individuale
a colectivului de
să respecte cu
de virstă și cele
Ținind seama de
spedific fiecărei
cunoască șl
ale elevilor,
oar-
de
oarece nu puține sînt cazurile cînd una
și aceeași măsură aplicată unui elev, mă-
sură care a avut un efedt pozitiv, n-are
nici un fel de influență asupra altul elev.
se
Colectivul se dezvoltă, se întărește și
transformă intr-o uriașă forță educa-
că n'ci el nu
acționează în numele său,
ci în numele întregului colectiv.
In
între
tre
cadru1
membrii
unui colectiv adevărat,
acestuia precum și în-
individ și colectiv se creează un
toare. el constituind
însă că nu ne putem
baza în educarea co-
lectivului numai pe
activ. Activul este
numai forța organi-
zatoare și conducă-
un exemplu pentru
gospodăria.
în sectorul mecanic al gospodăriei ele-
vii au văzut multe lucruri interesante:
un strung mecanic, mașini de frezat, apa-
în școală. De asemenea, excursia a con-
triibuit mult la dezvoltarea interesului și
a dragostei elevilor pentru munca în a-
gricultură.
priu
tide.
’lizat
cînd
cînd
zisă, în munca vie a cadrelor didac-
S:nt diriginți care afirmă că au rea-
un colectiv închegat de elevi atunci
aceștia se ajută reciproc, sau atunci
clasa participă la activități colective
pentru organizarea unor manifestări ar-
complex de relații de interdependență. La
baza acestui complex de relații stau legă-
turile de tovărășie și prietenie care se
nasc din comunitatea intereselor membri-
lor săi. Aceasta are ca urmare firească
faptul că între interesele personale ale
membrilor colectivului și dele generale se
formează o legătură de nezdruncinat, am
bele constituind o unitate organică, ceea
ce imprimă relațiilor dintre copii un ca-
racter principial de responsabilitate față
de activitatea întregului coledtiv. Tocmai
în aceasta constă si esența educației în
colectiv.
Un factor absolut necesar pentru edu-
carea unui colectiv de elevi este existența
unui colectiv unit de profesori. In mod
greșit mai cred încă mu'.ți dintre pedago-
gii noștri că formarea colectivului de e-
levi este independentă de existența urmi
adevărat colectiv de profesori. A. S. Ma-
karenko spunea că este mal bine să avem
cinci educatori slabi constifuind un detec-
tiv, însuflețiți de aceeași idee, de același
țe1 și lucrind unitar, decît zece educatori
buni care lucrează izolat, fiecare dum do-
rește.
Asupra copiilor influențează pozitiv un
colectiv de profesori cu nivel ideologico-
politic și profesional ridicat. Ridicarea ni-
velului ideologic și politic al dadretor di-
dactice constituie chezășia închegării lor
tivă în primul rînd în procesul îndepli-
nirii sarcinilor practice concrete, a sarci-
nilor impuse de năzuințele și interesele
elevilor. Afunda creatoare și conștientă —
manuală și intelectuală — constituie baza
organizării colectivului. De aceea chiar
din prima zi de școală copiii trebuie an-
trenați la muncă în colectiv.
Au intrat de mult în tradiția școlilor
noastre numeroase și variate forme de
antrenare a elevilor la acțiuni care le
cer să muncească în comun pentru reali-
zarea unui scop necesar tuturora și fiecă-
ruia dintre ei: activitatea pe parcelele
școlare experimentale. înfrumusețarea
scolii, amenajarea terenului sportiv,
plantarea de pomi, munca pentru aju-
pentru
orașu-
posibi-
torarea gospodăriei colective,
înfrumusețarea comunei sau a
lui natal etc. Precum vedem,
litătile pentru unirea elevilor
lectiv pe temeiu1 îndeplinirii unor
în co-
scopuri
concrete si variate din viată sînt foarte
mari. Ele nu dau însă rezultate aștep-
tate decît atunci cînd se realizează în
chip regulat, în legătură cu toată acti-
vitatea instructivă și educativă a școlii
și a organizației de pionieri.
Un rol deosebit de important în mun-
ca de organizare si educare a colecti-
vului de elevi îl are activul clasei, care
este nucleul, punctul central în jurul că-
ruia se încheagă întreaga viață a colec-
tivului. Activul de elevi are o im-
portantă foarte mare în special la
trecerea elevilor din clasa a IV-a în clasa
a V-a și din clasa a Vil-a în ciasa a
VHI-a, cînd colectivul de elevi este reîm-
prosoătat prin încadrarea unui număr de
elevi noi și cînd, prin urmare, acesta nece-
sită o reorganizare. Nu trebuie să uităm
toți ceilalți elevi.
In viața colectivului nu trebuie să e-
xiste opriri. Dacă coledtivul nu desfășoa-
ră o activitate susținută, el se descompu-
ne. Pentru ca viata colectivului să fie in-
teresantă și plină de conținut ea trebuie
să fie planificată în așa fel, ineît copiii să
așteptp cu nerăbdare noile acțiuni de se
organizează, să dorească să participe ia
realizarea lor. Perspectiva de viitor (mai
apropiată sau mai îndepărtată), „bucuria
zilei de miine", cum o numește A. S. Ma-
karenko, constituie, așa cum spune el,
„adevăratul stimulent al vieții omu'ui"
Pedagogii cu experiență cunosc bine
forța, valoarea pentru un colectiv a pers-
pectivei pe care o are în fată. De aceea
ei au grijă ca în fața clasei să existe per-
manent o perspedtivă luminoasă, care
face ca munca de fiecare zi a elevilor să
fie plină de sens și de conținut. Valoarea
pedagogică a perspectivelor deschise in
fața colectivului clasei este determinată de
măsura în care ele sînt legate organic de
rezolvarea sarcinilor principale ale edu-
cației comuniste — succesul la învăță-
Excursiile de vară
tură, întărirea disciplinei
vdtarea înaltelor Calități
vitor etc.
La sudarea colectivului
conștiente, dez-
morate ale ele-
de elevi contrl-
buie în foarte mare măsură tradițiile care
se nasc în sinul lui, care se ivesc ca ur-
mare a necesităților colectivului, a intete-
selor și a năzuințelor lui. Numa: aceste
tradiții au o valoare pedagogică reală.
De aceea trebuie să se evite impunerea
de sus a unor tradiții de nu tin seama de
condițiile în care se desfăsoară viata co-
lectivului.
Un colectiv bine sudat de elevi nu
poate fi închegat la repezeală. Un aseme-
nea colectiv nu poate să fie decît rezulta-
tul unei munci susținute timp de mai
multi ani. A. S. Makarenko deosebește
anumite etape în educarea Colectivului de
elevi. El vorbește în primul rînd de for-
marea „colectivului de bază" și arată că
un asemenea colectiv îl poate constitui
clasa. Crearea colectivului de clasă este
o chestiune foarte importantă, dar aceas-
ta nu constituie încă totul. Atunci însă
cînd elevii sînt uniti în cadrul colectivu-
lui de bază al clasei, se realizează ușor
trecerea la crearea colectivului larg al
școlii. Acesta este un pas important în-
spre integrarea elevului în societate.
lată cîteva probleme care se pun
găiură cu organizarea colectivului
levi. Condițiile de muncă în școlile
tre sînt astăzi favorabile formări
în
de
le-
e-
noas-
unui
colectiv închegat, bine organizat. Munca
perseverentă, pricepută și p’ină de taci a
pedagogilor trebuie să transforme în reali-
tate vie această sarcină importantă a e-
ducației Comuniste.
Conf. univ. CONST. BENDER
’ * * * ’ ' 1
Articolul de fa(ă se ocupă de una din- j
J-tre principalele probleme educative care j
t preocupă îndeaproape pe învățători și J
•profesori. Redacția „Gazetei învățămin-j
] tului" consideră că problemele ridicate în j
j acest articol, precum și alte probleme în j
(legătură cu organizarea colectivului de j
• elevi, merită să fie discutate pe j
țlarg în coloanele ziarului nostru de un j
t număr cît mai mare de pedagogi. De j
(aceea, deschide, în legătură cu formareaj
ț și educarea colectivului de elevi, o dis-)
f cuție Ia care sînt invitați să parti-1
(cipe toți cei care muncesc cu copiii : în- j
(vățători, profesori, diriginți, directori, J
f inspectori și metodiști, precum și in-1
(structori de pionieri și activiști ai Lni-j
Junii Tineretului Muncitor, păriștf', care)
f să-și spună părerea și să facă Cunoscută 1
(experiența în acest domeniu. Participarea j
I largă la această discuție va permite să J
i se ajungă la concluzii valoroase, care să j
(fie de un real folos muncii instructiv-j
| educative.	J
In școli s-a stins treptat freamătul exa-
menelor și și-au făcut loc tot mai larg
pregătirile de vacanță. Grupuri de elevi
desbat cu aprindere, în fața hărții, itine-
raruf unei călătorii — în timp cc alții
caută, în bibliotecă, literatura care de-
scrie frumusețile sau bogățiile diferitelor
regiuni ale țării. Și nu e vorba de cunos-
cutul joc al excursiilor imaginare pe
hartă, pe care elevii l-au jucat de atitea
ori in timpul anului școlar — di, de data
aceasta, de excursii adevărate.
Excursiile de durată mai 'ungă, orga-
nizate la sfîrșit de an școlar, constitue
acum un fapt obișnuit în viața școl'tor
noastre. Acum citiva ani ele erau mult
mai puțin numeroase și se făceau in spe-
cial pentru absolvenții școliior medii. As-
tăzi, ele au devenit o adevărată tradiție
în majoritatea șc'olitor. In vara aceasta
organizează excursii de lungă durată și
multe școli de 7 ani, ca cea din comuna
Axente Sever, raionul Mediaș, ca școlile
cu limbile de predare ramină și germană
din comuna Cristian, raionul Sibiu și ca
atîtea altele.
Experiența excursiilor pe traseu lung
care s-au desfășurat în anii tredut. ne a-
jută să tragem o serie de concluzii me-
nite să contribuie la desfășurarea cu o
mai mare valoare educativă a excursiilor
din acest an. De la început trebuie spus
că organizarea unor asemenea excursii
nu este deloc ușoară. Ea cere mult spirit
de răspundere, spirit organizatoric, se-
rioasă pregătire pedagogică.
In cadrul pregătirilor pentru excursie
un rol important îl are priceperea de a
găsi traseul cel mai potrivit. Este firesc
ca elevii din regiunea de munte să vi-
ziteze regiunea de șes și regiunea mării,
ca cei din mediul, runtl să viziteze marile
centre industriale și orășenești, ca cei
din mediul orășenesc să cunoască gospo-
dăriile agricole de stat și colective Mer-
gînd pe această linie, școala nr. 2 de fete
din Botoșani și-a programat anul acesta
o excursie cu tema „Să ne cunoaștem
țara", în cadrul căreia să se viziteze li-
toralul mării, portul Constanța și Vaiea
Prahovei. Pentru elevii romîni. maghiari
și germani din comuna Șura-mică, raio-
nul Sibiu, s-a programat de asemenea o
excursie în cadrul căreia să se viziteze li-
toralul mării și să se călătorească cu va-
porul pe Dunăre.
La pregătirea excursiei trebuie să par-
ticipe profesori de diferite specialități.
Profesorul de geografie lucrează cu elevii
la confecționarea hărților și planșelor
reprezentînd diferite aspecte ale regiunii
care urmează a fi vizitată. Profesorul de
istorie îi ajută pe elevi să cunoască din
timp trecutul localităților respective, mo-
numentele și tocurile istorice. Profesorul
de știinte naturale îi îndrumă pe elevi în
pregătirea mapelor și preselor pentru us-
cat plantele, a plaselor de tifon pentru
prins insectele, a cutiilor, cuștilor și co-
liviilor pentru diferite vietăți, a cutiilor
pentru strîns rocile etc. Profesorul de
limba și literatura romînă îi ajută pe
elevi să găsească materialul literar pri-
vind regiunea prin care vor trece și îi
pregătește pentru strîngerea materialului
folcloristic. O asemenea grijă pentru buna
pregătire a excursiei au arătat cadrele
didactice de la școala medie de fete din
Alba lulia, regiunea Hunedoara, pentru
ale cărei absolvente s-a programai anul
acesta o excursie de 12 zile, în cadrul că-
reia să se viziteze, printre altele, Grădina
Botanică și Muzeul Zoologic din Cluj, ceta-
tea lui Ștefan cel Mare și ultimele săpă
tari arheologice de la Suceava, bojdeuca
lui Creangă și teiul lui Eminescu de la
Iași. Elevii școlii medii nr. 1 din Buzău
și-au propus să strîngă în timpul excursi-
ei de sfîrșit de an un bogat material pen-
tru muzeele școlare, regionale și raionale
și pentru colecțiile personale.
Experiența anilor trecuti arată că acolo
unde au fost create condițiile- necesare,
unde excursiile au fost bine pregătite, ele
au avut rezultate importante din punct de
vedere pedagogic. Excursiile i-au aiutat
pe elevi să vadă noi aspecte ale fenome-
nelor despre care au învățat, au consti-
tuit un bun prilej pentru legarea cunoș-
tințelor de viata. Sa ne referim, dsexem-
plu. 'a excursia pe care a organizat-o anul
trecut tov. Ion Dragomirescu, profesor de
istorie și geografie ia școala medie nr. 11
din București. Gite n-au învățat elevii
din această excursie cu un parcurs
de peste 1.700 km., care >-a dus
prin minunate peisagii (Cheia Turzii),
prin centre istorice-culturale (Cluj)
și prin localitățile atit de dragi tine-
retului : Salva, Bumbești, Livezeni.
Cînd vacanta a trecut și proiesorul
s-a reîntîlnit cu elevii, a văzut cu mulțu-
mire că interesul lor pentru studierea is-
toriei și geografiei sporise, că orizontul
cunoștintefor tor devenise mai larg, in
cadru! lecțiilor, elevii exemplificau adesea
răspunsurile lor cu referiri la cele văzute
în timpul călătoriei tor de neuitat. Elevul
Dincă Petre, care înainte se număra prin-
tre elevii slabi la istorie, a căpătat multă
dragoste pentru această disciplină.
Excurside îi ajută pe elevi: din ultima
clasă in alegerea profesiei. Vizitînd re-
giunea industrială Petroșani, murii elevi
au îndrăgit munca în mine și s-au ho-
iărît să se înscrie la Institutul de Mine.
Vizita construcțiilor de ,a Salva-Vișeu i-a
determinat pe numeroși elevi sa se în-
drepte spre munca în domeniul construc-
țiilor.
In practică se constată că excursiile de
durată pot să realizeze obiective foarte
variate. Unele îi inițiază pe elevi in cu-
noașterea economiei tării noastre, ca de
exemplu excursia organizată acum , de
școala medie mixtă din Vadul Cr:șului,
regiunea Oradea, pentru cunoașter. a cen-
trelor muncitorești din partea de vest și
sud-vest a țării. Altele îi ajută pe elevi
să cunoască cele ma: frumoase locuri ale
patriei sau urmăresc în mod deosebit că-
lirea fizică a elevilor. Este bine ca toate
aceste obiective să se îmbine în mod
variat în cadrul excursiilor.
Conducătorii excursiei trebuie să cu-
prindă in programul acesteia și cmtece.
focuri sportive, discuții pe teme interesan-
te— într-un cuvînt. tot ceea ce poate asi-
gura colectivului o viată bogată în con-
ținut. plăcută. Intr-o asemenea atmosferă
colectivul de elevi se încheagă mai strîns
și intre elevi se leagă prietenii de nedes-
părțit.
De multe ori s-a întîmplat ca, după ter-
minarea excursiei, profesorii și elevii,
fiind atrași de alte preocupări, să arunce
grămadă materialul strîns, spu-nindu-și că
se vor ocupa de el la toamnă, cînd începe
școala. Pînă la toamnă, însă, elevii vor
u'ta multe din cele văzute și prelucrarea
materialului nu se va putea face cu ace-
lași rezultat. Cele mai multe scoli valori-
fică materialul strîns cu prilejul excursii-
lor imediat după reîntoarcere. Timp de cî-
teva zile elev'!. împărțiți pe grupe con-
form preferințelor, alcătuiesc ierbare sau
insectare, pun la punct colecția de mine-
rale, redactează dări de seamă în legătură
cu problemele pe care au avut sarcina să
le urmărească, clasifică notele și însemnă-
rile făcute. Dacă excursioniștii au făcut
fotografii, ei alcătuiesc un fotomontaj sau
un album al excursiei. Strînse și clasate,
aceste materiale vor servi Ia toamnă pen-
tru munca cercului tinerilor naturaFști, a
cercului de istorie, de geografie, a cercu-
lui literar etc.
Unele școli alcătuiesc încă din timpul
verii un colt al excurstei, în care expun
toate materialele strînse, sau o gazetă de
perete a excursiei, scrisă de profesorii și
de elevii oarticipanți.
Trenurile care î‘ poartă pe elevi au și
început să zboare spre albastrul mării,
spre tunelurile munților, spre șantierele
unde se aude bătînd mai puternic inima
poporului. Gările sînt pline de copii în
ochii cărora sclipesc veselia și curiozita-
tea. Drum bun si bune rezultate, tova»
răsi |
MIRCEA ȘTEFAN
Bibliografie
a-tot-prevăză-
ca-nir-o
musculită tși
vigi-
aminte proce-
la altul si se
Probleme ale muncii sindicale în școli
de pildă cea de
zatii sindicale,
>
se face
si
posibil —
Organizarea prisăcii în școală
întreaga recoltare se face dintr-odată
cu
bucătăria, vorbi el
din fotografiile in-
se.
și
delimi-
coapte
a paielor în sire să
Cu 5 zile înainte
lui combina trebuie
cercetează sectorul.
lent". Acum, înarmat
spectorul se ridicase
ieren.
— As vrea să văd
apropundu-se de una
combina. Sectoarele repartizate recoltatu-
lui cu combina trebuie să fie bine măsu-
rate și pregătite din vreme, transpoturile
trebuie să se facă la timp, iar muncile de
selectare a grînelor treierate și de clădire
locurile accidentate, se verifică
proba combinei.
Pentru seceratul cu combina
tează lanuri semănate regulat
uniform avînd forma — pe cît
luafia scolii reflectata m c,fre,
oglindă.
Nimic nu scăpase ochiului său
fie asigurate.
de începerea secer ișu-
dusă pe cimp. Aici se
marcîndu-se vizibil
cu toate datele, in-
hotărit a păși pe
acolo dispoziții. Inăltîndu-se deasupra
viatului ae hirtii de pe masă, muscuti(a
văzu chipul mspectorului. După numai
cueva ceasuri, aaunase in carnețelul lui,
organizat pe rubrici si coloane, toată si-
c) Copie după atestatul de profesor sau conferențiar.
d) Certificatul de caracterizare a activității profesionale a
candidatului, eliberat de instituția în care acecta își are locul de
bază al activității sale.
e) Memoriu de activitate, semnat de candidat.
f) Un număr de exemplare din lucrările sale științifice.
Participarea la concurs concomitent pentru mai multe func-
țiuni de profesor nu este admisă.
Profesorii șefi de catedră nu pot participa la concurs decît cu
aprobarea Ministerului Invățămîntului.
In conformitate cu H.C.M. nr. 2910 1953, Institutul de con-
strucții din București, Bulevardul 1848 Nr. 2, raionul Tudor Vla-
dimirescu, publică concurs pentru ocuparea unui post de profesor
de matematici superioare și speciale. Postul face parte din ca-
tedra de matematici superioare.
Cei ce doresc a se prezenta la concurs vor înainta la rectoratul
Institutului, pină la data de 31 iulie 1955, următoarele acte:
a) Copie după diploma de stat sau după actul echivalent de
studii superioare.
b) Copie după diploma de doctor sau de candidat In științe.
In întîmpinarea Congresului Mondial
al Mamelor
însuflețite de dorința fierbinte de a
apăra pacea, sute de femei muncitoa-
re, gospodine, învățătoare și educa-
toare din raionul 1 Mai din Capitală
s-au întrunit marți după amiază în
aula școlii profesionale de energie
l electrică din str. Galvani-Tei nr. 20,
’ Intr-o adunare consacrată Congresu-
> lui Mondial al Mamelor.
> La adunare a luat cuvîntul tovarășa
* Maria Noghi, deputată în sfatul popu-
> Iar al orașului București. „Femeile
> din patria noastră — a subliniat
> printre altele vorbitoarea — alături
> de tofi oamenii cinstiti își exprimă
< solidaritatea fierbinte cu lupta mame-
? lor de pretutindeni împotriva războiu-
? lui, pentru asigurarea păcii în lume,
•> pentru ca tofi copiii să se bucure de
dreptul la viată, la ocrotire și
tură, să se bucure de uriașele
ale glndirif umane".
$i femeile din Ministerul
învătă-
cuceriri
Invăfă-
mîntului s-au întrunit de curînd tn-
tr-o adunare închinată Congresului
& Mondial al Mamelor. Multe din ele
au evocat cu acest prilej momente de
neuitat din viata lor grea din timpul
războiului: plecarea pe front a celor
dragi, zilele grele ale bombardamente-
lor, cînd își smulgeau îngrozite copiii
Una d!n cele mai imiportante sarcini ob-
ștești care stau în această perioadă în
fața cadrelor didactice din școlile sătești
este răspândirea în rîndurile țăranilor co.
iectiviști, ’otovărășiți și ale țăranilor
muncitori cu gospodărie individuală a me-
tode'or înaintate pentru recoltatul păioa-
eelor ița timp și în bune condiții
Orice întirziere la recoltat înseamnă si
o pierdere de recoltă. Dacă nu se seceră
la timp, cerealele trec de stadiul de pîrgă
și se scutură De asemenea, dacă nu se
leagă snopul la timp și nu se ridică în
stoguri sau clăi, cerealele se strică. In
afară de acestea, întîrzierea recoltatului
duce la întîrzierea desmiriștitului și a
tnsămînțărilor de toamnă.
Pedagogi' vor arăta țăranilor muncitori
că munca de recoltare trebuie să fie ast-
fel organizată incit nici un spic să nu
rămînă pe cimp. nici un bob să nu se
scuture la recoltat, nici un bob să nu se
piardă la treier. De aceea seceratul tre-
buie să înceapă la momentul potrivit, în
așa fel Incit să se evde pierderile de
recoltă prin scuturare.
Momentul seceratului nu poate fi pre-
cizat ia anumite date fixe. Trebuie să se
aibă în vedere stadiul de vegetație al fie-
cărei culturi care urmează să fie secerată.
Jn general, cerea'e’e se seceră atunci cînd
spicul sau paniculul capătă culoarea gal-
ben-auriu. Acest aspect al spicului sau
paniculului corespunde stării de coacere
în „pîrgă" (in ținte) a boabelor. Atunci
bobul de grîu copt în pîrgă poate fi tăiat
■lesne cu unghia, iar miezul lui poate fi
frămîntat între degete ca ceara. Paiul are
atunci culoarea ga'benă, în afară de 1—2
noduri de la spic, iar poziția spicului este
aplecată. In felul acesta se poate stabili
momentul potrivit pentru recoltare la fie-
care cultură în parte.
Recoltarea prea timpurie atrage după
sine sbîrcirea boabelor, obținîndu-se o
producție scăzută. In același timp, din
cauza umidității prea mari a boabelor, de-
pozitarea se faco greu, grînele încingîn-
du-se foarte ușor.
In afară de aceasta, recoltatul nu tre-
buie să dureze mult, deoarece pînă la
terminarea seceratului, mare parte din lan
trece de stadiul de pîrgă și se scutură.
Seceratul se poate face cu coasa, cu
Recerătoarea simplă, cu secerătoarea-legă-
toare și cu combina. Seceratul cu coasa
se practică mai ales de către țăranii cu
gospodării individuale. Seceratul cu sece-
rătoarea simplă se întilnește de asemenea
m»i des în gospodăriile țăranilor indivi-
duali. Și gospodăriile agricole de .stat
și gospodăriile agricole colective îl folo-
sesc pe suprafețe mai mici si accidentate
unde nu se pot introduce mașinile.
Seceratul cu legăto.area și cu combina
sînt mai avantajoase deoarece cu ele se
recoltează mai repede pcinzîndu-se mo-
mentul optim de rțecoltare. In același
timp, mijloacele mecanizate sînt mai ren-
tabile Ele înlocuiesc munca multor oa-
meni în perioada de vîrf a lucrărilor agri-
cole cînd sînt brațe de muncă puține.
Seceratul cu secerătoarea-legătoare se
practică ne suprafețe mari avnd o pro-
ductivitate a muncii sporită. Ea înlocuie-
ște un număr însemnat de brațe de
muncă. înainte de începerea seceratului se
vor secera cu mina fâșii cît lățimea trac-
torului pentru ca tractorul și secerătoarea
să poată intra în tarla fără să calce ce-
rea'e'e. Seceratul se va face cît mai ios
posibil pentru că fiecare centimetru în
plus de paie contribuie la sporirea rezer-
velor de nutreț.
Seceratul si strîngerea năioaselor, trans-
portarea lor la arie s' treieratul, adică
Rodnică activitate
pe tărîm cultural
Sub îndrumarea cadrelor didactice, ele-
vii de la școala medie mixtă din Lipova,
regiunea Arad, desfășoară o rodnică si bo-
gată activitate pe tărîmul cultural. Ei au
pregătit și au prezentat frumoase progra-
me artistice în cadrul scolii si al casei
raionale de cultură. De asemenea, în zilele
de duminică au dat spectacole reușite în
comunele din cuprinsul raionului.
Echipele de elevi execută dansuri popu-
lare romînesti si sovietice, au alcătuit un
cor cu un bogat repertoriu, precum si o
orchestră proprie.
Toate spectacolele s-au bucurat de un
deosebit succes.
din leagăn și fugeau cu el în adăpost,
suferințele de neindurat ale copiilor
în lagărele hitleriste.
Participantele la adunare și-au ară-
tat hotărirea lor fermă de a răspunde
la chemarea Federației Democrate In-
ternationale a Femeilor de a apăra
fără șovăire
copiilor.
In cinstea
Mamelor, în
pacea, viitorul fericit al
Congresului Mondial al
satele si orașele patriei
noastre se întreprind numeroase ac-
țiuni obștești. In circumscripțiile raio-
nului 1 Mai din București s-a organi-
zat în cursul săptăminii trecute o ac-
țiune de curățenie a cartierelor, la
care au participat și un mare număr
de învățătoare și profesoare. Ele au
mers din casă în casă îndrumînd ce-
tătenii
curată
menea
pentru
pentru întreținerea cit mai
a caselor și curților. De ase-
au dus o muncă susținută
îngrijirea loturilor individuale
și a grădinilor. In colaborare cu de-
putatii șl cu delegatii organizațiilor
de masă, învățătoarele, profesoarele
și educatoarele din raion au organizat
in această perioadă o mai intensă ac-
tivitate pentru lichidarea neștiinfet
de carte.
dreptunghiulară, cu latura mare de 6—8
ori mai lungă decît lățimea. Apoi se sta-
bilesc punctele de descărcare a bunkerului
(rezervorului) combinei. Se pregătesc și
drumuri care să asigure accesul căruțelor
în punctul de descărcare. După trecerea
combinei trebuie organizate așezarea pa-
ielor în căpițe și greblatul spicelor că-
zute.
Treieratul grînelor trebuie să se execute
cel tîrziu la 3—5 zile de la începerea se-
cerișului, de îndată ce snopii au fost așe-
zați în clăi. Pentru așezarea agregatului
de treierat se. eliberează o platformă de
aproximativ 300 m.p. Platforma se nive-
lează cu Icpeti'le. se stropește cu apă, se
acoperă cu un strat de paie mărunte și
se bătătorește cu tăvălugul.
Spre a micșora timpul treieratului și a
folosi cît mai complect batozele, este nece-
sar să se lucreze în două schimburi mi-
nimum 20 ore pe zi.
Metoda Nicolae Brediuc asigură obți-
Inarmînd elevii cu dunoștințe și deprin-
deri de muncă agricolă, trebuie să-i fami-
liarizăm cu toate ramurile agriculturii.
Printre acestea, un loc însemnat trebuie
să ocupe și creșterea albinelor. Flora bo-
gată și foarte variată a tăni noastre o-
feră condiții optime pentru dezvoltarea
apiculturii. In timpul regimului burghezo-
mosieresc. această ramură mănoasă a
agriculturii noastre a decăzut. Astăzi, re-
gimul de democrație populară încurajează
dezvoltarea apiculturii, creînd condiții
pentru aceasta — scutiri do impozite. în-
lesniri pentru procurarea de materiale
etc.
Apicultura este o ramură a agriculturii
foarte potrivită pentru a fi practicată în
școli. Principalele lucrări pe care le cere
se efectuează în lunile de vară cînd. în
cadrul activităților de vacantă, elevii se
ocupă bucuroși ou munca în prisacă.
Pentru practicarea apiculturii nu tre-
buie neapărat un loc special. Totuși, îna-
inte de a se procura albinele, este bine
să se cerdeteze împrejurimile pe rază de
2-3 km, pentru a se cunoaște ce fel de
plante melifere cresc prin împrejurimi.
Este bine ca această cercetare să fie
combinată cu excursiile școlare.
Pentru dreșterea albine'or, cele mai
prielnice regiuni sînt cele m care pădu-
rile alternează cu ogoare. La noi in tară
ele se pot dezvolta în orice regiune, chiar
și în regiunile de stepă, unde găsesc
fi '.rea soarelui, muștar, sparcetă, lucerna,
dovlecei, bumbac, sulfihă, salcîm sau prin
finețe, trifoi alb, aibăstrițe de cîmp, sal-
vie, geranium și alte plante de cîmp.
Pentru organizarea unei prisăci șco'are
este indicat să se înceapă cu doi stupi
deodată deoarece diversele accidente
care ar putea surveni, de exemplu pier-
derea rnăteii, ar opri dezvoltarea familiei
de albine, ludru ce ar descuraja pe înce-
pători. In cazul cînd sînt doi stupi se
poate da ajutor imediat.
In 5 ani. din 2 stupi se pot obține 15
prin înmulțirea normală a albinelor, fără
să se renunțe la recolta obișnuită de
miere. Dacă se renunță la aceasta, se
poate aiunge și la 50 de stupi în această
perioadă.
Pentru îngrijirea albinelor este indis-
pensabil chiar de la început un mic in-
ventar apicol: un afumător, o mască
pentru față, o daltă și un cuțit apicol,
pintenul și rotița pentru cercurirea rame-
lor. Mai tîrziu, cînd prisaca se mărește,
inventarul poate fi îmbogățit și cu alte
unelte, ou o mașină centrifugă etc.
Este bine ca prisaca să fie așezată !n-
tr-o livadă cu pomi fructiferi, care ferește
stupit în timpul verii de arșița soarelui si
oferă sprijin pentru roi. învățătorii și
GAZETA INVAȚAMINTULUI
Din munca unui comitet sindical raional
Pentru comitetul sindical al muncito-
rilor din învățămînt din raionul Zeletin,
încheierea cu succes a acestui an școlar
a constituit o preocupare centrală. La
baza muncii desfășurate în acest scop de
către membrii comitetului sindical a stat
planul de măsuri adoptat de plenara C.C.
al S.M.I. din aprilie a.c.
In această perioadă s-a îmbogățit expe-
riența în privința colaborării .comitetului
sindical ou secția de învătămînt. a cola-
borării dintre organizatorii sindicali si
directorii de scoli.
împreună cu secția de îinvăițăimint. co-
mitetul sindical a întocmit un plan de
activitate cuprinzind sarcini concrete în
vederea sprijinirii școlilor în lupta 'pentru
pregătirea și desfășurarea cu succes a
examenelor. Astfel, pedagogii au fost
mobilizati, prin grupele sindicale, să or-
ganizeze just recapitularea materiei, să
acorde elevilor rămași în urmă un ajutor
susțmut. să îndrumeze studiul individual
al elevilor, să evite supraîncărcarea aces-
tora cu sarcini.
Organizațiile sindicale au intensificat
schimbul de experiență. In unele organi-
școala medie de 10 ani din orașul Podul
Turcului, au avut loc consfătuiri de pro-
ducție menite să contribuie la asigurarea
succesului examenelor. In cadrul grupe-
lor sindicale. învățători și profesori frun-
tași au ținut lecții deschise de recapitu-
lare. Astfel, tov. Eugenia Sălăvăstru, în-
vățătoare la școala din comuna Galbeni,
a predat o lecție de recapitulare la geo-
grafie cu tema „Bogățiile solului", iar
tovarășa Cornelia Chiper a ținut o lecție
de compunere liberă la clasa a IlI-a. La
școala din comuna Stănișești s-a predat
o lecție deschisă de matematică. Aceste
lecții au constituit un ajutor prețios, în
nerea unui randament record la treiarat.
Iată în ce constă această metodă :
1.	La batoză lucrează timp de 22—24
ore două schimburi pe zi (Pentru lucrul
de noapte aria este iluminată).
2.	Printr-un gnafic-orar se compară can-
titățile de boabe ce trebuiesă fie treierate
pe oră, cu cantitățile realizate. Ca urmare,
din oră în oră cerealele treierate sînt cîn-
tărite.
3.	Întreaga muncă este organizată amă-
nunți.
Panou! „Graficul-orar la treier" are un
mare rol mobilizator prin faptul că mun-
citorii au posibilitatea să vadă la fiecare
oră rezultatul muncii și s-o îmbunătățeas-
că mereu.
Această metodă a fost aplicată cu suc-
ces în multe gospodării agricole de stat
și gospodării agricole colective. Astfel, la
gospodăria agricolă colectivă „înfrățirea"
din comuna Topraisar, regiunea Constanța,
folosindu-se această metodă, s-au treierat
în 10 ore 22.420 kg. cereale față de 7000
— 8000 kg. cit se treierau înainte.
Folosind forme variate de agitație, ca-
drele didactice vor lămuri țăranii . mun-
citori cu gospodării individuale, întovără-
șiți, colectiviști că o chibzuită ș: temeinică
organizare a muncii la recoltatul cerea-
lelor, precum și folosirea metodelor înain-
tate de muncă asigură succesul campa-
niei de recoltare, obținerea de recolte
sporite în vederea întăririi economice a
țării și satisfacerii nevoilor materiale,
mereu crescînde ale oamenilor muncii.
GHEORGHE MATASE
asistent la Institutul agronomic
„N. Bălcescu" din București
profesorii trebuie să acorde o mare grijă
îndrumării elevilor în ceea de privește în-
grijirea albinelor în timpul roitului, învă-
țîndu-i să fie atenti să nu piardă roii,
sa-i prindă în știubeie și să-i instaleze în
stupi noi, pregătiți din vreme. Prin în-
locuirea roitului natural cu cel artificial
se pot realiza stupi mai puternici, evltm-
du-se ivirea de familii prea slabe, prea
puțin numeroase. De aceea, stupii trebuie
cercetati cît mai des, trebuie urmărită si
dirijată cu atenție dezvoltarea no'lcr
mătei.
Ajutîndu-i pe elevi să lucreze <ft mai
bine în prisacă, învățătorii și profesorii
trebuie să răspîndească în mijlocul lor și
literatura apicolă de popularizare: revista
„Apicultura" și diferite broșuri.
In același timp, ei trebuie să le arate
ce foloase mari aduce creșterea albinelor
atît celor care o practidă, cit și economiei
naționale. Un stup de putere mijlocie pro-
duce pe vară aproximativ 40 kg miere,
dm care cam ','2 trebuie lăsată ca rezervă
pentru iarnă. De asemenea, produce
ceară. Mierea are o deosebită valoare nu-
tritivă, conținînd o mare cantitate de za-
haruri ușor asimilabile, unele săruri mi-
nerale de fier, calciu, fosfor etc., vitamine,
diferiti acizi și eteruri. Mierea are si o
mare valoare curativă, cunoscută încă din
antichitate. In U R.S.S. s-a demonstrativa"
loarea curativă a mierei în unele boli de
stomac, avitaminoze etc.
Prin rolul lor poieni za tor, albinele aduc
foloase mari economiei naționale. S-a cal-
culat că folosul pe care-1 pot aduce albi-
nele culturii plantelor depășește de 5-10
ori venitul direct pe care-1 adud sub for-
mă de miere și ceară. Savnnții sovfobci
F. Gubin, S. A. Rozov și altji au dovedit
că albinele sporesc de două-trei ori re-
coltele de săm'nță de trifoi roșu, odată și
jumătate recoltele de floarea soarelui, cu
60 la sută recolta de hrișcă etd. Aproape
toate culturile de pomi fructiferi (meri,
peri, caiși, pruni etc.) precum și smeura.
murele, fragii si căpșunile îsi spo-
resc în medie recolta cu 50 la suta, iar ca-
litatea fructelor se îmbunătățește simțitor
atunci cînd sînt polenizate de albine.
Pentru cumpărarea inventarului apicol
necesar prisăcii, precum și a fagurilor
artificiali, școlile se pot adresa cooperati-
velor de specialitate, pot cere informați!
de la secția agridolă raională, serviciul
zootehnic și de la apicultorii mai vechi
din localitate. Pentru a se evita unele
greșeli inerenle muncii de început, este
bine -să șe ceară chiar de la început sfa-
tul apicultorilor cu experiență din locali-
tate, să se deasă consultații zootehnicie-
nilor raionali sau Je circumscripție.
O. BRAGA
special pentru cadrele didactice tinere.
La majoritatea școlilor s-a organizat aju-
torul reciproc între învățători, între pro-
fesorii de limba romînă. matematică, fi-
zică etc.
La propunerea organizatorilor sindi-
cali de la școlile de 7 ani din comunele
Lălești. Godinești, Crăești, Vultureni, Co-
lonești. Sendrești, Găbești etc, cadrele
didactice dpi aceste școli au organizat
excursii la gospodăriile agricole colecti-
ve, la gospodăriile agricole de stat și la
S.M.T.-urile din raion. Aceste excursii
au contribuit la întărirea cunoștințelor
elevilor.
Comitetul sindical raional a acordat o
deosebită atenție sprijinirii învățătorilor
și profesorilor înscriși la cursurile fără
frecventă, precum și celor cuprinși ia
cursurile de perfecționare, creîndu-le con-
diții bune de studiu, organizînd ore de
consultații. Responsabilii culturali nu
s-au preocupat însă întotdeauna ca peda-
gogii cuprinși ia cursurile fără frecvență
și Ia cele de perfecționare să găsească
în bibliotecile sindicale materialul biblio*
grafic necesar.
Comitetul sindical raional n-a îndru-
mat și controlat în suficientă măsură pe
teren organizațiile de bază din unitățile
școlare, mulțumindu-se să desfășoare mai
mult o activitate de birou. Pe asemenea,
De la o vreme, zilele reci au contenit
Si pe cerul senin și-a arătat fata mult
așteptatul soare. Ascunsă in ungheru-i
întunecos, musculită a mai rămas citva
timp amorțită ptnă cînd, căldura de aîară
răzbind înăuntru prin geamurile desenise,
s-a deșteptat. A privit cercetător împre-
jur, în sufrageria mohorîtă a internatu-
lui — cu pereții hașurați ca harta unui
e.eu de clasa l-a și mesele palate, așa
cum au fost lăsate în toamnă. Ne-
stmtindu-se bine intr-un astfel de decor,
musculită, după ce-și dezmorți labele —
își lua zborul, avîntindu-se prin fereastră
afară. Dar puterile-i fiind deocamdată
puține, fu nevoită a se opri curînd pe
geamul de la bucătărie. Prin sticla aburită
și murdară, zări chipul cunoscut al bu-
cătarului. cu boneta-i cîndva albă.
După ce-și recapătă forțele, musculită
porni mai departe: părăsi internatul și.
trecind peste grămada de materiale de
construcții aruncate în curte, se instala
pe geamul de la intrarea principală, pri-
vind înăuntru.
In sala enormă, printre tablouri în
ramă aurită, statuete în ghips si plante
exotice, stă așezat intr-un scaun larg
mos Gilcă. portarul scolii. In ochii lut
mărginiți de sprincenele stufoase se oglin-
dește ca în două fintini parchetul proas-
păt lustruit al hall-ului. Alături, în can-
celarie, nu se zărește nimeni. Doar pe
masa acoperită cu mușama un catalog
stă trist in așteptarea profesorului. în-
tîrziat.
Deodată, ușa se deschide brusc și prin
golul ei larg pătrunde chipul asudat al
intendentului. Mos Gilcă ridică o sprin-
ceană și clătină din cap a primejdie.
Peste o clipă, vocea directorului, por-
nită din cabinet, se rostogolește ca un
tunet, de-a lungul culoarelor, stirnind eco-
ul ungherelor indepăriate.
— Pedagogul Scripcă să vină la minei
Nalt, slab și incolor, pedagogul Scripcă
sosește in grabă. Se oprește in fata direc-
torului si așteaptă temător.
— Asculta, Scripcă, ce s-a tntîmplat azi
dimineață la ceai?
Pe fata lui Scripcă, vorbele cad fier-
binți ca doua palme.
— Să vedeți, tovarășe director...
— Ce să văd? Nu vreau să văd nimic!
Mie să-mi spui ce s-a intimplai I
— Da, tocmai asia... să vedeți.■■ ceaiul
nu era tocmai dulce și-..
— Cum?! Privirile ascuțite ale directo-
rului se implintă ca doua cutite în ființa
transparentă a pedagogului. Cine spune
că nu era dulce ?
— Nu, nu, — se leapădă Scripcă gră-
bit, flulurînd din mîini — nu eu, elevii...
știfi, mai ales cei din clasele mari...
— Ascultă, Scripcă, îl întrerupe direc-
torul. nu te-am întrebat ce spuneau elevii:
vreau să știu ce spui dumneata: era sau
nu era dulce?
Un moment, pedagogul ezită în-
curcat. Ar vrea să o ia la fugă, dar pi-
cioarele parcă-i sînt prinse de parchet cu
clei.
— Ei. ce stai? se răstește directorul,
vorbește, spune cum s-a întimplat.
— Da, începe Scripcă a se bîlbîi din nou
— am vrut să spun... să vedeți...
In vremea asta. în ușă se aude o bătaie
ușoară, urmată de o scurtă așteptare, apoi
se repetă. Pedagogul se întrerupe.
— Tovarășe director, spune moș Gilcă,
introducînd capul înăuntru cu un aer con-
fidențial, vă caută... un tovarăș inspector.
Luat prin surprindere, directorul are o
scurtă zvîcnire. O clipă, pe fata lui trece
o învălmășeală de umbre, un amestec de
surpriză și spaimă.
— Da, poftește-l te rog înăuntru, spu-
ne el însfîrșit repezindu-se către ușă.
Cuprinsă de o bucurie fără seamăn,
musculită făcu o tumbă prin aer. apoi,
amintindu-și că „inspecțiile încep deobicci
de la bucătărie", se năpusti într-acolo.
Ajunsă, se instală pe un colt de geam cu
pupilele mărite. Văzu cum bucătarii și în-
grijitorii alergau toti. care încotro. învăl-
mășindu-se de parc-ar fi sunat alarma.
Cocoțat la etaj, intendentul conducea ope-
rațiile de sus. aruncind tunete si fulgere
din înalt. Doi oameni postati la cele două
capete ale culoarului stăteau gata să ve-
stească apariția inspectorului.
Dar inspectorul întîrzia. Minutele se
scurgeau unul după altul, multe — tot
mai mu’te. Musculită îsi pierdu răbdarea.
Alarmată, dădu fuga înapoi. Apropiindu-
se de geamul cabinetului, făcu ochii mari:
pe biroul enorm, pe ios și pe scaune, peste
tot se înălțau maldăre de registre, dosa-
re, condici de prezentă. Trafice. cata'oaae
vechi, rapoarte și situatii, stive de hîrtie.
Directorul retras spre ușă aștepta de
comitetul sindical n-a instruit temeinic
activul sindical din școli și n-a urmărit
felul în care se duc la îndeplinire sarci-
nile trasate. Din această cauză, organi-
zațiile sindicale n-au reușit peste tot să
mobilizeze cadrele didactice la o muncă
susținută.
Lipsurile constatate în activitatea comi-
tetului sindical raional sînt și o urmare
a muncii superficiale desfășurate de co-
mitetul sindical regional Bârlad. care n-a
dat suficientă atenție activității comite-
tului sindical raional, neîndrumîndu-1 și
necontrolîndu-1 atît cît era necesar.
Vizitînd școlile in etapa încheierii anu-
lui școlar, comitetul sindical a tras învă-
țăminte valoroase cu privire la căile ce
trebuie folosite pentru întărirea activită-
ții instructiv-educative. Valorificînd ex-
periența dobândită, el Iși va putea îmbună-
tăți mult activitatea. Comitetul sindical
va trebui să organizeze mai bine comi-
siile pe probleme, să le antreneze într-o
temeinică muncă de îndrumare și control,
pentru a mobiliza astfel toate cadrele di-
dactice din raion în realizarea sarcinilor
ce le revin pentru deschiderea în bune
condiții a noului an școlar.
PETRE POP
activist al Comitetului Central
al Sindicatului Muncitorilor din
învățămînt
șirate pe peretele din fa(ă
— Da. da. se repezi directorul iesindu-i
Inainie. PottiU. aici... această fotografe,
după cum vedeți, înfățișează chiar bu-
cătăria internatului nostru. Stiti... se
scuză el — nu e o fotografie tocmai reu-
șită, dar-..
— Nu face nimic, îl absolvi inspectorul,
se vede destul de bine. Totuși... lipsește
parcă ceva.
— Da, se poate, unele mici lipsuri...
— Nu, nu. protestă inspectorul — e
ceva esențial, lipsește tocmai ce este mai
important: elementul uman. Nu se vede
omul. Ori poate bucătăria dumneavoastră
funcționează automat...?
Prinzînd ironia, directorul zîmbi reve-
renftos:
— Aveți perfectă dreptate... a fost o
scăpare... vedeți, nu ne-am gindit.
Cuprins la început de o ușoară înflă-
cărare, inspectorul se slăpîni. Se apropie
distrat de fereastră, incercind să-și amin-
tească punctul următor din programul de
inspecție.
in fata ferestrei, aruncate sub zid, stă-
teau în dezordine diferite materiale de
construcții, aduse încă din toamnă si lă-
sate acolo in părăsire. Deodată, inspec-
torul îsi aminti de punctul următor.
— As vrea să văd, zise inspectorul, un
meniu pe ultima lună.
Repezindu-se la buton, directorul apăsă
cît putu. O ștafetă porni alergînd pe cu-
lcai e și in curînd intendentul apăru gi-
fiind, cu brațele încărcate. Situații, ra-
poarte, procesele verbale, meniurile pe
un an, facturi și bonuri, rații calculate în
bani, toate fură servite la cerere. Inspec-
torul era copleșit.
— Aveți un intendent priceput, declară
el, după ce intendentul, aplecindu-se cit
ii permitea silueta, se retrăsese dincolo de
ușă.
— Da. într-adevăr. e un om care îsi
cunoaște meseria, confirmă directorul cu
modestie.
Revoltată, musculită se repezi în geam,
hotărită parcă să iasă prin el. Dar to-
varășul inspector n-o băgă in seamă.
— Acum, zise el scotînd o nouă pro-
blemă din carnețel, aș dori să știu cum
stati cu alfabetizarea.
Fata directorului se lumină dintr-odată,
ca a unui elev care a nimerit la examen
biletul preferat.
— Cu alfabetizarea? exclamă el fericii.
Stăm foarte bine. Ultimii doi analfabeti
din sectorul școlii noastre au absolvit, au
dat examenul chiar săptămina trecută.
— Da, făcu inspectorul trecind peste a-
cest amănunt cu o mișcare a mîinii. Pot
să văd si eu procesele verbale?
— Procesele verbale?...
— Da, aș vrea să văd cum a fost fră-
mîntată această problemă in cursul anu-
lui, dacă ea a constituit pentru dumnea-
voastră o preocupare permanentă, dară
problema a fost dezbătută in ședință...
adică, aș vrea să văd cum s-a desfășurat
această muncă în școala Des., în concret.
Cu toate eforturile depuse, directorul
nu reuși să găsească decît două procese
verbale în acest sens. Evident nemulțu-
mit, inspectorul iși notă această lipsă în
carnețel. Apoi, ridicindu-se, porni spre
ușa cancelariei profesorilor. Deodată însă,
descoperind o nouă problemă în memorie,
se opri:
— Da, tocmai era să uit, zise el întor-
cindu-se, dună cile știu, aveți niște mate-
riale primite pentru extinderea localului.
Care este situația lor? Au fost depozitate?
încurcat, aruncind priviri îngrijorate
spre geam, directorul căuta in grabă o
scuză:
— Da. stiti... șopti el.
— Aveți un proces verbal? îl întrerupse
inspectorul care nu auzise decît primul
cuvînt.
O clipă, directorul ezită. Deodată însă,
luminat, se repezi asupra unui registru,
îl desfăcu cu mîini înfrigurate și
îl împinse pe birou. La pagina 17, cu
data de 8 octombrie, se afla, negru pe
alb, procesul verbal al înregistrării, de-
pozitării și inmagazinării materialelor
A apărut de curînd, sub Îngrijirea In-
stitutului de studii romino-sovietic al Aca-
demiei R.P.R., Revista de Referate „Pe-
dagogie-Psihologie" — nr. 3/1955, asupra
materialelor sovietice sosite in Institut.
Revista cuprinde rezumatul tuturor lucră-
rilor științifice apărute in presa de spe-
cialitate sovietică.
Cuprinsul revistei este Împărțit în 9
capitole. In prima parte se tratează pro-
bleme de pedagogie generală. Astfel, sînt
publicate o serie de referate asupra arti-
colelor cu privire la teoria și practica edu.
cației comuniste, la probleme de didacti-
că, la invățămintul politehnic. In această
parte a revistei sint prezentate, de ase-
menea, referate asupra unor articole cu
privire la pregătirea cadrelor didactice, la
literatura pentru copil, la probleme de
invățămînt superior etc.
In Capitolul II — „Probleme de meto-
dică" — sînt publicate o serie de referate
cu privire la metodica predării diferitelor
discipline (matematică, fizică, științe na-
turale, geografie, istorie, literatură etc.).
Revista mai cuprinde, de asemenea,
capitolele : „Probleme de pedagogie pre-
școlară", „Probleme de istoria pedago-
giei", „Probleme de igienă școlară".
Cititorii își pot procura revista de la
serviciul de difuzare al Institutului de
studii romino-sovietic, Calea Victoriei nr.
141, precum și prin abonament, la toate
oficiile poștale din țară.
respective, scris de mina
torului intendent.
Inspectorul citi cu luare
sul verbal de la un capăt
declară satisfăcut.
Nemai puțind suporta,
pierdu cunoștința și căzu leșinată pe per-
vazul ferestrei. Cînd se trezi, cabinetul
era gol. Minată de o curiozitate căreia
nu-i putu rezista, se Uri pînă la geamul
cancelariei.
Cu carnețelul în mină, adincit în studie-
rea graficelor din perete, inspectorul se
plimba de-a lungul pereților. în timp ce
prin ușa întredeschisă, directorul trans-
mitea unor urechi nevăzute telegramele
ultimelor sale dispozifiuni.
— Nu văd un grafic al prezentei cadre-
lor didactice la serviciu, observă el.
— Un grafic? făcu directorul surprins.
Da, înțeleg... da. da. un grafic al prezen-
tei cadrelor didactice, adăugă el notin-
du-si sugestia pe o foaie de hirtie.
Pe sală se auzi sunind clopoțelul și, în
curînd. prin ușa din fund începură a sosi
profesorii de ia clase.
— Dacă sînteti bun. — se adresă in-
spectorul unui profesor mai tinăr, ce i se
păru a fi cam emoționat — as vrea să
văd caietul dus. de planuri și planificarea.
— Profesorul căută grăbit în servietă
si i le întinse cu mîini tremurinde; apoi
se retrase cu un pas mai departe.
După ce cercetă cu luare aminte forma
caietului pe dinafară, inspectorul pătrunse
în confinat. Măsură din ochi lungimea
planurilor, regretînd că nu are un dublu-
decimetru pentru a le aprecia exact di-
mensiunile. confruntă date.e cu cele din
planificare si din condica de prezentă,
apoi cu calendarul din perete. Rămase pu-
țin pe ginduri. Totul era în regulă: totuși,
atitudinea profesorului, înfățișarea sa dă-
deau de bănuit. Inspectorul luă caietul.
Descoperi: caligrafia era cam neglijentă,
iar la pagina a opta lipsea linia ia margi-
nea caietului. Pentru tcv. inspector ace-
stea erai semnele unor grave lipsuri. De
aceea, hotărî să meargă în adincime,
pentru a cerca.a cauzele. Procedind prin
chestionare, inspectorul se informă asu-
pra virstei, studiilor, specialității și ani-
lor de vechime în invigămint ai profeso-
rului. îl întrebă ce teatre, muzee, expoziții
și cinematografe a frecventat, unde a ter-
minat liceul, cînd si pe cine p avut pro-
fesor de limba romînă. Dar, spre uimirea
sa, profesorul satisfăcea toate exigentele.
Deși nedumerit, inspectorul fu nevoit să
încheie discuția, căci clopoțelul sunase de
mult si profesorul âă:Ma semne de nerăb-
dare.
— Tovarășe inspector... (fata tînăru!ui
profesor de geografie se aprinse ca o
lampă), vas ruga... dacă se poate, bine-
înțeles, vorbi el emoționat — să asistati
ora asta la mine.
Inspectorul tresări. La asa ceva nu se
gindise. Deranjat în mersul său de cea-
sornic prin intervenția aceasta neaștep-
tată. cercetă repede carnețe'ul, pentru a
se orienta, apoi se uită la ceas-
— îmi pare rău, dar am de gînl
să asist la o oră educativă. Deo-
dată însă, privind împrejur, observa
că in cancelarie nu mai era nimeni. To-
tuși... se frămintă el — da, da... n-ar fi
rău... O oră de geografie tn-ar interesa.
Să mergem.
Si ridicindu-se, porni către clase, ur-
mat de profes’or si de directorul de studii...
Se înnoptase de mult cînd, după o „zi
grea", inspectorul, termmînd redactarea
procesului verbal, răsuflă ușurat. Se ri-
dică de la birou și porni spre ușă, urmat
de anroane de director. Inspecția luase
sfîrsit. Dar iată că Io ieșire, in h/dl. o
umbră se desprinse de Ungă zid. întimpi-
nindu-1. Era profesorul de geografie.
— Tovarășe inspector... vorbi fînărul,
mă iertati, dar... as vrea să slin dacă a-
veti să-mi spuneți ceva în legătură cu
ora la care ati asistat.
Surprins, inspectorul se opri:
— Aha, da! făcu el necăiit că uitase
să treacă observația în nrocesul verbal.
Auzi? se întoarse către director: dumnea-
lui cînd ascultă elevii îi scoate afară din
bancă! Te rog să-ti notezi acest lucru.
Prompt, directorul însemnă acer-stă ob-
servație cu litere de o șchioapă. Multumd
că pusese si această ultimă chestiune la
punct, inspectorul le întinse mina și porni
spre tramvai.
La colt, o adiere de vlnt îl cuprinse în-
vălu'ndf.-i timplele ca intr-un prosop
umed. O musculită cît un vîrf de ac, ve-
nită pe neașteptate. îi pătrunse in ureche
blziind supărător.
Redacția șl administrația; București, str. Spiru Haret nr. 12. Telefon 4.24.00; 4.52.31. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteil „1. V. Stalln" București, Piața Scînteif,